Pagina 1 din 2

Noapte de vara, de George Cosbuc

Zrile, de farmec pline,
Strlucesc n lumini;
Zboar mierlele-n tufi
i din codri noaptea vine
Pe furi.
Care cu poveri de munc
Vin ncet i scrind;
Turmele s-aud mugind,
i flcii vin pe lunc
Hulind.
Cu cofia, pe-ndelete,
Vin neveste de la ru;
i, cu poala prins-n bru,
Vin cntnd n stoluri fete
De la gru.
De la grl-n plcuri dese
Zgomotoi copiii vin;
Satul e de vuiet plin;
Fumul alb alene iese
Din cmin.
Dar din ce n ce s-alin
Toate zgomotele-n sat,
Muncitorii s-au culcat.
Linitea-i acum deplin
i-a-nnotat.
Focul e-nvelit pe vatr,
Iar opaiele-au murit,
i prin satul adormit
Doar vrun cine-n somn mai latr
Rguit.
Pagina 2 din 2

Iat-o! Plin, despre munte
Iese luna din brdet
i se nal,-ncet-ncet,
Gnditoare ca o frunte
De poet.
Ca un glas domol de clopot
Sun codrii mari de brad;
Ritmic valurile cad,
Cum se zbate-n dulce ropot
Apa-n vad.
Dintr-un timp i vntul tace;
Satul doarme ca-n mormnt
Totu-i plin de duhul sfnt:
Linite-n vzduh i pace
Pe pmnt.
Numai dorul mai colind,
Dorul tnr i pribeag.
Tainic se-ntlnete-n prag,
Dor cu dor s se cuprind,
Drag cu drag.