Curs CT ficat

Angelica Chiorean UMF “I. Hatieganu” Cluj

iunie 2009, Cluj-Napoca
Anatomie
Anatomie
 Segmentatia
 Fisura interlobara – vezicula biliara – VHM
 Fisura ligamentului rotund
 Imparte LS in segmente mediale si laterale

 Este inconjurat de tesut adipos

 Se continua cu ligamentul falciform

 Fisura ligamentului venos

 Contine o parte din ligamentul gastro-hepatic = omentul

mic
 Anterior de lobul caudat
Anatomie
 Lobul caudat = I
 Vascularizatie - arterele hepatica stanga si dreapta
 Drenaj venos direct in VCI
 Drenaj biliar independent
Anatomie
 Segmentatia – plan transversal prin VP stg si VP dr
Anatomie
 Segmentatia
Anatomie
 Aspect normal vene hepatice si VCI
Anatomie

Anatomic segments of the liver and corresponding

nomenclature
Anatomic subsegment Couinaud Bismuth Goldsmith and Woodburne

Caudate lobe I I Caudate lobe

Left lateral superior subsegment II II Left lateral segment
Left lateral inferior subsegment III III
Left medial subsegment IV IVa, IVb Left medial segment
Right anterior inferior subsegment V V Right anterior segment
Right anterior superior subsegment VIII VIII
Right posterior inferior subsegment VI VI Right posterior segment
Right posterior superior subsegment VII VII

AJR 1993; 161:572-573

Anatomie
 VP
 VMS + VS
 ligamentul hepato-duodenal (marginea libera a omentului mic)
 Artera hepatica
 25-30% din fluxul sangvin aferent
 din trunchiul celiac
 in omentul mic / ligament hepato-duodenal
 anterior de VP
 Venele hepatice
 in VCI
Anatomie
 Parenchimul
 15 cm Ф cranio-caudal
 CT nativ
 60-70 UH (40-80 UH)
 > cu 8 UH decat densitatea splinei, datorita
glicogenului hepatic

 CT cu sdc
 < decat densitatea splinei
Anatomie
 Ligamentul falciform
 antero – superior

 Ligamentul coronar
Anatomie
 Amprenta diafragmatica - hipodensitate
Anatomie
 Variante anatomice

 Fisurihepatice accesorii incomplete prin invaginarea

diafragmului
 Lobul Reidel – lob accesor extins caudal din LD
 Agenezie – lob sau segment
 Hipoplazie (structura normala)
≠ Atrofie
 Aplazie (structura modificata)
Anatomie
 Variante anatomice
 Agenezia segmentului anterior al LHD
Ficat – Tehnica CT
Tehnica
 Tumorile hepatice au o densitate variabila in functie de
 Histologie
 Necroza
 Calcificari
 Hemoragie
 Degenerescenta grasoasa
 Vascularizatie

 Hipodense
 In caz de steatoza – izo- / hiperdense
 Vizibile nativ daca diferenta e > 10 UH
Tehnica
 Ficat nativ

 Vizualizarea calcificarilor
 Hemoragiilor
 Determinarea densitatii leziunilor focale pre-contrast

 Exista tu hepatice primare sau metastaze

hipervascularizate (carcinoid, insulinom, adenocarcinom
renal, mamar, sarcom) ce devin izodense post-contrast
in faza portala
Tehnica
 Post administrare de sdc iv
 1. faza vasculara
 2. de redistributie = portala (din compartimentul
vascular in cel interstitial)
 3. de echilibru = tardiva
Tehnica
 Incarcarea parenchimului hepatic cu contrast depinde de
 Cantitatea de sdc adm (2 ml/kgGc)
 Concentratia (370 mg iod/ml)
 Debitul inj (2-3 ml/sec)
 Greutatea pacientului
Tehnica
 Ficat – 75% din VP, 25% din artera hepatica

 Neoplasmele hepatice – artera hepatica

 in faza arteriala tumorile hipervascularizate au
densitatea maxima
 tumorile hipovascularizate pot fi izodense in faza
arteriala, dar devin hipodense in faza portala
Tehnica
 HFN = Hiperplazie focala nodulara
 Faza arteriala – hiperdense (captante)
 Faza portala (de redistribuire) - izodense
Tehnica
 Metastaze hepatice
 Faza portala (de redistribuire) - hipodense
 Faza tardiva (de echilibru) - izodense
Tehnica
 Protocoale diferite in functie de volumul sdc, debit, tipul de inj –
uni / bifazic

 Ex – 100-150 ml, debit de 3 ml/sec

 Automatic bolus tracking technique

 Dependenta si de varsta, IC, etc

 Faza arteriala la 20-40 sec
 Faza portala la 60-90 sec
Tehnica
 Protocoale

 CT convenctional < 150 ml sdc – inj bifazica

5 ml/sec pentru 10 sec
 Apoi 1ml/sec restul sdc
 CT convenctional > 150 ml sdc – inj monofazica
 2-3ml/sec
 Delay 45 sec
 CT spiral – inj monofazica
Tehnica
 Protocoale
 CT spiral – avantaj – vizualizarea F atat in faza arteriala cat si in
cea portala (dual-phase hepatic CT)
 Ex
 150 ml sdc
 5 ml/sec
 1 achizitie = 20-25 sec
 2 achizitie = 55-65 sec
 Pitch = 1-1,5
 Grosime = 5-10 mm
Tehnica Typical scan delays for hepatic helical CT

Volume Injection rate Delay

(ml) (ml/sec) (sec)
 CT spiral 100 1.5 70
100 2 60
100 3 55
125 1.5 85
125 2 70
125 3 60
150 1.5 100
150 2 85
150 3 70
150 4 60
150 5 55
200 1.5 135
200 2 110
200 3 85
200 4 70
200 5 60
Tehnica
 Angiografie CT (CTHA)

 Cea mai sensibila tehnica imagistica in detectarea

leziunilor focale hepatice
 Tehnica invaziva – cateter in A hepatica sau trunchiul
celiac
 Utilizata preoperator
Tehnica
 Angiografie CT (CTHA) – tumorile maligne apar
hiperdense periferic sau omogen
 Metastaze
Tehnica
 CT arterio - portografie (CTAP) - tumorile maligne apar
hipodense
 Sensibilitate mai mare decat CT cu sdc in detectarea
leziunilor < 2 cm
 Evaluarea rezecabilitatii tumorilor hepatice
 Tehnica invaziva – cateter in AMS sau A splenica
Tehnica
 CT arterio – portografie (CTAP) - tumorile maligne apar
hipodense
 Meta de ADK colon
Tehnica
 CT arterio – portografie (CTAP) - tumorile maligne
apar hipodense
 Dg ≠ defecte de perfuzie (pseudoleziuni) – pe baza
localizarii si formei

 Ant de VP – segmentul 4
 Patul VB
 Adiacent fisurilor
 Periferic, subcapsular

 Caracteristic au dimensiuni mici si se extind

subcapsular
Tehnica
 CT arterio – portografie (CTAP)
 “straight line” sign – delimitare liniara intre tesutul hepatic
normal si cel hipoperfuzat (sec unei tu localizate central)

CTAP tardiv, la 6 ore – leziune

Tehnica
 Sectiuni tardive

 La 4-6 ore dupa adm sdc

 Se bazeaza pe excretia prin hepatocite in caile biliare a
1-2% din sdc – cresterea densitatii parenchimului normal
cu 20 UH
 Tu – hipodense
 Dg ≠ vasele hepatice - se compara cu sectiunile
precoce
Leziuni focale
Leziune hepatica unica
 Obiectivele examenului CT
 Caracterizarea leziunii focale
 Diagnostic de operabilitate
 Interpretarea se realizeaza intotdeauna in corelatie cu
istoria clinica, antecedentele pacientului si datele de
laborator
 Imagistica trebuie sa precizeze
 1. Daca procesul lezional este localizat in ficat
 2. Aspectul ficatului
 normal

 patologic (dismorfic, densitate / semnal, contur)

 existenta semnelor de HTP, ascitei

Leziune hepatica unica
 Imagistica trebuie sa precizeze
 3. Analiza aspectului tumorii
 aprecierea densitătii intrinsec

 structura omogena / heterogena

 contur

 dimensiuni

 comportarea la administrarea de contrast iodat iv

 caracterul unic sau multiplu

 topografia nodulului in ficat

 modificari de vecinatate (efect de masa, invazie a

structurilor vasculare sau biliare)
Tumori hepatice
benigne
Chisturi hepatice
 Chisturi hepatice
 Chit simplu
 5-14% din populatia generala
 Congenital – defect in dezvoltarea cailor biliare
 Decada 5-7
 Solitar sau multiplu
 Se formeaza din epiteliul cailor biliare
 Boala polichistica
 Chist peribiliar

“The CT appearance of cystic masses of the liver “, Brian J. Murphy, Radiographics

1989, 9(2):307-322
Chisturi hepatice
 Nativ – leziune hipodensa, net delimitata, omogena,
lichidiana (< 20 UH), rotund-ovalara
 Postcontrast – fara priza de sdc
 Chisturi biliare
 Chistul complicat cu hemoragie sau suprainfectie

 CT - > 20 UH
 Sediment
 Septe
 Priza de contrast - suprainfectate

“The CT appearance of cystic masses of the liver “, Brian J. Murphy, Radiographics

1989, 9(2):307-322
Chisturi biliare
 Dg ≠ leziuni lichidiene
 Bilom – pseudochist
 Chist hidatic
 Abces
 Tumori chistice

 Perete gros, neregulat

 Septe
 > 20 UH (chiste mici – artefact de volum partial)

 Chistul complicat (cu hemoragie sau suprainfectat)

 Dg ≠ adesea imposibil la CT
 Chisturi hepatice
 Boala polichistica
 AD
 Renal
 Hepatic – 40%
 Pancreatic – 9%

“The CT appearance of cystic masses of the liver “, Brian J. Murphy, Radiographics

1989, 9(2):307-322
Chisturi hepatice
 Chistul peribiliar
 Se formeaza prin dilatarea chistica a glandelor periductale
obstruate
 Localizate adiacent CBIH mari sau a CBEH
 Asimptomatice
 Pacienti cu ciroza
 CT
 Structuri lichidiene sau hipodense
 Tubulare
 Paralele cu ramurile centrale ale VP
 Dg ≠ dilatari de cai biliare
Dg ≠ Bilom
 Ruptura sistemului biliar, intra- sau extrahepatic
 Post-traumatic
 Spontan
 Iatrogen
Dg ≠ Boala Caroli - CBI
 Dilatare neobstructiva, congenitala (AR) a cailor biliare
intrahepatice
 Complicatii – colangita, calculi biliari

calculi, chiste ramificate

Hemangiomul
Hemangiomul
 0,4-7% din populatie / 20% din autopsii
 femei/ / barbati = 5-6 / 1
 Vascularizate din ramuri ale AH
 Flux lent intratumoral

 Stabile dimensional
 Recomandare – re-examinare la 3- luni / IRM / RBC-
SPECT (> 2 cm)
Hemangiomul
 CT – nativ

 Masa hipodensa / izo- sau hiperdensa la pacientii cu

steatoza
 Densitate similara cu cea a vaselor adiacente (VCI)
 Zonele fibrozate, trombozate sau degenerate –
hipodense comparativ cu componenta vasculara
 Delimitare neta
 Adesea < 5 cm
Hemangiomul
 CT cu sdc - trei tipuri de incarcare
 incarcare uniforma in timpul fazei precoce ce
caracterizeaza hemangioamele mici
 incarcare centripeta cu noduli periferici hiperdensi
dispusi inelar in faza precoce, si progresia
contrastului spre centru cu uniformizarea
semnalului tardiv
 incarcare periferica inelara de tip nodular in faza
precoce cu persistenta unei cicatrici centrale in
faza tardiva, intalnita in hemangioamele
cavernoase
Hemangiomul
 Omogenizarea tardiva

< 3 min in hemangioamele mici

 > 20 min in cele mari

 Incarcarea periferica precoce similara ca si densitate

cu cea a vaselor normale adiacente
Hemangiomul
 Incarcare omogena in faza arteriala in cele de
dimensiuni mici
Hemangiomul
 Nativ – densitate similara cu VCI
 Faza arteriala
 Faza de echilibru
Hemangiomul
 Cicatrice centrala fibroasa
 Nativ - periferie cu densitate = VCI, centru hipodens
 Postcontrast – priza nodulara periferica
Hemangiomul
 Hemangiom gigant cu multiple arii fibroase

Postcontrast precoce la 30 min

Hemangiomul
 Diagnostic diferential

 Metastazele

 Captarea periferica e mai putin intensa decat cea din

vasele normale
 Hipodensitate periferica, absenta in hemangioame

 Angiosarcom
 Aspect CT similar
Hiperplazia nodulara
focala
Hiperplazia nodulara focala (HNF)
 Femei tinere
 Frecvent unica
 Localizare tipica – subcapsular
 Neincapsulata
 Compusa din – hepatocite, cai biliare, vase sangvine
si celule Kupffer
 Cicatrice fibroasa centrala si septe fibroase radiale ce
contin artere si cai biliare
Hiperplazia nodulara focala (HNF)
 Nativ
 Masa omogena izo- / hipodensa
 Centru hipodens – 1/3 cazuri

 Post-contrast
 Faza arteriala – hiperdens omogen cu centrul
necaptant, hipodens
 Faza portala – izodens
 Faza de echilibru – captare la nivelul cicatricii
centrale
Hiperplazia nodulara focala (HNF)
 Nativ – masa discret hipodensa cu centrul hipodens
 Postcontrast – faza portala - centrul necaptant
Hiperplazia nodulara focala (HNF)
 Faza arteriala – masa hipercaptanta cu cicatrice
centrala, vascularizata din AHS
 Faza arteriala – opacifiere precoce a VHS = sunt AV
 Faza portala (de redistibutie) - hipodensa
Hiperplazia nodulara focala (HNF)
 HNF multifocala
 Faza arteriala - hiperdense
 Faza venoasa – izodense cu centrul hipodens
Hiperplazia nodulara focala (HNF)
 Aspectul CT atipic in 50% - similar cu
 Adenomul
 CHC
 Carcinomul fibrolamelar
 Colangiocarcinom intrahepatic
 Hemangiom
 Metastaze hipervascularizate
Adenomul
Adenomul
 Alcatuit din
 Hepatocite
 +/- celule Kupffer
 Fara cai biliare sau VP
 Solitar
 +/- incapsulat
 Femei
 > contraceptive orale, steroizi anabolizanti
 Pacienti cu boli de stocare a glicogenului – nr >
 Tendinta la hemoragie spontana
Adenomul
 Aspect CT variabil si nespecific

 CT nativ
 Hipodens – grasime / hemoragie veche / necroza
 Izodens
 Hiperdens – hemoragie recenta / glicogen in cant >
 Omogen / heterogen – cele cu hemoragie
 8-15 cm
 CT post-contrast
 Captare in faza arteriala si portala precoce
 +/- capsula
Adenomul

CT nativ faza arteriala – captare centrala

Adenomul
 Adenom cu hemoragie
 CT nativ
 CT cu contrast
Tu benigne rare
Tu benigne rare
 Cu tesut adipos
 Lipom (scleroza tuberoasa)
 Angiomiolipom (scleroza tuberoasa)
 Mielolipom
 Angiomielolipom
Angiomiolipom
 Diagnostic – grasime (intre 5-90%)

 CT < 20 UH
 IRM T1 – hiperintensa
 IRM – Fat Sat
 IRM – chemical shift

Angiomiolipoame – hepatic si renal

 CHC – poate contine grasime

Hamartom mezenchimal
 = Limfangiom
 Copii < 3 ani
 Masa chistica ce include tesut conjunctiv, hepatocite,
ducte biliare, mezenchim

 CT
 Masa solida cu chiste incluse / chist multiseptat
 Postcontrast – captare intensa in ariile solide
Tumori maligne
 Tumori maligne - carcinogeneza
 Noduli de regenerare
 Displazie hepatocelulara
 Carcinom hepatocelular

Hussain S et al. Benign versus malign hepatic nodules MR imaging findings with pathologic
correlation. Radiographics, 2002; 22: 1023-1039
Nodul de regenerare - CHC

Histologie Vascularizatie

 Nodul regenerativ si displazic hipovasc (96%)

 Nodul displazic degenerat malign hipo / hipervasc
 CHC mic hipervasc in general
 CHC hipervasc (90-95%)

 Nodulul de regenerare nu prezinta priza precoce de sdc

(vasc din VP in timp ce CHC este vasc din AH)
Carcinomul
hepatocelular
Carcinomul hepatocelular
 Ciroza
 Forme
 1. Solitar
 2. Multifocal
 3. Difuz – dificil de vizualizat CT
 Vascularizate din AH
 Tendinta la invazie vasculara – VP
 Sunturi arterio-portale
 +/- hemoragie spontana intratumorala (~ adenomul)
 Patern in “mozaic” – noduli tumorali confluenti, septe, necroza
 +/- cicatrice centrala
 +/- grasime intratumorala
Carcinomul hepatocelular
 Aspect CT variabil in functie de

 Dimensiune
 Vascularizatie
 Tip de crestere
 Histologie
 Tehnica CT utilizata
Carcinomul hepatocelular
 Nativ
 Hipodense
 Izodense – rar. Uneori detectabile nativ secundar capsulei
hipodense sau unei modificari ale conturului hepatic

 Omogene
 Heterogene
 Necroza - hipo

 Grasime - hipo

 Hemoragie recenta - hiper

 Calcificari – 5-10%
Carcinomul hepatocelular
 Post-contrast

 Faza arteriala – hiperdens (vasc din AH), +/- capsula

hipodensa
 Faza portala – izo / hipodens, +/- capsula si septele
intratumorale hiperdense
 Faza tardiva (la 5-10 min) – zonele de fibroza sunt
hiperdense (capsula, septele)
Carcinomul hepatocelular
 Faza arteriala – masa hiperdensa
 Faza portala – discret hipodensa
Carcinomul hepatocelular
 CHC cu circulatie colaterala retroperitoneala
 Faza arteriala – masa hiperdensa
 Faza portala – izodensa
Carcinomul hepatocelular
 CHC cu priza heterogena, in “mozaic”, cu zone necrotice
 Dilatare de cai biliare
Carcinomul hepatocelular
 CHC solitar - bine diferentiat
 Net delimitate
 Capsula fibroasa
 CT postcontrast – masa hipodensa cu cicatrice
centrala si captare periferica
Carcinomul hepatocelular
 CHC solitar - slab diferentiat
 Imprecis delimitat
 Neincapsulat
Carcinomul hepatocelular
 CHC multifocal – postcontrast hiperdense, unele cu
necroza centrala
Carcinomul hepatocelular
 CT cu contrast
 Invazia VP sau VH
 Tromb tumoral – hipodensitate intravasculara, cu priza
heterogena (tromb netumoral - necaptant)
 Vas dilatat
 Sunturi arterio-portale
 Priza precoce in VP
 Hiperdensitate tranzitorie, segmentara, lobara sau
triunghiulara, distal de tumora
 Dilatari de cai biliare
 Prin compresiune
 Rar prin invazie
Carcinomul hepatocelular
 CHC cu invazie portala (VP largita cu tromb tumoral
hipocaptant)
Carcinomul hepatocelular
 Gradul de incarcare al tumorii este corelat cu gradingul
tumoral, tumorile foarte bine diferentiate pot fi
hipovascularizate

 Incarcare maxima la 10 sec – 2 min

 Invazia portala – 25-40%

 Invazia venelor hepatice – 15%

 Carcinomul hepatocelular
 Hipovascularizate

“Hepatocelluler carcinoma in patients with chronic liver disease:comparison of

SPIO-enhanced MR imaging and 16 detector row CT”, YK Kim, HS Kwak, CS Kim,
Radilogy 2006, 238(2):531-41
Carcinomul hepatocelular
 Fibrolamelar
 Subtip histologic de CHC
 Tineri
 Fara patologie hepatica pre-existenta
 CT
 Masa voluminoasa unica
 Hipodensa nativ
 Net delimitata, lobulata
 Cicatrice centrala
 +/- calcificari centrale in 33-50%
 Post-contrast ~ CHC sau adenomul
Colangiocarcinomul
intrahepatic
Colangiocarcinomul intrahepatic
 Din epiteliul CBIH mici
 10% din tu maligne hepatice primare
 Factori predispozanti
 Colangita sclerozanta primara
 Infectie cu Clonorchis sinensis
 Expunere la Torotrast
 Anomalii biliare congenitale
 Tu hipovascularizata
 Stroma fibroasa
 Dilatarea CBIH distal de tumora
 +/- noduli sateliti
Colangiocarcinomul intrahepatic
 Nativ
 Masa hipodensa
 Neregulata
 Retractie capsulara in tumorile localizate periferic
 Calcificari intratumorale - rare
 Dinamic
 Captare tardiva, prelungita, minima
 +/- Hiperdensitate tranzitorie, lobara sau segmentara datorita
cresterii perfuziei prin AH, secundar invaziei VP de tumora
Colangiocarcinomul intrahepatic
 Dinamic precoce – masa hipodensa, flu, cu dilatari de cai
biliare adiacente. Cateter biliar percutan.
 La 15 min postinjectare – masa hiperdensa datorita
componenetei fibroase abundente
Colangiocarcinomul centrohilar
 Tumora Klatskin reprezinta localizarea
colangiocarcinomului la nivelul portiunii craniale a
canalului hepatic comun, ce invadeaza relativ precoce
structurile vasculare - artera hepatica si vena porta
Metastazele
hepatice
Metastazele hepatice
 Locul 2 ca si frecventa dupa plaman
 De 20x mai frecvente decat tumorile hepatice primare

 Aspect dependent de

 Histologie
 Vascularizatie – hipo / hipervasc (carcinoid, adenocarcinom
renal, insulinom, sarcom, melanom, SR, san)
 Dimensiune
 Prezenta necrozei, hemoragiei, calcificarilor (adenocarcinom
mucinos de colon, ovar, san, tiroida, plaman, rinichi), fibrozei
Metastazele hepatice
 Nativ
 Hipodense
 Solide / rar chistice (cc mucinos ovar sau colon, unele
sarcoame, melanom, plaman, carcinoid)
 Multiple / unice
 Omogene / cu calcificari (cc mucinos colon, rect,
stomac, ovar, mamar tratat, medular tiroidian,
osteosarcom, carcinoid, leiomiosarcom)
Metastazele hepatice
 Hipovascularizate
 Hipodense in faza portala
 +/- Captare periferica, inelara in faza arteriala
 +/ - Faza tardiva (10-20 min) hipodense periferic si hiperdense
central

 Hipervascularizate
 Izodense in faza portala - nedetectabile
 Hiperdense in faza arteriala
 Carcinoid, insulinom, feocromocitom, adenocc renal, sarcom, tu cu
celule germinale
Metastazele hepatice
 Faza arteriala – captare periferica
 Faza portala – hipodense
Metastazele hepatice
 Meta de carcinoid
 Faza arteriala – mase hipercaptante
 Faza portala – izo / hipodense
Metastazele hepatice
 Calcificate – adenocarcinom mucinos de colon
Metastazele hepatice
 Necrozate – adenocarcinom mucinos de colon
Metastazele hepatice
 Sunt mai bine detectate in faza portala – majoritatea
hipovascularizate

 Metastazele hipervascularizate pot mima aspectele

intalnite in hemangioame

 Explorarea in mod dinamic arata o incarcare inelara,

nodulara sau de tip neregulat in faza precoce, cu
spalare in faza tardiva, ceea ce permite diferentierea
lor fata de hemangioame

 Faza arteriala – importanta in cele hipervascularizate

Tu hepatice rare
Tumori hepatice rare
 Chistadenom biliar (tu bgn cu potential malign) /
Chistadenocarcinom biliar

 Masa chistica (continut seros / mucinos)

 Dimensiuni mari
 Frecvent septata
 Cu formatiuni polipoidale murale sau septale, uneori cu calcifiari
– mai ales in forma maligna - captante
 +/- obstructie biliara
Chistadenom biliar
 Formatiune chistica partial septata
 Dilatari de cai biliare
Hemangioendoteliom epiteloid
 Tu maligna de origine vasculara
 Adulti – mai frecvent la femei
 CT nativ
 Noduli solizi hipodensi, confluenti, localizati
periferic
 -/+ retractie capsulara
 -/+ calcificari
 CT dinamic
 Captare periferica
Hemangioendoteliom
 Mase periferice confluente, hipocaptante

CT + sdc
Angiosarcom hepatic
 Factori favorizanti
 Expunere la Thorotrast, clorura de vinil, arsenic
 Hemocromatoza
 Neurofibromatoza
 Noduli de dimensiuni mici sau masa unica +/- noduli
sateliti
 +/- hemoragie intratumorala
 +/- necroza
 +/- hemoperitoneu prin ruptura leziunilor localizate
periferic
Angiosarcom hepatic
 CT nativ
 Hipodens
 Zonele de hemoragie recenta – hiperdense

 CT dinamic
 ~ hemangiomul
Sarcom embrional (nediferentiat)
 Copii – tineri
 Masa unica voluminoasa, cu arii de hemoragie,
necroza si degenerare chistica
 Pseudocapsula fibroasa

 CT
 Masa chistica voluminoasa, septata, cu
componenta solida, periferica, captanta
Hepatoblastom
 Copii in 75%
 CT
 Nativ– hipodens
 Postcontrast – incarcare periferica
Limfoame
 Primar
 Rar – SIDA, transplantati
 LMNH
 CT – masa unica de aspect variabil

 Secundar
 50% din pacienti
 Multinodular / difuz / nodular
 CT - nespecific
Limfoame
 LMNH
 Forma nodulara
 Forma difuza
Ablatie tumorala
percutana
Ablatie tumorala percutana
 Meta de ADK de colon postcrioterapie – masa hipodensa
cu hemoragie centrala
Abcese hepatice
Abcese hepatice – piogen
 Cai de infectare
 Biliara – colangita ascendenta
 VP – infectii intra-abdominale
 Arteriala- septicemie
 Extindere locala
 Post-traumatic
 CT
 Masa neregulata hipodensa
 Capsula periferica, captanta
 +/- edem perilezional – hipodens
 Acumulare aerica – sugestiva pentru dg “double target sign”
 Aspect nespecific – dg ≠ meta chistice sau necrozate
Abcese hepatice – piogen
 Masa hipodensa, neregulata, cu captare periferica
 Unic – frecvent, uni- sau multicompartimentat
 Multiplu – “cluster sign”
 Abcese hepatice – piogen
 Cu nivel hidro-aeric – 20%

“The CT appearance of cystic masses of the liver “, Brian J. Murphy, Radiographics

1989, 9(2):307-322
Abcese hepatice – amoebian
 Entamoeba histolytica –
colon → VP → ficat
 CT – aspect nespecific
 masa hipodensa cu
perete captant
 nodularitati parietale –
60%
 septe – 30%
 edem fin perilezional
Abcese hepatice – fungic
 Imunodeprimati
 Candida albicans,
Aspergillus, Cryptococcus
 CT
 leziuni hipodense,
mici, unele cu captare
periferica
 +/- afectare renala si
splenica
 aspect nespecific ~ cu
meta, LMNH, steatoza
multifocala,
sarcoidoza, abcese
microbiene, etc
Chist hidatic
 Echinococcus

 CT
 masa chistica / hipodensa (3-30 UH)
 net delimitata
 cu perete propriu
 uni- sau multicompartimentata (vezicule fiice)
 +/- calcificari (20-30%)
 membrana flotanta – “split wall”

 CT – 4 tipuri
Chist hidatic
 Tipul I - Chist simplu
 Stadiu initial
 Perete hipocaptant – dg ≠ chist biliar

“Hydatid Disease from Head to Toe” P. Polat, M. Kantarci, F. Alper, et all,

Radiographics 2003, 23:475-494
Chist hidatic
 Tipul II – chist cu vezicule fiice si matrice
 Cu membrana flotanta

“Hydatid Disease from Head to Toe” P. Polat, M. Kantarci, F. Alper, et all,

Radiographics 2003, 23:475-494
Chist hidatic
 Tipul II - cu vezicule fiice
 Tip II A - vezicule fiice la periferie, lichidul din vezicula “mama”
mai dens decat in veziculele fiice
 Tip II B - vezicule fiice ce ocupa toata cavitatea chistica
 Tip II C - masa rotund-ovalara, cu densitate >, cu calcificari
dispersate si ocazional cu vezicule fiice
Chist hidatic
 Tip III - calcificat in totalitate
 Tip IV – complicat
 rupt – 50-90%
 suprainfectat (delimitare imprecisa, structura heterogena, nivel
hidro-aeric sau “lichid-lichid”

“Hydatid Disease from Head to Toe” P. Polat, M. Kantarci, F. Alper, et all,

Radiographics 2003, 23:475-494
Patologie hepatica
difuza
Steatoza
Steatoza
 Nativ – densitatea F < splenica
 Conditii favorizante – obezitate, alcoolism, DZ,
chimioterapie, hiperalimentatie, Sdr. Cushing, IC
congestiva, steroizi, fibroza chistica, Sdr. Reye,
traumatism
Steatoza
 Focala
 CT nativ – hipodensitate focala
 CT + sdc – masa hipodensa, imprecis delimitata, cu
traiecte vasculare nedeplasate, fara efect de masa
sau modificari de contur
Steatoza
 Focala
 Forma
 Rotund-ovalara
 Segmentara
 Lobara
 Geografica
 Localizare
 Fisura intersegmentara
Steatoza
 Multinodulara
 Distributie perivasculara
Steatoza
 Difuza cu arie “de crutare”
 Dg ≠ meta

CT + sdc
Steatoza
 Difuza cu arie “de crutare” – Dg ≠
 Meta de ADK pancreatic
Hemocromatoza
Hemocromatoza
 Cauze
 idiopatica
 post-transfuzionala
 anemie hemolitica
 asociata cu ciroza hepatica
Hemocromatoza
 Hemocromatoza idiopatica
 absorbtie crescuta de Fe cu depozitarea la nivelul
ficatului, pancreasului, miocardului
 risc de ciroza, CHC
 Incarcarea cu Fe post-transfuzionala
 depozitare la nivelul SRE din ficat, splina, maduva
osoasa cu
 respectarea pancreasului si miocardului
Hemocromatoza
 Crestere difuza a densitatii
Hemocromatoza
 Dg ≠ trat cu amiodarona secundar depozitelor de iod
(aspect similar)
Hepatita
Hepatita
 Hepatita C
 Edem periportal
 Adenopatii retroperitoneale
 SM
Ciroza
Ciroza
 AH sinuoase
 LS + caudat hipertrofiate
Ciroza
 Ficat mic, nodular
 LS + caudat hipertrofiate
 SM
 Ascita
Ciroza
 Macronodulara
 Atrofia LD
 LS + caudat hipertrofiate
 Malpozitie dobandita de VB
Ciroza
 Dg ≠
 Meta de ADK mamar chimiotratat
Ciroza
 Noduli de regenerare

nativ – hiperdensi + sdc precoce – izodensi portala - hipodensi

Hipertensiunea
portala
Hipertensiunea portala
 Sunturi porto-sistemice
Hipertensiunea portala
 Sunturi porto-sistemice
 Varice cardio-frenice
Modificari post-
radioterapie
Modificari post-radioterapie
Sarcoidoza
Sarcoidoza
 HSM heterogena
Boli de stocare
Boli de stocare
 Boala de stocare a glicogenului tip 1 – parenchim
hiperdens
 Adenom hepatocelular
Tromboza portala
Tromboza portala
 VP trombozata, necaptanta
 Perete portal hiperdens, captant
Tromboza portala
 Hipercaptare hepatica periferica, nonsegmentara
Tromboza portala
 Cavernom portal – colaterale periportale dilatate

CT + sdc timp portal tardiv, la 3 min

Sindromul Budd-
Chiari
Sindromul Budd-Chiari
 Definitie = obstructia venelor hepatice, descris in 1845
de Budd, apoi de Chiari în 1899
 Forme
 acuta - tromboza acuta
 cronica - ce are ca substrat procese inflamatorii ce
duc la fibroza venelor hepatice
 Clinic - ascita, hepatomegalie, dureri abdominale
Sindromul Budd-Chiari
 Cauze
 Congenitale - diafragm sau anomalii de VCI cu
intreruperea traiectului (Africa de Sud, India, Japonia)
 Idiopatice - 1/3 din cazuri
 Dobindite
 tromboze venoase (policitemia vera, trombocitoza,
hemoglobinuria paroxistica nocturna, sdr mieloproliferative,
postpartum, in sarcina, contraceptive orale, sdr
antifosfolipidic)
 inflamaţii (flebite, boala Behcet, potiradiere, adm de
imunosupresoare)
 patologie hepatica (fibroza, hemoragie)
 tumori (ADK renal, ADK hepatic, ADK SR, metastaze,
leiomiosarcoame VCI
Sindromul Budd-Chiari
 In general blocajul nu este complet - exista vene
accesorii (vena hepatica accesorie a segmentului VI); se
formează comunicari cu v azygos, venele intercostale si
paravertebrale
 Hipertrofia marcata a lobului caudat poate duce la randul
sau la compresie pe VCI (este prezenta in 78-88% din
cazuri)
 Drenajul prin venele capsulare nu este eficient si duce in
timp la atrofie periferica
Sindromul Budd-Chiari
 Nodulii de regenerare pot fi prezenti - hiperdensi spontan
cu iodofilie in faza arteriala si portala
 Tromboza portala poate fi prezenta la 9-20% din pacienti
Sindromul Budd-Chiari
 CT
Sindromul Budd-Chiari
 Captare heterogena
 Vene hepatice fara scd
 Ascita

CT + sdc precoce tardiv, la 7 min

Sindromul Budd-Chiari
 Captare heterogena
 Vene hepatice fara scd
 VCI ingusta
 Infarct in lobul stang, fibrozat anterior
 Lob caudat marit
 Ascita

CT + sdc precoce
Sindromul Budd-Chiari
 IRM de analizat
 Morfologia ficatului
 Modificarile de densitate si semnal (T1/T2)
 Aspectele intalnite la explorarea angio-CT versus angio-
RM, in parenchimul hepatic, in faza arteriala, portala si
parenchimatoasa
 Prezenta trombozei venelor hepatice si/ sau a VCI
 Existenta circulatiei colaterale subcapsulare
 Prezenta sau absenta HTP
 Prezenta ascitei
Sindromul Budd-Chiari
 Ascita
 Hipertrofie de lob caudat
 Modificari de semnal intre portiunile centrale si
periferice - hiposemnal T1, hipersemnal T2 in periferie
 Hipocaptare periferica cu centrul ce se incarca patat si
intens
 Tromboza venelor hepatice
 Tromb tumoral
Sindromul Budd-Chiari
 Anomalii morfologice
 Atrofie de sectoare laterale si hipertrofie de sectoare
paramediane - lob caudat
 Cand este trombozata o singura vena atrofia exista in
lobul corespunzatora
 Zonele hipodense din periferie corespund unor zone
de tip necrotic sau fibrotic
Sindromul Budd-Chiari
 Anomalii de perfuzie - evidentiate prin explorare CTS cu
sdc si IRM
 Priza de contrast heterogena in “bulgari” in portiunea
centrala a ficatului, mai ales in faza portala datorita
inversiunii fluxului portal. Sectiunile realizate tradiv pot
evidentia o incarcare in zonele hipodense periferice
avand ca substrat un proces fibrotic
Sindromul Budd-Chiari
 Alte semne
 Reducerea calibrului cu un aspect aplatizat al VCI in
traiectul sau retro si intrahepatic
 Absenta venelor hepatice
 Imagine lacunara in lumenul venelor hepatice sau VCI
 In formele cronice fluxul portal poate deveni in totalitate
hepatofug cu hipervascularizatie arteriala compensatorie
a zonelor hepatice atrofiate
Sindromul Budd-Chiari
 Diagnosticul diferential
 Ficatul cardiac
 Boala veno-ocluziva (alterarea ramurilor distale mici ale
venelor hepatice)
Congestie hepatica
pasiva
Congestie hepatica pasiva
 IC decompensata
 Captare heterogena
Congestie hepatica pasiva
 Reflux din AD in venele hepatice dilatate si VCI
Infarct hepatic
Infarct hepatic
 CT nativ
Pelioza
Pelioza
 Pacient cu anemie Fanconi tratat cu steroizi
 Multiple arii hipodense, nodulare
Transplant hepatic
Transplant hepatic
Traumatisme
Laceratia
Hematom