CAPILAROSCOPIA DE PAT UNGHIAL –

APLICAȚII ÎN SCLERODERMIA SISTEMICĂ

Ana Maria Gheorghiu

Clinica de Medicină Internă și Reumatologie
Spitalul Clinic Dr I. Cantacuzino
UMF Carol Davila, București
Personal photo collection
 Capilaroscopia

• metodă non-invazivă de evaluare a

anomaliilor microvasculare de la nivelul
pielii
• prin vizualizarea capilarelor cu ajutorul
unui dispozitiv optic

• de rutină: capilaroscopia periunghială

 Capilaroscopia - istoric
• Vizualizarea capilarelor din piele cu lupa – sec XVIII

• 1900: Hutchison descrie legătura dintre bolile de

colagen şi modificările capilarelor

• Cca 1960 LeRoy şi Maricq: capilaroscopie de pat

unghial (CPU) cu stereomicroscop (câmp larg)

• 2001 criteriile LeRoy de clasificare ScS şi definire

subseturi ScS includ CPU
 Material și metode
• Principii: -vizibilitate f bună periunghială
-paralele cu suprafața pielii
-uleiul crește transparența cutanată

• Metode:-ochiul liber •Mărire limitată

-dermatoscop (10x) •Imposibilitatea
-oftalmoscop (20x) înregistrării imaginilor
 Stereomicroscop Olympus
Monitor

Sursă
lumină

stereomicroscop
+cameră Olympus
• alegerea măririi dorite 50x-100x (200x, 500x)
• imagini de bună calitate
• posibilitatea înregistrării imaginilor
• urmărire în timp a evoluției modificărilor
capilaroscopice
• f eficient în practica clinică
• analiză cantitativă a modificărilor
Videocapilaroscop
 Cum?
• Acomodarea pacientului cu mediul ambient
(15 min)
• Temperatura constantă (20-22 grade C)
• Ulei de imersie
• Evaluare degete 2-5 bilateral (best- dgt 4, 5
ale mâinii nedominante)
 Nu ne plac:

• Manichiura recentă
- cuticule tăiate
- carmin
- lac de unghii colorat
• Traumatisme recente
• Transparență cutanată
scăzută
 Degete de examinat
• Maricq examina toate degetele - patologic dacă existau
modificări la cel puțin 2 degete - 1981
• Houtman et al - inelarul face cel mai bine diagnosticul
diferențial FR primar vs secundar - 1986
• Unii investigatori examinează toate cele 10 degete, alții
doar 8- 2008

• Cea mai bună transparența cutanată

degete 4, 5 mâna nedominantă
• Policele nu se examinează de rutină
 Înainte de a detecta modificările
sugestive de boală, este necesar să
definim ce este normal !
 Aspect normal

1mm

• Formă: dinții unui pieptene

• Distribuție: omogenă a anselor capilare
• Așezare: paralelă cu suprafața pielii
• Densitate: 7-14 (medie 9)
• Dimensiuni: 8-14 μm
 Aspect capilaroscopic normal

50x
 Anomalii capilaroscopice
• Megacapilare
• Microhemoragii
• Capilare ramificate
• Scăderea densităţii capilare / arii
avasculare
• Dezorganizare arhitecturală
• Anomalii minore: dilataţii, tortuozităţi
 Megacapilare

200x
 Megacapilare
• Capilare dilatate omogen
• Formă de potcoavă
• Diametru > 50 μm

ectazie megacapilar
 Microhemoragii

Extravazare hematii => hemosiderină

 Capilare ramificate
• Stadiu tardiv
• Neovascularizație
• Însoțite de arii avasculare (ScS)
• Densitate păstrată (DM)
 Arii avasculare
• Stadiu tardiv
• Focal vs deșertificare

focal deșertificare
 Capcane
• Tortuozități
• Microhemoragii
• Anse încrucișate
 Capcane
• Fahrig et al*- 100 subiecți sănătosi, vârsta
5-58 ani, 64F 34M
• Tortuozități 64%
• Microhemoragii 25%
• Fără arii avasculare
• Un singur megacapilar !
*Int J Microcirc Clin Exp, 1995

• Anse încrucișate (<=2)

 Copii vs vârstnici - normal
Adulți (n=20) Copii (n=17)

Densitate capilară 8.9 (5.7-12.0) 6.7 (5.3-9.3)

medie/mm

Diametru capilar 40 (2.7-7.6) 47 (3.3-7.2)

mediu/μm

*Dolezalova et al. Ann Rheum Dis. 2003

• Densitatea capilară crește progresiv cu

vârsta
• La vârstnici diametrul capilar, tortuozitățile
și transparența cutanată sunt mai crescute
Pattern sclerodermic precoce
Rare megacapilare, rare microhemoragii
Densitate / organizare normale

Cutolo M et al.
J Rheumatol
2000;27:155-60.
Pattern sclerodermic activ
Frecvente megacapilare şi microhemoragii
Scădere moderată a densităţii capilare
Rare capilare ramificate

Cutolo M et al.
J Rheumatol
2000;27:155-60.
Pattern sclerodermic tardiv
Rare megacapilare şi microhemoragii; scădere
marcată a densităţii capilare, cu arii avasculare
frecvente; dezorganizare arhitecturală;
Frecvente capilare ramificate

Cutolo M et al.
J Rheumatol
2000;27:155-60.
 Când
efectuăm capilaroscopia?
 Fenomen Raynaud (FR)

Vasospasm Ischemie Reperfuzie

 De ce
efectuăm capilaroscopia?

1. Investigarea pacientului cu fenomen Raynaud

FR primar vs FR secundar

2. Diagnostic ‘precoce’ al sclerodermiei sistemice

 Clasificarea fen. Raynaud
• Fen Raynaud primar (prevalenţă 2-21%): benign
• Fen Raynaud secundar:
– Ateroscleroză
– Compresie arterială extrinsecă
– Medicamente
– Ocupaţional (vibraţii)
– Paraproteinemii
– Boli de ţesut conjunctiv – risc de evoluţie complicată
(local: ischemie/ sistemic: afectare viscerală)
 Bolile din spectrul sclerodermic (SSD)

Colagenoze SSD - grup de boli care au

nediferenţiate în comun caracteristici
etiopatogenice, serologice
Dermato şi clinice
Overlap
miozita ScS / miozită
Sclerodermie • Anticorpi antinucleari
sistemică
• Afectare articulară,
cutanată, sistemică
Boala mixtă de
ţesut conjunctiv Overlap • Puffy fingers
ScS/Sjögren • Fen. Raynaud
• Modificări CPU

Adaptat după CM Black, 1997

FR primar
• Atacuri de paloare sau cianoză acrală
• Puls periferic puternic și simetric
• Fără cicatrici, ulcerații sau gangrenă în
pulpa degetelor
• Capilaroscopie normală
• ANA negativi (<1/100)
• VSH normal

LeRoy& Medsger 1992

 FR secundar
• În scleroderma spectrum • În alte boli de țesut
diseases (SSD)- pattern conjunctiv - modificări
patognomonic nespecifice
ana.gherghe@gmail.com
• rețea activă și dinamică de tineri reumatologi,
rezidenți de reumatologie și cercetători

• promovează educația, cercetarea, colaborarea și

integrarea cu activitățile EULAR

• își propune sa afle nevoile tinerilor reumatologi, și să

ajute la creșterea calității educației lor
Activități EMEUNET
• colaborarea cu Comitetul EULAR pentru Educație
• newsletter-uri periodice
• colaborarea cu Annals of the Rheumatic Diseases
(pregătire pentru review al articolelor științifice)
• organizarea de cursuri precum Cursul EULAR de
Epidemiologie și cel de Imunologie
• Toți reumatologii, rezidenții și cercetătorii în domeniul
reumatologiei din Europa care au sub 40 ani, pot deveni
membri EMEUNET

• Înscrierea (gratuit) la http://emeunet.eular.org

• Membrii EMEUNET primesc newsletter-urile periodice

și toate informațiile despre oportunitățile și
evenimentele din reumatologia europeană
Mulţumesc pentru atenţie!