16 TULBURARILE PSIHICE IN TUMORI CEREBRALE

Tumorile cerebrale determina, prin compresiune, iritatie sau distrugerea substantei

cerebrale aparitia edemului sau a tulb. de irigatie .Prezenta tulb psihice a fost obs la 52 –80 % din
TC studiate.Alti autori sustin ca 6,2% din autopsiile bolnavilor psihici releva prezenta unei
TC.Tulb psihice sunt frecvent primele simptome, avand valoare localizatoare pt TC.Simpt
psihice au aspect polimorf ca urmare a instalarii HIC, dar si un aspect particular, circumscris,
corespunzator sediului tumorii.

SINDROMUL DE HIPERTENSIUNE INTRACRANIANA - Dezv unei tumori in spatiul

inchis al craniului determina aparitia HIC ca o consecinta a formatiei tumorale, edemului
cerebral si a hidrocefaliei,cu variatii de intensitate, in fc de marimea si localizarea
tumorii.Simptomatologia cl consta in: -Cefalee, care apare precoce, frecv dimineata,cu
intensitate si durata,care ↑ pe masura evol b, si care se pot exacerba in fc de pozitia/miscarea
capului,la tuse si eforturi fizice.Odata cu ↑ presiunii intracraniene,cefaleea devine insuportabila,
neinfluentata de antialgice.Poate dispare in st avansat al b odata cu instalarea atrofiei optice.-
Varsaturile-precedate sau nu de greata,sunt explozive si insotesc prd de exacerbare a cefaleei.O
scurta prd dupa varsatura, cefaleea scade in intensitate, probabil dat scaderii HIC.-Bradicardia-
apare in cadrul sdr de HIC de intensitate crescuta si instalat brusc, mai ales in tumorile de fosa
posterioara.-Edem si staza papilara au o mare val dg pentru sdr de HIC,fiind produse prin
jenarea circ venoase (staza in venele retiniene si edem pap).Totodata apare incetosarea vederii
uni- sau bilateral,urmata de scaderea treptata a acuitatii vizuale pana la cecitate completa dat
atrofiei optice.Tensiunea lichidului cefalorahidian creste treptat in HIC,uneori depasind 400
cm3apa in pozitie culcat ( Normal =25 cm3 apa).Decompensarea brusca creeaza accidente grave
prin atenuarea si comprimarea bulbului rahidian in gaura occipitala.De aceea se rec prudenta in
efectuarea pct lombare.

Manifestarile psihice descrise sunt tulb generale, nespecifice, dependente de stadiul de evol a

tumorii.In stadiile incipiente se pot evidentia: -labilitatea atentiei, ↓ capac de munca prin
epuizarea rapida a rezistentei la efort,lentoare progr a desfasurarii ritmului ideativ si a activ
intelectuale.Agrav tulb de atentie se asociaza frecv cu ↓ capacitatii de fixare mnezica,
prelungirea latentei raspunsurilor si a evocarilor, tulb. intelectuale pseudodementiale. Pot apare
dezorientare temporo-spatiala cu sau fara modif ale luciditatii constiintei, care pot avea aspect de
stari onirice asociate cu incoerenta si dezorganizarea actelor psihice si motorii.Tulb pot lua de
asemenea un aspect cerebroastenic sau pseudonevrotic,cu fenomene encefalopatice,in care
bradipsihia, bradikinezia insotesc tulb neurologice care indica sediul leziunii. Adeseori tulb
pseudonevrotice imbraca aspect neurasteniform , uneori imbraca aspect isteriform exprimat
clinic prin : pareze, paralizii de aspect functional care cedeaza la faradizari, prin fenomene de
conversiune sau prin crize isterice caract prin polimorfism.
DD–in tumori apar si fen de torpoare, epuizare cu saracirea expresiilor mimice si
pantomimice,dar trebuie retinut faptul ca in tumorile cerebrale nu simptomatologia psihotica si
confuziva ocupa primul loc,ci simpt nevrotica ocupa primul loc insa pac are o atitudine critica si
cauta cu ingrijorare medicul.Uneori apar episodic sau pe timp indelungat tulb psihotice sub
forma de sdr confuzive (obtuzie, torpoare, stupoare, coma in cazul depasirii stadiului
operator),dismnestice,pseudodementiale,depresive, schizofrene, ca rezultat al suferintei cerebrale
generalizate.Tabloul cl e completat de tulb de somn , hipersomnie, rar insomnie ce insot

1
confuzia,tulb de memorie,in special pt. fixarea faptelor recente,uneori sdr Korsakov (amnezie de
fixare, fabulatie, false rec, dezor temporo-spatiala) ,tulb de activitate asoc confuziei : incetinire,
suspend activitatii, inertie totala,elem de dementa, deteriorare intelec,tulb afective :- depresive
rare, dominate de astenie, abulie, lipseste anxietatea ; aspectul melancolic e
exceptional,iritabilitate, in contrast cu caract anterior al boln, labilitate emotionala, cu treceri de
la st de hiperemotivitate cu manif anxioase la exaltare sau euforie.Tulb afective survin pe fond de
inertie,indiferenta.Tulb psihice grave pot imbraca aspect schizofreniform, cu idei delirante
pasagere sau persistente ( posibila predispozitie constitutionala).De asemenea,unele
psihoze/nevroze pot insoti tumorile cerebrale fara sa exite relatii de cauzalitate directa intre cele
2 procese.
Fiziopatologie -la aparitia si agrav simpt confuzive contribuie decompensarile HIC ( prin actiune
asupra trunchiului cerebral), mai ales in cazul T subtentoriale.Efectul HIC depinde de varsta :-
tineri domina tablourile confuzionale,in timp ce la varsta medie si la batrani ,HIC produce sdr
dismnezice, iar in cazuri cu evol indelungata  dementa.Rapiditatea de dezv a T, modul de
expansiune(infiltrativ sau compresiv) si tipul T( gliom-interventia HIC mai mare decat in cazul
meningeoamelor)- importante in determinismul tulburarilor psihice.

TULB PSIHICE IN FCT DE LOCALIZAREA TUMORII CEREBRALE (de focar)

TUMORI FRONTALE-cele mai frecvente tumori intracraniene.Frecv tulb psihice: 90% din T.

frontale si in 43% caz reprez primul simpt.Prezenta tulb psihice este mai frecv in glioblastoame
si metastaze decat in astrocitoame si oligodendroglioame.Tulb psihice sunt mai precoce si mai
intense la inceput in T.frontale decat in celelalte tumori.Tulb psihice se impart in 3 grupe :a).tulb
de caract si afectivitate(se caracterizeaza mai rar prin prezenta depresiei si mai frecv prin stare
de euforie, optimism, limbaj pretios, expresii ironice, rauvoitoare, calambururi,jocuri de cuvinte,
puerilism,pe fond de deficit intelect si scaderea simtului moral.Aceasta stare a fost denumita
MORIA (DD :starea moriatica se deosebeste de hipomanie prin aceea ca in starea moriatica
euforia e absurda, puerila,netransmisibila, neasmilata de cei din jur) .Euforia contrasteaza cu
starea de indiferenta, defic intelect, starea somatica grava.Alti autori descriu mai frecvent
decat ,,moria’’,“ fenomenul de golire psihica”,realizat prin ↓ tonusului afectiv cu auto- si
heteroindiferentism.Tabloul psihic poate realiza uneori un sdr depresiv sau maniacal si chiar
alternante de episoade depr si maniacale aseman TAB.S-au descris cazuri in care sdr psihic este
reprez de un sdr schizofrenic isteroid. In fazele incipiente , cand tumoarea e mica si nu comprima
reg vecine, predomina starile de excitatie psihica,ulterior, prin compresia si a lobului frontal de
partea opusa apare sdr pseudodemential datorita suprimarii functiei ambilor lobi frontali.Cu cat
T e mai invadanta cu atat simpt psihica e mai bogata, mai ales cand T a cuprins formatiunile
bazale.Tulburarile afective sunt mai frecv in T girusului cingular.Ablatia T poate duce la
disparitia simpt pseudodementiale prin preluarea fct de catre lobul sanatos.b).tulb confuzivo-
pseudodementiale :constau in : -tulb de atentie ;-amnezie de fixare ;-dezorientare spatiala
(apraxie de orientare spatiala= se ratacesc in locuri pe care le cunosteau) .Unele date se pastreaza
insa bolnavul nu le poate prelucra, nu le poate utiliza.Treptat se instaleaza o stare de torpoare cu
indiferenta, mimica imobila, inexpresiva,bradipsihie,scad spontaneitatii gandirii, lipsa de
initiativa, reducerea activitatii, pierd autocontrol,bizareri, excentricitati.Elem confuzionale scad
uneori in intens si permit evident tulb intelectuale cu comport inadecvat.Localiz orbitara se
remarca prin frecventa tulb de activitate : akinezie, lipsa de initiativa, de spontan, apatie.In stadii
grave : imobilitate, indiferenta totala, mutism uneori total ( mutismul total seamana cu o st

2
catatonica : facies stupid, nu-i recunoaste pe cei din jur, asem cu o confuzie).Deficitul de activ
reprez simpt central.Dezv T pe fata lat a lobului frontal e insot de tulb intelectuale.c).tulb
paroxistice constau in - halucinatii vizuale, auditive, olfactive,elementare/ complexe,izolate/ sau
apartinand sdr de automatism mental /sau confuziv cu dezor temp-spatiala.

Simptomatologia neurologica
Sdr piramidal apare precoce,mergand de la hiperreflexie osteo tendinoasa pana la hemiplegie
predominant facio-brahiala.In leziunile emisferei dominante se constata tulb de vorbire : anartrie,
dizartrie, baraj verbal, alexie si agrafie.Rar se observa tulb de tonus cu misc anorm, reflexe de
apucare fortata, prehensiune, agatare.Ataxia, cu tendinta la cadere pe spate si cu semne
vestibulo-cerebeloase : dismetrie, asinergie, adiadocokinezie.Inconstant se intalneste nistagmusul
spontan localizat spre lobul lezat.Sindr Forster-Kenedy in lez nr optic : atrofie optica unilat cu
scotom central, scad acuitatii vizuale, anosmie ipsilaterala, edem papilar
controlateral.Neintrebuintarea mbr sup de partea lezata disproportionata fata de sdr paretic si
abolirea motilitatii voluntare, pastrarea motil automate si alterarea capac de dirijare voluntara a
mictiunilor.EEG pune in evidenta unde delta polimorfe in reg frontala.Pneumoencefalografia
pune in evidenta sist ventricular asimetric, deplasat si uneori imaginea tumorii.

TUMORILE CORPULUI CALOS

Tulburarile psihice apar aproape intotdeuna, in 100% din cazuri in tumorile corpului
calos.Sindromul psihic consta in tulb. ale memoriei de fixare,aprosexie ( Dd intre tumorile de
corp calos si cele frontale),tulb. ale proceselor asociative,labilitate afectiva,dezinteres,
comportament bizar, scad reactivitatii la stimuli externi.Starea confuzionala este mai accentuata
in tumorile ½ ant a corpului calos(fct vitale intacte , blv au comport normal, aspect stuporos-
stupor datorat intreruperii functiei de asoc. a lobilor frontali).Apare deteriorare intelectuala cu
apatie, indiferenta, somnolenta, torpoare, confuzie,dez temporo-spatiala.Este specificat aspectul
ondulant al evol simptomatologiei, agravarile si ameliorarile repetate duc la o stare de letargie
dat probabil compresiunii hipotalamusului.Dez si conf sunt o consec a intreruperii stimulilor pt
fixare in mem asociativa.In cazurile cu tulb. psihice minore tb clinic e dominat de –fen
pseudobulbare cu parapareze,tulb de vorbire, ras, plans spasmodic,apraxie expr prin lipsa de
abilitate in desf. actelor motorii .

TUMORILE TEMPORALE :
Dintre tulb psihice,cele mai caracteristice sunt tulb psihosenzoriale paroxistice pe fondul de
alterare a constiintei.La cazurile specifice acestei regiuni se adauga o semiologie de vecinatate,
prin extinderea posterioara a tumorilor temporale spre carefurul parieto-occipital,iar existenta
dominantei emisferice face ca in leziunile de partea stg sa apara  tulb. de tip afazic.In afara sdr
psihoorganic comun,tulb psihice din tumorile temporale pot fi clasificate in :
a)tulb psihice paroxistice :sunt specifice,iar manifestarile psihosenzor se caract prin halucinatii
elem/complexe (gust, viz, olf, aud, vest, se pot asocia (aud+viz)).Hal vizuale sunt frecvent
figurative, mobile, complexe,sub forma unor scene animate, proiectate in partea opusa
tumorii,fiind asoc cu hemianopsia omonima-(Dg difer cu T occ unde hal viz au caract
elem).Caracteristica este repetarea lor stereotipa.Hal pot aparea ca o aura epileptica precedand o
criza generalizate sau ca echivalente psihice.Tulb de perceptie au caract de halucinoza ( bolnavul
e constient de caract patologic).Haluc de tip oniric de orig temporala apar in context

3
confuzional.Se descriu automatisme psihomotorii pe fondul unor modif parox a constiintei : -
mici automatisme( plescait,miscari de masticatie, inghitire),care asociate cu absente,constituie
falsa absenta temporala.Alteori au aspectul marilor autom cu executarea de acte dispraxice sau
eupraxice ( fuga, automatism ambulator diurn sau nocturn).In timpul ac manif bolnavii au st de
excitatie cu deambulatie, comport bizar, pot savarsii acte antisociale.Se descriu :
-criza uncinata,care consta intr-o criza epileptica cu o aura form din hal olf, gust, viz si rar audit,
tulb de schema corp cu pierdere de const, des fara convulsii ;
-uneori criza e inlocuita sau urmata de o senz de teama, atit impietrita, de care pac isi da seama
desi constiinta e alterata, senzatie de deja vu, jamais vu , de instrainare, de schimbare, pe fond de
anxietate ; crizele mai grave sunt insotite de conv generalizate.Aceasta stare constituie dream’s
state (stare de vis).Sdr afazice de tip senzorial (afazie de tip senzorial, Wernicke)
( jargonoafazia) apar in T emisferei dominante, mai ales ale port temp post.Afectarea portiunii
anterioare temporale det afazie mixta cu pred motorie.Afazia poate apare paroxistic sau durabil,
tulb de limbaj au o ev oscilanta in raport cu variatiile edemului peritumoral.

b)tulb psihice permanente-mai atenuate, apar mai tarziu,constau in confuzie,deficit intelect,

tulb mnezice : amnezia de fixare poate evolua spre sdr Korsakov.Uneori apar modif de
comport,labilitate emotionala,iritabilitate,agresiv cu acte de violenta.Rar apar stari depresive
precoce sau tardive.Cand T se dezvolta in partea dreapta simpt psihice sarace la inceput apar in
per terminala.

Tulb neurologice constau in :-hemianopsia omonima de partea op leziunii dinspre cadranul sup
spre inferior ;-paralizia ipsilaterala compl/incompl de oculomotor comun ;tulb afazice tip
senzorial, jargonofazia ;pareza faciala tip central ;hemiparez ;tulb de echilibru, de auz,
inegalitate pupilara, crize epi part/generalizate ;exista cazuri asimptomatice.

TUMORILE PARIETALE

Sdr parietale pure se observa rar in cursul tumorilor pt ca frecv tumorile sunt glioame care
invadeaza regiunile vecine mai ales tr cerebral determinand tablouri clinice complexe.Dupa
aspectul clinic,tulburarile mentale in tumorile parietale se impart in paroxistice si permanente..
a)manif paroxistice cele mai caracteristice sunt tulb somatognozice (tulb de schema corp) ;in
aceste cazuri apare un defect de integrare senzoriala superioara, manif prin sentimentul de
absenta a unei parti din corp ,iluzia de transf corporala(senz de membru taiat, de oase suprapuse,
de modif in greutate), pac poate totusi efectua misc voluntare cu mb resp ;iluzia de deplasare
corporala ( depl unui mb) ;iluzia mb fantoma (trei brate).Aceste fenomene survin in special ca
aura sau echivalenta epileptica.Sdr Gerstmann e caracterizat prin :agnozie digitala cu confuzie
dreapta-stanga,acalculie si agrafie.Apare cand T este in emisferul dominant si se extinde la lobul
occ ( girus cingular, pliul curb, aria 19).Hemiasomatognozie :disparitia imaginii hemicorpului
paralizat–cand e interesat emisferul parietal dr.Anosognozia ( ignorarea
bolii).Anosodiaforia( indif fata de boala),care fac parte din sdr Anton-Babinski.Dg difer se face
cu dementa ( in T parietale nu apar fen dementiale).-apractognozia : tulb in recunoasterea
partilor corpului , apraxia imbracatului, tulb vizuo-constructive,agnozie spatiala unilat, tulb
notiunilor spatiale, pierderea memoriei topografice apar in glioamele parietale drepte ;-
haucinatiil elementare ap paroxistica ;-apraxia ideomotorie ( pac recunoaste obiectul , stie la ce
foloseste, nu stie succesiunea gesturilor nec pt a utiliza obiectul)-apare in leziunile emisferului

4
major cu loc in pliul curb sau in corpul calos ;-afazie senzoriala : bolnavul nu mai recunoaste
semnif simbolica a cuvantului, formula kinetica a limbj e tulb, parafazie ( intreb alte cuv in locul
celor potrivite), jargonofazia( creeaza cuv inexistente)-in T parietale in lobul dominant ;-agnozia
vizuala (incap de a identif obiecte desi aparatul vizual e intact)-in lez ambelor emisfere

b)tulb psihice permanente,st confuzivo-dementiale ,modif de dispozitie si caracter,indiferenta

fata de simptomatologia apraxo-agnozica, labil emot, aspecte depresive mai ales la debutul
afectiunii,mai rar stari euforice, tulb de tip nevrotic,tulb pseudo-dementiale, bradipsihie.

Tulb neurologice-in tumorile parietale apar ca semne neurol crize jacksoniene

senzitive( amorteala, furnic parestezii)-val loc absoluta daca nu sunt urmate de conv gen,tulb
obiective de sensibilitate permanente, astereognozia-in localizarea tumorilor in portiunea
superoposterioara a lobului parietal.Agnozia tactila indica o localizare a T in reg parietala 5-7,iar
hipoestezia tactila o localizare in ariile 3,1 si 2.Se asociaza frecvent o
hemipareza discreta,amiotrofie distala moderata, mai ales in mb sup,hemianopsie omonima in
cadranul inferior,“paralizie psihica” (saracire motorie mai mult exprimata decat cea justificata de
pareza existenta).

TUMORILE LOBULUI OCCIPITAL-mai rare (sub 5%), cu aspecte clinice variate.Tabloul

clinic consta in :tulb confuzive cu amnezie de fixare, confabulatii, haluc vizuale, false
recunoasteri, agnozie vizuala.Tulb confuzive se desfasoara de la torpoare la confuzie grava cu
amnezie de fixare sau continua( pierderea amintirilor pe o an per), anomie( dific gasirii cuv),
confabulatii ; aspecte asem presbiofreniei ;indiferentism, lentoare afectiva–consec HIC.Tulb
senzoriale-hal vizuale elementare( in lez fetei interne a lobului occ) in hemicampul opus-dg difer
cu tumorile temporale, temporo-occ.Hal viz complexe in lez convexitatii lobului occipital.Ele se
repeta stereotip,uneori sunt urmate de o criza conv generalizata( reprezinta aura vizuala a
accesului),iar subiectul este constient de caracterul lor patologic( halucinoze).Agnozia vizuala
( cecitate psihica)se produce cand lez sunt limitate la ariile 18, 19( pac vad, evita
obstacolele ,dar nu pot identifica obiectele ;ei vad dar nu stiu ca vad).Cecitate corticala se
produce prin lez ariei 17= aria de proiectie senzoriala a vederii ;tulb este rara si consta in faptul
ca pac nu vede si nu stie ca e orb pt ca a pierdut posibilitatea de a compara pt a stabili daca
imaginile vizuale exista sau nu.Hemianopsie omonima( controlaterala tumorii) cu conserv
vederii maculare, insot de durere supraorbitara (in lez unilat).Cecitate cortic cu sau fara pastrarea
vederii centrale( in fct de ating fasciculului macular)-in lez duble.S-au descris si crize
comitiale,tulb de echilibru nesistematizate,paralizii ale nr cranieni.In tumorile care evolueaza
spre convexitatea lobului occ se semnaleaza afazia, agnozia viz, alexia.Semnele de HIC(cefalee
supraorbitara,varsaturi,staza papilara) sunt precoce.

TUMORILE DE LA BAZA CRANIULUI : in acesta reg se pot dezv T hipofizei, epifizei, reg
infundibulo-tuberiene, hipotalamusului, reg mezencefalice, ventric III.Simptomatologia este
comuna (raporturi stranse de vecinatate).
Tulb psihice: se caract prin somn prelungit, tulb de constiinta (obnubilare, confuzie mentala), cu
dezor temp-sp desi poate sa rasp la anumiti stimuli.S-au obs stari confuzive cu amnezii de fixare
si fabulatii asem sdr Korsakov.Fen halucinatorii asem hal pedunculare Lhermitte : pac asista cu
indiferenta la desf unor imag adesea colorate, constient de caract lor patologic.Alteori apar crize

5
onirice(min- ore),iar pac dezorientat, cu false rec, tulb de atentie, amnezie partiala,participa
intens la ele.Tulb afect sunt reprez de o stare de indiferenta,usoara depresie, excitatie, episoade
de agitatie psihomot pe fond confuzional sau pseudodemential.Mai rar simptomatologia e
dominata de tulb. intelectuale realizand astfel aspectul demential asemanator psihozelor senile
sau paraliziei generale progresive.

TUMORI HIPOFIZARE det aparitia unui sdr endocrin acromegalic, insotit de tulb psihice :
-incetinirea ideatiei si a activitatii ;-astenie,apatie, tulb ale acuitatii viz, scaderea memoriei si fct
intelectuale ;-tendinta la depresie(tu cromofobe) sau euforie(tu eozin), irascib, incetin misc ;-
sindr nevrotice ;-st psihotice : melancolie, manie, st delirante, delir paranoic.Infantilismul
hipofizar consta in:deficit intelectual, apatie, astenie, hipoplazia org genitale cu lipsa caract
sexuale secundare.

TUMORI INFUNDIBULARE se insotesc de somn profund prelung( luni).Somnul este

intrerupt, uneori are aspect de criza narcoleptica.Acestor stari li se adauga St confuzionala cu
dezor temp-spat,halucinatii vizuale,amnezie, def intelect,apatie, labil afectiva, reducerea
activ,tulburari afective confuzionale sau de personalitate.

TUMORILE EPIFIZEI-tulb de somn : somnolenta, crize narcoleptice ;-tulb afect, st de

excitatie maniacala/ st de apatie, torpoare ;-hal viz ;-tulb psih nesp dat HIC ;-sdr de
macrogenitosomie precoce la copii.Tulb neurologice :- tulb de motil( pareze, parapareze) ; -
hipertonie musc ;-tulb de echil ;-afectarea nv cran - oculomotor; simpt difuza, det frecv de
HIC ;-tulb endocr : diab insipid, pubertate precoce, obezitate.

TUMORILE VENTRICULULUI III

-tulb psi domina tb cl : tulb de fixare a memoriei, fabulatie, torpoare, indiferenta, scad activitatea
si a vointa
-tulb de tip demential
-delir de persec
-senz de instrainare
-manif de excit psihica tip maniacal (logoree, euforie ag psihomot)
-astenie, somnol, scad promptitudinii react, dezor
-tulb de comportament
-tulb~tu fr DD –in tu ventr III simpt psi apar indep de hic, tulb neuro –tardiv sau absente
-simpt neurol : crize conv, modif piram uni si bilat, def motor, hipertonie tip extrapir
tulb de echil, nistagmus, diplopie, ambliopie, exoftalmie, afazie, hiperestezie in
zona trigemenului

TUMORI TALAMICE
Se dezvolta in zona mediana a talamusului lezand patura optica dinauntru in afara.
-tulb de memorie, dez temp-sp, aprosexie, indiferenta
-apatie, lipsa de init, misc lente, def intel, somnol, obnub,
= aspect psihic confuzional si demential
-+ tulb neurologice senzio-mot, disparitia refl foto-motor,, cu/fara disp react de
acom la dist, diplopie, sc ac viz, hemianopsii, sdr Piranaud

6
-lezarea dinspre periferie spre linia mediana determina :-simpt pur neurologica: anest superf pt
tact, durere, temp+ hemiplegie , fara tulb psihice

TUMORI SUBTENTORIALE

Tumorile care se dezvolta in aceasta zona numite si tumorile fosei posterioare cuprind cerebelul,
bulbul si protuberanta.
-caracteristic pt tumorile din aceasta zona este aparitia precoce a HIC care det trecerea rapida de
la staza papilara la atrofie optica
-treptat se asoc halucinatii viz. elem, asem fosfenelor ( frec in T unghiului ponto-cerebelos dat
comprimarii regiunii occipitale)
-tulb de constiinta, obnubilare, indif, apatie, tulb de atentie, mem, dez temp-sp, def intel
-tulb afect( euf, depr, irit), angoasa bulbara paroxistica (mare val dg)
Simptomatologia neuro-apare mai tarziu si e reprezentata de :
-hipotonie, asinergie si ataxia miscarilor, hipermetrie, tremor intentional, vorbire
sacadata, tulb de echil ( cu lateropulsie de p. T), nistagmus-in tumorile cerebeloase
-paralizii/pareze de nr cran (V, VI, VII), hemianestezii, paral misc asoc a ochilor in tu
protuberantiale
-disfag, disfon,disartrie, strabism, hipoestezie,/hiperestezie, tulb circ, vars-in tu bulb

VALOAREA LOCALIZATOARE A DIFERITELOR TULBURARI PSIHICE

Tulburarile de afectivitate si comportament :pot fi reprez de sdr moriatic,care ne sugereaza
dezvoltarea unei tumori frontale (mai ales cand comprima ambii lobi)( DD –euforia maniacala :
deteriorare intelectuala in tu fr).Starile depresive atipice reprezentate de apatie, inertie, bizarerii
de comport, manif histrionice semnalizeaza existenta unei tumori subfrontale ant(mai ales cand
se asociaza cu sdr Foster-Kennedy: hiposmie/anosmie, sau crize conv).Inhibitia prof a activ
psihomotorii ne orienteaza catre identificarea unei tu care comprima bilat zona anter a girusului
cinguli.

Tulb confuzionale si pseudodementiale asociate cu mania si cu alte simptome neurologice

corespund unei tumori frontale.Prezenta amneziei de fixare cu confabulatiei pe un fond
confuzional constituie elem de dg pt o tumora frontala bilat sau extinsa in prof spre zona hipotal
amica ant ,dg confirmat de prezenta sdr neurol frontal.Predominanta fen pseudodementiale
paralitice suger o tumoare fronto-caloasa.Sdr demential cu evol rapida asociata cu tulb ale
motilitatii oculare intra- si exrinseci apare in lez zonei talamice.Tulb de somn ( hipersomnie) cu
fen onirice sunt mai frecvente in lez ventriculului III
.
Sdr. Halucinator :orienteaza dg spre leziuni ale lobului temporal sau occ.Hal elementare
insotite de tulb vestibulare pun problema unei suferinte a reg posterioare a creierului,iar hal
complexe cu crize uncinate si dreamy state sunt caract tumorilor temporale.Prezenta halucinozei
alaturi de leziunea perechii III de nv cranieni ridica suspiciunea unei lez
pedunculare.Fenomenele apraxice si agnozice sunt frecvente in leziunile zonei parieto-temporo-
occipitale a emisferei minore.In cazul glioamelor(=tumori infiltrative),evol este rapida si cu
manifestari precoce de HIC.Simpt clinica polimorfa permite apreciera extinderii tumorii,decat a
localizarii ei.

7
Meningioamele-evol lent, asimpt la inceput,apoi treptat apare simptomatol psihica si neurol, fata
de care pac are o atit critica.Varsta si personal premorbida a pac imprima anumite caracteristici
tabl clinic.

Tumorile endocrine primitive :cuprind procese neoformative derivate din tesutul nervos,

meninge, hipofiza, resturi embrionare la care se adauga tumori metastatice.

Metastazele cerebrale constau in -metast osoase ale cutiei cran care invad creierul,sau met care
afect de la inceput creirul pe cale meningeana sau perivasculara.Polimorfismul simpomatic este
caract , det frecv sdr de HIC.Simptomatologia psihica este polimorfa si nespecifica,determ in cea
mai mare parte de HIC,ea consta in:haluc, depresie, stari confuz cu dezor t-s, tulb de comport,
uneori tulb dementiale.Intens tb cl var in fct de evolutia edemului. Simpt neurol pot apare tarziu
sau pot lipsi.(Sdr meningian cu crize jacksoniene, fara generalizare ; fara deficit motor ; afazie,
apraxie, tulb de coord, si de mers, rar lez ale nv cranieni).In localizarile unice cu evol lenta au
fost descrise tulb senzitive si tulb piram ireversibile.