Subiecte teorie SAM

Subiectele notate cu semnul ? la inceput nu stiu cat de corecte sunt.

1.Ce este frecvenţa Nyquist?

Frecvenţa Nyquist este dublul frecvenţei maxime din spectrul semnalului analogic care se
eşantionează.
fnq=2fe
2. Dacă o placă de achiziţie are un convertor A/D ce poate converti tensiuni între -5V şi +5V şi un
amplificator programabil cu următoarele trepte de amplificare 0.1, 1, 2, 5, 10, 20, 50 şi 100, care sunt
gamele de măsurare ale plăcii de achiziţie?
Gama de mas = ±5V/ A
±5V / 0.1 = ±50V
±5V / 1 = ±5V
±5V / 2 = ±2.5V
±5V / 5 = ±1V
±5V / 10 = ±0.5V
±5V / 20 = ±0.25V
±5V / 50 = ±0.1V
±5V / 100 = ±0.05V
3. Ce rol are un circuit de eşantionare? Care sunt erorile introduse de circuitul de eşantionare?
Circuit de eşantionare care are rolul de a preleva esantioane din semnal si a memora valoarea lor în
vederea realizarii conversiei numerice de catre convertorul analog -numeric,CAN.
Erorile care apar la esantionare sunt:
 eroarea data de condensator la descarcare;
 eroare data de rezistenta de contact a contactului de esantionare;
 eroarea rezistentei de intrare;
 eroarea de offset a AO.
Eroarea cu care se face cuantizarea este de plus-minus jumătatea celei mai mici trepte, care
corespunde unui LSB. Deci εCAN = ±0,5 LSB
Deoarece aceste erori pot apărea aleator, ele se manifestă ca un zgomot , denumit zgomot de
cuantizare
4. Dacă o placă de achiziţie are un convertor DA de 12 biţi şi o tensiune de referinţă de 5V şi poate
genera tensiuni bipolare, care este rezoluţia cu care se pot genera tensiunile la ieşire? Cum se modifică
rezoluţia dacă la ieşire se introduce un amplificator cu câştig A=2?

(rezolutia este mai buna)

5.Care sunt tipurile de conexiuni pentru intrările analogice? Ce avantaje si dezavantaje au

fiecare?
Tipurile de conexiuni pentru intrările analogice sunt:
- intrare diferenţială (DIFF – Differential input),
- intrare asimetrică (single-ended) cu referinţă (RSE – Referenced Single-Ended input)
- intrare asimetrică fără referinţă (NRSE – NonReferenced Single-Ended input).
 Configuraţia diferenţială este preferabilă pentru că rejectează atât erorile de mod comun cât şi
zgomotele, dar configuraţiile asimetrice permit folosirea unui număr dublu de canale de intrare şi sunt
acceptabile atunci amplitudinea erorilor este mai mică decât precizia cerută.

?6.Dacă se generează cu triggerare un tren de 10 impulsuri cu ajutorul unui numărător cu întârzierea

13.33us şi lungimea pulsului de 36.67us, cât trebuie să fie frecvenţa minimă a impulsurilor de trigger
astfel încât să se obţină câte un tren la fiecare front negativ?
Timpuls =13,33 µs +36,67µ50 µs =50µs
Ttr=55 µs ftr=1/Ttr= 1/50 µs =20kHz

7.Dacă un convertor A/D are o rezoluţie de 8 biţi, şi o tensiune de referinţă de 5V, cât este valoarea
unui LSB? Care este eroarea cu care generează valoarea de 3V?**
∆u = 1LSB

U U0 3  2.9835
 *100  *100  0.56 0 0
U 3
.
U=3V
U0=N*1LSB = 153*0.0195V = 2.9385V
N = U/1LSB = 3V/0.0195V= 153.8 = 153 (se ia nr intreg)
8.Ce rol are filtrul antialias?
Are rolul de a limita spectrul de frecvenţe al semnalului de intrare astfel încât nici o componentă a
spectrului să nu depăşească jumătate din frecvenţa de eşantionare. Acestea sunt filtre analogice, pasive sau
active.
9.Ce este zgomotul de cuantizare? Care este valoarea maximă a zgomotului de cuantizare pentru un
convertor de 8 biţi şi tensiune de referinţă 2.5V?
In urma eşantionării cu frecvenţa f0, se obţine un şir de numere care vor trebui convertite în cod
numeric pentru a putea fi memorate şi prelucrate de către calculator. CAN împarte valoarea maximă a
semnalului de intrare, Umax (sau valoarea tensiunii de referinţă a convertorului) în 2n intervale, unde n
este numărul de biţi ai convertorului. Fiecare eşantion se găseşte în unul din aceste intervale, iar valoarea
lui este trunchiată la valoarea pragului imediat inferior oferit de convertor. Eroarea cu care se face
cuantizarea este de plus-minus jumătatea celei mai mici trepte, care corespunde unui LSB.
Deci: εCAN = ±0,5 LSB=(2.5/28)*0,5=0.0048V
Deoarece aceste erori pot apărea aleator, ele se manifestă ca un zgomot , denumit zgomot de
cuantizare.
?10.Care este durata maximă de timp în minute, secunde, zecimi pe care o poate contoriza un
numărător de 24 de biţi fără depăşire dacă primeşte impulsuri de la o bază de timp de 20MHz?
 D = 224 * T= 16777216 * 0.05*10-6 = 0.8s
11.Prin ce mecanisme se face transferul datelor rezultate în urma conversiei A/D către memoria
calculatorului? Descrieţi mecanismele.
După realizarea conversiei, care reprezintă ultima operaţie din lanţul de achiziţie analogică, eşantioanele
sunt depuse pe magistrala de date a calculatorului sub forma codului numeric.
In funcţie de tipul cartelei şi de aplicaţie, transferul datelor de pe magistrală în memoria
calculatorului se face:
 prin întreruperea activităţii procesorului şi implicarea acestuia în preluarea şi prelucrarea imediată
a datelor:
 prin cerere de intrerupere in care datele vor prelucrate in functie de prioritatea cererii de
intrerupere;
 transmisia în memoria volatilă prin protocolul DMA (Direct Memory Access), caz în care
procesorul nu este implicat în nici un fel, iar datele vor fi prelucrate mai târziu.
12.Dacă se generează un numărător impulsuri cu întârzierea de 10ms şi durata de 75ms folosind un
semnal de trigger cu frecvenţa de 150Hz, care este frecvenţa impulsurilor de la ieşire?
Ttr=1/ftr = 6,66ms
Timpuls =10ms+75ms=85ms
Nr impulsuri = 85/6,66=12,87≈13
Timpulsuri=13*6,66=86,58ms
Fi = 1/Ti = 1/86.58ms = 11.55Hz

13.În câte moduri se poate realiza achiziţia pe mai multe canale? Care mod permite cea mai mare rată
de eşantionare? Care mod permite cel mai redus cost?
 esant. continua – cu multiplexor analogic - canalele sunt baleiate în mod continuu, într-o ordine
prestabilită, la intervale de timp egale iar datele sunt preluate succesiv.- cel mai redus cost; ;
 esant.simultana - canalele sunt eşantionate simultan, sau la intervale de timp nesemnificative, de
ordinul ns - cea mai mare rata de esantionare ;cel mai redus cost;
 esant.cu interval - canalele sunt eşantionate la mici intervale, de ordinal microsecundelor, după
care se aşteaptă o nouă sesiune de eşantionare.
14.Care sunt posibilităţile de intrare-ieşire ale unei plăci de achiziţie multifuncţionale?
Tipuri de marimi de intrae :
 tensiune
 curent
  rezistenta
 capacitate
 semnal numeric
Tipuri de marimi de iesire
 tensiune
 curent
 semnal numeric
15.Care este rolul memoriei FIFO la achziţia semnalelor analogice? Dar la generare? Cum se
generează un semnal continuu utilizând memoria FIFO?**
Deoarece transferul datelor în interiorul calculatorului necesită un anumit timp, e posibil ca achiziţia
să se realizeze mai repede, iar datele să se aglomereze la intrarea în calculator, ducând la pierderea unora
din ele. De aceea cartela este prevăzută cu o memorie tampon de tip FIFO (First Input First Output) în
care informaţia se acumulează temporar până când magistrala de date se eliberează. Capacitatea acestei
memorii este cu atât mai mare cu cât cartela este de viteză mai mare.
Generarea semnalelor analogice se face întrucâtva în mod invers achiziţiei. Codurile numerice ale
eşantioanelor sunt generate de către calculator potrivit tipului de semnal care se doreşte. Acestea sunt
depuse într-un buffer de memorie de unde sunt preluate periodic, cu o anumită frecvenţă, şi aplicate unor
convertoare numeric analogice (DAC). De regulă, o CAD prezintă două canale de ieşire analogică
echipate fiecare cu câte un DAC, astfel încât generările pe fiecare canal se realizează independent şi
simultan.
Frecvenţa cu care se transmit datele către DACuri se numeşte rată de actualizare. Deoarece e posibil
ca uneori, pe timpul generării, procesorul să fie ocupat şi cu alte activităţi (de ex. gestionarea unei
imprimante) şi să nu poată calcula eşantioanele cu ritmul în care acestea sunt actualizate la ieşire, se
prevede şi aici o memorie FIFO în care datele sunt păstrate între etapa de elaborare a lor şi cea de
conversie N/A.
16.Enumeraţi câteva tipuri de convertoare A/D.**
Există 4 tipuri de CAN mai utilizate în aplicaţii industriale şi de laborator:
 cu aproximaţii succesive;
 flash/paralel;
 integratoare;
 cu rampă (cu numărare): rampa simpla, rampa dubla, rampa multipla.

17.Dacă un convertor AD cu aproximaţii succesive are frecvenţa de tact de 2.5us, ştiind că acesta are
o rezoluţie de 12 biţi care este timpul de conversie? Care este frecvenţa maximă a unui semnal ce poate fi
achiziţionat în limitele teoremei lui Shannon?
a) tconv = 2,5µs*12=30µs ) tconv = Ttact =2,5µs
b) f tact =1/Ttact = 1 / 2,5 µs = 400 kHz
fmax = 0,5* f tact =0,5*400 kHz = 200 kHz
18.Dacă se generează cu un numărător un tren de 5 impulsuri cu întârzierea de 66.33ms şi Durata de
33.67ms folosind un semnal de trigger cu frecvenţa de 5Hz, care este frecvenţa impulsurilor de la ieşire?
 Deorece nu avem impusuri la iesire frcventa este 0
19.Enumeraţi tipurile de cartele şi sisteme de achiziţie de date existente.
1)de achizitii de semnale analogice si transmiterea acestora memoriei calc;
2) de achizitii si de generare de semnale analogice;
3)achizitie si generare de semnale numerice;
4)cu functii de masurare.
5)multifunctionale
20.Care este frecvenţa maximă a unui semnal ce poate fi generat cu 64 de eşantioane/s de către o
cartelă de achiziţie cu frecvenţa de actualizare maximă de 100kS/s?
T=1s
T =NT0………..T0=T/N= 1/64(s)
f0=1/T0=1/(1/64)=64Hz
fmax= 0,5*fo=0,5*64=32Hz
fmax=1/Tmax
21.Care este rezoluţia cu care se achiziţionează un semnal unipolar cu amplitudine de 2.5V şi
componentă continuă de 2.5V dacă aveţi la dispoziţie o cartelă de achiziţie de date cu gamele 0-10V şi
±10V?
a) U=10V
Rez =1LSB= U/2n = 10V/2n
Cea mai mica valoare citita= Ucont = 0*10V/2n +2.5V=2.5V-la acest semnal
b) U=±10V=20V
Rez=1LSB= U/2n = 20V/2n
Cea mai mica valoare citita= = 0LSB + Ucont = 0*20V/2n +2.5V=2.5V- la acest semnal
22.Ce este zgomotul de cuantizare şi ce valoare are în cele 2 cazuri de la întrebarea precedentă?
a) U=10V
1LSB= U/2n = 10V/2n
εCAN = ±0,5 LSB=±0,5 *10V/2n
b) U=±10V=20V
1LSB= U/2n = 20V/2n
εCAN = ±0,5 LSB=±0,5 *20V/2n
23.În ce mărimi electrice converteşte un traductor mărimea de intrare? Ce mărimi accepta la intrare
cartela de achiziţie de date?
Marimi in catre converteste un traductor:
 Tensiune cc si ca
  Curent cc
 Frecventa
 Marimi numerice
 Rezistenta
 Capacitate
Marimi de intrare in cartela;
 Tensiune cc si ca
 Curent cc
 Frecventa
 Marimi numerice
 Rezistenta
 Capacitate
24.Cu un convertor DA de 10 biţi unipolar, referinţă de 5V şi timp de conversie de 10us ce semnale
pot fi generate (valoare minimă, maximă şi frecvenţă maximă)? Dar pe ieşire bipolară?
a) 1LSB=U/2n =5/210 = 5/1024 =0,00488V
Umax=1LSB*210 = 4,9152V
fmax = 0,5*fconv=0,5*100kHz= 50kHz
b) 1LSB=U/2n =10/210 = 10/1024 =0,0097V
Umax=1LSB*210 = 9,9328V
fmax = 2*1/fconv=2* 100kHz= 50kHz
25.Prin ce mecanisme se face transferul datelor rezultate în urma conversiei A/D către memoria
calculatorului? Descrieti aceste mecanisme.
După realizarea conversiei, care reprezintă ultima operaţie din lanţul de achiziţie analogică, eşantioanele
sunt depuse pe magistrala de date a calculatorului sub forma codului numeric.
In funcţie de tipul cartelei şi de aplicaţie, transferul datelor de pe magistrală în memoria
calculatorului se face:
 prin întreruperea activităţii procesorului şi implicarea acestuia în preluarea şi prelucrarea imediată
a datelor:
 prin cerere de intrerupere in care datele vor prelucrate in functie de prioritatea cererii de
intrerupere;
 transmisia în memoria volatilă prin protocolul DMA (Direct Memory Access), caz în care
procesorul nu este implicat în nici un fel, iar datele vor fi prelucrate mai târziu.

?26.La intrarea unui convertor AD se aplică un semnal s=3,75+2.5*sin(2*π*100*t) şi este eşantionat

cu frecvenţa de 1000Hz sincronizată cu trecerile prin 0. Care sunt codurile furnizate de convertorul AD pe
o perioadă?
1LSB=Uref/2n
Ucont=3.75
Amplit semnal= 2.5
fs=1000Hz;………..Te=1ms
f=100Hz ………….T=10ms
fe= Nf…….1/Te=N/T……..T= NTe
Nes=T/Te=10ms/1ms=10 esantioane/perioda
fe= Nf
 Partea de mai jos nu este avligatoriu sa o scrieti.
s= 3.75+2.5 *sin*(2*π*f*t)
s= 3.75+2.5 *sin*((2*π/T)*t)= 3.75+2.5 *sin*((2*π/NTe)*t)
s(k)= 3,5+2,5*sin*((2*π/kTe)*t)……….k= 0, 1,……..N-1
Consideram amplitudinea A in volti
1) s(0)=3,75+2.5*sin*((2*π/0*Te)*t)
s(0)=3,75+2.5*sin*((2*π/0*1*10-6)*t) 3.75V+0LSB=3.75V
2) s(1)=3,75+2.5*sin*((2*π/1*Te)*t)
s(1)=3,75+2.5*sin*((2*π/1*1*10-6)*t) 3.75V+2.5V*0.25V*LSB
3) s(2) =3,75+2.5*sin*((2*π/2*Te)*t)
s(2)=3,75+2.5*sin*((2*π/2*1*10-6)*t) 3.75V+2.5V* 0.312V*LSB
4) s(3) =3,75+2.5*sin*((2*π/3*Te)*t)
s(3)=3,75+2.5*sin*((2*π/3*1*10-6)*t) 3.75V+2.5V *0.312V*LSB
5) s(4) =3,75+2.5*sin*((2*π/4*Te)*t)
s(4)=3,75+2.5*sin*((2*π/4*1*10-6)*t) 3.75V+2.5V* 0.25V*LSB=
6) s(5) =3,75+2.5*sin*((2*π/5*Te)*t)
s(5)=3,75+2.5*sin*((2*π/5*1*10-6)*t) 3.75V-0LSB=3.75V
7) s(6)=3,75+2.5*sin*((2*π/6*Te)*t)
s(6)=3,75+2.5*sin*((2*π/6*1*10-6)*t) 3.75V-2.5V 0,25V*LSB
8) s(7)=3,75+2.5*sin*((2*π/7*Te)*t)
s(7)=3,75+2.5*sin*((2*π/7*1*10-6)*t) 3.75V-2.5V* 0,312V*LSB
9) s(8)=3,75+2.5*sin*((2*π/8*Te)*t)
s(8)=3,75+2.5*sin*((2*π/8*1*10-6)*t) 3.75V-2.5V* 0,312V*LSB
10) s(9),=3,75+2.5*sin*((2*π/9*Te)*t)
s(9)=3,75+2.5*sin*((2*π/9*1*10-6)*t) 3.75V-2.5V* 0,25V*LSB
27.Fie un semnal ce conţine următoarele frecvenţe: f1 = 30 Hz, f2 = 80 Hz, f3 = 120 hz, eşantionat cu
f0 = 100 Hz. Să se determine frecvenţa Nyquist şi frecvenţele semnalelor alias.**
2fnq=fs
fal=|f-Nfs|
f1<fnq – nu avem alias, reprezentata corect in spectru
f2al =|80-100|= 20Hz
f2al =|120-100|= 20Hz
28.Explicaţi eşantionarea continuă, simultană şi cu interval
eşantionare continuă – canalele sunt baleiate în mod continuu, într-o ordine prestabilită, la intervale
de timp egale.
 Intre 2 canale trebuie să rămână timp suficient pentru a se completa toate operaţiile de: stabilire a
amplificării, eşantionare, conversie, transfer a datelor.
Frecvenţa de eşantionare a fiecărui canal luat în parte este egală cu frecvenţa totală de eşantionare a
CAD împărţită la numărul de canale măsurate. De exemplu, dacă avem o cartelă de 100.000 eşant/s şi
facem achiziţia pe 4 canale, atunci fiecare canal va putea fi eşantionat cu maximum 25.000 eşant/s.
Acest lucru trebuie avut în vedere când se determină frecvenţa de tăiere a filtrului anti-alias sau
frecvenţa maximă a semnalului de la intrare. Această metodă nu se utilizează când este necesară
determinarea defazajelor dintre două canale.
b) eşantionare simultană – canalele sunt eşantionate simultan, sau la intervale de timp
nesemnificative, de ordinul ns Acest lucru se realizează doar utilizând câte un CEM şi un CAN pentru
fiecare canal. Operaţia devine foarte costisitoare, dar oferă bune rezultate când sunt necesare calcule de
defazaje, puteri, etc.
c) eşantionare cu interval – canalele sunt eşantionate la mici intervale, de ordinul microsecundelor,
(o baleiere a tuturor canalelor în ordine se numeşte scanare), după care se aşteaptă o nouă sesiune de
eşantionare.
Dacă perioada de scanare este suficient de mare (perioada dintre 2 scanări succesive), se poate
considera că eşantionarea într-o sesiune de scanare este cvasi-simultană. Această metodă se foloseşte la
semnale suficient de lent variabile pentru a se putea considera aproximarea de mai sus.

29.Comentaţi reprezentarea semnalelor în domeniul timp şi în domeniul frecvenţă

Reprezentarea în domeniul timp poate fi continuă sau discretă.
In figurile 1 a) şi b) sunt reprezentate două semnale în domeniul timp: unul continuu şi unul discret.
După cum se vede, diferenţa dintre ele constă în faptul că în timp ce primul are o variaţie continuă
(între oricare două valori ale semnalului mai există o infinitate de valori), cel de-al doilea este definit
numai pentru anumite momente de timp, numite eşantioane.
Reprezentarea semnalelor în mod discret este singura posibilitate de prelucrare a acestora cu ajutorul
calculatorului. In consecinţă, un semnal discret este reprezentat în interiorul calculatorului ca o secvenţă
sau un şir de numere; poziţia fiecărui număr (eşantion) în secvenţă este dată de momentul de timp la care
acesta a fost preluat din sistem, iar valoarea lui este\ amplitudinea tensiunii purtătoare de informaţie.
b) semnal eşantionat in timp (discretizat)
a) semnal continuu în timp
 Reprezentarea în domeniul frecvenţă are drept variabilă independentă nu timpul, ci frecvenţa. Este
binecunoscut faptul că orice funcţie periodică în timp poate fi descompusă în componentele sale spectrale
utilizând transformata Fourier. In aceste condiţii, semnalul este dat prin componentele sale armonice, care
sunt în general numere complexe de o anumită amplitudine şi fază.
Grafic, fiecare componentă se reprezintă printrun segment vertical de lungime proporţională cu
amplitudinea armonicei respective, ca în figura 2.

30.Explicaţi schema bloc a unei cartele de achiziţii de date.

AI0…AI15 – intrare semnal aanalogic;
MUX – bloc de multiplexare care prin baleiere continua prestabilita permite preluarea datelor
succesiv;
ACP – amplificator cu castig programabil care amplifica semnalul preluat cu un factor de amplificare
programabil si diferit pentru ficare canal de intrare;
CEM – circuit de esantionare memorare care esantioneaza semnalul primit si apoi memoreaza datele
esantioanate;
CAN – convertorul analog digital care converteste semnalul analogic in date numerice;
FIFO – memoria tampon FIFO care pastreaza temporar datele pana se elibereaza magistrala de date;
BC – blocul de comanda care da comenzile pentru celelalte blocuri pentru sincronizarea sistemului de
achizitii;
PCI- BUS magistrala de date a sistemului de achizitii care realizeaza comunicarea cu partea de
procesare a datelor.