INSTRUCTIUNI SPECIFICE SSM PENTRU ALPINISM UTILITAR

Preambul

Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem,

compus din următoarele elemente ce interacţionează:
Executantul - omul implicat nemijlocit în executarea sarcinii de muncă.
Sarcina de muncă - totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de
producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă.
Mijloace de producţie - totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate,
dispoziti e, unelte etc.! şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale! care se utilizează în
procesul de muncă.
Mediul de muncă - ansamblu condiţilor fizice, c"imice, biolo#ice şi psi"o-sociale în care, unul
sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
$e#lementarea măsurilor de protecţie a muncii în cadrul normelor specifice de protecţie
a muncii, iz%nd #lobal desfăşurarea uneia sau a mai multor acti ităţi în condiţii de protecţie a
muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asi#urare a protecţiei muncii, la ni elul
fiecărui element al sistemului, executant - sarcină de muncă - mijloace de producţie - mediul de
muncă propriu proceselor de muncă din cadrul acti ităţilor care fac obiect de re#lementare.
Pre ederile sistemului naţional de re#lementări normati e pentru asi#urarea protecţiei
muncii, constituie alături de celelalte re#lementări juridice referitoare la
securitatea şi sănătatea în muncă, baza pentru:
- acti itatea de concepţie a ec"ipamentelor te"nice şi a te"nolo#iilor&
- autorizarea funcţionării unităţilor&
- instruirea salariaţilor cu pri ire la protecţia muncii&
- cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi a responsabilităţilor.
'nstructiunile specifice de protecţie a muncii pentru alpinism utilitar se a
aplica, de la caz la caz, în funcţie de domeniu de acti itate.

CAPIT LUL !"

Pre#ederi $enerale
rt.): Conţinut
'nstructiunile proprii de protecţie a muncii pentru alpinism utilitar cuprind pre ederi şi
re#lementări pentru pre enirea accidentelor de muncă şi*sau a îmbolnă irilor profesionale
în condiţiile de lucru la înălţime executat cu te"nici specifice alpinismului utilitar.
rt.+: Scop
copul prezentelor instructiuni este eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare şi*sau
îmbolnă ire profesională existente în cadrul lucrărilor de alpinism utilitar,
precum şi în timpul accesului la, şi de la locul de muncă amplasat la înălţime.
rt. : %omeniu de acti#itate
Pre ederile prezentelor instructiuni au caracter intern.
rt. " Re#i&uirea in'tructiunilor
Prezentele instructiuni se or re izui periodic şi or fi modificate, ori de c%te ori
este necesar, ca urmare a sc"imbărilor de natură le#islati ă, te"nică, sur enite
la ni el naţional sau la ni elul proceselor de muncă.
 CAPIT LUL ("
PRE)E%ERI C MUNE TUTUR R ACTI)IT*+IL R %E ALPINISM

SECTIUNEA !" Selecţia

rt./
0peratorii an#ajaţi pentru executarea unor lucrări de alpinism utilitar, trebuie să fie
selecţionaţi astfel ca să îndeplinească simultan, următoarele condiţii minime:
a!să fi împlinit %rsta de )1 ani la data an#ajării&
b!să aibă o stare de sănătate corespunzătoare, aptitudini şi capacităţi
neurops"ice erificate şi atestate în urma unui examen medical&
c!să nu depăşească %rsta de / de ani, care se poate decala la / de ani, în
urma a izului medical de specialitate&
d!să posede o experienţă de mers şi de orientare pe munte de minimum + ani.
rt.2
Participarea la lucrări este permisă numai după ce operatorul a absol it cursul
de specialitate de minimum 3 zile pentru tipul respecti de lucrări.

SECTIUNEA (" In'truirea per'onalului

rt.3
'nstruirea de specialitate care include şi instructajul de securitate a muncii, se face eşalonat, în
conformitate cu 4'ndicatorul de calificare pentru operatorii alpinişti inter enţie4, cod 55.5).52,
aprobat de 6inisterul 6uncii şi Protecţiei ociale şi cu pre ederile 7ormelor #enerale de
protecţie a muncii.
rt.1
8n cazul lucrărilor desfăşurate pe baza unor te"nolo#ii complexe (de exemplu: expertizări de
construcţii industriale, lucrări de demolare, montarea*demontarea unor instalaţii te"nolo#ice
complexe etc.!, instructajul de protecţie a muncii trebuie efectuat în cazul
fiecărei te"nolo#ii, la modificarea acestei te"nolo#ii, în corelare cu condiţiile
concrete în care se aplică te"nolo#ia respecti ă sau ori de c%te ori se
modifică condiţiile de muncă. rt.9
0peratorii nu or fi admişi la lucrările de alpinism utilitar dacă la instructajul de specialitate,
inclusi cel de protecţie a muncii şi P ', nu au do edit că şi-au însuşit toate pre ederile te"nice
şi de protecţie a muncii corespunzătoare tuturor operaţiilor şi fazelor ce compun te"nolo#ia
aplicată.

SECTIUNEA ," -ncadrarea .i reparti&area per'onalului la locurile de muncă

rt.)5
0peratorii an#ajaţi pentru lucrări de alpinism utilitar, ca şi personalul cu alte calificări de bază
care aplică procedee şi te"nici de alpinism utilitar pentru operaţiunile ajutătoare (de deplasare
şi de staţionare în poziţia de lucru! trebuie să îndeplinească toate condiţiile pre ăzute anterior.
rt.))
Pentru repartizarea operatorilor la locurile de muncă amplasate la înălţime,
cu specific de alpinism utilitar, se a ţine cont de:
a!calificarea profesională&
b!pre#ătirea te"nică de specialitate&
c!aptitudini, experienţă, capacitate fizică şi neuropsi"ică în domeniul mersului pe
munte, al lucrului la înălţime şi al specializării în anumite lucrări sau operaţii&
d!starea de sănătate şi de odi"nă, în momentul începerii acti ităţii.
rt.)+
Persoanele care urmează perioada de selecţie şi operatorii alpinişti care au cate#oria '-a de
specializare pot participa la lucrări la înălţime cu te"nolo#ii curente şi în calitate de secunzi sau
participanţi la lucrările de alpinism utilitar, caz în care este obli#atorie asi#urarea de sus.
8nălţimea locului de muncă faţă de baza de referinţă naturală sau artificială (re#rupare!, nu
trebuie să depăşească, în aceste cazuri, 5 m.
rt.)
$epartizarea operatorilor alpinişti cu pre#ătire superioară se a face conform cu
pre ederile
4'ndicatorului de calificare4 pentru cate#oria respecti ă, ale 7ormei #enerale de protecţie a
muncii şi condiţiile concrete de la locul de muncă.
rt.)
8n cazul lucrărilor de alpinism utilitar deosebit de complexe, cum ar fi inter
enţiile în scopul sal ării de la înălţime, al expertizărilor sau reparaţiilor unei a
arii, operatorii alpinişti se repartizează numai în baza unui pro#ram elaborat
de către conducătorul lucrărilor. rt.)/
c"ipa de alpinism utilitar trebuie formată din cel puţin doi operatori din care unul desemnat a fi
şef de ec"ipă, iar altul locţiitorul acestuia.
rt.)2
e admite, în special în condiţiile de iarnă, ca ec"ipa formată din operatori să se deplaseze
sau să lucreze în #rupe de c%te doi, dar nu la distanţă mai mare de limita ederii.
rt.)3
8n alpinismul utilitar este interzisă deplasarea sau lucrul indi idual (solitar!.
rt.)1
8n caz de forţă majoră (accident, calamitate sau a arie! se admite deplasarea indi iduală a unui
operator, în scopul sal ării celorlalţi membrii ai ec"ipei de lucru. cest operator
trebuie să aibă asupra sa mijloace de comunicare - semnalizare (radio,
lanterne etc.! în stare de funcţionare. rt.+5
;iecare ec"ipă de alpinism utilitar trebuie condusă, controlată şi supra e#"eată în permanenţă de
un şef de ec"ipă numit prin decizia conducătorului lucrării sau, în lipsa acestuia, de către un
locţiitor, numit de asemenea prin decizie.
rt.+)
<eful de ec"ipă sau locţiitorul acestuia trebuie să repartizeze operatorii, pe toată durata
pro#ramului de lucru, în funcţiile de cap la coardă, secund şi participanţi. $olul operatorilor în
cadrul ec"ipei se poate sc"imba de-a lun#ul ciclurilor de lucru, cu condiţia ca durata
lucrului la înălţime, pentru fiecare operator, să nu fie mai mare de 2 ore*sc"imb.
=acă condiţiile de lucru (noxe, factori de mediu etc! sunt deosebit de #rele, durata sc"imbului de
lucru se a reduce în mod corespunzător.
rt.++
=acă şeful de ec"ipă constată că un operator se află în imposibilitatea
îndeplinirii în condiţii de maximă si#uranţă a sarcinilor de muncă care i-au
fost încredinţate, el are obli#aţia de a-i repartiza o acti itate mai si#ură sau
mai puţin obositoare. rt.+
8n cazul indisponibilităţii (accidentării! şefului de ec"ipă şi*sau a locţiitorului acestuia, sarcinile
sale or fi preluate de cel mai competent şi experimentat operator, pentru asi#urarea întreruperii
lucrului fără pericole de accidentare.
rt.+
=acă şeful de ec"ipă constată că ec"ipa nu poate executa în si#uranţă sacina de muncă (din cauza
unor condiţii periculoase apărute în zona de lucru, al unor factori de mediu deosebit de #ra i
etc.!, are obli#aţia de a întrerupe imediat lucrul şi a pune ec"ipa în si#uranţă prin adăpostire,
retra#ere, bi uacare etc. după caz. =acă oprirea sau retra#erea menţine ec"ipa într-o stare
periculoasă, şeful de ec"ipă trebuie să solicite ajutor din exterior, printr-un mijloc pre ăzut în
te"nolo#ie (plan tactic sau pro#ram de lucru!.
rt.+/
Pre#ătirea şi repartizarea operatorilor alpinişti trebuie făcută în aşa fel înc%t, în orice moment,
fiecare operator să fie apt să se autosal eze sau să-şi sal eze un coec"ipier, dintr-o situaţie
dificilă (cădere în coardă, rănire etc!.
8n acest scop, ec"ipa trebuie să dispună, la baza de plecare şi*sau
re#rupare, de ec"ipamente de rezer ă, trusă de prim ajutor, ec"ipamente de
bi uac, alimente, apă de rezer ă şi altele, după caz. rt.+2
>oţi operatorii alpinişti care lucrează la înălţime or fi supuşi examenului
medical periodic, la inter alul şi examinările clinico-funcţionale stabilite de
6inisterul ănătăţii, în funcţie de caracteristicile locului de muncă amplasat la
înălţime. rt.+3
Persoana juridică care an#ajează este obli#ată să elibereze operatorilor care solicită an#ajarea
4;işa medicală de an#ajare tip4, emisă de către 6inisterul ănătăţii în care a
preciza locul de muncă în care îşi a desfăşura acti itatea operatorul, iar
medicul a a iza, în urma examinării, dacă operatorul poate fi încadrat sau nu
în acel loc de muncă. rt.+1
izul medical la încadrare se dă numai de medic (al persoanei juridice care
an#ajează sau al circumscripţiei teritoriale! pe baza examenelor clinico-
funcţionale şi de laborator. rt.+9
xamenele medicale periodice trebuie să aibă drept scop:
a!depistarea precoce şi pre enirea a#ra ării unor afecţiuni
neprofesionale& b!urmărirea adaptării neuropsi"ice a operatorilor.

SECTIUNEA /" %otarea cu ec0ipamente indi#iduale de protecţie 1EIP2

rt. 5
0peratorii care lucrează în condiţii de alpinism utilitar, indiferent de domeniul de acti itate,
trebuie să poarte ec"ipament indi idual de protecţie ( 'P!, specific eliminării pericolului căderii
în #ol sau al alunecării pe o pantă înclinată.
rt. )
tabilirea componenţei 'P
pentru alpinism utilitar, precum şi acordarea acestuia se or face în
funcţie de domeniul de acti itate, complexitatea te"nolo#iei aplicate, specificul
condiţiilor de muncă şi de pre ederile 7ormati ului - cadru de acordare a
ec"ipamentului de protecţie şi a ec"ipamentului de lucru, elaborat de 6inisterul
6uncii şi Protecţiei ociale. rt. +
ste interzisă utilizarea 'P care nu sunt realizate şi certificate în conformitate
cu standardele şi normati ele de ec"ipamente de protecţie, în i#oare.
rt.
'P specific eliminării pericolului căderii în #ol, respecti al alunecării pe o pantă înclinată, trebuie
suplimentat, de la caz la caz, cu 'P pentru combaterea celorlalte pericole de accidentare şi*sau
îmbolnă ire profesională posibile la locul de muncă aflat la înălţime, (electrocutări,
intoxicaţii etc.! în funcţie de domeniul de acti itate.
rt.
0peratorii sunt obli#aţi să folosească 'P pe timpul lucrului, precum şi pe itinerariu de intrare
şi retra#ere la*de la locul de muncă, să-l întreţină şi păstreze în bune condiţii, conform
instrucţiunilor de utilizare ale ec"ipamentului respecti .

SUBSECTIUNEA 1: Casca de protecţie

rt. /
Pentru alpinismul utilitar, indiferent de domeniul de acti itate, este obli#atorie purtarea căştii de
protecţie.
rt. 2
C%nd temperatura aerului este scăzută, casca de protecţie trebuie purtată peste un capişon
călduros.
rt. 3
8nainte de începerea deplasării sau a lucrului, este obli#atorie erificarea de
către operator a
inte#rităţii căştii de protecţie, a sistemului de amortizare, a posibilităţilor de re#lare a acestuia şi
a curelelor de prindere.
rt. 1
ste interzisă folosirea căştii de protecţie dacă aceasta prezintă spărturi, fisuri, #ăuri ale
carcasei sau deteriorări ale sistemului de amortizare. Casca defectă a fi scoasă imediat din uz.

SUBSECTIUNEA 2: Centura de siguranţă

rt. 9
Pentru lucrările de alpinism utilitar, purtarea centurilor de si#uranţă este
obli#atorie, dacă măsurile inte#rate de amenajare şi dotare a locului de
muncă nu elimină pericolul căderii. rt. 5
Centura de si#uranţă trebuie purtată şi pe itinerariu de intrare sau retra#ere la*de la locul de
muncă, dacă condiţiile de muncă sau de mediu impun aceasta& tipul de
centură şi componentele sale trebuie să corespundă domeniului respecti de
acti itate. rt. )
Centura de si#uranţă trebuie folosită fie ca mijloc de sprijin al corpului, fie ca mijloc de protecţie
prin suspendare împotri a căderii sau alunecării, fie ca mijloc de oprire a accesului într-o zonă
periculoasă. ste interzis a se folosi centura de si#uranţă pentru alte funcţii de protecţie
dec%t
cele pentru care a fost proiectată. ?e#area corzii la centură se face direct, utiliz%nd unul sau două
noduri 0pt.
rt. +
0peratorul are obli#aţia de a erifica înainte de utilizare centura de si#uranţă şi
accesoriile acesteia. @izual se examinează cusăturile, cataramele de re#lare,
urmărind în mod special trecerea a treia oară a c"in#ii de re#lare prin cataramă.
rt.
ste interzisă utilizarea centurilor de si#uranţă care:
a!prezintă rupturi, pete, destrămări, catarame defecte, coroziuni ale pieselor
metalice, rosături, arsuri, tăieturi etc.&
b!nu mai respectă condiţiile de #aranţie stabilite de către producător.
rt.
Centurile de si#uranţă, lonjele şi carabinierele trebuie păstrate la loc uscat, lipsit de
noxe sau temperaturi extreme, respect%nd instrucţiunile producătorului.

SECTIUNEA 3" Pre$ătirea acti#ităţilor

rt. /
>oate procesele de muncă şi acti ităţile de alpinism utilitar, care fac obiectul acestei norme se
stabilesc, respect%nd următoarele etape:
a!=ocumentarea
8n acestă etapă, specialistul care proiectează o acti itate de alpinism utilitar, împreună cu şeful de
ec"ipă, e entual cu membrii cei mai competenţi ai ec"ipei, studiează datele teoretice referitoare
la acti itatea propusă:
- "ărţi, sc"iţe, desene şi detalii te"nice etc.
- date şi informaţii, scrise sau orale, de ultimă oră, referitoare la pericolele care există sau pot
apărea în iitorul apropiat, la locul de muncă respecti &
- date pri ind zonele apropiate şi posibilităţi de retra#ere, sal are şi prim ajutor&
- date pri ind alte ec"ipe care lucrează în zona respecti ă sau în ecinată&
- pro#nozele meteo pentru perioada pre ăzută în proiectul de pro#ram.
>oată această documentare stă la baza deciziei conducerii unităţii, dacă posibilităţile umane,
te"nice, materiale şi de timp ale ec"ipei permit executarea, în deplină
si#uranţă a lucrării. b!Proiectarea procesului de muncă
xecutantul proiectului te"nolo#ic (plan tactic, pro#ram sau re#ulament, după caz!, a %nd în
edere cerinţele şi posibilităţile menţionate la pct. a!, eşalonează toate
operaţiile şi fazele necesare desfăşurării lucrării, optimiz%nd:
- protecţia muncii&
- producti itatea muncii (ritmul sau iteza de deplasare!, implicit şi preţul de cost&
- er#onomia muncii.
c!Pre#ătirea te"nică, fizică şi psi"ică
Conducătorul lucrării are obli#aţia de a asi#ura toate condiţiile pentru pre#ătirea te"nică şi fizică
fiecărui membru al ec"ipei de alpinism utilitar, în special în cazul în care au existat
perioade de pauză, sau dimpotri ă, de suprasolicitare. 8n aceste şedinţe de pre#ătire
se reface condiţia fizică strict necesară desfăşurării lucrării iitoare, se îmbunătăţesc şi
se testează procedeele te"nice de specialitate şi calităţile psi"ice indi iduale
d!Pre#ătirea materială
8n concordanţă cu necesităţile te"nolo#iei de lucru, ec"ipa trebuie dotată cu toate ec"ipamentele de
protecţie indi iduală şi colecti ă şi cu ec"ipamentele de lucru necesare, a căror utilizare
trebuie însuşită, exersată şi testată în cadrul şedinţelor de pre#ătire
eşalonate, înaintea începerii lucrărilor.

SECTIUNEA 4" Studierea condiţiilor locale

rt. 2
8nainte de intrarea în zona de lucru, ec"ipa de alpinism utilitar trebuie să efectueze direct, c%t mai
obiecti şi detaliat recunoaşterea condiţiilor locale din acest spaţiu, lu%nd următoarele măsuri:
a!studierea şi protecţia zonelor periculoase, de la baza inferioară, superioară
şi din laturile spaţiului desemnat ca zonă de lucru&
Ca zonă periculoasă este desemnată o suprafaţă circulară, cu centrul în punctul de
lucru, la baza şi la partea superioară a obiecti ului şi cu raza e#ală cu:
$)AB*)5 -în cazul în care peretele este surplombat sau ertical, nu există obstacole
care pot ricoşa e entualele obiecte căzute şi %ntul are iteza sub +m*s&
$+AB*/ -în cazul în care peretele este oblic sau prezintă anexe care pot de ia
obiectele căzute, iar %ntul are iteza sub /m*s&
$ AB* -8n cazul $+, în plus există un curent de aer cu iteză p%nă la )5 m*s, în
direcţia cea mai defa orabilă.
onele periculoase se în#rădesc cu corzi, panouri, sau alte mijloace care să
a ertizeze şi să opească intrarea altor persoane în acest spaţiu.
b!studierea şi identificarea condiţiilor de mediu din zona de lucru:
temperatură, umiditate, starea zăpezii, porţiuni cu #"eaţă, zone friabile, păm
%ntoase etc. şi marcarea traseului optim de deplasare&
c!studierea e entualelor noxe existente, sau posibil să apară în timpul lucrului şi pre
ederea unor măsuri adec ate pentru eliminarea sau diminuarea efectelor lor&
d!dispunerea unuia sau mai multor obser atori, în afara zonei periculoase, în scopul protecţiei
ec"ipei de lucru sau a altor persoane care se pot expune unor pericole, prin deplasarea sau
staţionarea în apropierea zonei periculoase a obiecti ului&
e!preluarea unui proces erbal, de la proprietarul obiecti ului, a zonei de lucru,
pe o perioadă şi în condiţii strict precizate şi de comun acord&
f!inalizarea fişei te"nolo#ice de lucru, cu detalii te"nice şi instrucţiuni de protecţie a
muncii adaptate la condiţii concrete de lucru şi semnarea ei de către beneficiar&
#!instruirea şi testarea finală, la faţa locului, a executanţilor şi semnarea fişei
te"nolo#ice de lucru şi a fişelor indi iduale de protecţie a muncii.
rt. 3
8n cazul în care %ntul prezintă o iteză mai mare
de )5 m*s, respecti 2 Dm*", lucrarea de
alpinism utilitar nu se începe, respecti se întrerupe, dacă acest pericol inter ine
în timpul
lucrului.
rt. 1
0peraţiunile pre#ătitoare, menţionate la art. 2. pct. a! - #!, se repetă la fiecare intrare în sc"imbul de
lucru sau ori de c%te ori se constată pericole care pot afecta securitatea ec"ipei, fiind necesară
completarea sau modificarea te"nolo#iei de lucru.
rt. 9
6odificarea te"nolo#iei de lucru se a face numai cu acordul proiectantului
procesului
te"nolo#ic, mai puţin operaţiile de sal are şi prim ajutor, care se iniţiează şi se conduc direct de
către şeful de ec"ipă.
rt./5
Conducerea unităţii şi şeful de ec"ipă trebuie să studieze şi condiţiile de deplasare spre şi de la
locul de muncă, pre ăz%nd un itinerar c%t mai puţin expus la pericole şi mijloace de transport şi
de protecţie a muncii adec ate.

SECTIUNEA 5" r$ani&area locului de muncă .i de'6ă.urarea lucrărilor

rt./)
?a intrarea în zona de lucru, operatorii alpinişti, sub îndrumarea şi controlul
direct al şefului de ec"ipă, au obli#aţia de a aplica în practică pre ederile
te"nolo#iei de lucru şi cunoştinţele de protecţie a muncii dob%ndite cu ocazia
instruirilor. rt./+
Pentru or#anizarea locului de muncă sunt obli#atorii următoarele etape:
a!se or#anizează baza de plecare, stabilind sau plant%nd punctele fixe de autoasi#urare, poziţia
operatorilor, locul de depozitare al ec"ipamentelor şi materialelor şi posibilităţile de comunicare
şi semnalizare dintre operatori ( izuală, sonoră, radio sau combinată!& b!
se execută controlul cantitati şi calitati al ec"ipamentelor de protecţie&
c!se execută ec"iparea completă sau parţială a operatorilor cu ec"ipamente
de protecţie, comune sau indi iduale şi cu ec"ipamente de lucru&
d!se desemnează ordinea în ec"ipă& se numeşte capul de coardă, ca fiind cel mai bine
pre#ătit şi experimentat operator al ec"ipei, secundul care îl asi#ură şi ceilalţi ec"ipieri&
e!se execută le#area în coardă dinamică, folosind le#area directă cu nodul 0pt&
f!capul de coardă preia ec"ipamentele necesare asi#urării intermediare, e
entual şi cele necesare amenajării primei re#rupări şi începe executarea
primei operaţii. rt./
8n timpul deplasării unui operator, la erticala acestuia nu trebuie să staţioneze, să lucreze sau să
se deplaseze alt operator.
rt./
8n lun#imile de coardă cu dificultate, nu este permis mersul concomitent pe aceeaşi
erticală&
mersul concomitent al mai multor operatori, este permis numai în zonele de creastă, pe
ăile
alpine sau pe tra ersări, cu maximum #radul ' de dificultate, în care nu există
condiţii de a efectua re#rupări şi asi#urări intermediare si#ure. rt.//
Capul de coardă se a asi#ura intermediar la puncte fixe, cu o rezistenţă de minimum +/
E7, dispuse la distanţa care să asi#ure un factor de cădere cel mult e#al cu ).

SUBSECTIUNEA 1: Prevederi de ba ă privind căţărarea !iberă

rt./2
Procedeele te"nice şi re#urile de bază ale căţărării libere se aplică indiferent de direcţia de
căţărare şi de modul de asi#urare: nele#at în coardă, le#are şi asi#urare statică sau dinamică.
rt./3
?a stabilirea traseului de căţărare, operatorul trebuie să aibă în edere:
- ocolirea zonelor periculoase (friabile, umede, cu #"eaţă, păm%nt, iarbă, ulei etc.!&
- ale#erea unor prize corespunzătoare (rezistente la rupere, curate, de mărime şi formă
con enabilă, amplasate judicios etc.!.
rt./1
8n orice moment al căţărării, operatorul trebuie să aibă sprjin în cel puţin trei puncte fixe şi
si#ure, altern%nd mutarea unei m%ini, cu cea a unui picior.
rt./9
Prizele trebuie erificate, din punctul de edere al rezistenţei lor şi curăţate de e
entualele impurităţi, înainte de utilizare& ele trebuie să formeze un triun#"i.
rt.25
Fenunc"ii şi coatele nu se folosesc la sprijin.
rt.2)
Cobor%rea pasajelor dificile se face cu faţa la perete, pri ind printre
picioare sau lateral. rt.2+
8naintea unui pasaj extrem, %rful de#etelor şi al tălpii bocancului se curăţă, e entual se pudrează
cu oxid de ma#neziu.
rt.2
8n situaţiile în care căţărarea se face în condiţii de %nt în rafale, operatorul
trebuie să acorde o
atenţie sporită ec"ilibrului său.
rt.2
Prizele de m%nă trebuie folosite pentru sprijin şi mai puţin pentru
apucare sau tracţiune. rt.2/
>oate procedeele şi re#ulile de căţărare trebuie strict indi idualizate şi aplicate în practică în
funcţie de calităţile somatice, #reutatea, pre#ătirea te"nică, fizică şi
psi"ică ale operatorului. rt.22
Capul de coardă nu trebuie să execute, în timpul deplasării sale, nici o
operaţie de bază (în afara celor le#ate de securitatea şi sal area ec"ipei!,
care se poate face de către secunzi. rt.23
=acă pe parcursul lun#imii, capul de coardă înt%lneşte muc"ii ascuţite, care pot
cauza tăierea corzii în caz de cădere, trebuie luată una din următoarele măsuri:
- se ocoleşte zona periculoasă&
- se dirijează coarda pentru a nu a ea posibilitatea unui contact cu muc"iile ascuţite&
- se protejează muc"ia cu ajutorul unor materiale sau dispoziti e de protecţie specifice&
- se folosesc două corzi dinamice&
- se rotunjeşte muc"ia prin polizare sau spar#ere cu ciocanul.

SUBSECTIUNEA 2: Prevederi de ba ă pentru asigurări "i autoasigurări

rt.21
8n toate lucrările executate cu te"nolo#ii de alpinism utilitar, le#area în coardă trebuie obli#atoriu
însoţită de autoasi#urarea operatorilor în re#rupare şi de asi#urarea intermediară a capului de
coardă.
rt.29
Prima operaţie pe care o execută operatorul la ajun#erea în re#rupare şi ultima, la părăsirea ei,
trebuie să fie autoasi#urarea.
rt.35
;iecare component al ec"ipei trebuie să fie autoasi#urat indi idual de cel puţin
un punct de ancorare.
rt.3)
si#urarea capului de coardă trebuie să se facă dinamic, folosind un dispoziti
de fr%nare
adec at condiţiilor de lucru.
rt.3+
?un#imea de fr%nare se a corela cu situaţia reală existentă în locul de muncă, astfel:
- mai mare, în cazul ascensiunilor pe timp de iarnă, rezult%nd o fr%nare dinamică&
- medie, pentru traseele de mică dificultate, cu puncte de asi#urare intermediară mai rare&
- mai mică, (apropiată de asi#urarea statică!, în traseele artificiale.
rt.3
8n cazul primei lun#imi de coardă sau a unor re#rupări mari, în care pericolul lo irii de sol, de
re#rupare sau de alt obiect proeminent, este foarte mare, asi#urarea capului de coardă trebuie să
se facă static.
rt.3
si#urările dinamice trebuie executate folosind mănuşi de protecţie,
corespunzător procedeului de asi#urare utilizat, at%t la capul de coardă, c%t
şi la secunzi sau participanţi. rt.3/
?un#imea de coardă se ale#e astfel înc%t să se asi#ure rezer a de coardă
pentru fr%nare dinamică pe tot parcursul ei.
rt.32
8n cazul plecării de pe sol sau de pe o #rupare lar#ă, pentru a exclude pericolul lo irii de aceasta,
trebuie pre ăzută o lun#ime de fr%nare de 5,/ -)m, cele )5 asi#urări intermediare trebuind
realizate la următoarele cote (folosind o coardă dinamică de cca. + m! (tabelul )!:
Ta7elul !

B(m! 2 1,/ )),/ )/ )9 ++,/ +3,/ 9

B (m! + +,/ ,/ ,/ / /,/ 2
8n acest caz nu se depăşeşte aloarea de 5,/ a factorului de cădere.
rt.33
8n cazul plecării dintr-o re#rupare în peretele ertical, pentru a nu atin#e alori periculoase a
forţei dinamice maximale, nu trebuie să se depăşească, în nici un caz, aloarea de ) a factorului
de cădere, ceea ce impune respectarea următoarelor înălţimi ale celor 3 asi#urări intermediare,
absolut obli#atorii (tabelul +!:
Ta7elul (

B (m! + / 9 ) +5 +3 /
B (m! + / 2 3 1
rt.31
8n cazul asi#urării capului de coardă, operatorul secund trebuie să aibă o
poziţie foarte si#ură în re#rupare, astfel ca efectul forţei dinamice maximale
asupra sa să nu conducă la efecte #ra e. 8n acest caz el trebuie să fie
asi#urat de două puncte de ancorare. rt.39
;r%na dinamică trebuie montată direct la punctul de ancorare.
rt.15
?un#imea lonjei nu trebuie să fie mai mare dec%t lun#imea
braţului operatorului. rt.1)
8n momentul atin#erii unei re#rupări amenajate, capul de coardă trebuie să erifice
rezistenţa punctelor de ancorare şi e entual să la întărească sau să le înlocuiască.
=acă capul de coardă nu este si#ur pe aceste puncte de ancorare, el trebuie
să se asi#ure şi la primele puncte fixe din lun#imea următoare de coardă.

rt.1+
?a nodurile de asi#urare trebuie montate numai carabiniere cu si#uranţă, fiind
obli#atorie înc"iderea ei după montare& la o folosire mai îndelun#ată,
si#uranţa carabinierei trebuie erificată după fiecare ciclu de lucru.

SUBSECTIUNEA #: Prevederi de ba ă pentru regrupare

rt.1
le#erea locului şi amenajarea re#rupării trebuie să se facă de către capul de coardă, sub
controlul direct al şefului de ec"ipă.
rt.1
le#erea locului de re#rupare trebuie să respecte următoarele :
- distanţa fată de re#ruparea precedentă trebuie corelată cu lun#imea corzilor
şi cu rezer a de coardă pentru asi#urarea dinamică&
- asi#urarea unei stabilităţi şi rezistenţe mecanice a bazei (placă de st%ncă,
metalică, de beton etc.!&
- asi#urarea unei protecţii faţă de pericolul căderilor de pietre şi alte obiecte, a
descărcărilor electrice, a erselor de ploaie, a alanşelor de zăpadă sau #"eţă, noxelor etc.&
- asi#urarea unei poziţii corecte şi odi"nitoare a operatorilor în timpul lucrului şi
al pauzelor şi a posibilităţilor de deplasare în ederea amenajării, depozitării,
manipulării şi a altor operaţii pre ăzute în te"nolo#ia de lucru&
- asi#urarea adăpostirii şi a unei retra#eri rapide a ec"ipei de lucru în cazul
unor pericole iminente (a erse, noxe, accidentări!&
- ale#erea sau fixarea unui număr minim de trei puncte de ancorare, necesare autoasi#urărilor, cu
o rezistenţă minimă de rupere de )/ E7, at%t pe direcţie erticală, c%t şi pe direcţie
orizontală (perpendiculară pe perete!& pe c%t posibil punctele fixe de autoasi#urare se or
amplasa la ni elul de ),/-),1 m faţă de ni elul platformei, la distanţe de 5,/-) m între ele:
- pe c%t posibil, re#rupările se or amplasa deasupra punctelor de maximă dificultate&
- asi#urarea recuperării uşoare a corzilor după cobor%rea în rapel.
rt.1/
?a amenajarea re#rupării, trebuie efectuate următoarele operaţii:
- se montează sau se erifică numărul necesar de puncte de ancorare, la
distanţe şi în poziţii con enabile&
- se asi#ură spaţiul necesar pentru ec"ipieri, ec"ipamente şi materiale strict necesare, transportul
şi depozitarea lor conform te"nolo#iei de lucru şi normelor P '&
- se asi#ură protecţia faţă de pericolele constante sau pre izibile ( %nt,
ploaie, cădere de pietre, descărcări electrice etc.!&
- se înlătură pietrele, păm%ntul, obiectele sau resturile instabile, zăpada sau #"eaţa din zona de
re#rupare, pentru a preînt%mpina căderea acestora în timpul lucrului, fără ca acestea să se arunce
de la înăţime&
- se asi#ură condiţiile de sal are rapidă, de odi"nă, de bi uac, de prim ajutor, după caz&
- se asi#ură mijloacele de comunicare ( izuală, auditi ă, radio etc.! cu ceilalţi
membri ai ec"ipei. rt.12
8n timpul lucrului de re#rupare, trebuie respectate următoarele pre ederi:
- numărul de operatori dintr-o re#rupare trebuie să permită executarea în si#uranţă a sarcinilor de
muncă şi a unor operaţii de sal are&
- durata lucrărilor fiind de maximum 2 ore, inclusi perioadele de intrare şi
ieşire spre şi din zona de lucru, trebuie reduse la minimum staţionările
operatorilor în re#rupare, printr-o or#anizare optimă a procesului de muncă&
- dacă acti itatea în re#rupare se desfăşoară pe perioade mai mari, se a or#aniza lucrul în
sc"imburi, iar anumite re#rupări se or amenaja ca bi uacuri, asi#ur%nd toate
condiţiile de si#uranţă, odi"nă şi refacere după efort, de alimentaţie şi i#ienă a
muncii necesare. rt.13
;umatul, consumul băuturilor alcoolice, al dro#urilor sau medicamentelor contraindicate
nu este permis în re#rupare sau pe durata oricărei acti ităţi din prezenta normă.
rt.11
8n re#rupare ec"ipa trebuie să-şi depoziteze, în funcţie de pro#ramul de lucru pre ăzut şi
condiţiile de mediu constante şi pre ăzute la faţa locului:
- ec"ipamente de rezer ă contra intemperiilor ("anorace, pulo ăre, mănuşi,
căciuliţe, pelerine de ploaie, folii de supra ieţuire ş.a.!&
- ec"ipamente pentru sal are şi prim ajutor (corzi, pitoane, combustibil, trusă de prim ajutor
etc.!&
- lic"ide şi alimente pentru consum în timpul lucrului sau a pauzelor&
- ec"ipamente de rezer ă pentru protecţia împotri a unor noxe posibile (măşti contra #azelor sau
contra pulberilor etc.!.
rt.19
0r#anizarea şi dotarea re#rupărilor trebuie să aibă în edere şi normele P ', respect%nd
cantităţile şi condiţiile de transport şi depozitare a unor materiale periculoase (inflamabile,
explozibile, toxice etc.!.

SUBSECTIUNEA $: Prevederi de ba ă pentru cobor%rea &n rape!

rt.95
0peraţiile de bază ale te"nolo#iei de alpinism utilitar (expertizare, reparaţii, montaj, întreţinere
etc.! se execută numai în cobor%re, folosind un procedeu de rapel, pe una sau două corzi, de
lun#ime adec ată.
rt.9)
Punctul fix (de ancorare! folosit pentru cobor%rea în rapel, trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
- să reziste la o sarcină statică de minimum )/ E7, at%t pe direcţie erticală, c
%t şi pe direcţie orizontală, perpendiculară pe perete&
- să prezinte un inel sau o urec"e, cu o rază interioară de minimum 1 mm şi o rază a secţuinii
de cel puţin mm& ru#ozitatea suprafeţei inferioare a inelului a fi de minimum ,+ mm&
- să fie montat sau fixat într-un perete, st%ncă sau la un element metalic cu
aceeaşi rezistenţă minimă de )/E7.
rt.9+
mplasarea punctului (sistemului! de ancorare trebuie să asi#ure recuperarea uşoară a corzilor de
rapel.
rt.9
=acă sunt folosite ca puncte fixe de rapel pitoane sau ancore #ăsite în perete, este obli#atorie
erificarea lor, ca şi a peretelui respecti , din punctul de edere al rezistenţei.
rt.9
=acă se foloseşte un sistem de amarare cu două puncte de ancorare, un#"iul
dintre punctul de rapel şi punctele fixe nu trebuie să fie mai mare de 25 o.
rt.9/
0peratorul alpinist trebuie asi#urat de sus la cobor%rea în rapel, în urmăroarele cazuri:
- la cursul de iniţiere, cu ocazia primelor cobor%ri&
- pentru operatorii de cate#oria '-a şi a ''-a&
- la toate acti ităţile realizate în premieră, la sal ări şi în condiţii de intemperii.
rt.92
?un#imea corzilor trebuie să fie mai mare dec%t lun#imea rapelului
cu minimum + m. rt.93
?a capătul inferior al corzii*corzilor de rapel trebuie executat un nod 0pt de si#uranţă.

rt.91
8n cazul cobor%rii în rapel, trebuie să se utilizeze cobor%torul autoblocat.
rt.99
8n momentul opririi din rapel, secundul care asi#ură de sus poate să asi#ure coarda de asi#urare,
ori poate efectua şi o operaţie anexă, dar fără a pune în pericol operatorul aflat la un ni el
inferior.
rt.)55
Cobor%rea în rapel se face cu iteză optimă, fără salturi, pentru a preînt
%mpina încălzirea excesi ă a cobor%torului şi uzura prematură a corzii.
rt.)5)
?a cobor%rea în rapel pe un perete neamenajat, primul operator trebuie să aibă la el toate
ec"ipamentele necesare amenajării re#rupării următoare (ciocan, pitoane*ancore etc.!, precum şi
cele necesare urcării pe coardă, în cazul în care este necesară această operaţie.
rt.)5+
=upă atin#erea re#rupării inferioare şi autoasi#urare, primul operator trebuie
să erifice dacă este posibilă recuperarea corzilor de rapel, însemn%nd
capătul corzii care trebuie tracţionată. rt.)5
=upă introducerea corzii (corzilor! în inelul punctului de rapel, nodul trebuie
să se aşeze astfel ca el să nu frece pe perete, iar recuperarea corzii să se
facă uşor. rt.)5
Pentru cobor%rile mai lun#i de 5 m, sau cele care durează mai mult de )/
minute, trebuie să se utilizeze un scaun de sprijin suplimentar, care să preia
#reutatea operatorului. ;olosirea scaunului nu exclude nici un alt component
al sistemului indi idual de protecţie. rt.)5/
?a cobor%rea în rapel a unui perete surplombat, este necesară o dirijare cu corzi fixe, montate
între re#rupări.
rt.)52
8n condiţii de %nt, este obli#atorie montarea uneia sau a două corzi fixe de
#"idare laterală, care se pot ancora şi pe parcurs, în punctele de ancorare de
pe perete. rt.)53
?a cobor%rile mai lun#i de /5 m, primul operator trebuie dotat cu staţie de emisie-
recepţie, pentru a ţine le#ătura în permanenţă cu ec"ipa din re#rupare.
rt.)51
?a începutul fiecărui sc"imb sau ciclu de lucru este obli#atoriu a se controla
izual starea
corzilor şi a celorlalte ec"ipamente de protecţie şi de lucru& nu se permite reluarea
lucrului dacă se constată defecte sau lipsuri care pot afecta si#uranţa operatorilor.

SUBSECTIUNEA 5: Prevederi de bază privind nodurile

rt.)59
?e#area corzii dinamice la centura de si#uranţă, ca şi le#area corzilor statice sau
dinamice la un punct de ancorare, se realizează numai cu nodul 0pt.
rt.))5
utoasi#urarea se realizează numai cu ajutorul nodului cabestan, care se
poate monta la punctul fix sau prin intermediul unei carabiniere cu si#uranţă.
rt.)))
?e#area capetelor a două corzi se a face numai cu nodul dublu de le#are a două corzi, sau cu
noduri 40pt4.
rt.))+
Gtilizarea în scopurile de mai sus a altor tipuri de noduri se face numai în urma unei îndrumări
de strictă specialitate, justificate.

SECTIUNEA 8" Inter#enţii 9n condiţii de intemperii

rt.))
0 acti itate desfăşurată cu te"nolo#ii de alpinism utilitar nu se
pro#ramează în următoarele condiţii de mediu:
- temperaturi sub 5oC şi peste /oC&
- lucrul cu expunere permanentă la intensitate solară&
- %nt de peste )5m*s&
- umiditate relati ă de peste 15H&
- pe timp de noapte&
- pe timp de ceaţă sau iscol&
- pe timp de ploaie sau ninsoare&
- pe timpul a erselor însoţite de
descărcări electrice. rt.))
8n caz de necesitate (acţiuni de sal are, de calamităţi, a arii #ra e etc.!, şi în cazul c
%nd existenţa intemperiei permite folosirea te"nicilor de alpinism utilitar, acestea se
aplică cu respectarea următoarelor măsuri suplimentare, obli#atorii:
- să fie strict limitate, at%t ca durată c%t şi ca spaţiu de desfăşurare&
- operatorii alpinişti trebuie să aibă o pre#ătire te"nică şi cu o experienţă superioară&
- asi#urarea condiţiilor de securitate trebuie să considere simultaneitatea unor pericole de
accidentare accentuate de existenţa intemperiilor.
rt.))/
8n cazul daclanşării unei furtuni însoţite de descărcări electrice, este obli#atoriu ca:
- ec"ipa să se retra#ă la baza traseului sau într-o re#rupare ferită de
scur#erile electrice care se propa#ă de-a lun#ul fisurilor&
- operatorii să se îmbrace cu ec"ipamentul de rezer ă şi să se aşeze, în poziţia
#"emuită, pe locurile cele mai uscate şi izolate, c%t mai feriţi de st%ncă, ploaie şi %nt&
- ec"ipamentele de protecţie să se adăpostească&
- să nu se ne#lijeze alte pericole specifice (căderi de pietre, căderea în #ol etc.!.
rt.))2
8ncălţămintea trebuie să asi#ure calităţi foarte bune de izolare termică, şi de aderenţă, acestea
fiind probate şi în condiţii de umezeală.
rt.))3
limentaţia cu lic"ide şi alimente, at%t în timpul pauzelor de lucru, c%t şi a meselor,
constituie un factor deosebit de important împotri a fri#ului, dacă este judicioasă. stfel:
- consumul de lic"ide calde şi alimente, în timpul micilor pauze de lucru este foarte necesar, dacă
condiţiile de mediu sunt aspre&
- o serie de medicamente contraindicate sunt absolut interzise pe toată durata lucrărilor de G&
- consumul zilnic trebuie să se ridice la 555-/555 de calorii, păstr%nd o pondere optimă de
alimente proaspete (fructe, zarza aturi!&
- înaintea şi în timpul efortului nu se consumă alimente #rase (slănină, ouă!.
rt.))1
=acă ec"ipa este surprinsă de ceaţă, se opreşte (dacă poate bi uaca în si#uranţă!, sau continuă
acţiunea, cu mare atenţie (se lea#ă în coardă, se distanţează, se orientează cu "arta şi busola,
ale#e un traseu mai uşor, solicită ajutor etc.!.
rt.))9
6ăsurile de pre enire a accidentelor obli#atorii pe timp de iscol sunt următoarele:
- se inter ine cu o ec"ipă puternică, de cel puţin 1-)5 operatori, ec"ipaţi şi instruiţi
adec at şi care cunosc foarte bine zona de inter enţie şi cea alăturată&
- se măsoară în permanenţă parametrii meteo: direcţia şi iteza %ntului, temperatura aerului,
starea zăpezii&
- se lucrează numai pe timp de lumină&
- se aplică le#area în corzi c"iar pentru dificultăţi reduse ale terenului&
- ec"ipa se dotează cu mijloace radio corespunzătoare&
- se folosesc doar detaliile terenului pentru adăpostire şi orientare&
- se ale#e un ritm alert, dar nu epuizant, de înaintare&
- în anumite situaţii de căutare, ec"ipa se poate di ide, dar nu în #rupe mai
mici de operatori, care trebuie să menţină în permanenţă contactul radio&
- se urmăreşte planul acţiunii în timp şi spaţiu& dacă nu sunt atinse obiecti ele
planificate sau dacă apar accidente, de#erături etc., ec"ipa trebuie să se retra#ă.

SECTIUNEA :" Ec0ipamente indi#iduale de protecţie 1EIP2 pentru alpini'm

SUBSECTIUNEA 1: A!egerea ec'ipa(ente!or individua!e de protecţie )EIP*
rt.)+5
8n situaţiile de lucru care permit aplicarea te"nolo#iilor cuprinse în 7orme specifice de securitate
a muncii pentru lucru la înălţime, cu un #rad suficient de si#uranţă, 'P se ale#
conform pre ederilor subcap. +. ., art. 5- , din acestă normă.
rt.)+)
8n situaţiile în care te"nolo#iile de lucru la înălţime nu asi#ură un #rad de si#uranţă suficient de
înalt , cum ar fi de exemplu: operaţia de urcare pe st%lpii de înaltă tensiune nepre ăzuţi cu
scări, se a aplica o te"nolo#ie de alpinism utilitar (dar numai după un studiu exact al condiţiilor
existente la faţa locului! şi se ale# 'P specifice acestei acti ităţi.
rt.)++
=acă, înainte de începerea lucrării sau pe parcursul desfăşurării ei, se costată că există sau apar
pericole care nu pot fi e itate sau diminuate corespunzător prin măsuri de pre enire specifice
alpinismului utilitar, lucrarea nu se începe, respecti se întrerupe imediat.

SUBSECTIUNEA 2: Utilizarea echipa entelor individuale de protec!ie

rt.)+
ste interzisă utilizarea 'P nestandardizate.
rt.)+
ste interzisă utilizarea 'P
importante, dacă acestea nu sunt certificate din punctul de edere al
securităţii muncii, conform le#islaţiei în i#oare.
rt.)+/
0peratorii din domeniul alpinismului utilitar trebuie să utilizeze pentru lucru 4Centura de
si#uranţă pentru alpinişti utilitari4 sau un tip similar (constructor, speolo#, sal ator!.
rt.)+2
ste interzisă înlocuirea de către utilizatori a componentelor, accesoriilor sau pieselor metalice
ale 'P defecte, precum şi repararea lor. ceste operaţii trebuie executate de către producătorii
autorizaţi ai acestora.
rt.)+3
'P experimentale se or testa conform unor proceduri specifice, pe o durată de minimum + ani,
în toate condiţiile de lucru şi de mediu care se pre ăd în caietul de sarcini, pentru domeniul
respecti de utilizare.
rt.)+1
Gtilizarea 'P trebuie să se facă conform instrucţiunilor de utilizare elaborate de către
producător
şi pre ederilor prezentelor norme.
rt.)+9
ste interzisă utilizarea 'P care nu sunt însoţite de instrucţiuni de utilizare.
rt.) 5
Conducătorii locului de muncă sunt obli#aţi să completeze instrucţiunile de utilizare a
'P cu
pre ederile care se impun datorită caracteristicilor concrete ale fiecărui loc de muncă.
i au obli#aţia de a dota operatorii cu 'P capabil să elimine pericolele ce există sau ce
apar la
locul de muncă şi de a controla modul de re#lare, ec"ipare şi utilizare a acestora.
rt.) )
Gtilizarea altor 'P, în afara celor specifice G, nu trebuie să influenţeze ne#ati
capacitatea de protecţie a 'P pentru pre enirea pericolului căderii. rt.) +
0peratorii trebuie să fie instruiţi în funcţie de natura pericolelor existente, pri ind
modul de purtare a 'P în condiţiile specifice ale alpinismului utilitar (de ex.: căţărarea
cu mănuşi, oc"elari de protecţie, mască de praf sau contra #azelor etc.!.

SUBSECTIUNEA #: Centura de "i#uran!ă pentru alpini" utilitar $CSAU%

rt.)
8n acti ităţile de G se or utiliza următoarele tipuri de centuri:
a!centura de si#uranţă complexă, de forme specifice, care permit le#area sistemului de oprire a
căderii ( 0C!, cu ajutorul uneia sau a două corzi dinamice, astfel ca nodul să fie amplasat în faţa
operatorului& centurile sunt formate dintr-una sau din două componenete:
centură superioară (de piept! şi centură inferioară (scaun!.
b!centura de si#uranţă de şedere, care poate fi centura scaun a centurii complexe, a %nd de
asememea posibilitatea le#ării în faţă a corzii (statice sau dinamice!, sau a
cobor%torului, după caz, în cadrul sistemului de poziţionare în timpul lucrului
( P>?!. rt.)
ste interzisă utilizarea separată a componentelor centurii complexe (a
centurii superioare sau a centurii inferioare!, în cadrul 0C.

SUBSECTIUNEA $: Coarda dina ică de alpini" $C&A%

rt.) /
8n toate acti ităţile în care se folosesc te"nolo#ii de alpinism utilitar utilizarea corzii dinamice
este obli#atorie.
rt.) 2
Gtilizarea C= şi a fr%nei dinamice impune, în primul r%nd, respectarea strictă a re#ulilor de
asi#urare şi autoasi#urare menţionate la art. 21-1+, astfel ca factorul de cădere să nu poată depăşi
aloarea de ), iar forţa dinamică maximală (;dm!, aloarea de 2 E7.
rt.) 3
C= se predă în stare nouă şi si#ilată operatorului care o a folosi personal, fiind interzisă
utilizarea ei de către mai multe persoane. Posesorul C= trebuie să ţină e idenţa:
- căderilor în coardă (factor de cădere, masa totală, umiditate, capătul şi
lun#imea afectată de căderi etc.!&
- orelor de utilizare, căţărare şi la rapel&
- ec"imii (perioadei scursă de la data fabricaţiei!&
- duratei, intensităţii sau concentraţiei noxelor la care a fost supusă&
- altor efecte înt%mplătoare (căderi de pietre, călcări cu bocancul, lo iri cu ciocanul etc!.
rt.) 1
C= trebuie scoasă din uz, prin tăiere (fără ca bucăţile respecti e să fie utilizate ca element ale
0C -buclă, lonjă etc.!, în următoarele situaţii:
- după / ani de la data fabricaţiei, indiferent de condiţiile de utilizare şi depozitare&
- dacă mantaua de protecţie a fost distrusă (în urma unei căderi, lo ituri, arsuri etc.!&
- după o cădere cu factor mai mare de ),3/ ( aloarea încercărilor dinamice pe stand!,
sau mai multe căderi în cap de coardă (funcţie şi de masa operatorului ec"ipat!.
rt.) 9
C= nu se utilizează în stare udă sau murdară, situaţii care modifică at%t
caracteristicile dinamice, c%t şi cele de alunecare, respecti de fr%nare.
rt.) 5
7u se admite montarea corzii dinamice sau statice, astfel ca aceasta să frece
peste o altă porţiune de coardă, buclă de asi#urare sau de ancorare.
rt.) )
le#erea tipului C= se face în funcţie de masa operatorului complet ec"ipat, nefiind permisă
utilizarea unei C= , de către un operator cu masa mai mare dec%t cea pentru
care a fost pre ăzută acel tip de coardă (conform 4'nstrucţiunilor de
utilizare4!. rt.) +
7u se permite le#area capului de coardă în două cozi dinamice 4simple4.
rt.)
7u se permite urcarea sau tra ersarea, în cap de coardă, cu
asi#urare în coardă statică. rt.)
?e#area C= la centura C G complexă, se realizează cu ajutorul a două noduri
40pt4 urmărit,
unul fiind executat între centura superioară şi centura scaun şi al doilea deasupra centurii
superioare.
rt.) /
Gtilizarea C= în medii puternic poluate, este admisă numai după cunoaşterea exactă a
naturii şi
concentraţiilor substanţelor respecti e (pe baza unor examene de laborator!& durata operaţiilor
de lucru şi posibilităţile de protecţie ale corzilor se or stabili de către conducătorul lucrării
împreună cu un specialist.

SUBSECTIUNEA +: 'r(na dina ică $'&%

rt.) 2
;r%na dinamică trebuie să se monteze la punctul fix al re#rupării.
rt.) 3
;r%na dinamică este obli#atorie pentru:
- asi#urarea dinamică a capului de coardă (folosind nodul semicabestan, fr%na
tic"t, Fri#ri,
ntz, cobor%torul 0pt etc.! în cazul în care factorul de cădere depăşeşte
aloarea de ), iar ; dm poate depăşi aloarea de 2 E7&
- asi#urarea dinamică a capului de coardă folosind un sistem de fr%nare dinamică,
în cazul în care factorul de cădere depăşeşte aloarea de 5, -5,/ iar ; dm poate atin#e
alori de - E7, considerate ca limită superioară în ascensiunile pe zăpadă şi #"eaţă&
- asi#urarea dinamică a secunzilor şi participanţilor, în cazul tra ersărilor şi ascensiunilor pe
zăpadă şi #"eaţă.

SUBSECTIUNEA ,: Carabiniera de alpini" $CA%

rt.) 1
Pentru asi#urările intermediare şi autoasi#urările din G se utilizează numai
carabiniere de
alpinism, cu următoarele rezistenţe statice minime:
- pe direcţie lon#itudinală, cu clapa înc"isă: +/ E7
- pe direcţie trans ersală, la mijlocul clapei: 2 E7
- pe direcţie lon#itudinală, cu clapa desc"isă: 2 E7 (numai cele fără si#uranţă!.
rt.) 9
Pentru autoasi#urări şi ancoraje se folosesc numai carabiniere cu si#uranţă, fiind obli#atorie
blocarea si#uranţei după introducerea carabinierei în inelul punctului fix.
rt.)/5
Pentru asi#urări intermediare se pot folosi şi carabiniere fără inel de si#uranţă, cu
condiţia ca, după montarea la punctul fix, carabiniera să se răsucească cu )15 o.
rt.)/)
7u se permite utilizarea carabinierelor de alpinism care nu se înc"id complet, fisurate, uzate,
deformate sau corodate.
rt.)/+
6ontarea carabinierei de alpinism la punctul fix trebuie să se facă astfel ca, în
momentul solicitării (şocului de cădere sau a filării!, să se e ite:
- ieşirea corzii din carabinieră, datorită apăsării ei pe clapă&
- ieşirea carabinierei din inelul punctului fix&
- solicitarea defectuoasă (la înco oiere laterală! a corpului ei, datorită rezemării de perete.
rt.)/
=upă o cădere 4tare4, cu factor de cădere mai mare de ) (caz în care capul de coardă
este oprit la ni elul secundului care îl asi#ură sau mai jos!, carabiniera se scoate din uz.

SUBSECTIUNEA -: )on*a
rt.)/
?e#area lonjei la toate oc"iurile centurii trebuie să se facă numai cu
nodul 40pt4 sau cu carabinieră cu si#uranţă.
rt.)//
taşarea lonjei la punctul de ancorare trebuie să se facă printr-un nod cabestan sau prin
intermediul unei carabiniere cu si#uranţă.
rt.)/2
=upă o cădere 4tare4sau dacă se constată uzura, fisurarea, lo irea, arderea sau urme de atac
c"imic, lonja se scoate din uz prin tăiere.
rt.)/3
e e ită utilizarea lonjei în stare udă.

SU;SECTIUNEA 8" Iucla de asi#urare intermediară (I '!

rt.)/1
Iucla nu se utilizează în stare udă.
rt.)/9
Iuclele înnodate, confecţionate din coardă dinamică şi cele din bandă, trebuie să prezinte capete
mai lun#i de /5 mm, după noduri.
rt.)25
Iuclele cusute trebuie să aibă cusăturile la edere, cu aţă de culoare contrastantă.

SUBSECTIUNEA .: Punctul de ancorare

rt.)2)
8n lucrările de alpiniam utilitar, punctele de ancorare trebuie să prezinte
următoarele rezistenţe statice minime, pe direcţie erticală:

(E7! st%ncă sau #"eaţă zăpadă

beton
-punct fix de asi#urare intermediară +/
)5
-punct fix de autoasi#urare, rapel sau ancorare )/
)5
-punct de trecere (priză! //
rt.)2+
Punctele de ancorare #ăsite în zona de lucru trebuie
erificate din punctul de edere
al
rezistenţei.
rt.)2
Iaterea ancorelor*pitoanelor se face perpendicular pe perete, în zona cea mai bună din punctul de
edere al rezistenţei mecanice, al poziţiei inelului*urec"ii şi al corzii.
rt.)2
Iaterea ancorelor*pitoanelor nu se face p%nă la deformarea lor plastică.
rt.)2/
8n nici un procedeu de urcare nu se recomandă tracţionarea axială a punctelor de ancorare.
rt.)22
6ontarea ancorelor (pitoanelor de expansiune! se face numai de personal specializat în
asemenea lucrări, respect%nd instrucţiunile de utilizare ale fabricantului.

SUBSECTIUNEA 1/: +ncăl!ă intea $bocanc, #heată, e"padrilă%

rt.)23
Coeficientul de frecare al tălpii de cauciuc, nu trebuie să fie mai mic de 5,9, pentru tălpile turnate
(recomandate numai pentru #radul ) de dificultate!, respect 5,9/-5,93 pentru
tălpile laminate
(fără profil!, pentru trasee de medie şi mare dificultate.
rt.)21
6aterialul şi structura tălpii trebuie să asi#ure bune calităţi pe: st%ncă, beton, material metalic,
ţi#lă etc. în stare uscată sau umedă.
rt.)29
;eţele bocancului trebuie să asi#ure bune calităţi de izolare termică şi
i#nifu#ă, şi de apărare a labei piciorului contra lo iturilor, arsurilor sau
atacurilor c"imice. rt.)35
>alpa bocancului de alpinism trebuie să fie ri#idă şi fără ramă pentru utilizarea optimă a prizelor
foarte mici ale peretelui.
rt.)3)
7ici un tip de încălţăminte nu a a ea piese metalice pe partea
inferioară a tălpii. rt.)3+
le#erea mărimi bocancului se a face astfel:
- cu un număr mai mare, pentru lucrări de ară puţin dificile, la care se încalţă
una sau două perec"i de ciorapi (una de bumbac şi una de l%nă!&
- cu două numere mai mare, pentru lucrări pe timp de iarnă&
- fixi (cu o perec"e de ciorapi!, pentru lucrări de ară de medie dificultate (p%nă în #radul 2!&
- puţin str%nşi pe laba piciorului, în cazul #"etelor utilizate la pasaje peste #radul 2.
rt.)3
8n timpul mersului sau a căţărării trebuie a ute în edere următoarele măsuri:
- se folosesc apărători de protecţie care să nu permită intrarea pietrelor,
zăpezii sau a altor obiecte pe la partea superioară a bocancului&
- şireturile se str%n# bine, dar fără a afecta circulaţia s%n#elui în laba piciorului&
capetele şiretului se înoadă pe capsele bocancului, peste apărători&
- după o porţiune murdară, talpa bocancului se curăţă&
- se scot pietricelele dintre ner urile tălpii.
rt.)3
=upă utilizare, bocancii se curăţă şi se usucă, departe de sursa de căldură.
rt.)3/
Gn#erea bocancilor uscaţi şi curaţi se face numai cu creme şi
unsori recomandate. rt.)32
7u este permisă căţărarea cu boncancii cu tălpile uzate, dezlipite sau
rupte, cu feţele uzate sau rupte, sau cu căptuşeala interioară deteriorată.

CAPIT LUL ,"

Lucrări pe #ăi< cre'te .i pereţii de 't=ncă
 Partea A" -n condiţii de #ară

SECTIUNEA !" Lucrări de alpini'm pe #ăi de a7rupt

rt.)33
Pro#ramarea parcur#erii ăilor de abrupt, cu #rad de dificultate alpină () -+I!, ca itinerar de
apropiere şi retra#ere la*de la locul inter enţiei, se a face numai pentru o ec"ipă formată din
minimum trei alpinişti, în următoarele condiţii:
- se e ită parcur#erea ăilor alpine în perioada noiembrie - mai, din cauza
pericolului extrem de ridicat de a alanşă (de zăpadă, #"eaţă şi st%ncă!&
- intrarea în traseu se pro#ramează puţin înainte sau imediat după răsăritul soarelui&
- pro#ramul de lucru se întocmeşte astfel ca orele de pr%nz ())-) !, c%nd se
produc cu maximă probabilitate a alanşele de pietre, de zăpadă şi furtunile de
ară, să nu surprindă ec"ipa în zonele expuse&
- înapoierea sau retra#erea de pe ăi se pro#ramează cu +- ore înainte de apusul soarelui, pentru
a e ita surprinderea ec"ipei de întuneric, în timpul cobor%rii.
rt.)31
c"ipa de lucru trebuie să fie dotată cu următorul ec"ipament minim:
a!indi idual:
- cască de protecţie&
- centură de si#uranţă complexă C G, cu lonja aferentă&
- costum de protecţie - pantaloni, cămaşă şi bluză ("anorac!&
- bocanci cu talpă antiderapantă, e entual şi #"ete de căţărare&
- lanternă frontală, cu baterie şi bec de rezer ă&
- pelerină de ploaie&
- minimum carabiniere de alpinism, din care două cu si#uranţă&
- rucsac&
- două scăriţe şi trei bucle de coardă sau cusute.
b!colecti :
- o coardă dinamică de 5 m pentru fiecare ec"ipă de operatori& dacă există la
cobor%re rapele mai lun#i de +5 m, se ia şi a doua coardă de 5 m&
- cel puţin + ciocane (de 5,3-) D#! şi /-1 pitoane, de diferite forme şi mărimi&
- trusă medicală de prim ajutor (conţinutul trusei depinde de durata, dificultatea şi
tipul acti ităţii, de dispunerea locului de muncă, de posibilităţile de retra#ere etc.!&
- "arta sau sc"iţa traseului, busolă, ceas, altimetru (după caz!&
- bidon (termos! cu )-+ l de apă, ceai, sucuri naturale, fructe&
- dulciuri şi alimente, după durata şi intensitatea efortului (pentru 2-)+ ore!&
- ec"ipament şi lenjerie de rezer ă (mănuşi, căciuliţă, ciorapi etc.!&
- c"ibrituri, cană, tac%muri&
- scăriţe şi bucle de coardă în număr şi dimensiuni corespunzătoare.
rt.)39
0r#anizarea ec"ipei şi desfăşurarea deplasării:
- cap de coardă se a numi operatorul cel mai antrenat, pre#ătit şi care
cunoaşte cel mai bine traseul propus&
- ultimul ec"ipier a fi de asemenea un operator experimentat, e entual şeful de ec"ipă&
- fiecare operator începător a fi asi#urat şi supra e#"eat de către un ec"ipier
mai experimentat, care a mer#e în faţa sau spatele acestuia, după caz&
- le#area în coardă se a face pe porţiunile dificile, raportat la ni elul de pre#ătire al celui mai
puţin experimentat participant&
- la sărituri, capul de coardă, e entual şi alţi ec"ipieri, lasă jos rucsacul, care se a tra#e ulterior cu
coarda& în aceste zone se folosesc mijloace naturale de autoasi#urare şi asi#urare intermediară
(colţuri de st%ncă, fisuri, copaci, jnepeni etc.! sau se bat pitoane, care se
recuperează de către ultimul participant&
- casca şi centura se folosesc pe toată lun#imea traseului&
- se a păstra o distanţă optimă între membrii aceleiaşi ec"ipe şi între ec"ipe&
- nu se permite depăşirea unei ec"ipe de către altă ec"ipă, dec%t în re#rupările si#ure&
- toate ec"ipamentele şi materialele se poartă în rucsac, iar în timpul căţărării
se at%rnă sau se lea#ă de oc"iurile centurii&
- nu se permite abandonarea sau aruncarea oricăror resturi sau materiale&
- în mod identic a dispune şeful de ec"ipă şi în caz de accident, îmbolnă ire, rătăcirea
traseului, înt%rzieri peste durata planificată, pierderea ec"ipamentului etc.&
- nu se permite despărţirea ec"ipei sau lăsarea în urmă a unui participant&
- pro#ramul zilei (ora de intrare şi de ieşire! trebuie anunţată la baza de plecare.
rt.)15
7u se admite urcare la lucru pe o ale de abrupt de către mai multe ec"ipe simultan& dacă nu se
poate e ita acest lucru, ec"ipele se or amplasa la o distanţă de cel puţin )55 m, pentru a a ea
timpul necesar e itării căderilor de pietre.
rt.)1)
8n timpul mersului, operatorii unei ec"ipe şi ec"ipele între ele, îşi or comunica erbal, optic sau
prin mijloace radio, anumite comenzi relati la acţiunile ec"ipei, ale#erea
traseului optim sau a re#rupării, mane re de coardă sau pri ind unele pericole
iminente, ca de exemplu 4P' >$J4 (în cazul despriderii unei pietre care poate
accidenta un operator situat mai jos! etc. rt.)1+
8n cadrul unei ec"ipe, ca şi între ec"ipe trebuie e itate discuţiile inutile, contradictorii sau
ji#nitoare, care pot abate atenţia de la pericolele acţiunii respecti e şi c"iar mai #ra , pot
de#enera sau duce la descompunerea ec"ipei şi alte #ra e abateri, ce pun în pericol toţi
participanţii.
rt.)1
=acă un operator este accidentat sau o ec"ipă este în pericol, indiferent din ce moti ,
toţi operatorii şi toate ec"ipele au datoria de a întrerupe deplasarea la lucru, pentru
a ajuta (în limitele posibilităţilor fizice, te"nice şi materiale de a dispune în momentul
respecti ! la acţiunea de sal are respecti ă, acord%nd e entual primul ajutor medical.
7u se admite ca un operator sau o ec"ipă să se expună unor pericole, pentru a participa la o
acţiune de sal are care îi depăşeşte competenţa şi posibilităţile reale.
rt.)1
8n cazul în care ec"ipa este surprinsă de o intemperie (a ersă de ploaie însoţită de descărcări
electrice, %nt puternic în rafale, scăderea bruscă a temperaturii, #rindină etc.! se or lua
următoarele măsuri de pre enire a accidentelor de muncă:
- la primele semne pre estitoare se a întrerupe lucrul şi se a căuta o
re#ruparea c%t mai ferită de aceste pericole&
- operatorii şi ec"ipamentele se or proteja cu "aine şi ec"ipamente de
protecţie împotri a umidităţii, a fri#ului şi a descărcărilor electrice&
- se or lua măsuri de asi#urare şi autoasi#urare&
- ec"ipamentele sensibile (corzile dinamice, buclele şi centurile! se or introduce în rucsacuri&
- dacă durata intemperiei se măreşte peste un anumit inter al (una, două ore!, ec"ipa se
pre#ăteşte de retra#ere, pe arianta cea mai rapidă şi mai puţin expusă pericolelor #enerate
de intemperie& este bine ca această ariantă să se fi pre#ătit din perioada iniţială&
- dacă retra#erea nu este posibilă sau dacă ea este prea dificilă, se continuă
parcur#erea traseului, e entual cu unele adaptări de la situaţia nou creată&
- în unele situaţii, staţionarea în re#rupare (bi uac! peste o limită admisibilă, pune ec"ipa într-o
stare mult mai periculoasă dec%t continuarea deplasării în condiţiile date, în care #radul de
dificultate al traseului a crescut (mai mult sau mai puţin!, iar si#uranţa
ec"ipamentelor a fost şi ea mult diminuată&
- deciziile luate de şeful de ec"ipă trebuie să aibă în edere at%t experianţa
proprie c%t şi a ec"ipierilor, în rezol area unor situaţii similare&
- dacă condiţiile meteo rede in normale şi urmările nu sunt prea #ra e, se
poate continua lucrul, pentru o anumită perioadă de timp.
rt.)1/
>oţi alpinişti trebuie să cunoască şi să utilizeze numai următorul 4Cod de semnale internaţionale
pentru sal are pe munte4.
a!Cererea de ajutor
- 8n caz de necesitate se cere ajutor prin semnale optice sau acustice,
repetate de 2 ori pe minut, la inter al de )5 secunde&
- după o pauză de un minut, semnalele se reiau tot pe durata de )minut ş.a.m.d.&
- ambele braţe ridicate în sus, în forma de 4@4&
- un cerc alb (diametru 95 cm! într-un pătrat roşu cu latura de )55 cm.
b!$ăspunsul la cererea de ajutor
- ec"ipa de sal atori care a recepţionat semnalul de ajutor, a confirma recepţionarea
semnalului de cerere a ajutorului cu semnale optice sau acustice repetate de trei ori
pe minut, la inter ale de +5 de secunde, apoi un minut de pauză&
- semnalele optice pe timp de zi se fac prin a#itarea unui obiect de culoare c%t mai
ie ("anorac portocaliu! de la st%n#a la dreapta şi in ers, pe un semicerc&
- semnalele optice pe timp de noapte se fac cu ajutorul unei lumini fixe, care se
acoperă şi se descoperă la inter alele menţionate mai sus sau cu o rac"etă roşie&
- semnalele acustice se fac cu un fluier sau cu ocea.
c!7u a em ne oie de ajutor
- se semnalizează cu un braţ în sus şi unul în jos, pe dia#onală.
rt.)12
8n timpul ascensiunii, la urcarea şi cobor%rea ăi de abrupt, se respectă pre ederile de bază ale
căţărării libere, pre ederile de bază ale asi#urării şi autoasi#urării, ale re#rupării şi ale cobor%rii
în rapel, cu specificul folosirii la maximum a punctelor fixe naturale (colţuri de st%ncă, copaci,
ceasuri de nisip, fisuri lar#i, strun#i, br%ne etc.!.
rt.)13
$itmul de deplasare pe ăi trebuie să asi#ure în permanenţă o rezer ă de ener#ie fizică şi psi"ică
necesară detectării şi e itării, în foarte scurt timp a oricărui pericol. ste interzis ca la cobor
%re, ritmul alert să se transforme în aler#are (pe #ro"otiş, iarbă sau perete umed!.
=e asemenea nu este permisă aruncarea ec"ipamentelor şi a materialelor, a pietrelor sau
cren#ilor, dacă aceste operaţii nu sunt dictate de si#uranţa ascensiunii şi dacă nu sunt luate toate
măsurile de securitate strict necesare.
rt.)11
si#urarea unei corzi (dinamice sau statice! care este în mişcare, la un punct fix, se face printr-o
carabinieră de oţel cu si#uranţă (în nici un caz printr-o buclă de coardă!.
rt.)19
c"ipamentele care sunt strict necesare asi#urării şi autoasi#urării se poartă le#ate str%ns de
centura de si#uranţă, iar cele care nu sunt strict necesare la un moment dat, se poartă în interiorul
rucsacului sau le#ate la centură sau pe rucsac.
rt.)95
?a deplasarea pe timp de noapte, în caz de necesitate, pe ăi alpine, dictată de cele mai
multe ori de desfăşurarea defectuoasă a unei ascensiuni, se iau următoarele măsuri:
- ec"ipa a mer#e re#rupat, după capul de coardă care cunoaşte cel mai bine
traseul şi zona respecti ă, a %nd şi lanterna cea mai puternică&
- nu se părăsesc (scurtează! cărările, br%nele şi serpentinele existente&
- săriturile care nu se pot e ita prin ocolire, se coboară prin rapel&
- primul cobor%tor în rapel a fi asi#urat de sus şi a a ea materialele necesare
pentru amenajarea e entualei re#rupări&
- copacii şi jnepenii se or utiliza cu precădere la asi#urare, autoasi#urare şi rapel, după
erificarea rezistenţei lor&
- asi#urarea în coardă se a realiza şi pe porţiunile mai uşoare&
- ec"ipierul care nu are lanternă, este obosit sau slab ec"ipat, a coborî la mijloc, asi#urat de sus
şi de jos, după caz&
- dacă se rătăceşte definiti traseul, ec"ipa a bi uaca într-un loc si#ur şi ferit de
pericole şi, dacă este posibil, a face un foc pentru a e ita "ipotermia.
rt.)9)
nimele sălbatice periculoase: ursul, iperele, r%sul etc. trebuie e itate, în nici
un caz nu trebuie să fie st%rnite sau speriate.

SECTIUNEA (" Lucrări e6ectuate cu te0nici de AU pe cre'te alpine

rt.)9+
tunci c%nd căţărarea se face pe st%ncă friabilă, pe iarbă, pe păm%nt sau pe combinaţii ale
acestora, din care moti se iau următoarele măsuri de pre enire a accidentelor de muncă:
- se asi#ură zona periculoasă de la bază, pentru a nu pune în pericol alte
ec"ipe sau persoane care circulă, nea izat, în spaţiul respecti &
- re#rupările se fac în porţiunile ferite de căderi de pietre (strun#i, surplombe!&
- zonele friabile se e ită pe faţa cea mai 4curată4 a crestei, c"iar dacă nu este
cea mai dificilă din punct de edere te"nic&
- coarda nu trebuie să se a#aţe de muc"ii şi pietre instabile, pe care la poate disloca&
- asi#urarea şi autoasi#urarea după colţuri de st%ncă se utilizează numai după erificarea
rezistenţei lor şi numai cu folosirea unui alt punct fix în re#rupare (piton, copac, ancoră etc.!&
- buclele montate după colţuri de st%ncă sau în ceasuri de nisip or fi
introduse în dublu (două fire! şi or a ea diametrul de minimum )5,/ mm&
- cobor%rea în rapel de pe o creastă sau %rf se face dintr-un ancoraj cu cel puţin două puncte
fixe, montate la distanţă între ele, în aşa fel ca st%nca dintre ele să nu se
poată disloca în momentul montării (baterii! pitoanelor sau a cobor%rii.

SECTIUNEA ," Lucrări e6ectuate cu te0nici de alpini'm pe pereţi de 't=ncă

SUBSECTIUNEA 1: &epla"area pe tra"ee alpine a ena*ate
rt.)9
Parcur#erea unui traseu amenajat într-un perete de st%ncă, de un anumit #rad de dificultate
te"nică este permisă numai alpiniştilor care posedă calităţi fizice, te"nice, psi"ice şi o stare de
sănătate corespunzătoare şi posedă o experianţă eşalonată pe o anumită
perioadă de timp. e or respecta următoarele condiţii minime (tabelul !:
Ta7elul ,

Fradul de dificultate G' Condiţii strict necesare pentru calitatea de secund ( ara!
5 )
P%nă la #radul I -+ ani de turism montan #reu
-1 ăi sau creste alpine, în ultimul an
P%nă la #radul I -2 trasee alpine de #radul +- , în ultimele + luni
-un antrenament săptăm%nal specific a minimum ore
P%nă la #radul / I - trasee de #radul , în ultimele + luni
-+ antrenamente săptăm%nale specifice a minimum ore
rt.)9
Parcur#erea în cap de coardă, a unui traseu amenajat este permisă numai după escaladarea, în
aceeaşi calitate şi în condiţii foarte bune (de securitate, iteză şi economie de efort!, a unui
număr minim de trasee de #rad imediat inferior şi a trasee de acelaşi #rad, în calitate de
secund, în sezonul respecti .
rt.)9/
c"ipa este formată din (mai rar ! operatori şi trebuie dotată cu următorul
ec"ipament minim ( alorile maxime pentru #radul / de dificultate!:
a!indi idual:
- cască de protecţie&
- centură de si#uranţă complexă C G, cu lonja dublă aferentă&
- costum de protecţie - pantaloni, cămaşă şi bluză ("anorac!&
- bocanci şi*sau #"ete de escaladă, adaptaţi #radului de dificultate&
- -1 carabiniere de alpinism, din care două de si#uranţă&
- +- bucle de asi#urare intermediară ( xpress!&
- +- scăriţe şi +- bucle de coardă, după caz&
- +-/ pitoane sau ancore diferite, adaptate la tipul traseului&
- cobor%tor 0pt şi*sau fr%nă dinamică&
- rucsac cu olum de )5-+5 l&
- lanternă frontală, cu bec şi baterie de rezer ă&
- pelerină de ploaie.
b!colecti :
- +- corzi dinamice, respecti :
- o coardă simplă plus o semicoardă&
- două corzi #emene&
- două corzi #emene plus o semicoardă (ec"ipă de !&
- o coardă simplă plus + semicorzi (ec"ipă de !&
- minimum + ciocane (se poartă de capul de coardă şi de ultimul secund!&
- "arta sau sc"iţa traseului, busolă, ceas, altimetru (după caz!&
- bidon (termos! cu )-+ l de apă, ceai, sucuri naturale, fructe&
- dulciuri şi alimente, calculate după durata şi intensitatea efortului*zi de escaladă&
- ec"ipamente de rezer ă (mănuşi, căciuliţă, ciorapi etc.!&
- c"ibrituri, bric"etă, cană, tac%muri, ec"ipament de bi uac, după caz&
- trusă medicală de prim ajutor (conţinutul trusei depinde de durata, dificultatea, lun#imea
traseului, dispunerea locului de muncă, de posibilităţile de retra#ere etc.!.
rt.)92
Parcur#erea unui traseu de perete pe timp de noapte este interzisă& dacă
ec"ipa este surprinsă de întuneric pe perete, se iau următoarele măsuri:
- se continuă escalada la lumina lanternelor frontale, dacă:
- dispune de un număr minim de lanterne în stare de funcţiune&
- ieşirea din traseu este rapidă şi nu comportă un risc deosebit&
- condiţiile de mediu (fri#, umiditate, %nt etc.! sau starea de sănătate a ec"ipierilor
nu reprezintă un risc mai mare dec%t cel asumat prin continuarea ascensiunii&
- se retra#e, prin rapele sau prin tra ersări laterale, în ederea ieşirii din perete
şi cobor%rii sau urcării pe trasee (poteci! mai si#ure&
- se opreşte şi amenajează un bi uac care să asi#ure si#uranţa necesară (se face un foc etc.!&
- se opreşte şi cere ajutor.

rt.)93
Purtarea de căşti şi a centurii complexe şi le#area în coardă dinamică este obli#atorie pe între#ul
traseu alpin, în anumite cazuri şi pe drumul de acces sau de retra#ere.
SUBSECTIUNEA -: &epla"area pe tra"ee alpine nea ena*ate
rt.)91
Parcur#erea unui traseu de perete neamenajat în prealabil, respecti o premieră alpină,
necesită o pre#ătire şi o experienţă de cel puţin trei #rade de dificultate mai mare dec%t cea
necesară unui traseu amenajat ( ezi tabelul !, în special ceea ce pri eşte capul de coardă.
rt.)99
?ucrările de alpinism utilitar în premieră trebuie realizate, pe c%t posibil, de
sus în jos sau prin tra ersări laterale.
8n situaţiile în care nu este posibil acest lucru, se folosesc cu prioritate: te"nica escaladei
artificiale, corzile şi balustradele fixe, rapelele =Klfer, urcarea cu blocatoare şi alte metode
si#ure, rapide şi economice.
rt.+55
8n etapa iniţială se a executa o izionare a traseului propus, pentru a ale#e cea mai si#ură, scurtă
şi rapidă ariantă, inclusi locurile de re#rupare.
rt.+5)
c"ipa de bază trebuie în permanenţă urmărită şi ajutată de o ec"ipă de sprijin& dacă există
condiţii, operatorii şi ec"ipele se or permuta în poziţiile de lucru şi cele de ajutor, astfel ca să se
respecte şi cele 2 ore maxime de lucru.
rt.+5+
c"ipa de sprijin trebuie să asi#ure o protecţie eficientă a zonelor periculoase,
at%t la baza peretelui, c%t şi la părţile lui laterale şi superioare. rt.+5
0peraţiunile de curăţare a peretelui de pietre, st%nci, br%ne de iarbă etc. se execută numai de sus
în jos, în momentele cele mai si#ure ale zilei.
rt.+5
8n pereţii foarte înalţi, re#rupările se pot amenaja şi pentru bi uacare şi pentru depozitarea unor
ec"ipamente, alimente, lic"ide de rezer ă.
rt.+5/
Conţinutul trusei medicale obli#atorii trebuie să fie mult mai cuprinzător, calitati şi cantitati .
;iecare operator trebuie să fie apt să acorde prim ajutor eficient şi si#ur.
rt.+52
$idicarea ec"ipamentelor şi a materialelor se face cu coarda, astfel ca sarcina
maximă să nu depăşească următoarele alori (pentru un bărbat!:
- )/ D#, dacă ridicarea se face direct cu m%na&
- /5 D#, dacă la ridicare se foloseşte un sistem simplu de ridicare cu #reutatea proprie&
- )55 D#, dacă se utilizează sistemul de ridicare 6+ (cu multiplicare
dublă a sarcinii!. rt.+53
=acă se escaladează porţiuni surplombante de perete, este obli#atoriu a se lăsa pe aceste porţiuni
corzi fixe, necesare cobor%rii ulterioare în rapel.
rt.+51
>oate ec"ipamentele şi materialele care se lasă în re#rupare trebuie asi#urate contra căderii şi
deteriorărilor mecanice (frecare, lo ire!, umidităţii, radiaţiilor, poluării etc.
Partea I: 8n condiţii de iarnă
C>'G7 : =eplasarea pe zăpadă şi #"eaţă
rt.+59
=eplasarea operatorilor pe porţiuni acoperite de #"eaţă şi*sau zăpadă se face numai în inter enţii de
necesitate: sal ări, calamităţi, a arii etc. 6ăsurile de pre enire le#ate de acest pericol trebuie
respectate de către toţi cei care străbat aceste itinerarii, încă din faza
iniţială (de pre#ătire!. rt.+)5
Pe un perete de st%ncă, ale sau creastă se inter ine, în condiţii de zăpadă şi
#"eaţă, numai dacă a fost bine cunoscut, în condiţii de ară.
rt.+))
?a deplasarea pe zăpadă şi #"eaţă ec"ipa trebuie să fie formată din cel puţin
trei-patru operatori. rt.+)+
Pre#ătirea şi experienţa operatorilor care iner in într-un traseu de iarnă trebuie să fie superioară
cu cel puţin două #rade de dificultate faţă de condiţiile de ară.
rt.+)
=acă există mai multe ariante de urcare sau cobor%re, în funcţie de consistenţa şi
#rosimea
stratului de zăpadă, se inter ine pe traseele de creastă.
rt.+)
8nceperea inter enţiei pe traseele de perete, ale sau creastă se pro#ramează
înainte de răsăritul soarelui, astfel ca zonele expuse a alanşelor, să se
parcur#ă în primele ore ale zilei. rt.+)/
>raseul cel mai puţin periculos, în condiţii de #"eaţă şi zăpadă, nu coincide, în multe porţiuni, cu
traseul de ară sau cu poteca turistică. le#erea itinerarului optim trebuie realizată de către
conducătorul ec"ipei printr-o documentare prealabilă aprofundată şi prin analiza la faţa locului a
condiţiilor specifice (starea şi #rosimea straturilor de zăpadă, temperatura mediului ambiant,
existenţa unor urme ec"i, iteza %ntului etc.!.
rt.+)2
=urata unei inter enţii de iarnă nu trebuie să depăşească 2 ore, aloare care
trebuie redusă
cumulati în caz de temperatură scăzută, %nt
peste )5 m*s, strat #ros de zăpadă, izibilizate
scăzută, iradiaţii solare intense.
rt.+)3
onele expuse a alanşelor sau alunecării trebuie parcurse obli#atoriu cu asi#urarea în coardă a
între#ii ec"ipe, lun#imea corzilor fiind calculată ca să corespundă distanţei
dintre re#rupări (punctele fixe de autoasi#urare!, care pot fi şi de 15-)55 m. rt.
+)1
8n condiţiile pereţilor, crestelor şi ăilor din ţara noastră, pot fi utilizate următoarele
puncte de
ancorare (autoasi#urare şi asi#urare intermediară!: colţuri de st%ncă, copaci, ancore, pitoane de
st%ncă sau de #"eaţă, piolet.
rt.+)9
?a ec"ipamentele pre ăzute pentru aceste trasee, pe timp de iarnă, se
adau#ă următorul ec"ipament indi idual obli#atoriu:
- piolet şi*sau ciocan-piolet şi colţari&
- /-2 pitoane diferite (de st%ncă, #"eaţă sau zăpadă!&
- pufoaică sau estă de puf&
- bocanci dubli sau tripli&
- pulo ăr de l%nă, una sau două perec"i de mănuşi, căciuliţă sau #lu#ă, +- perec"i de ciorapi de
l%nă, lenjerie de sc"imb&
- lanternă, busolă, c"ibrituri&
- oc"elari de soare cu filtru ultra iolet&
- "ărţi sau sc"iţe ale zonei de inter enţie.
=upă caz, pe ec"ipă mai sunt necesare: ec"ipamente de bi uac (cort, saci de dormit, saltele,
primus etc.!, şnur de a alanşă sau aparat de sal are din a alanşă 4P' P 4, lopată de a alanşă,
staţii de emisie recepţie şi altele.
rt.++5
8n pre#ătirea acestor iner enţii cu #rad ridicat de risc, sunt obli#atorii a se planifica şedinţe de
pre#ătire şi ture de antrenament comune, de o durată şi dificultate corespunzătoare, at%t pentru
dez oltarea şi menţinerea unor calităţi fizice, te"nice şi psi"ice indi iduale, c%t şi la formarea,
rodarea şi cizelarea ec"ipei de operatori.
rt.++)
Freutatea ec"ipamentelor care se pro#ramează a fi repartizate pe fiecare ec"ipier în parte, nu
trebuie să depăşească +/ D# (bărbaţi! şi )/ D# (femei!.
rt.+++
Cantitatea de alimente se a calcula exact, pe număr de persoane*ore de lucru, asi#ur
%ndu-se
/55-/555 de calorii zilnic& trebuie să se respecte porţia optimă de #lucide,
proteine şi lipide şi modul lor de repartizare pentru cele două (trei! mese.
Pentru ascensiunile de mai lun#ă durată se a asi#ura şi
supraalimentaţia de itamine şi săruri
minerale strict necesare, pentru efortul care se estimează a fi depus.
rt.++
e pro#ramează şi se asi#ură cantitatea de lic"ide, care nu trebuie să fie sub
litri*zi de operator. rt.++
>rusa medicală trebuie completată cu medicamente specifice pericolelor de iarnă (în#"eţ,
oftalmie, arsuri, fracturi, insolaţii etc.!, în cantităţi corespunzătoare
duratei pre ăzute. rt.++/
=upă caz, ec"ipa trebuie dotată cu o trusă pentru repararea şi
întreţinerea ec"ipamentelor. rt.++2
8naintea pornirii într-o inter enţie de iarnă cu te"nici de alpinism utilitar, este
obli#atorie studierea condiţiilor locale din zona de acţiune, şi anume:
- pre iziunile meteo, pe arie locală şi naţională, pentru una sau mai multe zile&
- starea zăpezii (#rosimea şi consistenţa straturilor! şi a #"eţii&
- modul în care se poate proteja zona periculoasă&
- existenţa, componenţa şi pro#ramul altor persoane sau ec"ipe aflate în zonă
sau în apropierea ei&
- condiţiile de cazare şi de alimentaţie la baza de plecare*sosire şi pe parcurs&
- condiţii de sal are, de colaborare şi mijloacele de alarmare&
- detalii de ultimă oră pri ind alte pericole existente sau pre izibile&
- dacă traseul a fost parcurs recent şi dacă există urme.
rt.++3
0 inter enţie de iarnă nu se porneşte în timpul unei ninsori abundente sau
iscol sau mai
de reme de +- zile de la oprirea ei, în funcţie de #rosimea stratului depus, a
temperaturii
ambiante, a itezei şi a direcţiei %ntului, a înclinaţiei şi confi#uraţiei
terenului etc. rt.++1
8nainte de a parcur#e o anumită zonă periculoasă, expusă a alanşelor de zăpadă, alunecărilor sau
altor pericole specifice, conducătorul ec"ipei trebuie să studieze din nou condiţiile locale:
structura stratului de zăpadă, temperatura aerului, iteza şi direcţia %ntului, existenţa cornişelor,
cre aselor, pernelor de %nt, a plăcilor de #"eaţă, a pitoanelor etc. şi se or lua măsuri de
pre edere corespunzătoare:
- ec"ipa se lea#ă în coardă, se amenajează re#rupări, se fac asi#urări
dinamice ale capului de coardă şi asi#urări intermediare&
- aparatul de sal are se pune în funcţiune imediat după plecarea de la baza de cazare&
- se scot sc"iurile şi beţele, se aranjează şi se desfac le#ăturile rucsacului&
- se scoate şnurul de a alanşă&
- se măreşte distanţa dintre ec"ipieri pe porţiunile expuse a alanşelor, dar nu mai mult de limita
izibilităţii&
- se calcă pe aceleaşi urme, în linişte şi în ritm constant&
- dacă condiţiile climatice de in improprii (temperatură foarte cobor%tă, ninsoare, ceaţă, %nt
puternic, etc.!, în cazuri de accidentare, îmbolnă ire sau la căderea întunericului, ec"ipa se
opreşte, se retra#e sau continuă ascensiunea, ale#%nd arianta care la
asi#ură o securitate
maximă.
rt.++9
8n cazul în care un operator este antrenat în a alanşă, el trebuie să ia
următoarele măsuri de pre erede şi autosal are:
- îşi protejează rapid căile respiratorii (în cazul a alanşei de zăpadă proaspătă!&
- se eliberează de rucsac, sc"iuri şi beţe&
- execută mişcări de înot pentru a se menţine la suprafaţa zăpezii şi pentru a
se dirija spre mar#inea a alanşei&
- dacă stratul de zăpadă este mic, încearcă să se oprească la piolet&
- încearcă să se prindă de e entualele obstacole (copaci, jnepeni, st%lpi de
marcaj, corzi fixe, cabluri, colţuri de st%ncă!&
- c%nd simte că a alanşa începe să se oprească, îşi încrucişează braţele în jurul capului pentru
protejare împotri a lo irii şi pentru crearea unui spaţiu liber în zona feţei, stabileşte direcţia sus
şi încearcă să se elibereze din zăpadă&
- stri#ă după ajutor.
rt.+ 5
c"ipierii operatorului antrenat în a alanşă trebuie să demareze imediat
acţiunea de sal are, lu%nd următoarele măsuri:
- urmăresc cu pri irea operatorul antrenat în a alanşă şi pe c%t posibil, locul de oprire&
- coboară la locul de oprire al a alanşei, dacă este posibil acest lucru&
- or anunţa cu maximă ur#enţă ec"ipele de sal are&
- dacă pot ajun#e la baza a alanşei se trece la căutarea ictimei prin ascultare, căutare
de ec"ipamente, sondare şi săpare şi în paralel se alertează ec"ipele al amont&
- cel puţin un sal ator trebuie să asi#ure obser area zonei pentru preînt%mpinarea unui e
entual
pericol (a alanşă, cădere! care ar putea afecta iaţa între#ii ec"ipe&
- dacă este #ăsită ictima se acordă, primul ajutor şi măsuri de pre edere a îmbolnă irii&
- conducerea ec"ipei decide continuarea sau oprirea deplasării, în funcţie de noua situaţie creată.

CAPIT LUL /" Lucrări de 9ntreţinere pe 't=lpi metalici

rt.+ )
>e"nolo#iile de alpinism utilitar se aplică la toate construcţiile metalice înalte, la care nu au fost
pre ăzute prin construcţie scări, platforme, instalaţii de ridicat şi alte mijloace de protecţie
colecti ă specifice lucrului la înălţime.
rt.+ +
?a toate lucrările de alpinism utilitar pe st%lpi (confecţii metalice!, prima
urcare se face prin căţărare, folosind ec"ipamentul şi te"nica asi#urărilor
dinamice respect%nd cu stricteţe, pre ederile capitolului +.
Pentru lucrările care pre ăd repetarea mai multor treceri peste aceeaşi suprafaţă, te"nolo#ia de
alpinism utilitar se completează cu te"nolo#ii curente (conform art. )3) din 7
6 pentru lucru
la înăţime!.
rt.+
>e"nolo#ia de lucru pe st%lpi metalici trebuie să cuprindă:
()!0peraţia de asi#urare a zonei periculoase de la baza construcţiei, e entual
şi din partea superioară sau laterală a sa&
(+!0peraţia de urcare, folosind te"nica alpinismului utilitar (cu asi#urare dinamică a capului de
coardă, asi#urări intermediare conform tabelului )!&
( !0peraţia de amenajare a re#rupării şi de transport a materialelor&
( !0peraţia de pre#ătire şi cobor%re în rapel, la care se includ fazele de lucru&
(/!$eluarea operaţiilor )&+& şi pentru alte zone alăturate, folosind corzi fixe sau metode
de
urcare specifice lucrului la înăţime&
(2!0peraţia de e acuare a zonei de lucru şi a zonei periculoase.
rt.+
si#urările intermediare se execută de către capul de coardă cu ajutorul unor bucle de coardă, de
cablu sau de lanţ, prin oc"iurile care se montează carabiniera& buclele se montează în jurul unui
element al confecţiei metalice, astfel înc%t să nu existe posibilitatea alunecării lor, în cazul opririi
unei căderi în ele.
$ezistenţa minimă a punctului fix, astfel realizat, trebuie să fie de +/ E7.
rt.+ /
>oate muc"iile ascuţite peste care trece coarda dinamică la urcare şi coarda statică la cobor%re,
trebuie să fie protejată contra tăierii, cu apărători de tablă, în elitoare de masă plastică, textilă
etc.& aceste apărători trebuie fixate împotri a deplasării lor accidentale şi
erificarea înaintea
fiecărei noi utilizări.
rt.+ 2
$e#rupările se realizează pe platforme metalice sau artificiale, astfel ca distanţa dintre ele să nu
depăşească 5 m.
rt.+ 3
8ntr-o re#rupare nu trebuie să se lucreze sau staţioneze mai mult de trei persoane. ;iecare
operator trebuie să aibă două puncte de autoasi#urare şi un spaţiu
de minimum ) m+. rt.+ 1
Pentru condiţii normale de mediu (temperatură, umiditate, %nt sub +m*s!, de
noxe şi radiaţii (în
limitele admisibile!, durata maximă de lucru la înălţime este de 2 ore& fiecare risc existent la
locul de muncă conduce la reducerea duratei de lucru, proporţional cu concentraţia sau
intensitatea respecti ă.
rt.+ 9
8n edera reducerii oboselii fizice şi psi"ice se recomandă ca rolurile operatorilor să se sc"imbe
periodic, pe durata pro#ramului de lucru.
rt.+ 5
=acă lucrarea se desfăşoară în interiorul unei confecţii metalice se or asi#ura
condiţii normale
de entilaţie şi iluminat, conform 7ormelor #enerale de protecţie a muncii.
rt.+ )
?a executarea unor operaţii de protecţie anticorozi ă, izolaţii, expertizări, reparaţii,
întreţinere, montare-demontare, operatorii trebuie să fie calificaţi şi instruiţi pentru a
respecta toate pre ederile de securitate şi i#ienă a muncii, din meseriile respecti e.
rt.+ +
Pe un st%lp metalic a lucra simultan o sin#ură ec"ipă, cu
maximum operatori. rt.+
Pe o construcţie metalică cu suprafaţa foarte mare, pot lucra mai multe ec"ipe simultan, (cu
te"nolo#ii de alpinism utilitar sau de lucru la înălţime!, cu condiţia ca fiecare ec"ipă să nu
pătrundă în zonele periculoase ale celorlalte, pe baza unui
plan zilnic de lucru. rt.+
c"ipamentele care trebuie lăsate, în stare montată, la locul de muncă,
trebuie protejate corespunzător împotri a efectelor intemperiilor (udare, tăiere,
uzură, topire etc.!. rt.+ /
?a începerea fiecărui ciclu de lucru, ec"ipamentele de protecţie se
controlează calitati şi cantitati , cele #ăsite în stare de uzură (peste limita
admisibilă! trebuind să fie înlocuite. rt.+ 2
=acă pe construcţie se #ăsesc substanţe lic"ide sau solide toxice, corozi sau cu proprietăţi
necunoscute, se e ită atin#erea lor cu părţi ale corpului sau ale ec"ipamentelor, sau se întrerupe
lucrul& reluarea lucrului se face numai după luarea măsurilor de pre edere strict necesare,
corespunzător cu natura şi concentraţia noxelor respecti e.
rt.+ 3
uprafeţele metalice trebuie curăţate astfel ca să asi#ure o aderenţă
suficientă la urcare, cobor%re şi în timpul lucrului.
rt.+ 1
lementele metalice (scări, balustrade etc.!, rupte sau fisurate, se or suda în
edera utilizării lor ulterioare. 8n cazul în care nu este posibil acest lucru, ele
se or ocoli, e entual se or consolida (le#a!, pentru a nu cădea la o e entuală
solicitare accidentală. rt.+ 9
'nstalaţiile şi aparatele electrice aflate pe st%lp sau pe confecţia metalică se or
ocoli. tin#erea sau utilizarea acestora se face numai cu acordul şi sub supra
e#"erea personalului de specialitate al beneficiarului. 8n cazul în care ele se află în
zona periculoasă, este obli#atorie protecţia lor contra unor e entuale deteriorări.

CAPIT LUL 3" Lucrări pe co.uri de 6um .i turnuri de răcire

rt.+/5
?a lucrările executate cu te"nolo#ii de alpinism utilitar, care au ca obiecti un
coş de fum sau un turn de răcire, se or respecta toate pre ederile cuprinse în
cap. + şi . rt.+/)
8n lipsa altor puncte fixe de asi#urare intermediară sau de autoasi#urare, în peretele de beton
armat se or planta ancore cu rezistenţă corespunzătoare, în conformitate cu instrucţiunile de
utilizare ale fabricantului.
Grec"ile folosite la aceste ancore or respecta aceleaşi condiţii de
rezistenţă şi calitate. 0peratorii care montează ancorele trebuie să fie
specializaţi în asemenea operaţii. rt.+/+
7u se admite executarea de lucrări cu te"nolo#ii de alpinism utilitar în interiorul coşurilor
sau a turnurilor aflate în funcţiune sau cu #azele de ardere de iate necorespunzător.
rt.+/
=acă există instalaţii alăturate în funcţiune, operatorii or a ea asupra lor, în permanenţă o mască
indi iduală contra #azelor şi filtre de rezer ă adec ate naturii şi concentraţiei substanţei*#azelor
respecti e, respect%nd normele specifice pentru lucrul cu substanţe toxice, inflamabile sau
explozi e.
rt.+/
?a prima urcare pe o construcţie de beton armat, zidărie etc., se or ocoli sau îndepărta toate
resturile de materiale, căzăturile sau spărturile #ăsite pe platforme, astfel ca ele să nu constituie
un pericol pentru persoanele şi ec"ipamentele aflate la un ni el inferior.
coaterea lor din zona de lucru se face, dacă este necesar, numai prin transportul şi cobor%rea lor
cu coarda, în containere sau #ăleţi, care asi#ură securitatea acestei operaţii.
rt.+//
6anipularea, transportul şi ridicarea manuală a materialelor se face în
conformitate cu normele poz. ) şi )2, din nexa +.
rt.+/2
8n locurile de muncă la care există mult praf, este obli#atorie folosirea mănuşilor şi a oc"elarilor
de protecţie.
rt.+/3
8n spaţiile interioare se folosesc instalaţiile de iluminare ale obiecti ului sau instalaţii portati
e (lămpi de m%nă, lanterne frontale etc.!, care trebuie să respecte pre ederile specifice din
domeniu. $acordarea instalaţiilor electrice şi e entualele reparaţii trebuie executate numai de
personal calificat şi cunoscător al instalaţiilor din zona de lucru.
rt.+/1
?a toate deplasările care se fac pe structuri metalice uzate şi deteriorate, pe exteriorul sau în
interiorul coşurilor de fum şi a turnurilor de răcire, ec"ipa trebuie asi#urată cu coardă dimanică,
obser %nd cu deosebită atenţie e entualele pericole din aceste spaţii (datorate unor spărturi,
coroziuni, explozii, incendii, prăbuşiri inundaţii, noxe, abandonări de materiale, defecte de
construcţie etc.!.
rt.+/9
>e"nolo#ia de alpinism utilitar se poate aplica împreună cu te"nolo#iile specifice lucrului la
înălţime (inclusi cu instalaţii de ridicat!, cu condiţia ca ambele te"nolo#ii să îndeplinească
pre ederile specifice ale normelor respecti e, iar acestea să nu fie contradictorii.
rt.+25
=acă pe acelaşi obiecti (coş sau turn! lucrează mai multe formaţii de lucru, sunt
necesare
următoare pre ederi:
- în fazele de elaborare a te"nolo#iilor respecti e de lucru trebuie pre ăzut modul de colaborare
şi coordonare a lucrărilor, în timp şi spaţiu&
- la începerea lucrului, fiecare formaţie trebuie să cunoască propriile zone de
lucru şi zonele periculoase aferente, precum şi ale celorlalte formaţii&
- de comun acord, se or stabili şi spaţiile de circulaţie, de depozitare a
materialelor, de acces ale maşinilor, de dispunere a utilajelor şi
ec"ipamentelor etc., pentru fiecare din formaţiile de lucru din obiecti &
- planificarea condiţiilor de colaborare se a face după un pro#ram comun, elaborat şi
urmărit de conducătorii locurilor de muncă (şefi de şantier, maiştrii, şefi de ec"ipă etc.!,
care se prelucrează cu toţi salariaţii, în cadrul instructajului zilnic, la intrarea în sc"imb&
- orice modificare a te"nolo#iei şi pro#ramului de lucru, care poate afecta
securitatea altor formaţii din obiecti , a fi adusă la cunoştinţă acestora, în timp util&
- orice pericol exterior, a fi adus la cunoştinţă de membrii unei ec"ipe şi
celorlalte formaţii de lucru.
rt.+2)
8n cadrul unei ec"ipe de operatori alpinişti poate fi încadrat şi personal apt să lucreze la înălţime
sau numai la sol, dacă este pre#ătit şi instruit pentru a efectua anumite operaţii ale lucrării, fără a
fi utilizaţi în operaţii specifice te"nolo#iei de alpinism utilitar.
rt.+2+
0peratorii care utilizează instalaţii de ridicat persoane sau materiale, trebuie specializaţi şi
instruiţi în acest domeniu, în conformitate cu normele ' C'$ în i#oare.
rt.+2
'nstalaţiile, aparatele şi utilajele ulnerabile, aflate în zona periculoasă, se or executa sau proteja
corespunzător, pe toată perioada lucrărilor sau pe durate strict limitate,
conform planificării lucrărilor.

CAPIT LUL 4" Lucrări de 9ntreţinere< montaje< demolări .i reparaţii la

con'trucţii< cu te0nica alpini'mului utilitar

rt.+2
?ucrările cu te"nolo#ii de alpinism utilitar pe faţade, interioare şi acoperişuri
de construcţii ci ile şi industriale se execută numai de sus în jos, urcarea fiind
făcută pe scările imobilului, respect%ndu-se pre ederile cap. + şi /.
Grcarea pe acoperişuri se face respect%ndu-se pre ederile cap. + şi .

rt.+2/
Protecţia zonei periculoase impune următoarele măsuri pre enti e specifice:
- la lucrul pe faţade şi pe acoperişuri, zona periculoasă nu se poate proteja
corespunzător în anumite situaţii.
8n aceste cazuri este obli#atorie execuţia de copertine sau pereţi cu rezistenţă şi
dimensiuni corespunzătoare, pre ăzute în normele conexe prezentate în nexa +. ste
de asemenea obli#atorie blocarea*înc"iderea uşilor şi căilor de acces.
rt.+22
Calificarea de bază a operatorilor trebuie să corespundă exi#enţelor acestor lucrări& instruirea de
protecţie a muncii specifice te"nolo#iei de alpinism utilitar se completează cu cea specifică
calificării respecti e.
rt.+23
>oate ec"ipamentele cu care se lucrează la înălţime se or purta le#ate la
centură sau în
rucsacuri.
rt.+21
6aterialele care se folosesc în lucrare, se transportă şi se depozitează în containere sau #ăleţi, cu
masa de cel mult )5 D#& resturile rezultate din lucrare se e acuează în cel
mai scurt timp, în aceleaşi condiţii.
Pe acoperişuri sau platforme (re#rupări! se depozitează o cantitate minimă de materiale,
respect%nd normele P ':
rt.+29
8n nici un caz nu se permite e acuarea sau aruncarea materialelor sau ec"ipamentelor de la
înălţime.
rt.+35
?a înc"eierea sc"imbului de lucru, toate ec"ipamentele trebuie cobor%te de la
înălţime şi depozitate în spaţii care să le asi#ure o protecţie corespunzătoare.
;ac excepţie anumite balustrade şi ancoraje care se demontează numai la terminarea lucrării din
spaţiul respecti şi care trebuie atent erificate la reînceperea lucrului.
rt.+3)
laborarea te"nolo#iei de demolare trebuie precedată de o expertizare, care să e idenţieze starea
construcţiei şi pericolele existente, at%t pentru ec"ipa de lucru, c%t şi pentru ec"ipamentele de
lucru din zona periculoasă.
rt.+3+
?ucrarea de demolare se poate realiza prin te"nolo#ie de alpinism utilitar, dacă sunt îndeplinite
simultan următoarele cerinţe:
- nu există pericolul prăbuşirii între#ii construcţii sau a unor părţi din ea, at%t
la ni elul coronamentului, c%t şi pe parcursul demolării&
- #radul de poluare al construcţiei şi*sau al zonei permite aplicarea te"nolo#iei&
- există posibilităţi eficiente te"nic şi economic pentru protecţia si#ură a
salariaţilor, căilor de acces şi ec"ipamentelor, din zona periculoasă&
- există operatori alpinişti specializaţi şi experimentaţi în asemenea lucrări&
- există timpul necesar, a %nd în edere că nu se poate lucra în condiţiile de
intemperii descrise la subcap. +.1.
rt.+3
Grcarea şi lucrul trebuie să respecte pre ederile cap. + şi a normei conexe
poz. )/ din nexa ). rt.+3
>e"nolo#ia de demolare trebuie să specifice, foarte clar şi detaliat, următoarele aspecte:
- pre ederi pentru protecţia zonei periculoase, pe toată durata lucrului&
- condiţiile în care se execută urcarea şi asi#urarea (a %nd în edere starea deteriorată a scărilor
specifică acestor construcţii de#radate!, la prima ascensiune şi la fiecare
reluare a ciclului de lucru&
- condiţiile şi locul în care se fac re#rupările, pe parcursul lucrării&
- numărul membrilor ec"ipei ( - ! şi or#anizarea lor în re#rupare şi în timpul lucrului&
- modul de e acuare a materialelor demolate şi de folosire a unor instalaţii de ridicat&
- condiţiile în care se execută operaţiile periculoase (relati la ec"ipamentul specific!&
- durata lucrului la înălţime, în condiţiile susmenţionate şi ai factorilor de mediu estimaţi&
- lista ec"ipamentelor indi iduale de protecţie şi de lucru şi durabilitatea lor, în
situaţia de lucru pre ăzută&
- desemnarea şefului de ec"ipă şi a capului de coardă&
- condiţiile de pre#ătire şi instruire a formaţiei de lucru şi a conducătorilor ei.
rt.+3/
<eful de ec"ipă are obli#aţia de a urmări în permanenţă starea cantitati ă şi calitati ă a
ec"ipamentelor, condiţiile de asi#urare şi autoasi#urare, apariţia unor pericole exterioare sau
interioare noi şi starea de sănătate şi oboseală a operatorilor, pentru a lua
cele mai bune măsuri pri ind securitatea şi eficienţa muncii.
rt.+32
=acă şeful de ec"ipă constată apariţia unor riscuri noi, nepre ăzute în te"nolo#ia de lucru şi care
nu le poate diminua sau elimina cu mijloace proprii, el a "otărî întreruperea
lucrului şi a anunţa imediat proiectantul şi conducerea societăţii.

CAPIT LUL 5" Pre#ederi pentru acti#itatea 'peolo$ică

rt.+33
Pro#ramarea unei lucrări cu te"nolo#ii de alpinism utilitar într-o peşteră se face în condiţii
meteorolo#ice adec ate, e it%ndu-se următoarele situaţii:
- furtuni cu descărcări electrice, fiind cunoscut că #olurile subterane atra# ful#erele&
- ploi torenţiale& creşterea bruscă şi masi ă a debitului de apă ( iituri!, în peşteri acti e sau
temporar acti e, este deosebit de periculoasă prin tulburarea apei, antrenarea de bolo ani
şi buşteni, apariţia unor cascade şi mai ales prin inundarea unor porţiuni de #alerie&
- topirea masi ă a zăpezilor&
- ceaţă, situaţie în care există pericolul rătăcirii în timpul accesului în peşteră&
- iscol, situaţie în care pot apărea de#erături şi c"iar în#"eţul.
rt.+31
7umărul membrilor unei ec"ipe ce desfăşoară acti ităţi speolo#ice se a
stabili în funcţie de
#radul de dificultate al peşterii:
'.Peşteri fosile (fără cursuri de apă permanente sau temporare! orizontale sau
în pantă fără str%mtori, t%r%şuri sau tra ersări (parcur#erea unei porţiuni de
#alerie pe unul din pereţi folosind prizele sau ec"ip%nd-o cu o balustradă!.
''.Peşteri fosile orizontale sau în pantă cu str%mtori şi t%r%şuri, dar fără tra ersări.
'''.Peşteri în care suma erticalelor (săritori, puţuri! este de ordinul zecilor de metri, dar fără
puţuri mai mari de 5 m. ceste peşteri pot a ea cursuri de apă (peşteri acti e! lente, dar să nu
existe pericolul de cădere în apă. =e asemenea, pot a ea tra ersări şi*sau săritori poziti e (ce
trebuie urcate! dar care nu necesită ec"ipament de escaladă, deci pot fi
urcate la liber, în condiţii de securitate.
'@.Peşteri cu erticale mai mari de 5 m, sau cu suma
erticalelor de ordinul sutelor de metri
şi*sau acti e, cursul de apă fiind periculos şi neput%nd fi e itat, şi*sau cu săritori poziti e ce
necesită ec"ipament de escaladă.
- Pentru peşteri de #radul ', '' sau ''' ec"ipa a a ea minimum membrii - în cazul
unui accident unul din membrii a răm%ne cu cel accidentat, iar celălalt a
mer#e să anunţe ec"ipa de inter enţie&
- Pentru peşteri de #radul '@ ec"ipa a a ea minimum membrii - în cazul unui
accident unul din membrii a răm%ne cu cel accidentat, iar ceilalalţi or mer#e
să anunţe ec"ipa de inter enţie. rt.+39
c"ipamentul indi idual se a ale#e în funcţie de #radul de dificultate al peşterii:
- . pentru peşteri de #radul ' şi ''
- casca de protecţie cu fixarea ju#ularei în L&
- ecleraj dublu (electric şi acetilic! funcţional, montat pe cască&
- accesorii pentru buna funcţionare a eclerajului (baterie, brener, bec de rezer ă, desfundător!&
- lampa de carbid şi rezer ă de carbid&
- furtunul care face le#ătura între lampa de carbid şi ecleraj&
- centura de mijloc ce ser eşte la str%n#erea pe talie a combinezonului şi
pentru prinderea lămpii de carbid şi a altor materiale&
- lenjeria de corp a fi confecţionată din l%nă&
- combinezon de protecţie impermeabil&
-cizme de cauciuc&
- mănuşi de protecţie de cauciuc sau mase plastice&
- folia de supra ieţuire&
- #aroul (pentru alimentarea cu apă a lămpii de carbid din oc"iurile de apă puţin ad%nci şi în
oprirea "emora#iilor!&
- bucla de cordelină (poate înlocui o piesă din ec"ipament deteriorată sau
pierdută, ex: centură, pedală, blocator!&
- sacul speolo#ic (banana! pentru transportul materialelor.
- I. pentru peşteri de #radul ''' acelaşi ec"ipament de mai sus, plus:
- centura inferioară (scaunul re#labil!&
- centura de piept (superioară!&
- eri#a rapidă a centurii (tip delta sau semirotundă!&
- cobor%torul cu role sau cu bare&
- blocatorul de piept&
- blocatorul cu m%ner&
- pedala blocatorului cu m%ner (confecţionată din coardă statică de minimum 1 mm!&
- minimum 2 carabiniere, care or fi folosite după cum urmează:
- una la cobor%tor, pentru ataşarea de "am - cu sistem de si#uranţă&
- una pentru frecarea suplimentară a corzii la rapel (din oţel sau din titan! - cu sau fără si#uranţă&
- una la blocatorul cu m%ner, pentru ataşarea pedalei - cu şurub de si#uranţă&
- două la loje - cu si#uranţă&
- una pentru ataşarea cordelinei de "am - cu inelul de si#uranţă.
- C. pentru peşteri de #radul '@ idem ca mai sus şi*sau în funcţie de natura peşterii:
- pontonieră sau neopren&
- "aine de sc"imb&
- centură complexă.
rt.+15
c"ipamentul colecti se ale#e în funcţie de #radul de dificultate al peşterii:
- . Pentru peşterile de #radul ' şi '' :
- trusa de prim ajutor&
- ceas, busolă şi "artă dacă există.
- I. Pentru peşterile de #radul ''' la fel ca mai sus, plus:
- corzi statice de minimum 9 mm&
- amaraje: plac"ete, carabiniere cu si#uranţă şi*sau eri#i&
- )-+ truse de spituri (ancore!: tamponor, c"eie de ) , spituri&
- pitoane de st%ncă&
- + ciocane de maxim /55 #&
- ec"ipament sal aspeo: scripeţi, blocatoare&
- fişa de ec"ipare a peşterii, dacă există&
- baterii de carbid de rezer ă&
- C. Pentru peşteri de #radul '@ idem ca mai sus şi*sau în funcţie de natura peşterii:
- coardă dinamică simplă sau două corzi #emene&
- carabiniere cu şi fără si#uranţă (subcap. +.9.2!&
- bucle de asi#urare intermediare&
- fr%nă dinamică (subcap. +.9./!&
- scăriţe de escaladă&
- platformă sau catar# de escaladă&
- barcă pneumatică, dacă este cazul.
rt.+1)
>oate ec"ipamentele sus menţionate trebuie să fie certificate conform
le#islaţiei actuale. rt.+1+
8n acti ităţile speolo#ice se folosesc
următoarele noduri: > A? Noduri de ancorare"
- ). 0pt&
- +. 7ouă&
- . ;luture&
- . 'epure&
- /. =e ancoră&
- 2. Coada acii.
> ;? Noduri de joncţiune"
- ). =ublu pescăresc&
- +. 0pt&
- . >riplu opt&
- . =e joncţiune în amaraj.
>C? Noduri de a'i$urare< autoa'i$urare< 7locare" -
). 0bendorf&
- +. PrKsiD&
- . $onsdorf&
- . Cabestan (6astMKrf!&
- /. emicabestan (italian!.
> %? Noduri pentru c0in$i
- ). Coada acii&
- +. =e c"in#ă&
- . ;raost.
rt.+1
8nainte de începerea lucrării ec"ipa trebuie să afişeze fişa de ec"ipare a peşterii, apoi se or
introduce corzile în banane în ordinea in ersă succesiunii erticalelor, după ce în prealabil a fost
făcut un nod la capătul corzii.
rt.+1
Primul care a începe cobor%rea erticalelor a fi şeful de ec"ipă sau cel care a mai parcurs
peştera respecti ă. ?a cobor%rea erticalelor se or respecta următoarele pre ederi:
- se a curăţa accesul spre erticală de pietre, bolo ani, etc., la fel şi pe parcursul erticalei&
- se a monta o m%nă curentă înaintea fiecărei erticale&
- în capul fiecărei erticale se a monta un amaraj dublu&
- dacă coarda se freacă de pereţi se a monta o fracţionare sau o de iere&
- tra ersările se or ec"ipa cu o balustradă care începe şi se termină cu două amaraje&
- ultima fracţionare se a dubla în cazul în care distanţa dintre aceasta şi
fracţionarea anterioară este de ordinul zecilor de metri&
- ec"ipările se fac astfel înc%t să se poată preînt%mpina consecinţele unei iituri.
7N ): 7orme specifice de protecţie a muncii complementare prezentei norme
7orma specifică de protecţie a muncii pentru acti itatea de alpinism utilitar se aplică în
complementare cu următoarele norme specifice de protecţie a muncii, în
funcţie de natura domeniului de acti itate al economiei:
).7 P6 pentru minele de cărbuni, şisturi şi nisipuri bituminoase - cod 2
+.7 P6 pentru lucrările speciale în acti itatea de foraj-extracţie a "idrocarburilor
.7 6 la lucrările de foraj sonde - cod 9
.7 P6 pentru lucrările de foraj pe platforme marine
/.7 6 pentru sudarea şi tăierea metalelor - cod +
 2.7 6 pentru acti itatea de opsire - cod +2
3.7 P6 pentru transportul şi distribuţia ener#iei electrice - cod 2/
1.7 6 pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi executarea
lucrărilor de beton armat şi precomprimat - cod 3
9.7 6 pentru executarea construcţiilor înalte (liftări şi #lisări! - cod )
)5.7 6 pentru lucrările de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii -
cod +3 )).7 P6 pentru lucrări de izolaţii termice, "idrofu#e şi protecţii anticorozi e
)+.7 6 pentru lucrările de instalaţii te"nico-sanitare şi de încălzire - cod +1
) .7 P6 pentru lucrările de montaj utilaj te"nolo#ic şi construcţii metalice
) .7 P6 pentru construcţii "idrote"nice, portuare şi canale na i#abile
)/.7 P6 pentru lucrările de reparaţii, consolidări, demolări şi translaţii de clădiri
)2.7 6 pentru lucrul la înălţime - cod )+
)3.7 6 pentru construcţii şi confecţii metalice - cod +
)1.7 P6 pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace
nemecanizate şi depozitarea materialelor - cod /3
7otă: -7ormele editate p%nă în prezent poartă denumirea de 7orme
specifice de securitate a muncii (7 6!
-7ormele în curs de apariţie îşi or sc"imba titulatura potri it indicaţiilor
6inisterului Oustiţiei în 7orme pecifice de protecţie a muncii (7 P6!
7N +: tandarde de referinţă

). > 3/-11 +. c"ipament de protecţie. Centură de si#uranţă pentru muncitorii din

telecomunicaţii
> )+39)-19 . c"ipament de protecţie. Centură de si#uranţă pentru constructori, şi
montori
> /9+5-19 . >
c"ipament de protecţie. Centură de si#uranţă pentru pompieri
1+9+-13 c"ipament de protecţie. Centură de si#uranţă pentru muncitorii de la
cariere
/ > 2313*)-33Piese metalice pentru centuri de si#uranţă. Condiţii te"nice
#enerale de calitate
2. > 2313*+-33Piese metalice pentru centuri de si#uranţă. 'nele de
prindere. Condiţii te"nice speciale de calitate.
3. > 2313* -95 Piese metalice pentru centuri de si#uranţă. uport pentru
cleşte. Condiţii te"nice speciale de calitate.

1. > 2313* -33Piese metalice pentru centuri de si#uranţă. Catarame.

Condiţii te"nice speciale de calitate.
9. > 2313*1-33Piese metalice pentru centuri de si#uranţă. =ispoziti de
suspendare.Condiţii te"nice speciale de calitate.
)5. $ 22 2-+:)992 'luminatul artificial. Condiţii pentru iluminatul spaţiilor de lucru.
$ 7 / :)992 c"ipament indi idual de protecţie împotri a căderilor de la
înălţime. 6ijloace de le#ătură
.$ 7 /1:)99/ c"ipament indi idual pentru poziţionare în timpul lucrului şi pre
enirea căderilor de la înălţime. isteme de poziţionare în timpul lucrului
$ 7 25:)992 c"ipament indi idual de protecţie împotri a căderilor de la
înălţime. 0pritoare de cădere retractabile
$ 7 2):)992 c"ipament indi idual de protecţie împotri a căderilor de la
înălţime. Centuri complexe

7N : F"id de terminolo#ie. 7oţiuni de bază

Partea: 7oţiuni de lucru la înălţime (nssm pentru lucru la înălţime!
). ccident de muncă: accident prin care se produce ătămarea iolentă a
or#anismului, precum
şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă
sau în îndeplinirea îndatoririlor de ser iciu, indiferent de natura juridică a
contractului în baza căruia se desfăşoară acti itatea şi care pro oacă
incapacitate temporară de muncă de cel puţin trei zile, in aliditate sau deces.
+.Iază de referinţă artificială: loc amenajat cu măsuri de securitate a muncii
inte#rate, unde nu mai există pericolul căderii în #ol.
.Ioală profesională : afecţiunile care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau
profesiuni, cauzate de factori noci i, fizici, c"imici şi biolo#ici, caracteristici
locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor or#ane sau
sisteme ale or#anismului în procesul de muncă.
.Conducătorul lucrărilor: în contextul prezentei norme, conducătorul lucrărilor este ec"i alentul
a#entului economic, patronului, in#inerului şef, şefului de şantier (bri#adă!, in#inerului şef -
punct de lucru.
/.Conducătorul locului de muncă: în contextul pezentei norme, conducătorul locului de muncă
este ec"i alentul te"nicianului, maistrului, şefului de ec"ipă, responsabilului desemnat (numit!.
2.=ispoziti de protecţie: dispoziti care reduce sau elimină riscul, sin#ur sau în asociere
cu un
protector.
3. c"ipament indi idual de lucru ( 'P!: totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice sau
fizice le acordă unui salariat pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei personale în timpul
procesului de muncă.
1. c"ipament indi idual de protecţie ( 'P!: totalitatea mijloacelor cu care este dotat
salariatul în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă şi a accesului la şi de la locul de
muncă, în edera asi#urării protecţiei sale împotri a pericolelor la care este expus.
9. c"ipamente te"nice ( >!: în contextul prezentei norme specifice, prin ec"ipamente
te"nice se înţele# mijloacele de producţie, adică totalitatea maşinilor, utilajelor,
instalaţiilor, dispoziti elor de lucru care concură la executarea sarcinii de muncă.
)5.8nălţime mică: înălţime de maximum + m de amplasare a locurilor de muncă.
)).'nstructaj de protecţie a muncii: modalitate de instruire în domeniul protecţiei muncii care se
desfăşoară la ni elul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea
deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice acti ităţii pe care o realizează sau
urmează a o realiza.
)+.'nstrucţiuni specifice de securitate a muncii : componente ale sistemului de re#lementări
în domeniul securităţii muncii, ale căror pre ederi sunt alabile numai pentru acti ităţile
desfăşurate în cadrul unei unităţi.
) .'nstrucţiuni de utilizare: instrucţiuni a căror elaborare este obli#atorie pentru orice produs,
constituind parte inte#rantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care,
producătorul trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului, în
conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi asi#urării securităţii muncii.
) .?ucrul la înălţime: prin lucrul la înăţime se înţele#e acti itatea desfăşurată la minimum + m,
măsurată de la tălpile picioarelor salariatului p%nă la baza de referinţă naturală (solul!, sau orice
altă bază de referinţă artificială, bază faţă de care nu există pericolul căderii în #ol.
)/.6ediu de muncă: ansamblul condiţilor fizice, c"imice, biolo#ice şi psi"olo#ice în care, unul
sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
)2.Persoană juridică: în contextul prezentei norme specifice, prin conducerea persoanei
juridice se înţele#e conducerea a#entului economic care or#anizează, conduce, erifică acti
itatea economică şi răspunde de aplicarea pre ederilor normelor de protecţie a muncii.
)3.Pre edere: ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la
toate stadiile de lucru, pentru e itarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
)1. ecuritatea muncii: situaţie, stare caracterizată prin ni elul de risc mai mic
sau e#al cu riscul acceptabil în sistemele de muncă.
Partea I: 7oţiuni specifice de alpinism utilitar şi speolo#ie
8n contextul pezentei norme specifice, se definesc următorii termeni consacraţi în domeniu:
). bsorbator de ener#ie (conform 7 //:)99+!: component al unui sistem de oprire a
căderii, care #arantează acestui sistem o totală capacitate de oprire, în si#uranţă, a căderii de la
înălţime, în cazurile de aplicare recomandate.
+. ncoră (pr. 7 39/!: element metalic, a %nd alcătuiri diferite, destinat fixării pe elemente din beton
armat sau pe st%ncă, a unor sisteme de oprire a căderii, de limitare sau poziţionare în zona
de lucru, sau a unor aparate, instalaţii sau subansamble. Proiectarea şi executarea prinderilor cu
ancore, folosite în construcţii industriale, trebuie să respecte indicatorul 7P /5-19
(Iuletinul Construcţiilor nr. +*)995!. Grec"ile sau inelele ancorelor nu fac obiectul acestei
norme şi trebuie omolo#ate separat, funcţie de destinaţia şi modul lor de utilizare.
. ncoraj: sistem format din două sau mai multe pitoane sau ancore (dotate cu urec"e sau inel de
formă şi rezistenţă corespunzătoare!, montate conform unei sc"eme într-un perete natural sau
artificial, carabiniere cu si#uranţă şi lonje, în scopul fixării unui sistem de oprire a căderii sau a
unor ec"ipamente de muncă.
. si#urare dinamică: procedeu te"nic folosit de secund, pentru ţinerea corzii dinamice la care
este le#at capul de coardă, şi permite alunecarea controlată a unei anumite lun#imi de coardă
(printr-o fr%nă dinamică! în momentul în care forţa dinamică a căderii depăşeşte o anumită
aloare& procedeul este utilizat şi de către capul de coardă, dacă secundul
execută o tra ersare oblică.
/. si#urare intermediară: procedeu te"nic ce pre ede introducerea corzii dinamice în
carabiniere ataşate la mai multe puncte succesi e, situate la distanţe optime, pe traseul
(lun#imea de coardă! pe care îl parcur#e capul de coardă, între două re#rupări.
2. si#urare statică: procedeu te"nic de ţinere a corzii statice sau dinamice, prin care un operator
asi#ură fix, de la un punct superior amplasat, urcarea, tra ersarea sau cobor%rea unui alt operator,
astfel ca la o e entuală cădere, coarda să nu alunece prin fr%na pe care o foloseşte în acest scop.
3. utoasi#urare: procedeu te"nic de le#are a unui operator la un punct de ancorare al re#rupării,
folosind un anumit tip de nod (cabestan sau 0pt! şi o carabinieră cu si#uranţă& autoasi#urarea
se face direct la coardă (statică sau dinamică! sau prin intermediul unei lonje.
1. scensiune: acti itate cu scop sporti , utilitar sau umanitar (sal are!, desfăşurată
într-un spaţiu situat la altitudine, în mod solitar sau în cadrul unei ec"ipe or#anizate.
9.Ialustradă: sistem, fix sau recuperabil, de ancoraje şi corzi statice, utilizat pentru si#uranţa
parcur#erii unui anumit sector de perete, #alerie, pod suspendat etc. Ialustradele fixe sau
recuperabile nu exclud folosirea unui sistem de oprire a căderii complet separat.
)5.Ilocator: dispoziti care se foloseşte la urcarea sau tra ersarea pe o coardă fixă (statică!, a %nd
calitatea de a aluneca uşor în direcţia înaintării şi de a se bloca automat, dacă este solicitat în sens
in ers. 8n anumite procedee de muncă, folosirea a două sau trei blocatoare, înlocuieşte
utilizarea unor elemente ale sistemului de oprire a căderii.
)).Iuclă de asi#urare intermediară ( xpress!: element de prelun#ire a unui punct de asi#urare
intermediară, montat între două carabiniere, în scopul micşorării frecării dintre coardă şi perete,
respecti dintre coardă şi carabinieră.
)+.Cap de coardă: primul operator care se deplasează, le#at într-un sistem de oprire a căderii, de
la sol la o re#rupare sau între două re#rupări& direcţia deplasării poate fi erticală (sensul în sus
sau în jos!, orizontală sau oblică (ascendentă sau descendentă!.
) .Carabinieră: element al sistemului de oprire al căderii (de limitare sau de poziţionare!, similar,
c%rli#ului de si#uranţă, cu calităţi de rezistenţă şi si#uranţă superioare, care îi oferă posibilitatea
ţinerii unei forţe dinamice corespunzătoare unui factor e#al cu +. Carabinierele fără si#uranţă se
folosesc numai la asi#urări intermediare.
) .Coardă dinamică (pr. 7 19+-)!: fr%n#"ie de alpinism, cu diametru între 1-1,/ mm
(#eamănă!, 1,/-9,/ mm (semicoardă! şi )5-)),2 mm (simplă!, utilizată pentru ascensiuni,
escalade şi lucrări la înălţime, care are prorpietatea de a prelua o parte importantă din ener#ia de
cădere a capului de coardă& conform normelor europene actuale, coarda dinamică nu este inclusă
obli#atoriu în sistemul de oprire a căderii, dar se poate ataşa acestui sistem, în anumite
procese de muncă, cum ar fi te"nolo#ia de alpinism utilitar. Pentru toate trei tipurile menţionate,
alun#irea relati ă de rupere este de H.
)/.Coarda statică: este o fr%n#"ie speolo#ică, utilizată pentru cobor%ri sau urcări, prin anumite
procedee te"nice& este folosită şi în alpinismul utilitar şi sporti în acelaşi scop, ca şi pentru
asi#urarea de sus a operatorului alpinist. a se caracterizează printr-o alun#ire
relati mică la rupere , între /-+5H.
)2.Cordelină: fr%n#"ie statică, cu diametre între şi 2 mm, utilizată pentru confecţionarea unor
ec"ipamente specifice, pentru noduri de urcare pe coardă şi pentru mane re de cozi şi
materiale. )3.Cobor%tor ( 7 ):)99+!: dispoziti pentru cobor%re pe una sau două corzi statice (dinamice
numai în caz de sal are sau retra#ere din traseu!, care asi#ură o fr%nare şi o
iteză de cobor%re
optimă, în diferite situaţii sau procese de muncă. 7ormele europene admit
pentru lucrul la înălţime numai cobor%toarele autoblocante.
)1.Căţărare liberă (naturală!: procedeu te"nic de urcare a unui perete, la care se folosesc
toate cele patru membre, pentru sprijin (apucare! pe (de! prizele naturale ale peretelui.
)9.Căţărare artificială: procedeu te"nic de urcare a unui perete, la care se
folosesc prize artificiale (bătute, montate sau săpate!.
+5.Centură de si#uranţă complexă ( $- 7 2):)99 !: suport pentru sprijinul total al
corpului
operatorului ce constituie o componentă a sistemului de oprire a căderii (put%nd fi utilizată şi în
sistemele de poziţionare sau de limitare!. a cuprinde bretele, le#ături, catarame şi alte elemente,
aranjate potri it şi asamblate astfel ca să suporte în si#uranţă operatorul şi să-l reţină în timpul
căderii şi după oprirea ei.
+).Centură de si#uranţă pentru limitarea poziţiei de muncă: un ansamblu de elemente
interconectate pentru a forma un aranjament complet al ec"ipamentului #ata de a fi utilizat în
scopul pre enirii ajun#erii operatorului într-o zonă în care există pericol de
accidentare (prin cădere de la înălţime, electrocutare etc.!.
++.Centură de si#uranţă pentru poziţionare în locul de muncă: componentă a unui sistem de
poziţionare (şedere! în locul de muncă sau în re#rupare. a este compusă din elemente aranjate şi
asamblate corespunzător şi care împreună cu lonja (sau lonjele!, permite sprijinul şi
şedere, si#ură şi comodă, a operatorului în locul de muncă, astfel ca el să aibă m
%inile libere pentru a executa operaţiunile dictate de procesul de muncă.
+ . lement de disipare a ener#iei: element al subsistemului de le#ătură utilizat în scopul opririi
în si#uranţă a căderii. l poate fi montat la opritorul de cădere alunecător, la
lonjă sau la suportul de ancorare.
+ .;actor de cădere (;c!: raportul dintre înălţimea totală de cădere şi lun#imea de coardă
(dinamică! dintre nodul de le#are la centura capului de coardă şi fr%na dinamică a secundului
care asi#ură& mărimea acestui factor afectează, direct proporţional, aloarea forţei dinamice
maximale a căderii respecti e (la fel ca aloarea masei operatorului aflat în cădere liberă!.
+/.;orţa dinamică maximală ( ;dm!: aloarea maximă a şocului care apare în timpul opririi unei
căderi. =acă se asimilează sistemul de oprire a căderii cu o ibraţie liberă amortizată internă
( %scoelastică datorită forţelor de frecare din interiorul corzii şi a buclei de asi#urare
intermediară şi structurală, datorită frecării dintre coardă şi carabinieră, e entual dintre coardă şi
perete!, forţa dinamică maximală reprezintă amplitudinea primei ibraţii.
+2.;r%nă dinamică (;=!: este un absorbator de ener#ie folosit pentru reducerea forţei dinamice
maximale a unei căderi, folosind un anumit tip de coardă dinamică şi de ai#urare. a este deser
ită, în cele mai multe cazuri, de către un secund, dar există şi fr%ne dinamice automate,
montate direct la centura capului de coardă.
+3.?onja ( 7 / :)99+!: componentă utilizată ca mijloc de le#ătură într-un sistem de oprire a
căderii, de limitare sau poziţionare în locul de muncă, cu scopul de a fixa operatorul de punctul
de ancorare (în cazul re#rupării! sau în locul de muncă. le se confecţionează din
coardă dinamică, c"in#ă cusută, cablu sau lanţ, put%nd fi fixe sau re#labile.
+1.?un#ime de coardă (?C!: spaţiu de perete, pantă sau ale, cuprins între două re#rupări.
+9. uport de ancorare: element de le#ătură specific pentru un subsistem ce foloseşte un opritor
de cădere alunecător, în cadrul unui sistem de oprire a căderii. Practic, reprezintă o
însuşire de puncte de ancorare, pe o fr%n#"ie flexibilă, un cablu metalic sau o şină ri#idă.
5.7od: element care se realizează pe o anumită porţiune de coardă sau cordelină, în scopul
obţinerii unui oc"i care are o destinaţie precisă şi un înalt #rad de si#uranţă în timpul lucrului.
).0pritor de cădere alunecător (0C conform 7 / -)*-+:)99+!: component al unui sistem de oprire
a căderii format dintr-un dispoziti care însoţeşte automat operatorul în urcarea sa de-a
lun#ul unui suport de ancorare, a %nd proprietatea de a aluneca uşor în sensul deplasării capului
de coardă şi de a se bloca, dacă se produce o cădere sau o tracţiune bruscă în sens opus.
+.0pritor de cădere retractabil (0C$ conform $- 7 25 : )99 !: component al unui sistem de
oprire a căderii format dintr-un dispoziti , montat între centura de si#uranţă complexă sau de
limitare a poziţiei de lucru şi un punct de ancorare, cu posibilităţi de întindere, retra#ere şi
blocare automată, pentru completare sau înlocuirea lonjei (put%nd fi considerat deci un mijloc de
susţinere retractabil!.
.Participant: operator din componenţa ec"ipei de alpiniam utilitar care nu are nici o funcţie de
asi#urare a corzilor, în timpul lucrului.
.Pană: element de lemn sau metalic, introdus prin batere sau aşezare, într-
o fisură de dimensiune şi formă corespunzătoare a peretelui.
/.Piton: element metalic, introdus prin batere într-o fisură a peretelui de st%ncă, în scopul
realizării unui punct de ancorare a sistemului de oprire a căderii, sistemului de limitare sau de
poziţionare.
2.Priză: asperitate sau conca itate a peretelui care poate fi utilizată de operator ca punct de
sprijin, a#ăţare sau at%rnare, în timpul deplasării sale între două re#rupări& ele pot fi naturale sau
artificiale, folosirea lor determin%nd si#uranţa, c%t şi eficienţa procedeului de căţărare utilizat.
3.$amonaj: procedeu te"nic de căţărare, care se aplică la parcur#erea unor
fisuri lar#i (de tipul "ornurilor! folosind opoziţia spate-picioare-m%ini.
1.$apel: procedeu te"nic, folosit în exclusi itate în alpinism şi speolo#ie, pentru cobor%rea în
maximă si#uranţă, comoditate şi iteză a unui perete, pante sau ăi abrupt,
folosind o coardă montată în dublu, într-un punct de ancorare superior.
9.$e#rupare: punct critic al securităţii muncii pentru acti ităţile de alpinism utilitar, în care
ec"ipa se reuneşte pentru o perioadă de timp& distanţa dintre re#rupări,
respecti mărimea lun#imii de coardă, este în alpinism de cca 5 m.
5. ecund: operator al ec"ipei de alpinism utilitar care are rolul de asi#urare (dinamică sau
statică! a capului de coardă, pe toată durata ascensiunii acestuia între două re#rupări.
). căriţă: ec"ipament specific de alpinism confecţionat din cordelină, care dispune de un
număr de - trepte, dispuse ec"idistant, la distanţe de cca / cm& scăriţele speolo#ice se
confecţionează din cablu metalic şi trepte tubulare, a %nd lun#imi modulate, de )5-)/ m.
+. istem de limitare a poziţiei de muncă ( ?P6 conform $- 7 /9:)99 !:
ec"ipament
indi idual de protecţie destinat opririi deplasării operatorului într-o direcţie în care există o
sursă de accidentare (cădere, electrocutare etc.!. =acă factorul de risc este căderea de la
înălţime, sistemul de limitare se poate suplimenta cu componente care amortizează şocul.
. istem de oprire a căderii ( 0C conform $- 7 2 : )99+!: ec"ipament indi idual de protecţie
împotri a căderilor de la înălţime, cuprinz%nd o centură complexă şi un subsistem de
le#are în scopul opririi căderii. 0 centură de si#uranţă complexă cu absorbator de ener#ie
încorporat, formează un subsistem, iar sistemul de oprire a căderii este completat cu o lonjă.
. istem de poziţionare în locul de muncă ( P?6 conform $- 7 /1:)99 !: ec"ipament indi idual
de protecţie destinat menţinerii (şederii! operatorului într-un anumit punct de lucru sau în
re#rupare, astfel ca poziţia să fie si#ură, stabilă şi comodă, iar m%inile să-i fie libere, în
 ederea executării operaţiilor pre ăzute în te"nolo#ia de lucru. l nu este
destinat pentru oprirea căderii.
/.>ra ersare: procedeu te"nic de căţărare pe direcţie orizontală sau oblică,
ascendentă sau descendentă.
2. onă periculoasă a unui ec"ipament de muncă: orice zonă situată în interiorul sau în jurul
unui ec"ipament de muncă sau a unui perete, pantă sau ale de abrupt, în care o persoană
este expusă riscului de accidentare sau a altei forme de afectare a sănătăţii sale.
Partea C: 7oţiuni specifice de speolo#ie
). marare: operaţiune ce constă în le#area unei corzi de un punct fix (amaraj!, direct de acesta
sau prin intermediul unui ec"ipament special destinat acestui scop. cesta poate fi natural
(copac, stala#mită, coloană, colţ de st%ncă etc.! sau artificial (ancoră, piton de expansiune cu
plac"eta aferentă, piton de st%ncă etc.!.
+. en: puţ natural dez oltat de re#ulă în calcare, prin procese de dizol are, prăbuşire etc.
Comunică sau nu, la partea inferioră, cu o peşteră sau o #alerie.
. cleraj: sistem de iluminare care poate fi simplu (acetilic sau electric! sau
mixt (acetilic şi electric!.
.;işă de ec"ipare (fişa peşterii sau fişa te"nică!: tabel ce conţine obstacolele ce pot fi înt%lnite
într-o anumită peşteră, corzile necesare depăşirii acestora, amarajele existente şi o rubrică de
obser aţii.
/.Pedală: accesoriu al blocatorului cu m%ner ce ser eşte la urcarea sau tra
ersarea pe coardă, în care se introduce unul sau ambele picioare şi în care
se păşeşte execut%ndu-se o mişcare asemănăroare unei #enoflexiuni.
2.@erticală: obstacol (puţ, săritoare, cascadă! care este perpendicular sau
foarte înclinat faţă de planul peşterii.