Cursul nr.

6 – AMF I – Tusea și Examenul Obiectiv General (cu semne și simptome)

Afecțiunile aparatului respirator

Semiologie – Tusea și Examenul Obiectiv General

I. TUSEA
·         Clasificare:
Þ    după productivitate:
à        tuse uscata: timbru sec, fără expectorație, scurtă, repetată, obositoare. Apare in:
pleurezii, pneumotorax, fibroză pulmonară, neoplasm pulmonar, tumori mediastinale,
anevrism aortic, pneumonii (faza inițială), nevroze, otite, iritație subdiafragmatica.
à        tusea umeda, productiva: urmata de expectorație, survenind în: traheobronșite
acute, bronhopneumopatii cronice, bronșiectazii, tuberculoză.
Þ    după evoluție:
à        acută: afecțiuni bronhopulmonare recente, paroxistică; are durata scurtă,
dispare odată cu dispariția cauzei;
à        cronică în: bronșita cronica, bronhopneumopatia cronica obstructiva, fumători,
complicații ale bolilor cardiovasculare.
Þ    după frecvență: rară și cvasipermanentă, determinând insomnie, astenie.
Þ    după apariție:
à        tusea matinală: bronșiectazii, bronșite cronice, bronhoree, abces pulmonar,
’’toaleta bronhiilor’’ matinala (se produce și fiziologic);
à        tusea vesperala: se însoțește de febră, după 17-18, apare în tuberculoza
pulmonară;
à        tusea nocturnă: cardiacă, în insuficiența ventriculară stângă, valvulopatii
mitrale, cu staza pulmonară, secreții pulmonare;
à        tusea de efort: emfizem, astm, boli cardiovasculare decompensate, stază
pulmonară, congestie bronșică;
à        tusea pozițională: supurații bronșice, pulmonare, când pacientul  adoptă poziții
antitusive suportive, proprii;
à        tusea ca simptom - ’’semnal’’ în timpul puncției pleurale si în pleurezii apărută
prin iritație mecanica a pleurei viscerale, edem pulmonar acut ’’ex vaquo’’, din cauza
distensiei capilare (din cauza unui aflux mare de sânge în patul capilar pulmonar, prin
destinderea bruscă a plămânului comprimat).

1
 Cursul nr.6 – AMF I – Tusea și Examenul Obiectiv General (cu semne și simptome)
Þ    forme particulare:
à        tuse surdă, stinsă: intensitate mică, afonă, întâlnită în: boli ale corzilor vocale-
crup, laringită, neoplasm, tuberculoză;
à        tuse lătrătoare: intensitate crescută, zgomotoasă, timbru lătrător, întâlnită în:
laringita striduloasă, adenopatii tuberculoase mediastinale (copil), compresiune
traheală/bronhii (adenopatii, anevrism aortic, tumori mediastinale);
à        tusea bitonală:  pe doua tonuri, determinata de iritația sau paralizia nervului
recurent. Apare in: tumori mediastinale, anevrism al crosei aortice, adenopatii mediastinale;
à        tusea cavernoasă, metalică, senzație de gol, determinată de caverne cu condiția
să aibă >6 cm și bronhia de drenaj sa fie liberă, acționând ca o ‘’cutie de rezonanță’’. Apare
în: tuberculoză, neoplasm pulmonar ulcerat;
à        tusea chintoasă: în accese paroxistice, de exemplu: tusea convulsivă;
à        tusea ermetizantă: urmata de vărsături. Apare în: tusea convulsivă, tuberculoză,
adenopatii traheobronsice, la cei ce înghit sputa;
à        tusea iritativă: seacă, neinfluențată de medicația calmantă;
·         incidente ale tusei: răgușeală, insomnie, vărsături, dureri musculare;
·         accidente ale tusei: fracturi (pe teren patologic, în timpul chintei), sincopa (la
bolnavii cu bronșită cronică, vechi tușitori prin creșterea presiunii intratoracice, se reduce
întoarcerea venoasa), hemoptizii, embolii, ruptura bulei de emfizem, emfizem mediastinal

II. EXAMENUL OBIECTIV GENERAL

1. ATITUDINE
·         Atitudini forțate antalgice: decubit contralateral în pleurită;
·         Atitudini forțate antidispneice: ortopnee în edem pulmonar acut, pneumotorace
spontan; decubit contralateral în pleurezia exudativă;
·         Atitudini forțate antitusigene: în dilatații bronșice;
·         Gradul dispneei apreciat indirect prin capacitatea de mobilizare a pacientului
(ex: ridicare, îmbrăcare, mișcare în pat).

2. FACIES
·         Facies vultuos: pneumonie;
·         Paloarea feței, ochi strălucitori la tineri cu tbc pulmonar;

2
 Cursul nr.6 – AMF I – Tusea și Examenul Obiectiv General (cu semne și simptome)
·         Paloarea fetei teroasă, cearcăne: tbc cronică, supurații pulmonare;
·         Erupție în “fluture”: lupus cu afectare respiratorie (pleurezie, pneumonie
interstițiala);
·         Bătaia aripioarelor nazale și polipnee în bronhopneumonii la copii.

3. STAREA PSIHICĂ
 Delir, iluzii, halucinații: în pneumonia gravă (la alcoolici, vârstnici), gripă;
 Sincopa tusigenă: pierderea de scurtă durată a conștiinței în accesul de tuse.

4. MODIFICARI FANERE, MUCOASE, TEGUMENTE

 Cianoza centrală: comună bolilor respiratorii cu insuficiență respiratorie:
BPOC- stare de rău astmatic;
 Cianoza, edemul “în pelerină”: sindromul de compresiune a venei cave
superioare - afecțiuni mediastinale;
 Colorație roșie violacee a pielii, mai ales a feței: poliglobulie din bolile
pulmonare, accentuarea cianozei – BPOC;
 Paloarea generalizată: după hemoptizii, în anemia cronică din supurații,
infecții;
 Herpesul nasal – labial: pneumonie, gripa;
 Eritemul nodos: tbc de primo infecție, sarcoidoză, infecții streptococice;
 Zona Zoster intercostală: dureri intercostale de tip nevralgic și erupție
caracteristică;
 Degete hipocratice, osteoartropatia hipertrofiantă: bronșiectazie, abces
pulmonar, empiem, neoplasm bronhopulmonar, fibroză pulmonară.

5. ADENOPATIA
·         Supraclaviculară / latero-cervicală: tbc, sarcoidoza, neoplasm bronhopulmonar
si/sau adenopatie mediastinala
·         Tehnica de palpare: înapoia claviculei, inserția sternocleidomastoidianului,
flexia capului.

3
 Cursul nr.6 – AMF I – Tusea și Examenul Obiectiv General (cu semne și simptome)

6. ALTE MODIFICARI GENERALE:

 febra;
 modificarea vocii: disfonie în laringite; voce nazonată în obstrucții
nazale; voce bitonală în pareze de nerv recurent;
 mirosul fetid al aerului expirat: bronșiectazie, gangrena
pulmonară.

7. MIȘCĂRILE RESPIRATORII TORACICE:

 Tipuri de respirații:
o Respirația: KUSSMAUL în acidoză: diabet zaharat, uremie, intoxicații;
reprezintă o caracteristica in coma diabetica, se desfășoară în patru timpi: o inspirație
profunda, dar destul de bruscă, urmata de o pauză; o expirație subita, cu geamăt, căreia ii
succedă o nouă pauză;
o Respirația CHEYNE-STOCKES: în insuficienta ventriculară stângă,
hipertensiune intra-craniană, insuficiență renală; creștere graduala in volum si frecvența
respiratorie, urmată de descreștere cu apnee de 10-20 secunde intre cicluri;
o Respirația BIOT: în meningite, leziuni bulbare. Mișcări respiratorii normale
întrerupte de perioade de apnee de 15-20 secunde.
 
8. AUSCULTAȚIA
RESPIRATIA FUNDAMENTALA
SUFLU TUBAR fiziologic:
Zgomot ca “suflatul Într-un tub”, ca pronunțarea “h, g”, zgomot glotic inspirator si
expirator; perceput deasupra laringelui, traheii, sternului;
SUFLU TUBAR patologic:
Apare în/deasupra:
CONDENSARII PARENCHIMULUI PULMONAR din:
Pneumonie, infarct pulmonar, tbc;
CAVITATI PULMONARE (suflu cavernos, amforic) cu dimensiuni peste 5-6 cm,
superficiale, goale, cavități ce apar in tbc pulmonara( la vârfuri), abces pulmonar, chist
hidatic, cancer pulmonar excavat, bronșiectazie (la bazele pulmonare).
MURMURUL VEZICULAR
Este un zgomot aspirativ (ca pentru pronunția “a, f”), audibil pe întreg toracele, un
zgomot bronhoalveolar survenit la trecerea aerului între lumenul bronșiolar si sacii alveolari.

4
 Cursul nr.6 – AMF I – Tusea și Examenul Obiectiv General (cu semne și simptome)

Modificările  murmurului vezicular pot fi:

 MURMUR ÎNĂSPRIT(ACCENTUAT) în hiperactivitatea compensatorie a
plămânului sau la copii;
 MURMUR DIMINUAT/ABOLIT (SILENȚIU RESPIRATOR) în colecții
pleurale, pneumotorace, pahipleurită, cancer bronhopulmonar, corp străin în căile respiratorii,
compresiune externă;
 MURMUR CU EXPIR PRELUNGIT în astm bronșic, emfizem obstructiv.
ZGOMOTE SUPRAADĂUGATE: RALURI
RALURI BRONȘICE sau USCATE:
 Raluri RONFLANTE: au tonalitate joasa; ca sforăitul; se produc in bronhiile
mari;
 Raluri SIBILANTE: ca țiuitul vintului; cu tonalitate înalta; în bronhiile mici.
Ambele se aud atât in inspir (mai întâi ronflantele), cât si in expir (mai întâi
sibilantele).
Survin în bronșite acute, cronice, astm bronșic (pe toată suprafața toracelui) și in
bronșiectazie (localizat).
Se accentuează la respirația pe gură, fiind modificate de tuse.
Se produc la vibrația secrețiilor vâscoase din bronhii cu respirația.
RALURI UMEDE: RALURI CREPITANTE
RALURI CREPITANTE: se aud in inspir; sunt mici, egale, multe, se accentuează
după tuse; se produc prin dezlipirea pereților alveolelor parțial umpluți cu secreții; survin în:
pneumonie în faza de inducere și reîntoarcere, edem pulmonar acut, infarct pulmonar,
insuficienta cardiaca (raluri de stază), după hemoptizie
ZGOMOTE SUPRAADAUGATE: FRECATURA PLEURALĂ
Apare prin frecarea foitelor pleurale rugoase in pleurită, in ambele faze ale respirației,
discontinuu, cu întărire la presiune