Temă

Albu Valentina Cosmina

Cerinţă- Care este gradul de colectare a taxelor şi impozitelor la bugetul de stat în

cazul României?
Din punctul meu de vedere ce se poate face pentru ca acesta să crească?

România strânge cele mai mici venituri din impozite directe și indirecte și contribuții
sociale, ca procent din Produsul Intern Brut (PIB) din UE, după Irlanda, care are o situație
excepțională. Țara noastră taxează mai mult munca și consumul, și mai puțin capitalul. Specialiștii
sunt de părere că această situație vine, pe de o parte, din o serie de niveluri mici de taxare
comparativ cu mediile europene, dar pe de altă parte și dintr-o capacitate slabă de colectare și din
numeroasele regimuri preferențiale de taxare.
România a raportat venituri totale din impozitare de 26% din PIB, în 2019, al doilea cel mai
mic procent după Irlanda, cu 22,1% din PIB. Cu toate acestea, Irlanda are un produs intern brut
„umflat din motive fiscale, deoarece acolo sunt localizate foarte multe companii”
La capătul opus, veniturile colectate de Danemarca din impozitare ajung la 46,1%, urmată de
Franța, cu 45,5% și de Belgia cu 43,6%.
 C e a m a i m a re p a rte d in v e n itu rile c o le c ta te d e
R o m â n ia (c irc a 1 2 % d in P IB ) v in e d in im p o z ita re a
m u n c ii, a n g a ja ții d in ța ră fiin d ta x a ți a stfe l:

• 2 5 % a s ig u ră ri so c ia le (C A S ), 1 0 % a s ig u ră ri
s o c ia le d e s ă n ă ta te (C A S S ),

• 1 0 % im p o z it p e v e n it,

• 2 ,2 5 % – c o n trib u ție a s ig u ră to rie p e n tru m u n c ă

(C A M ) p lă tită d e a n g a ja to r.

Astfel, un angajat încasează, din 100 de lei plătiți de angajator, doar 57,22 lei, în timp ce statul
încasează 42,78 lei.
Există însă numeroase regimuri preferențiale care diminuează foarte mult baza de impozitare, la
acest capitol. De exemplu, există categorii sociale întregi care nu plătesc impozit pe venit – IT,construcții.

De asemenea, în construcții nu se plătesc nici contribuțiile de sănătate și există, totodată,

forme de venit care plătesc mult mai puțin la sănătate, și anume PFA-uri, PFI-uri.
Avem un sistem ciuruit de excepții, care creează inechități. De ce un salariat ar trebui să
plătească contribuții sociale la toate veniturile, în timp ce un PFA plătește la salariul minim? Este o
problemă de constituționalitate la mijloc. Dacă avem acces cu toții la același pachet de servicii de
sănătate, de ce unii plătesc la toate veniturile și unii nu plătesc deloc – cum sunt constructorii –, iar
alții plătesc la salariul minim indiferent de venit? În foarte multe țări europene contribuțiile la
sănătate sunt limitate – de exemplu în Bulgaria la două salarii medii.
O altă mare parte din veniturile încasate (circa 10% din PIB) vine din impozitarea
consumului, adică Taxa pe Valoarea Adăugată, accize sau tarife la importuri. România are în
prezent TVA de 19%, una din cele mai mici din UE, existând, de asemenea, și alte cote reduse, de
exemplu 5% sau 9%, pentru produse sau servicii speciale.
Cu toate acestea, România este și țara cu cel mai mare deficit de colectare a TVA din
Uniunea Europeană. Mai precis, țara noastră nu încasează anual circa 34% din taxa pe valoarea
adăugată care ar trebui colectată. La polul opus, cele mai mici rate de neîncasare a TVA din UE se
înregistrează în Suedia (0,7%), Croația (3,5%) și Finlanda (3,6%).
„Dacă ne uităm la TVA, 34%, ce ar trebui să colectăm nu colectăm, acel gap de TVA pe
care îl estimează Comisia Europeană anual. Deci principala explicație pentru care avem venituri
foarte mici colectate ține de slaba capacitate de colectare”.
 În schimb, România taxează foarte puțin capitalul (circa 4% din PIB), semnificativ mai puțin
comparativ cu mediile europene.
De exemplu, o persoană fizică autorizată plătește în general doar impozitul de 10%,
contribuțiile fiind fie opționale, fie obligatorii în funcție de dimensiunea veniturilor.
De asemenea, peste 90% din companii în momentul de față sunt înregistrate ca
microîntreprinderi și plătesc impozit pe cifra de afaceri, în loc de impozit pe profit. „Impozitul pe
câștigurile companiilor în general este diluat de faptul că avem aceste întreprinderi care diminuează
baza de impozitare. Minimizează ceea ce au de plătit la bugetul de stat. Deci avem impozit pe profit
slab colectat și din această cauză a regimului foarte generos la microîntreprinderi
Totodată, impozitul pe dividende din România este stabilit la 5%. „Avem impozitul pe
dividende printre cele mai mici din Europa, la 5%. Am redus impozitul pe dividende de la 16% la
5%, în condițiile în care avem o decapitalizare cruntă a companiilor, în general. Această reducere a
impozitului pe dividende nu a făcut decât să stimuleze decapitalizarea și mai mare a companiilor.
Impozitul pe succesiune este de asemenea printre cele mai mici din UE, de 1% din valoarea
transferată.
În plus, impozitele pe proprietate de asemenea sunt foarte mici atât față de mediile europene,
cât și față de țările din zonă. Taxele colectate pe proprietate în România sunt de circa 0,6% din PIB,
de circa trei ori mai mici decât mediile europene.
„La noi taxele încasate sunt mici, nu neapărat că avem o taxare foarte scăzută – ceea ce în
anumite zone este adevărat –, dar per total nu putem spune că avem taxare foarte scăzută. Sunt țări
în Europa care au taxare mai mică decât a noastră și încasează mai mult la buget decât noi”.
Dacă ne întoarcem în trecut...sunt câteva expemple surprinzătoare.
În Evul mediu, în Franța exista un impozit pe sare, numit „La gabelle”. Nobilimea, membrii
clerului și alte persoane privilegiate nu erau obligate să plătească.
Din 1798 până în 1926 a existat un impozit pe numărul de ferestre și uși, deoarece acestea
erau considerate semne de bogăție. Pentru a-și reduce impozitele, proprietarii își blocau geamurile.
Apoi, aceștia pictau geamuri false pe clădire, ca să arate mai bine din exterior.
 In Irlanda, in anul1696 s-a introdus un impozit pe ferestrele caselor. Acesta era proporțional
cu numărul de ferestre al casei. Drept urmare, casele noi s-au construit cu mai puține ferestre, iar cei
care aveau deja case și-au zidit geamurile. Unii spun chiar că de aici vine expresia „Jaf in plina zi”!
În Moldova s-a aplicat un impozit pe hornuri în secolul al XVII-lea. Era impozitat fiecare
horn al caselor țărănești în care se făcea foc. Acest impozit era cunoscut și sub denumirea de „taxă
pentru curățarea hornului”.
Pe data de 7 septembrie, INS anunţa că economia României a crescut cu 1,8% în trimestrul
II din 2021, comparativ cu trimestrul anterior, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, Produsul
Intern Brut (PIB) a consemnat un avans de 13% pe seria brută şi de 13,6% pe seria ajustată
sezonier.
Conform INS, Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul II
2021 a fost de 290,489 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,9% faţă de
trimestrul I 2021 şi cu 14,4% faţă de trimestrul II 2020.
Comparativ cu varianta provizorie (1), în trimestrul II 2021, dinamica PIB s-a mărit cu 0,9
puncte procentuale (de la 113,0% la 113,9%) la fel ca şi a valorii adăugate brute (de la 112,0% la
112,9%), iar volumul impozitelor nete pe produs s-a majorat cu 1,4 puncte procentuale.
Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai
importante în: construcţii (+6,6 puncte procentuale); activităţi de spectacole, culturale şi recreative;
reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (+5,5 puncte procentuale).
Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări mai importante ale contribuţiei la
creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat cheltuiala pentru consumul final al
gospodăriilor populaţiei, de la +6,2% la +7,3%, şi exportul net de bunuri şi servicii, de la -1,9% la -
2,1%.
Din punctul meu de vedere, pentru a putea creşte gradul de colectare a taxelor şi impozitelor,
introducerea SAF-T poate fi considerată un prim pas în digitalizarea sistemului fiscal din România,
care va duce la creșterea veniturilor la bugetul de stat, prin extinderea gradului de colectare și
diminuarea deficitului de încasare la TVA. Cu toate acestea, efectele implementării noului sistem se
vor resimți abia în anii care urmează.
Sistemul SAF-T a contribuit, incontestabil, la succesul unei mai bune colectări a taxelor în
ultimii ani în statele în care a fost implementat (de exemplu Polonia), însă acesta nu a fost singurul
instrument utilizat pentru îmbunătățirea situației finanțelor publice. Mai multe state membre ale UE
utilizează în prezent raportarea electronică a unor documente, realizează controale fiscale online și
au în funcțiune casele de marcat cu jurnal electronic. Trecerea acestor proceduri administrativ-
fiscale în mediul online duce la creşterea gradului de încredere reciprocă dintre administrația fiscală
și contribuabili, asigurându-se un nivel ridicat de transparenţă între părți, precum și simplificarea
procesului birocratic de pregătire a documentelor necesare în cadrul unui control fiscal.
Pe ce se bazează fiscaliștii? Pe experiențele Poloniei și Bulgariei, care demonstrează că se
pot aduce procente bune – 4,6% creștere a veniturilor fiscale în Bulgaria, peste 4,3% în Polonia, cât
să construiești o autostradă pe an și să mai ai bani în plus și pentru altceva. Doar că nici cele două
țări nu au adus bani în plus la buget peste noapte, ci într-un interval de timp (în șase ani în Bulgaria,
patru ani în Polonia), apelând la metode combinate, Polonia utilizând chiar SAF-T.
Revenind la interesul statelor de a crește colectarea, inclusiv al autorităților de la București, de unde
ar mai putea veni bani? La ce ne putem aștepta?
TVA. Modificarea TVA, chiar și cu un singur procent, ar aduce mai mulți bani la buget.
Este un ”film” pe care l-am mai văzut de câteva ori până acum, astfel încât putem anticipa
”acțiunea”. Este o măsură care provoacă discuții și haos temporar, dar își atinge scopul – creșterea
veniturilor. În plus, pe măsură ce ANAF se digitalizează și crește controlul asupra impozitelor
plătite de contribuabil, deranjul provocat poate fi atenuat cu costuri chiar mai reduse, astfel încât
măsura să fie, marginal, mai profitabilă.
 Taxe pe proprietate. În cazul în care presiunea pe bugetul central va persista, este posibil ca
ea să se transmită și bugetelor locale, care se finanțează, pe lângă taxele și impozitele colectate
local, și prin redistribuiri de la bugetul de stat. România are, potrivit Eurostat, cel mai mare număr
de proprietari de spații locative. 96% din populație trăiește în locuințe proprietate personală, ceea ce
a făcut ca taxele pe proprietate să fie un element sensibil, menajat până acum de toate guvernele de
stânga.
Cum, în ciuda crizei, piața imobiliară nu s-a prăbușit, ba chiar înregistrează creșteri (indicele
agregat pe București, Cluj, Brașov, Timișoara, Constanța indică o majorare de 1,1% față de ianuarie
2020, conform imobiliare.ro), e dreptul oricărui stat să taxeze și să încaseze de aici. În plus, este un
tip de impozit ce s-ar încasa local și, printr-o bună comunicare și stabilirea unor obiective comune,
ar putea cointeresa contribuabilii, insistând asupra proiectelor locale realizate cu bani locali.
Bugetul de stat, eliberat probabil de presiunea ”locală”, ar permite mai multe investiții strategice în
alte domenii, cum ar fi educație sau sănătate.
Impozit progresiv. Sistemul actual de impozitare (cota unică) a servit bine și de ani buni cauzei
eficientizării colectării. În Uniunea Europeană, sistemele de impozitare sunt împărțite – parte cotă
unică, parte cote progresive, chiar și în fostul bloc comunist. Este posibil ca, într-un interval mediu
de timp, să se facă o analiză în această direcție, dacă merită sau nu să schimbi sistemul de
impozitare a indivizilor. De menționat, însă, că este mai simplu de gestionat cota unică.
Taxe comportamentale. La capitolul tendințe, aș trece posibile ”intrări” de taxe noi, din zona
impozitelor de modificare a comportamentului, mai cunoscute sub denumirea lor generică – ”taxe
pe vicii”. În contextul în care, peste presiunea venită din zona finanțării economiei, se adaugă cea
din zona sistemelor de pensii, în paralel cu investițiile necesare pentru susținerea sistemelor
sanitare, nu este exclus ca, în curând, să asistăm la măsuri globale fiscale care să includă și aceste
taxe ”specializate”. Există inițiative locale în prezent care, pe un anumit interval de timp, ar putea
deveni poli capabili să genereze un trend. Și m-aș referi aici la taxa pe zahăr pe care Polonia vrea să
o aplice de anul acesta, în timp ce Italia tocmai a amânat-o, iar Spania se gândește să o mărească.
Taxe noi. În țările în care există sisteme eficiente de colectare și, prin urmare, nu mai au
bazine de suplimentare a veniturilor cum avem noi, pot apărea taxe noi. Cum noi colectăm deficient
(doar din fiscalizarea deficitului de TVA am putea încasa câteva miliarde de euro), ar fi suficient să
umblăm la sistem și să reducem pierderile, fără să fie nevoie să apelăm la taxe noi. Dar, pe de altă
parte, dacă se va coagula o masă critică de state care vor introduce noi taxe și vor dovedi eficiența
lor, nu vom putea să ne opunem și va trebui să intrăm și noi în joc. În plus, așa cum arată strategia
de la Bruxelles, cel puțin două noi taxe ar urma să fie implementate în următorii ani la nivel global
– taxa pe plastic și taxa pe servicii digitale.
În concluzie, ținând cont de faptul că țara noastră are nevoie de încasări mai mari la buget, în
general, și cu atât mai mult în anii care urmează, și, în plus, se află în vizorul Comisiei Europene
din cauza deficitului ridicat de colectare a TVA, autoritățile din domeniu trebuie să intensifice
dezvoltarea infrastructurii administrației fiscale prin digitalizare.