Universitatea din Craiova

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerii

Specializarea: Management Contabil, Expertiză și Audit
Anul de studiu II

TEM Ă

Masterand:
Albu
Valentina Cosmina
 România strânge cele mai mici venituri din
impozite directe și indirecte și contribuții
sociale, ca procent din Produsul Intern Brut
(PIB) din UE, după Irlanda.
Țara noastră taxează mai mult munca și
consumul, și mai puțin capitalul. Această
situație vine, pe de o parte, din o serie de
niveluri mici de taxare comparativ cu mediile
europene, dar pe de altă parte și dintr-o
capacitate slabă de colectare și din
numeroasele regimuri preferențiale de taxare.
Cea mai mare parte din
veniturile colectate de
• 2,25% – contribuție
România (circa 12% din
10% asigurări sociale de asigurătorie pentru
PIB) vine din
sănătate (CASS), muncă (CAM) plătită de
impozitarea muncii,
angajator.
angajații din țară fiind
taxați astfel:

• 25% asigurări sociale

• 10% impozit pe venit,
(CAS),
 O altă mare parte din veniturile încasate (circa 10% din PIB)
vine din impozitarea consumului, adică Taxa pe Valoarea
Adăugată, accize sau tarife la importuri.
România are în prezent TVA de 19%, una din cele mai mici
din UE, existând, de asemenea, și alte cote reduse, de exemplu
5% sau 9%, pentru produse sau servicii speciale.
Cu toate acestea, România este și țara cu cel mai mare deficit
de colectare a TVA-ului din UE. Mai precis, țara noastră nu
încasează anual circa 34% din taxa pe valoarea adăugată care ar
trebui colectată.
Cele mai mici rate de neîncasare a TVA din UE se
înregistrează în Suedia (0,7%), Croația (3,5%) și Finlanda
(3,6%).
 În schimb, România taxează foarte puțin capitalul (circa 4% din PIB), mai
puțin comparativ cu mediile europene.
De exemplu, o persoană fizică autorizată plătește în general doar impozitul de
10%, contribuțiile fiind fie opționale, fie obligatorii în funcție de dimensiunea
veniturilor.
De asemenea, peste 90% din companii în momentul de față sunt înregistrate ca
microîntreprinderi și plătesc impozit pe cifra de afaceri, în loc de impozit pe profit.
Impozitul pe câștigurile companiilor în general este diluat de faptul că avem aceste
întreprinderi care diminuează baza de impozitare. Minimizează ceea ce au de plătit
la bugetul de stat. Deci avem impozit pe profit slab colectat și din această cauză a
regimului foarte generos la microîntreprinderi.
Totodată, impozitul pe dividende din România este stabilit la 5%. Avem
impozitul pe dividende printre cele mai mici din Europa. Am redus impozitul pe
dividende de la 16% la 5%, în condițiile în care avem o decapitalizare cruntă a
companiilor, în general. Această reducere a impozitului pe dividende nu a făcut
decât să stimuleze decapitalizarea și mai mare a companiilor.
Dacă ne întoarcem în trecut...sunt câteva exemple surprinzătoare.
În Evul mediu, în Franța exista un impozit pe sare, numit „La gabelle”.
Nobilimea, membrii clerului și alte persoane privilegiate nu erau obligate să plătească.
Din 1798 până în 1926 a existat un impozit pe numărul de ferestre și uși, deoarece
acestea erau considerate semne de bogăție. Pentru a-și reduce impozitele, proprietarii
își blocau geamurile. Apoi, aceștia pictau geamuri false pe clădire, ca să arate mai bine
din exterior.
In Irlanda, in anul1696 s-a introdus un impozit pe ferestrele caselor. Acesta era
proporțional cu numărul de ferestre al casei. Drept urmare, casele noi s-au construit cu
mai puține ferestre, iar cei care aveau deja case și-au zidit geamurile. Unii spun chiar
că de aici vine expresia „Jaf in plina zi”!
În Moldova s-a aplicat un impozit pe hornuri în secolul al XVII-lea. Era impozitat
fiecare horn al caselor țărănești în care se făcea foc. Acest impozit era cunoscut și sub
denumirea de „taxă pentru curățarea hornului”.
 Din punctul meu de vedere, pentru a putea creşte gradul de colectare a taxelor şi impozitelor, introducerea SAF-T
poate fi considerată un prim pas în digitalizarea sistemului fiscal din România, care va duce la creșterea veniturilor la
bugetul de stat, prin extinderea gradului de colectare și diminuarea deficitului de încasare la TVA. Cu toate acestea,
efectele implementării noului sistem se vor resimți abia în anii care urmează.

Pe ce se bazează fiscaliștii? Pe experiențele Poloniei și Bulgariei, care demonstrează că se pot aduce procente bune– 4,6%
creștere a veniturilor fiscale în Bulgaria, peste 4,3% în Polonia, cât să construiești o autostradă pe an și să mai ai bani în
plus și pentru altceva. Doar că nici cele două țări nu au adus bani în plus la buget peste noapte, ci într-un interval de timp
(în șase ani în Bulgaria, patru ani în Polonia), apelând la metode combinate, Polonia utilizând chiar SAF-T.

În țările în care există sisteme eficiente de colectare și, prin urmare, nu mai au bazine de suplimentare a veniturilor
cum avem noi, pot apărea taxe noi. Cum noi colectăm deficient (doar din fiscalizarea deficitului de TVA am putea încasa
câteva miliarde de euro), ar fi suficient să umblăm la sistem și să reducem pierderile, fără să fie nevoie să apelăm la taxe
noi. Modificarea TVA, chiar și cu un singur procent, ar aduce mai mulți bani la buget.
VĂ MULŢUMESC!