Cand umblu in stup eu ma pozitionez in spatele lui.

Si atunci in fata este partea

dinspre urdinis,in spate este spre mine.Cuibul are ramele in pat rece.Cred ca a
supra pozitionarii nu mai sunt neintelegeri. Cuibul la mine (in afirmare)este tot
corpul de jos,acolo fiind ramele care ar fi si la tine si la oricine,pana la
diafragma.Eu neavad diafragme nu mai este nimi c. Toamna,cand familia incepe sa o
ia inapoi,si consider ca are loc doar in corpul de jos(unde sa zicem ca sunt 10
rame)Pun folie intre corpul de jos si etaj dar n u pe toata suprafata.Las
aproximativ 2-4 cm, neacoperit.Mai exact,imaginand ca t rag folia peste tot corpul
din fata spre spate,nu ajung cu ea la capat,si ma opr esc cand mai sunt intre 2 si
4 cm(latimea de aprox 2 degete lipite).Sau o trag d e tot si indoi partea din spate
a foliei inspre fata.Apoi pun etajul astfel ca se creaza o fanta pe toata latimea
stupului in spate,pe unde circula albina de s us jos si invers.Cand ele simt acest
acces limitat de miscare,si venind toamna,e le se apuca sa mute toata mierea din
etaj in cuib.(Chiar si hraniri de completar e se pot face in etaj).Prima data cea
necapacita ,apoi intervin si le descapaces c treptat pana se pune
frigul.Concomitent(in functie de puterea familiei)reduc d in ramele din cuib,care
le descapacesc si le dau sa o care(sa o mute)pe ramele r amase.Daca corpul e pe 11
si ele sunt pe 11 rame,prima o iau si o dau deoparte.D aca mai trebuie restransa
familia,mai iau din ele dar deja acum le descapacesc s i le trag in lateral ca ele
sa o care.Peste etaj,am rama cu sita.Peste sita pun 2-3 ziare care le gauresc cu
degetul mare,astfel incat gaura sa vina mai spre fa ta stupului.Capacul si iernare
usoara.Primavara cand incep sa aiba activitate,ad ica sa poata ventila,le trag
folia peste tot cuibul(corpul de jos).Daca se dezvo lta si trebuie etaj,in functie
de timp,puterea fam...trag folia din laterala de data aceasta,treptat,sau de tot,in
functie de cat vreau sa dau drumul la etaj.Ca m asta este... Pupemea cred ca o
foloseste asemanator(defapt toti care folosesc folie cred ca o folosesc
asemanator)dar din ce a spus,el coboara folia pe langa ultima rama din cuib in
lateral.Dar cine are particularitati in folosire...sa scrie. P.S. scuzele mele daca
am plictisit

Daniel, fata de ce ai spus tu mai sus am cateva nelamuriri. Nelamuririle vin din
faptul ca in mare si eu am procedat asa dar la mine nu prea au vrut sa se comporte
asa cum spui tu. Adica, la inceputul lui sept. pun folia intre cuib si cat si las
un colt liber pentru trecere albina (de regula in stg spate cum sunt pozitionat in
spatele stupului). Rezultatul: Mierea descapacita d in rame albe este carata jos in
cuib dar se intampla sa mai si lase colo si col o, Mierea descapacita din rame
inchise la culoare ramane aproape in totalitate p e rama. Nu vor nici batute s-o
duca jos. Mierea necapacita nici nu se uita la ea . Aceste observatii sunt valabile
si pentru ramele descapacite dupa diafragma. S i asta in conditiile in care daca
lasi o rama afara, sar pe ea ca nebunele. Problema asta eu am mai ridicat-o si pe
vechiul "Stuparitul", am primit diverse sfaturi dar pana la urma a trebuit, ca in
fiecare an, sa fac ceea ce orice manua l spune sa nu facem adica ramele cu resturi
de miere le scot afara si le dau la lins. Am incercat fel si fel de smecherii. Am
stropit cu sirop, cu apa, am pus ramele invers (cu speteaza superioara jos si cea
inf. sus gandind ca pozitia nefireasca a celulelor sa le determine sa ia masuri, am
trecut cu furculita peste celulele cu miere necapacita... Nimic, sau ma rog foarte
putin au luat si dus jos. Din acest motiv sunt putin contrariat de cele spuse de
tine mai sus. Sau poate am pierdut eu un amanunt? VV Modificat de viorel_v2000 (11-
01-2008 22:23:14)
11-01-2008 22:20:51

Dila Daniel Apicultor - Moderator Mesaj Privat Din: Craiova Inregistrat: 13-09-2005
Postari: 2959

Viorel ce pot sa spun?poate faptul ca e doar un colt?poate au ele coroanele plin e

iar afara se "indemana"fiind de la mai multi stupi?or fi rame unde a fost puie
t?...ma gandesc si poate vorbim la berea aia de mult tocmita Ce anume se intampla
la mine.Daca pun folia prea devreme(cu sau fara intentie)in prima faza nu trage
mierea dar nici nu depune.Daca in cuib iau o rama deasemeni prea devreme(undeva tot
septembrie,dar nu ca timp ma refer ci ca puterea famili ei),ele cladesc la loc. De
fiecare data semnul de incepere sa descapacesc este tocmai faptul ca ele cara din
etaj(sau consuma)mierea descapacita!Deaceea sunt uimit ca tu zici ca nu o t rag!Sa
nu iti imaginezi ca sus este etajul plin cu miere.Am 3,4,5,6rame(in funct ie de cat
apreciez ca are fam nevoie,si nici alea din leat in leat)cu miere.Cand descapacesc,
descapacesc 1-2 rame deodata si cand ele sunt goale,descapacesc al tele.Niciodata
nu a ramas miere pe ele decat daca nu a fost descapacita (din neg lijenta)in
totalitate.Daca "simt ca ele au destula miere,ramele nedescapacite le scot
afara(sau dau la altele)fiindca peste iarna nu las miere in etaj.De ce?Au fost ani
cand am gasit ghemul spart in doua si albinele moarte.Dar tin sa sublin iez:rama
descapacita si netrasa nu am avut. Cat despre cuib,chiar daca acolo mierea data in
lateral este trasa tarziu,este t rasa,cu atat mai mult daca este decapacita.Rama o
descapacesc deasemenea cand va d ca ia din cea care nu este capacita!Ce nu
descapacesc se intampla des sa nu o ia dar numai daca este plinul facut in cuib.Dar
daca trag cu furculita pe ea...e ca si luata.Daca scapa celule nedescapacit,asa
raman ca nu o ia.Si in cuib am a ceeasi regula;fara rame cu miere inafara
ghemului.Sunt stupi care daca am cel ma i mic semn de intrebare privind proviziile
de hrana,la ultima interventie trag c
u furculita si pe fetele exterioare ale ramelor laterale.La urmatoarea vizita(in
diferent ca e mai devreme sau mai tarziu in anul urmator)nu gasesc gram de
miere .Ca o trag toamna tarziu(nov) sau iarna devreme(dec)sau feb...asta ele stiu.
Asta se intampla la mine si chiar m-ai facut curios,si ii rog pe colegii care fo
losesc folie sa ne spuna cum este la ei. Modificat de Dila Daniel (11-01-2008
23:05:49) _______________________________________ Cu stima D.D.

11-01-2008 22:55:34

E-mail

david nick apicultor Mesaj Privat Din: Vaslui . 1965. Inregistrat: 25-07-2007
Postari: 725

Nu am fost si nici acum nu sunt adeptul folosirii foliei pt ca nu am testat asa

ceva pana acum.Dar anul acesta nu am incotro si trebuie sa ma dau sa zic asa la
folie pt ca vreau sa ienez cu caturile pe stupi ca nu am unde sa le depozitez de
ocamdata,cred ca prin oct sa se intreprinda ceva dar pana atunci trebuiesc facut e
toate lucrarile si mai cu seama tratamentul ..organizarea si strangerea cuibul ui
etc.Am sa va rog sa-mi raspundeti de vreti si sfatui in acelasi timp. --daca
ierneaza fam cu cat deasupra gaselnita mai da in rame? --folia este musai sa fie
incolora sau neagra e mai buna? --este stiut ca tratamentul cu varachet se
raporteaza la volumul stupului as a ca trebuie sa alung albina din cat pun folia pe
cuib asez catul si fac fumigat ia, --stupii sunt dotati cu podisoare,pot lasa
podisoarele pe caturi cu folia in tre cuib si corpuri.....am si multe caturi de 1/1
...cca 200 buc si 160 de 1/2.,
deci sunt nevoit sa las pe unele fam si 2 caturi de 1/2..oare este indicat asa c
eva? nu am diafragme la nici in stup, iar sa procur acum 300 nu se poate. Sincer
nustiu cum sa fac sa nu pierd atatea rame ca nu am unde le depozita.astep t pareri
si sfaturi dar sa fie cat mai probate . _______________________________________
multa bafta si noroc http://dvdnick.sunphoto.ro

31-07-2008 18:30:44

E-mail

Site

Dila Daniel Apicultor - Moderator Mesaj Privat Din: Craiova Inregistrat: 13-09-2005
Postari: 2959

Gaselnitza nu apare in ramele din etaj,acestea fiind cercetate de albina pana te

mperatura le obliga sa se faca ghem,temperatura care dupa cum sigur stii,nu mai
permite dezv.gaselnitei. Referitor la culoare,personal nu folosesc decat
transparenta. Tratamentul cand il fac cu varachet,dimineatza devreme(nu este albina
in etaj)in tradevar trag folia peste cuib.Ridic etajul usor de spate si indoi folia
(o desf ac)la loc peste tot cuibul.Dupa tratament o dau inapoi spre interior cum a
fost, pentru iernare.Primavara tratamentul se face cand albina nu mai este in
ghem,dec i capabila sa ventileze,ceea ce inseamna ca folia este deja intinsa peste
tot cu ibul(asa o tin primavara cand nu mai stau in ghem si incep ponta mai
mare,pana f am de albine se face de etaj). Podisoarele le poti tine peste ultimul
cat,cu fanta de aerisire spre fata stupul ui.Diafragme(dupa cum am mai afirmat)nu
folosesc nici eu... Personal asta pot sa spun.O seara buna!
_______________________________________ Cu stima D.D.

Iarna aceasta am trecut cu succes cam 30 de familii cu catul de 1/1 deasupra. Am

procedat astfel: - organizarea familiei pe rame bine ocupate, de minim 2,5 kg
miere; - izolarea familiei dupa diafragma cu ziar dublu; accesul se poate permite
rupan d un pic ziarul intr-unul din colturile de jos. - ce e ff. important:
plasarea foliei peste rame, fara a obtura complet accesul in etaj. Aici sta
secretul lipsei de condens. Am plasat folia astfel incat o lat ime de 1-2 cm sa
permita, la nevoie accesul albinei de pe fiecare rama iernata i n etaj (folia
trebuie dispusa doar de aceasta maniera; nu se indoaie doar din co lt, cum mai
procedeaza unii colegi, fiindca se va face totusi condens). Acest in terval de 1-
2cm are odata rostul de a permite comunicarea albinelor cu etajul (e liminarea
gaselnitei, accesul la eventuale resturi de miere) si, mai ales, permi te iesirea
vaporilor. Intervalul de trecere trebuie lasat acolo unde ramele se s prijina pe
peretele stupului, exact invers fata de cum procedam inainte de rapit a/salcam,
cand largim accesul familiei in etaj. - tratamentele cu fumigatii trebuie facute cu
folia obturand complet etajul, pen tru a evita orice posibila remanenta de
medicament. - consumul de miere in primavara a fost in limite normale. Oricine e
liber sa testeze in iarna urmatoare; recomand a se lucra pe efectiv ma i mic - 10-
15%, pana se capata obisnuinta cu metoda aceasta. Am sa incerc si raspunsuri la
acele intrebari: - nu am inregistrat atacuri de gaselnita, dar, in primavara, daca
familia este s laba, iar stupul nu este etans la podisor, nu cred ca le-ar fi greu.
- folia transparenta e cel mai utilizata. Cel putin vezi daca sunt albine jos. -
cunosc stupari care trateaza cu catul deasupra, la sfarsitul marelui cules, du pa
ce au extras; de obicei spre sfarsitul lui august. - in problema diafragmei, n-ai
nici o scuza! Nu toti avem conditiile de la Calaf at. Fa rost! Daca in iarna din
2006-2007(foarte blanda, lipsa de zapada, ger, et c) adevarat, ne puteam dispensa
de ea, iarna trecuta... nu prea vreau sa emit ci fre, dar am auzit in dese randuri
colegi ce au pierdut mai bine de jumatate din efectiv. Se fac din lemn, papura,
paie presate, etc. dar ele mai rezistente si n u prea grele sunt cele din tego...
dar si mai scumpe. Procurarea materialului es te problema, in rest poti gasi un
tamplar bun.

Dar in sezonul inactiv si rece, diafragma are rol de nimic. Insa o data cu aparitia
puietului si a restrangeri cuibului este indicata varian ta de a impacheta cuibul.
Deoarece perioada de super inghet (nu mai sunt probleme cu condensul)a trecut, e u
o data cu restrangerea cuibului vin si cu folia ce acopere tot cuibul si cade peste
ultima rama.Daca stupul depaseste 8 rame sunt nevoit sa mai adaug o folie pentru a
acoperi cat mai mult din ultima rama. este mai eftin si face aceiasi treaba.Dupa
folie sunt rame ce-si asteapta randul . Este o problema si depozitarea si
confectionarea lor.Subliniez ca am diafragme c e au polistiren extrudat sau
expandat. Pentru roi si nu numai, lazile ce le pregatesc ,primul lucru de care ma
ingrije
sc este sa fie o folie in ele.Roiul pe 4 rame se imacheteaza in folie si adaug d
upa ce cladeste sau face barba pe folie.

Eu folosescdiafragma pentru a limita cuibul inca de la sfirsitul lunii august ci nd

vreau sa fac hraniri de completare a rezervelor de hrana pentru iarna.In mome ntul
cind limitezi cuibul pe un anumit numar de rame chiar daca albina va ramine multa
si dupa diafragma,hrana va fi carata cu precadere in cuib unde este si ma tca.O
rama descapacita dupa diafragma va fi golita mai repede decit daca in locu l ei va
fi o rama plina sau goala.Dar primavara importanta ramei este vadita.Dup a primul
zbo de curatire si cind timpul permite,string cuibul de asa natura inci t ramine
foarte multa albina si dupa diafragma avind grija sa aiba si mincare su ficienta.
Spre exemplu daca familia a iernat pe 7 rame dau 3 rame dupa diafragma .Ramele
ramase in cuib vor fi foarte bine acoperite de albina,se va crea un micr oclimat
adecvat iar ramele vor fi ouate in totalitatea spatiului gol.In acest fe l nu imi
este teama ca un eventual val de frig va lasa puietul descoperit pri re stringerea
ghemului.Un alt avantaj este acela ca va exista tot timpul un aport d e hrana adusa
de albinele din spatele diafragmei care circula spre spatiul cu ma tca.Ramele de
dupa difragma le limitez cu o alta diaframa din polistiren gros de 3 cm.Cineva va
spune ca este o metoda greoaie,complicata dar eu sunt multumit c u felul in care se
dezvolta familiile in ptimavara.Aceasta metoda se numeste met oda "Blinov" iar asta
inseamna ca nu este inventata de mine dar o aplic pentru c a este buna si da
rezultate.

Folosirea diafragmei inseamna pana la urma ceva munca suplimentara. Unii se feresc
de asta, altii dimpotriva o recomanda... si unii si altii au in f elul lor
dreptate. Cand n-ai un cuib de 10 rame cu rezerve serioase si cat de cat uniform
dispuse, esti tentat sa strangi familia pe ramele cu cele mai mari provizii. In
cazul ast a e recomandabil sa folosesti diafragma, ca sa nu trebuiasca sa vii cu
turta in ianuarie, etc. Daca ai avut o toamna mai saraca in cules, daca nu ai
tratat corerspunzator cont ra varroa si la intrare in iarna ai familii mai slabe,
iarasi e nevoie de diafra gma. Tot astfel, daca ai familii medii sau tari si
proviziile sunt in regula, nu este nevoie. Legat de dezvoltarea de primavara, cea
mai buna combinatie de mentinere a caldur ii cuibului este restrangerea cu
diafragma si folia deasupra cuibului, care sa c ada si dupa diafragma, dupa aceasta
punandu-se o foita dubla de ziar. Sau iernar ea a doua colonii ce au perete comun.
Restrangerea cu diafragma primavara, prin faptul ajuta la mentinerea mai usor a
caldurii cuibului, are niste avantaje certe, in principiu: - familie mai activa,
mai multa albina disponibila culesului de polen, dezvoltar e mai rapida; - se
previne racirea cuibului in cazul mortalitatii specifice din martie-aprilie ; -
economie in consumul de miere. Tot aici, cred ca se reduce incidenta imbolnavi rii
familiilor slabe datorita consumului mare de miere, uneori improprie... fami liile
slabe intotdeuana trebuie restranse. Dezavantaje ar fi:
- munca suplimentara - largirea cuibului trebuie facuta la timp, altminteri
diafragma poate deveni co ntraproductiva. Ma refer la cazul stationar (nedeplasarea
la rapita). O familie de 6 rame la 20 martie scade la 4,5-5 rame de albina pana la
10 aprilie, dupa ca re incepe eclozionarea generatiei de primavara. Intre 15-30
aprilie, are nevoie la 4-5 zile de extindere cu un fagur, iar intre 1-10 mai deja
poate cere catul.. . Am facut candva niste masuratori legate de intarzierea
extinderii cuibului. Ea e foarte necesara spre sfarsitul culesului pomilor, la cca
4-5 zile de la eclozio narea primelor albine. Daca nu se intervine la timp cu
faguri pentru ouatul regi nei, care va avea un cuib blocat cu polen, pana la 1 mai
pierdem ~ 1-1,5 rame cu puiet.

Pentru cei cu stupi putini si pentru începatori îmi calc pe inima si revin. Nici un
mare stupar nu îndrazneste sa nu recunoasca faptul ca în stup temperatura este
putin mai mare ca afara. Recunosc si ca la coaja ghemului temperatura este putin
mai ridicata decât în stup. Deci vor sau nu, recunosc pierderea caldurii de catre
ghemul de albine. Recunosc si ca la reluarea pontei temperatura ghemului creste
deci c reste si pierderea de caldura. Detractorii diafragmei recunosc deci ca
albinele în calzesc mai mult sau mai putin spatiul gol. O stie oricine: încalzesti
o suprafata mai mica folosind o cantitate mai mica de energie termica. De aceea
valoarea fa cturii la încalzire era(este) proportionala cu suprafata
apartamentului. Diafragma etansata cu benzi de cauciuc pe margini sau diafragma cu
o cârpa sau cu un nailon lasat peste ea dupa reluarea pontei micsoreaza încaperea
pe care o încalzesc albine le. Asta o face si diafragma neetansa daca golul de dupa
ea este umplut cu mater iale absorbante. Pentru ce sa marim inutil suprafata pe
care o încalzesc oropsitel e de albine? Rama cu miere sau rama goala nu împiedica
încalzirea inutila a golului pentru ca între ea si peretii lazii aerul circula
nestingherit. Ca pe lânga diafragm a neetansata. Cei cu multi stupi care nu
folosesc diafragma: -fac pastoral tot anul si ierneaza familii mai puternice, pe
mai multe rame, dec i spatiul gol la ei este mai mic; -nu au lazi de 15 rame sau
mai mult, deci la acelasi numar de rame ocupate de al bine la ei spatiul gol este
mai mic decât la cei cu lazi mai mari; de exemplu în stu pii de 8 rame ai lui Gica
familia pe 6 rame a lui are un gol de 2 rame iar famil ia noastra pe 6 rame din
lada de 12 rame are un spatiu gol de trei ori mai mare în timp ce familia pe 6 rame
în lada de 15 rame are un gol de 4 ori si jumatate decât familia lui Gica deci si
pierderea de caldura este mai mare de 4 ori si jumatate mai mare; -familia
puternica iernata pe multe rame la ei este un avantaj deci au spatiul g ol mai mic
pe când la cel care are culesul principal la fâneata sau la floarea soare lui este
un dezavantaj asa ca la ultimul spatiul neocupat de albine este mai mar e si
pierderea de caldura la fel. -De fapt unii dintre ei se induc si ne induc în eroare
când afirma ca nu folosesc di afragma. Chiar daca nu folosesc diafragma de lemn sau
P.F.L. cârpa sau folia îndoita peste rame o folosesc si ele au efectul unei
diafragme etanse pentru ca pot fi lipite de marginea lazii si izoleaza mai bine
decât diafragma noastra fara banda d e cauciuc sau cu golul neumplut de material
absorbant. Deci unii folosesc diafra gma desi scriu împotriva ei. -Totusi
dumneavoastra puteti sa nu folositi diafragma dar exista cineva care sa nu închida
iarna usa camerei de zi sau a dormitorului daca holul sau camera alatur ata sunt
mai putin încalzite sau neâncalzite? Exista cineva care având putine lemne ie
rneaza într-o camera mai mare nu în una mai mica? Cei cu stupi mari sau cu familii
p utine, nu chinuiti oropsitele de albine doar pentru a fi la moda, fara
diafragma . Valer Bodea
Modificat de Valer70 (05-01-2010 04:36:20)

05-01-2010 03:02:43

pupemea CLUB STUPARITUL Mesaj Privat Din: Cisnadie 23 01 1968 Inregistrat: 31-03-
2005 Postari: 5227

Domnule Valer Bodea, Daca ar fi dupa moda, as fi ultimul ce ar imbratisa metoda.Nu

pot sa scriu ca fa ceti confuzie pt ca ar suna rau.Dar, Dumneavoastra faceti
referire la sistemul mamiferelor de a se incalzi.Iar noi vo rbim de albine. Caprele
si caii au de incalzit grajdul.Oile daca nu sunt tunse stau si in frig.O mul face
caldura deoarece pierde in afara corpului. Albina sta in ghem si nu pierde caldura
daca este uscat in jur.Daca mediul este neprielnic,(umezeala si curenti ) pierderea
este mai mare. Incercati sa transformati 17 kg de miere in putere calorica (in
energie)si deter minati cu cate grade puteti creste temperatura intr-o lada pe o
perioada de timp .Albina "stie" acest calcul si nu face risipa.Se incalzeste doar
pe ea. Am mai scris (poate janese va veni cu noutati) am avut termometru in ghem si
la coaje.Precum si in afara lazii.daca afara erau -20, la coaje era -19 si in ghem
(fara puiet) era +22. Paturele,folie,o carpa nu fac altceva decat sa fereasca
albina de curenti.Sa cre eze o zona a ei.Sa nu uitam ca sub ea si deasupra este
sita.Acele lazi au site s
i in capace si in fund.Trebuie ferite de viscol.Aceasta varianta d ea feri albin a
de curentul din capacul cu sita este mai eftina decat un podisor. La stupii ce au
capace fara site, deasupra nu este nimic.Folia cooboara pe linga rama deoarece am
delimitat cuibul (mierea) de ramele date la lins.Incerc si eu sa le "arat" unde vor
ierna.Si unde sa-si adune mancarea. Punem o folie deasupra sau alte materiale si
pentru a pstra deasupra ramelor o d istanta sub 1 cm.Pe toamna, pe primavara se
apuca sa cladeasca. Primavara la pornirea puietului, se schimba situatia.Folia
inconjoara cuibul eta ns mai putin fundul.Lipsa unei aerisiri este compensata de
posibilitatea de a ve ntila. Domnule Valer, nu cred ca cineva vrea raul cuiva.Va
respect parerea si experient a va determina sa sustineti aceasta parere.In acelasi
timp, va invit la un exper iment.Alegeti o lada la intamplare si luati tot din ea
mai putin ramele cu manca re si albina.Vorbim in primavara. Intr-o iarna , vantul o
aruncat un capac.si tot ce era sub capac mai putin ramel e si albina.A nins, a
inghetat ,o batut vantul ca in ...sura.O pierdut ceva albi na de pe exterior.O fi
luat'o vantul.In primavara era dintre cei de frunte. Cei de langa , mai umezeala,
mai imbacsiti mai necajiti.dar vezi doamne infofoliti , au ramas in urma.Asta e 100
% adevarat. _______________________________________ A-l urma pe Hristos nu are nici
un sens, daca nu are tot sensul din lume. Oamenii nu ajung in iad din cauza
pacatelor.Si nici in rai din cauza lipsei de p acat.Acceptarea lui Hristos sau nu,
este ceea ce ne imparte. Fericirea este simpla.Dificil este sa fi ...simplu.

05-01-2010 06:56:31

Valer70 apicultor Mesaj Privat Din: Halmeu-Satu Mare Inregistrat: 02-08-2009

Postari: 1833
Domnule Pupemea, ghemul se comporta exact ca un organism animal bine izolat de b
lana sa. Scrieti ca ati masurat si afara erau -20 de grade iar la coaja ghemului
erau - 19 grade. Deci temperatura din spatiul dintre ghem si peretii lazii era în
tre cele doua temperaturi asa ca ghemul pierde caldura iarna. Putina, dar tot pi
erdere este. Stim toti ca daca temperatura scade ghemul se restrânge si albinele d
in coaja ghemului stau mai înghesuite pentru a micsora pierderea de caldura. Dar s
tim si ca dupa reluarea pontei temperatura din ghem se ridica si se mantine la 3 6
de grade. Atunci creste si temperatura de la coaja ghemului deci si pierderea de
caldura creste fiind cu atât mai mare cu cît spatiul gol al stupului este mai mar
e. Si sa nu uitam ca în martie sau aprilie albinele nu mai sta în ghem si fara
diafr agma încalzesc tot volumul stupului. Iar brume pot cadea în România pâna la
25 mai, întreb ati-i pe legumicultori, deci perioade reci avem când albinele nu
sunt în ghem si încal zesc tot stupul daca nu au diafragma. Eu am gasit ieri putina
bruma pe peretele lateral al unei lazi la care am uitat sa pun materiale absorbante
în spatiul gol. Avea diafragma dar nu am diafragme etanse pentru ca în gol pun
materiale absorbant e, am renuntat la polistiren. La ceilalti la care spatiul gol
este umplut cu mat eriale absorbante nu era bruma. Nici la doi la care nu le-am pus
diafragma pentr u ca am doar 2,5-3 cm pâna la perete. Nu era bruma la ei din cauza
caldurii degaja te de ghem. Dumneavoastra ati lucra toamna, iarna si primavara fara
diafragma ad ica si fara nailon sau cârpa coborâte dupa ultimul fagure(sunt tot
diafragme), la la zile de 15-20 de rame în care doar 6-7 sunt cu albine iar restul
stupului este gol ? Pentru ca din postarile antidiafragma asta înteleg începatorii,
ca nu este nevoie de diafragma, rolul ei îndeplinindu-l ultima rama. Dar rama este
ceva mai mica decât diafragma deci între ea si lada este mai mult spatiu prin care
se pierde caldura. Nu ar fi mai corect ca cei fara diafragma sa recunoasca faptul
ca din motive pr actice(timp putin, familii puternice si lazi cu mai putini faguri)
au renuntat l a diafragma clasica folosind la nevoie pe post de diafragma un nailon
sau o cârpa coborâte peste ultima rama? Valer Bodea

. Care este rolul foliilor de sub acoperis? Foliile de sub acoperis au rol dublu:
cele montate sub invelitoare protejeaza împo triva apei din precipitatii care se
poate înfiltra prin imbinarile învelitorii, resp ectiv pe partea interioara a
termoizolatiei la mansardari pentru a proteja împotri va condensului cauzat de
vapori(bariera de vapori). 2. De ce trebuie ventilat un acoperis cu folie? Pentru a
proteja folia de supraîncalzire, efect care distruge materialul din care este
confectionata folia. 3. Care sunt avantajele foliilor de difuzie fata de foliile
traditionale? Foliile traditionale sunt impermeabile, atât la apa din precipitatii
cât si la vapor i. Din acest motiv, în cazul în care folosim o folie traditionala
în locuri unde exist a riscul aparitiei condensului din cauza vaporilor, trebuie sa
cream un canal de ventilare secundar pentru evacuarea vaporilor. În schimb, foliile
de difuzie au p roprietatea de a permite vaporilor sa traverseze prin structura
lor, oprind în ace lasi timp patrunderea apei din precipitatii, iar riscul de
aparitie a condensulu i dispare. La amenajari de poduri(mansardare) se recomanda
utilizarea foliilor d e difuzie.
4. De ce este corect ca polistirenul sa se aplice pe exterior, la izolarea cladi
rilor? Polistirenul este un material termoizolant, adica protejeaza de temperatura
din mediu tot ce este în spatele ei. Daca polistirenul este montat în interior,
peretele resp. structura cladirii va fi în zona neprotejata de temperaturile din
exterior astfel iarna poate îngheta într-o anumita masura. În plus peretele fiind
rece vaporii care trec prin polistiren pot condensa în spatele termoizolatiei
aparând astfel o zo na umeda între perete si polistiren care nu se poate ventila si
umezeala care stag neaza aici poate fi un mediu ideal pentru aparitia mucegaiului,
igrasiei. În schim b daca polistirenul se monteaza pe exteriorul peretelui ea va fi
protejat de tem peraturile scazute, si nici fenomenul de condens nu va aparea.
MASTERMAX 3 TOPMastermax 3 Top este o folie de difuzie sub acoperis moderna, pri n
utilizarea careia se pot elimina cele mai frecvente erori de executie. Datorit a
capacitatii de permeabilitate la vapori, nu trebuie lasat canal de ventilatie în
tre folie si termoizolatie. Astfel, nu se vor produce curenti de aer, marindu-se
eficienta termoizolatiei. Membrana din mijloc a foliei tri-strat asigura permea
bilitatea la vapori si evacueaza cu succes apa de pe suprafata. La un acoperis a
menajat (mansarda), pretul foliei se amortizeaza în 2-3 ani. Caracteristici
tehnice: greutate specifica 140g/m2 ± 5%; rezisten?a la rupere 260N /5cm (±20%) /
180N/5cm (±20%); rezistenta la temperaturi +70°C; grad de impermeabilita te W1; Sd
0,04m (±) 0,01m. Material polipropilena. Alti parametri tehnici: vezi fi sa
tehnica.

Denumire produs Ambalaj Cod MASTERMAX 3 Top suluri, 1,5 m x 50 ml = 75 m2/sul 0202
- 14015H75

Bramac Universal Eco Protejeaza împotriva patrunderii în interiorul podului a

zapezii viscolite sau a pra fului, elimina necesitatea asterealei la acoperisurile
cu panta peste 22 de grad e si permite eliminarea condensului din interior. Este
utilizata pentru pentru p oduri mansardate si poate fi montata direct pe capriori
cu sipci longitudinale s au pe astereala.
Date tehnice

Material PP PE PP, 3 straturi

Culori Verde

Lungime 50 m

Latime 1,5 m

Suprafata de acoperire cca. 69 m²

Greutate / m² 140 g/m²

Greutate cca. 12 kg

Rezistenta la rupere lungime / transversal cca. 220 N/5 cm./ 200 N/5 cm

Rezistenta la rupere în jurul cuiului lungime / transversal cca. 150 N / 150N

Rezistenta la foc
B2

Difuzie 1300g/m² in 24h

Rezistenta la infiltratii 3000 mm

Valoare Sd cca. 0,03 m

Rezistenta la UV min. 4 luni

Necesar / m² de învelitoare 1,07 m2 inclusiv suprapunerea

Greutatea suprafetei cca. 140 g / m²

Rezistenta termica de la -40° pâna la + 85°

Tata folosea carton asfaltat peste rame el nu facea condens. De cand colectez s i
propolis eu am renuntat si folosesc nylon vara si iarna, dar iarna las o "fere
astra" in spate. Nici nu concep sa lucru fara folie, cum altii nu concep cu.