Universitatea Valahia din Târgoviște, Facultatea de Teologie Ortodoxă și

Științele Educației, Specializarea Pedagogia învățământului primar și

preșcolar.

PROPUNERE DE POLITICI
PUBLICE
„Refuzul participării la o formă de învățământ și
abandonul școlar”

Studenți: Petre Raluca

Nicolae Iuliana
Stoica Adelina
Neagu Diana

Anul I, 2022
 Petre Raluca, Nicolae Iuliana, Neagu Diana, Stoica Adelina (Ministerul
1. Propunători Muncii și Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului)

Potrivit unui studiu realizat de Programul Operaţional Sectorial pentru

Dezvoltarea Resurselor Umane, studiu efectuat în perioada 2011-2013, în
ceea ce privește elevii de etnie romă, aproximativ unul din cinci copii a
abandonat școala în această perioadă, iar în ceea ce privește elevii neromi,
aproximativ unul din paisprezece a abandonat școala.

Calculând raportul de șanse ajungem la concluzia pe baza eșantioanelor

folosite că dacă ești copil rom ai șanse de 6 ori mai mari să abandonezi
școala decât dacă ești copil nerom.
Această problemă a abandonului școlar din România, în mediul primar-
gimnazial necesită o mai bună abordare, cercetare și înțelegere a motivelor
luării acestor decizii.

Formularea La baza progresului comunităților stă educația, iar renunțarea încă din
2. primii ani de învățământ pune mari probleme greu de rezolvat în special din
problemei
cauza diferențelor drastice dintre urban-rural. Deprinderile din primii ani de
viață favorizează dezvoltarea și dorința de cunoaștere pe tot parcursul vieții,
iar renunțarea de a participa la sistemul gratuit de învățământ pune mari
probleme și de integrare socială a individului, iar în unele cazuri si a unor
mici comunitați.

Renunțarea timpurie la orice formă de învâțământ pune probleme

economice ale societații, costurile de reintegrare în special pe piața muncii a
indivizilor ce au ales abandonul școlar sau nu s-au înscris la o formă de
invățământ sunt mari, iar cursurile de introducere intr-o anumită profesie nu
sunt accesibile tutuor.

 Îmbunătăţirea calităţii sistemului naţional de educaţie în general prin

furnizarea educaţiei timpurii copiilor cu vârste între 0 şi 6 ani, în aşa fel
încât aceştia să fie mai bine dotaţi pentru a face faţă încercărilor cu care se
pot confrunta în şcoala primară şi mai departe.
 Informarea tuturor claselor sociale, indiferent de vârstă, ocupație
3. Scop
asupra importanței educației asupra individului, dar și asupra întregii
comunități.
 Reducerea abandonului școlar prin metode noi mai eficiente, dar și
reintegrarea celor care au renunțat la o formă de învățământ anterior.

4. Obiective generale/ Obiectiv general: Îmbunătățirea calității sistemului de învățământ astfel

obiective specifice încât abamdonul școlar să se reducă semnificativ.

Obiective specifice: identificarea celor mai întâlnite probleme cu care se

confruntă familia, în urma cărora hotărasc să iși retragă copilul sau să nu îl
 înscrie la o formă de învățămînt și rezolvarea lor.

 Tipărirea în totate formele de învățământ gratuit,noi manuale.

 Reducerea ajutorului social familiilor ce nu doresc înscrierea sau retrag
copilul de la o formă de învățământ.
 Reamenajarea instituțiilor de învățământ ce nu permit desfășurarea
orelor de curs.
 Introducerea examenelor semestriale pentru profesori.

1. Direcţi: Persoanele cu vârstele de la 0 ani care vor să iși finalizeze

studiile, urmând o formă de învățământ gratuit, obligatoriu.
2. Indirecţi: Întrega populație a României prin creșterea economică,
5. Beneficiari
creșterea numarului de persoane calificate în diverse domenii, scăderea
numarului de persoane care necesită ajutor social.

3. Variante de Varianta 1
soluționare
Oferirea unor ajutoare materiale pentru cele mai defavorizate cazuri, ce
prezintă riscul cel mai mare de abandon școlar.

Beneficii:
 Diminuarea factorilor externi ce cauzează părăsirea timpurie a școlii.
 Scăderea treptată a numărului de elevi ce nu își finalizează studiile.

 Solidarizarea comunității prin cooperare și ajutor reciproc.

Riscuri: Imposibilitatea remedierii factorilor intrinseci, psihologici ce

împiedică continuarea studiilor de către persoanele vulnerabile.

1. Nivelul scăzut de finanțare a sistemului de învățământ ce nu permite

investiții majore.
2. Majoritatea spațiilor educaționale de care dispun școlile fie se află într-
o situație care nu mai permite nici măcar obținerea autorizației de
funcționare de la Inspectoratul de Situații de Urgență, fie nu pot fi
reconfigurate încât să poată găzdui o dotare corespunzătoare deopotrivă cu
echipamente IT&C și instrumente educaționale.

Varianta2
Evaluarea periodică a situației școlare și familiale a elevilor în vederea
depistării timpurii a situațiilor de risc.

Beneficii:

 Posibilitatea ținerii sub control a condițiilor externe ce determină

renunțarea la studii.

 Realizarea unei relații mai strânse între mediul școlar și cel familial.
  Creșterea integrării și acomodării elevilor în sistemul de învățământ.

 Posibilitatea prevenirii întreruperii studiilor din motive personale prin

consiliere și ajutor acordat persoanelor vulnerabile.
 Creșterea solidarității în societate.

Riscuri: Reticența elevilor de a comunica cu persoane străine

(profesori, consilieri etc. .
 Refuzul de a primi ajutor.

 Imposibilitatea depistării cauzelor reale ale acestui fenomen.

 Accelerarea fenomenului de abandon școlar.

Pentru găsirea celor mai bune direcții de acțiune este necesară consultarea
studiilor realizate de organizații internaționale preocupate de acest domeniu,
precum United Nations Millenium Development Goals, inițiativele
UNESCO privind „Educația pentru toți”, statisticile Eurostat, studiile
OECD(Organization for Economic Co-operation and Development) și ale
IEA(International Association for the Evaluation of Educational
Achievement).

Implicarea și altor actori guvernamentali în acest proces, cum ar fi

ministerele, inspectoratele generale județene, administrația locală aduce un
plus de cooperare din instituțiilor statului și actorii direct implicați în
Procesul de privința acestei probleme.
4.
consultare
De asemenea, trebuie să existe o colaborare permanentă între instituțiile
guvernamentale și cele neguvernamentale, dar și o relație deschisă școală-
părinte-elev.

Organizații, instituții consultate:

 Reprezentanţi ai unor instituţii şi organizaţii internaţionale: Ministerul
educației naționale, Primăriile munincipiilor din județe, ONG ce luptă
pentru integrarea copiilor minoritari într-o formă de învățământ, Edituri și
librarii, psihologi, sociologi, responsabili ai centrelor de plasament.

5. Varianta de Varianta 1 este cea care pare să rezolve în mai mare măsură problema
soluționare abandonului școlar prin identificarea în primă instanță a factorilor
recomandată determinanți în vederea preîntâmpinării condițiilor ce ar putea duce la un
astfel de comportament, prioritizarea principalelor probleme ce trebuiesc
soluționate, urmând ca apoi să fie implementate măsuri viabile și de lungă
durată pentru combaterea acestui fenomen. Această variantă pare să vină cu
soluții pentru lupta împotriva factorilor exteriori, ce adesea constituie o
presiune mai stringentă asupra persoanei și pare să aibă o pondere mai mare
în determinarea abandonului școlar. Astfel, această alternativă ar putea duce
în timp la o diminuare treptată a procentului celor care renunță la studii,
precum și la rezultate școlare mai bune. Combaterea problemei părăsirii
timpurii a școlii ar putea avea efecte ulterioare în numărul celor care
promovează studiile și reușesc să se integreze pe piața muncii, ducând și la
scăderea șomajului și creștere economică.