Amplasarea geografica

Republica Moldova este situata in partea de sud-est a Europei. Teritoriul republicii

constituie o suprafata de 33,7 mii km², populatia careia numara cca. 4,32 mln. de
locuitori. Harta Moldovei se aseamana cu un strugure de poama, nu in zadar se
spune ca este absolut imposibil sa descrii acest taram, fara a mentiona traditia de
milenii pastrata cu sfintenie si ocupatia primordiala a locuitorilor tarii – viticultura
si vinificatia.

Amplasarea geografica a „strugurelui de poama” a creat conditii climaterice

favorabile pentru cresterea strugurilor, ceea ce a marcat specializarea anumitor
regiuni din tara anume in domeniul vinificatiei. Dupa vin este apreciat un gospodar
adevarat, spun batranii, iar gustul si taria vinului vorbeste uneori si despre calitatile
poporului nostru.

Intreprinderea de Stat Combinatul de Vinuri de Calitate „Milestii Mici” este

amplasata in apropierea satului Milestii Mici, nu departe de capitala republicii,
orasul Chisinau. Din cele mai vechi timpuri, locatarii acestui sat isi construiau case
din piatra, dobandind zacamintele de calcar din galeriile subterane, situate in
apropiere. Clima este moale, temperat-continentala, iernile sint scurte si blande,
verile – calde si lungi, iar pantele si vaile satului Milestii Mici sunt scaldate de raul
Isnovet. Toate acestea, umiditatea suficienta si zilele pline cu soare sunt factorii
ideali care favorizeaza cultivarea soiurilor europene de vita de vie si coacerea
reusita a strugurilor.

Trei factori primordiali s-au imbinat armonios pentru imbunatatirea si elaborarea

produselor vinicole de elita de-a lungul istoriei crearii si fondarii Intreprinderii de
Stat Combinatul de Vinuri de Calitate „Milestii Mici”: materie prima de inalta
calitate pentru producerea vinurilor, vase tehnologice performante pentru pastrarea
vinului, conditii ideale pentru maturarea vinului.

Comuna Milestii Mici este unul dintre cele mai vechi sate moldovenesti, fapt
confirmat de scrierile vechi din letopisete si cronici. Cercetarile arheologice au
gasit aici ramasite ale diferitor epoci si culturi care dateaza incepand cu mileniul
X-XI i.e.n. Preotul Emanuil Brihunet, protoireul bisericii „Sf. Nicolae” din satul
Milestii Mici, fondata in 1870, a gasit in manuscrise vechi informatii despre sat
care dateaza din 30 martie 1528.

Conform acestora, Voievodul Petru Rares daruieste cu deosebita onoare nepotului

sau, Lascu-Voda, trei sate, doua dintre care se aflau mai jos si unul mai sus de raul
Isnovet. Lascu-Voda mai detinea si alte mosii. Unul dintre urmasii care s-a
invrednicit sa mosteneasca aceste bunuri se numea Milea. Acesta, la randul sau, si-
a invesnicit numele, dindu-i-l satului pe care l-a primit in dar si contribuind, fara sa
stie, la dezvoltarea ulterioara a renumitei marci comerciale „Milestii Mici”.

1
Asadar, zacamintele de calcar se extrag de aici din cele mai vechi timpuri, toate
lucrarile efectuandu-se manual pana in anii 60 ai secolului XX. Actualmente,
galeriile subterane de la Milestii Mici incanta imaginatia oricui, intinzandu-si
mladitele pana la suburbiile Chisinaului.

Intreprinderea a fost fondata in 1969 ca Sectie de Pastrare a Vinurilorde Marca in

componenta sovhozului-fabrica „Moldova”. Primele stocuri de vin au fost aduse
aici la sfarsitul anilor 60, iar rezultatele au fost, pur si simplu, impresionante.
Umiditatea relativa (85-95%) si temperatura constanta (+12–+14ºC) sunt conditii
ideale care asigura pastrarea si maturarea adecvata a vinurilor sub pamant.

Cantitatile nu prea mari de vin (nu mai mult de 100 mii dal) erau pastrate in
budane de stejar si cisterne emailate, in racoarea si linistea solemna a beciurilor de
la Milestii Mici. Cu cit mai mult vinul este pastrat in astfel de conditii, cu atat mai
mult isi imbunatateste calitatile sale organoleptice. Timp de mai multe decenii aici
se aduc cele mai bune vinuri din Moldova si doar aici devin exceptionale vinuri de
colectie si vinuri de calitate superioara.

Pe parcursul anilor, intreprinderea si-a schimbat de cateva ori statutul. La moment,

IS CVC „Milestii Mici” este o intreprindere de stat specializata in producerea,
pastrarea si comercializarea bauturilor alcoolice. Potentialul de producere se
perfectioneaza in permanenta. An de an specialistii de la intreprindere selecteaza
cele mai bune vinuri, desavarsindu-le calitatile gustative si proprietatile curative.

Organizarea contabilităţii la întreprindere

2
 Deoarece societatea IS CVC „Milestii Mici” este o întreprindere mare, ea
dispune de un compartiment complex al contabilităţii.
Contabilitatea este o parte integrantă a secţiei economice, care se supune
directorului economic şi este formată din:
1. secţia finanţe
2. secţia evidenţă contabilă şi gestiune.
Secţia finanţe se ocupă cu fluxurile financiare ale întreprinderii:
- calculeată şi plăteşte impozitele:
• pe imobil
• funciar
• pe amenajarea teritoriului
- face toate decontările prin bancă;
- duce evidenţa şi ţine informaţia asupra nivelului necesar de credite;
- urmăreşte plata creditelor;
- urmăreşte calculul şi plata dobînzilor la credite.
Şeful secţiei are dreptul la semnătură la bancă.
A doua secţie este mai mare şi are un volum mai extins de muncă şi are ca scop:
a. controlul oportun asupra integrităţii patrimoniului întreprinderii;
b. furnizarea informaţiei privind patrimoniul întreprinderii, atît utilizatorilor
externi, cît şi celor interni;
c. calculul costului de producţie;
d. întocmirea şi prezentarea la timp a dărilor de seamă pentru toate tipurile de
utilizatori;
e. evidenţa sintetică şi analitică a tuturor activelor şi pasivelor, precum şi
furnizarea acestor date pentru luarea deciziilor.
Aici deasemenea sunt generalizate datele pe toata fabrica SA „Bucuria”, filiale
şi magazine, pe fiecare compartiment în parte a contabilităţii şi este format din:
1. Secţia aprovizionare – materiale. Această secţie generalizează toată
informaţia privind intrarea materialelor, consumul lor. Şeful acestei secţii are în
subordine toţi magazinerii de la întreprindere, ce organizează inventarierea asupra
materialelor.
Deasemenea, această secţie se mai ocupă şi cu evidenţa serviciilor prestate
întreprinderii şi este formată din următoarele subsecţii:
• secţia serviciilor primite;
• secţia materialelor auxiliare şi obiecte de inventare;
• secţia lucrul cu filialele – aici se duce evidenţa datoriilor comerciale şi
împrumuturilor acordate.
2. Secţia de calcul. Ea are scopul de ducere a evidenţei şi calculului salariului şi
compensaţiilor de naştere şi incapacitate temporară de muncă. Datorită sistemului
automatizat ea primeşte de la toate secţiile informaţia privind timpul lucrat şi
sarcina de lucru îndeplinită. Aici se mai întocmeşte raportul BASS-4.
3. Secţia desfacere. Se ocupă cu evidenţa operaţiilor privind comercializarea
mărfurilor şi este formată din Depozitul Central de mărfuri şi compartimentul
evidenţă sintetică la magazine.

3
 Acest compartiment eliberează factura TVA şi cea de expediţie. În primul rînd,
ea controlează dacă banii pentru marfă au sosit la contul de decontare, şi numai
apoi eliberează marfa, primeşte marfa şi verifică autenticitatea şi coincidenţa
datelor reale.
- duce evidenţa aprovizionărilor cu mărfuri a magazinelor proprii şi cu dealerii
oficiali;
- duce evidenţa vînzărilor de mărfuri la magazine pe baza rapoartelor lunare
ale vînzătorilor sau şefilor de magazine.
- duce evidenţa TVA şi accize de plătit, şi pe fiecare din acest impozit este
delegat un contabil aparte pentru că volumul acestor impozite este foarte mare.
Aceste persoane generalizează informaţia privind TVA încasat şi plătit, fac
declaraţii privind aceste impozite.
4. Un compartiment aparte este destinat mijloacelor fixe, care se ocupă cu:
a. calculul uzurii şi determinarea termenului de uzură;
b. calculul valorii de intrare a mijloacelor fixe la întreprindere;
c. calculul reevaluărilor din reparaţii.
La întreprindere este organizat un depozit pentru mijloace fixe, care este supus
acestui compartiment. Aici se generalizează toată informaţia furnizată de secţia
mecanică, secţia reparaţii capitale şi alte secţii ce se ocupă cu producerea şi
reparaţia mijloacelor fixe.
5. Casa – este o subdiviziune aparte, care se ocupă cu evidenţa operativă a
mijloacelor băneşti, răspunzător de integritatea acestor mijloace o casierul-şef. El
îndeplineşte registrele de casă şi le introduce în sistemul informaţional contabil.
6. Sunt unele compartimente ce duc evidenţa pe o gamă largă de conturi, mai
ales se duce evidenţa la filiale, evidenţa altor cheltuieli operaţionale şi
administrative, se ocupă cu calculul dividendelor şi altor plăţi.
Aprovizionarea contabilităţii cu toate cele necesare este efectuată prin secţia
administrativ-gospodărească, care prin ordinul scris al contabilului-şef eliberează
toate cele necesare desfăşurării normale a lucrului, inclusiv sunt eliberate
documente de strictă evidenţă de către şefa secţiei, „evidenţa materialelor” prin
completarea registrului de evidenţă a documentelor de strictă evidenţă.
Toate aceste subdiviziuni sunt conectate la un sistem integru, automatizat al
evidenţei contabile, şi deci evidenţa dintre aceste compartimente este evidentă şi
operativă.

4
 Politica de contabilitate

Dispoziţii generale

Tipurile de activitate a IS CVC „Milestii Mici”

1.1) IS CVC „Milestii Mici”numerar de înregistrare 10500796 din 28 septembrie

1992 înregistrat de Camera de Înregistrări a Ministerului Justiţiei al
Republicii Moldova pe adresa str. Columna 162, Moldova MD-2004.

1.1.1) Principalele tipuri de activităţi desfăşurate de IS CVC „Milestii Mici”sunt:

• Producerea şi comercializarea diverselor produse de cofetărie;
• Elaborarea şi aplicarea tehnologiilor noi de producţie şi felurilor noi de
producţie cofetărie;
• Producerea mărfurilor de larg consum cu elemente de creaţie populara şi
meşteşuguri populare;
• Fabricarea noilor feluri de producţie cu destinaţie de producere şi tehnică;
• Organizarea producerii mixte a articolelor de cofetărie şi a altor produse cu
întreprinderile locale şi firmelor străine;
• Producerea şi realizarea mărfurilor şi produselor pentru export, ce
corespund cerinţelor pieţii internaţionale;
• Efectuarea activităţii economice de comerţ extern;
• Elaborarea documentelor tehnice de proiectare şi devize a obiectelor cu
destinaţie de producere şi gospodăresc;
• Elaborarea şi aplicarea în producţie şi în economia naţională a realizărilor şi
cuceririlor în ştiinţa şi tehnica a tehnologiilor noi;
• Desfăşurare activităţii comerciale de intermediere;
• Desfăşurarea activităţii comerciale, de bursă, de intermediere, diler,
procurarea şi realizarea, darea în arenda a averii de orice fel: marfă, edificii,
utilaje etc;
• Organizarea expoziţiilor, târgurilor, expoziţii - târguri, licitaţiilor, altor
măsuri de acest fel;
• Organizarea şi deservirea întreprinderilor de comerţ, magazinelor, secţiilor
speciale, prăvăliilor, gheretelor, cafenelelor, barurilor, ospătăriilor, altor
puncte şi obiecte de alimentaţie publică, producerea şi realizarea produselor
de cofetărie, sucurilor, băuturilor;
• Organizarea activităţii informaţional-comerciale;
• Acordarea serviciilor consultative şi de informare persoanelor juridice şi
fizice;
• Efectuarea altor feluri de activităţi de intermediere : reclamă, editură etc, ce
nu contravin legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova.

5
1.2) Contabilitatea la IS CVC „Milestii Mici”se ţine conform:
• Legii contabilităţii nr. 426 din 4 aprilie 1995;
• Sistemelor naţionale de contabilitate, aprobate prin ordinul Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25 decembrie 1997;
• Planul de conturi contabile ale activităţii economico-financiară a
întreprinderilor, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii
Moldova nr174 din 25 decembrie 1997 cu unele modificări şi completări
permise ce ţin de specificul întreprinderii;
• Altor acte legislative şi normative, ţinîndu-se cont de modificările şi
completările ulterioare.

Evidenţa patrimoniului, datoriilor şi operaţiilor economice

1.3) Contabilitatea patrimoniului, datoriilor şi operaţiunilor economice ce ţine în
baza etaloanelor naturale în expresie bănească pentru reflectarea completă,
continuă, documentară şi independenţa acestora.

Principiile de formare a politicii de contabilitate

1.4) Elaborarea politicii de contabilitate se bazează pe următoarele convenţii şi

principii:
• Continuarea activităţii;
• Permanenţa metodelor;
• Specializarea exerciţiilor;
• Prudenţa;
• Prioritatea conţinutului asupra formei;
• Esenţialitatea.

Persoanele responsabile pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii

1.5) Responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii o poartă

conducătorul Societăţii pe Acţiuni, care creează condiţiile necesare pentru
organizarea corectă a contabilităţii, pentru întocmirea şi prezentarea
oportuna a rapoartelor, asigură îndeplinirea riguroasă de către toate
subdiviziunile cu profil contabil a cerinţelor contabilului-şef privind
întocmirea documentelor şi prezentarea informaţiilor necesare pentru ţinerea
evidenţei şi completarea rapoartelor financiare.

1.6) Contabilul-şef asigură controlul şi reflectarea în conturile contabile a tuturor

operaţiunilor economice efectuate, prezentarea informaţiilor operative şi
întocmirea rapoartelor financiare în termenii stabiliţi, poartă răspundere
pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a contabilităţii.
Evidenţa contabilă a SA”Bucuria” este efectuată de către contabilitate, care
este o secţie desinestătătoare în structura societăţii.

6
1.7) Contabilii şi finansiştii poartă răspundere directă de corectitudinea
operaţiunilor contabile efectuate la sectoarele corespunzătoare de încălcarea
actelor normative care au acţiune pe perioada gestionară.

7
 Contabilitatea activelor nemateriale

Active nemateriale - active care nu îmbrăca forma materială, controlate de

întreprindere şi utilizate mai mult de un an în activitatea de producţie, comercială
şi alte activităţi, precum şi în scopuri administrative sau destinate predării în
folosinţă (chiriei) persoanelor juridice şi fizice.
Activele nemateriale se reflectă în contabilitatea financiară la valoarea de
intrare, care cuprinde :
a) valoarea de procurare a activelor nemateriale;
b) impozitele şi taxele în conformitate cu legislaţia în vigoare;
c) cheltuieli de transportare şi darea în exploatare a activului nematerial pentru
utilizarea probabila rămasă a acestuia.
Amortizarea activelor nemateriale cu termenii stabiliţi de activare se calculează
după metoda liniară pe toată această perioadă.
Activele nemateriale se constată ca activ în cazul în care:
a) există o certitudine întemeiată că întreprinderea va obţine un avantaj
economic (profit) ca urmare a utilizării activului.
b) Valoarea activului poate fi estimată cu un grad înalt de certitudine.
Nu se consideră activ nematerial licenţele procurate pe o perioadă de pîna la un an
şi se trec la cheltuielile perioadei de gestiune.
Activele nemateriale la cIS CVC „Milestii Mici”uprind:
a) cheltuielile de constituire
b) programe informatice
c) brevetele pentru noi tipuri de bomboane
d) emblemele comerciale şi mărcile de deservire
e) licenţele la prelucrare, producerea bomboanelor
Nu se consideră active nemateriale:
a) licenţele, procurate pe o perioadă de pînă la un an, şi programele informatice,
elaborate de întreprindere în decursul unei perioade, copiate pentru vânzare în
decursul a mai multe perioade şi contabilizate în componenţa produselor în
conformitate cu cerinţele S.N.C. 2 «Stocurile de mărfuri şi materiale «;
b) Brevetele, emblemele comerciale şi alte active nemateriale incluse în
componenţa proprietăţii investiţionale în conformitate cu S.N.C. 25
«Contabilitatea investiţiilor «.
Constatarea activelor nemateriale
Activul nematerial se constată ca activ (se contabilizează) în cazul in care:
a) cînd exista o certitudine întemeiată că întreprinderea va obţine avantaj
economic (profit) ca urmare a utilizării activului;
b) cînd valoarea activului poate fi estimată cu un grad înalt de certitudine.
Avantajul economic, care urmează a fi obţinut în viitor, poate fi exprimat sub
forma de micşorare a descreşterii profitului. De exemplu, utilizarea proprietăţii
intelectuale poate să reducă cheltuielile de producţie sau să majoreze venitul viitor.
Pentru evidenţa activelor nemateriale se utilizează contul 111 “Active
nemateriale”. Este un cont de activ, în debitul acestui cont se reflectă valoarea de
intrare sau valoarea reevaluată a activelor nemateriale procurate de la terţi şi create
8
de întreprindere, în credit se reflectă valoarea de bilanţ a activelor nemateriale
ieşite şi casarea amortizării calculate la ieşirea acestora. Soldul acestui cont este
debitor şi reprezintă valoarea activelor nemateriale la finele perioadei de gestiune.
La IS CVC „Milestii Mici”are următoarile subconturi:
1111”Cheltuielile de constituire”
1116 ”Programe informatice”
1113 ”Brevetele”
1114 “Emblemele comerciale”
1115 ”Licenţe “ (Anexa 1)
Evidenţa analitică a activelor nemateriale se ţine pe tipurile acestora.
Intrarea activelor nemateriale la IS CVC „Milestii Mici”are loc numai prin
intermediul contului 112”Active nemateriale în curs de execuţie” în care
preliminar sunt adunate toate cheltuielile şi consumurile privind punerea lor în
funcţiune ca document pentru primar poate fi documente care atestă proprietate
supra activelor nemateriale eliberate de Agenţia Naţianală a Prorietăţii Intelectuale
sau procese verbale de executarea lucrărilor. De exemplu în baza procesului verbal
din 09.10.2006 a fost dată în folosinţă licenţa „Windows Server 3003 Standart
Edition cl 5” (Anexa 2) atestată în valoare de 11096,25 lei s-a făcut următoarea
formulă contabilă:
Debit 11150 “Licenţe” -2541,00 lei
Credit 11200 ”Active nemateriale în curs de execuţie brevete” - 2541,00 lei
(Anexa 3).
În luna Octombrie 2006 a fost înregistrată marca „Clepsidra” (Anexa 4) în sumă de
10764 lei şi s-a făcut următoarea formulă contabilă:
Debit 11150 „Licenţe”-10764 lei
Credit 25100 „Cheltuieli anticipate curente”- 10764 lei
1)2004660 CNSM certificarea sistemului calităţii, suma – 9414 lei
2) 2005409 AGEPI, suma – 1350 lei
Ieşirea activelor nematerile are loc prin intermediul amortizării lor totale, de
exemplul pe parcursul lunii decembrie au fost amortizată complect Cheltuielile de
constituire în valoare de 2587,00lei
Casarea amortizării calculate a activelor nemateriale ieşite
Debit 113 “Amortizarea activelor nemateriale” -2587,00 lei
Credit 1111 “Cheltuielile de constituire” -2587,00 lei

Calcularea amortizării activelor nemateriale

Metoda de calculare a amortizării activelor nemateriale, aplicată de
întreprindere trebuie să reflecte schema de obţinere a avantajului economic
(profitului) din acestea active. Există diferite metode de calculare a amortizării
activelor nemateriale: liniară (uniformă), soldului degresiv, în raport cu cantitatea
de unităţi de produse fabricate (volumul de servicii).
Metoda liniară utilizată la IS CVC „Milestii Mici” prevede calcularea sumelor
de amortizare constatate pe toată durata de exploatare utilă a activului.
Amortizarea calculată în cursul perioadei de gestiune se constată ca consumuri
sau cheltuieli în funcţie de destinaţia utilizării activelor nemateriale

9
corespunzătoare.
Pentru reflectarea amortizării activelor nemateriale este destinat contul 113
“Amortizarea activelor nemateriale”. Contul dat este un cont de pasiv. În creditul
acestui cont se reflectă calcularea amortizării activelor nemateriale pe parcursul
duratei de funcţionare utilă a acestora, iar în debit- casarea amortizării acumulate
aferentă activelor nemateriale ieşite. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă
suma amortizării acumulate privind activele nemateriale la finele perioadei de
gestiune. El are aceleaşi subconturi ca şi la 111 ”Active nemateriale” contul
Evidenţa analitică a amortizării activelor nemateriale se ţine pe fiecare activ
nematerial şi pe tipuri uzura este calculată prin intermediul registrului de calcul al
amomortizări care este automatizat şi permite furnizarea a un şir de indicatori ca
- Valoarea de intrare
- Uzura acumulată
- Amortizarea lunară
- Valoare de bilanţ
- Metoda de calcul a uzurii etc.
Calcularea amortizării activelor nemateriale se face în funcţie de destinaţa
utilizării acestora.
Astfel adunate amortizarea activelor nemateriale se înscrie în rîndul 130 al
Bilanţului contabil.
O altă categorie de active nemateriale sunt activile nemateriale în curs de
execuţie care sunt activele nemateriale care nu sunt puse în funcţiune dar aparţin
întreprinderii sau cheltuieli şi consumurile afernte constituirii lor pentru evedenţa
lor este distinat contul 112 “Active nemateriale curs de execuţie”. Este un cont de
activ, în debitul acestui cont se reflectă valoarea consumurilor şi cheltuielilor
pentru creare de întreprindere activelor nemateriale sau valoarea de procurare a lor
pînă la punere în fucţiune, în credit se reflectă valoarea de bilanţ a activelor
nemateriale puse în funcţiune calculate la ieşirea acestora. Soldul acestui cont
este debitor şi reprezintă valoarea activelor nemateriale în curs de execuţe la finele
perioadei de gestiune. La IS CVC „Milestii Mici”are următoarile subconturi:
112.7 “Alte active nematertiale în curs de execuţie“
1123 “Brevete în curs de execuţie“
1125 “Licenţe în curs de execuţie“
Evidenţa analitică activelor nemateriale în curs de execuţie se ţine pe fiecare
grup de active nemateriale. Documente primare prin intermediul cărora are loc
însrierea consumurilor şi cheltuielilor pentru creare de întreprindere activelor
nemateriale sau procurare a lor sunt Contract de muncă, care este închiat între
administraţie şi inventator de la secţia de elaborare tipurilor noi de producţie pentru
elaborare unui nou brevet unde sunt înscrise sumele salariilor şi altor plăţi sau
calculaţiile de plan, sau însăşi Licenţile,Autorizaţii etc.
Astfel adunate amortizarea activelor nemateriale se înscrie în rîndul 130 al
Bilanţului contabil.
O altă categorie de active nemateriale sunt activele nemateriale în curs de
execuţie care sunt activele nemateriale care nu sunt puse în funcţiune dar aparţin
întreprinderii sau cheltuieli şi consumurile aferente constituirii lor pentru
10
evidenţa lor este distinat contul 112 “Active nemateriale curs de execuţie”. Este un
cont de activ, în debitul acestui cont se reflectă valoarea consumurilor şi
cheltuielilor pentru creare de întreprindere activelor nemateriale sau valoarea de
procurare a lor pînă la punere în funcţiune, în credit se reflectă valoarea de bilanţ a
activelor nemateriale puse în funcţiune calculate la ieşirea acestora. Soldul acestui
cont este debitor şi reprezintă valoarea activelor nemateriale în curs de execuţie la
finele perioadei de gestiune. La IS CVC „Milestii Mici” are următoarile
subconturi:
112.7 “Alte active nematertiale în curs de execuţie “
1123 “Brevete în curs de execuţie“
1125 “Licenţe în curs de execuţie“
Evidenţa analitică activelor nemateriale în curs de execuţie se ţine pe fiecare
grup de active nemateriale. Documente primare prin intermediul cărora are loc
înscrierea consumurilor şi cheltuielilor pentru creare de întreprindere activelor
nemateriale sau procurare a lor sunt Contract de muncă, care este închiat între
administraţie şi inventator de la secţia de elaborare tipurilor noi de producţie pentru
elaborare unui nou brevet unde sunt înscrise sumiele salariilor şi altor plăţi sau
calculaţiile de plan, sau însăşi Licenţile,Autorizaţii etc.

11
Contabilitatea activelor materiale pe termen lung

Mijloacele fixe sunt active materiale a căror valoarea unitară depăşeşte plafonul
stabilit de legislaţie, planificate spre utilizare pe o perioadă mai mare de un an în
activitatea de producţie, comercială şi alte activităţi, executarea lucrprilor şi
prestarea serviciilor sau destinate pentru predarea în arendă sau utilizarea în
scopuri administrative.
În cazul intrării, mijloacele fixe sunt reflectate la valoarea de intrare, care este
egala pentru:
a) Mijloacele fixe create la întreprindere-cu valoarea efectivă, inclusiv
impozitele prevăzute de legislaţia în vigoare ;
b) Clădirile şi construcţiile executate în antrepriză - cu valoarea contractuală a
obiectului, inclusiv impozitele prevăzute de legislaţia în vigoare;
c) Mijloacele fixe procurate contra plată de la alte întreprinderi şi persoane
fizice:
• Clădiri şi construcţii - la valoarea de cumpărare plus cheltuielile legate de
reparaţia şi aducerea acestora în stare de lucru.
• Maşini şi utilaje - la valoarea de cumpărare şi cheltuielile legate de reparaţie
şi aducerea acestora în stare de lucru(asigurarea, taxele vamale, impozitele şi
taxele, cheltuieli de transport, cheltuieli de montare, instalare, experimentare
etc.);
• Mijloace fixe procurate pe calea schimbului (barter) - cu valoarea
mijloacelor primite pe calea schimbului sau predate pentru schimb;
• Mijloace primite gratuit - cu suma stabilită în actele de primire-predare.
Valoarea uzurabilă a unei unităţi (a obiectului de inventar) de mijloace fixe se
determină reieşind din valoarea de intrare a obiectului cu minusul valorii rămase
probabile.
Valoarea rămasă probabilă a mijloacelor fixe este determinată conform
calculelor secţiei mecanicului-şef.
Uzura mijloacelor fixe se calculează prin metoda soldului degresiv.
În caz că valoarea reziduală este egală sau mai mică de 1000 lei uzura se
calculează în parţi egale în mărime de ½ pe parcursul a 12 luni.
Pe perioada gestionară cheltuielile efectuate la diferite feluri de reparaţie şi
exploatare a fondurilor fixe se socot ca cheltuielile perioadei.
Investiţiile capitale ulterioare pentru ameliorarea suplimentară a stării
mijloacelor fixe în procesul utilizării acestora se capitalizează în cazul măririi
avantajului economic şi anume:
a) reconstrucţia întreprinderii în scopul majorării duratei de funcţionare utilă
inclusiv sporirea capacităţii de producţie;
b) ridicării calităţii unor părţi componente separate subansamblurilor
mijloacelor fixe în scopul îmbunătăţirii substanţiale a calităţii, produselor
fabricate;
c) aplicarea noilor procese de producţie care contribuie la reducerea
considerabilă a cheltuielilor activităţii de bază.

12
 Întreprinderea IS CVC „Milestii Mici” este o întreprindere mare şi deci,
dispune de o vastă nomenclatură, de mijloace fixe ce se împart în două grupe:
1. Mijloace fixe ce necesită montaj.
2. Mijloace fixe ce nu necesită montaj.
Pentru evidenţa mijloacelor fixe este destinat contul 123 „Mijloace fixe” care
este un cont de activ. În debit se reflectă valoarea de intrare a mijloacelor fixe date
în folosinţă, iar în credit – valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe ieşite. Soldul este
debitor şi arată valoarea de intrare la o anumită dată şi se reflectă în capitolul I al
bilanţului contabil.
Din grupa mijloacelor fixe care se află la această întreprindere fac parte
următoarele subgrupe:
123.1 „Clădiri”.
123.2 „Construcţii speciale”.
123.3 „Maşini, utilaje şi instaşaţii de transmisie”.
123.7 „Alte mijoace fixe”.
123.8 „Mijloace fixe arendate pe termen lung”.
Evidenţa analitică se face pe fiecare tip de mijloc fix şi în acelaşi timp fiecare
mijloc fix are un cod nomenclator care este pus în toate documentele primare prin
intermediul fişei de inventariere.
La întreprindere cu aprovizionarea se ocupă secţia de aprovizionare care are ca
scop:
- găsirea de agenţi economici ce pot livra mijloace fixe.
- încheierea contractelor de vînzare-cumpărare a mijloacelor fixe.
- aprovozionarea cu mijloace fixe de la furnizori locali.
Mijloacele fixe la intrare se reflectă la valoarea de intrare care cuprinde:
a. valoarea de cumpărare a mijloacelor fixe.
b. cheltuieli de transport-aprovizionare.
c. cheltuieli indirecte de producţie.
Documentele primare privind intrările de mijloace fixe sunt:
1. Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe (Anexa 10).
Acest document se întocmeşte de către o comisie numită de conducătorul
întreprinderii, în momentul predării în folosinţă a mijlocului fix.
Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe este semnat de membrii
comisiei şi apoi se predă în contabilitate unde se ţine evidenţa analitică şi sintetică
a mijloacelor fixe.
2. Evidenţa analitică se organizează în fişa de inventariere (Anexa 9) care se
deschide pentru fiecare obiect sau grupe de obiecte omogene, numai în cazurile
cînd mijloacele fixe au intrat în aceeaşi zi, au aceeaşi valoare şi destinaţie.
În fişa de inventar se înregistrează datele din procesul de primire-predare,
precum şi termenul de utilizare, rata uzurii, locul utilizării mijlocului fix.
3. Factura TVA şi factura de expediţie – ele însoţesc orice livrare ce are loc
între doi agenţi economici. Factura de expediţie (Anexa 12) atestă trecerea
dreptului de proprietate de la furnizor la cumpărător, iar factura TVA (Anexa 13)
serveşte drept bază pentru a trece în cont la cumpărător a TVA şi înscrierea acestor
procurări în registrul de evidenţă a procurărilor.
13
 4. În unele cazuri cînd mijloacele fixe sunt procurate în numerar de la persoane
fizice atunci este întocmit Actul de achiziţie, care este un document de strictă
evidenţă şi este întocmit în două exemplare, de asemenea, serveşte ca bază de
calcul a 5 % reţinut la sursă ce trebuie plătit în bugetul de stat.
5. Orice intrare la depozit sau la întreprindere e întocmită prin „Dispoziţie de
înregistrare la intrări” – ce este un document ce atestă intrarea în depozit a
mijloacelor fixe procurate sau a acelor produse la întreprindere.
Intrările la întreprindere se fac prin următoarele căi:
A) Procurarea de la întreprinderile locale cu achitarea prealabilă sau posterioară,
documentele ce precizează această procurare este factura (F-345) care este
eliberată de furnizor unde este indicat preţul, cantitatea, contul de decontare unde
trebuie transferate mijloacele băneşti pentru procurarea mijloacelor fixe.
B) Mijloacele fixe primite de la fondatori sub formă de aport în capitalul
statutar al întreprinderii se determină la valoarea coordonată de conducerea
întraprinderii.
Sub formă de aporturi ale fondurilor aduse la capitalul statutar pot intra atît
mijloace fixe noi, cît şi cele parţial uzate. Să analizăm un exemplu concret:
Ex: La întreprindere a intrat o pompă VVN.6 numărul de inventar 152044 prin
factura de expediţie Nr. 386783 (Anexa12) şi s-au făcut următoarele înregistrări
contabile:
1. Dt 121.2 „Utilaj destinat instalării” – 6131,88 lei.
Ct 313 „Capital nevărsat” – 6131,88 lei.
2. Dt 123.3 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie” – 6131,88 lei
Ct 121.2 „Utilaj destinat instalării”. – 6131,88 lei
C) Obiectele primite cu titlu gratuit ce nu necesită cheltuieli de montaj şi
instalare se iau la evidenţă nemijlocit în contul mijloacelor fixe.
D) În rezultatul inventarierii:
Plusurile de mijloace fixe stabilite cu ocazia inventarierii se trec la majorarea
veniturilor din activitatea de investiţie. Operaţiile legate de intrarea şi ieşirea
mijloacelor fixe se reflectă în registre sau maşinograme a căror formă sau structură
se stabileşte de către întreprindere (Anexa 5).
În procesul exploatării mijloacelor fixe treptat se uzează. Uzura se calculează în
dependenţă de:
- mărimea valorii uzurabile
- durata de utilizare.
Valoarea uzurabilă reprezintă diferenţa dintre valoarea de intrare şi valoarea
probabilă rămasă a mijloacelor fixe. Valoarea probabilă rămasă se stabileşte pe
fiecare pe fiecare întreprindere pentru fiecare obiect şi reprezintă valoarea
materială sau alte bunuri care urmează să fie obţinute după exploatarea termenului
de utilizare a mijlocului fix (Anexa 8).
Uzura se calculează pentru toate tipurile de mijloace fixe aflate în gestiunea
întreprinderii.
Calcularea uzurii mijloacelor fixe se efectuează separat cu scopul:
1. Contabilităţii financiare – pentru fiecare obiect, grup de obiecte omogene
conform metodei prevăzute de SNC 16.
14
 2. Contabilităţii fiscale - pe categorii de mijloace fixe, în baza normelor de
rezervă stabilită de Codul Fiscal.
La societatea IS CVC „Milestii Mici”se foloseşte metoda soldului degresiv
pentru calculul uzurii. În conformitate cu această metodă valoarea uzurabilă a
obiectului va fi decontată uniform pe parcursul duratei de funcţionare utilă. Suma
uzurii nu depinde de intensitatea utilizării activului şi se determină prin raportul
valorii uzurabile către numărul anilor ale duratei de funcţionare utilă. Norma uzurii
va fi egală cu raportul dintre 100 şi numărul de ani ai duratei de funcţionare utilă.
La întreprinderea dată uzura se calculează în computator introducînd datele
necesare calculului uzurii.
O situaţie generalizatoare a uzurii totale acumulate pe grupuri şi tipuri de
mijloace fixe este reprezentată în: (Anexa 6).
Evidenţa analitică a uzurii mijloacelor fixe se ţine pe fiecare obiect şi cont în
parte (Anexa 7).
Pentru evidenţa sintetică a uzurii e destinat contul de pasiv 124 „Uzura
mijloacelor fixe”. În credit se reflectă calculul uzurii, iar în debit – casarea ei.
Soldul este creditor şi reprezintă suma uzurii calculate a mijloacelor fixe existente
la întreprindere la finele perioadei de gestiune.
Reparaţia se efectuează în secţia de reparaţie a întreprinderii. La terminarea
reparaţiei se întocmeşte Actul de dare în exploatare.
Ieşirea mijloacelor fixe poate avea loc în rezultatul:
1. Lichidarea în urma uzurii depline.
2. Vînzării altor persoane juridice.
3. Transferării gratuite.
Documentele ce atestă ieşirea şi dau dreptul de a efectua modificări în fişa de
inventar (Anexa 9) la rubrica “ieşiri” şi dau dreptul la efectuarea operaţiilor de
creditare a contului 123, sunt următoarele:
a. Proces verbal de casare a mijoacelor fixe care se mai numeşte şi act de
casare a mijloacelor fixe (Anexa 11), în care se arată casării valorii bunurilor,
valoarea de intrare, suma uzurii acumulate, valoarea normativă, valoarea bunurilor
materiale obţinute din lichidare.
b. Proces verbal de lichidare a mijloacelor fixe, aici sunt reflectate aceleaşi date
ca şi în celelalte documente, însă se foloseşte la vinderea mijlocului fix.
c. Alt document utilizat la întreprindere ce atestă ieşirea mijloacelor fixe este
bonul de comandă. El este utilizat pentru eliberarea mijloacelor fixe în alte scopuri
decît cele reflectate mai sus.
1. Decontarea uzurii calculate a utilajului ieşit:
Dt 124 “Uzura mijloacelor fixe”
Ct 123 “Mijloace fixe”
2. Înregistrarea cheltuielilor:
Dt 721 “Cheltuieli din activitatea de investiţii”
Ct 123 “Mijloace fixe”
3. Înregistrarea materialelor la intrări:
Dt 211 “Materiale”
Ct 123 “Mijloace fixe”
15
 4.Casarea uzurii şi valorii de bilanţ
Dt 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Dt 124 „Uzura mijloacelor fixe”
Ct 123 “Mijloace fixe”
5.Înregistrarea materialelor la intrări
Dt 211 “Materiale“
Ct 123 “Mijloace fixe”
Ct 621 “Venituri din activitatea de investiţii” –
La sfîrşitul anului inventarierea şi rezultatele inventarierii sunt expuse într-un
act verbal.
Balanţa de verificare este efectuată după inventarierea unde datele trebuie să
corespundă, cele din evidenţa sintetică cu cele din evidenţa analitică.
Deasemenea ca activ material pe termen lung sunt terenurile (Anexa 14).
Conform contractului cu numărul 586 din 23.11.2005 s-a cumpărat un teren
în sumă de 4349,06 lei (Anexa 15). Se întocmeşte următoarea formulă contabilă:
Debit 12220 “Terenuri cu construcţii”- 4349,06 lei
Credit 53930 “Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori”- 4349,06 lei
Conform conractului numărul 6 din 23.06.06 cheltuieli de înregistrare la
oficiul cadastral Ungheni şi alte servicii au fost în sumă de 11524,64 lei se
înregistreză următoarea formulă contabilă:
Debit 12220 “Terenuri cu construcţii”- 11524,64 lei
Credit 25100 “Cheltuieli anticipate curente”- 11524,64 lei

16
 Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen lung
Investiţiile reprezintă activele întreprinderii alocate în capitalul statutar ale
altor întreprinderi în titluiri de valoare, în obiecte imobile şi de preţ care nu se
folosesc pentru destinaţie, directă, sub forma de împrumuturi altor persoane fizice
sau juridice.
IS CVC „Milestii Mici” deţine investiţii pe termen lung în părţi nelegate (131)
în sumă de 715420 lei (Anexa 49), adică investitorul nu are influenţă rotabilă.
Acţiunea reprezintă drept de proprietate a investitorului în compania investită. În
rezultat întreprinderea investitoare obţine venit sub forma de
devidende.Deasemenea deţine investiţii pe termen lung în părţi legate în sumă de
66829,85 lei (Anexa 49).
Se deosebeşte evaluarea iniţială şi cea ulterioară a investiţiilor. Evaluarea
iniţială se efectuează în momentul întrării investiţiilor şi ea include preţul de
cumpărare; comisioanele plătite brokerilor, taxele, impozitele prevăzute de
legislaţie şi alte cheltuieli legate de achiziţie investiţiilor. Evaluarea ulterioară
presupune reflectarea în bilanţ la valoarea iniţială conform SNC-25 şi este
recunoscută ca metoda de bază. Valoarea iniţială va rămîne neschimbată pe
parcursul perioadei de deţinere a investiţiei. Dacă cursul acţiuni oscilează
permanent la bursa are loc reevaluarea (se diminuează constutîndu-se cheltuială,
se majorează constatîndu-se vanit). Pe parcursul perioadei de gestiune la societatea
analizată n-a avut loc reevaluare, adică s-a păstrat valoarea de intrare.
Investiţiile financiare pe termen lung (Anexa 50) mai pot fi înregistrate în
bilanţ după: valoarea reevaluată care se stabileşte în rezultatul reevaluării
investiţiilor (Anexa48) la data întocmirii bilanţului contabil şi ea se determină în
cazul cînd valoarea de intrare a investiţiilor diferă esenţial de valoarea de piaţă; la
valoarea cea mai mică dintre valoarea de întrare şi cea de piaţă. Întreprinderea
alege individual metoda de evaluare a investiţiilor pe termen lung, stabilind-o în
politica sa de contabilitate elaborată pe anul de gestiune.
Investiţiile în părţi nelegate se consideră alocările de mijloace băneşti şi
nebăneşti în alte întreprinderi în care investitorul deţine nu mai mult de 20%., din
mărimea totală a capitalului statutar. Evidenţa analitică a acestora se ţine pe tupuri
de clase de investiţii, pe emitenţi sau întreprinderi în care au fost investite
mijloacele.
Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de activ 131 “Investiţii financiare
pe termen lung în părţi nelegate”.
La intrarea investiţiilor în părţi nelegate se întocmesc înregistrările contabile:
Dt 131”Investiţii pe termen lung”
Ct 241, 242, 243-la investiţiile procurate din contul mijloacelor băneşti
Ct 539- la achitarea ulterioară a investiţiilor procurate
Ct 229-“Alte creanţe pe termen scurt” la procurarea investiţiilor prin schimbul

17
cu alte active
Ct 622-“Venituri din activitatea financiară” la procurarea gratuită a investiţiilor
de la alte persoane fizice sau juridice.
Ct 534-“Datoriile privind decontările cu buget” la suma TVA şi impozitele
legate de procurarea investiţiilor.
Ieşirea investiţiilor pe termen lung se contabilizează în felul următor:
Dt 714-“Alte cheltuieli operaţionale” la vaoarea investiţiilor pe termen lung ieşite
Dt 241, 242, 243”Conturi de mijloace băneşti”-la încasarea sumelor acordate
anterior sub formă de împrumuturi altor întreprinderi
Dt 714 “Cheltuieli” –la valoarea investiţiei care nu poate fi restituită sau achitată
Ct 131-La valoarea totală a investiţiilor ieşite achitate.
În cazul cînd se schimbă termenul de care dispune întreprinderea, investiţiile pe
termen lung pot trece în categoria celor pe termen scurt şi invers.
Investiţiile pe termen lung trecute în categoria celor pe termen scurt se evaluează la
cea mai mică valoare dintre valoarea de întrare şi cea de piaţă.

Contabilitatea materialelor şi obiectelorde mică valoare şi scurtă durată

Materialele şi materia primă au însemnătate mare în totalul stocurilor de mărfuri şi

materiale deoarece ele fac parte din activ şi pot fi puse în circulaţie foarte rapid.
Deoarece este o întreprindere foarte mare, atît după numărul colectivului, cît şi
după rolul ei în economia naţională, ea operează cu o vastă nomenclatură de
materii prime şi materiale.
Conform SNC nr. 2 „Stocuri de mărfuri şi materiale” materialele se împart în 2
subgrupe:
1. Materii prime – sunt bunurile care participă direct la fabricarea produselor şi
se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie în
starea lor transformaţională.
2.Materiale consumabile – sunt acele categorii de bunuri de natura activelor
curente (materiale auxiliare, combustibil, ambalaje, piese de schimb, materiale de
construcţii) care participă direct la procesul de producţie ce se poate regăsi, de
regulă, în conţinutul material al noilor produse.
Stocurile de mărfuri şi materiale, cu excepţia obiectelor de mica valoare şi
scurtă durată, sunt reflectate în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică
dintre cost şi valoarea realizabilă netă. În contabilitatea curentă evaluarea acestora
se efectuează după metoda FIFO.
Cheltuielile care nu sunt cunoscute la momentul intrării materiei prime sau
materialelor se includ în contul „Devieri” la sfîrşitul lunii curente.
Adaosul comercial la mărfurile comercializate prin magazinele de firmă se
formează reieşind din analizarea cheltuielilor comerciale şi include cheltuieli de
transportare, cheltuieli pentru deservirea gratis cu pungi şi altele.
La diverse cheltuieli care se includ în cost se referă cheltuielile ce ţin de
aducerea bunurilor la starea cerută, cheltuielile de transport pentru transportarea

18
producţiei gata şi altele.
Costul normativ se calculează reieşind din normele cheltuielilor materiale
directe, cheltuielilor directe la salariu şi cheltuielilor indirecte de producere
conform calculaţiilor pentru evaluarea curentă a producţiei în curs de execuţie,
cheltuielilor privind retribuirea muncii şi cheltuielilor de producţie indirecte se
apreciază în proporţia cheltuielilor materiale şi producţiei nefinisate către
consumul material la fabricarea producţiei.
Materiile prime cuprind următorul nomenclator cu evidenţa lor în următoarele
subconturi ale contului 211 „Materiale”, unde în debit se înscriu intrările de
materiale fabricate sau procurate la valoarea lor de intrare, iar în credit – ieşirea
lor.
Din grupa materialelor consumabile fac parte următoarele subgrupe:
211.2 „Semifabricate procurate şi articole de completare” – aici se ţine evidenţa
materialelor destinate producerii bomboanelor.
211.3 „Combustibil” – unde se ţine evidenţa combustibilului la benzinăria
proprie şi a filialelor.
211.4 „Ambalaje” – ambalajul care este utilizat la împachetarea produselor
finite sau ambalaj complementar materialelor sau materiilor prime procurate.
211.5 „Piese de schimb” – piese de schimb necesare parcului auto existent sau
utilajului tehnologic.
211.6 „Alte materiale”- mai ales se duce evidenţa materialelor ce sunt
consumate pentru întreţinerea curăţeniei la întreprindere (săpun, detergenţi, cîrpe
etc.)
211.8 „Materiale de construcţie” – materialele de construcţie ce sunt folosite
pentru reparaţiile capitale.
Evidenţa analitică se face pe fiecare tip de material aparte şi fiecărui material i
se atribuie un cod nomenclator.
De aprovizionările cu materiale la întreprindere se ocupă secţia de
aprovizionare, care are ca scop:
- găsirea agenţilor economici ce pot livra materiale şi materii prime necesare.
- încheierea contractelor de vînzare-cumpărare a materialelor cu acordul
conducerii şi secţiei juridice.
- aprovizionarea cu materiale de la furnizorii locali.
Atunci cînd colaboratorii sînt delegaţi după materiale şi se eliberează un
document numit „delegaţie” (Anexa 19), care este de strictă evidenţă şi în el se
introduc datele personale din buletinul de identitate a delegatului, este pusă
ştampila şi semnat de contabilul responsabil de delegaţii, conducătorul secţiei
aprovizionare şi însuşi delegatul.
Evidenţa analitică a acestor delegaţii se face în „Registrul delegaţilor”, unde
sunt înscrise bunurile materiale care trebuie procurate şi firma unde este delegat.
După 3 zile de la eliberarea delegaţiei, delegatul trebuie să dea darea de seamă
pe fiecare delegaţie eliberată lui şi drept documente justificative pentru aceste dări
de seamă sunt facturile TVA (Anexa 18) şi de expediţie eliberate de către furnizor.
La intrare în patrimoniu stocurile de materiale şi de obiecte de mică valoare şi
scurtă durată cumpărate se evaluează la valoarea de intrare, ce este formată din:
19
 • valoarea de cumpărare a stocurilor;
• cheltuieli de transport-aprovizionare;
• taxele vamale şi alte plăţi legate de procurare.
Costul cuprinde cheltuieli de achiziţionare, pentru prelucrare şi alte cheltuieli
necesare pentru aducerea stocurilor în stare de utilitate.
Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul probabil de vînzare a stocurilor în
procesul activităţii economice ordinare diminuată cu cheltuielile accesorii pentru
comercializarea lor.
Documentele primare privind intrările de materiale care permit să se înscrie la
intrări în fişa de magazie:
1. Factura TVA şi factura de expediţie – sunt documente de strictă evidenţă
care le eliberează numai editura statistică. Aceste documente însoţesc orice livrare
dintre doi agenţi economici. Prin factura de expediţie se atestă dreptul de
proprietate de la furnizor la cumpărător. Factura TVA (Anexa 18) serveşte drept
bază pentru a trece în cont la cumpărărtor a sumei TVA şi înscrierea acestei
procurări în Registrul de evidenţă a procurărilor, care au număr şi serie.
2. Declaraţia vamală şi invoice – acest document este întocmit de declarantul
mărfii, adică de cel ce efectuiază procedura de devamare. El serveşte drept bază
pentru intrare în posesia lui cît şi temei pentru plata TVA, taxelor vamale şi
procedurilor vamale. El este întocmit de către importator în 4 exemplare pentru
secţia statistică, economică şi de control al vamei, este valabil numai cînd stă
ştampilă vamei şi ştampila personală a lucrătorului vamei.
3. În unele cazuri cînd materialul este procurat de persoane fizice în numerar,
atunci este întocmit act de achiziţie, care este deasemenea un document de strictă
evidenţă, se întocmeşte în 2 exemplare şi este baza de calcul a 5% reţinute la sursă
şi care trebuie plătite în bugetul de stat conform art. 90 al Codului Fiscal pînă la
data de 10 a lunii următoare lunii de achiziţie.
4. Orice intrare în depozit sau la întreprindere este însoţită de „Dispoziţie de
înregistrare la intrări” (M-4), care este un document ce atestă intrarea în depozit a
materialelor procurate sau mărfurilor produse la întreprindere. El totodată este şi
document de bază ce dă dreptul la înscrierea de intrări în fişa de magazie unde
semnează delegatul şi magazinierul care a primit materialul.
5. Darea de seamă materială (Anexa 16) este un document ce înregistrează
denumirea materialelor,codul lor,unitatea de măsură şi denumirea lucrărilor
efectuate. Deasemenea este indicat totalul cantităţii materialelor cheltuite.
După ce materialele şi materia primă au intrat la depozit magazinierul introduce
la intrări în Fişa de magazie (M) care este un document centralizator ce arată starea
de facto a stocului de un anumit tip de materiale, el este întocmit de magazinier
odata cu producerea schimbărilor în stoc, intrări sau ieşiri de la depozit.
În fiecare 10 zile aceste fişe sunt controlate de contabilul responsabil de
evidenţa la acest depozit, să corespundă cu datele din sistemul automatizat de
contabilitate, după ce a verificat soldurile contabilul responsabil esteprezent la
fiecare control şi pune data controlului. Fişa de magazie se deschide odată cu
intrarea unui nou tip de material şi ei i se pune un cod care corespunde cu codul
materialului. Ele se păstrează în cartotecă care este la fiecare magazinier, totodată
20
ele sunt întreţinute atît automatizat, cît şi manual.
Aceste fişe sunt păstrate timp de 3 ani după ce ele au fost scoase din uz.
Dar în contabilitate evaluarea curentă a stocurilor privind existenţa şi ieşirea se
face prin metoda costului mediu ponderat care se calculează astfel:
CMP=(Si+Vi)-(Cs+Ci)
Si – stoc iniţial
Vi – valoarea totală a intrărilor
Cs – cantitatea existentă în stoc
Ci – cantitatea intrată.
Varianta aplicării acestei metode este actualizarea periodică a costului unitar
mediu ponderat, la întreprindere această actualizare se face lunar.
Documentele ce atestă ieşiri şi dau dreptul de a efectua modificări în fişa de
magazie la rubrica ieşiri şi de asemenea ce dau dreptul la efectuarea operaţiilor de
creditare a contului 211 sunt următoarele:
Fişa limită de consum care este un document prin care se face eliberarea
materiei prime şi materialelor din depozitul central spre secţiile de producţie şi pe
baza lor sunt calculate consumurile directe de materiale. Ea este îndeplinită de
către maistrul sau tehnologul şef şi în ea trebuie să fie semnăturile şefului
depozitului, şeful secţiei şi normator, în ea este pusă luna care nu trebuie depăşită,
de regulă, se îndeplineşte o fişă pe lună dar însemnările se fac zilnic, dacă în secţia
de producţie la sfîrşitul lunii sunt materiale care nu au fost utilizate ele sunt trecute
la sold în luna viitoare
Această fişă limită este utilizată şi atunci cînd materialele sunt utilizate de
secţiile auxiliare pentru producerea materialelor complimentare.
Deasemenea se mai întocmeşte şi un astfe de document primar cum ar fi –
Bonul de intrare (Anexa 17) care este întocmit în baza facturii fiscale (Anexa 18).
Alt document utilizat la întreprindere pentru evidenţa ieşirilor este bonul de
comandă. El este utilizat pentru eliberarea materialelor în alte scopuri decît cele de
producţie, de exemplu, pentru deservirea magazinelor administrative şi altor
subdiviziuni ce deservesc întreprinderea. Ele totodată sunt şi documente ce atestă
folosirea internă a materialelor de la un magaziner la altul.
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată sunt bunurile cu valoare mai mică
decît limita stabilită pentru a fi considerate mijloace fixe (1000 lei) indiferent de
durata lor de utilizare sau cu o durată mai mică de 1 an indiferent de valoarea lor,
precum şi bunurile asimilare acestora (instrumente şi obiecte de inventar,
îmbrăcăminte şi încălţăminte de protecţia muncii precum şi construcţiile
provizorii).
Valoarea de intrare a OMVSD se determină în contabilitatea curentă ca şi
pentru mijloacele fixe.
OMVSD a căror valoare unitară este mai mică de 500 lei, se trec la
consumuri sau cheltuieli, pe măsura predării acestora în folosinţă, în mărime de
100% din valoarea de intrare a acestora .
Uzura se calculează pentru OMVSD cu valoarea mai mare de 500 lei, în
proporţie de 100% din valoarea acestora, cu scăderea valorii rămase probabile, iar
celor mai mici de 500 lei – 100% din valoarea lorAceste obiecte de regulă nu se
21
consumă într-un singur ciclu de exploatare, ele îşi transferă valoarea lor în mai
multe cicluri de exploatare pe măsura întrebuinţării lor în cheltuielile activităţii sub
formă de uzură calculată în proporţie de 100 % din valoarea acestora diminuată cu
valoarea probabilă rămasă, excepţie fac obiectele de mică valoare şi scurtă durată a
căror valoare unitară este mai mică de ½ de la limita stabilită. Ele trec la cheltuieli
sau consumuri pe măsura predării lor în exploatare.Potrivit Regulamentului cu
privire la obiectele de mică valoare şi scurtă durată Nr. 05/2-30-154 din 03.06.97 şi
paragrafului 34 al SNC2 obiectele de mică valoare şi scurtă durată sunt active care:
-au valoare unitară mai mică decît limita stabilită de legislaţie indiferent de
durata de exploatare.
-au o durată de exploatare mai mică de un an, indiferent de valoarea unitară.
Pentru evidenţă sunt destinate următoarele conturi sintetice şi următoarele
subconturi:
213.1 “OMVSD în stoc”
213.2 “OMVSD în exploatare”.
Aceste conturi sunt conturi de activ, în debit se reflectă intrările, în credit –
ieşirile de OMVSD.
Alt cont utilizat pentru evidenţa obiectelor este contul 214 “Uzura obiectelor de
mică valoare şi scurtă durată” – pentru obiectele care nu sunt consumate la prima
utilizare. Creditul acestui cont reflectă valoarea uzurabilă inclusă în cheltuieli sau
consumuri în momentul dării lor în folosinţă, iar în debit – casarea uzurii calculate
aferente acestui obiect.
Ieşirile de OMVSD se execută prin bonul de comandă de la depozit spre locul
utilizării lor.
Ieşirea acelor tipuri de OMVSD a căror valoare este mai mică de ½ din limita
stabilită ele sunt direct trecute la cheltuieli sau consumuri.
La sfîrşitul anului numaidecît se face inventarierea care este un procedeu
contabil prin care se verifică situaţia de facto la locul depozitării cu datele din
contabilitate. Acest procedeu este un procedeu al controlului intern prin care
întreprinderea doreşte să ştie starea de facto la fiecare depozit, fiecare magazin.
Inventarierea poate fi planificată sau operativă cînd se face fără ca magazinerul
să ştie în prealabil.
Inventarierea este făcută prin ordinul directorului fabricii şi pe baza acestui
ordin este numită comisia de inventariere.
Inventarierea se face în prezenţa gestionarului, în timpul inventarierii nu are loc
nici o mişcare din depozitul dat, uşile depozitului se închid şi se pune o ştampilă a
contabilităţii şi una a magazinerului, în timpul inventarierii se întocmeşte lista de
inventariere.
În timpul inventarierii se pot depista OMVSD ce trebuiesc decontate.Acest
lucru se face în baza Actului de decontare a obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată (Anexa 20). Se emite un ordin unde se stabileşte o comisie care examinează
aceste obiecte şi confirmă uzura lor.
După ce s-a făcut inventarierea se face un act verbal NV-G unde sunt expuse
rezultatele inventarierii.
La întreprindere aşa lipsuri în anul de gestiune examinat nu au fost, dar teoretic
22
se fac următoarele înregistrări contabile:
Dt 227.4 “Creanţe privind recuperarea daunelor”
Ct 211.2 – şa suma valorilor materiale
Ct 612 – la suma coeficientului
Ct 534 – la suma TVA.
La sfîrşitul lunii, trimestrului, anului se fac următoarele verificări pe fiecare
gestionar, pe fiecare subcont, şi pe fiecare cont.
Balanţele de verificare la fiecare gestionar sunt executate după efectuarea
inventarierii: corespunderea datelor din evidenţa sintetică şi analitică cu datele din
balanţele de verificare.
Acest proces se efectuează prin intermediul sistemului automatizat de date ce
permite evidenţa operativă pe fiecare tip şi gen de material la sfîrşitul anului.
Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor fabricate.

Evidenţa producţiei în curs de execuţie este dusă în contul 215 „Producţia în curs de
execuţie”
Ceea ce priveşte producţia în curs de execuţie atunci aici intră produsele ce nu au
trecut toate fazele de producţie (Anexa 32).
Producţia în curs de execuţie este evaluată la preţul de cost a cheltuielilor.
Evidenţa produselor fabricate este dusă în contul de activ 216 „Produse” ce la
întreprindere are mai multe subconturi.
În debitul acestor conturi se duce evidenţa produselor fabricate, iar în credit
realizarea sau utilizarea lor în cadrul întreprinderii.
Balanţa producţiei gata este prezentată în (Anexa 35).
Intrările în acest cont se fac de la producţia de bază prin formula contabilă, în
luna decembrie (Anexa 36):
Dt 21610 „Produse” - 19771501,06 lei
Ct 811 „Producţia de bază” -19771501,06 lei
Iar ieşirile pot fi efectuate pe mai multe căi, pentru reutilizare în cadrul
întreprinderii:
Dt 211 „Materiale”
Ct 216.2 „Semifabricate din producţia proprie”
Aceste operaţii se fac prin intermediul dispoziţiei de livrare a materialelor.
Sau materialele sunt eliberate pentru a fi comercializate prin reţeaua proprie de
magazine, ca document primar este factura de expediţie eliberată de secţia vînzări:
Dt 217 „Mărfuri” - 3939295,77 lei
Ct 216.1 „Produse finite” – 3939295,77 lei
Sau ieşirile în alte scopuri:
Dt 711 „Costul vînzărilor” – 13349714,89 lei
Ct 2161 „Produse finite” - 13349714,89 lei
Concomitent produsele pot să se deterioreze sau să fie sustrase, ca lipsuri la
inventariere, atunci se întocmeşte formula contabilă:
Dt 71470 „Alte cheltuieli operaţionale” – 63,65 lei
Ct 216.1 „Produse finite”. -63,65 lei

23
 Inventarierea producţiei este executată la sfîrşitul lunii în zile libere, cînd nu
lucrează întreprinderea, sunt verificate la faţa locului numărul efectiv de produse şi
corespunderea lor cu datele din contabilitate, procedura de inventariere este aceeaşi
ca şi la alte materiale

24
 Contabilitatea mărfurilor
Mărfurile reprezintă bunurile procurate de la alte persoane juridice şi fizice cu
scopul revînzării în aceeaşi stare.
IS CVC „Milestii Mici” are o serie de magazine de firmă şi angro în care pe
langă producţia proprie se mai realizează şi alte mărfuri care sunt aduse de la
furnizori cu care anticipat sau încheiat contracte. Mărfurile sunt însoţite de factura
de expediţie (Anexa 83), factura TVA (Anexa 82) evidenţa cărora este dusă în
«Jurnalul de evidenţa a procurărilor «.
Evidenţa analitică a mărfurilor se ţine pe sortimenet, tipuri, locuri de păstrare şi
pesroane gestionare. Evidenţa sintetică se ţine cu ajutorul contului de activ 217
„Mărfuri”. Organizarea evidenţei mărfurilor este condiţionată de metoda de
evaluare folosită în decursul perioadei de gestiune.
Conform SNC-2 întreprinderile pot utiliza 2 dou metode de evaluare curentă a
mărfurilor:
• La cost efectiv (valoarea de întrare)
• La preţ de vînzare
La IS CVC „Milestii Mici”evaluarea se face la preţ de vînzare.
La sfîrşitul fiecărei săptămîni, magazinul prezintă o dare de seamă privind
întrările şi ieşirile de mărfuri . Iar la sfîrşitul fiecărei luni se petrece inventarierea
tuturor mărfurilor (Anexa 80). Şi deasemenea, la sfîrşitul lunii, în contbilitate laIS
CVC „Milestii Mici” se întocmeşte o dare de seamă generalizatoare în care se
include toate intrările, ieşirile şi soldul la sfărşitul lunii (Anexa 79).
La intrarea mărfurilor se întocmeşte formula contabilă:
Debit 217 „Mărfuri”
Credit 217 „Mărfuri”
La intrarea produselor proprii se întocmeşte formula:
Debit contul 217 „Mărfuri”
Credit contului 216 „Produse”
La ieşirea mărfurilor se întocmesc formulele contabile :
Debit contului 229 „Alte creanţe pe termen scurt”
Credit contului 217 „Mărfuri”
Adaosul comercial aferent mărfurilor vîndute se aplică conform formulei
(Anexa 72):
(Soldul iniţial 821+Rulajul creditor 821)/(Soldul iniţial 217+Rulajul debitor
217)
Deasemenea se mai întocmesc şi alte documente primare cum ar fi:

25
 • Venitul sumar pe mărfuri (Anexa 73)
• Livrarea sumară pe mărfuri (Anexa 74)
• Livrat sumar Furnizor / Client (Anexa 75)
• Livrat sumar Magazine firmă (Anexa 76)
• Catalogul preţurilor (Anexa 78) ş.a
Indiferent de metoda de evaluare utilizată în evidenţă curentă, la finele
perioadei de gestiune mărfurile se reflectă în bilanţ la cost efectiv (valoarea de
întrare). Pentru determinarea costului efectiv la întreprinderile unde mărfurile
se evaluează la preţ de vînzare se întocmeşte formula contabilă:
Debit contului 217 «Mărfuri « (cu semnul minus)
Credit contului 821 «Adaos comercial «
Inventarierea mărfurilor la IS CVC „Milestii Mici”are loc o dată în an, de
obicei formîndu-se o comisie care petrece inventarierea, şi apoi ia măsurile
necesare.

26
 Contabilitatea creanţelor

Creanţele constituie o parte activelor care trebuie achitate întreprinderii de

către alte persoane fizice şi juridice la scadenţă stabilită prin condiţiile contractului,
cambiei sau altor acte normative.
Creanţele pe termen lung şi scurt sînt reflectate în contabilitate la valoarea
nominală. Pentru recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor dubioase,
întreprinderea formează după necesitate pe seama cheltuielilor comerciale o
rezervă specială. Creanţele cu filialele întreprinderii sînt reflectate la contul 223
“Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” la valoarea nominală fără TVA.
Creanţele cu termen expirat de achitare conform legislaţiei în vigoare se trec la
pierderi numai la aprobarea deciziei respective de către Consiliul Societăţi.
Decontările clienţilor şi cumpărătorilor rareori au loc concomitent cu
expedierea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor. În aceste condiţii
furnizorul are dreptul unei creanţe asupra cumpărătorului. Pentru generalizarea
informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea creanţelor cu o durată nu mai
mare de un an, aferente decontărilor cu cumpărătorii şi clienţii pentru produsele
(mărfurile) expediate şi serviciile prestate, este destinat contul de activ 221
«Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale «. In debitul lui se reflectă
formarea creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale, iar în credit -
achitarea lor. Soldul este debitor şi reprezintă sumele datorate de cumpărători şi
clienţi la finele perioadei de gestiune. La contul dat pot fi deschise următoarele
subconturi:
2211 «Facturi de primit din ţară «
2212 «Facturi de primit din străinătate «
2213 «Cambii primite «.
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se
ţine pe fiecare debitor, fiecare cont analitic poate să fie atît creditor cît şi debitor
acesta depinde de suma de bani care este trasferată pentru marfa expediată dacă
depăşeşte se trece la credit iar dacă sunt mai mici atunci ele rămîn pe debitul
contului analitic.
Creanţele comerciale pot fi divizate în creanţe ale debitorilor din ţară şi creanţe
ale debitorilor din străinătate.
Livrarea producţiei se efectuează în baza unui contract de vînzare-cumpărare
încheiat cu cumpărătorul şi pe baza facturii de expediţie (Anexa 34) şi facturii
TVA (Anexa 33).
Livrările efectuate agenţilor economici din republică se impozitează cu TVA în
mărime de 20% din valoarea mărfii .
În urma achitării de către client a mărfurilor primite se înscrie formula contabilă
şi ca document de bază serveşte extrasul de cont valutar de la bancă, care atestă
achitarea sumei de către furnizor .
Dt 243 «Cont valutar
Ct 2212 «Facturi de primit din străinătate «
Intrarea mijloacelor băneşti pentru achitarea creanţelor pe termen scurt aferente
facturilor comerciale :
27
 a)Prin intermediul casei
Debit 2411 «Casa lei «
Credit 2211 « Facturi primite din ţară”
b) Primit pe contul de decontare
Debit 242 “Cont de decontare”
Credit 2211“Facturi primite din ţară”
Achitarea creanţelor pe seama:
Subiecţii impozabili cu TVA - furnizorii mărfurilor (serviciilor) ţin Registrul de
evidenta a livrarilor este destinat pentru înscrierea facturilor TVA (Anexa 33)
(benzilor de înregistrare a aparatelor de casa, borderourilor de evidenta), оntocmite
de furnizor, оn scopul determinarii sumei TVA pentru marfurile livrate (expediate)
(serviciile prestate). Evidenta facturilor TVA оn Registrul de evidenta a livrarilor
se efectueaza оn ordine cronologica pe masura livrarii marfurilor (prestarii
serviciilor) sau primirii avansului.
Registrul de evidenţă a livrarilor se duce discret (nu conform totalului
cumulativ)de catre contribuabilii TVA- furnizorii marfurilor (serviciilor).
Registrul de evidenta a livrarilor serveşte în calitate de:
*0 registru auxiliar pentru înregistrarea vînzarilor si prestare de
servicii
*1 document, оn baza caruia se determina lunar TVA colectat
*2 document de controlat al unor operatii contabile
Оn Registrul de evidenta a livrarilor este obligatorie, de asemenea, includerea
datelor din documente, eliberate la exportul marfurilor si serviciilor, cоt si a datelor
facturii de expeditie la livrarea marfurilor (serviciilor) scutite de TVA.
Filialele, sucursalele si subdiviziunile separate, aflate la bilantul
contribuabilului TVA si care nu sînt contribuabili ai TVA de sine stătători, tin
Registrele procurărilor, oglindind în ele datele:
- din facturile TVA (Anexa 33), eliberate pentru livrarile impozabile de mărfuri
si servicii;
- din facturile de expeditie (Anexa 34), eliberate pentru livrările de marfuri si
servicii neimpozabile;
- pe livrările de mărfuri, realizate în reteaua comertului cu amănuntul
La procurarea materialelor, mărfurilor, furnizorul poate cere achitarea acestora
pînă la livrarea lor, sub forma avansurilor. Pentru evidenţa avansurilor pe termen
scurt acordate furnizorilor, altor creditori în contul mărfurilor, materialelor şi altor
active sau serviciilor prestate, precum şi privind achitarea produselor, lucrărilor
primite de la clienţi pe măsura finisării lor parţiale, pe termen nu mai mare de un
an, este destinat contul de activ 224 “Avansuri pe termen scurt acordate”. În debit
se reflectă sumele avansurilor acordate pe termen scurt, iar în credit – sumele
avansurilor înregistrate pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori, anulate sau
restituite. La contul dat pot fi deschise următoarele subconturi:
2241 «Avansuri pe scurt acord în ţară «
2242 « Avansuri pe scurt acordat în străinătate «
Evidenţa analitică a avansuril pe termen scurt se ţine pe fiecare debitor.
Fiecare cont analitic poate să fie atît creditor cît şi debitor acesta depinde de
28
suma de bani care este trasferată pentru materiale,servicii expediate dacă
depăşeşte valoarea materiale recepţionate trece la credit .
Acordarea avansurilor în contul livrării mărfurilor, materialelor, prestării
serviciilor se execută prin Dispoziţie de plată bancară şi Dispoziţie de plată din
casă.
Contabilitatea creanţelor privind decontările cu bugetul
Decontările cu bugetul au particularităţi specifice datorită reglementării
normative a modului de determinare şi achitare a creanţelor şi datoriilor faţă de
buget. Raporturile întreprinderii cu bugetul au un caracter multiplu şi divers, de
aceea decontările cu bugetul se reflectă în conturi distincte privind datoriile şi
creanţele.
Creanţele bugetului faţă de întreprindere apar ca urmare a impozitelor stabilite
vărsate la buget în avans, a sumelor plătite în plus în buget, a diferenţelor taxei pe
valoare adăugată plătită şi încasată.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea
creanţelor privind decontările cu bugetul, cuvenite întreprinderii din buget,
conform legislaţiei în vigoare, este destinat contul de activ 225 «Creanţe pe
termen scurt privind decontările cu bugetul «. In debitul acestui cont se
înregistrează avansurile vărsate la buget potrivit impozitelor stabilite de legislaţie
(cu excepţia TVA), precum şi sumele plătite în plus la buget şi diferenţele între
sumele TVA plătită şi primită, iar în credit - sumele trecute în cont pentru stingerea
datoriilor aferente decontărilor cu bugetul, realizate în perioadele de gestiune
curente sau ulterioare, precum şi plăţile în plus recuperate de buget. Soldul acestui
cont este debitor şi reprezintă datoriile bugetului faţă de întreprindere la finele
perioadei de gestiune.
La contul 225 «Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul « pot fi
deschise următoarele subconturi:
2251 «Creanţe pe termen scurt privind impozitul pe venit «,
2252 «Creanţe pe termen scurt privind alte impozite şi plăţi «.
Contul 226 «Taxa pe valoarea adaugata de recuperat « este destinat
generalizarii informatiei privind sumele taxei pe valoarea adaugata de recuperat,
aferenta valorilor în marfuri si materiale si serviciilor procurate (primite) de
оntreprindere. Acest cont este un cont de activ, оn debitul acestui cont se reflecta
sumele TVA, aferente facturilor de plata pentru stocurile de marfuri si materiale,
serviciile prestate, care urmeaza a fi trecute la decontarile cu bugetul, iar оn credit -
sumele taxei pe valoarea adaugata, compensate pentru achitarea datoriilor fata de
buget, realizate оn perioadele de gestiune sau ulterioare. Soldul acestui cont este
debitor si reprezinta suma taxei pe valoarea adaugata care va fi supusa decontarilor
cu bugetul.
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt privind decontările cu bugetul se
ţine pe feluri de impozite şi termene de recuperare a acestora în buget.
Contabilitatea creanţelor pe termen scurt ale personalului, inclusiv ale
titularilor de avans.
Creanţele personalului faţă de întreprindere pot apărea în urma operaţiilor ce se
referă la:
29
 - retribuirea muncii;
- acordarea avansurilor spre decontare;
- mărfurile vîndute în credit;
- recuperarea daunei materiale;
- alte operaţii, cum ar fi plata pensiilor alimentare şi altor titluri executorii.
Creanţele pe termen scurt ale personalului se reflectă în contul de activ 227
«Creanţe pe termen scurt ale personalului «. In debitul acestui cont se reflectă
înregistrarea creanţelor pe termen scurt ale personalului faţă de întreprindere, iar în
credit - achitarea creanţelor pe termen scurt ale personalului. Soldul este debitor şi
reprezintă datoriile personalului faţă de întreprindere la finele perioadei de
gestiune.
Pentru executarea unor sarcini de serviciu persoanelor, numite titulari de avans,
li se eliberează avansuri spre decontare. Aceste avansuri sunt destinate, în special,
acoperirii cheltuielilor de deplasare care includ:
• cheltuieli de călătorie (costul biletelor de călătorie tur-retur)
• cheltuieli privind cazarea
• diurna.
In baza decontului de avans se trec în cont cheltuielile efectuate de titularul de
avans:
Debit 7139 «Cheltuieli generale şi administrative «
Credit 2272 «Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans «
Dacă titularul de avans nu a cheltuit toată suma, el trebuie să restituie întreprinderii
suma diferenţei prin dispoziţie de încasare :
Debit 241 ”Casa”
Credit 2272 «Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans «
Deasemenea se utilizează contul 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile
calculate”(Anexa 61).Analiza conturilor analitice este efectuată în Jurnal – Credit
contul 228 (Anexa 60).
Delegatului i se plătesc cheltuielile de transport conform documentelor justificative
prezentate. În caz de neprezentare a documentelor privind utilizarea transportului
pe teritoriul RM, cheltuielile de transport se achită conform tarifelor minimale.
Delegatului i se compensează cheltuielile efective privind cazarea.
La categoria “Alte creanţe” se referă şi datoriile debitoare privind reclamaţiile.
Reflectarea sumei reclamaţiei în debitul contului 229 “Alte creanţe pe termen
scurt”, se efectuează numai dacă pretenţiile au fost înaintate şi recunoscute de
reclamant sau au fost adjudecate de organele judiciare.Evidenţa analitică este
efectuată înpe fiecare reclamant
La sfîrşitul anului de gestiune se face pe baza datelor operativă o listă de
inventariere a creanţilor şi datoriilor ( INV 9) cu creanţe pe tipuri în care debitorii
confirmă creanţele.
Contabilitatea mijloacelor băneşti

Pentru păstrarea numerarului, precum şi pentru efectuarea decontărilor în

numerar la întreprindere, este destinată casieria. Contabilitatea mijloacelor băneşti

30
din casieria IS CVC „Milestii Mici”este organizată în conformitate cu «Regulile
privind ţinerea operaţiilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova «,
aprobate prin Hotărârea Guvernului R.M. din 25 noiembrie 1992.
Operaţiile de casă sunt ţinute de către casier, care poartă răspundere materială
deplină în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru integritatea tuturor valorilor
şi pentru orice prejudiciu organizat întreprinderii, atît în rezultatul acţiunilor
premeditate, cît şi în rezultatul nepăsării sau îndeplinirii necorespunzătoare a
sancţiunilor toate aceste obligaţiuni sunt incluse în „Contract răspundere
matererială”
Toate operaţiile de casă trebuie să fie documentate. Evidenţa mijloacelor
băneşti este dusă în Registrul evidenţei miloacelor băneşti (Anexa 46).
Astfel, primirea numerarului de către casieria întreprinderii se efectuează prin
Dispoziţia de încasare semnată de către contabilul-şef. Primirea banilor este
confirmată printr-o chitanţă semnată de contabilul-şef şi de casier, certificată de
ştampila casierului.
Eliberarea numerarului din casierie se efectuează prin Dispoziţia de plată. De
asemenea în caz de necesitate se întocmesc Ordine de plată (Anexe 42,43).
Documentele de eliberare a numerarului sunt semnate de conducătorul şi
contabilul-şef al întreprinderii.
Astfel, la sfârşitul zilei de muncă datele documentelor de încasare (Anexa 40) şi
de plată (Anaxa 39) sunt înscrise de către casier în «Registrul de casă” (Anexa 38)
în care prin foia indigo se scriu două exemplare unul este detaşabil la care
anexîduse dispoziţiile de plata şi incasare serveşte baza pentru înscriile în
registrile contabile.
Controlul asupra ţinerii corecte a Registrului de casă se pune în sarcina
contabilului-şef al unităţii economice.
Evidenţa analitică a operaţiunilor de casă se ţine pe fiecare plătitor sau primitor
de bani, pe surse de încasare şi direcţii de utilizare a numerarului (Anexa 47).
Evidenţa operaţiilor privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti din
casieria întreprinderii se ţine în contul de activ 241 «Casa « la IS CVC „Milestii
Mici” acest cont are următoarile subconturi:
2413 ”Casa dolari SUA”
2411 „ Casa lei”
În debitul acestor subcotnuri se reflectă toate încasările de mijloace băneşti în
casă, iar în creditul lui -plăţile în numerar. Soldul este debitor şi reprezintă
numerarul existent în casieria întreprinderii la finele perioadei de gestiune.
Încasarea mijloacelor băneşti în casierie din vînzarea rebutului ne utilizate de
întreprindere care au fost socotite nelicvide de la o peresonă fizică conform
Dispoziţii de încasare:
Debit 241 “Casa”
Credit 611 “Venit din vînzări”
Credit 534 „ Datorii faţă de buget”
Primirea banilor din contul decontare tot se excută conform Dispoziţie de
încasare şi verificîndu-se cu extrasul de cont.
Debit 2411 “Casa lei”
31
 Debit 2421 „ Cont de decontare lei”
La fel înscriu şi celelalte formule contabile aferente operaţiilor încasare a
mijloacelor băneşti în casă.
La ieşirea numerarului pe baza Dispoziţilor de plată se întocmesc următoarele
formule contabile:
Debit 2272 «Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans «
Credit 2411 «Casa lei «
Depunerea disponibilităţilor băneşti în contul de decontare de face la sfârşitul
zilei de muncă prin Dispoziţilor de plată contra Chitanţei eliberate de bancă:
Debit 2421 «Cont de decontare lei «
Credit 2411 «Casa lei «
Achitarea datoriilor faţă de personal se execută prin lista de plată (Anexa 41) care
este înmînată maistrului,operaţiile contabile sunt executate după ce au fost primită
lista deplată cu semnăturile salariaţilor care au incasat salariile . De exemplu pe
baza listei de plată nr.MR-53 (Anexa 41) se face următorea formulă contablă :
Debit 531 «Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii «-1656,40 lei
Credit 2411 «Casa lei « -1656,40 lei
La fel înscriu şi celelalte formule contabile aferente operaţiilor încasare a
mijloacelor băneşti din casă.
LaIS CVC „Milestii Mici”se efectuează revizia casei în termenele stabilite de
conducătorul întreprinderii, dar nu mai rar de o dată pe trimestru, numărând toţi
banii şi alte valori aflate în casierie. Pentru efectuarea reviziei casei, prin ordinul
conducătorului întreprinderii să desemnează o comisie, care întocmeşte un Act de
inventariere a numerarului (Anexa 37).
Actul se foloseşte pentru reflectarea rezultatelor inventarierii mijloacelor băneşti
efective, aflate în casieria întreprinderii. La plusurile stabilite cu ocazia inventarieri
pe baza actului de mai sus se face următoarea formulă contabilă:
Debit 2411 „Casa lei”
Credit 612 „Alte venituri operaţionale”
La întreprindere mai este utilizat contul 245 „Transfer băneşti în expediţie”
unde întrepriderea duce evidenţa mijloacelor băneşti aflate în casieriile
magazinelor de firmă.
Contabilitatea mijloacelor băneşti în contul de decontare
Pentru păstrarea temporară a mijloacelor băneşti libere, efectuarea plăţilor şi
încasărilor, întreprinderea deschide conturi de decontare la bănci, prin care sunt
efectuate operaţiunile de decontare. Astfel, IS CVC „Milestii Mici”dispune de
conturi de decontare în valută naţională în BC «Victoriabanc «, BC „Banca
Socială”.
IS CVC „Milestii Mici”utilizează următoarele forme de decontare:
- dispoziţia de plată
-dispoziţie de plată trezorerială
- cec
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor
băneşti în valută naţională (Anexa 44), înregistrate în contul de decontare al
întreprinderii la bancă, este destinat contul de activ 242 «Cont de decontare « . În
32
debitul lui se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută naţională, în credit -
utilizarea mijloacelor băneşti. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma
mijloacelor băneşti în contul de decontare la finele perioadei de gestiune.La SA
“Bucuria” evidenţa analitică este dusă pe ficare cont de decontare la fiecare bancă
(Aexa 45):
2421 „Cont decontare lei”
2427 „Cont lei Banca Socială”
2426 „Cont lei VictoriaBanc”
2423 „Convertirea Valutei”
Ultimul subcont este destinat evidenţei leilor moldoveneşti necesari pocurării
valutie străine.
Încasarea mijloacelor băneşti pentru achitarea creanţelor aferente facturilor
comerciale aici document primar este extrasul de cont.
Debit 2421 “Cont de decontare lei”
Credit 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” Încasarea
mijloacelor băneşti din casieria întreprinderii acesta tot este executată prin
inteermediului extrasului decont:
Debit 2421 “Cont de decontare lei”
Credit 2411 “Casa lei”
Plata din contul de decontare are loc prin intermediul fomelor de decontare (în
afară de cec) enumerate mai sus aceste forme trebuie s-ă fie îndeplinite prin maşină
de scris sau automatizat dar trebuie să prfectate în două exenmplare primul să fie
ştampilat cu ştampila întreprinderii cu două semnături primul rămîne la bancă iar
al doilea este transmis întreprinderii ştampilat.
Achitarea datoriilor faţă de buget prin dispoziţia de plată trezorială :
Debit 534 «Datorii privind decontările cu bugetul «
Credit 2421 «Cont de decontare lei «
Achitarea datoriilor faţă de fondul social prin dispoziţia de plată :
Debit 533 “Datorii privind asigurările”
Credit 2421 „Cont de decontare lei”
La eliberarea numerarului de pe contul de decontare este perfectet cecul care
este un document de strictă evidenţă eliberat de banca ce deserveşte clientul el
conţine datele spre cel ce încasează numeralul şi trebuie să conţină aceleaş
elimenta ca-şi dispoziţia de plată:
Debit 2411 „Casa lei”
Credit 2421 „Cont de decontare lei”
Achitarea serviciilor prestate de bănci se face automat din contul de decontare
fără a perfecta documente de decontare:
Debit 713 “Cheltuieli generale şi administrative”
Credit 242 “Cont de decontare”
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor
băneşti în valută străină în conturile valutare din băncile de pe teritoriul Republicii
Moldova şi din străinătate, este destinat contul de activ 243 «Cont valutar «. În
debitul acestui cont se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută străină, iar în
credit - utilizarea acestora. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă existenţa
33
mijloacelor băneşti în valută străină la finele perioadei de gestiune.
Evidenţa analitică la contul valutar se ţine pe fiecare valută în parte în fişe de
evidenţă analitică la contul 243 «Cont valutar « la SA “Bucuria” sunt următorile
subconturi :
2432 „Cont ruble ruseşti AIB”
2436 „Cont USD Victoriabanc”
2433 „Cont valutarDM AIB”
2431 „Cont valutar USD”
Diferenţa de curs este diferenţa care apare în rezultatul reflectării în evidenţa
contabilă la aceeaşi dată a operaţiei în valută străină raportată la valuta naţională de
diferite cursuri de schimb valutar.
Diferenţa de curs poate fi pozitivă şi negativă. Diferenţa de curs pozitivă de
reflectă în contul 622 «Venituri din activitatea financiară «, iar diferenţa de curs
negativă - la contul 722 «Cheltuieli ale activităţii financiare «.
IS CVC „Milestii Mici” are deschis cont valutar la BC «Victoriabanc” şi toate
operaţile cu valută se efectuează conform „Regulamentului privind
regelememtarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova” nr.65/4596 din
25/12/97.
Încasarea valutei din exportul mărfii pe contul de decntare are loc prin
intermediul sistemului interbancar de decontării SWIT.
Pentru livrarea mărfii cumpărătorului de peste hotare la sIS CVC „Milestii
Mici”e întocmeşte declaraţia de repatriere a mijloacelor băneşti provenite din
exportul de mărfuri. Declaraţia de repatriere cu ştampila băncii se prezintă la vamă
împreună cu declaraţia vamală .Operaţile cu valută au documente mai specifice de
decontare
Încasarea mijloacelor băneşti prin achitarea creanţelor aferente facturilor
comerciale
Debit 243 “Cont valutar USD ”
Credit 221 „Facturi de primit din străinătate „
Reflectarea diferenţelor de curs valutar favorabile aferente soldurilor
mijloacelor valutare:
Debit 243 “Cont valutar”
Credit 6223 «Venituri din diferenţe de curs valutar «
Achitarea creditelor bancare în valută străină pe termen scurt
Debit 511 “Credite bancare pe termen scurt”
Credit 2431 “Cont valutar USD”
Acordarea avansurilor pe termen scurt:
Debit 2242 “Avansuri pe termen scurt acordate”
Credit 2431 “Cont valutar USD”
Achitarea comisioanelor bancare:
Debit 713 “Cheltuieli generale şi administrative”
Credit 243 “Cont valutar”
Reflectarea diferenţelor de curs valutar negative aferente soldului mijloacelor
valutare în contul valutar .
Debit 7223 “Cheltuieli ale activităţii financiare”
34
Credit 243 “Cont valutar”
Operaţiunile privind debitul şi creditul conturilor 242 «Cont de decontare « şi
243 «Cont valutar « se reflectă în registrele analitice şi sintetice.

35
 Contabilitatea capitalului propriu

Capitalul propriu reprezintă mărimea rămasă în activele întreprinderii după

scăderea datoriilor, în componenţa lui sunt incluse:
1. Capitalu statutar.
2. Capitalul suplimentar.
3. Rezervele.
4. Profitul nerepartizat.
5. Capitalul secundar.
La determinarea capitalului propriu din mărimea lui se scad:
- capitalul nevărsat.
- capitalul retras.
- pierderea neacoperită.
- dividendele plătite în avans.
Capitalul propriu cuprinde capitalul statutar şi suplimentar, rezervele,
profitul (pierderea) nerepartizat al pierderilor de gestiune şi al celor precedente şi
capitalul secundar. Capitalul statutar este stabilit prin statut şi este egal cu 30167
mii lei. Modificările pot fi efectuate numai în baza Hotărîrilor Adunării Generale a
Acţionarilor a societăţii cu înregistrarea în organele respective.
Capitalul statutar constituit la înfiinţarea societăţii este o condiţie a existenţei şi
funcţionării acesteea şi determină valoarea minimă a activelor sale nete care asigură
interesele patrimoniale ale crditorilor şi acţionarilor.
Capitalul social al societăţii este stabilit în statut şi constituie 5600 lei. Nu
poate fi modificat pînă ce nu vor fi primite noi fondatori şi incluse în statut
modificările corespunzătoare.
Deci, capitalul statutar reprezintă valoarea aporturilor fondatorilor societăţii pe
acţiuni la patromoniul acetsora depuse în contul achitării acţiunilor.
Pe parcursul activităţii întreprinderii în componenţa capitalului statutar
nu a survenit nici o modificare.
Conform planului de conturi contabile pentru generalizarea informaţiei
privind situaţia şi mişcarea capitalului statutar este destinat contul de pasiv 311. În
credit se reflectă mărimea capitalului anunţat în documentele de constituire, iar în
debit – micşorarea lui. Soldul este creditor şi reflectă mărimea apitalului statutar la
finele perioadei de gestiune
Pentru respectarea cerinţelor legislaţiei e necesar de deschis la contul 311
următoarele subconturi:
1. „Fond statutar”.
2. „Acţiuni simple neînregistrate”.
3. „Acţiuni simple înregistrate”.
4. „Acţiuni privilegiate neînregistrate”.
5. „Acţiuni privilegiate înregistrate”.
6. „Aporturi”.
7. „Cote de participaţie”.
Evidenţa analitică a capitalului statutar se ţine pe fondatori).
Capitalul de rezervă este tratat ca o măsură de precauţie pentru înlăturarea
36
riscurilor desfăşurării normale ale activităţii de întrprinzător.
Acest capital al societăţii IS CVC „Milestii Mici” va constitui 15% din capitalul
ei social şi se formează prin prelevări anuale din profitul net pînă la atingerea
mărimii date. Mărimea prelevărilor anuale se stabileşte de 5% din profitul net al
societăţii.
Contabilitatea sintetică a rezervei se ţine cu ajutorul conturilor clasei 32
„Rezerve”. Sunt conturi de pasiv, în credit – formarea rezervelor, în debit –
utilizarea lor.
Rezervele se grupează în 3 categorii pentru fiecare fiind destinate conturile:
321 „Rezerve prevăzute de legislaţie”.
322 „Rezerve prevăzute de statut”.
323 „Alte rezerve ”.
Formarea rezervei se reflectă conform statutului:
Dt 332„Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”
Ct 322„Rezerve prevăzute de statut”.
Profitul nerepartizat reprezintă o parte din capitalul propriu care nu a fost
utilizată sau repartizată între proprietarii întreprinderii sub formă de dividende sau
venituri din participaţii.
Utilizarea profitului nerepartizat se efectuează şi se reflectă în contabilitate numai
în baza adunării generale a acţionarilor întreprinderii.
Cu ajutirul contului 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor
precedenţi” la sfîrşitul anului se închide contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei
de gestiune” prin următoarea înregistrare contabilă:
Dt333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”
Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”
Pentru generalizarea informaţiei privind diferenţelor din reevaluarea activelor pe
termen lung este destinat contul de pasiv 341„Diferenţe din reevaluarea activelor pe
termen lung”. În creditul acestui cont se reflectă ecartul de revaluare a activelor pe
termen lung, iar în debit – suma reducerilor. Soldul acestui cont poate fi creditor – în
cazul în care suma ecartului de reevaluare depăşeşte reducerile de reevaluare a
activelor pe termen lung şi se reflectă în bilanţ cu semnul plus sau debitor – cînd
suma reducerilor depăşeşte ecartul de reevaluare şi se reflectă cu semnul minus.
Avem următoarea înregistrare contabilă care reprezintă o corectare a datoriei
amînate privind impozitul pe venit care a fost supramărită din cauza măririi uzurii în
scopuri fiscale:
Dt 341„Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”
Ct 425 „Datorii amînate privind impozitul pe venit”
Modul de completare a registrelor privind contabilitatea capitalului propriu se
efectuează în mod automatizat şi ca bază pentru înregistrările contabile servesc deciziile
adunării generale şi Statutul precum şi deciziile luate de pe urma analizei raporturilor
auditorilor.

37
 Documentarea, calculul şi contabilitatea salariului

La întreprinderea IS CVC „Milestii Mici”contabilitatea şi calculul salariului se

efectuează în secţia – Calculul salariului unde cadrele au următoarele sarcini:
a) calculul necesarului de salariaţi;
b) reciclarea angajaţilor;
c) evidenţa pe fişe personale;
d) întocmirea rapoartelor statistice 1-M, 1-C şi altele care se referă la muncă;
e) calculul eficienţei factorului muncă;
f) perfectarea forţei de muncă;
g) concedierea.
La angajarea salariatului în cadrul întreprinderii salariatul depune cerere (Anexa
29) către şeful secţiei cadre şi directorul întreprinderii împreună cu ancheta-tip.În
caz că salariatul este concediat sau preferă să-şi dea demisia din propria iniţiativă
deasemenea depune o cerere (Anexa 27),prin care îşi anunţă decizia.
După angajarea lui este deschis un fişier personal sub numărul din tabel, sub
care angajatul va apărea în toate documentele de evidenţă primară a volumului şi
timpului de muncă.
Toate drepturile şi obligaţiile sînt înscrise în „Contractul colectiv de muncă”,
unde sînt reglementate toate relaţiile dintre întreprindere şi angajat: statele de plată,
timpul de muncă, controlul medical-Îndreptare (Anexa 28), remunerarea muncii
etc. Un alt document ce reglementează aceste relaţii este Codul Muncii.
La întreprindere există 2 forme de salarizare:
- în regie (pe unitate de timp)
- mixtă.
Salarizarea pe unitate de timp se calculă în funcţie de timpul lucrat (oră, zile),
fără ca să se precizeze cantitatea de muncă care trebuie să fie efectuată de către
angajat pe unitate de timp dată. Acest salariu se calculă prin formula:
Sb = Nh * Tarif * Prime
Nh – numărul de unităţi de timp lucrate la întreprindere, care este ora.
Tarif – compensarea monetară pentru unitatea de timp lucrată
Prime – toate adaosurle la salariul de bază.
La întreprindere conform contractului colectiv de muncă sînt următoarele prime
pentru:
• lucrul de noapte;
• condiţii nocive de muncă;
• prima din fondul salarial.
Ca document primar pentru evidenţa timpului lucrat serveşte „Tabelul de
pontaj” (Anexa 21), (MR-13), în care sînt incluse datelel în fiecare zi, atît absenţele
cît şi cauzele lor, se completează zilnic la sfîrşitul zilei de către maistrul sau
conducătorul sectorului, la sfîrşitul lunii este prezentat la secţia „Personal” şi în
contabilitate. La secţia „Personal” pe baza lui se calculează datele pentru Raportul
Statistic 1-M. În contabilitate pe baza acestui document se calculă numărul de ore
lucrate efectiv, deasemenea pe baza lui se calculă salariul.
Pentru a calcula salariul este necesară – Lista de calculare a salariului
38
muncitorilor pentru fiecare lună, pentru fiecare secţie în parte şi pentru fiecare
brigadă (Anexa 25), unde se indică numele salariaţilor, profesia, categoria, zilele
lucrate etc.
Tot prin intermediul tabelului de pontaj la secţia de construcţii se duce evidenţa
orelor şi zilelor de muncă la un anumit obiect.
Forma mixtă de salarizare cuprinde elemente de sisteme de salarizare atît în
acord, cît şi în regie. Această formă de salarizare se foloseşte la calculul salariului
lucrătorului din activitatea de bază la fabrica SA “Bucuria”.
Pentru supraîndeplinirea planului de producţie conform contractului colectiv de
muncă prima acordată din fondul de salarizare se calculează astfel:
Salariul de bază în acord * coeficientul supraplan
Coeficientul supraplan = (cantitatea supraplan * 3,3%) * 25%
Totodată fiecare salariat ce lucrează în acord dispune de tarif orar pentru a
calcula celelalte prime.
Pentru evidenţa contabilă a salariilor este destinat contul de pasiv 531 „Datorii
faţă de personal privind retribuirea muncii”. În credit se calculează salariile, iar în
debit – plata lor sau reţinerile din salariu.
La calcularea salariului se stabilesc următoarele formule contabile :
Dt 81100 “Activitatea de bază”
Ct 53100 “Datorii privind retribuirea muncii”
Această formulă se face şi la celelalte subdiviziuni ale întreprinderii unde costul
producţiei se include în contul 811 „Costul producţiei”, 812 „Producţia auxiliară”,
813 „Consumuri indirecte de producţie”.
În funcţie de tipul activităţii, caracterul lucrărilor, calculul salariului se reflectă,
dacă nu sunt incluse în costul de producţie, la cheltuielile perioadei.
1. Pe baza tabelului de pontaj (Anexa 21) şi fişei personale (Anexa 22) pentru
salariaţii din comerţ pe luna decembrie:
Dt 712 „Cheltuielile comerciale”
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
2. Pentru angajaţii din administraţie:
Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
3. Totodată conform planului de calculaţie, salariul este inclus în costul
lucrărilor pentru activele nemateriale prin formula contabilă:
Dt 112 „Active nemateriale în curs de execuţie”
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
La salariu se mai adaugă concediile pentru boală, concediile de odihnă şi
indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă.
Evidenţa indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă se face pe
baza documentului foaie de boală sau buletin de boală, care este eliberat de
medicul de sector, confirmat de medicul şef al combinatului şi mărimea
indemnizaţiei depinde de:
a) salariul mediu pe 2 luni
b) vechimea în muncă, dacă angajatul:
În urma salariului luat ca bază de calcul pentru determinarea indemnizaţiilor nu
39
se includ următoarele tipuri de remunerări:
1. Salariul plătit pentru abaterile de la condiţiile normale de lucru (ore
suplimentare în timpul sărbătorilor, zilelor de odihnă şi noaptea).
2. Salariul plătit în timpul staţionării întreprinderii;
3. Salariul aferent concediilor de odihnă, boală.
4. Toate tipurile de premii.
Modul de calcul al indemnizaţiilor este următorul:
Suma indemnizaţiilor = salariul mediu zilniic * nr. de zile de boală * %
vechimii în muncă
Salariul mediu zilnic = (salariul pe ultimele 2 luni – sume neluate în
consideraţie) / zile lucrate efectiv (ultimele 2 luni)
Sumele indemnizaţiilor calculate sunt plătite din sumele mijloacelor asigurărilor
sociale, care se reflectă pe luna decembrie prin următoarea formulă contabilă:
Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 533 „Datorii privind asigurările “
Apoi aceste sume sume sunt transmise în conturile personale ale salariaţilor
care au prezentat buletinul de boală.
Alte plăţi efectuate către salariaţi este concediul de odihnă conform Codului
Muncii, fiecare lucrător are dreptul la odihnă 24 zile lucrătoare în anul
calendaristic.
Este necesar de scris o cerere către secţia remunerare a muncii (Anexa 23) unde
se indică perioada concediului, funcţia salariatului ş.a.
În caz de necesitate se utilizeaza Nota de lichidare (Anexa 26).
Primul concediu la un loc de muncă salariatul are dreptul să-l primească după
11 luni de lucru la întreprinderea dată, apoi el poate să-l folosească cît doreşte,
numai cu acordul conducerii şi nu dauna activităţii întreprinderii.
Concediile de odihnă sunt plătite din rezervă pentru concediu care se formează
în contul 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare”.
În calculul salariului mediu nu se includ:
1. Plăţile pentru lucrul ce nu intră în sfera obligaţiilor muncitorului.
2. Plăţile în natură.
3. Dividendele primite.
Deci, salariul se calculă ca:
Salariul pe timpul concediului = salariul mediu zilnic * nr. de zile de odihnă.
Salariul mediu zilnic = salariile plus primle (3 luni) / zile lucrate efectiv (3
luni).
Documentele primare privind calculul concediilor de odihnă este dipoziţia de
acordare a concediilor (M 16), pe baza ei se întocmesc următoarele formule
contabile:
Dt 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare”
Ct 531 „Datorii privind retribuirea muncii”
Documentele primare la acest tip de operaţii sunt deciziile judecătoreşti şi
pentru reţinerile din salariul pentru salariatul ce face serviciul militar alternativ se
întocmeşte formula contabilă:
Dt 531 ”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
40
 Ct 539 „Alte datorii faţă pe termen scurt”
În unele cazuri salariatul procură în contul salariatului materiale de la
întreprindere şi documentele primare sunt factura TVA şi factura de expediţie.
Întreprinderea poate se vîndă salariatului marfa cu un preţ mai scăzut, însă TVA
trebuie de plătit de la valoarea de piaţă a mărfii.
Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 211 „Materiale”
Ct 534.2 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată”
Suma TVA de 120 lei se calculă ca valoarea de piaţă 600 lei a unei tone de
ciment fără TVA şi deci TVA este 120 lei (600 * 1,2 - 600).
Dar conform Codului Muncii toate reţinerile din salariu nu trebuie să
depăşească ½ din salariul calculat spre plată.
Pentru evidenţa sintetică a defalcărilor şi decontărilor afente contribuţiilor
pentru asigurările sociale în Fondul Social, datorii privind asigurarea medicală este
destinat contul de pasiv 533 „Datorii privind asigurările”. În credit se reflectă
datoriile calculate, iar în debit – miloacele achitate.
Suma contribuţiilor pentru asigurările sociale se calculează ca 31% din salariul
brut prin formula contabilă:
1. Pentru angajaţii din activitatea de bază şi auxiliară, inclusiv consumurile
indirecte:
Dt 811 „Producţia de bază”
Dt 812 „Activităţi auxiliare”
Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie”
Ct 533.1 „Datorii faţă de Fondul Social”
2.Salariile calculate ce se referă la cheltuielile generale şi administrative precum
şi la cele comerciale se reflectă astfel:
Dt 712 „Cheltuieli comerciale”
Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
Ct 533.1 „Datorii faţă de Fondul Social”
Suma de plată în Fondul Social spre plată se calculează ca diferenţa dintre sumele
asigurărilor sociale calculate şi sumele din asigurările sociale folosite de către
angajaţii întreprinderii pentru:
a. Incapacitatea temporară de muncă.
b. Pentru funerarii.
c. Ajutor material anual participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la
Cernobîl.
d. Compensaţii nominative.
e. La naşterea copilului.
f. Compensaţii pentru îngrijirea copilului pînă la 16 ani.
Din salarii se calculă şi impozitul pe persoane fizice ce este stabilit prin articolul
15 din Codul Fiscal în mărime de:
8% - de la venitul ce nu întrece suma de 1750 lei.
13% - de la venitul ce întrece 6200lei dar nu depăşeşte 21000 lei.
28% - ce depăşeşte suma de 21000 lei.
Acest venit al salariatului include orice formă de salariu, îndemnizaţiile precum şi
41
înlesniri acordate de întreprindere salariatului. Nu se includ în venitul impozabil
îndemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă inclusiv a invalidităţii,
alimentele pentru copii, dividende de la rezidenţi, moştenirea averii, alte forme de
venituri stabilite de Codul Fiscal.
Acest impozit este reţinut la locul de muncă în mimentul plăţii salariului.
Întreprinderea conform Codului Fiscal este obligată să scadă din venitul impozabil
scutirile acordate salariatului şi alte scutiri. Conform Codului Fiscal aceste reţineri
trebie plătite nu mai tîrziu de data de 10 a lunii următoare după luna în care a avut
loc reţinerea.
Pentru ca salariatul să aibă dreptul la scutiri, el scrie o cerere (Anexa 24) la care
enexează buletinul de identitate şi alte documente ce confirmă aceste scutiri.
Pentru evidenţa plăţii salariului şi reţinerilor din el se întocmeşte statul de salariu
ce e calculat pe baza fişelor personale (Anexa 22), acest stat este prezentat
contabilului-şef care îl verifică şi îl trimite în caserie spre plată.
Plata salariului la întreprindere se efectuează de maistrul care primeşte suma de
bani necesară şi lista de plată MK-53 ce este documentul ce confirmă plata.
Concomitent maistrul în timp de 14 ore dacă banii nu au fost utilizaţi trebuie să-i
întoarcă în caserie.
Toate aceste operaţii sunt incluse în registre pe conturi analitice pe fiecare
salariat, apoi în total pe întreprindere în registre ale conturilor 531,533.

42
 Contabilitatea datoriilor
Contabilitatea creditelor bancare
Datoriile pe termen lung şi termen scurt sînt reflectate în contabilitate la
sumele care trebuie să fie plătite. Datoriile aferente creditorilor şi împrumuturile
bancare sînt reflectate în bilanţ, ţinîndu-se cont de dobînzile aferente plăţii la finele
perioadei de gestiune.
Creditele bancare şi alte împrumuturi (inclusiv şi datoriile pentru procente)
se oglindesc în evidenţă după costul nominal.
Împrumuturile în valută străină se oglindesc în evidenţă la cursul oficial al
BNM la fiecare sfîrşit de lună.
Datoriile cu termen expirat de achitare conform legislaţiei în vigoare se trec
la venituri în baza actului de inventariere şi al procesului verbal al comisiei de
inventariere.
La laIS CVC „Milestii Mici” capitolul datorii pe termen lung este utilizat contul
425 „Datorii amînate privind impozitului pe venit” aceste datorii apar în
difirenţilor dintre calcul uzurii în scopuri impozabile conform art 26 al Codului
Fiscal şi a calculu uzurii în scopuri conform, SNC 16” Contabilitatea activelor pe
termin lung” şi diferenţe între cheltuielile permise spre deducere conform art 28
al Codului Fiscal. Aceste datorii sunt calculate în Anexa 2D la Declaraţia
privindimpozitul pe venit din activitatea de antraprenoriat rd 0311şi rd.0312
Datoriile financiare includ datoriile care apar în legătură cu procurarea
capitalului atras.
Modul de creditare, de primire şi rambursare a creditelor bancare este
reglementat de contractul de credit încheiat cu banca
Pentru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt sînt destinat contul
511”Credite bancare pe termen scurt”.
Aceste cont este de pasiv. În creditul lui se reflectă sumele creditelor bancare pe
termen scurt şi lung primite, iar în debit – suma creditelor rambursate. Soldul este
creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii aferente creditelor bancare pe termen
scurt şi lung nerambursate la finele perioadei de gestiune.
Contul 511 “Credite bancare pe termen scurt” este destinat generalizării
informaţiei referitoare la situaţia decontărilor privind creditele, termenul de
rambursare al cărora nu este mai mare de un an.
Evidenţa analitică se ţine pe feluri de credite şi pe bănci.
Contabilitatea datoriilor comerciale
Datoriile comerciale reprezintă angajamentele de plată a întreprinderii faţă de
furnizori, antreprenori, alţi creditori privind:
- facturile comerciale
- faţă de părţile legate
- pentru avansurile primite.
LaIS CVC „Milestii Mici” evidenţa sintetică a datoriilor comerciale se ţine pe
contul de pasiv 521 «Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale «. În
credit se înregistrează creşterea, apariţia datoriilor comerciale, în debit - achitarea,
stingerea datoriilor. Soldul este creditor şi reprezintă datoriile comerciale ale
întreprinderii la o dată anumită.
43
 Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare emise de furnizori,
respectiv facturile.Acceptarea spre plată a facturilor de la furnizori.
De exemplu au fost livraţii bani petru stingerea datorii petru materialile livrate
pe baza dispoziţii de plată se fac următoarile formule contabile.
Debit 521 «Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale «
Credit 2421 «Cont de decontare lei «
Achitarea datoriilor din contul valutar
Debit 5212 “Facturi de achitat în străinătate”
Credit 2431 “Cont valutar USD ”
Registrul de evidenta a procurarilor se tine obligatoriu de catre subiectii
impozabili - consumatorii marfurilor si serviciilor si este destinat pentru
înregistrarea facturilor TVA, prezentate de furnizori, în scopul determinarii sumei
TVA destinate trecerii în cont (restituirii).
În cazul utilizarii marfurilor (serviciilor) procurate în alte scopuri decât cele
legate de activitatea de întreprinzator, pentru care a fost efectuata în modul stabilit
trecerea în cont (restituirea) sumelor TVA, în Registrul de evidenta a procurarilor
se face înscrierea ce corecteaza aceasta suma a impozitului, cu diminuarea
corespunzatoare a sumei totale a TVA, destinate trecerii în cont (restituirii) în
perioada curenta de dare de seama.
Contabilitatea avansurilor pe termen scurt primite
Contul 523 “Avansuri pe termen scurt primite” este destinat generalizării
informaţiei privind avansurile primite de la cumpărători şi clienţi în contul livrării
valorilor în mărfuri şi materiale, precum şi privind achitările pentru produse şi
servicii pe măsura executării parţiale a acestora.
Contul 523 “Avansuri pe termen scurt primite” este un cont de pasiv. În creditul
acestui cont se reflectă sumele avansurilor şi a plăţilor primite, în debit – sumele
compensării avansurilor în cazul decontărilor cu cumpărătorii pentru producţia
livrată. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii
aferente avansurilor pe termen scurt primite la finele perioadei de gestiune.
Evidenţa analitică a avansurilor pe termen scurt primite se ţine pe clienţi.
Are următoarile sub conturi
5231”Avansuri lei”
5232 „Avansuri valuta”
Evedenţa analică se duce pe ficare întreprinderecare care a acordat avans dar
informaţia avansurilor primite din străinătate este evedenţiată pe ficare ţară care
apoi este generalizate în Bilanţul Contabil la Nota informativă privind avansurile şi
investiţilor acordate şi primite clienţilor externi în col 6.
Contabilitatea datoriilor calculate. Datoriile calculate cuprind angajamentele
de plată ale întreprinderii faţă de personal, organele asigurări sociale, buget,
fondatori, ş. a. participanţi, faţă de alţi creditori. Datoriile faţă de personal cuprind
angajamentele privind retribuirea muncii ş.a. operaţii.
Evidenţa analitică faţă de salariaţi se ţine pe fiecare lucrător în parte, forme de
retribuire a muncii şi tipuri de reţineri din salariu. Evidenţa sintetică a datoriilor
faţă de personal se ţine pe contul 531 «Datorii faţă de personal privind retribuirea
muncii «. În credit - calcularea datoriilor faţă de salariaţi, în debit - achitarea şi
44
reţinerile din salariu. Soldul este creditor, reprezintă, mărimea datoriilor
întreprinderii faţă de personal la o dată anumită.
Datoriile privind asigurările includ:
a) datorii faţă de fondul social privind contribuţiile la asigurări sociale şi
reţinerile din salariile lucrătorilor (1%)
b) datorii faţă de companiile de asigurări privind asigurarea medicală, bunurilor,
asigurarea persoanelor.
Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de pasiv 533 «Datorii privind
asigurările «. În credit se reflectă calcularea, creşterea datoriilor privind asigurările,
în debit - achitarea, utilizarea mijloacelor asigurării sociale. Soldul este creditor.
Pentru toţi agenţii economici este stabilit tariful de 31% din fondul de retribuire
a muncii.
Calcularea contribuţiilor la asigurările sociale se înregistrează în evidenţă
concomitent cu calcularea salariilor .
Datoriile privind decontările cu bugetul includ angajamentele întreprinderii
privind impozitele şi taxele. Modul şi cotele de impozitare, precum şi lista
impozitelor şi taxelor se stabilesc de către actele legislative în vigoare.
Întreprinderea are relaţii cu bugetul de stat privind ipozitele şi taxele
republicane. Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu bugetul se ţine
pe contul de pasiv Contul sintetic 534 «Datorii privind decontarile cu bugetul « în
dezvoltarea caruia se deschide contul de gradul n 5342 «Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata « se foloseste pentru generalizarea informatiilor aferente
decontarilor cu bugetul.
Dupa virarea soldului în debitul contului 225 «Creante pe termen scurt privind
decontarile cu bugetul «, conturile de gradul II corespunzatoare, contul 534
«Datorii privind decontarile cu bugetul « se soldeaza.
La începutul lunii pentru suma nominalizata se întocmeste formula contabila
reversibila debitul contului 534 «Datorii privind decontarile cu bugetul « si
creditul contului 225 «Creante pe teren scurt privind decontarile cu bugetul «.
Evidenta analitica a taxei pe valoarea adaugata se tine cu ajutoru1 registrelor de
evidenta a livrarilor si procurarilor.
În cazul accizelor se folosesc conturile: 534 “ Datorii privind decontarile cu
bugetul « cu subcontul 534/3 “Datorii privind accizele, taxele”. În creditul se
înscriu sumele calculate si datorate bugetului de stat iar în debitul - achitarea
sumelor accizelor datorate bugetului; 225 «Creante pe termen scurt privind
decontarile cu bugetul « cu subcontul 225/2 “creante pe termen scurt privind alte
impozite si plati”.
La contul 534 se pot deschide subconturi în dependenţă de tipul impozitelor şi
taxelor.
În baza registrului facturilor TVA primite şi registrului facturilor TVA
eliberate se calculează datoria TVA a bugetului, ca diferenţa dintre TVA aferentă
vînzărilor şi TVA aferentă cumpărărilor. Acest impozit se calculează lunar şi la
fabricaIS CVC „Milestii Mici”se observă formarea unei datorie privind TVA faţă
de buget, care de regulă se trece în perioada de gestiune viitoare. Faţă de buget
combinatul IS CVC „Milestii Mici”are următoarele obligaţii:
45
 1. Impozitul pe bunuri imobiliare, calculul acestui impozit se reflectă
Declaraţile.
2. Taxa pentru apă consumată
3. Taxa pentru amenajarea teritoriului, calculul reflectat în anexa 10.13..
4. Taxa pentru dreptul de a folosi simbolica locală,
Calculul impozitelor, taxelor şi a altor defalcări obligatorii (cu excepţia
impozitului pe venit, TVA) se reflectă în Darea deseamă pe taxele locale pe
trimestrul IV astfel ( Taxa pentru a folosi simbolica locală ):
Dt 713 4 “Impozite, taxe şi plăţi, cu excepţia impozitului pe venit”
Ct 534 483 “Datorii taxa amenajarea teretoriului”
La stingerea datoriei faţă de buget :
Dt 534 2 «Datorii privind TVA «
Ct 2421 «Cont de decontare lei «
Contul 539 “Alte datorii pe termen scurt” este destinat generalizării informaţiei
privind situaţia decontărilor întreprinderii aferente:
- arendei curente
- sumelor privind riscurile transmise şi acceptate pentru reasigurare
- asigurării directe
- pretenţiilor primite de la cumpărători şi clienţi, precum şi amenzilor,
penalităţilor recunoscute
- Alte servicii
Contul 539 “Alte datorii pe termen scurt” este un cont de pasiv. În creditul
acestui cont se reflectă sumele datoriilor pe termen scurt calculate, iar în debit –
achitarea acestora. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile
întreprinderii privind alte plăţi la finele perioadei de gestiune. Evidenţa analitică se
ţine pe creditori şi pe feluri de datorii .
Transferare ca plata petru servicile prestate :
Debit 5393 „Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori”
Credit 2421 “Cont de decontare lei”
Reflectarea serviciilor primite :
Debit 712 “ Cheltieli comerciale”
Debit 5342 ” Datorii privind TVA”
Credit 5393“Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori”
La sfîrşitul anului de gestiune se face pe baza datelor operativă o listă de
inventariere a creanţilor şi datoriilor ( INV 9) cu datorii pe tipuri în care creditorii
confirmă datoriilor.

46
 Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor şi veniturilor

Cheltuielile reprezintă cheltuielile şi pierderile (daunele) care apar în rezultatul

activităţii economico-financiare şi nu sunt legate nemijlocit de procesul de
producţie. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se includ în costul
produselor (serviciilor), se reflectă în raportul privind rezultatele financiare şi se
scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) al perioadei de gestiune.
Cheltuielile sunt reflectate în contabilitate în baza metodei specializării exerciţiului
a acelei perioade în care a apărut, indiferent de timpul achitării efective a acestora,
şi cuprind cheltuielile activităţii operaţionale, de investiţii, financiare şi pierderile
excepţionale.
Cheltuielile de la activitatea operaţională includ: costul vînzărilor (cheltuieli
materiale directe, cheltuieli directe la salariu, cheltuieli indirecte de producere) şi
cheltuielile perioadei (cheltuieli comerciale, cheltuieli generale şi administrative,
alte cheltuieli operaţionale), de la vînzarea produselor ş prestarea serviciilor.
Cheltuielile activităţii financiare includ cheltuielile formate în urma
schimbării mărimii şi structurii capitalului propriu, împrumuturi şi credite.
Contabilitatea cheltuielilor la IS CVC „Milestii Mici”este efectuată conform
prevederilor SNC 3 «Componenţa consumurilor şi cheltuielilor «.
Cheltuielile au loc la toate tipurile de întreprinderi. În funcţie de direcţiile
efectuării, acestea se subdivizează în 3 grupe:
1. Cheltuieli ale activităţii operaţionale
2. Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale
3. Cheltuieli privind impozitul pe venit.
Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea
activităţii de bază a .IS CVC „Milestii Mici” Aceste cuprind:
a) costul vînzărilor
b) cheltuieli comerciale
c) cheltuieli generale şi administrative
d) alte cheltuieli operaţionale
Evidenţa cheltuielilor se tine în Raport statistic nr. 5-c «Consumurile şi
cheltuielile întreprinderii « (Anexa 51).
Pentru contabilizarea cheltuielilor sunt destinate conturile sintetice din clasa 7
«Cheltuieli «. Aceste sunt conturi de activ. În debit pe parcursul perioadei de
gestiune se reflectă cheltuielile (cu total cumulativ de la începutul anului)
constatate conform S.N.C. 3. În credit se arată trecerea cheltuielilor acumulate la
sfârşitul perioadei de gestiune la rezultatul financiar. La sfârşitul fiecărui trimestru
rulajele debitoare ale contului de cheltuieli se trec în Raportul privind rezultatele
financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) perioadei de
gestiune.
Contul 711 «Costul vânzărilor « este destinat generalizării informaţiei privind
costul efectiv (valoarea de bilanţ) a produselor, mărfurilor realizate şi serviciilor
prestate.
Reflectarea valorii de bilanţ a produselor vîndute pe parcursul semestrului .
a) Debit 711 “Costul vînzărilor”
47
 Credit 216 “Produse”
Reflectarea valorii de bilanţ a mărfurilor vîndute de la cantină pe parcursul
semestrului :
b) Debit 711 “Costul vînzărilor”
Credit217“Mărfuri” c)Reflectarea
costului efectiv al serviciilor prestate pe parcusul semestrului:
Debit 711 “Costul vînuzărilor ”
Credit 811 “Producţia de bază”
Trecerea rulajului debitor de la sfârşitul trimestrului la rezultatul financiar total:
Debit 351 «Rezultat financiar total «
Ct 711 «Costul vînzărilor «
Contul 712 «Cheltuieli comerciale « se foloseşte pentru evidenţa cheltuielilor
aferente vânzării produselor, mărfii şi prestării serviciilor,reclamă In decursul
perioadei de gestiune în debitul acestui cont se acumulează cu total cumulativ de la
începutul anului cheltuielile comerciale ale întreprinderii. Contabilizarea
cheltuielilor legate de încărcarea, transportarea cumpărătorilor:
Reflectarea cheltuielilor aferente materialelor predate scopuri de întreţinere
(Anexa 53):
Debit 7124“Cheltuieliprivind reclama” – 9711,61 lei
Credit 2111 “Materiale prime şi materiale de bază” – 9711,61 lei
Evidenţa analitică se duce pe fiecare centru de cheltuelii adică pe magazine.
Trecerea rulajului debitor de la sfârşitul trimestrului la rezultatul financiar total:
Debit 351 «Rezultat financiar total «
Ct 712 «Cheltuieli comerciale «
Contul 713 «Cheltuieli generale şi administrative « (Anexa 56) se foloseşte
pentru evidenţa cheltuielilor legate de conducerea, organizarea şi deservirea
întreprinderii în ansamblu. Cheltuilile se acumulează pe conturi analitice pe
obiecte de cheltuieaiă.
Calcularea salariului personalului :
Debit 713 „ Cheltuieli generale şi administrative”
Credit 531 «Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii «
Debit 713 «Cheltuieli generale şi administrative «
Credit 533 «Datorii privind asigurările sociale «
Achitarea serviciilor bancare :
Debit 713 “Cheltuieli generale şi administrative”
Credit 243 “Cont valutar”
Trecerea rulajului debitor de la sfârşitul trimestrului la rezultatul financiar total:
Debit 351 «Rezultat financiar total «
Credit 713 «Cheltuieli generale şi administrative «
Contul 714 «Alte cheltuieli operaţionale « este destinat pentru evidenţa
cheltuielilor privind plăţii dobînzilor pentru credite şi împrumuturi, amenzi,
penalităţi, arendei curente, etc.
În cursul perioadei de gestiune alte cheltuieli operaţionale se acumulează în
debitul contului 714 cu total cumulativ de la începutul anului şi se reflectă prin
următoarele formule contabile:
48
 Reflectarea cheltuielilor privind taxa de stat
Debit 714 „Alte cheltuieli operaţionale”
Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
Calcularea sumei cheltuelilor aferaente TVA la mărfurile procurate fără
facturii TVA .
Debit 714 „Alte cheltuieli operaţionale”
Credit 242 „Cont de decontare”
Trecerea altor cheltuieli operaţionale la rezultatul financiar total:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 714 „Alte cheltuieli operaţionale”
Sau mai făcut corectării
Debit 711 „Costul vînzări”
Debit 712 „Cheltuieli comerciale”
Credit 714 „Alte cheltuieli operaţionale”
Din compartimentul cheltuieli neoperaţionale fac parte :
- Cheltuieli ale activităţii investiţională
- Cheltuieli ale activităţii financiare
Cheltuieli ale activităţii investiţională sunt cheltuelilor aferente ieşirii activelor
pe termen lung, reevaluării acestora, participaţiilor în alte întrprinderi şi cheltuili
privind operaţile cu titlul de valoare pe termin lung pentru evidenţa lor este
distinat contul 721 „Cheltuieli ale activităţii investiţională” pe baza următorilor
formule contabile :
Trecerea cheltuieli ale activităţii investiţională la rezultatul financiar total:
Debit 351 «Rezultatul financiar total «
Credit 721 „Cheltuieli ale activităţii investiţională”
Cheltuieli ale activităţii financiare sunt cheltuielile aferente plăţii
redevenţilor,arende finanţate diferenţilor negative ale cursului valutar.În cursul
perioade de gestiune se acumulează pe în debitului contului 721 „Cheltuieli ale
activităţii financiare”. Reflectarea diferenţelor de curs valutar negative aferente
soldului mijloacelor valutare în contul valutar .
Debit 7223 “Chrltuieli privind diferenţele de curs valutar”
Credit 243 “Cont valutar”
Trecerea cheltuieli ale activităţii financiare la rezultatul financiar total:
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 721 „Cheltuieli ale activităţii financiare”
Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind plăţile impozitului pe venit
efectuate în decursul anului sub formă de avansuri şi la sfârşitul anului de gestiune.
Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 731 «Cheltuieli (economii)
privind impozitul pe venit «. Diferenţe temporare impozabila ca urmarea diferitor
metode de calcul al uzurii în scopuri fiscale şi evidenţa contabilă se fac următorile
formule contabile
Debit 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.
Credit 425 „Datorii amînate privind impozitul pe venit”
Dar tot odată pe baza Declaraţiei pe impozitul pe venit sau anulat o parte din
datorii amînate privind impozitul pe venit calculate în periodile precedente:
49
 Debit 425 „Datorii amînate privind impozitul pe venit”
Credit 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.
Tot conform Declaraţii pe venit au fost calculat impozitul pe venit prin
formulă contabilă :
Debit 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.
Credit 534.1 „Datorii privind impozitul pe venit”
Deci la sfîrşitul anului se face următoare formula contabilă cu care acest este
închis cu următoare formula contabilă :
Debit 351 „Rezultatul financiar”
Credit 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.
La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 731 se reflectă
în Raportul privind rezultatele financiare în rândul 140 «Cheltuieli (economii)
privind impozitul pe venit « şi se scade din rezultatul financiar la determinarea
profitului net (pierderii) al întreprinderii.
Venitul reprezintă sumele încasate sau de încasat de la alte persoane fizice sau
juridice, care duc la creşterea capitalului propriu a întreprinderii.
Veniturile se constată în baza principiului specializării exerciţiilor în
perioada de gestiune în care a fost cîştigat, indiferent de momentul încasării
mijloacelor băneşti sau alte forme de compensare.
În componenţa veniturilor nu sînt incluse sumele percepute în numele
terţilor (TVA etc.).
Veniturile obţinute în perioada de gestiune dar cu referinţă la perioadele
viitoare se atribuie ca avansuri şi se contabilizează în perioada respectivă, pe
măsura livrării bunurilor materiale sau îndeplinirea lucrărilor (serviciilor) conform
actelor de îndeplinire.
Veniturile de la prezentarea activelor în arendă se consideră prin metoda
calculată în perioada, care este indicată în contract (Anexa 100).
Veniturile obţinute de la activitatea investiţională inclusiv şi vânzările
activităţii pe termen lung se apreciază după metoda de calcul din momentul
transmiterii dreptului de proprietate.
La SA „Bucuria” constatarea şi evidenţa veniturilor are loc conform
prevederilor S.N.C. 18 «Venitul «. În componenţa venitului la SA „Bucuria”se
include:
I. Venitul din activitatea operaţională care cuprinde sume rezultate din
activitatea de bază a întreprinderii:
- venituri din vânzări
- alte venituri operaţionale (sumele primite din ieşirea altor active, amenzi,
penalităţi, recuperările daunelor materiale, etc.).
II. Venituri din activitatea neoperaţională, care include
- venituri din activitatea financiară
- venituri din activitatea de investiţii
Pentru evidenţa venitului sunt destinate conturile clasei a 6 «Venituri «.
Veniturile se reflectă în contabilitate şi rapoartele financiare pe tipuri de activităţi
ale întreprinderii.
Contul 611 «Venituri din vânzări « este destinat pentru generalizarea
50
informaţiei despre veniturile obţinute din realizarea mărfurilor, produselor,
prestarea serviciilor (Anexa 58),apoi se înregistrează în Cartea mare (Anexa 59)
etc. La constatarea veniturilor se întocmesc următoarele formule contabile:
Venituri din vânzări :
Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
Ct 611 „Venituri din vânzări”
Ct 5351 „Datorii preliminate privind decontările cu bugetul”
Reflectarea valorii produselor aferente facturilor achitate :
Debit 241 “Casa”
Credit 611 “Venit din vînzări”
Credit 534 „Datorii faţă de buget”
Raportarea veniturilor acumulate la sfârşitul perioadei de gestiune la rezultatul
financiar total:
Debit 611 „Venituri din vânzări”
Credit 351 „Rezultat financiar total”
Prin intermediul contului 612 „Alte venituri operaţionale” este destinat pentru
evidenţa din vînzarea altor active curente cu excepţia produsilor şi mărfurilor,din
arenda curentă, alte venituri operaţionale. La plusurile stabilite cu ocazia
inventarieri pe baza actului de mai sus se face următoarea formul contabilă
Debit 2411 „ Casa lei”
Credit 612 „Alte venituri operaţionale”
Raportarea altor veniturilor operaţionale acumulate la sfârşitul perioadei de
gestiune la rezultatul financiar total:
Debit 612 „Alte venituri operaţionale”
Credit 351 „Rezultat financiar total”
Pentru evidenţa veniturilor aferente ieşiri a activilor nemateriale şi activelor
materiale pe termin lung,venituri din dividente este destinat contul 621 „Venituri
din activitate investiţională”.
Înregistrarea materialelor de la ieşire mijlocului fix ce depăşeşte valorea probail
rămasă :
Dt 211 „Materiale”
Ct 123 „Mijloace fixe”
Ct 621 „Venituri din activitate investiţională”
Închiderea conturilui venturilor din activitatea de investiţii
Debit 621 „Venituri din activitatea investiţii”
Credit 351 „Rezultat financiar total”
Contul 622 «Venituri din activitatea financiară « este destinat pentru
generalizarea informaţiei privind diferenţele favorabile de curs valutar.
Reflectarea diferenţelor de curs valutar favorabile aferente soldurilor
mijloacelor valutare :
Debit 243 „Cont valutar”
Credit 6223 „Venituri din diferenţe de curs valutar”
Trecerea la sfîrşitul anului de gestiune a veniturilor din activitatea financiară
acumulate la rezultatul financiar:
Debit 622 „Venit din activitatea financiară”
51
 Credit 351 „Rezultat financiar total”
La finele fiecărui trimestru rulajele creditoare ale conturilor de venituri se
înregistrează în Raportul privind rezultatele financiare pe rândurile respective.
La finele anului de gestiune conturile de venituri şi cheltuieli se închid prin
trecerea veniturilor acumulate în creditul contului 351 «Rezultat financiar total «,
iar cheltuielilor - în debitul contului 351.
În contul 351 «Rezultat financiar total « se determină profitul (pierderea) net al
anului de gestiune. În acest scop, se compară rulajele din debitul (cheltuieli
acumulate) şi creditul (venituri acumulate) acestui cont. Dacă suma totală a
veniturilor depăşeşte suma cheltuielilor, întreprinderea obţine profit, care se
reflectă prin înregistrarea:
Debit 351 “Rezultat financiar total”
Credit 333 «Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune «
Din datele Raportului privind rezultatele financiare, se observă că la SA
„Bucuria”rezultatul din activitatea operaţională este pozitiv.După înregistrarea
profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune, contul 351 «Rezultat financiar
total « se închide şi nu se oglindeşte în rapoartele financiare. Suma profitului net
(pierderii) al perioadei de gestiune se înregistrează în rândul 150 în aceiaşi
denumire al Raportului privind rezultatele financiare şi se raportează în Bilanţul
contabil în rândul 590 «Profitul net (pierderea) al anului de gestiune «.

52
 Calculaţia costurilor de producţie.

Cu calculul costului de producţie se ocupă secţia „Planificare” din cadrul fabricii

de cofetărie.
La întreprindere este utilizat sistemul de calcul a costului de producţie efectiv.
Această metodă constă în calcularea costului de producţie reeşind din normativele
calculate.
Consumurile indirecte materiale se repartizează conform costului materiilor
consumate, atît auxiliare, cît şi cele de bază.
Materialele auxiliare sunt introduse în calculator din „Calcularea consumului
materialelor de bază”(Anexa 30) ce e întocmit de şeful brigăzii şi împreună cu
magazinerul brigăzii, de exemplu din fişa de calculaţie a schimbului se anexează fişa
este preţurile la secţia de calcul este introdusă în computator unde erau deja
introduse preţurile la materialele auxiliare (Anexa 31).
La sfîrşitul zilei de muncă şeful brigăzii prezintă „Raportul despre îndeplinirea
sarcinii de plan” pe baza căreea se introduce datele în computator, acolo sunt deja
introduse preţul pentru fiecare unitate de timp în acord plus premia pe baza.
Consumurile indirecte care sunt:
- Salariul şi CAS a administraţiei fabricii.
- Uzura utilajului şi întreţinerea lui.
- Uzura activelor nemateriale folosite în producţie etc.
Aceste consumuri sunt adunate în contul 813, care este deschis pentru fiecare
subdiviziune.
Consumurile indirecte de producţie se contabilizează în acelaşi mod şi
consumurile privind activitatea de bază.
Repartizarea lor este grea deoarece există consumuri directe ce se retribuie în
exclusivitate fabricii de cofetărie, aceste consumuri sunt repartizate pe fiecare tip de
produs în dependenţă de suma consumurilor directe de materiale. Dar mai există şi
consumuri generale indicate pe combinat, ce se repartizează conform volumului
producţiei fabricate sau serviciilor prestate.
După ce se adună toate consumurile şi împart la cantitatea producţie fabricate
se formează costul unitar .
Evidenţa producţiei fabricate se duce de către magaziner şi paşaportistă,
fiecare brigadă are paşaportista sa care încleie pe fiecare cutie cu bomboane
paşaportul, care este un document de strictă evidenţă ce este compus din partea de
bază pe care se scrie tipul bomboanei, calitatea şi luna fabricării, pe ea paşaportista
pune ştampila, secţia, brigada şi schimbul au o ştampilă personală la fiecare plus la
aceasta paşaportul are 3 cupoane detaşabile în care se înscrie numărul şi seria
paşaportului.
Paşaportista detaşează primul cupon care serveşte ca dovadă că brigada a fabricat
cantitatea dată de ţigarete, el se anexează la raportul de consumuri de materiale, apoi
aceste pachete sunt predate la depozitul secţiei de fabricare, magazinerul tot
decupează un cupon la sfîrşitul zilei de muncă. Paşaportista pe baza acestor
paşapoarte verificate cu cele de la magaziner face „Dispoziţia de livrare a
materialelor” M-11 sau bonul de primire-predare a produselor finite.
53
 Preţul nu se indică în bonul de primire-predare, ci numai cantitatea, preţul este
calculat în luna trecută, el poate să se modifice la sfîrşitul lunii.
Din depozitul fabricii prin „factură de primire-predare”, această producţie prin
intermediul unei linii mecanice este transportată la primul etaj în depozitul secţiei
vînzări. Acest document este completat în două exemplare, unul la magazinerul
fabricii, unul la magazinerul secţiei vînzări.
La depozit pentru fiecare tip de produs este deschisă fişa de magazie care se
perfectează identic ca şi fişa de magazie materiale, el este dus în cutii.
La intrare este factura de primire-predare, la ieşire – factura de expediţie eliberată
de secţia vînzări şi al cincilea exemplar rămîne în depozit.

54
 Structura şi modul de întocmire a rapoartelor financiare

Întocmirea rapoartelor financiare constituie principala etapă de finalizare a

procesului contabil.
Rapoartele financiare constituie un sistem de indicatori interdependenţi, care
caracterizează activitatea economică a întreprinderilor desfăşurată în cursul
perioadei de gestiune.
Rapoartele financiare se întocmesc conform formularilor-tip aprobate de
Ministerul Finanţelor, se prezintă în termenele prevăzute de legislaţia Republicii
Moldova şi cuprind:
• Bilanţul contabil (formularul nr. 1)
• Raportul privind rezultatele financiare (formularul nr.2)
• Raportul privind fluxul capitalului propriu (formularul nr.3)
• Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (formularul nr.4)
• Nota explicativă şi anexele respective.
Rapoartele financiare, cu excepţia «Raportului privind fluxul mijloacelor
băneşti «, se întocmeşte după metoda specializării exerciţiilor, potrivit căreia în
contabilitate se determină activele, datoriile şi capitalul propriu. Veniturile şi
cheltuielile se constată în acea perioadă de gestiune, în care s-au înregistrat.
Pentru întocmirea unor rapoarte financiare veridice din punct de vedere
economic, la întreprindere se desfăşoară o activitate amplă de pregătire, care constă
în reflectarea oportună, integrală şi obiectivă a datelor incluse în rapoartele
financiare. In aceste scopuri se determină succesiunea îndeplinirii procedurii
contabile finale, care cuprinde următoarele etape:
I. Analiza operaţiunilor economice şi reflectarea acestora în registrele
contabile.
II. Completarea Cărţii Mari (Anexa 71) şi întocmirea balanţei de verificare.
III. Inventarierea totală a patrimoniului şi datoriilor.
IV. Închiderea conturilor la finele perioadei de gestiune.
V. Întocmirea rapoartelor financiare.
În etapa 1 se verifică corectitudinea reflectării în bilanţul contabil a tuturor
operaţiunilor economice şi corespondenţa conturilor conform datelor din
documentele primare. În continuare sumele din conturile corespondente se reflectă
în registrele corespunzătoare ale contabilităţii analitice şi sintetice. Totodată, se
verifică identitatea datelor din contabilitatea analitică cu rulajele şi soldurile
conturilor sintetice.
Balanţa de verificare în primul rând are ca rol să verifice corelaţia existentă
între elementele conturilor sintetice şi analitice, în conformitate cu principiul
dublei înregistrări, în al doilea rând, realizează legătura dintre acestea şi rapoartele
financiare.
Bilanţul contabil (Anexa 70) reprezintă un raport financiar în care se reflectă
patrimoniul şi situaţia economico-financiară a întreprinderii la un moment dat.
Bilanţul se întocmeşte la anumite termene, care, de regulă, coincid cu sfârşitul
perioadei de gestiune.
Bilanţul contabil se întocmeşte potrivit unui formular unic aprobat de
55
Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. În bilanţ se compară rezultatele
exerciţiilor N-1 şi N (anul de gestiune precedent (N-1) şi curent (N)). Posturile
balanţiere sunt grupate după destinaţie. Nu se admit compensări reciproce între
posturile de activ şi pasiv. Posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă datelor
înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală de la inventar.
Evaluarea în bilanţ a elementelor patrimoniale se efectuează în conformitate cu
prevederile standardelor naţionale de contabilitate.
Lucrările de completare a bilanţului reprezintă prin conţinutul lor, în cea mai
mare parte, operaţii de prelucrare şi transmitere a datelor din bilanţul precedent şi
din balanţa conturilor. Prin structura lor, operaţiile de prelucrare a datelor privind
exerciţiul curent constau din selectarea, gruparea şi însumarea soldurilor din
balanţa conturilor.
Conform standardelor naţionale de contabilitate, bilanţul contabil cuprinde trei
elemente principale, legate nemijlocit de evaluarea situaţiei financiare a
întreprinderii, şi anume:
1. active
2. capital propriu
3. datorii
Echilibrul global al acestor elemente patrimoniale poate fi prezentat prin
intermediul ecuaţiilor. În condiţiile cînd se iau în vedere cele trei părţi componente
ale bilanţului: activele, capitalul propriu şi datoriile, ecuaţia generală a activelor
devine:
Activ = Capital propriu + Datorii
În întreaga lume de afaceri, Raportul privind rezultatele financiare se consideră
ca una dintre cele mai importante şi esenţiale părţi a rapoartelor financiare, care
prezintă un interes primordial atît pentru conducerea întreprinderii, cît şi pentru alţi
utilizatori de informaţii.
Raportul privind rezultatele financiare generalizează operaţiunile economice
efectuate într-un interval de timp concret, numit perioadă de gestiune. În prezent
Raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte trimestrial cu total cumulativ
de la începutul anului de gestiune.
In conformitate cu S.N.C. 5 «Prezentarea rapoartelor financiare «, Raportul
privind rezultatele financiare cuprinde 15 indicatori care reflectă veniturile,
cheltuielile şi profiturile (pierderile) realizate în cursul anului de gestiune şi
perioadei corespunzătoare anului precedent. Primii opt indicatori componenţi ai
raportului nominalizat caracterizează rezultatele din activitatea operaţională a
întreprinderii, determinată de statutul acesteia, care reprezintă în fond o activitate
curentă, ce se reînnoieşte continuu.
Apoi în raport sunt prezentate rezultatele financiare aferente activităţii
întreprinderii, care nu constituie pentru ea o activitate de bază. In special, se
reflectă rezultatul din operaţiunile efectuate în domeniile suplimentare ale
activităţii de afaceri a întreprinderi, cum sunt activitatea de investiţii şi cea
financiară. În afară de aceasta, separat se înregistrează rezultatul apărut ca urmare a
evenimentelor şi operaţiunilor excepţionale.
Tehnica de întocmire a Raportul privind rezultatele financiare constă în
56
completarea fiecărui rând în baza rulajelor aferente conturilor de venituri şi
cheltuieli din clasele 6 şi 7 ale Planului de conturi contabile. În procesul
completării raportului nominalizat, rezultatele financiare pozitive (profiturile) se
înregistrează cu cifre obişnuite, fără paranteze, iar cele negative (pierderile) - în
paranteze.
Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este unul dintre formularele
principale ale rapoartelor financiare, în care se reflect toate modificările
intervenite în resursele financiare ale întreprinderii, din punctul de vedere al
încasării şi plăţii mijloacelor băneşti, în cursul perioadei de gestiune respective.
Necesitatea întocmirii Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este generată de
utilizarea principiului specializării exerciţiului în baza căruia se întocmesc alte
rapoarte. Conform acestui principiu, veniturile se contabilizează în momentul
efectuării operaţiunilor care conduc la obţinerea acestora (livrarea produselor,
prestarea serviciilor), indiferent de momentul plăţii. Cheltuielile cuprind valoarea
consumurilor şi cheltuielilor efective ale perioadei, fără a lua în consideraţie faptul
cînd au fost achitate. Astfel profitul realizat în cursul perioadei determinate nu este
legat direct de fluxul mijloacelor băneşti.
Informaţia conţinută în acest raport permite a aprecia capacitatea întreprinderii,
de a atrage şi a utiliza mijloace băneşti în cursul unei perioade determinate.
Modul de întocmire a Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este
reglementat de prevederile S.N.C. 5 «Prezentarea rapoartelor financiare « şi
S.N.C.7 «Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti «.
Conform cerinţelor S.N.C. 7, toţi agenţii economici din Republica Moldova
întocmesc Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti prin metode directă, care
permite generalizarea în raport a tuturor încasărilor şi plăţilor reale ale mijloacelor
băneşti în baza registrelor contabile şi documentelor primare cu total cumulativ de
la începutul perioadei de gestiune.
Încasările şi plăţile mijloacelor băneşti se generalizează în raport pe feluri de
activităţi ale întreprinderii, care se evidenţiază în trei capitole principale
corespunzătoare felurilor de activităţi ale întreprinderii:
• operaţională (de bază), pentru care este creată întreprinderea şi care, în
majoritatea cazurilor, aduce venitul de bază;
• de investiţii, care cuprinde procurarea şi vînzarea activelor nemateriale,
materiale şi financiare pe termen lung;
• financiară, care este menită să asigure primele două feluri de activitate cu
mijloace necesare.
Separat se reflectă încasările şi plăţile de mijloace băneşti aferente situaţiilor
excepţionale, precum şi diferenţele favorabile şi nefavorabile de curs valutar,
rezultate din modificările în ratele de schimb al valutei străine.
Raportul privind fluxul capitalului propriu constituie o parte componentă a
rapoartelor financiare obligatorii. Evidenţierea indicatorilor privind fluxul
capitalului propriu într-un formular separat este legat de importanţa acestei
informaţii pentru diferiţi utilizatori, în special, pentru proprietarii întreprinderii.
În conformitate cu prevederile S.N.C.5 «Prezentarea rapoartelor financiare «,
raportul privind fluxul capitalului propriu constă din 4 capitole, care cuprind date
57
privind modificările părţilor componente ale capitalului propriu sub aspectul
grupării prevăzute de capitolul III al bilanţului contabil:
a) capital statutar şi suplimentar;
b) rezerve;
c) profit nerepartizat (pierdere neacoperită);
d) capital secundar.
Tehnica întocmirii Raportul privind fluxul capitalului propriu constă în
completarea fiecărui rând în baza soldurilor şi rulajelor din conturile clasei a 3-a a
Planului de conturi contabile.
In coloana 4 «La finele anului de gestiune precedent « cu cifre obişnuite (fără
paranteze) se reflectă soldurile creditoare iniţiale aferente conturilor indicate, iar cu
cifre negative (în paranteze) - soldurile debitoare iniţiale.
La completarea coloanelor 5 şi 6 ale raportul privind fluxul capitalului propriu
trebuie de ţinut cont că aproape toate conturile din clasa a 3 sunt conturi de pasiv.
In coloana 5 «Încasat (calculat) « se arată cu cifre obişnuite rulajele creditoare
eferente conturilor de pasiv din clasa a 3 «Capital propriu «, iar cu cifre negative -
rulajele debitoare aferente conturilor de activ.
In coloana 6 «Consumat (virat) « se reflectă cu cifre obişnuite rulajele
debitoare aferente conturilor de pasiv din clasa 3 «Capital propriu «, iar cu cifre
negative - rulajele creditoare aferente conturilor de activ.
Coloana 7 «La finele perioadei de gestiune curente « se completează în baza
soldurilor finale aferente conturilor de contabilizare a capitalului propriu: rulajele
creditoare se reflectă cu cifre obişnuite (fără paranteze), iar cele debitoare - cu cifre
negative (în paranteze).
In capitolul 1 al raportul privind fluxul capitalului propriu este prezentată în
formă generală informaţia referitoare la capitalul statutar, suplimentar, nevărsat şi
retras. În postul «Capital statutar « (cod rd. 010) se arată mărimea valorii privind
aporturile proprietarilor întreprinderii la patrimoniul lui, contabilizată în contul 311
«Capital statutar «, care este egală cu 111820414 lei.
În capitolul 2 al raportul privind fluxul capitalului propriu se prezintă datele
privind existenţa şi mişcarea capitalului de rezervă al întreprinderii, care cuprinde
«Rezerve stabilite de legislaţie « (cod rd. 060), «Rezerve prevăzute de statut «
(cod rd. 070 ) şi «Alte rezerve « (cod rd. 080).
În capitolul 3 al raportului examinat se prezintă informaţia privind existenţa şi
mişcarea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al întreprinderii.
În capitolul 4 al raportul privind fluxul capitalului propriu se reflectă datele
referitoare la existenţa şi mişcarea capitalului secundar al întreprinderii.
Deasemenea la întreprinderea IS CVC „Milestii Mici” se întocmesc Rapoarte
statistice (Anexa 51).

58