Mișcarea de

rotație și miscarea
de revolutie a
Pamantului
Mișcarea de rotație a Pămantului

Rotația Pământului reprezintă mișcarea de rotație a Terrei în

jurul propriei axe.

Pământul se rotește spre est. Dacă este observat dinspre

Steaua Polară, acesta se rotește în sens trigonometric, adică în
sens opus acelor de ceasornic.
Animație care ilustrează mișcarea Pământului în
jurul axei sale:
 Consecințe ale mișcarii de rotație:

● Pământul este turtit la poli si este bombat la Ecuador;

● Modificarea orei pe glob;

Fusul orar:

Un fus orar este o zonă pe Pământ în care este legal în vigoare aceeași oră (același timp). Timpul
aflat legal în vigoare într-un anumit loc este numit timp legal, oră legală, oră oficială sau, uneori, timp
standard sau oră locală.

Ora ne indica pozitia in raport cu Soarele. Ora solara este ora adevrata a fiecarui loc.
Ora este indicata de momentul cand Soarele se afla deasupra meridianului locului respectiv.
Dar din motive practice, ora solara nu poate fi utilizata. De exemplu daca ne-am deplasa de la
Bucuresti la Pitesti, ar trebui sa dam ceasul cu cateva minute inapoi. Ora oficiala este ora adoptata
de fiecare stat si corespunde in principiu orei fusului orar. Suprafata globului a fost impartita in 24 de
fuse orare. Un fus orar cuprinde 15 grade longitudine si de-a lungul lui ora este aceeasi pentru toate
localitatile.
Ora pe glob se stabileste in functie de meridianul de 0 grade, care se afla in Marea Britanie la
Greenwitch
Mișcarea de revoluție a Pamantului

● Mișcarea Pământului pe orbita sa în jurul Soarelui se numește

mișcare de revoluție.
● Perioada de revoluție, anul ( = 365 zile, 6h, 9minute, 9
secunde ) este timpul necesar planetei pentru a face un circuit
complet în jurul Soarelui. Aceasta perioada poate fi măsurată
diferit, în funcție de reperul luat în aprecierea unei revoluții
complete a Terrei.
Animatie care reprezinta micarea de
revoluție a Pământului:
Tipuride masurare a perioadei de revolutie:

1. Anul sidereal , este timpul necesar pentru ca Pământul sa revină într-un punct dat
de pe orbita sa, în raport cu stelele fixe;
2. Perioada de timp dintre doua echinocții, de primavara reprezinta anul tropic, cu
365 de zile 5 ore, 48 de minute și 45,68 secunde;
3. Anul Gregorian ( anul calendaristic ), din timpul papei Grigore al XIII- lea, se
bazează pe anul tropic, are o durată de 365,2424 zile solare mijlocii.
4. Anul lunar pornește de la luna sinodica de 29,5 zile. În consecința el va cuprinde
12,13 luni si va avea 265,37 zile.
5. Anul anomalistic reprezinta intervalul de timp dintre doua treceri consecutive ale
Soarelui prin perihelii, fiind de 365,2595 zile.
● periheliu= punct în care pamantul este cel mai aproape de soare.
Orbita Pamantului

Orbita Pământului are o lungime de aproximativ 920 x 10 la 6 km.

Diametrul maxim al elipsei se numește axa mare, iar diametrul minim
, perpendicular pe axa mare reprezinta axa mica.

Distanța minima este în jurul datei de 1-3 ianuarie, imediat după

solstitiul de iarna, când Pământul se afla la punctul cel mai apropiat
de soare (periheliu) la aproximativ 147x16 la 6 km. Distanța maximă
fata de Soare este de 152x10 la 6 km și este atinsă între 1 și 3 iulie,
imediat după solstițiul de vară când Terra se afla la afeliu(punctual
cel mai depărtat de soare).
Succesiunea anotimpurilor:

Aceste variatii ale distantei pe orbita provoaca modificari ale cantitatii de energie solara primit
de la Pamânt, dar ele nu sunt cauza propriu-zisă a succesiunii anotimpurilor.

SOLSTIŢIILE (Sol= Soare , stare= a sta) - de vară la 21 iunie și de iarna la 22 decembrie

corespund situației când razele solare cad paralel cu planul determinat de axa de rotație
Pamântului și axa fixa a polilor eclipticii.

Pe data de 21 iunie,emisfera nordica este mai departe de Soare, iar cea sudica mai aproape.
Acum este vara în emisfera nordica și iarna in cea sudica.

Pe 22 decembrie,emisfera nordica este mai aproape de soare, iar cea sudica este mai
departe. Acum este iarnă in emisfera nordică și vară în emisfera sudică.
ECHINOCȚIILE (aequus= egal , nox= noapte)- de primavara, pe 21 martie, și de toamna, pe
23 septembrie corespund situației când razele solare cad perpendicular pe planul determinat
de ax de rotație a Terrei și cea a polilor ficsi ai eclipticii.

În aceste momente, cercul care separa emisfera luminata de cea umbrita trece prin cei doi
poli, iar ziua este egala cu noaptea pe toata suprafața Pamântului.

Observațiile arată ca după fiecare rotire a planetei în jurul soarelui, respectiv după fiecare an,
pozitia momentului echinoctiului se muta, acesta producându-se mai devreme. Astfel
echinocțiul de primăvară se situează în intervalul 21-23 martie, iar cel de toamna oscilează
între 21 și 23 septembrie.
Formarea anotimpurilor: