Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
vindeca
Padre Romano Zago OFM
INTRODUCERE
Învăţarea
FORMULA
Preparatul/cancer
1.două frunze de aloe, cele mai vechi posibile (4-5 ani)
se culeg în absenţa luminii (dimineaţa sau seara), după
a şasea zi după ultima ploaie
2.se taie spinii, se taie în bucăţi şi se macină
3.se adaugă o ceaşcă de miere
4.o lingură de grappa
5.se pune la rece.
Cum se administrează: o lingură de masă de trei ori pe
zi (de preferat înaintea mesei) pentru zece zile după
care urmează o pauză de zece zile şi se reîncepe din
nou.
INTREBARI SI RASPUNSURI
Internaţionalizarea reţetei
PLANTA DE ALOE:
caracteristicile sale de compoziţie chimică
şi proprietăţile fitoterapeutice
Aloe Arborescens
COMPOZITIA CHIMICA
Tabelul 1. Compoziţia
chimică a Aloei vera.
Singurele componente sunt
exprimate procentual din
valoarea substanţei uscate
(% s.u.)
Monozaharidele
În aloe sunt prezente glucidele simple în mod deosebit
glucoza şi mannosio pentru un procent care variază de
la 11,2 % din s.u. în cuticula, pana la 16,5% din s.u. în
suc. glucoza reprezintă mai mult de 95% din întreaga
cotă de glucide solubile din plantă, fracţiunea rămasă
este constituită de alte tipuri de glucide de importantă
mai mică din punct de vedere cantitativ. Glucoza este
nutrietul de natură glucidică metabolică utilizată de
organismul nostru şi este important pentru că
constituie nutrietul fundamental din care derivă
energia.
Polizaharidele
Numeroase tipuri de polizaharide sunt prezente în
concentraţie ridicată în aloe; acestea prezintă precum
unitate de bază a lanţului polizaharidic
a) mannosio acetilat şi mici cantităţi de galattosio care
constituie mannani (acemannano) şi
b)glucosio, xilosio, arabinosio, acizi uronici care
constituie omul şi eteropolizaharide ca emicellulose,
celuloza şi pectine. Acest complex de molecule de
Acidul cinnamic.
Produs chimic dotat cu intensa activitate antibiotică,
antibacteriană şi germicidă, eficace împotriva a mai
multor bacterii acelora de genul salmonelei, streptococi
şi stafilococi. A fost demonstrata şi o activitate de
inhibiţie a bacteriei care a cauzat ulcerul peptic
(helicobacter pilori).Proprietăţile fitoterapeutice ale
acestei molecule de natură fenolică se extind si asupra
tratamentului procesului inflamator şi a apărării de
radiaţii UV.
Acidul crisofanico.
Si aceasta moleco este de natură antrachinonică şi
prezintă proprietăţi asemănătoare acelor descrise
pentru acest grup de molecule; şi este un bun agent
depurativ, diuretic şi laxativ, cu proprietăţi eupeptic
(care ajuta la digestie) şi tonifiante.
Aloina.
Este un principiu activ prezent în mod exclusiv în planta
farmaceutică Aloe şi este constituită din diferiţi derivaţi
glicosidici de antrachinoni. Se prezintă sub forma a doi
izomeri precum Aloina A şi B şi este denumirea de
ţesătura moleculei care e cea mai reprezentată în
această clasă de compuşi, printre alte denumiri sunt
folosite în cazul în care se indica provenienţa sa exactă a
altor varietăţi de Aloe. Astfel molecula este indicată cu
termenul de Barbaloina care derivă din Aloe
Barbadensis, de Socaloina se derivă din Aloe din
varietatea socotrina etc. Are acţiuni pe lângă cele
laxative, şi dezintoxicaţie şi antibiotice.
Compuşii fenolici
În planta de Aloe sunt evidenţiaţi diferiţi compuşi
fenolici conţinând grupul cumarina sunt prezenţi
precum glucozide. Aceste molecule demonstrează o
intensă activitate antioxidantă, asemănătoare cu ceea a
tocoferolilor. Aloeresinele A şi B sunt molecule de
natură fenolică prezente în Aloe.
Acidul salicilic
Substanţa binecunoscută a farmaciei oficiale,
constituită în forma sa acetilată, aspirina. În sucul de
Aloe acidul salicilic dezvoltă funcţiuni antiseptice,
calmante şi antiinflamatoare.
Vitaminele
Sunt molecule necesare pentru dezvoltarea
determinarea activităţilor biologice în organismele vii;
sunt nutrienţi esenţiali precum uni acizi graşi şi diverşi
Vitamine hidrosolubile
Vitamine liposolubile
Proteine
Conţinutul de proteine din Aloe este în termeni relativi
asemănător decât ale altor vegetale reprezentând
aproximativ 7% din greutatea netă; cu toate acestea în
termeni absoluţi, considerând că frunza de Aloe este
constituită din circa 96-97 % din apă, cantitatea de
proteine nu este relevantă. Componenta proteică din
Aloe este deci importantă din două motive:
Enzimele
Enzimele sunt molecule de natură proteică care fac
posibil dezvoltarea tuturor funcţiilor vitale în celula,
crescând viteza reacţiilor care caracterizează
metabolismul celular. În prezenta lor toate reacţiile
biochimice se întâmpla în timp real şi compatibil cu
viaţa. Printre diferitele enzime care intră în
poolenzimatic al Aloei cele mai semnificative din punct
de vedere fitoterapeutic sunt următoarele.
Bradichinase. Este o enzimă de natură proteolitic care
în mod specific catalizează degradarea moleculei din
peptide bradichinina. Acest peptide este capabil să
stimuleze răspunsul inflamator, care intră în joc de
fiecare dată şi determină în organismul nostru o reacţie
alergica, ca răspuns al unui agent alergic care intra în
organism, de exemplul împotriva unei râni. Bradichinina
Aminoacizii
Aceste molecule constituie unitatea de bază a
proteinelor; se cunosc douăzeci de tipuri. Din punct de
vedere nutriţional unii dintre aceştia sunt mai
importanţi şi sunt numiţi esenţiali pentru că sunt
ALOE SI SIDA