ISTORIE UNIVERSALĂ
15 000 000 000: Big Bang. Explozie primordială în urma căreia,
prin unirea atomilor și moleculelor a rezultat apariția
Universului, galaxiilor, stelelor și planetelor.
5 000 000 000: Terra. Pământul s-a format pe parcursul unor
lungi perioade de răcire și solidificare, pentru ca în urma
perioadei glaciațiunilor să apară viața și primele ființe umane
5 000 000 000 -600 000 000: Azoic
Proterozoic. Formarea atmosferei
oxigenate. Continentele erau unite.
600 000 000 - 220 000 000: Paleozoic. Primele forme de viață:
pești, insecte, amfibiene.
600 000 000 - 70 000 000: Mezozoic. Epoca coniferelor și a
dinozaurilor.
Neozoic. Dezvoltarea mamiferelor, a
primelor ființe umanoide și dispariția dinozaurilor.
70 000 000 - 1 000 000: Epoca terțiară. Primii strămoși ai
omului: Parapithecus, Propliopithecus, Ramapithecus, etc.
Cuaternarul. Perioade alternative de
răcire și încălzire a climei în emisfera boreală.
Pleistocenul (1 000 000- 10 000).
Procesul antropogenezei. Evoluția de la prehominizi la hominizi:
Australopithecus, Homo habilis, Homo erectus, Homo
neanderthalensis, Homo sapiens.
____________________________________________________
1 000 000 - 10 000: PALEOLITICUL. Antropogeneza.
1 000 000 - 100 000: Paleoliticul inferior. Pithecanthropus,
Sinanthropus. Unelte din piatră, os, corn și lemn. Vânătoare și
cules.
1 000 000 - 500 000: Cultura de prund. Unelte din bolovănași
de râu ciopliți la un capăt. Africa, Europa, Asia de Sud-Est.
Valea Dârjovului, jud. Olt.
600 000 - 550 000: Glaciația Gunz. Regiunile nord-europene
acoperite de un strat gros de gheață.
550 000 - 480 000: Interglaciația Gunz-Mindel
550 000 - 440 000: Cultura Abbevilliană. Toporașul de mână.
Africa, Europa, India. Valea Lupului, Ripiceni (Moldova).
540 000 - 240 000: Cultura Clactoniană. Unelte din așchii de
silex. Europa, Africa de Nord, Asia. Căpușu Mic, jud. Cluj.
480 000 - 440 000: Glaciația Mindel
480 000 - 40 000: Cultura Levalloisiană. Vârfuri și răzuitoare
din așchii late. Mediterană, India. Giurgiu, Slatina, Ripiceni.
440 000 - 240 000: Interglaciația Mindel-Riss
440 000 - 120 000: Cultura Acheuleană. Toporașul de mână cu
forme triunghiulare, ovale, finisate. Europa, Africa de Nord,
Asia.
240 000 - 190 000: Glaciația Riss
190 000 - 120 000: Interglaciația Riss-Wurm
120 000 - 25 000: Glaciația Wurm
100 000 - 50 000: Paleoliticul mijlociu. Omul de Neanderthal.
Cultura Musteriană dominantă, vârful de mână cu două tăișuri.
Focul obținut artificial. Trei falange ale unui neanderthalian la
Ohaba Ponor, jud. Hunedoara.
50 000 - 8 000: Paleoliticul superior. Homo sapiens
(Combe-Capelle, Cro-Magnon, Grimaldi). Trunchiurile rasiale:
europoid, negroid, mongoloid. Lănci, harpoane, dălți, cuțite din
lame de silex, os, corn, fildeș. Rămășițe umane descoperite în
peștera „La Adam”, Dobrogea.
40 000 - 18 000: Cultura Aurignaciană. Unelte retușate,
gravură animalieră pe piatră , os, fildeș. Venus din Willendorf, 3000-2200: Neoliticul târziu. Exploatarea zăcămintelor de Cu,
Venus din Laussel. Apusul, centrul, S-E Europei și Orientul metalurgia aramei. Familia patriarhală. Plastică antropomorfă și
Apropiat. Baia de Fier, jud. Gorj. zoomorfă. Culturile Cucuteni (ceramică decorată cu motive
geometrice, spiralice pe fonduri de roșu, alb, negru - S-E
Transilvaniei, S-V Moldovei), Gumelnița (săpăligi de corn, vase
cu ornamente incizate sau imprimate cu grafit de culoare albă
sau roșie, statuete de lut -S-E Moldovei, Dobrogea, N-E
Bulgariei, Tracia) Petrești, Tisa.
2500-1800: Perioada de tranziție de la Neolitic la Epoca
Bronzului. Indoeuropenizarea. Pătrunderea unor triburi
nomade indo-europene în spațiul carpatic și al Peninsulei
30 000 - 5000: Homo sapiens ajunge pe teritoriile Americii de Balcanice. Graiurile indo-europene.
Nord, Americii de Sud și Centrală prin traversarea strâmtorii ____________________________________________________
Behring și a Siberiei.
18 000 - 15 000: Cultura Solutreană. Vârful în formă de frunză Mileniile 2-1: EPOCA BRONZULUI. Exploatarea
de laur. Europa Central-Răsăriteană. zăcămintelor de Cu din Cipru, Creta, Sardinia, Peninsula Iberică,
15 000 - 10 000: Cultura Magdaleniană. Unelte microlitice din Europa. Unelte, arme și podoabe din bronz. Separarea triburilor
os și corn. Picturile rupestre policrome de la Altamira, Lascaux, de păstori și vânători.
Niaux, Font de Gaume. Europa Apuseană și Răsăriteană. Mileniul 2: Europa de Sud-Est. Metalurgia bronzului în Creta
10 000: Holocenul. Răspândirea geografică a raselor umane pe și Grecia peninsulară. Marea migrație egeeană. Culturile
continentele Terrei. Cernavodă-Ezero, Bubanj-Um, Pecs.
Europa de Vest. Cultura „paharelor în formă de
clopot” (Spania, Europa Central-Vestică), cultura
„mormintelor tumulare” și „câmpurilor de urne”.
Europa Centrală. Schnurkeramik, Glockenbecher
Europa Răsăriteană și Asia de Nord. Triburi de vânători,
pescari, agricultori și crescători de animale (vite). Cultura
„amforelor sferice” (Polonia), Andronovo (N Mării Caspice),
Fatianovo (regiunea Volga-Oka)
1800-1600: Epoca timpurie a bronzului. Culturile Cernavodă
(unelte de piatră, silex, os, aramă și bronz, calul domesticit -
____________________________________________________
Dobrogea, S-E Munteniei, S Moldovei) și Glina (unelte de
aramă și bronz, carul cu patru roți - Muntenia, Oltenia, S-E
10 000 - 2500: MEZOLITICUL. Homo sapiens populează
Transilvaniei).
Japonia și Scandinavia. Încălzirea climei și topirea ghețarilor.
1600-1300: Epoca mijlocie a bronzului. Metalurgia bronzului
Monoxila, plasa de pescuit, undița. Domesticirea câinelui.
și exploatarea zăcămintelor de Cu din Transilvania, Oltenia și
Primele cimitire. Porțile de Fier, jud. Gorj. Pătrunderea unor
Dobrogea. Culturile Monteoru (cultură pastorală- Moldova,
grupuri de vânători în regiunea Carpaților Orientali.
S-E Transilvaniei, bazinul Dâmboviței), Wietenberg (200
9000 - 3000: Mezoliticul Europei de Vest și Centrale
așezări în Transilvania, ceramică decorată intens cu motive
9000-7000: Cultura Aziliană. Cultură de tranziție de la
spiralice), Otomani (metalurgia bronzului - Munții Apuseni,
paleolitic la mezolitic. Artă schematizată și simbolistică. Insulele
Mureș, Tisa)..
Britanice, Asia Centrală. Porțile de Fier, jud. Gorj.
1300-800: Epoca târzie a bronzului. Cultura Noua (obiecte de
8000-3000: Mezoliticul Europei Răsăritene
os și corn - S-E Transilvaniei, Muntenia, Moldova).
8 000 -2500: Mezoliticul Europei de Nord
____________________________________________________
7000-5000: Cultura Maglemose. Toporul înmănușat într-un
mâner de lemn sau corn de cerb. Danemarca, Anglia, Belgia,
1300-800: EPOCA FIERULUI. Al treilea metal utilizat în
Franța, Polonia. Pescuitul. Băile Herculane, jud. Mehedinți.
confecționarea uneltelor și armelor. Nașterea civilizației.
Cultura Swideriană. Grupuri de vânători
Mileniul I î.Hr: Prima epocă a fierului/ Cultura Hallstatt.
răspândite din Polonia până aproape de Carpați și Volga. Vârfuri
Complex cultural cu multiple aspecte regionale în Europa
de săgeți și lănci în formă de frunză de salcie.
Central-Răsăriteană. Bogat inventar de arme (topoare de luptă,
____________________________________________________
vârfuri de lance, săgeți, pumnale, spade), podoabe și piese de
harnașament din fier. Cristalizarea grupurilor etnice ale triburilor
7000-3000: NEOLITICUL. Cultivarea plantelor (orzul, grâul,
ilirice, tracice (Peninsula Balcanică), slavilor în est, latinilor,
lintea, bobul, mazărea) și creșterea animalelor (capra, oaia, vitele
ligurilor, etruscilor (Peninsula Italică) și germanicilor (Europa de
cornute). Unelte de piatră șlefuită: toporul șlefuit și perforat.
Nord, între Rin și Elba).
Apariția ceramicii, țesutului și roții. Folosirea aramei, argintului
800-600: Hallstattul mijlociu. Exploatarea minereului de Fe și
și aurului. Trecerea de la gintă la trib. Ceramică pictată policrom
dezvoltarea primelor centre metalurgice pe teritoriul actual al
și plastică antropomorfă și zoomorfă.
României. Influențe culturale ilirice și scitice în Transilvania și S
6000-3000: Cultura Tardenoisiană. Vânătoarea cerbilor,
României. Cultura Basarabi (ritul incinerației, păstoritul,
mistreților, cailor și boilor sălbatici. Îngroparea în poziție
ceramică cu motive spiralice, romboidale, triunghiulare, etc).
chircită, acoperiți cu ocru roșu. Franța, Peninsula Iberică,
657-656: coloniștii greci din Milet întemeiază Histria pe
Peninsula Italică, Europa Centrală. Băile Herculane, jud.
litoralul Mării Negre.
Mehedinți.
600-300: Hallstattul final. Influențe grecești, scitice și celtice
6000: apariția și răspândirea ceramicii în Orientul Apropiat
asupra fondului cultural autohton. Roata olarului. Primele
și Mijlociu
mențiuni ale geto-dacilor în scrierile istorice, ca ramură nordică
Mileniile 9-7: Neoliticul aceramic/ Protoneoliticul. Primele
a tracilor.
orașe în Orientul Apropiat și Mijlociu: Ierihon (Palestina),
Sec. I î.Hr- sec. I d.Hr: A doua epocă a fierului/ Latène.
Chatal Huyuk (Anatolia), Qalat Jarmo (Irak). Populații
Cultură celtică din Europa Centrală, care s-a dezvoltat prin
sedentare care cultivă cereale și cresc animale domestice și
influențele exercitate de etrusci, greci, romani și sciți. Arme și
trăiau în așezări mari. Nu se cunoaște ceramica.
unelte diversificate confecționate din Fe, roata olarului,
5500-3500: Neoliticul timpuriu. Triburile din spațiul
meșteșuguri, primele monede locale. Cultura Latène
carpato-dunărean adoptă modul de viață neolitic prin cultivarea
geto-dacă. Centralizarea statului dac în Munții Orăștiei, apărate
plantelor (grâu, orz) și creșterea animalelor (oaia, capra, porcul,
de un sistem de fortificații format din cetățile de la Piatra Roșie,
boul). Culturile Starčevo-Criș (ceramică pictată cu motive
Costești, Blidaru, Grădiștea de Munte. Societate stratificată în
geometrice brune, albe, negre pe fond roșu), Vinča-Turdaș
nobili (tarabostes/ pileati), oameni simpli (comati) și sclavi.
(vase antropomorfe și zoomorfe), cultura ceramicii liniare
(vase decorate cu benzi de linii paralele cu motive spiralice,
unghiulare).
3500-3000: Neoliticul mijlociu. Primele obiecte de podoabă din
aramă și aur. Culturile Boian (toporul cu gaură pentru coadă,
podoabe și unelte din aramă, pictura cu grafit - Carpați, Balcani)
Petrești, Precucuteni. Cultura Hamangia, Dobrogea:
Gânditorul și femeia.

Mileniul 4: MESOPOTAMIA. Primele orașe-stat sumeriene
independente (Nippur, Ur, Uruk, Lagaș) în S Mesopotamiei.
Scrierea cuneiformă. Religie politeistă în care zeul principal
diferă de la oraș la oraș: Anu - Uruk, Enlil - Nippur, Marduk -
Babilon.
3000-2800: Epoca Uruk. Primele ziggurate sumeriene.
Calendarul sumerian, 1 an are 12 luni cu 29 zile fiecare + o lună
la fiecare 3 ani.
2800-2600: Cultura Djemet-Nasr. Relații comerciale ale
sumerienilor cu Iranul, Egiptul, Elamul și Siria.
2500-2360: Epoca Ur I/ Lagaș. Mesannepadda întemeiază prima
dinastie din Ur. Urnanșe fondează prima dinastie din Lagaș.
2360: Lugalzaggisi din Umma devine „rege al întregului
Summer”, primul imperiu din Mesopotamia.
2350-2150: Dominația akkadiană în Mesopotamia. Sargon al
Akkadului cucerește Sumerul, Asiria, Elamul și Siria. Imperiu
întins de la Golful Persic la Marea Mediterană. Administrație
centralizată, armată permanentă.
2272-2235: Naram-Sin. Limba akkadiană devine limba
diplomatică și administrativă a Orientului Apropiat, iar limba
sumeriană este folosită în ritualurile religioase.
2150-2060: Dominația gutilor în Mesopotamia
2065-1955: Renașterea sumeriană. Izgonirea gutilor. Dominația
Urului.
2065-2046: Ur-Nammu, rege al Sumerului și Akkadului
1950: Urukul este distrus de elamiți și stabilirea amoriților în
Mesopotamia
1830: Regatul Vechiului Babilon. Prima dinastie din Babilon sub
conducerea lui Sumuabum. Babilonul se afirmă în lupta pentru
hegemonia asupra Mesopotamiei.
1728-1686: Hammurabi, suveran al Babilonului. Statul
babilonian cuprinde Mesopotamia, Asiria și Elamul i-a
recunoscut supremația. Codul lui Hammurabi - primul text
legislativ din istorie.
1600-1150: Dominația kassită în Mesopotamia, triburi din zona
Caucazului
1530: Babilonul este jefuit de regele hitit Mursil I.
1150: Reînflorirea Babilonului. Alungarea kassiților, metalurgia
bronzului.
1136-1113: Nabucodonosor I. Campanii în Elam și Siria.
1100: Pătrunderea triburilor arameice în Mesopotamia.
Decăderea Babilonului și Elamului.
____________________________________________________
Mileniul 4: EGIPT. Regatele Egiptului de Sus
(Nekhen-Hierankopolis) și Egiptului de Jos (Buto) pe valea
Nilului. Triada de zei a panteonului egiptean: Osiris, Isis, Horus
+ zei locali - Ra (Heliopolis), Ptah (Memphis), Amon (Theba).
Scrierea hieroglifică.
3000: Faraonul Menes creează statul egiptean centralizat prin
unificarea celor două regate sub egida Egiptului de Sus.
3000-2778: Regatul Timpuriu, Dinastiile 1 și 2. Centralizarea
politică, administrativă și religioasă a statului egiptean. Sisteme
de irigații. 40 de provincii (nome). Thinis.
2800-2200: Protectorat egiptean asupra orașului Byblos.
2778-2263: Regatul Vechi. Dinastiile 3-6. Campanii militare în
Peninsula Siani și Asia Mică. Calendarul egiptean: 1 an are 12
luni cu 30 zile fiecare + 5 zile complementare. Memphis.
2778-2723: Dinastia 3. Piramida în trepte de la Saqqara de către
Imhotep pentru faraonul Zoser.
2723-2563: Dinastia 4. Snefu, Keops, Kefren, Mykerinos.
Piramidele și sfinxul de la Gizeh.
ISTORIA UNIVERSALĂ
2563-2423: Dinastia 5. Templul soarelui de la Abusir.
2423-2263: Dinastia 6. Întărirea aristocrației provinciale. 614: armatele medo-babiloniene cuceresc Assurul
2263-2050: Prima perioadă intermediară. Dinastiile 7-11. 605: Bătălia de la Karkemiș. Coaliția asiro-egipteană este
Provinciile devin independente. Atacuri ale triburilor asiatice la înfrântă de armata lui Nabucodonosor II, regele Babilonului
N-E. 2 capitale: Herakleopolis, Theba. ____________________________________________________
2060: Mentuhotep al II-lea din Theba restabilește unitatea
regatului REGATUL NOULUI BABILON
2040-1730: Regatul Mijlociu. Dinastiile 11-13. Relații Mileniul 2 î.Hr: triburile semitice chaldeene se stabilesc în
comerciale cu Creta, Asia Mică, Nubia. Supremația cultului Mesopotamia
zeului Amon. Theba. 625: Regatul chaldeo-babilonian. Nabopalassar extinde
2000-1970: Amenemhat I. Sistemul coregenței. Campanii în dominația Babilonului asupra Elamului și Siriei
Nubia și Asiria. 605-562: Nabucodonosor II. Regatul Noului Babilon. Supunerea
1887-1850: Sesostris III limitează autoritatea nomarhilor. Siriei și Palestinei. Turnul Babel în Babilon.
Anexarea și colonizarea Nubiei.
1785-1680: dinastiile 13-14. 2 capitale: Theba, Xois.
1730-1562: A doua perioadă intermediară. Dinastiile 15-17.
Hicsoșii invadează Egiptul și își impun autoritatea asupra
statului. Avaris.
1562-1085: Regatul Nou. Dinastiile 18-20. Metalurgia
bronzului. Capitala religioasă și politică la Theba. Ansamblul de
temple de la Luxor.
1562-1537: Ahmosis I îi alungă pe hicsoși.
1468-1436: Tutmes III stabilește granița Egiptului pe Eufrat.
Babilonul, Asiria, statul hitit îi recunosc suzeranitatea.
1361-1340: Amenophis IV și Nefertiti intră în conflict cu 587-586: Nabucodonosor II cucerește Ierusalimul și strămută o
preoțimea lui Amon. Amenophis impune cultul soarelui/ Aton, parte a populației evreiești în Mesopotamia.
faraonul devine pontif și profet al noii religii. Noua capitală: 561-560: Avil-Marduk, fiul lui Nabucodonosor II. Dominația
Akhenaton. preoțimii zeului Marduk asupra statului.
1333-1325: Tutankhamon restabilește cultul lui Amon și capitala 539: Perșii lui Cirus II cuceresc Babilonul. Satrapie persană până
la Theba. la Alexandru cel Mare.
1286: Bătălia de la Kadesh între Ramses II și regele hitit,
Muwatalli. Rezultat indecis. ____________________________________________________
1269: tratat de pace între Ramses II și regele hitit, Hattusil III
pentru împărțirea autorității asupra Siriei. PALESTINA
Mileniile 3-2: popularea Palestinei de către triburile semitice ale
canaanenilor
Sec. 13: stabilirea evreilor în Palestina. Perioada Judecătorilor.
1200: pătrunderea filistenilor pe litoralul Mediteranei. Contacte
cu triburile ebraice. Epoca fierului în Palestina.
1025: Saul din tribul Beniamin unifică triburile ebraice
1013-973: David din tribul Iuda devine rege al statului Israel.
Războaie contra filistenilor, amoriților, moabiților. Capitala
politică și religioasă: Ierusalim. Cultul lui Iahve, religie de stat.
973-933: Solomon. Templul și palatul regal de la Ierusalim.
Relații comerciale cu orașele feniciene prin alianța cu Hiram din
1085-525: Regatul Târziu. Dinastiile 21-26. Criză economică și Tir.
politică. Apogeul preoțimii zeului Amon. metalurgia fierului.
950-750: Dinastia 21. Autoritatea asupra Egiptului de Jos și
Mijlociu exercitată de triburile libiene.
671: Prima expediție asiriană împotriva Egiptului
663-609: Psammetic I. Colonii grecești în delta Nilului.
Mercenari greci cu ajutorul cărora i-a alungat pe asirieni din
regat. Sais.
608: Bătălia de la Meggido. Stăpânirea egipteană asupra
Palestinei și Siriei.
605: Bătălia de la Karkemiș. Nabucodonosor II înfrânge forțele
egiptenilor și asirienilor.
525, mai: Cambyses II transformă Egiptul în satrapie persană în 925: Roboam. Împărțirea statului în două părți: Israel în N,
urma înfrângerii lui Psammetic. Iudeea în S.
404-332: Dinastiile 28-31 880-871: Omri. Samaria devine capitala politică și religioasă a
332: Alexandru cel Mare cucerește Egiptul Israelului.
____________________________________________________ Sec. 8: profeții Amos și Osea.
721: Sargon II cucerește Samaria. Israel devine provincie
ASIRIA asiriană.
2500-2000: așezarea asirienilor pe cursul superior al Tigrului și 605: Bătălia de la Karkemiș. Iudeea intră sub influența
fondarea orașului Assur, încorporat ulterior în Imperiul babiloniană.
Akkadian. 587-586: Nabucodonosor II ocupă Ierusalimul și deportează o
1810: Regatul Vechi Asirian. Shamshi-Adad I extinde autoritatea parte a populației evreiești în Mesopotamia.
statului asirian asupra Mesopotamiei de Nord. Adoptarea scrierii 539-332: Darius I transformă Palestina în satrapie persană.
cuneiforme babiloniene. Sec. 5: redactarea definitivă a primelor 6 cărți ale Vechiului
1363-1328: Assur-Uballit I își extinde autoritatea asupra întregii Testament
Mesopotamii. 332: Palestina devine parte a imperiului lui Alexandru cel Mare
1243-1207: Regatul Mijlociu Asirian. Tukulti-Ninurta I. Nouă
capitală: Kar-Tukulti-Ninurta.
1112-1074: Tiglatpalassar I. Campanii militare crude și
deportarea populațiilor cucerite. Asiria se întindea de la Golful
Persic la Marea Mediterană.
908-889: Regatul Nou Asirian. Adad-Nirari II.
858-824: Salmanassar III. Autoritate asiriană în Asia Mică, Siria,
Fenicia, Palestina.
722-705: Sargon II cucerește Israelul
704-681: Sennaherib asediază Ierusalimul și distruge Babilonul
668-626: Assurbanipal. Devastarea Thebei, cucerirea Elamului.
Marea bibliotecă din Ninive (22.000 tăblițe de lut).
STATUL AHEMENID
1000: stabilirea triburilor indo-europene ale mezilor și perșilor în
Iran
728-653: Deiokes întemeiază statul Media
675-653: Phraortes supune triburile perșilor
650: invazia sciților în Podișul Iranian
625-585: Cyaxares eliberează Media de sub dominația asiriană și
cucerește orașele Assur și Ninive.
599-522: Zarathustra. Religia zoroastristă cu Ahura Mazda,
divinitatea supremă.
559-530: Cirus II din dinastia Ahemenizilor. Anexarea Lidiei
(547), ocuparea Babilonului (539) și cucerirea Egiptului (525).
522-490: Darius I. Înglobarea Iranului, Mesopotamiei, Siriei,
Asiei Mici și Egiptului. 20 de satrapii. Sistem de drumuri.
Dareicul. Limba oficială: aramaica.
514: Campania lui Darius contra sciților de la Dunărea de Jos.
Prima mențiune a geților care se opun fără succes pătrunderii
acestuia în zona Pontului Euxin și Bosforului.
500-449: Războaiele medice. Răscoalele orașelor grecești din
Asia Mică contra stăpânirii persane (500-494). Perșii înfrânți la
Marathon de către greci (490).
486-465: Xerxes I, fiul lui Darius I. Flota și armata persană
înfrânte de greci la Salamina (480), Plateea (479) și Mycale
(479).
465-425: Artaxerxes I. Răscoala Egiptului (463-454).
449: Pacea lui Callias. Libertatea orașelor grecești din Asia
Mică.
424: Darius II Nothos sprijină Sparta în timpul Războiului
peloponesiac (412-404)
387: Pacea lui Antalcidas. Coloniile grecești din Asia Mică
reincluse în Imperiul Persan.
341: Egiptul reanexat la imperiu de Artaxerxes III Ochos
336-330: Darius III Codomanus. Alexandru cel Mare învinge
armata persană la Issos (333) și Gaugamela (331), cucerind
statul acestuia. Darius ucis de Bessos, satrapul Bactriei.
____________________________________________________
INDIA
Mileniile 3-2: Civilizația Indus pe Indus și Gange. Metalurgia
bronzului. Scriere hieroglifică.
1200-900: pătrunderea triburilor vedice în Punjab, supunerea
populației dravidiene. Scrirerea sanscrită. Societate împărțită în
3 caste: preoți (brahmani), războinici (kșatrya), țărani,
meșteșugari (vaisya) și sclavi (sudra).
566-486: Sakya-Muni/ Gautama Buddha. Budismul.
544-364: Statul Magadha. Dominația în nordul și centrul Indiei.
327-325: expediția lui Alexandru în Punjab. 2 satrapii în N-V
Indiei. Pătrunderea culturii grecești în India.
324-300: Chandragupta. Imperiul Maurya. Unificarea Indiei în
timpul lui Asoka și declararea budismului ca religie de stat
(273-232).
Sec. 2 î.Hr.-3 d.Hr: Regatul Andhra. Relații comerciale cu
Roma.
150 î.Hr: invaziile indo-sciților (shaka), parților (pahlava) și
kușanilor (yue-chi) dinspre Asia Centrală spre Peninsula
Hindustan.
Sec. 4 d.Hr: Chandragupta I. Era Gupta. Capitala: Pataliputra.
477-496: Budhagupta. Atacurile hunilor albi. Destrămarea
statului Gupta.
____________________________________________________
CHINA
Sec. 21-11: dinastiile Hsia și Shang. Frontiera statului pe
Hwang-He. Metalurgia bronzului. Scriere hieroglifică.
Calendarul: 1 an are 12 luni de 30 de zile + 1 an bisect de 13
luni.
1050-256: Dinastia Chou. Cucerirea statului Shang. Limba
chineză.
551-479: Kongzi/ Confucius, prim-ministru al statului Lu.
Confucianismul.
356-350: Reformele lui Wei Yang, prim-ministru al statului
Ch’in. Lupta pentru unificarea Chinei.
221: Unificarea Chinei de către Shih Huang-Ti/ Cheng,
conducător al statului Ch’in. 36 provincii. Întindere teritorială de
la Marea Chinei de Est la Podișul Tibet.
214: Marele Zid Chinezesc, 4000 km de fortificații, pentru
prevenirea atacurilor hunilor la granițele nordice.
140-87: Confucianismul devine religie de stat în China în timpul
domniei lui Han-Wu-Ti.
9 d.Hr: Wang Mang înlătură dinastia Han de Vest și se proclamă
împărat.
17: Răscoala țărănească a Sprâncenelor roșii. Țăranii îl prind și
ucide pe Wang Mang.
48: scindarea hunilor în două: cei din S recunosc autoritatea
chineză, cei din N pleacă spre Lacul Aral (Kazahstan) și Europa.
58-75: budismul în China
105: Ts’ai Lun inventează hârtia
184: Răscoala țărănească a Turbanelor galbene. Trupele țăranilor
sunt înfrânte de armata imperială.
190-220: destrămarea Imperiului Chinez în trei state: Wei, Wu,
Shu.
____________________________________________________
GRECIA
2600-2000: Cultura minoică timpurie. Folosirea aramei și a
bronzului în Creta, Grecia continentală și insulele din Marea
Egee. Construcția palatelor din Cnossos, Phaistos, Mallia.
2000-1580: Cultura minoică mijlocie. Metalurgia bronzului.
Relații comerciale cu Egipt, Siria. Flota cretană domină
Mediterana. Linearul A.
1580-1200: Cultura minoică târzie. Regele Minos din Cnossos.
Cucerirea Cretei de către ahei.
2500-1850: Cultura helladică timpurie.
1850-1600: Cultura helladică mijlocie. Pătrunderea triburilor
indo-europene ale aheilor și ionienilor în Grecia. Asimilarea
populațiilor locale.
1600-1150: Cultura helladică târzie. Linearul B. Afirmarea
orașului Mycene ca centru politic și cultural al lumii aheene.
Expansiunea culturii miceniene în Asia Mică, insulele din Marea
Egee și Creta.
❍ Geneza statelor grecești
1200-1000: Marea migrație egeeană. Pătrunderea dorienilor
dinspre Peninsula Balcanică în Grecia. Dialectele limbii grecești:
ionic, doric, eolic.
1194-1184: Războiul Troian. Cultura Troia VII A.
Sec. 10-9: adoptarea alfabetului fenician de către greci
800: Homer, Iliada și Odiseea
760. prima olimpiadă. Olympia, Elida. La fiecare 4 ani în cinstea
lui Zeus.
750: Marea colonizare greacă. Suprapopulare, luptele politice
între polisuri. Promotori: Milet, Megara, Corint. Grecii au creat
colonii în N-E (Hellespot, Pontul Euxin), V (Italia, Sicilia), S
(Egipt, Cyrenaica).
❍ Sparta
1000-900: Pătrunderea dorienilor în Peloponez în regiunea
Laconia.
Sec. 9: formarea Spartei în urma unificării a patru localități din
Laconia, de pe valea râului Eurotas. Trei clase sociale: spartiații,
periecii, hiloții. Constituția spartană a lui Licurg: 2 regi, Gerusia
(sfatul bătrânilor) ți Apella (adunarea poporului înarmat).
708: Sparta întemeiază colonia Tarent în Italia
❍ Atena
700-683: Constituirea Atenei prin unificarea polisurilor din
Attica, condus inițial de un rege, urmat de 3-9 arhonți și
areopag, organul de judecată al statului atenian.
630: Dracon, Codul de legi/ legile draconice. Desființarea
răzbunării sângelui.
594-593: Reformele lui Solon. Abolirea datoriilor, interzicerea
vânzării de sclavi, împărțirea populației după venituri.
Zdruncinarea puterii aristocrației funciare.
560-527: Pisistrate, tiran al Atenei
509-507: Reformele democratice ale lui Clistene. Împărțirea
populației ateniene în phylii, trityii, deme. Sfatul celor 400: 500
reprezentanți ai cetățenilor, 10 strategi, ostracism, ș.a.
❍ Războaiele Medice (500/499-479)
500/ 499-490: Primul război medic. Răscoala orașelor grecești
din Asia Mică contra stăpânirii persane. Atena și Ereteria oferă
ajutor.
492: Prima expediție persană împotriva Greciei. Forțele persane
cuceresc Macedonia și Tracia. Flota înfrântă și surprinsă de o
furtună aproape de muntele Athos.
490: A doua expediție persană împotriva Greciei. Trupele
persane (20.000 luptători) conduse de Artaphernes și Datis
debarcă la Marathon. Armata ateniană, comandată de Miltiade,
obține victoria asupra perșilor pe câmpia de la Marathon (12
sept).
483: Temistocle, arhonte la Atena. Flotă de 150 trireme.
Atena,puterea maritimă a Greciei.
480-479: Al doilea război medic. Grecii și cei 300 de spartani
obțin victoria de la Thermopyle (aug. 480) împotriva perșilor lui
Xerxes I. Flota grecească obține două victorii decisive la
Salamina (28 sept), Plateea și Mycale (aug. 749).
❍ Pentecontaetia
478-477: Liga de la Delos. Alianța Atenei cu mai multe polisuri
în contextul luptei antipersane.
Liga peloponesiacă. Sparta își extinde hegemonia
asupra Peloponesului.
462: Victoria democraților radicali la Atena conduși de
Ephialtes.
449: Pacea lui Callias. Orașele grecești din Asia Mică își
recapătă autonomia față de Persia.
447: Parthenonul din Atena
446-445: Pace de 30 de ani între Sparta și Atena
❍ Războiul Peloponesiac (431-404)
Atena: democrație. Sparta: xenofobie, teamă de revolte interne.
431: Sparta intră în conflict cu Atena, după ce aceasta a asediat
cetatea Potideea, care s-a depărtat de Liga de la Delos și s-a
alăturat Spartei. Interzicerea pătrunderii navelor Megarei în
Attica.
424: Tucidide, Războiul Peloponesiac
421: Pacea lui Nicias. Tratat între Sparta și Atena pentru 50 de
ani. Epidemie de ciumă la Atena.
415-413: Expediția Atenei în Sicilia, împotriva Siracuzei la
îndemnul lui Alcibiade. Alcibiade trădează și se refugiază în
Sparta. Flota ateniană distrusă de spartani.
412: Persia sprijină financiar Sparta în construcția unei flote
militare.
406-405: Victorie a navelor ateniene pe insulele Arginuse (406).
Înfrângerea forțelor navale ateniene la Aigos Potamoi de către
spartani (405). Destrămarea Ligii de la Delos. Capitularea
Atenei. Hegemonia Spartei în Grecia.
338: Bătălia de la Cheroneea. Filip II extinde hegemonia
Macedoniei asupra Greciei.
❍ Alexandru cel Mare
356: nașterea lui Alexandru. 326-323: domnia lui Alexandru cel
Mare
334: Bătălia de la Granicos (mai). Alexandru cucerește Lidia,
Pisidia, Frigia și Siria, alături de Tracia și Illyria.
333: Bătălia de la Issos. Victorie asupra perșilor lui Darius III.
Familia și tezaurului în mâinile macedonenilor. Cucerirea
Feniciei, Siriei, Palestinei și Egiptului.
331: Bătălia de la Gaugamela (1 oct.). Victoria decisivă asupra
Imperiului Persan. Ocuparea Babilonului, Susei și incendierea
Persepolisului.
327-326: expediția din India. Bătălia de pe fluviul Hydaspes:
cucerirea Punjabului.
325: întoarcerea trupelor macedonene la Persepolis. 18.000 km
străbătuți de la Adriatica la Oceanul Indian.
323: moartea lui Alexandru la Babilon, 33 de ani
❍ Luptele dintre diadohi.
323: Peridiccas, regent al imperiului lui Alexandru. Provinciile
împărțite între generali. 321-311: Războaiele diadohilor (3)
311:Împărțirea imperiului între Antigonos (Asia), Ptolemaios
(Egipt), Lysimachos (Tracia), Kassandros (Grecia, Macedonia).
281-280: Asasinarea lui Seleucos, ultimul diadoh.
❍ Grecia Magna
734: colonia Naxos din Sicilia, fondată de grecii din Chalkis,
Naxos. 735: Siracuza, întemeiată de grecii din Corint
708: Tarent, colonie a Spartei
474: Bătălia de la Kyme. Victoria grecilor asupra etruscilor.
❍ Grecia și Macedonia elenistică
334: Antipatros, regent al Macedoniei
284: Lisymachos, rege al Macedoniei
267-261: Războiul de independență al grecilor. Victoria
Macedoniei asupra acestora.
215-205: Primul război macedonean. Alianță între Filip V și
Hannibal. 201: Victoria de la Zama
200-197: Al doilea război macedonean. Romanii înfrâng trupele
macedonene la Kynoskephalai și cuceresc posesiunile din Asia
Mică și Grecia.
171-168:Al treilea război macedonean. Victoria Romei la Pydna
asupra falangei macedonene.
149-148: Macedonia, provincie romană
146: Grecia devine provincie romană
ROMA
❍ Peninsula Italică în mileniul 2 î.Hr.
Sec. 12: stabilirea triburilor italice latino-falisce prin migrarea
dinspre Dunărea Mijlocie spre centrul și N Italiei. Epoca fierului.
Sec. 11: valul triburilor italice osco-umbriene ajung la N de
Apenini.
1000-800: așezarea triburilor ilirice (iapigi, picenți, messapi) și
venetice în N și pe coasta estică a Peninsulei Italice.
Sec. 10: stabilirea latinilor pe cursul Tibrului.
❍ Etruscii
Sec.10-9: venirea etruscilor dinspre Asia Mică și N Alpilor în V
Italiei. 800-700: dominația etruscă asupra regiunii dintre Tibru și
Arno. Legături cu italicii și coloniștii greci. Expansiunea
etruscilor în Latium, Campania, Câmpia Padului și hegemonia în
Marea Tireniană. 616-510: Roma sub dominație etruscă.
Sec. 6: Federația celor 12 orașe etrusce (Caere, Veii, Populonia,
Rusellae, Tarquinii, Vetulonia, Volaterrae, Arretium, Cortona,
Volsinii, Perusia, Clusium). Principala forță politică a Italiei.
474-452: declinul civilizației etrusce în urma înfrângerii de la
Kyme de către tiranul Siracuzei (474) și ocuparea de către
aceștia a insulei Elba.
396-264: invazia celților în N Italiei. Romanii cuceresc orașele
etrusce Veii și Volsinii. Etruscii asimilați de romani.
❍ Roma regală
Sec. 10-8: Primele informații despre locuirea sabinilor pe colina
Palatinului. Unirea așezărilor latine și sabine din jurul celor
șapte coline și formarea unei comunități urbane puternice.
21 aprilie 753: fondarea Romei de către Romulus, urmaș al
eroului troian, Eneas.
750-510: 7 regi la conducerea Romei - Romulus, Numa
Pompilius, Tullius Hostilius, Ancus Marcius, Tarquinius
Superbus. Populație organizată în triburi, curii, ginți. Regele -
comandant și sacerdot suprem, Senat -100-300 membri,
adunarea cetățenilor. 2 stări ale populației: patricieni și plebei.
600: preluarea alfabetului grecesc de către romani. Panteonul
roman: Iupiter, Marte, Quirinus, Diana, Venus, Minerva, Saturn,
ș.a. 530: Servius Tullius. Cetățenii Romei împărțiți în 4 triburi,
cei de pe teritoriul agricol 17 triburi, 5 clase censitare ⇒ 193
centurii/ unități militare. 510: Tarquinius Superbus alungat din
Roma în urma unei răscoale populare condusă de Iunius Brutus.
❍ Republica
510: Regalitatea înlocuită de guvernarea a doi magistrați aleși pe
un an de comițiile centuriale cu putere absolută (imperium). În
vremurile de criză, putea fi numit un dictator pentru 6 luni.
Senatul, instituția supremă a statului.
500: așezarea statuii Lupoaicei pe Capitoliu.
498-493: Războiul latinilor. Roma se aliază cu federația orașelor
latine, devenind forța supremă a acestei formațiuni.
494-493: prima secesiune a plebeilor. Primesc dreptul de a avea
reprezentanți în adunarea plebeilor (concilia plebis tributa - 4-10
membri). 451: Legea celor 12 table. Alegerea unei comisii de 10
membri (decemviri legibus scribundis) pentru rezolvarea
cererilor plebei. 406-396: prăbușirea civilizației etrusce ca
urmare a cuceririi orașului Veii de către romani și a invaziei
celților în N Italiei.
18 iulie 387: Bătălia de la Allia. Romanii înfrânți de celți, care
jefuiesc Roma.
343-290: Primul, al doilea și al treilea război cu samniții - Roma
devine principala forță militară din Peninsula Italică prin
bătăliile victorioase de la Caudium (321), Campania și Sentinum
(295).
339: rex Histrianorum, rege get din N Dobrogei, oprește
pătrunderea sciților lui Ateas. Filip II îl ucide pe Ateas la Histria
și trece coloniile grecești sub stăpânirea Macedoniei.
335: geții de la Dunăre resping campania de supunere a tracilor
din N-V Bulgariei lansată de Alexandru Macedon.
300-292: Dromichaites, regele unei uniuni de triburi getice din
Câmpia Munteniei, respinge în două rânduri atacurile lui
Lysimachos, diadohul Traciei, împotriva geților. Lysimachos și
Agathocles luați prizonieri de către Dromichaites.
❍ Primul război punic (264-241)
264: Ciocnirea intereselor Romei și Cartaginei pentru stăpânirea
Siciliei și a Mării Mediterane occidentale.
260: victoria de la Myale a flotei romane asupra cartaginezilor.
256: bătălia navală de la Ecnomos câștigată de navele romane,
care debarcă în N Africii.
255: mercenarii cartaginezi îl capturează pe Atilius Regulus și
nimicesc flota romană la Camarina.
241: bătălia de pe insulele Aegate. Romanii distrug bărcile
cartaginezilor. Pace între Roma și Cartagina. Sicilia - provincie
romană.
❍ Al doilea război punic (218-201). Campania lui Hannibal
împotriva Romei.
216: Bătălia de la Cannae. Armata lui Hannibal provoacă grave
înfrângeri legiunilor romane (50.000 morți și prizonieri).
215-205: primul război macedonean. Cucerirea Siracuzei de
către romani.
207-206: romanii obțin victoria asupra cartaginezilor lui
Hannibal în Spania și sfârșitul dominației acestora asupra
Peninsulei Iberice.
202: Bătălia de la Zama. Hannibal înfrânt de Publius Cornelius
Scipio. 201: pace între Roma și Cartagina. Cartaginezii renunță
la posesiunile din Spania și insulele din Marea Mediterană.
Roma domină asupra Mediteranei occidentale.
200: Oroles, conducătorul unor triburi dacice din E Transilvaniei
și S Moldovei luptă contra bastarnilor, care doreau să pătrundă
în N Carpaților.
200-197: Al doilea război macedonean. Victoria romanilor
asupra macedonenilor la Kynoskephalai.
192-188: războiul dintre Roma și Regatul Seleucid. Roma
devine arbitrul lumii elenistice ca urmare a înfrângerii lui
Antiohos III și a Păcii de la Apameia (188).
184: Marcus Porcius Cato, Origines, De Agricultura
171-168: Al treilea război macedonean. 149-148: Macedonia,
provincie romană.
❍ Al treilea război punic (149-146). Cartagina distrusă de
forțele romane comandate de Scipio Asiaticus. 146: Grecia,
provincie romană.
133: Tiberius Sempronius Gracchus. Reformă agrară - împărțirea
a 250 ha din proprietatea funciară pentru fiecare familie.
Asasinat de reacțiunea senatorială. 123: Caius Sempronius
Gracchus. Legi în favoarea plebei și cavalerilor.
111-105: Războiul împotriva lui Iugurtha.
107: Consulatul lui Caius Marius. Reforma armatei romane:
împărțirea unei legiuni (6000 soldați) în 10 cohorte.
89-84: Primul război mithradatic. Conflict între Roma și Regatul
Pontului.
88-86: Consulatul lui Cornelius Sulla. Războaie între optimații
lui Sulla și popularii lui Marius. 83-82: Sulla înfrânge armatele
popularilor și instituie dictatura personală. Înfrângerea lui
Mithradates VI Eupator.
82-44: Burebista. Regatul geto-dac în Transilvania cu capitala
Costești, Munții Orăștiei.
74-63: Al treilea război mithradatic.
73-71: Răscoala sclavilor condusă de Spartacus în Campania,
înfrântă de Cornelius Lentulus și Gellius Poplicola.
66-63: Pompei conduce luptele contra regelui Pontului.
Reorganizarea Orientului: Pontul, Bithynia, Siria, Armenia,
Cappadocia, Iudeea.
63-62: Conspirația lui Sergius Catillina. Lupta contra Senatului.
Uciderea de către senatori la Pistoriae.
60-55: luptele contra triburilor celților, bastarnilor, alungarea
boiilor și tauriscilor din Dacia și cucerirea orașelor grecești
Histria și Callatis de către Burebista. Întinderea regatului dac din
Carpații Păduroși până la Munții Balcani.
❍ Primul triumvirat (60-53). Înțelegere între Caesar, Crassus
și Pompeius pentru lupta contra Senatului.
59-53: Caesar ales consul, guvernează provinciile Gallia
Cisalpina, Gallia Narbonensis, Ilyricum. Destrămarea
triumviratului ca urmare a înfrângerii de la Carrhae a lui Crassus
de către parți.
54: Cicero, De Republica
49-48: Războiul civil dintre Caesar și Pompei. Victoriile lui
Caesar prin traversarea Rubiconului (10 ian. 49) și bătălia de la
Ilerda contra forțelor lui Pompei. Bătălia de la Pharsalos - 7 iun.
48: Caesar îl înfrânge pe Pompei, care se refugiază în Egipt, ucis
de Ptolemaios XIII. Burebista l-a susținut pe Pompei pentru
recunoașterea întinderii teritoriale a Daciei.
48-47: Războiul alexandrin. Caesar o pune pe Cleopatra VII pe
tronul Egiptului, în defavoarea lui Ptolemaios XIII.
46-44: Caesar devine dictator pe 10 ani. Calendarul iulian (1
ian.45). Caesar, pontifex maximus, tribun al poporului. Caesar
ucis în senat de conspirația lui Cassius Longinus și Iunius Brutus
(15 martie. 44). Burebista este asasinat de către aristocrația
geto-dacică.
❍ Al doilea triumvirat (43-30). Înțelegere între M. Antonius,
C. Octavianus și Aemilius Lepidus pentru reorganizarea statului.
40: Reînnoirea triumviratului. Împărțirea provinciilor: Antonius
- Orient, Octavian - Occident, Lepidus - Africa.
32-30: Războiul dintre Octavian și M. Antonius. Victoria
trupelor lui Octavianus asupra flotei lui Antonius și Cleopatra la
Actium (2 sept. 31). Cucerirea Egiptului (30).
❍ Principatul
30-28: Octavianus concentrează întreaga putere. Princeps rei
publicae, Princeps senatus.
27: Titus Livius, Ab urbe condita. Împărțirea provinciilor între
împărat (7) și Senat (10). Împăratul conducea armata și alegea
magistrații. 24-23: Octavian nu mai este supus legilor, obține
puterea tribuncială pe viață și imperiumul nelimitat.
12: Octavian - Pontifex maximus - puterea religioasă.
8: moartea lui Caius Maecenas, protector al artelor.
2: Augustus - Pater patriae. Cohortele pretoriene pentru paza
împăratului.
8 d. Hr: Publius Ovidius Naso exilat la Tomis. Tristele, Epistulae
ex Ponto.
9: Bătălia din Pădurea Teutoburgică. Legiunile romane nimicite
de cheruscii din Germania.
11-12: Sextus Aelius Catus strămută 50.000 de geți la S Dunării
și respinge atacurile acestora asupra cetății Aegyssus cu ajutorul
odrisilor.
14-37: Tiberius. Retragerea armatei de la granița dintre Rin și
Elba. Cappadocia și Commagene, provincii romane.
33: condamnarea la moarte și executarea lui Iisus din Nazaret de
către guvernatorul Iudeei, Pilat din Pont. Începutul răspândirii
creștinismului în Imperiul Roman.
37-41: Caligula. Domnie autocrată de inspirație elenistică.
Asasinat de pretorieni.
41-54: Claudiu. Epocă de pace. Cucerirea Britanniei și Traciei.
Asasinat chiar de soția sa, Agrippina. 46: Dobrogea este anexată
provinciei Moesia.
54-68: Nero. Domnie autoritară. Conflict cu senatorii. Persecuția
creștinilor sub acuzația de incendiere a Romei.
68-69: Vespasian numit la comanda forțelor romane pentru
înăbușirea revoltelor antiromane din Iudeea.
26 septembrie 70: Cucerirea Ierusalimului de către Titus, fiul lui
Vespasianus. 75-77: Titus. Erupția Vezuviului și acoperirea cu
cenușă a orașelor Herculaneum și Pompei. Colosseum (75-82).
81-96: Domitian. Guvernare autocrată. Conflict cu senatul.
Censor pe viață. Omorât de conjurația palatului.
86-89: Războiul contra dacilor. Statul dac, clientelar Romei.
97-98: Nerva; 98-117: Traian, originar din Italica, Spania
101-102: Primul război daco-roman.
105-106: Al doilea război daco-roman. Dacia, provincie romană.
114-117: Războiul împotriva parților. Traian ocupă Armenia,
Mesopotamia, Asiria. 9 aug. 117: moartea lui Traian în Asia
Mică.
117-138: Hadrianus, fiu adoptiv a lui Traian. Pace cu parții.
Renunțarea la provinciile Asiria și Mesopotamia.
161-180: Marcus Aurelius. Primul război marcomanic
(178-180). Moare de ciumă la Vindobona.
180-192: Commodus. Domnie tiranică. Asasinat de o
conspirație.
193: Septimius Severus. Recucerirea Mesopotamiei. Moare la
Eboracum.
212-217: Caracalla. Constitutio Antoniniana. Asasinat în
Mesopotamia.
235-238: Maximin Tracul. Război civil în favoarea lui Antonius
Gordianus și a fiului său. Asasinat la Aquilea.
249-251: Decius. Origine ilirică. Trupele de la Dunăre. Prima
persecuție generalizată a creștinilor din cuprinsul imperiului.
253-260: Valerian și Egnatius Gallienus. Atacuri ale goților,
sarmaților, francilor la granițe.
260-268: Gallienus. Criza accentuată a statului. Atacurile
popoarelor barbare. Reforma armatei: cavaleria pentru
intervenția rapidă.
270-275: Aurelian. Retragerea administrației și armatei romane
din Dacia (271). Invazie germanică în N Italiei. Cultul Soarelui/
Sol Invictus - religie de stat (274). Asasinat la Byzantion.
❍ Dominatul
284-285: Dioclețian și Maximian. Lupte cu francii, alamanii,
burgunzii. Monarhie de origine divină.
293: Tetrarhia. 2 auguști și 2 cezari: Dioclețian, Galerius
Valerius, Constantin Chlorus și Maximian. 297: Reformă
administrativă: 101 provincii, 12 dioceze, guvernatori numiți de
împărat. 303: persecuție anticreștină.
306: Galerius, Chlorus - auguști, Maximin Daia, Valerius
Severus - cezari.25 iul. 306: Constantin - cezar proclamat în
Occident.
310-312: Maximian înfrânt de Constantin în S Galliei. Bătălia de
la Podul Milvius: Constantin îl învinge pe Maxentius la Roma.
313: Edictul de la Milano. Libertatea de credință a creștinilor.
320-321: primele mănăstiri în Egipt și Palestina. Duminica - zi
de odihnă. 324: Război civil între Constantin și Licinius.
Victoriile de la Adrianopol și Chrysopolis.
325: primul sinod ecumenic de la Niceea. Bazele dogmatice ale
creștinismului.
330: reforme legislative și administrative - 117 provincii, 14
dioceze, 4 prefecturi (Orient, Ilyricum, Italia, Gallia). Armata:
trupe de campanie și de graniță - 75 legiuni. 11 mai 330:
Byzantion - noua capitală a imperiului - Constantinopol.
337: moartea lui C-tin. Imperiul împărțit între fiii săi: Constantin
II -Occident, Constans- Italia, Constanțiu II- Orient.
360-363: Iulianus. Redeschiderea templelor păgâne. Toleranța
creștinilor.
364-375: Valentinian I și Valens. Administrare separată a
statului. 375-378: Regatul ostrogot nimicit de huni. Invazia
popoarelor.
381: al doilea sinod ecumenic. Crezul.
❍ Imperiul Roman de Răsărit:
395-408: Flavius Arcadius, împărat al Imperiului de Apus.
431: al treilea sinod ecumenic. Condamnarea nestorianismului.
451: hunii lui Attila, alături de gepizi și ostrogoți invaează
Gallia. 488: atacuri ostrogote conduse de Theodoric asupra
Constantinopolului.
❍ Imperiul Roman de Apus
395-423: Flavius Honorius. Capitala Ravenna.
402-403: invazia vizigoților și ostrogoților în Italia. 24 august
410: Alaric- regele vizigot ocupă Roma.
mai 429: regatul vandal a lui Genseric în N Africii.
28 august 476: Odoacru, rege ostrogot ocupă Roma și îl alungă
pe Romulus Augustulus din Italia. Sfârșitul Imperiului Roman
de Apus.
❍ Invaziile barbare
375: atacarea regatului ostrogoților de către huni. Invazii
germanice asupra Imperiului Roman în patru valuri.
376: primul val migrator al vizigoților trece Dunărea, îl înfrânge
pe împăratul Valens la Adrianopol (378) și cucerește Aquitania
(418).
406: al doilea val migrator al vandalilor, suebilor și alanilor
pătrunde în Gallia prin trecerea Rinului. Instalarea burgunzilor
între Worms și Speyer, și a alanilor în zona Alsaciei.
409: al treilea val migrator. Suebii se stabilesc definitiv în N-E
Spaniei, iar vandalii în Africa de Nord (429-439).
444: așezarea burgunzilor în Sabaudia (Savoia, Elveția)
455-468: instalarea vandalilor în insulele din V Mediteranei
486-511: cucerirea Galliei de către francii lui Clovis și alungarea
vizigoților în Spania.
489-493: migrația ostrogoților în Italia, respectiv a anglilor,
iuților și saxonilor în Bretania.
❍ Spania vizigotă
507: Bătălia de la Vouillé. Clovis îi alungă pe vizigoți în Spania.
554: Toledo, capitala politică și spirituală a regatului vizigot.
578: anexarea regatului vasconilor și al suebilor de către vizigoți
711-714: cucerirea regatului vizigot de către maurii din Tariq.
❍ Gallia în sec. V-VI
481-482: Clovis I. Regele francilor salieni din Tournai.
Înfrângerea alamanilor și alungarea vizigoților din Aquitania
(496-506).
498-506: convertirea lui Clovis la catolicism și alianța cu regii
burgund și ostrogot
511: moartea lui Clovis. Împărțirea regatului francilor între cei
patru fii ai săi.
561: moartea lui Clotar I. Nouă împărțire: 3 entități politice -
Austrasia (Siegbert I - Auvergne, Provence), Burgundia
(Gontran) și Neustria (Aquitania).
❍ Imperiul Bizantin la moartea lui Iustinian
527-565: Iustinian I. Reconstituirea unității Imperiului Roman
prin consolidarea frontierei dunărene.
533: expediție pentru supunerea Africii, Sardiniei, Corsicii și
Insulelor Baleare. Victoriile de la Ad Decimum și Tricamarum a
lui Belizarie contra vandalilor, care dispar din istorie.
535: expediție spre Italia.
554-555: Ocuparea Dalmației, Siciliei și înfrângerea definitivă a
ostrogoților de către generalul Narses. Reconstituirea
provinciilor Baetica, Carthaginensis, Ilyricum, Africa, Sicilia și
Hispania.
❍ Expansiunea creștinismului în sec. IV-VIII
395: extinderea creștinismului în afara granițelor Imperiului
Roman
590: evanghelizarea Angliei de către Sf. Benedict- întemeietorul
monahismului irlandez, la inițiativa papei Grigore cel Mare
595: creștinarea Scoției și Bavariei prin activitatea Sf. Colomba
și Columban- fondatorul mănăstirii din Luxeuil.
610: evanghelizarea Elveției și Italiei de către Sf. Columba,
întemeietorul mănăstirilor de pe lacul Konstanz și Bobbio.
Călugărul anglo-saxon Bonifaciu și-a desfășurat activitatea
misionară în Germania: Frisia, Thuringia, Hessa.
❍ Iranul în epoca Sassanizilor
216-224: ocuparea Iranului și Mesopotamiei (230-232) prin
cucerirea Ctesiphonului (226) de către sassanizi, care pretindeau
că restaurează Imperiul Ahemenid.
260-363: victorii ale sassanizilor asupra romanilor comandați de
Valerian (260) și Iulian (363).
532-570: Tratate între Chosroes I și Iustinian (532). Distrugerea
regatului hunilor albi cu ajutorul turcilor oghuzi.
610-622: respingerea atacurilor lui Chosroes II asupra
Constantinopolului de către Heraclius.
637-642: cucerirea Seleuciei și Ctesiphonului de către cavalerii
musulmani prin bătăliile de la Qadisiya (637) și Nehavend (642).
❍ Arabia Islamică
570: nașterea lui Mahomed la Mecca și în jurul Kaabei, sanctuar
politeist
622: plecarea lui Mahomed de la Mecca la Yathrib/ Medina.
Organizarea comunității musulmane Umma și unificarea
Arabiei.
632: moartea lui Mahomed. Expansiunea islamului spre N prin
înfrângerile treptate ale bizantinilor (636: Yarmuk) și
sassanizilor (642: Qadisiya, 642: Nehavend).
658: confruntarea dintre Ali (fratele lui Mahomed) și Muawiya
(guvernatorul Siriei).
❍ Expansiunea islamului în vremea Omeiazilor
661: uciderea lui Ali. 2 mișcări: kharidjiții - egalitară și rigoristă
și șiiți - natură politică - alegerea califului din familia lui
Mahomed. Muawiya proclamat calif, dinastia Omeiazilor.
Centrul de putere în Siria, Damasc.
751: expansiunea arabilor spre E până spre granițele indiene și
chineze.
❍ Cucerirea Spaniei
711: pătrunderea berberilor musulmani în Spania sub conducerea
lui Tariq ibn Ziyad și prăbușirea regatului vizigot prin
înfrângerea regelui Rodrigues la Guadalete.
713: supunerea Peninsulei Iberice și întemeierea unui emirat de
către Musa ibn Nusayr.
718: Rezistența creștină din Spania. Asturii îi înving pe Barbarossa din Germania, Filip August din Franța și Richard
musulmani. Inimă de Leu din Anglia.
732: Bătălia de la Poitiers. Carol Martel îi forțează pe mauri să 1190-1191: Richard cucerește Ciprul și eliberează prizonierii
se așeze la V de Pirinei. creștini. Filip se întoarce în Franța. Richard nu reușește
778: Expediția lui Carol cel Mare în Spania. Armata acestuia recucerirea Ierusalimului. 1192: recunoașterea regatului creștin
decimată de muntenii basci la Roncevaux. dintre Tyr și Jaffa de către Saladin și dreptul pelerinilor de a
❍ Primele imperii turcice vizita Ierusalimul.
sec. X: migrația triburilor oghuze și pecenege din Urali spre V.
Invazia turcilor în Asia Centrală. Arabii și turcii karluki îi obligă
pe chinezi să renunțe la expansiune.
751: turcii se angajează ca mercenari pentru abbasizi.
❍ Expansiunea creștinismului în sec. VIII-XI
695-847: centre misionare la Utrecht (695), Mainz (745) și
Bremen-Hamburg (847).
sec. IX-X: evanghelizarea Danemarcei, Suediei și Norvegiei de
către Ansgar din Bremen. Creștinarea Saxoniei (804), Prusiei și
fondarea episcopiilor de la Magdeburg (968) și Praga (973).
909: abația de la Cluny dependentă de Sfântul Scaun.
sec. IX: creștinarea bulgarilor și slavilor sub autoritatea ****A patra cruciadă (1202-1204)
Patriarhiei de la Constantinopol. 1202-1203: Inocențiu III. Destrămarea dominației musulmane
❍ Imperiul Carolingian asupra Egiptului. Destrămarea Imperiului Bizantin de către
751-768: Pepin cel Scurt. Regnum Francorum. Unificarea venețieni. 1204-1205: 3 principate independente - Imperiul Latin
Galliei prin adăugarea Alamaniei, Provence, Septimaniei și de Constantinopol, Regatul de Tesalonic, Ducatul Atenei, etc.
Aquitaniei la regatele Austrasiei, Neurasiei și Burgundiei. ❍ Sfântul Imperiu în epoca dinastiei Hohenstaufen
768-814: Carol cel Mare. Cucerirea Regatului longobarzilor și a sec. XII-XIII: rivalitatea dintre welfii din Bavaria și ghibelinii de
ducatului Spoleto din Italia și a teritoriilor germane Frisia, Suabia, de pe domeniul Hohenstaufen.
Saxonia, Bavaria. 25 dec. 800: încoronarea lui Carol cel Mare la 1122: Concordatul de la Worms. Separarea investiturii laice de
Roma de către Papa Leon III ca împărat al Romei de Apus. cea religioasă.
800-814: mărci protectoare în Spania, Friuli, Pannonia, Bavaria, 1176-1183: Campania lui Frederic Barbarossa în Italia. Bătălia
Țara Danezilor, Bretania. 814: moartea lui Charlemagne. de la Legnano. Cucerirea Romei. Pacea de la Constanța.
817: Ludovic cel Pios. Trei regate periferice: Italia, Aquitania, Recunoașterea ligii lombarde și păstrarea Milanului de germani.
Bavaria. Unitatea imperiului între cei trei fii ai acestuia. 1194-1211: Henric IV Hohenstaufen- monarhie ereditară.
841-842: alianță defensivă între Ludovic Germanicul și Carol cel Frederic II- privilegii acordate seniorilor religioși, feudali și
Pleșuv împotriva fratelui lor, Lothar I pentru împărțirea cavalerilor teutoni. Confilct cu Papa Grigore IX.
teritoriului statului. ❍ Anglia și teritoriile dependente de pe continent
843:Tratatul de la Verdun. 3 noi state: Francia occidentalis, 1154-1189: Henric II Plantagenet. Dominația Angliei asupra
Francia orientalis, Lotharingia. Aquitaniei, Bretaniei, Scoției și Spaniei.
1202-1213: conflicte între Ioan Fără de Țară și Filip August II
pentru autoritatea asupra Gasconiei și Aquitaniei.
1215: Magna Charta Libertatum. Autoritatea regală sub
controlul aristocrației feudale.
1265: Parlamentul englez.
❍ Franța la moartea lui Filip August
1180-1223: Filip II August. Războiul franco-englez. Cruciada
albigenzilor.
1226-1270: Ludovic IX cel Sfânt. Parlamentul: Camera
❍ Invaziile ungurilor
Conturilor, Marele Consiliu.
sec. IX: triburile fino-ugrice ale maghiarilor forțate de pecenegi
1285-1314: Filip IV cel Frumos. Anexarea Flandrei și Lyonului.
să treacă Carpații și să se stabilească aproape de Dunăre.
Reforme fiscale.
955: Bătălia de la Lechfeld. Otto I oprește raidurile ungurilor în
1461-1483: Ludovic XI. Centralizare. Încurajarea comerțului și
Peninsula Balcanică, Italia și expansiunea în Franța. Așezarea
industriei. Reținut de Carol Temerarul. Pierde Alsacia și Lorena.
definitivă în Pannonia.
❍ Războiul de 100 de Ani (1338-1453)
❍ Italia bizantină și longobardă
1337: război între Anglia și Franța. Filip VI confiscă
529: refacerea mănăstirii Monte Cassino de către ducele de
proprietățile regelui englez Eduard II din Franța.
Beneventum
1346: Bătălia de la Crecy. Francezii învinși de englezi.
554: Italia, provincie bizantină
1358: Jacqueria. Răscoala țărănimii franceze contra exploatării.
568: pătrunderea și instalarea longobarzilor în Italia
1415: Bătălia de la Azincourt. Englezii cuceresc Normandia.
590-604: Papa Grigore cel Mare. Independența papalității
1429: Ioana d’ Arc eliberează Orleans de englezi.
contestată de regele longobard Aistulf.
1453:Bătălia de la Castillon. Englezii înfrânți de francezi.
754-756: expediții victorioase ale papalității contra longobarzilor
❍ Războiul celor două roze (1455-1485). Lupte pentru
cu ajutorul francilor lui Pepin cel Scurt.
accederea la tron dintre casele Lancaster („Trandafirul roșu”) și
❍ Lumea occidentală în anul 1000
York („Trandafirul alb”). Henric VII, primul rege din dinastia
987: încoronarea lui Hugo Capet ca rege al Franței
Tudor.
1000: încoronarea lui Ștefan I ca rege al Ungariei
❍ Imperiul Bizantin în sec. XIV
1001-1018: Vasile I. Imperiul Bizantin elimină țaratul bulgar din
1204: Theodor Laskaris. Imperiul Bizantin de la Niceea.
granițele sale.
1261: Mihail VIII Paleologul. Recucerirea Constantinopolului.
❍ Sfântul Imperiu în sec. X
❍ Țările Române
936-951: Otto I. Rex Francorum, Rex Longobardorum. Tutela
*Transilvania
asupra Burgundiei și a părții orientale ale Imperiului
sec. IX-X: formarea poporului și limbii române. Voievodatele lui
Carolingian.
Menumorut (Crișana), Glad (Banat) și Gelu (Podișul
962: încoronarea lui Otto ca împărat de către Papa Ioan XII.
Transilvaniei).
Regatele din Germania și Italia.
1002-1003: înfrângerea lui Gyula de către Ștefan I, regele
1002: moartea lui Otto III. 6 ducate naționale. Imperiul universal
Ungariei. Voievodatul lui Ahtum în Banat. Colonizarea secuilor.
❍ Imperiul Bizantin în vremea lui Vasile al II-lea
Sec. XI-XII: organizarea Transilvaniei ca parte a regatului ungar
sec. X: reducerea țaratului bulgar și ocuparea orașului
1141-1161: Geza II. Prima colonizare germană în Transilvania.
Vaspurakan (Armenia) pentru reconsolidarea teritorială
1241: invazia tătară. 1211: Andrei II. Cavalerii Teutoni în Ț.
1025: ocuparea Messinei (Sicilia), respingerea slavilor,
Bârsei
germanilor, arabilor din N-E Peninsulei Balcanice.
Sec. XIII-XIV: Țara Bârsei, Țara Făgărașului, Țara Hațegului,
❍ Cruciadele
etc. 1437-1438: Răscoala de la Bobâlna. Unio Trium Nationum.
*Prima cruciadă (1095-1099)
1441-1456: Ioan de Hunedoara. Varna- 1444: înfrângere.
1095: Papa Urban II, Clermont.
Kossovopolje- 1448: înfrângere. Belgrad- 1456: victorie asupra
1096: Cruciada nobililor. 4 grupuri distincte care s-au întâlnit la
turcilor.
Constantinopol. Godefroi de Bouillon și cavalerii din Franța și
**Țara Românească
Lorena pe Dunăre. Raymond de Saint-Gilles ți Adhemar de
1247: Diploma cavalerilor ioaniți: voievodatele lui Litovoi și
Monteil din partea S Franței și papalității în N Greciei.
Seneslau, cnezatele lui Ioan și Farcaș între Carpați și Dunăre.
Normanzii din Sicilia au traversat Adriatica.
1330: Posada. Basarab I înfrânge armata ungară a lui Carol
1097: victoriile cruciate de la Niceea și Doryleea.
Robert de Anjou. Independența Țării Românești.
1099: Ierusalimul cucerit de cruciați
1359: Nicolae Alexandru. Mitropolia Țării Românești la Argeș.
1100: Baudouin de Bouillon. Regatul latin al Ierusalimului.
1394: Rovine. Mircea cel Bătrân înfrânge trupele turcești
**A doua cruciadă (1147-1149)
conduse de Baiazid-Ildîrîm.
1144: cucerirea Edessei de musulmani. Papa Eugeniu III cheamă
1395: tratat de alianță între Mircea cel Bătrân și Sigismund de
5 armate la luptă: francezii lui Ludovic VII, germanii lui Conrad
Luxemburg încheiat la Brașov.
III, ș.a. Înfrângeri în Anatolia. Atacul nereușit al Alepului.
1456: urcarea pe tron a lui Vlad Țepeș.
1148: expediție comună eșuată a lui Ludovic VII și Conrad
***Moldova
împotriva Damascului.
1352/1353: lupte între Dragoș și Bogdan. 1359: Bogdan,
***A treia cruciadă (1189-1192)
recunoscut ca voievod al Moldovei
1187: cucerirea Ierusalimului de către Saladin. Papa Clement III
1402-1432: Alexandru cel Bun, suzeran regelui polon Vladislav
cheamă la luptă pe marii suverani europeni: Frederic I
Jagello. Mitropolia Moldovei la Suceava recunoscută de Bizanț
1457: Ștefan cel Mare urcă pe tronul Moldovei.
❍Cucerirea Constantinopolului
7 aprilie-29 mai 1453: asedierea și cucerirea Constantinopolului
de către Mahomed al II-lea. Istanbul - capitala Imperiului
Otoman.
❍Țările Române după 1453
*Transilvania
1479: Bătălia de la Câmpul Pâinii, lângă Orăștie. Devastarea
Transilvaniei de către otomani și munteni în frunte cu Ali
Mihaloglu și Basarab Țepeluș. Înfrângerea otomanilor și
muntenilor de către Pavel Chinezul, Șt. Bathory, Laiotă Basarab.
**Țara Românească
1456-1462: Vlad Țepeș. Politică autoritară. Refuzul plății
tributului (1462). Atacul de noapte de la Târgoviște (16-17 iunie
1462- eșuat). Luat prizonier de Matia Corvin la Visegrad (nov.
1462). Revenit pe tron (1476). Ucis de Laiotă Basarab (1477).
***Moldova
1457-1504: Ștefan cel Mare. Comandant de oști și om politic.
Lupta de la Baia (14-15 dec. 1467: ruperea suzeranității Ungariei
față de Moldova). Bătălia de la Vaslui (10 ian.1475: înfrângerea
turcilor la Podu Înalt). Bătălia de la Codrii Cosminului (26
oct.1497: învingerea armatei poloneze care atacase Suceava).
❍Marile descoperiri geografice (sec. XV-XVI)
Scopuri: mirodenii, aur, relații comerciale cu India și China.
Ocolirea Imperiului Otoman. Evanghelizarea populațiilor străine
și recucerirea Ierusalimului.
1487-1488: Bartolomeo Diaz. Capul Bunei Speranțe, Africa de
Sud. 1492-1497: Cristofor Columb. Navigator genovez.
Arhipelagul Bahamas, insulele Haiti, Dominica, Porto Rico,
Jamaica. 1497-1498: Vasco da Gama. Nouă rută spre India prin
înconjurul Africii.
❍Descoperirea Americii
1498: John, Sebastian Cabot. Țărmul estic al Americii de Nord.
1498-1500; C. Columb. Țărmul caraibian al Americii de Sud.
1499-1500: Amerigo Vespucci. Coastele Guyanei, Marea
Caraibelor, țărmurile Braziliei. America Centrală.
1519-1522: Fernando Magellan. Insulele Mariane și Filipine.
❍Imperiul colonial portughez
1498-1500: fondarea unor așezări comerciale în Calicut, India de
către Vasco da Gama. Posesiunea Spaniei și Portugaliei asupra
Braziliei după expediția lui Pedro Alvarez.
1505-1515: imperiul colonial portughez după luptele cu
musulmanii pentru controlul comercial în Oceanul Indian.
❍Imperiul colonial spaniol
1494: Tratatul de la Tordesillas. Împărțirea posesiunilor între
spanioli și portughezi.
1517-1546: expediția spaniolă condusă de Francisco Hernandez
de Cordoba și Francisco de Montejo în Peninsula Yucatan.
Distrugerea civilizației mayașe.
1519-1524: debarcarea spaniolilor lui Hernando Cortez în
Mexic. Uciderea suveranilor azteci Montezuma II și
Cuauhtemoc. Cucerirea Imperiului Aztec de către spanioli.
1532-1533: Prăbușirea civilizației incașilor în urma pătrunderii
spaniolilor conduși de Francisco Pizarro și uciderea ultimului
rege al acestui popor, Atahualpa la 29 august 1533.
❍Țările de Jos în timpul lui Carol Quintul
1515: Carol al V-lea, suveran german, conduce Țările de Jos.
Integrează moștenirea burgundă (Artois, Flandra, Brabant,
Luxemburg, Franche-Comté) și moștenirea spaniolă (Castilia,
Aragon, Neapole, Sicilia, coloniile spaniole din America) la
imperiul său. 1519: împărat al Sfântului Imperiu
Romano-German
1524-1543: unirea și centralizarea principatelor Utrecht,
Overijssel, Groningen, Drenthe, Liége, Cambrai, ducatul
Gelderland.
1526-1541: turcii lui Soliman Magnificul ajung până la Viena
după victoria de la Mohacs și transformarea Ungariei în pașalâc.
❍Renașterea și umanismul (sec. XV-XVI)
Curent cultural-ideologic. Redescoperirea culturii și artei antice.
„Omul universal”. Economia de schimb. Dezvoltarea orașelor.
Afirmarea burgheziei.
1404-1472: Leon Battista Alberti. Palazzo Rucellai.
1431-1506: Andrea Mantegna. Crucificarea, Hristos mort.
1450-1516: Hieronymus Bosch. Grădina plăcerilor.
1452-1519: Leonardo da Vinci. Cina cea de Taină, Mona Lisa.
1456: Johannes Gutenberg din Mainz a inventat tiparul cu litere
mobile
1469-1527: Niccolo Machiavelli. Principele.
1473-1543: Mikolaj Kopernik. Despre mișcările de revoluție ale
corpurilor cerești.
1475-1564: Michelangelo Buonarroti. David. Moise. Judecata
de apoi.
1541-1614: El Greco. Adormirea Maicii Domnului.
1577-1640: Peter Paul Rubens. Coborârea de pe cruce.
❍Reforma protestantă
1517: Martin Luther. Cele 95 de teze puse pe ușa bisericii din
Wittenberg. Reforma ecleziastică și laică. Luteranismul.
1534: Henric al VIII-lea al Angliei. Actul de supremație.
Anglicanismul.
1536-1552: Jean Calvin. Despre predestinarea eternă a lui
Dumnezeu. Calvinismul.
❍Țările Române în secolele XVI-XVII
*Transilvania
1514-1515: Răscoala lui Gheorghe Doja. 40.000 de țărani și
oameni săraci contra nobilimii. Asediul Timișoarei eșuat.
Execuția răsculaților. Tripartitum.
1535: Johannes Honterus. Tipografie la Brașov.
1541: Principatul Autonom al Transilvaniei. Regina Isabella și
Gheorghe Martinuzzi, Ioan Sigismund Zapolya (1556). 1568:
Dieta Transilvaniei recunoaște luteranismul, calvinismul și
unitarianismul, credința ortodoxă exclusă.
1 noiembrie 1599: intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia după
înfrângerea lui Andrei Bathory la Șelimbăr.
1618-1629: Gabriel Bethlen. Politică oscilantă între habsburgi și
otomani. Susține Reforma calvină. Colegiul Academic din Alba
Iulia.
1653: Gheorghe Rákóczi II. Aprobatae Constitutiones.
Recunoașterea națiunilor privilegiate și religiilor recepte cu
excepția românilor. Legarea de glie a iobagilor.
1686: Mihail Apafi I. Tratatul hallerian cu Leopold I de
Habsburg. Cedarea Principatului Transilvaniei spre Imperiul
Habsburgic.
**Țara Românească
1504: Radu cel Mare. Prima tipografie românească la Mănăstirea
Dealu, Târgoviște.
1512-1521: Neagoe Basarab. Domnie pașnică. Relații bune cu
Papalitatea și Imperiul Otoman. Mănăstirea Curtea de Argeș.
1521: Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung
1545-1552: Mircea Ciobanul. Domnii numiți de sultan.
1593-1601: Mihai Viteazul. Lupte antiotomane. Liga Sfântă.
Lupta de la Călugăreni (1595: victorie contra oștirii otomane a
lui Sinan Pașa, cu ajutorul cazacilor, maghiarilor, secuilor).
Lupta de la Șelimbăr (1599: înfrângerea lui Andrei Bathory).
Prima Unire a Țărilor Române (1600). Lupta de la Mirăslău
(sept. 1600: înfrângere). Ucis pe Câmpia Turzii de Basta (aug.
1601).
1632-1654: Matei Basarab. Stabilitate internă. Plata tributului.
Tipografia de la Câmpulung și tipografia de la Govora.
1654-1658: Constantin Șerban. Răscoala seimenilor (1655:
soldați mercenari, înfrânți). Catedrala Patriarhală din București.
1588-1714: Constantin Brâncoveanu. Perioadă de prosperitate.
Plata unor sume mari către Poartă. Mazilit și executat la Istanbul
pentru refuzul de a accepta credința musulmană (august 1714).
***Moldova
1527-1538: Petru Rareș- prima domnie. Implicare de partea lui
Ioan Zapolya contra lui Ferdinand de Habsburg în lupta pentru
tronul Ungariei. 1541: a doua domnie. Dublarea tributului.
Uciderea boierilor trădători. Marginalizarea Sfatului Domnesc.
1552-1561: Alexandru Lăpușneanu - prima domnie. Suzeran
regelui Poloniei. 1564-1568: a doua domnie. Uciderea a 47 de
boieri la Iași. Iași devine capitala Moldovei. Haraciul se
dublează.
1634-1653: Vasile Lupu. Domnie autoritară. Sfatul Domnesc
format exclusiv din boieri greci. Orientare filoturcică. Biserica
„Trei Ierarhi” din Iași.
❍Războaiele religioase (1578-1598)
1585-1580: Războiul celor trei Henric. Henric de Navarra și
protestanții au obținut victoria la Coutras împotriva lui Henric III
și Henric de Guise. 1594: Henric III a ajuns regele Parisului și al
Franței după luptele purtate contra lui Henric de Guise și ducele
de Mayenne la Arques și Ivry.
1598: Edictul de la Nantes. Confirmarea libertății de credință a
protestanților.
❍Războiul de 30 de Ani (1618-1648)
1618: răscoala protestanților din Boemia contra stăpânirii
habsburgice 1620: cehii ajutați de Gabriel Bethlen au fost
înfrânți de austrieci la Muntele Alb.
1635-1648: francezii îi înving pe spanioli și pe habsburgi la
Rocroi (1643) și Lens (1648). 24 octombrie 1648: Pacea de la
Westfalia. Imperiul Habsburgic devenea o confederație de 360
de state. Franța intră în posesia Alsaciei. Independența Elveției și
Olandei.
❍Franța în timpul lui Ludovic XIV
1643-1715: Ludovic al XIV-lea. Absolutism monarhic. Aparat
birocratic pentru controlarea statului.
1674-1678: războiul dintre Franța și Provinciile Unite. Tratatul
de la Nijmegen (1678 - primește Franche-Comte, Artois,
Cambrai, Valenciennes, Maubeuge).
1706-1714: Războiul pentru succesiunea la tronul Spaniei.
Înfrângeri la Audenarde, Malpaquet. Tratatul de la Utrecht.
Păstrarea Alsaciei.
❍Revoluțiile engleze
1603: Iacob I, regele Scoției. Uniunea personală a Angliei și
Scoției. Puterea financiară și religioasă a Stuarților a nemulțumit
populația.
1625-1649: Carol I. Scoția i se împotrivește. Marea mustrare -
retragerea la York. Război civil. Executat la 9 februarie 1649.
1649: Oliver Cromwell. Commonwealth. Recucerirea Irlandei.
1688-1714: Revoluția glorioasă. Wilhelm de Orania. Actul de
succesiune - ocuparea tronului numai de protestanți. George I de
Hanovra.
❍Rusia lui Petru cel Mare
1682-1725: Petru cel Mare. Țar la Sankt Petersburg. „Fereastra
asupra Balticii”.
1762-1796: Ecaterina a II-a. Descentralizare administrativă.
Scutirea nobilimii de impozite. 800.000 de țărani au devenit
iobagi. 1793-1795: constrângerea turcilor să abandoneze Marea
Neagră, Suedia. Construirea porturilor Sevastopol și Odessa.
❍Războiul de independență american (1775-1782)
1775-1776: Ruperea relațiilor comerciale între Anglia și colonii.
Declarația de independență a celor 13 colonii din America față
de Marea Britanie. 1777: americanii conduși de George
Washington îi înving pe englezi la Saratoga.
3 septembrie 1783: Tratatul de la Versailles. Recunoașterea
independenței republicii federale Statele Unite ale Americii.
❍Țările Române în secolul al XVIII-lea
*Transilvania
1699: Diploma leopoldină. Principatul Transilvaniei subordonat
Vienei. Scutiri și privilegii cetățenilor greco-catolici. Românii
sunt iobagi, nerecunoscuți ca națiune sau ortodoxia ca religie.
1703-1711: Răscoala curuților împotriva austriecilor. Francisc
Rákóczi II. Români, maghiari, slovaci, ș.a. Pacea de la Satu
Mare (1711: recunoașterea autorității Vienei asupra
Transilvaniei).
1744-1761: Mișcarea împotriva Unirii cu Roma condusă de
Visarion, Sofronie și Oprea. Instalarea unui episcop ortodox.
Reprimată de intervenția generalului Adolf von Buccow.
1784-1785: Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. Reclamarea
abuzurilor administrației, reducerea obligațiilor iobagilor.
Armistițiul de la Tibru. Execuția lui Horea și Cloșca (28 febr.
1785). Iosif II. Patenta de desființare a iobăgiei (22 august
1785). 1791: Supplex Libellus Valachorum. Egalitatea în drepturi
a românilor cu celelalte etnii din Transilvania.
**Țara Românească
1716: Nicolae Mavrocordat numit de sultan. Epoca fanariotă în
Țara Românească. Domni greci aleși din cartierul Fanar din
Istanbul. Controlul Porții asupra politicii externe a țărilor.
1716-1718: Războiul austro-turc. Victoria habsburgilor asupra
turcilor la Petrovaradin. Tratatul austro-turc de la Passarowitz
(1718: Banatul și Oltenia sub stăpânirea Imperiului Habsburgic).
1741: Constantin Mavrocordat. Reforma fiscală. Impozit unic.
Restrângerea privilegiilor boierești. Limba română în
administrație.
***Moldova
1710-1711: Dimitrie Cantemir. Domnie autoritară și ereditară.
Emanciparea de sub suzeranitatea otomană. Operă literară
deosebită. 1711: Nicolae Mavrocordat
1774: Tratatul ruso-turc de la Kuciuk-Kainargi. Scutirea de
haraci a Principatelor Române. Intervenția Rusiei în state.
1787-1791: Războiul ruso-austro-turc. Rusia ocupă Moldova.
Armata otomană înfrântă. Ocuparea Țării Românești de
austrieci.
❍Revoluția franceză (1789-1799)
1789: Ludovic XVI. Noi impozite. Cucerirea Bastiliei de
răsculați. Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului.
1792: condamnarea la moarte și ghilotinarea lui Ludovic XVI.
1794: Dictatura iacobină. Marea Teroare. Robespierre omorât.
1799: Napoleon Bonaparte. Lovitură de stat. Consulat.
❍Europa napoleoniană
1811: Imperiul Francez. 130 departamente. Italia, Spania,
Neapole, Confederația Rinului, Confederația Elvețiană, Suedia,
ș.a.
❍Revoluția industrială
Înlocuirea muncii manuale cu cea mecanizată și trecerea de la
manufactură la producția în fabrică. Evoluția transporturilor, etc.
1784: James Watt - motorul cu aburi perfecționat
1814: George Stephenson - locomotiva
1816: Nicephore Niepce - fotografia
1876: Alexander Graham Bell - telefonul
1879: Thomas Edison - becul electric
❍Revoluțiile de la 1848
Franța: Republica. Conflict între socialiști și guvernul
provizoriu. Napoleon al III-lea.
Italia: Republica Romană a lui Mazzini și Garibaldi. Înfrântă de
austrieci.
Austria: demisionarea forțată a lui Metternich și a împăratului.
29mart.-iun.1848: Moldova. Petiția proclamațiune.
Îmbunătățirea vieții țăranilor, gardă națională. Intervenție
turcească.
11 iun.-13 sept. 1848: Țara Românească. Proclamația de la
Islaz. Desființarea privilegiilor. Egalitate legislativă. Intervenție
turcească.
1848-1849: Transilvania. Petiția Națională. Limba română în
administrație. Români în Dietă. Intervenție țaristă. 1867:
Imperiul Austro-Ungar.
❍Unificarea Italiei și Germaniei
1870-1871: războiul franco-prusac. Cucerirea Romei de italieni.
Confederația Germană de Nord. Wilhelm I împărat.
❍ Unirea Principatelor și Regatul României
1853-1856: Războiul Crimeii. Rusia înfrântă.
1858: Conferința și Convenția de la Paris
1859: Alexandru Ioan Cuza. Ales la Iași și București. Unirea
Moldovei și Munteniei. 1866: Monstruoasa coaliție - abdicare
Cuza. Carol de Hohenzollern.
1866: Constituția de la 1866. Monarhie constituțională ereditară.
Separarea puterilor în stat. Parlament bicameral.
1877-1878: Război între Rusia și imp. Otoman. Luptele de la
Plevna și Smârdan. Tratatul de la San Stefano. Independența
României. 1881: Regatul României. Carol I rege.

❍ Lumea la începutul secolului XX
1907: Răscoala țăranilor din Moldova și Muntenia. Protest pornit
din cauza lipsei de pământ și a obligațiilor impuse țăranilor de
către arendași. Guvernul conservator înlocuit cu cel liberal
condus de D.A. Sturdza. Bombardarea unor sate și arestarea
multor țărani. Măsuri de îmbunătățire a vieții țăranilor.
9 octombrie 1912 - 30 mai 1913: Primul Război Balcanic. Purtat
între alianța statelor balcanice (Muntenegru, Bulgaria, Serbia,
Grecia) și Imperiul Otoman. Victoria alianței balcanice. Tratatul
de Pace de la Londra: 30 mai 1913 - cedarea teritoriilor cucerite
de către Turcia cu excepția Constantinopolului, independența
Albaniei, primirea de teritorii din Macedonia și Tracia
Răsăriteană de către Bulgaria.
29 iunie - 30 iulie 1913: Al Doilea Război Balcanic. Între alianța
statelor balcanice + Imp. Otoman și România și Bulgaria -
susținută de Austro-Ungaria. România declară război Bulgariei
(10 iulie). Carol I a ajuns până la Sofia - țarul Ferdinand a cerut
armistițiul. Conferința de Pace de la București (29 iul-10 aug:
cedarea Cadrilaterului de către Bulgaria spre România).
❍ Primul Război Mondial (1914-1918)
Război între două alianțe: Tripla Alianță/ Puterile Centrale
(Austro-Ungaria, Germania, Italia, ș.a.) și Antanta Cordială/
Tripla Înțelegere (Franța, Anglia, Rusia, S.U.A., ș.a.).
*1914
28 iunie 1914: asasinarea prințului austro-ungar Franz Ferdinand
la Sarajevo de către Gavrilo Princip, student sârb.
Austro-Ungaria declară război Serbiei.
30 iulie -1 august: mobilizare generală în Rusia, Austro-Ungaria,
Franța și Germania.
1-3 august: Germania declară război Rusiei și Franței. Spania și
Italia neutre. Consiliul de Coroană de la Sinaia anunță
neutralitatea României.
1-6 august: Germania declară război Belgiei. Neutralitatea
S.U.A., Norvegiei, Suediei, Elveției. Anglia și Muntenegru
anunță războiul contra Germaniei și Austro-Ungariei.
Austro-Ungaria proclamă războiul contra Rusiei. Serbia
decretează război Germaniei.
5-12 septembrie: Bătălia de pe Marna. Rezistența francezilor în
fața trupelor germane. Retragerea armatei germane în urma
contraofensivei alianței anglo-franceze.
26-30 septembrie: Bătălia de la Tannenberg, Polonia. Armata
rusă învinsă de germani. 100.000 de prizonieri.
29 septembrie: Turcia închide strâmtorile pentru navele
comerciale.
10 octombrie: moartea regelui Carol I. Ferdinand, nepot de frate,
devine rege al României.
2-5 noiembrie: Rusia, Franța și Anglia declară război Turciei.
2 decembrie: ocuparea Belgradului de austro-ungari. Armata
sârbă eliberează orașul (15 decembrie).
**1915
ian: ocuparea Sucevei ți Câmpulungului de către ruși.
16 febr: Prima bătălie de la Champagne. Victorii efemere ale
francezilor.
4 mart: Rusia a trimis Franței și Angliei un memorandum pentru
anexarea Constantinopolului și strâmtorilor Bosfor și Dardanele.
Cele două puteri europene au fost de acord.
1-9 mai: Ofensivă germană condusă de Mackensen la Gorlice.
Străpungerea frontului rus. 250.000 morți, 150.000 prizonieri.
23 mai: Italia declară război Austro-Ungariei.
20 august: Italia declară război Turciei.
14 octombrie: Bulgaria declară război Serbiei.
29 decembrie: Bătălia din Marea Adriatică. Flota austro-ungară
este distrusă de navele Antantei.
***1916
21 febr. - 18 dec: Bătălia de la Verdun. Încercuirea fronturilor
Mort-Homme, Dounamont și Vaux de către germani -
capitularea francezilor după 8 zile de rezistență. Ofensiva
anglo-franceză cu tancuri în bătălia de la Somme (1 iul-18 nov).
Reocuparea fortului Dounamont de francezi, evacuarea fortului
Vaux de germani, victoria aliaților contra germanilor la Verdun.
17-27 aug: Consiliul de Coroană de la București prezidat de
regele Ferdinand și Ion I.C.Brătianu. Semnarea Tratatului cu
Antanta. România declară război Austro-Ungariei.
1-6 sept: Bătălia de la Turtucaia. Armata III română învinsă de
germano-bulgari.
****1917
27 febr - 7 nov: Revoluția Bolșevică în Rusia. Abdicarea țarului
Nicolae al II-lea (15 mart.). Duma de Stat a Sovietelor. Rusia
republică (14 sept.). Insurecția armată de la Petrograd (7 nov:
Congresul al II-lea al Sovietelor - puterea sovietică - Lenin).
6 april: S.U.A. declară război Germaniei.
7 dec: S.U.A. declară război Austro-Ungariei.
24 iul-1 aug: Bătălia de la Mărăști. Victoria armatei române
condusă de Al. Averescu împotriva trupelor austro-ungare.
5-19 aug: Bătălia de la Mărășești. Armata I română comandată
de C-tin. Cristescu și E. Grigorescu învinge trupele germane ale
lui August von Mackensen.
8-22 aug: Bătălia de la Oituz. Armata II română provoacă
înfrângerea celei germane, condusă de generalul Geork.
*****1918
8 ian: Woodrow Wilson, Cele 14 puncte. Libertatea de circulație
pe mare. Liga Națiunilor. Autodeterminarea popoarelor din
Austro-Ungaria. Părăsirea teritoriului României de către Puterile
Centrale.
mart: Tratatul de la Brest-Litovsk între Germania și U.R.S.S.
Capitularea U.R.S.S.
27 mart: Unirea Basarabiei cu România. Sfatul Țării.
12 oct: Declarația de la Oradea. P.N.R. Dreptul la
autodeterminare a românilor din Ardeal și Ungaria.
31 oct: Consiliul Național Român Central înființat la Budapesta,
ulterior la Arad. 12 membri din PNR și PSD.
11 nov: Armistițiul de la Compiegne, Franța. Sfârșitul Primului
Război Mondial. Germania este învinsă. Retragerea trupelor și
forțelor navale de pe fronturile de vest și est.
28 nov: Unirea Bucovinei cu România. Congresul General al
Bucovinei de la Cernăuți.
1 dec: Unirea Transilvaniei cu România. Marea Adunare
Națională de la Alba Iulia. 1228 delegați. Rezoluțiunea.
❍ Perioada interbelică
19 ian. 1919: Conferința de Pace de la Paris. Reconstrucția
Europei și formarea unei „lumi noi” pașnice. Consiliul celor
Patru: W. Wilson (S.U.A.), D.Lloyd George (Anglia), G.
Clemenceau (Franța) și V. Orlando (Italia).
28 april: Pactul Societății Națiunilor. 36 de state fondatoare în
frunte cu S.U.A., inclusiv România. Menținerea păcii și
respectarea tratatelor de pace. Rezolvarea problemelor pe cale
diplomatică.
28 iun: Tratatul de la Versailles cu Germania.
10 sept: Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye cu Austria.
27 nov: Tratatul de la Neuilly-sur-Seine cu Bulgaria.
29 dec: Parlamentul României Mari ratifică unirea Basarabiei,
Bucovinei și Transilvaniei cu România.
4 iun. 1920: Tratatul de la Trianon cu Ungaria. Recunoașterea
unirii Transilvaniei cu România. Nicolae Titulescu și Ioan
Cantacuzino.
28 oct: Tratatul de la Paris. Recunoașterea unirii Basarabiei cu
România.
7 iun. 1921: Mica Înțelegere. Tratat de alianță a Cehoslovaciei,
Regatului Serbiei, Croaților și Slovenilor, României pentru
întâmpinarea unui eventual atac al Ungariei sau Bulgariei.
15 oct. 1922: încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria ca
Suverani ai României Mari la Alba Iulia. 101 salve de tun.
29 mart. 1923: Constituția de la 1923. Separarea puterilor în stat.
Votul universal masculin. Succesiunea la tron pe linie masculină.
1927: Legiunea Arhanghelului Mihail. C.Z. Codreanu. Orientare
de extremă dreaptă. Antisemitism. Ortodoxism. Naționalism.
1929-1933: Marea Criză Economică Mondială. Prăbușirea bursei
de pe Wall Street, New York. Scăderea economiei mondiale.
Rata șomajului foarte crescută - 300.000 șomeri în România.
1930-1940: Restaurația carlistă. Carol al II-lea. Dizolvarea
Mișcării legionare de guvernul lui I.Gh. Duca - asasinat de
legionari (9-29 dec. 1933). Constituție (1938: monarhie
autoritară,regele deține puterea legislativă, executivă și
judecătorească, pedeapsa cu moartea). Frontul Renașterii
Naționale.
1934: Înțelegerea Balcanică între Grecia, Iugoslavia, Turcia și
România.
*Germania nazistă
1919: Partidul Socialist Muncitoresc German/ Nazist
1921: trupele SS, garda personală a lui Hitler
1925: Adolf Hitler, Mein Kampf. Asigurarea spațiului vital
germanilor. Rasa superioară ariană a germanilor. Supunerea
slavilor și asiaticilor. Exterminarea evreilor și țiganilor.
1933-1934: Hitler devine cancelar al Germaniei. Puteri depline.
Desființarea partidelor politice și eliminarea adversarilor din
propriul partid. Revocarea cetățeniei evreilor din Germania.
**Italia fascistă
1921: Benito Mussolini - Partidul Fascist
1922: Marșul asupra Romei. 4000 cămăși negre. Abdicarea
regelui Victor Emanuel al III-lea. Interzicerea partidelor politice.
Puterea executivă și legislativă aparținea lui Il Duce și Marelui
Consiliu Fascist.
***Rusia comunistă
1919: Internaționala a III-a/ Comintern.
1922: recunoașterea U.R.S.S. de către Franța și Marea Britanie.
Înființarea Uniunii Sovietice de către Lenin - federație din care
făceau parte Ucraina, Bielorusia și Transcaucaz.
1924: constituție. Partidul Comunist - partid unic.
1926: Iosif Visarionovici Stalin. Înlăturarea lui Troțki, Kamenev
și Zinoviev. Centralizarea economiei naționale. Industrializare
forțată. Colectivizarea agriculturii.
❍ Al Doilea Război Mondial (1939-1945)
*1939
23 aug: Pactul Ribbentrop-Molotov. Neagresiune și împărțirea
sferelor de influență în Europa de Est între germani și sovietici.
1 sept: atacarea Poloniei de către Germania
3-17 sept: Franța și Marea Britanie declară război Germaniei.
U.R.S.S. ocupă jumătate din Polonia conform pactului din 1939.
**1940
10 mai - 22 iunie: ocuparea Belgiei, Olandei, Luxemburgului de
forțele Axei. Capitularea Franței și preluarea provinciilor
Alsacia și Lorena. Republica de la Vichy.
26 iun: anexarea Basarabiei și Bucovinei de URSS
30 aug: Dictatul de la Viena. Anexarea Transilvaniei de N-V de
către Ungaria.
7 sept: Tratatul de la Craiova. Preluarea Cadrilaterului de către
Bulgaria.
14 sept: România - stat național-legionar. Ion Antonescu, Horia
Sima. Monopartidism. Antisemitism. Dictatură.
27 sept: Pactul Tripartit. Axa Roma-Berlin-Tokyo.
18 dec: A. Hitler - Directiva nr. 21. Participarea României în
războiul contra URSS.
***1941
21-23 ian: Rebeliunea legionară - magazine și locuințe evreiești
distruse, 350 morți. Dictatura militară a lui Ion Antonescu -
guvern format din militari, deportarea a 100.000 evrei și 30.000
țigani în Transnistria, eliberarea teritoriilor pierdute în 1940.
april: cedarea Greciei în fața atacurilor germane
22 iun: cucerirea vestului Rusiei de către armata nazistă.
dec: ofensiva germană oprită în fașa Stalingradului și Moscovei
7 dec: atacul de la Pearl Harbour. Japonezii au atacat baza navală
americană. Intrarea SUA în război.
****1942
1 ian: Declarația Națiunilor Unite. Lupta contra puterilor Axei.
4 sept. 1942 - 2 febr. 1943: Bătălia Stalingradului. Înfrângerea
Germaniei de către ruși. Retragerea prin Ucraina. 26 divizii
românești. Tensiuni între comandanții români și germani.
*****1943
5 iul. - 23 aug: Bătălia de la Kursk. Puternică ofensivă germană
la început - 38 divizii, 17 blindate. Contraofensiva sovietică
învinge în final tancurile germanilor.
28 nov. - 1 dec: Conferința de la Teheran. Stalin (URSS),
Roosevelt (SUA) și Churchill (Marea Britanie) decid împărțirea
Europei în două sfere de influență - URSS în Europa
Central-Răsăriteană și Aliații în vestul continentului.
******1944
4 april: bombardamente anglo-americane asupra Bucureștiului și
Văii Prahovei în urma respingerii predării și capitulării armatei
române de către Ion Antonescu la cererea SUA, URSS și Marii
Britanii.
6 iun: Debarcarea din Normandia. Trupele anglo-americane
eliberează Franța, Belgia, Olanda și pătrund în Germania.
23 aug: arestarea lui Ion Antonescu de către regele Mihai și
intrarea României în război de partea Aliaților. Guvernul declară
război Germaniei. Intrarea trupelor sovietice în București și
înfrângerea trupelor germane de către armata română (30-31
aug). Convenția de armistițiu între România și URSS (12 sept).
*******1945
4-11 febr: Conferința de la Yalta. URSS, SUA și Marea
Britanie. Împărțirea Germaniei și Berlinului în 4 zone de
ocupație între SUA, Marea Britanie, Franța și URSS. 20
milioane $ reparații de război impuse Germaniei. Organizația
Națiunilor Unite.
6 mart: Guvernarea Petru Groza. Formațiune controlate de
sovietici. Începutul regimului comunist în România.
30 april: sinuciderea lui Hitler. Capitularea Germaniei (8 mai).
6-9 aug: folosirea bombei atomice de către americani împotriva
japonezilor la Hiroshima și Nagasaki. Capitularea Japoniei.
❍ Războiul Rece (1945-1989)
Tensiuni apărute între NATO și URSS la sfârșitul celui de-al
Doilea Război Mondial.
1946: discursul lui Winston Churchill la Fulton, Missouri, SUA.
Separarea Europei de o „Cortină de Fier”. Începutul R. Rece.
1947: Planul Marshall. Reconstrucția economică a Europei.
30 dec: Abdicarea forțată a Regelui Mihai. Republica Populară
Română.
1948: Crearea Partidului Muncitoresc Român. Gheorghe
Gheorghiu-Dej prim-secretar. Marea Adunare Națională.
Constituția RPR: libertăți și drepturi formale, puterea în stat
aparține PMR.
1949: Tratatul Atlanticului de Nord - NATO. SUA, Canada, 10
țări europene. Republica Federală Germană în V. Republica
Democrată Germană în E. 3-5 mart: colectivizarea agriculturii în
RPR. Plecarea trupelor sovietice de ocupație din România.
1951: Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului. 6 state:
Franța, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg.
1955: Pactul de la Varșovia. Alianță a statelor comuniste contra
NATO.
1957: Comunitatea Economică Europeană
1961: Zidul Berlinului
1962: Criza rachetelor din Cuba. Rachete nucleare instalate de
URSS împotriva forțelor SUA. Retragerea acestora.
1965-1989: Nicolae Ceaușescu. Republica Socialistă România.
Partidul Comunist Român. Denunțul intervenției ruse în
Cehoslovacia (1968). Sistematizarea orașelor.
1 aug. 1975: Conferința de la Helsinki. 35 state participante.
Recunoașterea granițelor existente între SUA și URSS.
1985: Mihail Gorbaciov. Dictatura de catifea. Restructurarea
statului.
9 nov. 1989: Redeschiderea granițelor. Căderea Zidului
Berlinului. 16-25 dec. 1989: Revoluția anticomunistă din
România. Arestarea și execuția soților Nicolae și Elena
Ceaușescu la Târgoviște. Întoarcerea la democrație.
30 oct. 1990: unificarea RDG și RFG.
1992: Uniunea Europeană. Tratatul de la Maastricht. Uniune
vamală, economică, comercială, libera circulație a bunurilor. 28
state în prezent.