Charles Haddon Spurgeon (19 iunie 1834 [1] – 31 ianuarie 1892) a fost un predicator baptist special

englez . Spurgeon rămâne foarte influent printre creștinii de diferite confesiuni , printre care este
cunoscut drept „Prințul Predicatorilor”. El a fost o figură puternică în tradiția baptistă reformată ,
apărând Confesiunea Baptistă de Credință din Londra din 1689 și opunându-se tendințelor teologice
liberale și pragmatice din Biserica vremii sale.

Reverendul

Charles Spurgeon

Portretul lui Spurgeon de Alexander Melville (1885)

Charles Haddon Spurgeon
Născut
19 iunie 1834
Kelvedon , Essex , Anglia
31 ianuarie 1892 (în vârstă de 57 de ani)
Decedat
Menton , Alpes-Maritimes , Franța
Naţionalitate britanic
Ocupaţie Pastor, autor
Soție(i) Susannah Spurgeon (născută Thompson)
Copii Charles și Thomas Spurgeon (gemeni) (1856)
Părinţi) John și Eliza Spurgeon
Semnătură

Spurgeon a fost pastor al congregației New Park Street Chapel (mai târziu Metropolitan Tabernacle )
din Londra timp de 38 de ani. [2] A făcut parte din mai multe controverse cu Uniunea Baptistă din
Marea Britanie și mai târziu a părăsit denominația din cauza convingerilor doctrinare. [3] În timp ce se
afla în Tabernacolul Mitropolitan, a construit o casa de pomană, orfelinatul Stockwell și și-a încurajat
congregația să se angajeze activ cu săracii din Londra victoriană. De asemenea, a fondat Spurgeon's
College , care a fost numit după el postum.
Spurgeon a fost autor de predici , o autobiografie, comentarii, cărți despre rugăciune, devoționale,
reviste, poezie și imnuri. [4] [5] Multe predici au fost transcrise în timp ce el vorbea și au fost traduse
în multe limbi în timpul vieții sale. Se spune că el a produs predici puternice de gândire pătrunzătoare
și expunere precisă. Se spune că abilitățile sale de oratorie i-au ținut ascultătorii încântați în
Tabernacolul Mitropolitan și mulți creștini țin scrierile lui într-o mare atenție în literatura devoțională.
[6]

Cuprins
•
•
•

Biografie
Tinerețe
Născut în Kelvedon , Essex, s-a mutat la Colchester la vârsta de 10 luni. [7] Convertirea lui Spurgeon
de la congregaționalismul nominal a avut loc pe 6 ianuarie 1850, la vârsta de 15 ani. În drum spre o
întâlnire programată, o furtună de zăpadă l-a forțat să-și scurteze călătoria intenționată și să se
transforme într-o capelă metodistă primitivă în Artillery Street, Newtown, Colchester , unde Dumnezeu
și-a deschis inima către mesajul mântuirii. [8] Textul care l-a mișcat a fost Isaia 45:22 – „Priviți-vă la
Mine și fiți mântuiți, toate marginile pământului, căci Eu sunt Dumnezeu și nu este nimeni altul”. Mai
târziu în acel an, pe 4 aprilie 1850, a fost admis la biserica din Newmarket.
Botezul său a urmat pe 3 mai în râul Lark , la Isleham . Mai târziu în același an s-a mutat la Cambridge,
unde mai târziu a devenit profesor de școală duminicală. Spurgeon și-a ținut prima predică în iarna
anilor 1850–51 într-o cabană din Teversham , în timp ce înlocuia un prieten. De la începutul slujirii lui
Spurgeon, stilul și abilitatea lui au fost considerate a fi mult peste medie. În același an, a fost instalat ca
pastor al micii biserici baptiste din Waterbeach , Cambridgeshire, unde și-a publicat prima lucrare
literară, un tratat al Evangheliei scris în 1853.

New Park Street Chapel

Spurgeon la 23 de ani.
În aprilie 1854, după ce a predicat trei luni de probă și la doar patru ani după convertirea sa, Spurgeon,
pe atunci în vârstă de doar 19 ani, a fost chemat la păstorirea faimoasei Capele New Park Street din
Londra , Southwark (fosta păstorită de către Baptiștii Particulari Benjamin Keach , teologul John Gill și
John Rippon ). Aceasta era cea mai mare congregație baptistă din Londra la acea vreme, deși numărul
ei scăzuse de câțiva ani. Spurgeon și-a găsit prieteni la Londra printre colegii săi pastori, cum ar fi
William Garrett Lewis de la Westbourne Grove Church, un bărbat în vârstă care împreună cu Spurgeon
a fondat Asociația Baptist din Londra.

Figurină din Staffordshire , c. 1860

În câteva luni de la sosirea lui Spurgeon pe Park Street, abilitatea sa de predicator l-a făcut celebru. În
anul următor a fost publicată prima dintre predicile sale din „Amvonul din New Park Street”. Predicile
lui Spurgeon erau publicate în formă tipărită în fiecare săptămână și aveau un tiraj mare. Până la
moartea sa în 1892, el ținuse aproape 3.600 de predici și publicase 49 de volume de comentarii,
zicători, anecdote, ilustrații și devotații.
Imediat după faima lui a fost critica. Primul atac din presă a apărut în vasul de pământ în ianuarie 1855.
Predicarea sa, deși nu era revoluționară în fond, a fost un apel clar și direct către oameni, folosind
Biblia pentru a-i determina să ia în considerare învățăturile lui Isus Hristos . Atacurile critice din partea
presei au persistat de-a lungul vieții sale. Congregația și-a depășit rapid clădirea și s-a mutat la Exeter
Hall , apoi la Surrey Music Hall . În aceste locuri, Spurgeon a predicat frecvent unui public de peste
10.000. La 22 de ani, Spurgeon era cel mai popular predicator al zilei. [9]
La 8 ianuarie 1856, Spurgeon s-a căsătorit cu Susannah, fiica lui Robert Thompson din Falcon Square,
Londra, de care a avut fii gemeni, Charles și Thomas , născuți la 20 septembrie 1856. La sfârșitul acelui
an, tragedia a lovit pe 19 octombrie 1856, deoarece Spurgeon predica pentru prima dată la Surrey
Gardens Music Hall. Cineva din mulțime a strigat: „Foc!” Panica și fuziunea care a urmat au făcut mai
mulți morți. Spurgeon a fost devastat emoțional de eveniment și a avut o influență serioasă asupra vieții
sale. Mulți ani a vorbit că a fost emoționat până la lacrimi fără niciun motiv cunoscut de el însuși.
Spurgeon mai târziu în viață.
Walter Thornbury a scris mai târziu în „Old and New London” (1897) descriind o întâlnire ulterioară la
Surrey:
o congregație formată din 10.000 de suflete, curgând în sală, urcând pe galerii, fredonând,
bâzâit și roiind – un stup puternic de albine – dornici să asigure la început cele mai bune
locuri și, în cele din urmă, orice loc. După ce ați așteptat mai mult de o jumătate de oră –
căci dacă doriți să luați loc, trebuie să fiți acolo cel puțin cu acel timp înainte... Domnul
Spurgeon și-a urcat tribuna. La zumzetul, la goana și la călcarea în picioare a oamenilor, i-a
urmat un fior și un murmur de devotament scăzut, concentrat, care părea să curgă deodată,
ca un curent electric, prin sânul tuturor celor prezenți, iar prin acest lanț magnetic ținea
predicatorul ne-am legat rapid timp de aproximativ două ore. Nu este scopul meu să fac un
rezumat al discursului său. Este suficient să spunem despre vocea lui că puterea și volumul
ei sunt suficiente pentru a ajunge la toți cei din acea vastă adunare;a limbajului său că nu
este nici zburător, nici familiar; a stilului său, că este uneori familiar, uneori declamator, dar
întotdeauna fericit și adesea elocvent; a doctrinei sale, că nici „Calvinul” și nici „Baptistul”
nu apar în fruntea bătăliei care este purtată de domnul Spurgeon cu animozitate
necruțătoare și cu armele Evangheliei, împotriva ireligiei, cantității, ipocriziei, mândriei și a
acelor secrete. sânul-păcatele care așează atât de ușor pe om în viața de zi cu zi; si pentru a
rezuma totul intr-un cuvant, este suficient sa spui, despre omul insusi, ca te impresioneaza
cu o perfecta convingere a sinceritatii lui.apare în fruntea bătăliei care este dusă de domnul
Spurgeon cu animozitate necruțătoare și cu armele Evangheliei, împotriva ireligiei,
cantității, ipocriziei, mândriei și a acelor păcate secrete care împodobesc atât de ușor un om
în viața de zi cu zi; si pentru a rezuma totul intr-un cuvant, este suficient sa spui, despre
omul insusi, ca te impresioneaza cu o perfecta convingere a sinceritatii lui.apare în fruntea
bătăliei care este dusă de domnul Spurgeon cu animozitate necruțătoare și cu armele
Evangheliei, împotriva ireligiei, cantității, ipocriziei, mândriei și a acelor păcate secrete
care împodobesc atât de ușor un om în viața de zi cu zi; si pentru a rezuma totul intr-un
cuvant, este suficient sa spui, despre omul insusi, ca te impresioneaza cu o perfecta
convingere a sinceritatii lui.
Colegiul Pastorilor 1888
Munca lui Spurgeon a continuat. A Pastors' College a fost fondat în 1856 de Spurgeon și a fost
redenumit Spurgeon's College în 1923, când s-a mutat în clădirea actuală din South Norwood Hill,
Londra. [10] În Ziua Postului, 7 octombrie 1857, el a predicat celei mai mari mulțimi vreodată – 23.654
de oameni – la Palatul de Cristal din Londra. Spurgeon a remarcat:
În 1857, cu o zi sau două înainte de a predica la Palatul de Cristal, m-am dus să hotăresc
unde trebuie fixată platforma; și, pentru a testa proprietățile acustice ale clădirii, a strigat cu
glas tare: „Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii”. Într-una din galerii, un
muncitor, care nu știa nimic despre ceea ce se făcea, a auzit cuvintele și au venit ca o solie
din cer în sufletul lui. El a fost lovit de convingere din cauza păcatului, și-a dat jos uneltele,
s-a dus acasă și acolo, după un sezon de luptă spirituală, și-a găsit pacea și viața, privind pe
Mielul lui Dumnezeu. La câțiva ani după aceea, el a povestit această poveste unuia care l-a
vizitat pe patul de moarte.

Cortul Mitropolitan
Vezi și: Opinii religioase despre fumat § Creștinism

Spurgeon predicând la Surrey Music Hall circa 1858.

La 18 martie 1861, congregația s-a mutat definitiv în Tabernacolul Mitropolitan , nou construit special,
la Elephant and Castle , Southwark, cu o capacitate de 5.000 de persoane și un loc în picioare pentru
încă 1.000. Tabernacolul Mitropolitan a fost cel mai mare edificiu bisericesc din vremea sa. Spurgeon a
continuat să predice acolo de mai multe ori pe săptămână până la moartea sa, 31 de ani mai târziu. Nu a
făcut niciodată chemarea la altar la încheierea predicilor sale, dar a extins întotdeauna invitația ca, dacă
cineva era îndemnat să caute un interes pentru Hristos prin predicarea sa duminică, să se poată întâlni
cu el la sacristia lui luni dimineața. Fără greșeală, a doua zi a fost mereu cineva la ușa lui.
Și-a scris predicile pe deplin înainte de a predica, dar ceea ce a dus la amvon a fost o fișă cu o schiță.
Stenografii ar elimina predica pe măsură ce era rostită, iar Spurgeon avea apoi posibilitatea de a face
revizuiri la stenogramele a doua zi pentru publicare imediată. Predicile sale săptămânale, care s-au
vândut cu un bănuț fiecare, au fost răspândite pe scară largă și rămân încă una dintre cele mai bine
vândute serii de scrieri publicate în istorie. [11]
Predicare misionară în China folosind Cartea fără cuvinte
Aș propune ca subiectul slujirii acestei case, atâta timp cât această platformă va rămâne în
picioare și atâta timp cât această casă va fi frecventată de închinători, să fie persoana lui
Isus Hristos. Nu îmi este niciodată rușine să mă declar calvinist, deși pretind că sunt mai
degrabă un calvinist conform lui Calvin decât după moda modernă degradată. Nu ezit să iau
numele de Baptist. Aveți acolo (arătând spre botez) dovezi substanțiale că nu îmi este rușine
de acea rânduială a Domnului nostru Isus Hristos; dar dacă mi se cere să spun care este
crezul meu, cred că trebuie să răspund: „Este Iisus Hristos”. Venerabilul meu predecesor,
Dr. Gill, a lăsat un corp de divinitate admirabil și excelent în felul său; dar trupul divinității
de care m-aș lega și m-aș lega pentru totdeauna, Dumnezeu ajutându-mă,nu este sistemul
său de divinitate sau orice alt tratat uman, ci Hristos Isus, care este suma și substanța
Evangheliei; care este în sine toată teologia, întruparea fiecărui adevăr prețios,
întruchiparea personală atotglorioasă a căii, adevărului și vieții. — Miezul primei predici a
lui Spurgeon la Tabernacol[12]

Pe lângă predici, Spurgeon a mai scris mai multe imnuri și a publicat o nouă colecție de cântece de
închinare în 1866 numită „Our Own Hymn Book”. A fost în mare parte o compilație a Psalmilor și
imnurilor lui Isaac Watts , care fusese selectată inițial de John Rippon , un predecesor baptist al lui
Spurgeon. Cântarea în congregație era exclusiv a capella sub păstorirea sa. Mii de oameni au auzit
predicarea și au fost conduși în cântări fără nicio amplificare a sunetului care există astăzi. Imnurile
erau un subiect pe care îl lua în serios. În timp ce Spurgeon încă predica pe New Park Street, a intrat în
controversa Rivulet din cauza unei cărți de imnuri. El a găsit teologia sa în mare măsură deistă. La
sfârșitul revizuirii sale, el a avertizat:
În curând, va trebui să ne ocupăm de adevăr, nu cu mănuși de puști, ci cu mănuși, –
mănușile curajului și integrității sfinte. Mergeți mai departe, voi războinicii crucii, căci
Regele este în fruntea voastră.

La 5 iunie 1862, Spurgeon a contestat Biserica Angliei când a predicat împotriva regenerării botezului .
[13] Cu toate acestea, Spurgeon a predat și peste linii denominaționale: de exemplu, în 1877 a fost
predicator la deschiderea unei noi clădiri a bisericii Free Church of Scotland în Dingwall . În această
perioadă, la noul Tabernacol, Spurgeon și-a găsit un prieten în James Hudson Taylor , fondatorul
misiunii interconfesionale din China . Spurgeon a sprijinit financiar lucrarea misiunii și a îndrumat
mulți candidați misionari să aplice pentru serviciul cu Taylor. El a ajutat, de asemenea, în munca de
evanghelizare interculturală prin promovarea „Cartea fără cuvinte ”, un instrument de predare pe care
el a descris-o într-un mesaj dat la 11 ianuarie 1866, referitor la Psalmul 51:7: „Spălă-mă și voi fi mai
alb decât zăpada.” Cartea a fost și este încă folosită pentru a-i învăța pe oameni fără abilități de citire și
oameni din alte culturi și limbi – tineri și bătrâni – de pe tot globul despre mesajul Evangheliei [14]
[15]
La moartea misionarului David Livingstone în 1873, o copie decolorată și foarte folosită a uneia dintre
predicile tipărite ale lui Spurgeon, „Accidents, Not Punishments” [16] a fost găsită printre puținele sale
posesiuni mult mai târziu, împreună cu comentariul scris de mână la începutul primei pagini: „Foarte
bine, DL” O purtase cu el de-a lungul călătoriilor în Africa. A fost trimis la Spurgeon și prețuit de el.
[17]

Societăți și instituții din Tabernacolul Mitropolitan

În 1876, la 22 de ani după ce a devenit pastor, Spurgeon a publicat „The Metropolitan Tabernacle: Its
History and Work”. [18] Intenția lui menționată în prefață este de a oferi o „istorie tipărită a Cortului”.
Cartea are 15 capitole și dintre acestea 5 sunt dedicate a ceea ce el a numit „societăți și instituții”.

Casa de pomană a Cortului Mitropolitan

Cele cinci capitole sunt:
xi. Casele de pomană. Explicarea modului în care a fost vândut situl Capelei din New Park Street
pentru a permite Tabernacolului să construiască o Pomenă și o școală.

Stockwell_Orphelinat_1876
xiii. Orfelinatul Stockwell. Acesta a fost deschis pentru 240 de băieți în 1867 (și mai târziu pentru fete
în 1879). Aceste orfelinate au continuat în Londra până când au fost bombardate în al Doilea Război
Mondial . Inspirația pentru înființarea unui orfelinat a venit dintr-o vizită la George Muller. [19] [20]
[21] Orfelinatul și-a schimbat numele în Spurgeon's Child Care în 1937, [22] și din nou în 2005 în
Spurgeons . [23] [24] Spurgeon a fost legat mai mult de orfelinatul Stockwell decât de orice altă
activitate din Tabernacolul Metropolitan. Probabil că există patru motive pentru aceasta:
1. Era un ansamblu mare de clădiri din Londra care ocupa patru acri. 2. A existat o
strângere de fonduri anuală la care Spurgeon a ales să-și sărbătorească ziua de naștere [25]
și adesea punerea unei pietre de temelie. [26] Evenimentul a fost numit „unul dintre cele
mai mari bazaruri și târguri de lux organizate vreodată în sudul Londrei” [27] – într-o
singură zi s-au strâns 1.000 [28] – o mulțime având în vedere că intrarea era de șase peni.
[29] Spurgeon a acceptat cadouri în bani de ziua lui, care au mers toate la orfelinat. [30] 3.
 Corul Orfelinatului și clopotele au susținut concerte pentru strângerea de fonduri [31] 4.
Avea un buget de funcționare atât de mare în comparație cu alte activități din Tabernacol.

xiiv. Asociația Colportage. Colportarii erau angajați să ia Biblii, cărți bune și periodice de vânzare, din
casă în casă. De asemenea, au fost implicați în vizitarea bolnavilor și în ținerea de întâlniri.
xv. Alte instituții legate de Tabernacol. Aici Spurgeon descrie alte 21 de „instituții”. Două exemple
sunt: Fondul Ordinance Poor, care distribuia bani între membrii săraci ai bisericii în valoare de
aproximativ 800 de lire sterline anual, și Societatea Benevolente a Doamnelor. Acest grup a făcut
îmbrăcăminte pentru săraci și i-a „uşurat”, cu un venit de 105 lire sterline.
Opt ani mai târziu, la sărbătoarea a cincizecea aniversare a lui Spurgeon, a fost citită o listă actualizată
a „societăților și instituțiilor”. [32] Cu încurajarea și sprijinul puternic al lui Spurgeon, cele 24 de
grupuri enumerate în „Tabernacolul Mitropolitan: Istoria și lucrarea sa”, au devenit 69. Înainte de a fi
citite, Spurgeon spune: „Cred că toată lumea ar trebui să știe la ce a fost mutată biserica. faceți, și vă
rog să spun că există și alte societăți în afară de cele care vor fi menționate, dar veți fi obosit înainte de
a ajunge la capătul lor". și termină după listă spunând: „Trebuie să-L lăudăm pe Dumnezeu că El dă
putere bisericii să ducă mai departe toate aceste instituții”.
Încurajarea lui Spurgeon pentru ca membrii Tabernacolului să fie implicați în aceste slujiri a fost foarte
puternică. Contribuțiile regulate ale lui Spurgeon la ei au însemnat că i-a lăsat soției sale doar 2.000 de
lire sterline, când a murit, în ciuda faptului că a câștigat milioane din predicile și cărțile sale publicate.
[33]
El i-a încurajat pe alții să dea cu comentarii ca acestea:
Pe Misiunea Green Walk: "Aici trebuie construită o sală bună. Dacă vreun prieten generos și-ar
construi un loc pentru această misiune, banii ar fi bine așezați",
Despre colaboratori: „Cele două cursuri biblice ale domnului Charlesworth au convenit cu generozitate
să sprijine un frate cu o trăsură biblică pe străzile Londrei. Nu ar face bine unele alte comunități de
tineri să aibă propriul lor om la lucru în regiunile în care locuiesc? GANDESTE-TE",
Despre căminele de pomană: „AVEM MARE NEVOIE DE MĂRÂN 5000 de lire sterline pentru a
înzestra casele de pomeni și pentru a plasa instituția pe o bază adecvată. Deja CH Spurgeon, Thomas
Olney și Thomas Greenwood au contribuit cu 200 de lire sterline fiecare la fond și avem încredere că
fie prin donații, fie prin moșteniri restul celor 5000 de lire sterline vor fi primite. [34] "
Spurgeon a construit o infirmerie, la orfelinatul Stockwell. Cu toate acestea, el a recunoscut, de
asemenea, că săracii aveau acces limitat la asistență medicală și, prin urmare, a fost, de asemenea, un
susținător entuziast al Fondului de duminică al Spitalului Metropolitan . Ne-a lăsat acest citat: [35]
Infirmeria orfelinatului Stockwell
Trebuie să avem mai multe spitale. Nu știu dacă nu vom fi obligați să facem Guvernul să
cheltuiască ceva în această direcție. Nu cred că Guvernul face ceva bine. În general, îmi
pare rău când trebuie lăsat ceva în seama Guvernului. Nu mă refer la acest Guvern în
special, ci la orice Guvern care poate fi în funcție deocamdată. Este șase din unul și
jumătate de duzină din celălalt. Am o părere foarte mică despre întregul lot. Există unele
lucruri pe care ar trebui să încercăm noi înșine să le facem cât de mult putem; dar dacă
suntem împinși într-un colț, se poate ajunge la ceea ce mă tem. Oasele trebuie fixate, iar
bolnavii trebuie îngrijiți; săracii nu trebuie lăsați să moară, pentru a nu trebui să meargă la
Guvern pentru ajutor. Deci haideți să încercăm cu toții să dăm tot ce putem. Este datoria
voastră să dăruiți, nu doar ca creștini, ci ca oameni.Îmi place mișcarea de duminică a
spitalului, pentru că toți creștinii se pot întâlni, așa cum suntem întâlniți aici în această
seară, pe o singură platformă.

Controversa de downgrade

Copertă originală Sword and Trowel

O controversă în rândul baptiștilor a izbucnit în 1887 cu primul articol „Down-grade” al lui Spurgeon,
publicat în The Sword & the Trowel . [36] În „Controversa de downgrade” care a urmat, Tabernacolul
Mitropolitan sa dezafiliat de la Uniunea Baptist , efecuând congregația lui Spurgeon drept cea mai mare
biserică autonomă din lume. Spurgeon a încadrat controversa în acest fel:
Credincioșii în ispășirea lui Hristos sunt acum într-o uniune declarată cu cei care o ignoră;
credincioșii în Sfânta Scriptură sunt în confederație cu cei care neagă inspirația plenară ; cei
care susțin doctrina evanghelică sunt în alianță deschisă cu cei care numesc căderea o
fabulă, care neagă personalitatea Duhului Sfânt, care numesc îndreptățirea prin credință
imorală și susțin că există o altă încercare după moarte... Convingerea noastră solemnă este
că nu ar trebui să existe nicio pretenție de părtășie. Părtășia cu eroarea cunoscută și vitală
este participarea la păcat. [37]

Controversa și-a luat numele de la utilizarea de către Spurgeon a termenului „Downgrade” pentru a
descrie perspectiva altor baptiști față de Biblie ( adică , ei „degradaseră” Biblia și principiul sola
scriptura ). [38] Spurgeon a susținut că o evoluție progresivă a ipotezei Graf-Wellhausen , a teoriei
evoluției lui Charles Darwin și a altor concepte slăbesc Uniunea Baptist. [39] [40] [41] Spurgeon a
condamnat cu tărie doctrina care a rezultat:
Desigur, Noua Teologie nu poate face bine lui Dumnezeu sau omului; nu are nicio adaptare
pentru el. Dacă ar fi predicat timp de o mie de ani de către toți cei mai serioși oameni ai
școlii, nu ar înnoi niciodată un suflet și nici nu ar învinge mândria într-o singură inimă
umană. [42]

Confruntarea a cauzat diviziune între baptiști și alți nonconformiști și este privită de mulți ca o
paradigmă importantă. [a] [39] [43] [44]

Opoziție față de sclavie

Fotografia lui Spurgeon c.1870

Spurgeon s-a opus ferm deținerii de sclavi. [45] A pierdut sprijinul din partea baptiștilor din sud ,
vânzările predicilor sale au scăzut și, în consecință, a primit zeci de scrisori de amenințare și insultă.
[46]
Nu cu mult timp în urmă, națiunea noastră a tolerat sclavia în coloniile noastre. Filantropii
s-au străduit să distrugă sclavia; dar când a fost complet abolit? A fost atunci când
Wilberforce a trezit biserica lui Dumnezeu și când biserica lui Dumnezeu s-a adresat
conflictului, atunci ea a sfâșiat lucrul rău în bucăți. Am fost amuzat de ceea ce a spus
Wilberforce a doua zi după ce au adoptat Actul de Emancipare. I-a spus vesel unui prieten,
 când totul a fost gata: „Nu există altceva pe care să putem desființa?” S-a spus asta în mod
jucăuș, dar arată spiritul bisericii lui Dumnezeu. Ea trăiește în conflict și victorie; misiunea
ei este să distrugă tot ce este rău în pământ. Cel mai bun strigăt de război , 4 martie 1883.
[45]

Într-o scrisoare [47] către Christian Watchman and Reflector [48] ( Boston ), Spurgeon a declarat:
Urăsc din adâncul sufletului meu sclavia... și deși comunic la masa Domnului cu oameni de
toate crezurile, totuși cu un deținător de sclavi nu am nicio părtășie de niciun fel sau fel. Ori
de câte ori [un deținător de sclavi] m-a chemat, am considerat că este de datoria mea să-mi
exprim detestarea față de răutatea lui și m-aș gândi cât de curând să primesc un criminal în
biserica mea... ca un hoț de oameni . [49] [50]

Restauraționismul
La fel ca alți baptiști ai timpului său, în ciuda opțiunii dispensaționalismului, [51] [52] Spurgeon a
anticipat restaurarea evreilor pentru a locui în Țara Făgăduinței . [53]
Așteptăm, așadar, aceste două lucruri. Nu am de gând să teoretizez despre care dintre ei va
veni primul – dacă vor fi restaurați mai întâi și convertiți după aceea – sau convertiți mai
întâi și apoi restaurați. Ei trebuie să fie restaurați și, de asemenea, trebuie convertiți.
Restaurarea și convertirea evreilor. Ezechiel 37.1–10, 16 iunie 1864 [53]

Ultimii ani și moartea

cortegiul funerar al lui Spurgeon

Mormântul lui Charles Spurgeon, Cimitirul West Norwood, Londra

Soția lui Spurgeon era adesea prea bolnavă pentru a pleca de acasă pentru a-l auzi predicând.
Spurgeon a avut o lungă istorie de sănătate precară. Era deja raportat că avea gută când avea 33 de ani:
[54]
 Era adevărat, spunea el, că avusese gută și era o durere foarte îngrozitoare; dar avusese guta
în piciorul stâng și predicase stând pe celălalt. Nu avusese guta în limbă și nu știa că
oamenii predicau cu picioarele.

Până în 1871, când avea 37 de ani, era deja sfătuit de medicii săi să părăsească orașul pentru sănătatea
sa. [55]
Locul lui preferat de odihnă era Menton , în sudul Franței. Era adesea acolo în lunile de iarnă. [56] A
fost acolo suficient de des pentru a avea vizitatori, George Müller fiind în vizită în 1879 [57] și membri
ai Uniunii Baptiste în 1887, încercând să-l determine să se alăture Unirii. [58]
Când era în progres în Menton, el predica în biserica locală [59] sau scrie, cum ar fi în 1890 când scria
un comentariu despre Matei în timp ce se „odihna”. [60]
A devenit din ce în ce mai rău și în mai 1891 a fost forțat să se „odihnească”. În 1891 sa odihnit la
Menton și a rămas acolo trei luni. În această perioadă a scris 180 de pagini de comentarii. [61] Cu toate
acestea, nu și-a revenit și a murit la vârsta de 57 de ani, pe când se afla încă în Menton, din cauza gutei
și a congestiei rinichilor. [62] Din mai 1891 până la moartea sa, în februarie 1892, a primit 10.000 de
scrisori de „condoleanțe, rezoluții de simpatie, telegrame de anchetă”. [61]
După ce a returnat cadavrul în Anglia, acesta a rămas în stare în Tabernacolul Mitropolitan. [63]
Cu două zile înainte de înmormântare, au avut loc patru slujbe de pomenire la Tabernacolul
Mitropolitan. Prima slujbă de la ora 11 a fost pentru cei cu cărți de împărtășire curente, a doua la ora 15
a fost pentru slujitori și pastori studenți, a treia la ora 19 a fost pentru creștinii care nu intraseră încă și
slujba finală de la ora 23 a inclus orfanii din Stockwell. Poliția a controlat mulțimile care așteptau să
intre în timpul zilei, iar pentru a ajuta la ordinea, la sfârșitul serviciilor, oamenii au plecat pe o ușă din
spate. [61]
În ziua înmormântării, opt sute de polițiști suplimentari erau de serviciu de-a lungul traseului pe care
cortege a luat-o, [64] de la Metropolitan Tabernacle, pe lângă orfelinatul Stockwell și până la cimitirul
Norwood. Conturile variază cu privire la numărul de trăsuri din cortej. Un cont îl spune astfel: [65]
Șaizeci și cinci de perechi de cai au fost furnizate de către operatorii de pompe funebre
pentru a transporta invitații și delegații la cimitir, dar au fost în total de la două până la trei
sute de trăsuri private și alte vehicule care se alătură procesiunii, despre care se estimează
că trebuie să fi fost aproape. două mile lungime

Au fost montate trenuri suplimentare pentru a satisface mulțimea, împreună cu omnibuze și taxiuri
suplimentare. [66] Cu excepția câtorva magazine de tutun și taverne, afacerile de-a lungul rutei
funerare au fost închise, unele case afișând materiale alb-negru. [67] Un total estimat de 100.000 de
oameni fie au trecut pe lângă Spurgeon în timp ce zăcea în stat, fie au participat la serviciile funerare.
[63] Un număr necunoscut se întindea pe străzi pentru cortege. Când cortegea a trecut pe lângă
orfelinatul Stockwell, s-a oprit pentru scurt timp în timp ce copiii cântau un vers din unul dintre
imnurile sale preferate „Pentru totdeauna cu Domnul”, cu refrenul „Mai aproape de casă. [68] ”. De-a
lungul traseului unele steaguri au fost la jumătate de baston. [69]
Lui Spurgeon i-au supraviețuit soția și fiii săi. Rămășițele sale au fost îngropate la West Norwood
Cemetery din Londra, unde mormântul este încă vizitat de admiratori. Fiul său Tom a devenit pastorul
Tabernacolului Mitropolitan după ce tatăl său a murit.

Bibliotecă
William Jewell College din Liberty, Missouri a achiziționat colecția de bibliotecă de 5.103 volume a lui
Spurgeon pentru 500 de lire sterline (2.500 USD) în 1906. Colecția a fost achiziționată de Midwestern
Baptist Theological Seminary [70] din Kansas City, Missouri în 2006 pentru 400.000 USD și poate fi
văzută pe ecran. la Centrul Spurgeon din campusul Seminarului Midwestern. [71] O colecție specială
de notițe de predică scrise de mână ale lui Spurgeon și dovezi de galere din 1879 până în 1891 se află la
Universitatea Samford din Birmingham, Alabama . [72] Colegiul lui Spurgeonîn Londra are și un
număr mic de note și dovezi. Biblia personală a lui Spurgeon, cu notele sale scrise de mână, este
expusă în biblioteca Seminarului Teologic Baptist de Sud din Louisville, KY

Lucrări
• Cheer For Daily Life : Una dintre cele mai rare lucrări, • Minuni și pilde ale
tipărită în 1898, cu doar trei exemplare tipărite și abia Domnului nostru
referită în istorie. O referință poate fi găsită în catalogul- • Dimineața și seara : ISBN
anual-american 1898 „Cheer for Life” Lucrări rare 1-84550-014-8
Referite • New Park Street Amvon, The
• 2200 Citate din scrierile lui Charles H. Spurgeon • Doar o întâlnire de
• Capabil la Expresie rugăciune
• Conform Promisiunei • Propria noastră carte de
• All of Grace : ISBN 1-60206-436-9 imnuri
• Un minister universal • Imagini din Pilgrim's
• În jurul Porții Wicket Progress
• Săgeți ghimpate • Puterea rugăciunii în viața
• Autobiografia lui CH Spurgeon : ISBN 0-85151-076-0 unui credincios : ISBN 0-
• Carnetul de cecuri al Băncii Credinței : ISBN 1-85792- 88368-441-1
221-2 • Puterea predicatorilor și
• Întruparea lui Hristos condițiile obținerii acesteia
• Veniți, copii • Sfântul și Mântuitorul Său,
• Comentarii și comentarii The
• Zorii renașterii, (Rugăciunea cu răspuns rapid) • Predici în lumânări
• Controversa în jos, The • Predici în zile și ocazii
• Predicatori excentrici speciale
• Pene Pentru Săgeți • Pietre netede preluate din
• Străluciri de Gând Ancient Brooks – Selecții din
• Curături printre snopi Thomas Brooks : ISBN 978-
• Dumnezeu îți promite : ISBN 0-88368-459-4 1-84871-113-6
• Bun început, A • Soul Winner, The : ISBN 1-
• Cea mai mare luptă din lume, The 60206-770-8
• Închinarea la domiciliu și utilizarea Bibliei în casă • Discursuri în țară și în
• Interpret, The sau Scriptura pentru închinarea în familie străinătate
 • Pozele lui John Ploughman • Comentariul lui Spurgeon
• Discuțiile lui John Ploughman despre marile capitole ale
• Prelegeri către studenții mei : ISBN 0-310-32911-6 Bibliei
• Amvonul Cortului Mitropolitan, The • Dimineața și seara lui
Spurgeon
• Notele de predică ale lui
Spurgeon : ISBN 0-8254-
3768-7
• Sabia și mistria, The
• Vorbește cu fermierii
• Până va veni
• Pivnițele de sare (1885)
• Trezoreria lui David, The :
ISBN 0-8254-3683-4
• Ne străduim
• Cartea fără cuvinte
• Cuvânt și Spirit : ISBN 0-
85234-545-3
• Cuvinte de sfat
• Cuvinte de bucurie
• Cuvinte de sfat

Lucrările lui Spurgeon au fost traduse în multe limbi și tipul lui Moon și Braille pentru nevăzători. De
asemenea, a scris multe volume de comentarii și alte tipuri de literatură. [73]

•
Spurgeon aproape de sfârșitul vieții sale.

Un set de cinci volume de predici ale lui Spurgeon