DOMNULE DIRECTOR/MANAGER

Subsemnatul(a)
…………………………………………………………………..CNP…………………………………
……………..., domiciliat in ……………………………………………………….
In calitate de salariat al …………………………………………………………………., avand functia
de ………………………………………………………… avand in vedere informarea verbala/scrisa
din data de ………………………………………. prin care mi-ati adus la cunostinta faptul ca sunt
obligat sa ma vaccinez impotriva Covid 19, va instiintez despre REFUZUL MEU CLAR
MANIFESTAT fata de aceasta obligatie impusa mie in mod nelegal, avand in vedere urmatoarele:
MOTIVE
Vaccinarea imotriva Covid 19 NU ESTE OBLIGATORIE, avand in vedere ca nu exista la nivel
national emisa o lege care sa oblige cetatenii acestei tari la vaccinarea de acest tip. Prin urmare,
cererea dumneavoastra este nelegala si abuziva si solicit revenirea asupra acestei dispozitii, in cazul
meu.
Va invederez faptul ca aplicarea unor eventuale restrictii sau sanctiuni pe criteriul nevaccinarii
reprezinta o masura discriminatorie, in conditiile prevazute de Art.41, Art.26 si Art.34 din Constitutia
Romaniei, cu aplicarea prevederilor OG 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor
de discriminare.
Consideram ca nu este rezonabila impunerea vaccinarii de catre angajator, in conditiile in care
salariatul isi indeplineste obligatiile contractuale, nu este legala obstructionarea in vreun fel a
drepturilor sale. Recunoastem ca exista in societatea actuala acreditata idea unei pandemii, ca exista
preocuparea si efortul unor factori de decizie de a limita efectele acesteia asupra colectivitatilor, dar
asta nu indreptateste un angajator de a conditiona, de a ameninta, de a obliga in vreun fel un salariat
la actul vaccinarii.
Prin conditionarea acestui act, imi sunt prejudiciate grav drepturile garantate de lege si voi expune in
continuare, succint, argumentele ce imi indreptatesc acest refuz justificat :
Contractul de munca reglementeaza sfera drepturilor si a obligatiilor in ceea ce priveste strict raportul
de munca pe toata durata desfasurarii actului de munca intr-un interval orar dat. Actul vaccinarii
presupune o decizie ce depaseste actul limitat al muncii si interfereaza cu viata privata si drepturile
fundamentale ale omului, fapt ce nu este permis ( Art.41, Art.26 si Art.34 din Constitutia Romaniei,
Art. 8 CEDO, OG 137/2000, Conventia de la Oviedo, Conventia de la Nuremberg
Revenind la relatia strict contractuala ce defineste clar sfera obligatiilor mele in aceasta unitate,
conditionarea raportului meu de munca de efectuarea unui vaccin este inoportuna, discriminatorie si
incalca flagrant legislatia muncii. (Art.5 al.1, al.2, al.3 si al.4 Codul Muncii, Art.6, Art.8 al.1 si al.2
Codul Muncii, Art.17 al.1, al.2 si al.4 Codul Muncii, Art.19 Codul Muncii, Art.38, Art.39 pct.d),
pct.e), pct.f), pct.h), pct.i) Codul Muncii, art.40 Codul Muncii, Art.41, Art.48 Codul Muncii, Art.171,
Art.173, Art.174, Art.180, Art.182, Art.184, Art.224, Art.226, Art.254 Codul Muncii.
Prin impunerea actului de vaccinare in orice mod si conditionarea acestui act medical in actul muncii
este o incalcare flagranta si a DREPTULUI MEU LA INFORMARE, prevazut de legislatia
internationala, dar si de prevederile interne , in conditiile art. 171, art.173, art. 174, Codul Muncii,
Art.16, Art.18, Art.19 Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca. Am dreptul sa
cunosc si sa fiu informat de masurile pe care angajatorul le ia pentru protejarea securitatii si sanatatii
salariatilor, inclusiv prin activitatile de prevenire a riscurilor profesionale. Desi aceasta situatie de
risc pandemic este relativ noua in contextul analizei factorilor de risc la locul de munca, ea se cere
amplu si judicios analizata si aplicata in conformitate cu respectarea drepturilor salariatului si cu
normele legislative in vigoare.
Nu este solicitata si nu mi-ati prezentat o informare a medicului de medicina muncii asupra
oportunitatii cerintei de vaccinare, desi este obligatorie consultarea si obtinerea punctului de vedere
informat al medicului de medicina muncii, in conditiile Art.182, Art.184, Art.185 Codul Muncii,
corroborate cu dispozitiile Legii 418/2004 privind atributiile medicului de medicina muncii si cu
prevederile Legii 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca si in conditiile in care cerinta
priveste un act medical –vaccinarea- ce excede gradului de pregatire al managerului institutiei. De
aceea e necesar un punct de vedere informat al specialistului – medicul de medicina muncii – care are
obligatia dar si abilitatea de a se pronunta asupra obligativitatii/oportunitatii efectuarii de catre
salariat a unui act medical. Presedinta CESE, doamna Schweng, exprimandu-se cu privire la
campaniile de vaccinare initiate de statele europene, isi exprima dubii serioase cu privire la atitudinea
angajatorilor europeni in raport cu salariatii lor, si recunoaste faptul ca injectarea NU POATE FI
OBLIGATORIE, “deoarece un vaccin este un atac si fiecare trebuie sa decida individual daca il vrea
sau nu pentru sine.”
Vaccinurile aflate in distributie pe teritoriul Romaniei sunt in perioada de testare care se incheie,
potrivit opiniei specialistilor OMS, in 2024, astfel incat toate aceste tipuri de vaccinuri trebuie sa
primeasca aprobarea prealabila din partea Agentiei Europene pentru Medicamente (EMA), cel tarziu
pana la finele acestui an. Avand in vedere acest fapt, este justificata manifestarea, de catre salariat, a
unui real sentiment de insecuritate in raport cu aceasta procedura, iar refuzul acestei proceduri este
unul corect si rational.
Fata de aceste considerente, solicit reconsiderarea atitudinii dumneavoastra in raport cu cerinta
impusa mie, si anume aceea a vaccinarii impotriva Covid 19 si incetarea de indata a oricaror acte si
fapte de natura sa ma intimideze, sa ma forteze, sa ma umileasca in fata celorlalti salariati, cu scopul
de a ma determina sa efectuez un act medical pe care il refuz justificat.
Data, Salariat,
DOMNULUI MANAGER/DIRECTOR AL
PLANGEREA ADRESATA ITM
DOMNULE DIRECTOR,
Subsemnatul………………………………………………….CNP……………………………..,
domiicliat in ………………………………………………………in calitate de angajat
la……………………………….
……………………………………..avand sediul
in……………………………………………………………….., avand functia
de……………………………….., fata de solicitarea transmisa verbal/in scris de catre
managerul/conducatorul institutiei unde lucrez, in data de……………………………..prin care sunt
conditionat/determinat prin………………………………………………………………….sa fac
vaccinul anticovid 19, altfel urmeaza sa suport consecinte administrative coercitive in actul muncii,
consider ca sunt grav vatamat in drepturile mele decurgand dintr-un contract individual de munca si
solicit efectuarea controlului la institutia unde eu lucrez, cu impunerea pentru angajator a masurilor
de a inceta imediat aceste acte de constrangere imptriva mea, avand in vedere urmatoarele :
MOTIVE
In fapt, la data de………………………………….am fost informat telefonic/mesaj sms/e-mail/ de
catre conducerea institutiei sa efectuez vaccinul anticovid 19. Am formulat informare scrisa catre
conducerea institutiei si mi-am exprimat refuzul clar si motivat de a ma vaccina, insa organele de
conducere continua aceasta activitate de presiune si amenintare asupra mea, impietand grav asupra
drepturilor mele ce decurg din contractul de munca si din normele legislative in vigoare. Precizez ca
refuzul a fost facut in scris prin adresa din data de…………………………..pe care o anexez
prezentei plangeri.
Contractul de munca reglementeaza sfera drepturilor si a obligatiilor in ceea ce priveste strict raportul
de munca pe toata durata desfasurarii actului de munca intr-un interval orar dat. Actul vaccinarii
presupune o decizie ce depaseste actul limitat al muncii, si interfereaza cu viata privata si drepturile
fundamentale ale omului, fapt ce nu este permis ( Art.41, Art.26 si Art.34 din Constitutia Romaniei,
Art. 8 CEDO, OG 137/2000, Conventia de la Oviedo, Conventia de la Nuremberg
Revenind la relatia strict contractuala ce defineste clar sfera obligatiilor mele in aceasta unitate,
conditionarea raportului meu de munca de efectuarea unui vaccin este inoportuna, discriminatorie si
incalca flagrant legislatia muncii. (Art.5 al.1, al.2, al.3 si al.4 Codul Muncii, Art.6, Art.8 al.1 si al.2
Codul Muncii, Art.17 al.1, al.2 si al.4 Codul Muncii, Art.19 Codul Muncii, Art.38, Art.39 pct.d),
pct.e), pct.f), pct.h), pct.i) Codul Muncii, art.40 Codul Muncii, Art.41, Art.48 Codul Muncii, Art.171,
Art.173, Art.174, Art.180, Art.182, Art.184, Art.224, Art.226, Art.254 Codul Muncii.
Prin impunerea actului de vaccinare in orice mod si conditionarea acestui act medical in actul muncii
este o incalcare flagranta si a DREPTULUI MEU LA INFORMARE, prevazut de legislatia
internationala, dar si de prevederile interne , in conditiile art. 171, art.173, art. 174, Codul Muncii,
Art.16, Art.18, Art.19 Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca. Am dreptul sa
cunosc si sa fiu informat de masurile pe care angajatorul le ia pentru protejarea securitatii si sanatatii
salariatilor, inclusiv prin activitatile de prevenire a riscurilor profesionale. Desi aceasta situatie de
risc pandemic este relativ noua in contextul analizei factorilor de risc la locul de munca, ea se cere
amplu si judicios analizata si aplicata in conformitate cu respectarea drepturilor salariatului si cu
normele legislative in vigoare.
Nu este solicitata si nu mi-a fost prezentat[ o informare a medicului de medicina muncii asupra
oportunitatii cerintei de vaccinare, desi este obligatorie consultarea si obtinerea punctului de vedere
informat al medicului de medicina muncii, in conditiile Art.182, Art.184, Art.185 Codul Muncii,
coroborate cu dispozitiile Legii 418/2004 privind atributiile medicului de medicina muncii si cu
prevederile Legii 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca si in conditiile in care cerinta
priveste un act medical –vaccinarea- ce excede gradului de pregatire al managerului institutiei. De
aceea e necesar un punct de vedere informat al specialistului – medicul de medicina muncii – care are
obligatia, dar si abilitatea de a se pronunta asupra obligativitatii/oportunitatii efectuarii de catre
salariat a unui act medical. Presedinta CESE, doamna Schweng, exprimandu-se cu privire la
campaniile de vaccinare initiate de statele europene, isi exprima dubii serioase cu privire la atitudinea
angajatorilor europeni in raport cu salariatii lor, si recunoaste faptul ca injectarea NU POATE FI
OBLIGATORIE, “deoarece un vaccin este un atac si fiecare trebuie sa decida individual daca il vrea
sau nu pentru sine.”
Vaccinurile aflate in distributie pe teritoriul Romaniei sunt in perioada de testare care se incheie,
potrivit opiniei specialistilor OMS, in 2024, astfel incat toate aceste tipuri de vaccinuri trebuie sa
primeasca aprobarea prealabila din partea Agentiei Europene pentru Medicamente (EMA), cel tarziu
pana la finele acestui an. Avand in vedere acest fapt, este justificata manifestarea, de catre salariat, a
unui real sentiment de insecuritate in raport cu aceasta procedura, iar refuzul acestei proceduri este
unul corect si rational.
Fata de aceste motive, solicit reconsiderarea atitudinii angajatorului in raport cu cerinta impusa mie,
si anume aceea a vaccinarii impotriva Covid 19 si incetarea de indata a oricaror acte si fapte de
natura sa ma intimideze, sa ma forteze, sa ma umileasca in fata celorlalti salariati, cu scopul de a ma
determina sa efectuez un act medical pe care il refuz justificat.
Consider ca prin impunerea actului de vaccinare, conducerea institutiei realizeaza un act de
discriminare, impartind salariatii in “vaccinati” si “nevaccinati”, creind la locul de munca un climat
de insecuritate a raporturilor de munca, un fals conflict intre salariati, fapt ce incalca flagrant
drepturile mele decurgand din contractul de munca, dar si cele garantate de Constitutia Romaniei si
CEDO.
Solicit efecutarea controlului la institutia unde lucrez, cu ascultarea mea in cadrul efectuarii acestui
control, pentru a-mi permite exercitarea in bune conditii a dreptului la aparare ( dreptul de a fi audiat,
de a-mi expune punctul de vedere, de a fi asistat de un aparator, de a propune si administra probe),
astfel incat drepturile mele grav incalcate sa poata fi restabilite de catre organul de control.
Consider ca prin impunerea vaccinarii si conditionarea actului de munca de efectuarea unei proceduri
medicale neobligatorii este un real abuz, avand in vedere urmatoarele argumente:
Fata de aceste motive, solicit ca in procesul-verbal de control sa impuneti conducerii institutiei unde
eu lucrez sa inceteze orice acte si fapte de natura sa ma constranga sa efectuez un act medical –
vaccinarea- cu luarea masurii sanctionarii conducerii pentru incalcarea raporturilor de munca.
In dovedirea plangerii, inteleg sa ma folosesc de proba cu acte, martori, audierea mea nemijlocita in
cadrul controlului, participarea mea la administrarea celorlalte probe- ca garantie a respectarii
dreptului meu la aparare.
In drept, imi intemeiez plangerea pe disp.art.18 al.1, lit.c din Legea 108/1999, republicata, OG
27/2002 privind Regulamentul de organizare si functionare al ITM.
Data, Semnatura.

DOMNULUI DIRECTOR AL ITM………………….

PLANGERE ADRESATA LA CONSILIUL NATIONAL PENTRU
COMBATEREA DISCRIMINARII
CATRE,
CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCIMINARII
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul, (a)………………………………, CNP………………………………………………,
domiciliat(a) in – cu domiciliul adresa de corespondenta in
……………………………………………………., sau prin reprezentant legal cu adresa de
corespondenta (pentru situatia in care petentul ste reprezentat legal este necesara si atasarea
imputernicirii ……………………………………………) formulez:
PETITIE
In temeiul O.G. nr. 137 din 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare,
republicata, formulez prezenta PETITIE prin care solicit constatarea si sanctionarea faptei prevazuta
de art. – din O.G. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare,
republicata, savarsita la data de ……………………………….., de catre
……………………………………… (numele si prenumele sau denumirea persoanei juridice
reclamate) in calitate de RECLAMATA cu sediul in …………………………………………………..
Va solicit ca pe langa constatarea faptei de discriminare si aplicarea amenzii contraventionale, sa
dispuneti obligarea partii reclamate sa publice in mass-media un rezumat al Hotararii.
MOTIVE
In fapt, la data de ……………………, organul de conducere al institutiei
………………………………………………., unde eu imi desfasor un raport contractul de munca
avand functia de …………………………………………, mi-a pus in vedere prin informare
verbal/scrisa (sms, email, adresa scrisa) sa efectuez vaccin anticovid 19, in caz contrar am fost
amenintat ca nu voi mai fi primit la munca, ca mi se retrage masina de serviciu, mi se interzice
deplasarea in interes de serviciu, sunt conditionat in actul muncii.
Aceste fapte ale angajatorului constituie veritabile acte de discriminare avand in vedere faptul ca la
nivel international si national nu exista adoptata nici o lege care sa impuna obligativitatea vaccinarii.
Aceste fapte disciminatorii se circumscriu incalcarii flagrante si a normelor legislative interne si
internationale si au fost savarsite cu intentie si in vederea discriminarii persoanei mele in raport de
urmatoarele argumente:
Contractul de munca reglementeaza sfera drepturilor si a obligatiilor in ceea ce priveste strict raportul
de munca pe toata durata desfasurarii actului de munca intr-un interval orar dat. Actul vaccinarii
presupune o decizie ce depaseste actul limitat al muncii si interfereaza cu viata privata si drepturile
fundamentale ale omului, fapt ce nu este permis ( Art.41, Art.26 si Art.34 din Constitutia Romaniei,
Art. 8 CEDO, OG 137/2000, Conventia de la Oviedo, Conventia de la Nurenberg
Revenind la relatia strict contractuala ce defineste clar sfera obligatiilor mele in aceasta unitate,
conditionarea raportului meu de munca de efectuarea unui vaccin este inoportuna, discriminatorie si
incalca flagrant legislatia muncii. (Art.5 al.1, al.2, al.3 si al.4 Codul Muncii, Art.6, Art.8 al.1 si al.2
Codul Muncii, Art.17 al.1, al.2 si al.4 Codul Muncii, Art.19 Codul Muncii, Art.38, Art.39 pct.d),
pct.e), pct.f), pct.h), pct.i) Codul Muncii, art.40 Codul Muncii, Art.41, Art.48 Codul Muncii, Art.171,
Art.173, Art.174, Art.180, Art.182, Art.184, Art.224, Art.226, Art.254 Codul Muncii.
Prin impunerea actului de vaccinare in orice mod si conditionarea acestui act medical in actul muncii
este o incalcare flagranta si a DREPTULUI MEU LA INFORMARE, prevazut de legislatia
internationala, dar si de prevederile interne , in conditiile art. 171, art.173, art. 174, Codul Muncii,
Art.16, Art.18, Art.19 Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca. Am dreptul sa
cunosc si sa fiu informat de masurile pe care angajatorul le ia pentru protejarea securitatii si sanatatii
salariatilor, inclusiv prin activitatile de prevenire a riscurilor profesionale. Desi aceasta situatie de
risc pandemic este relativ noua in contextul analizei factorilor de risc la locul de munca, ea se cere
amplu si judicios analizata si aplicata in conformitate cu respectarea drepturilor salariatului si cu
normele legislative in vigoare.
Nu este solicitata si nu mi-ati prezentat o informare a medicului de medicina muncii asupra
oportunitatii cerintei de vaccinare, desi este obligatorie consultarea si obtinerea punctului de vedere
informat al medicului de medicina muncii, in conditiile Art.182, Art.184, Art.185 Codul Muncii,
corroborate cu dispozitiile Legii 418/2004 privind atributiile medicului de medicina muncii si cu
prevederile Legii 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca si in conditiile in care cerinta
priveste un act medical –vaccinarea- ce excede gradului de pregatire al managerului institutiei. De
aceea e necesar un punct de vedere informat al specialistului – medicul de medicina muncii – care are
obligatia dar si abilitatea de a se pronunta asupra obligativitatii/oportunitatii efectuarii de catre
salariat a unui act medical. Presedinta CESE, doamna Schweng, exprimandu-se cu privire la
campaniile de vaccinare initiate de statele europene, isi exprima dubii serioase cu privire la atitudinea
angajatorilor europeni in raport cu salariatii lor, si recunoaste faptul ca injectarea NU POATE FI
OBLIGATORIE, “deoarece un vaccin este un atac si fiecare trebuie sa decida individual daca il vrea
sau nu pentru sine.”
Vaccinurile aflate in distributie pe teritoriul Romaniei sunt in perioada de testare care se incheie,
potrivit opiniei specialistilor OMS, in 2024, astfel incat toate aceste tipuri de vaccinuri trebuie sa
primeasca aprobarea prealabila din partea Agentiei Europene pentru Medicamente (EMA), cel tarziu
pana la finele acestui an. Avand in vedere acest fapt, este justificata manifestarea, de catre salariat, a
unui real sentiment de insecuritate in raport cu aceasta procedura, iar refuzul acestei proceduri este
unul corect si rational.
Fata de aceste motive, solicit reconsiderarea atitudinii angajatorului in raport cu cerinta impusa mie,
si anume aceea a vaccinarii impotriva Covid 19 si incetarea de indata a oricaror acte si fapte de
natura sa ma intimideze, sa ma forteze, sa ma umileasca in fata celorlalti salariati, cu scopul de a ma
determina sa efectuez un act medical pe care il refuz justificat.
Consider ca prin impunerea actului de vaccinare, conducerea institutiei realizeaza un act de
discriminare, impartind salariatii in “vaccinati” si “nevaccinati”, creind la locul de munca un climat
de insecuritate a raporturilor de munca, un fals conflict intre salariati, fapt ce incalca flagrant
drepturile mele decurgand din contractul de munca, dar si cele garantate de Constitutia Romaniei si
CEDO.
In lipsa unor reglementari clare si unitare pornind de la baza obligatorie a existentei unei legi
nationale care sa fundamenteze vaccinarea obligatorie, stimularea/incurajarea vaccinarii de catre
angajator ramane discriminatorie. Cu alte cuvinte, pentru a exista vaccinare obligatorie, ar trebui ca
statul sa emita o legislatie in acest sens, foarte bine motivata. De asemenea, daca renuntam la
notiunea de obligativitate si vorbim de “stimulare” si aceasta ar trebui sa fie reglementata, astfel incat
angajatorul care ar dori, de pilda, sa ofere niste avantaje angajatilor vaccinati (pe care cei nevaccinati
nu le-ar primi) sa fie acoperiti legal.
Art. 53 din Constitutie spune clar ca restrangerea exercitiului unor drepturi sau a unor libertati se
poate face doar prin lege si numai daca se impune in situatii definite. Deci intrebarea care se pune
este: avem o lege care sa permita angajatorilor sa faca distinctia intre “vaccinat” si “nevaccinat” ?
Raspunsul este categoric NU si prin urmare, angajatorul care procedeaza la aceasta distinctie,
savarseste, cu intentie, un ACT DE DISCRIMINARE.
Solicit admiterea PETITIEI astefl cum a fost formulata. In drept, imi intemeiez plangerea pe disp. art.
2 din O.G. 137/2000.
In dovedirea PETITIEI, intelegem sa ne folosim de proba cu acte, martori si orice alt mijloc de proba
admis de lege, inregistrari audio-video, captura de ecran, articole de presa, emisiuni de mass-media,
captura pentru continut de pe internet, date statistice – de la caz la caz, cand exista si sunt relevente in
cauza.
Data, Semnatura,
DOMNULUI PRESEDINTE AL
CONSILIULUI NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCIMINARII
ACTIUNE IN INSTANTA SPECIALIZATA IN DREPTUL MUNCII
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul, (a)………………………………, CNP………………………………………………,
domiciliat(a) in – cu domiciliul adresa de corespondenta in
……………………………………………………., sau prin reprezentant legal cu adresa de
corespondenta (pentru situatia in care petentul ste reprezentat legal este necesara si atasarea
imputernicirii ……………………………………………) formulez:
CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA
Si solicit instantei de judecata:
Obligarea angajatorului la incetarea oricaror acte si fapte de natura sa prejudicieze raportul de munca
ce se desfasoara in baza contractului de munca
Incetarea oricarui act de discriminare in desfasurarea raprtului de munca
Obligarea angajatorului la plata de daune material/morale in cunatum de ………………,
reprezentand prejudiciul moral/material suferit ca urmare a incalcarii normelor legale in contractul de
munca, avand in vedere urmatoarele:
MOTIVE
In fapt, la data de ……………………, organul de conducere al institutiei
………………………………………………., unde eu imi desfasor un raport contractual de munca
avand functia de …………………………………………, mi-a pus in vedere prin informare
verbal/scrisa (sms, email, adresa scrisa) sa efectuez vaccin anticovid 19, in caz contrar am fost
amenintat ca nu voi mai fi primit la munca, ca mi se retrage masina de serviciu, mi se interzice
deplasarea in interes de serviciu, sunt conditionat in actul muncii.
Aceste fapte ale angajatorului constituie veritabile acte de disciminare avand in vedere faptul ca la
nivel international si national nu exista adoptata nici o lege care sa impuna obligativitatea vaccinarii.
Aceste fapte disciminatorii se circumscriu incalcarii flagrante si a normelor legislative interne si
internationale si au fost savarsite cu intentie si in vederea discriminarii persoanei mele in raport de
urmatoarele argumente:
Contractul de munca reglementeaza sfera drepturilor si a obligatiilor in ceea ce priveste strict raportul
de munca pe toata durata desfasurarii actului de munca intr-un interval orar dat. Actul vaccinarii
presupune o decizie ce depaseste actul limitat al muncii, si interfereaza cu viata privata si drepturile
fundamentale ale omului, fapt ce nu este permis ( Art.41, Art.26 si Art.34 din Constitutia Romaniei,
Art. 8 CEDO, OG 137/2000, Conventia de la Oviedo, Conventia de la Nurenberg
Revenind la relatia strict contractuala ce defineste clar sfera obligatiilor mele in aceasta unitate,
conditionarea raportului meu de munca de efectuarea unui vaccin este inoportuna, discriminatorie si
incalca flagrant legislatia muncii. (Art.5 al.1, al.2, al.3 si al.4 Codul Muncii, Art.6, Art.8 al.1 si al.2
Codul Muncii, Art.17 al.1, al.2 si al.4 Codul Muncii, Art.19 Codul Muncii, Art.38, Art.39 pct.d),
pct.e), pct.f), pct.h), pct.i) Codul Muncii, art.40 Codul Muncii, Art.41, Art.48 Codul Muncii, Art.171,
Art.173, Art.174, Art.180, Art.182, Art.184, Art.224, Art.226, Art.254 Codul Muncii.
Prin impunerea actului de vaccinare in orice mod si conditionarea acestui act medical in actul muncii
este o incalcare flagranta si a DREPTULUI MEU LA INFORMARE, prevazut de legislatia
internationala, dar si de prevederile interne , in conditiile art. 171, art.173, art. 174, Codul Muncii,
Art.16, Art.18, Art.19 Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca. Am dreptul sa
cunosc si sa fiu informat de masurile pe care angajatorul le ia pentru protejarea securitatii si sanatatii
salariatilor, inclusiv prin activitatile de prevenire a riscurilor profesionale. Desi aceasta situatie de
risc pandemic este relativ noua in contextul analizei factorilor de risc la locul de munca, ea se cere
amplu si judicios analizata si aplicata in conformitate cu respectarea drepturilor salariatului si cu
normele legislative in vigoare.
Nu este solicitata si nu mi-a fost prezentata o informare a medicului de medicina muncii asupra
oportunitatii cerintei de vaccinare, desi este obligatorie consultarea si obtinerea punctului de vedere
informat al medicului de medicina muncii, in conditiile Art.182, Art.184, Art.185 Codul Muncii,
coroborate cu dispozitiile Legii 418/2004 privind atributiile medicului de medicina muncii si cu
prevederile Legii 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca si in conditiile in care cerinta
priveste un act medical –vaccinarea- ce excede gradului de pregatire al managerului institutiei. De
aceea este necesar un punct de vedere informat al specialistului – medicul de medicina muncii – care
are obligatia dar si abilitatea de a se pronunta asupra obligativitatii/oportunitatii efectuarii de catre
salariat a unui act medical. Presedinta CESE, doamna Schweng, exprimandu-se cu privire la
campaniile de vaccinare initiate de statele europene, isi exprima dubii serioase cu privire la atitudinea
angajatorilor europeni in raport cu salariatii lor, si recunoaste faptul ca injectarea NU POATE FI
OBLIGATORIE, “deoarece un vaccin este un atac si fiecare trebuie sa decida individual daca il vrea
sau nu pentru sine.”
Vaccinurile aflate in distributie pe teritoriul Romaniei sunt in perioada de testare care se incheie,
potrivit opiniei specialistilor OMS, in 2024, astfel incat toate aceste tipuri de vaccinuri trebuie sa
primeasca aprobarea prealabila din partea Agentiei Europene pentru Medicamente (EMA), cel tarziu
pana la finele acestui an. Avand in vedere acest fapt, este justificata manifestarea, de catre salariat, a
unui real sentiment de insecuritate in raport cu aceasta procedura, iar refuzul acestei proceduri este
unul corect si rational.
Fata de aceste motive, solicit reconsiderarea atitudinii dumneavoastra in raport cu cerinta impusa
mie, si anume aceea a vaccinarii impotriva Covid 19 si incetarea de indata a oricaror acte si fapte de
natura sa ma intimideze, sa ma forteze, sa ma umileasca in fata celorlalti salariati, cu scopul de a ma
determina sa efectuez un act medical pe care il refuz justificat.
Consider ca prin impunerea actului de vaccinare, conducerea institutiei realizeaza un act de
discriminare, impartind salariatii in “vaccinati” si “nevaccinati”, creind la locul de munca un climat
de insecuritate a raporturilor de munca, un fals conflict intre salariati, fapt ce incalca flagrant
drepturile mele decurgand din contractul de munca, dar si cele garantate de Constitutia Romaniei si
CEDO.
In lipsa unor reglementari clare si unitare pornind de la baza obligatorie a existentei unei legi
nationale care sa fundamenteze vaccinarea obligatorie, stimularea/incurajarea vaccinarii de catre
angajator ramane discriminatorie. Cu alte cuvinte, pentru a exista vaccinare obligatorie, ar trebui ca
statul sa emita o legislatie in acest sens, foarte bine motivata. De asemenea, daca renuntam la
notiunea de obligativitate si vorbim de “stimulare” si aceasta ar trebui sa fie reglementata, astfel incat
angajatorul care ar dori, de pilda, sa ofere niste avantaje angajatilor vaccinati (pe care cei nevaccinati
nu le-ar primi) sa fie acoperiti legal.
Art. 53 din Constitutie spune clar ca restrangerea exercitiului unor drepturi sau a unor libertati se
poate face doar prin lege si numai daca se impune in situatii definite. Deci intrebarea care se pune
este: avem o lege care sa permita angajatorilor sa faca distinctia intre “vaccinat” si “nevaccinat” ?
Raspunsul este categoric NU si prin urmare, angajatorul care procedeaza la aceasta distinctie,
savarseste, cu intentie, un ACT DE DISCRIMINARE.
II. Solicit obligarea angajatorului intimat la plata daunelor morale in cuantum de …………lei,
reprezentand prejudiciul suferit ca urmare a incalcarii demnitatii mele umane si a drepturilor mele la
viata privata, dreptului de a alege liber daca efectuez un act medical sau nu.
Consider ca prin fapta sa, angajatorul mi-a creat un sentiment de insecuritate la locul de munca, un
sentiment al discriminarii un raport cu colegii mei vaccinati, fiind expus unei false judecati “de a nu
avea grija de sanatatea celorlalti”.
Solicit si acordarea prejudiciului material in cuantum de ……………….lei, constand in neefectuarea
orelor suplimentare si acordarea sporurilor ce mi se cuvin din activitatea pe care o desfasor, datorita
refuzului angajatorului de a-mi permite accesul la munca. Exista dovedite in cauza conditiile
angajarii raspunderii intimatei pentru prejudiciul cauzat astfel ca se impune si admiterea capatului de
cerere vizand obligarea acesteia la plata daunelor solicitate in baza art. 269, 270 Codul muncii.
In dovedirea actiunii, intelegem sa ne folosim de proba cu acte, martori si orice alt mijloc de proba
admis de lege, inregistrari audio-video, captura de ecran, articole de presa, emisiuni de mass-media,
captura pentru continut de pe internet, date statistice – de la caz la caz, cand exista si sunt relevente in
cauza.
Data, Semnatura,
DOMNULUI PRESEDINTE AL
TRIBUNALULUI