Dr.

Marius S, tef Spectroscopie si Laseri - Notite de Curs 8 | Februarie | 2015

Cursul 6

Inversia de populat, ie. Condit, ia de prag

As, a cum s-a arătat deja, pentru obt, inerea emisiei stimulate este necesară realizarea ı̂n prealabil a
pompajului optic pentru excitarea sistemelor atomice pe nivele superioare de energie. As, a cum se
va arăta mai târziu, există multe moduri de a realiza acest pompaj. Pentru a se produce efectul
laser nu este suficientă doar efectuarea pompajului optic, ci trebuie să fie ı̂ndeplinită condit, ia de
inversie de populat, ie. Să considerăm un mediu activ laser care are o diagramă de nivele energetice
ca cea prezentată ı̂n figura (1 a) formată din patru nivele de energie Ei având fiecare denistatea de
populat, ie Ni (i = 0, . . . , 3). Să admitem acum că efectul laser poate fi obt, inut ı̂n urma procesului de
emisie stimulată asociat tranzit, iei E2 → E1 . Atunci când fasciculul monocromatic de frecvent, ă ν =
(E2 − E1 )/h traversează mediul ı̂n direct, ia Oz, intensitatea fasciculului la o distant, ă z ı̂n interiorului
cristalului este dată de relat, ia:
I(ν, z) = I0 eσ(N2 −N1 )z (1)
unde I0 este intensitatea fasciculului incident, iar σ este sect, iunea eficace a tranzit, iei. Semnul expo-
nentului din relat, ia (1), dat de diferent, a ı̂ntre populat, iile celor două nivele implicate ı̂n procesul de
emisie ne indică dacă mediul poate amplifica sau nu radiat, ia incidentă. Dacă N2 > N1 , fasciculul
incident poate fi amplificat de către mediul activ, iar ı̂n caz contrar fasciculul va fi atenuat. Condit, ia
∆N = N2 − N1 > 0 se mai numes, te condit, ia de inversie a populat, iei s, i este opusă condit, iei de echili-
bru termic. În cazul distribut, iei Boltzmann, populat, ia nivelelor E2 s, i E1 la echilibru termic satisface
condit, ia N2 < N1 . Prin urmare, as, a cum se va arăta ı̂n cele ce urmează, pentru a realiza inversia de
populat, ie este necesar să fie ı̂ndeplinită condit, ia de prag.

Figura 1: Diagrama nivelelor energetice pentru: (a) un laser cu patru nivele, respectiv (b) un laser cu
trei nivele.

Relat, ia (1) permite definirea câs, tigului optic. Dacă mediul activ este plasat ı̂ntre două oglinzi (figura
(2)), unda va fi reflectată succesiv traversând astfel mediul activ de mai multe ori crescând ı̂n acest
mod amplificarea fasciculului incident. Considerând un sistem fără pierderi, pentru o lungime L a
mediului activ, câs, tigul optic al cavităt, ii, G(ν), se defines, te cu ajutorul relat, iei:
I(ν, 2L)
= eG(ν) (2)
I(ν, 0)
Prin urmare, t, inând cont s, i de ecuat, ia (1) obt, inem:

G(ν) = 2σ(N2 − N1 )L (3)

Facultatea de Fizică, UVT Modificat: 19 septembrie 2016 1

Dr. Marius S, tef Spectroscopie si Laseri - Notite de Curs 8 | Februarie | 2015

Figura 2: Reprezentarea schematică a laserului.

Există totus, i o serie de factori care conduc la aparit, ia as, a-numitelor pierderi ı̂n sistem, cum ar fi
cele datorate reflectivităt, ii oglinzilor (R1 s, i R2 ),1 absorbt, ia unei fract, iuni din intensitatea radit, iei de
către ferestrele care cont, in mediul activ (ı̂n special atunci când acesta este ı̂n stare gazoasă), difract, ia
produsă de către fante sau ı̂mprăs, tierea pe particule sau pe suprafet, ele imperfecte. Toate aceste
pierderi sunt cuprinse ı̂n factorul de pierdere per drum optic parcurs (drumul dus-ı̂ntors parcurs de
radiat, ie ı̂ntre cele două oglinzi) e−γ . Prin urmare, intensitatea radiat, iei ı̂n urma parcurgerii unui drum
optic dus-ı̂ntors prin rezonator este:

I(ν, 2d) = I(ν, 0)eG−γ (4)

Se poate observa us, or că unda va fi amplificată dacă pe un drum optic parcurs (dus-ı̂ntors) câs, tigul
optic este mai mare decât pierderile:
γ
G>γ sau N2 − N1 > (5)
2σL
De aici rezultă condit, ia de prag (G = γ) pentru realizarea inversiei de populat, ie, s, i anume:

γ
∆Nprag = (N2 − N1 )prag = (6)
2σL

Dacă inversia de populat, ie, ∆N , este mai mare decât ∆Nprag , unda reflectată după parcurgerea unui
singur drum optic dus-ı̂ntors ı̂n rezonator va fi amplificată crescând astfel intensitatea ei ı̂n ciuda
pierderilor existente ı̂n sistem.
Într-un sistem laser, radiat, ia este produsă init, ial prin emisia spontană a atomilor din mediul activ
aflat, i ı̂n stări excitate, apoi aces, ti fotoni emis, i spontan traversând rezonatorul paralel cu axa lui de
simetrie vor produce noi fotoni prin emisie stimulată. Atâta timp cât este satisfăcută condit, ia de prag
aces, tia vor produce o avalans, ă tot mai mare de fotoni, proces care se va ment, ine cât timp repopularea
este asigurată de pomajul optic.
Caracteristicile radiat, iei laser obt, inute sunt determinate de caracteristicile mediului activ. Din ecuat, ia
(3) se observă că câs, tigul optic G(ν) depinde de caracteristicile particulare ale mediului activ prin
sect, iunea eficace de emisie σ:
 2
λ g(∆ω)
σ= (7)
2 τ0
unde λ este lugimea de undă a fasciculului emis, g(∆ω) este conturul liniei spectrale, iar τ0 este
timpul de viat, ă al emisiei spontane asociat nivelului energetic excitat de pe care are loc emisia laser.
Aceste mărimi sunt determinate de nivelele energetice implicate ı̂n procesul de emisie s, i depind de
natura mediului activ. Modul ı̂n care se realizează pompajul optic este de asemenea determinat de
caracteristicile mediului activ. În mod obis, nuit, pentru descrierea funct, ionării laserului se folosesc
două tipuri de configurat, ii: laserul cu trei nivele s, i laserul cu patru nivele.
1
Numai o fract, iune din radiat, ia incidentă pe oglinzi este reflectată de acestea.

Facultatea de Fizică, UVT Modificat: 19 septembrie 2016 2

Dr. Marius S, tef Spectroscopie si Laseri - Notite de Curs 8 | Februarie | 2015

Laserul cu patru nivele. Figura (1 a) prezintă schematic modul de operare al unui laser cu patru
nivele (multe dintre sistemele laser reale funct, ionează ı̂n acest mod). Prin diferite mecanisme de
pompaj atomii aflat, i int, ial pe nivelul fundamental E0 sunt excitat, i pe un anumit nivel superior E3 ,
apoi ı̂n urma unui proces de relaxare ajung pe un alt nivel superior E2 (< E3 ) de pe care se produce
emisia stimulată E2 → E1 . Condit, ia esent, ială pentru realizarea inversiei de populat, ie este ca atomii
de pe nivelul E1 să revină pe nivelul fundamental E0 mai repede decât vin atomii aflat, i pe nivelul E2
pe nivelul E1 . În acest caz, pe lângă rata de pompaj, inversia de populat, ie mai depinde de vitezele A1
s, i A2 asociate tranzit, iilor de pe nivelele E1 s, i E2 , din acest motiv condit, ia esent, ială pentru realizarea
inversiei de populat, ie este dată de:
A1 > A2 (8)

Pentru multe dintre laserele reale, nivelul laser E2 din figura (1 a) este un nivel metastabil, adică are un
timp de viat, ă mult mai mare decât cel al nivelului E1 (τ2  τ1 ). Prin urmare, probabilitatea realizării
unei inversii de populat, ie este foarte mare dacă se poate pompa eficient ı̂n acest nivel metastabil (cu
timp de viat, ă mare) s, i dacă există un nivel inferior, E1 , cu un timp de viat, ă mic.

Laserul cu trei nivele. Figura (1 b) ilustrează modul de operare al unui laser cu trei nivele. As, a
cum se observă din figură, acesta diferă de laserul cu patru nivele prin aceea că nivelul inferior E1 este
chiar nivelul fundamental. Un astfel de laser prezintă dezavantaje mari deoarece mai mult de jumătate
din atomii aflat, i init, ial ı̂n starea fundamentală trebuie excitat, i pe nivelul laser E2 prin intermediul
nivelului E3 pentru a se realiza inversia de populat, ie. Prin urmare, laserul cu trei nivele nu este, de
obiciei, la fel de eficient ca cel cu patru nivele.

Metode de pompaj

În funct, ie de tipul s, i caracteristicile mediului activ se utilizează ı̂n practică diferite metode de pom-
paj. Descărcările electrice ı̂n gaze fac parte dintre procedeele cele mai răspândite pentru realizarea
pompajului atunci când mediul activ este ı̂n stare gazoasă. Principalele mecanisme implicate ı̂n acest
tip de pompaj sunt ciocnirile directe ı̂ntre electroni s, i atomii sau ionii mediului activ, dar s, i ciocnirile
ı̂ntre diferit, i atomi.
Pompajul optic este de asemenea una dintre metodele cu o foarte largă răspândire. În acest caz, sursa
de lumină poate fi o lampă cu arc electric, o lampă cu pulsuri de lumină, un alt laser sau chiar lumina
soarelui (focalizată cu ajutoul unor lentile).
Alte mecanisme de pompaj folosesc react, iile chimice ı̂n gaze, fasciculul de electroni accelerat, i ı̂n gaze
la diferent, e de potent, ial foarte mari, curentul electric direct care traversează jonct, iunea unui laser cu
semiconductor, etc.

Rezonatorul optic

Atunci când o sursă de radiat, ie este plasată ı̂n interiorul unei cavităt, i ı̂nchise, energia radiat, iei, la
echilibru, este distribuită pe toate modurile de vibrat, ie ale cavităt, ii. Des, i numărul de moduri de
vibrat, ie ı̂ntr-o astfel de cavitate ı̂nchisă este foarte mare, numărul mediu de fotoni per mod de vibrat, ie
ı̂n domeniul optic este foare mic (ı̂n comparat, ie cu unitatea), acesta fiind motivul pentru care ı̂n
domeniul spectral al radiat, iei termice, emisia spontană per mod de vibrat, ie depăs, es, te cu mult emisia
stimulată (procesul de emisie stimulată necesită prezent, a fotonilor pentru a induce tranzit, ia, fat, ă
de cazul procesului de emisie spontană). Totus, i, există posibilitatea de a concentra cea mai mare
parte a radiat, iei pe câteva moduri de vibrat, ie astfel ı̂ncât numărul de fotoni ı̂n acele moduri de

Facultatea de Fizică, UVT Modificat: 19 septembrie 2016 3

Dr. Marius S, tef Spectroscopie si Laseri - Notite de Curs 8 | Februarie | 2015

vibrat, ie să fie mare s, i să devină astfel mai important procesul de emisie stimulată (des, i rata totală
a emisiei spontane pe toate modurile de vibrat, ie poate fi ı̂n continuare mai mare decât rata emisiei
stimulate pe aceste câteva moduri). O astfel de selectare a câtorva moduri de vibrat, ie se realizează
ı̂n construirea sistemului laser prin folosirea unui rezonator corespunzător care să prezinte un răspuns
puternic pentru aceste moduri de vibrat, ie. Un astfel de rezonator va permite producerea unei radiat, ii
intense, cu pierderi mici, pe aceste moduri de vibrat, ie.
Rezonatorul poate fi deschis, format din două oglinzi plane sau concave, ca cel prezentat ı̂n figura (2)
(rezonator liniar), sau circular.

Figura 3: Diagrama schematică a câs, tigului optic G(ν) a unei tranzit, ii laser (linia continuă) ı̂mpreună
cu modurile rezonatorului (linie punctată) ı̂n care ∆ν este intervalul de frecvent, ă ı̂ntre două moduri de
vibrat, ie succesive ı̂n cazul (a) operării multi-mode, respectiv (b) single-mode. Sunt marcate de asemnea
frecvent, ele acelor moduri de vibrat, ie pentru care câs, tigul optic depăs, es, te pierderile din sistemul laser
considerat.

Figura (3) prezintă câs, tigul optic G(ν) al unui mediu activ ı̂mpreună cu modurile de vibrat, ie ale
rezonatorului s, i acele moduri pentru care câs, tigul optic depăs, es, te pierderile din sistem. În cazul
sistemelor laser reale, ı̂n funct, ie de pragurile de oscilat, ie corespunzătoare diferitelor moduri de vibrat, ie
laserul poate operara ı̂n regim multi-mode sau single-mode. Dacă nivelul de prag este ca cel prezentat
ı̂n figura (3 a), atunci la fasciculul laser obt, inut vor contribui câteva moduri de vibrat, ie, dacă ı̂nsă
nivelul de prag este mai mare, ca cel prezentat ı̂n figura (3 b), atunci laserul va opera ı̂n regim
single-mode furnizând un fascicul laser de frecvent, ă ν0 . Caracteristicile geometrice ale rezonatorului
(lungimea, plasarea relativă a elementelor optice, etc.) vor determina distribut, ia modurilor de vibrat, ie
ale fasciculului laser obt, inut. O descriere amplă a diferitelor metode de obt, inere a laserilor ı̂n regim
single-mode se poate găsi ı̂n lucrarea [?].

Laseri cu excimeri

Datorită unei largi varietăti de materiale laser s, i metode de pompaj, este aproape imposibil să indexăm
toate dispozitivile laser existente până azi, ı̂nsă putem totus, i să realizăm o clasificare a sistemelor laser
ı̂n funct, ie de mediul activ. În acest sens, se vor prezenta pe scurt, proprietăt, ile de bază ale unor tipuri
specifice de sisteme laser reprezentative pentru diferitele configurat, ii laser prezentate mai sus.
Mediul activ al acestui tip de laser constă dintr-un gaz inert (X) sau dintr-un amestec de gaz inert cu
unul de halogen (X+Y). Denumirea de excimer provine de la dimer excitat, adică o moleculă biatomică
formată din doi atomi de gaz inert (XX)∗ sau dintr-un atom de gaz inert s, i unul de halogen (XY)∗ .
Caracteristica esent, ială care permite obt, inerea efectului laser de către acest mediu activ constă ı̂n
faptul că atomii care formează dimerul sunt legat, i numai ı̂n starea excitată. Figura (4) prezintă
diagrama schematică a nivelelor energetice implicate ı̂n efectul laser pentru o moleculă de excimer.
Tranzit, ia laser (inversia de populat, ie) are loc ı̂ntre două nivele electronice pentru care variat, ia energiei

Facultatea de Fizică, UVT Modificat: 19 septembrie 2016 4

Dr. Marius S, tef Spectroscopie si Laseri - Notite de Curs 8 | Februarie | 2015

potent, iale a stării fundamentale este una de tip repulsiv.

Figura 4: Diagrama de energie (potent, ială) a unei molecule de excimer.

React, iile chimice necesare pentru obt, inerea nivelului superior asociat tranzit, iei laser sunt put, in mai
complexe s, i implică, ı̂n anumite cazuri, până la 82 de react, ii chimice diferite, care includ procesele
de ionizare, disociere s, i excitat, iile atomice s, i moleculare. Pomajul se realizează fie prin descărcare
electrică rapidă, fie cu ajutorul unui fascicul de electroni. Energia fasciculului laser rezultată ı̂n urma
tranzit, iei este asociată cu procesul de diosciere al dimerului, s, i se găses, te ı̂n domeniul UV al spectrului.
Laserii cu excimeri operează, de obicei, ı̂n pulsuri de aproximativ 20 ns s, i furnizează o putere laser de
50÷200 mJ. Tabelul (1) prezintă lungimile de undă de emisie pentru cât, iva laseri cu excimeri.

Tabela 1: Laseri cu excimeri s, i lungimile de undă de emisie caracteristice.

Excimerul λem. (nm)
Ar2 126
ArF 193
ArCl 175
Kr2 146
KrF 248
KrCl 222
Xe2 170-175
XeF 351, 353
XeCl 308
XeBr 282

Laserii cu excimeri prezintă o mare important, ă ı̂n spectroscopia UV s, i VUV2 s, i ı̂n domeniul fotochimiei,
având un număr mare de aplicat, ii: ı̂n aparatura medicală, chirurgia refractivă, ı̂n industria micro-
electronică (fotolitografierea), prelucrarea materialelor, ca surse de pompaj optic pentru alte tipuri de
laseri, etc.

Laseri cu gaz

Laserii cu gaz pot fi ı̂mpărt, it, i ı̂n două categorii ı̂n funct, ie de natura nivelelor energetice implicate ı̂n
efectul laser, s, i deci, ı̂n funct, ie de tranzit, iile optice implicate.
a) Tranzit, ia laser are loc ı̂ntre nivelele electronice ale atomilor neutri sau ionizat, i. De fapt, tranzit, ia
laser are loc ı̂ntre nivelele electronice ale electronilor de valent, ă s, i din acest motiv multe dintre lungimile
2
VUV: Vacuum UltraViolet.

Facultatea de Fizică, UVT Modificat: 19 septembrie 2016 5

Dr. Marius S, tef Spectroscopie si Laseri - Notite de Curs 8 | Februarie | 2015

Figura 5: Puterea relativă a fasciculului laser la diferite lungimi de undă pentru laserul cu Ar+ s, i Kr+ .

de undă laser se găsesc ı̂n domeniul vizibil al spectrului. Unul dintre cele mai familiare exemple de
laseri cu gaz atomic este laserul cu He-Ne, iar ca exemple de laseri cu gaz ionic putem aminti laserii
cu Ar+ s, i Kr+ [?]. Figura (5) prezintă puterea relativă a laserului la ies, irea din rezonator pentru
laserii cu Ar+ s, i Kr+ s, i, as, a cum se observă din figură, aces, tia pot furniza simultan mai multe lungimi
de undă laser. Dacă se dores, te utilizarea unei singure lungimi de undă laser, atunci rezonatorul
poate fi prevăzut cu oglinzi care să aibă reflectivitatea maximă la lungimea de undă dorită. În cazul
utilizării unor oglinzi care au o putere de reflexie mare pentru mai multe lungimi de undă, des, i nu este
posibilă acordarea laserului ı̂n mod continuu, se pot totus, i selecta anumite lungimi de undă dintre
liniile spectrului de emisie discret ale atomilor din mediul activ.
În cazul gazelor (atomice sau ionice) nivelele energetice electronice ale atomilor liberi sunt ı̂nguste
deoarece distant, ele inter-atomice sunt mari s, i astfel perturbat, ia atomilor vecini este nesemnificativă.
O caracteristică importană a laserilor cu gaz care rezultă din natura discretă a nivelelor energetice
electronice este monocromaticitatea pronunt, ată a fasciculului laser ı̂n comparat, ie cu laserii cu corp
solid. Gradul ı̂nalt de coerent, ă atins de laserii cu gaz este de asemenea o caracteristică importană
care rezultă din semilărgimea foarte ı̂ngustă a liniei spectrale.
De obicei, lărgirea Doppler este fenomenul principal care contribuie la conturul benzii spectrale asociate
tranzit, iei laser. Datorită flexibilităt, ii ı̂n configurarea laserilor cu gaz (de exemplu, folosirea unor
rezonatori lungi), se pot obt, ine benzi laser mai ı̂nguste decât lărgirea Doppler.
b) A doua categorie de laseri cu gaz, foloses, te ca mediu activ moleculele (gazul molecular). În acest
caz, tranzit, iile laser au loc ı̂ntre nivelele de rotat, ie-vibrat, ie ale moleculelor, s, i astfel lungimile de undă
de emisie se vor găsi ı̂n domeniul IR al spectrului. Un exemplu reprezentativ pentru această categorie
de laseri cu gaz este laserul cu CO2 , pentru care tranzit, iile implicate ı̂n efectul laser au loc ı̂ntre două
nivele de vibrat, ie s, i mai multe nivele de rotat, ie ale moleculelor gazului. Lungimea de undă laser
caracteristică acestui laser este ı̂n jurul a 10600 nm, iar puterea fasciculului laser, care operează ı̂n
regim continuu, este de cât, iva kilowat, i cu o eficient, ă laser de aproximativ 30%, ceea ce reprezintă o
valoare foarte bună a eficient, ei pentru un laser cu gaz.
Datorită benzilor de absorbt, ie ı̂nguste ale gazelor, pomapjul optic se dovedes, te a fi ineficient s, i este
ı̂nlocuit cu cel electric, utilizându-se astfel tuburile laser cu descărcare ı̂n gaze. În principiu, acestea
sunt la fel pentru tot, i laserii care au ca mediu activ gazele. Rezonatorul unui astfel de laser este

Facultatea de Fizică, UVT Modificat: 19 septembrie 2016 6

Dr. Marius S, tef Spectroscopie si Laseri - Notite de Curs 8 | Februarie | 2015

prevăzut, de obicei, cu ferestre optice as, ezate sub un unghi Brewster s, i care, prin urmare, furnizează o
lumină laser polarizată. În cazul laserilor cu gaz atomic, cum este laserul cu He-Ne, puterea electrică
necesară pentru pomaj este dordinul a 10 W, ı̂n schimb ı̂n cazul laserilor cu gaz ionic, este necesară
o putere electrică mai mare (de ordinul câtorva kilowat, i), deoarece pompajul electric se realizează ı̂n
două etape: mai ı̂ntâi, ı̂n urma ciocnirilor ı̂ntre atomii (neutri) ai gazului s, i electronii rezultat, i din
descărcarea electrică se produce ionizarea atomilor, apoi ionii astfel obt, inut, i sunt excitat, i pe nivele
energetice superioare. Datorită folosirii unor densităt, i mari de curent, i, este necesară prezent, a unor
sisteme de răcire eficiente.
Laserii cu gaz operează ı̂n special ı̂n regim continuu, des, i gazele simplu ionizate pot opera s, i ı̂n regim
de pulsuri. Caracteristicile laserilor cu gaz atomic sau ionic (ı̂n special, direct, ionalitatea, monocro-
maticitatea s, i coerent, a) au condus până ı̂n prezent la o mare varitate de aplicat, ii s, tiint, ifice. Acestea
au servit ca standarde pentru lungimea de undă s, i frecvent, ă, la alinierea sistemelor optice s, i au avut
un rol foarte important ı̂n experimentele de holografie.

Laseri cu colorant, i

Mediul activ al acestor tipuri de laseri este format din molecule de colorant dizolvate ı̂ntr-un lichid (de
exemplu, alcool etilic sau metilic), care prezintă o fluorescent, ă intensă ı̂n urma excitării cu lumină din
domeniul vizibil sau UV. Figura (6 a) prezintă diagrama simplificată a nivelelor energetice pentru o
moleculă de colorant ı̂ntr-o solut, ie lichidă. De obicei, aceste molecule, au nivele electronice de singlet,
respectiv triplet.3 Fiecare nivel energetic cont, ine câteva nivele de vibrat, ie s, i fiecare nivel de vibrat, ie
cont, ine, la rândul său, câteva nivele de rotat, ie. Atunci când moleculele de colorant sunt excitate cu
fotoni de energie corespunzătoare, se populează nivelele de vibrat, ie superioare asociate primului sau
celui de-al doilea singlet excitat (S1 sau S2 ) de pe nivelele electronice de rotat, ie-vibrat, ie ale stării
fundamentale S0 . Apoi, ı̂n urma ciocnirilor cu moleculele de solvent, moleculele de colorant excitate
suferă un proces de relaxare neradiativă s, i ajung pe un nivel vibronic inferior al stării S1 . Pentru
o intensitate suficient de mare a pompajului, se poate produce inversia de populat, ie ı̂ntre nivelul v0
corespunzător stării S1 s, i un nivel vk corespunător stării S0 , s, i astfel câs, tigul optic se va obt, ine ı̂n urma
tranzit, iei v0 (S1 ) → vk (S0 ).4 Schema de pompaj pentru aceste tipuri de laseri poate fi reprezentată
printr-o configurat, ie cu patru nivele. Figura (6 b) prezintă atât spectrul de absorbt, ie s, i emisie al
unei molecule obis, nuite de colorant (Rodamina 6G), cât s, i configurat, ia unei astfel de molecule. Toate
moleculele de colorant cont, in structuri inelare de carbon; aceste structuri moleculare au ı̂n component, a
lor electroni cu legături necompensate ce se pot deplasa ı̂n planul structurii ı̂n câmpul diferitelor nuclee.
Aces, ti electroni determină structura diagramei nivelelor energetice ale moleculelor de colorant.
Caracteristica esent, ială a laserilor cu colorant, i o constituie lărgirea omogenă a benzilor de emisie s, i
are două consecint, e importante:

• Lungimea de undă a unui laser cu colorant poate fi variată ı̂n mod continuu pe toată lărgimea
benzii de emisie (de ordinul zecilor de nanometri). Prin urmare, folosind diferit, i laseri cu colorant, i
se poate acoperi aproape ı̂ntregul domeniu spectral cuprins ı̂ntre 400 s, i 1100 nm, as, a cum se
observă din figura (7).

• Lărgirea omogenă a benzii de emisie ne arată că toate moleculele excitate contribuie la câs, tigul
optic pentru o frecvent, ă dată. De aici rezultă că puterea laserului pentru operarea ı̂n regim
3
Nivelele de singlet, respectiv triplet se referă la acele stări pentru care numărul cuantic de spin este 0, respectiv
1. Multiplicitatea sipnului calculată ca 2S + 1, unde S este momentul cinetic de spin, este egală cu 1 pentru starea de
singlet s, i cu 3 pentru starea de triplet.
4
O altă posibilitate ar fi ca moleculele de colorant să sufere o tranzit, ie neradiativă de pe o stare excitată de singlet
pe una de triplet (tranzit, ie ı̂ncrucis, ată), ı̂nsă astfel de tranzit, ii reprezintă sursa unor mecanisme de pierdere ı̂ntâlnită
uneori la laserii cu colorant, i.

Facultatea de Fizică, UVT Modificat: 19 septembrie 2016 7

Dr. Marius S, tef Spectroscopie si Laseri - Notite de Curs 8 | Februarie | 2015

Figura 6: (a) Prezentarea schematică a unei diagrame de nivele energetice pentru o moleculă de
colorant. (b) Spectrul de absorbt, ie s, i fluorescent, ă al Rodaminei 6G ı̂mpreună cu configurat, ia moleculei.
[?]

single-mode nu este mult mai mică decât cea corespunzătoare operării ı̂n regim multi-mode, cu
condit, ia ca elementele din cavitatea rezonantă să nu introducă pierderi suplimentare.

Pentru a optimiza performant, ele laserului cu colorant, i, au fost proiectate sisteme laser cu diferite
surse de pompaj s, i diferite geometrii, cu configurat, ii diferite ale rezonatorului, etc. În ceea ce prives, te
sursele de pompaj, laserii cu colorant, i folosesc lămpile cu pulsuri de lumină, laserii care operează ı̂n
regim continuu sau de pulsuri cu diferite geometrii. Deoarece benzile de absorbt, ie ale majorităt, ii
moleculelor de colorant se găsesc ı̂n domeniul UV apropiat, de cele mai multe ori se foloses, te pentru
pompajul optic laserul cu N2 care furnizează o lumină laser la 337 nm. Uneori se mai foloses, te s, i
laserul YAG:Nd (ı̂n regim de pulsuri) sau laserii cu Kr+ s, i Ar+ (ı̂n regim continuu).

Figura 7: Domeniul de acordabilitate pentru diferit, i laseri cu colorant, i, ilustrând domeniul spectral
acoperit de aces, ti laseri la operarea ı̂n regim de pulsuri.

Laserii cu colorant, i reprezintă cea mai larg utilizată categorie de laseri acordabili. În regim de pulsuri,
puterile tipice ale acestor laseri sunt ı̂n domeniul 10÷ 106 W, iar ı̂n regim continuu puterea laserului
este de ordinul unităt, ilor de wat, i cu o semilărgime de aproximativ 1 MHz. Datorită performant, elor s, i
a flexibilităt, ii lor, laserii cu colorant, i sunt utilizat, i ı̂ntr-o mare varietate de tehnologii spectroscopice,
incluzând aici s, i spectroscopia de ı̂naltă rezolut, ie.

Facultatea de Fizică, UVT Modificat: 19 septembrie 2016 8

Dr. Marius S, tef Spectroscopie si Laseri - Notite de Curs 8 | Februarie | 2015

Laseri cu semiconductor

Laserii cu semiconducor se regăsesc ı̂n prezent ı̂n dispozive opto-electronice tot mai sofisticate. Scopul
acestui paragraf nu ı̂l constituie prezentarea detaliată a diferit, lor laseri cu semiconductor, ci mai
degrabă prezentarea succintă a principalelor caracteristici ale acestui tip de laser.

Figura 8: Nivelele energetice a unei jonct, iuni p − n (a) nepolarizate; (b) parcurse de un curent direct.

Figurile (8 a s, i b) ilustrează principiul de funct, ionare a unei diode laser. Efectul laser este produs
de tranzit, iile electronice ı̂ntre banda de conduct, ie s, i cea de valent, ă la jonct, iuniea p − n a unei diode
semiconductoare. Atunci când un curent electric străbate ı̂n sens direct o diodă p − n, electronii
s, i golurile se pot recombina ı̂n regiunea jonct, iunii putând astfel emite energia produsă ca urmare a
recombinării lor sub formă de radiat, ie electromagnetică. Peste o anumită valoare a curentului direct,
numită valoare de prag, radiat, ia produsă ı̂n jonct, iune devine suficient de intensă astfel ı̂ncât emisia
stimulată să depăs, ească pe cea a emisiei spontane. Radiat, ia astfel produsă poate fi amplificată de
un rezonator optic, care ı̂n cel mai simplu caz poate fi ı̂nsus, i semiconductorul realizat ı̂ntr-o formă
corespunzătoare, spre exemplu, prin tăierea cristalului semiconductor astfel ı̂ncât fet, ele de la cele
două capete să fie plan-paralele s, i perpendiculare la fasciculul laser emis de jonct, iune (figura (9)). În
laserii cu semiconductori, lungimea de undă de emisie este determinată de lărgimea benzii interzise a
materialului. În zilele noastre, prin alegerea corespunzătoare a sistemului de semiconductori se poate
acoperi un domeniu spectral de emisie laser foarte larg (370 ÷ 5000 nm) as, a cum se poate observa s, i
ı̂n figura (10).

Figura 9: Reprezentarea scheamtică a unei jonct, iuni p − n folosită pentru producerea efectului laser.

Caracteristica importantă a acestui tip de laser o reprezintă posibilitatea acordării continue, ı̂ntr-o
anumită măsură, a laserului pe ı̂ntreaga bandă de emisie (pot fi variat, i o serie de parametri care să
influent, eze separarea energetică ı̂ntre nivelul superior, respectiv inferior care produce efectul laser).
De exemplu, variat, ia de temperatură produsă de un sistem de răcire extern, sau variat, ia curentului
electric sunt doar câteva din cele mai frecvent utilizate metode pentru producerea unei deplasări a

Facultatea de Fizică, UVT Modificat: 19 septembrie 2016 9

Dr. Marius S, tef Spectroscopie si Laseri - Notite de Curs 8 | Februarie | 2015

lungimii de undă de emisie. Acordabilitatea tipică ı̂n domeniul IR apropiat s, i vizibil este de ordinul
câtorva nanometri.
Laserii cu semiconductor pot opera atât ı̂n regim continuu (cu o putere a laserului de la valori de
ordinul microwat, ilor până la zeci de wat, i), cât s, i ı̂n pulsuri (cu o putere de ordinul zecilor de wat, i).
Figura (9) prezintă modelul simplu al unui laser cu semiconductor, care a stat la baza construirii unor
modele mai complexe. La ı̂nceputul anilor 1960, Kroemer [?] s, i Alferov au arătat că concentrat, ia de
electroni, goluri s, i fotoni ar cres, te mult mai mult dacă aces, tia ar fi confinat, i ı̂ntr-un strat subt, ire de
semiconductor plasat ı̂ntre alte două straturi semiconductoare (adică, plası̂nd un strat semiconductor
cu o bandă interzisă mică ı̂ntre două straturi semiconductoare cu banda interzisă mai mare).

Figura 10: Domeniile spectrale ale emisie laser pentru câteva materiale semiconductoare.

Se poate deduce us, or că, datorită caracteristicilor mediului activ, cele mai compacte s, i mai minia-
turizate dispozitive laser sunt cele cu semiconductor. Acest fapt corelat cu posibilitatea proiectării
personalizate a acestor sisteme laser constituie un avantaj real al folosirii lor ı̂n dispozitivele opto-
electronice integrate. În spectroscopie, laserii cu semiconductor sunt folosit, i, ı̂n mod obis, nuit, ca surse
de pomaj optic pentru alt, i laseri cu corp solid, as, a cum se va vedea mai târziu.

Laseri cu corp solid

În cazul laserilor cu corp solid, mediul activ constă dintr-un material izolator (dielectric) ı̂n care se
găsesc centri optic activi. Trei tipuri de centri activi sunt folosit, i, de obicei, ca centri activi laser, s, i
anume: ionii de pământ rar, ionii metalelor de tranzit, ie s, i centri de culoare.
Atunci când se dores, te obt, inerea unui laser cu corp solid, este necesar să se aleagă o combinat, ie matrice
– centru activ potrivită. În primul rând, centrul activ ar trebui să aibă tranzit, ii optice caracteristice
ı̂n domeniul de transparent, ă al solidului, ceea ce implică folosirea unor materiale gazdă cu bandă
interzisă mare. În plus, tranzit, iile implicate ı̂n emisia laser va trebui să aibă o sect, iune eficace mare
pentru a obt, ine un sistem laser cât mai eficient. Acest aspect, legat de probabilitatea de tranzit, ie ı̂nte
nivelele energetice ale centrilor activi ı̂n materialele gază, va fi tratat mai ı̂n detaliu ı̂ntr-un capitol
separat.
Unul dintre laserii cei mai cunoscut, i s, i folosit, i din această categorie este laserul cu rubin (Al2 O3 :Cr3+ ),
care a fost, de fapt, primul laser obt, inut vreodată. Acesta a fost construit ı̂n anul 1960 de către T.H.
Maiman [?]. Nivelele energetice implicate ı̂n emisia laser sunt asociate ionului de Cr3+ care substituie
ionul de Al3+ ı̂n ret, eaua cristalină a Al2 O3 . Prin folosirea unei bare de rubin plasată ı̂n interiorul unei
lămpi cu pulsuri ı̂n formă de spirală care cont, ine xenon la presiune mare, este posibil pompajul optic
al ionilor Cr3+ de pe nivelul fundamental 4 A2g pe nivelele excitate 4 T2 s, i 4 T1 (care dau nas, tere unor

Facultatea de Fizică, UVT Modificat: 19 septembrie 2016 10

Dr. Marius S, tef Spectroscopie si Laseri - Notite de Curs 8 | Februarie | 2015

benzi largi de absorbt, ie). În urma unui proces rapid de relaxare pe nivelul 2 Eg , se produce emisia laser
de la 694 nm asociată tranzit, iei 2 Eg →4 A2g . Prin urmare, acest laser funct, ionează după o configurat, ie
cu trei nivele, ı̂n care nivelul laser cel mai coborât este tocmai nivelul fundamental. Un astfel de laser
pe trei nivele este, de obicei, ineficient, dar dacă puterea radiat, iei cu care se face pompajul optic este
suficient de mare este posibilă realizarea inversiei de populat, ie s, i ı̂n cele din urmă se poate obt, ine un
fascicul laser ı̂n domeniul 50 ÷ 500 mJ per puls. Una dintre apicat, iile uzuale ale acestui laser vizează
călirea termică rapidă a materialelor, ı̂nsă ı̂n prezent utilizarea sa este limitată de folosirea unor noi
dispozitive laser care oferă o performant, ă mai ridicată s, i o eficient, ă mai bună.
Printre laserele cu corp solid cel mai mult utilizate ı̂n practică, amintim laserii cu patru nivele cu ioni
de Nd3+ , s, i anume: laserul Nd:YAG (cristal de Yttrium Aluminium Garnet dopat cu ioni de Nd3+ ),
sau mai recent laserul Nd:YLF sau Nd:YVO4 . Pentru laserii cu ioni de Nd3+ pompajul optic se poate
realiza fie cu ajutorul unei lămpi care funct, ionează ı̂n regim de pulsuri, fie cu laseri cu semiconductori
dacă se dores, te un dispozitiv laser mai compact s, i mai eficient. În figura (11) este prezentată diagrama
nivelelor energetice pentru un laser cu corp solid care are ca centri activatori ionii de Nd3+ .

Figura 11: Diagrama de nivele energetice s, i prezentarea modului ı̂n care operează laserii cu corp solid
dopat, i cu ioni de Nd3+ .

Săget, ile orientate ı̂n sus ı̂n figură indică absorbt, ia de pe nivelul fundamental pe diferitele nivele excitate
ale ionilor de Nd3+ ı̂n urma pompajului optic produs cu o lampă ı̂n regim de pulsuri (0,5 µm) sau
folosind laseri cu semiconductor (0,8 µm). Săgeata orientată cu vârful ı̂n jos indică emisia laser de
la 1,06 µm caracteristică ionilor de Nd3+ , asociată tranzit, iei 4 F3/2 →4 I11/2 . Emisie laser se mai
poate obt, ine ı̂n urma tranzit, iilor de pe acelas, i nivel 4 F3/2 pe nivelul 4 I9.2 furnizând un fascicul laser
la aproximativ 900 nm s, i pe nivelul 4 I13/2 pentru care emisia se obt, ine la aproximativ 1,3 µm.

În prezent sunt disponibile dispozitive laser tot mai compacte s, i mai stabile, existând câteva sute
de tipuri de laseri cu corp solid care folosesc ioni de Nd3+ ca centri activatori [?]. Aces, ti laseri pot
opera atât ı̂n regim continuu (puterea fasciculului laser poate varia ı̂ntre 1 W s, i 1 kW), cât s, i ı̂n
regim de pulsuri (durata pulsurilor poate varia ı̂ntre câteva picosecunde, ı̂n cazul laserului cu moduri
sincronizate (Eng. mode-locking), s, i zeci de nanosecunde pentru operarea ı̂n comutare calitativă (Eng.
Q-switch)).
Laserii cu ioni de Nd3+ , ı̂n special laserul Nd:YAG, are numeroase aplicat, ii, de la tăierea foarte fină
la scară mică, găurirea, gravarea, până la aplicat, ii ı̂n domeniul s, tiint, ific s, i tehnologic. Puterea mare
pe care o furnizează aces, ti laseri fac din ei o unealtă foarte utilă pentru studiul fenomenelor neliniare,
cum ar fi generarea armonică a radiat, iei, procesele parametrice optice sau ı̂mprăs, tierea Raman. De
exemplu, laserii cu ioni de Nd3+ nu furnizează numai emisia principală de la 1064 nm, ci s, i armonicele
aceteia, adică emisii la 532 nm (a doua armonică), 355 nm (a treia armonică), 266 nm (a patra
armonică), s, i chiar 213 nm (a cincea armonică) cu intensităt, i mai mici.

Facultatea de Fizică, UVT Modificat: 19 septembrie 2016 11