MIHAIL SEBASTIAN

TEATRU
Edi{ie ingnjit[ Ei studiu introductiv de Lucian Pricop

EDITURA CARTEX
 Cuprixs

Sebastian - dramaturg in serviciul interbelicului

(studiu introductiv de Lucian Pricop) I 7
Notd asupra ediliei / 17

Teatru / 19
I

Jocul de-a vacarr\a I 2l

Steaua fErd nume I ll7

lnsula I 217

Ultimi ofi I 293

 Preambul la
JOCUL DE.A VACANTA

Scrisd in 1936, piesa Jocul. de-a vacqnla are in jumalul lui

Sebastian un dosar destul de amplu din care am selectat cdteva
notalii avantextualer. Nu cdutdm aqa-zisa descifi-are a comediei prin
mijlocirea panseurilor diaristice, ci incerc6m sd of'erim un soi de
fbaie de spectacol, ca pregitire a punerii in scend petttru a nu-qtiu-
cdta-oard dupl cea dintdi reprezentalie din 1938 (17 decembrie
1938), la Teatru Comedia din Bucureqti. Distribuiia de bazd ,,sta-
bilita" de Sica Alexandrescu (directorul de scen6 al spectacolului),
in ordinea intrdrii in scend: Domnul Bogoiu: V. Maximilian; $tefan
Valeriu: G. Vraca; Madame Vintil6: Sandina Stan; Maiorul: C.
Hociung; Corina: Leny Caler; Jeff: M. Axente; Agneq: Agnia
Bogoslava, Un mecanic: Marcel Anghelescu; Un cdl6tor: Miqu
Fotino; Nevasta lui: Ren6e Annie. Decoruri: W. Siegfried.

Vineri, 20 maftie 1936

I Fragmentele sunt preluate din N{ihail Sebastian, Jurnal 1935 - 1944,

text ingrijit de Gabriela Omdt. prefa{a de Leon Volovici, Editura
Humanitas, Bucuresti, 1996, pp. -1"--18. 78. 309.
 22 Jocul de-a vacanlo

Voi incerca si scriu piesa de teatru la care md gAndesc de

cdtdva vreme.Am vdzut primul act uluitor de precis (pAna la
replicd de precis), astd-sear5, in timpul specticolului- de la
,,Regina Maria". Cu amintirile mele din vila Wagner, cu oarecari
teme reluate din Renee, Marthe, Odette, aq putea face un lucru
gingaq. Voi incerca - qi, daca n-aq fi obosit, dicd n-as avea atAtea
lucruri de lhcut mAine. cred ci as incepe chiar acum. desi e trecut
de 1 noaptea, primul act. [...]
Jumdtate ord mai tdrziu
Nu m-am culcat totusi. Voiam si pun pe hArtie, ca sd nu le uit,
cdteva lucruri pe care le g6ndisem despre piesd. in realitate, m-am
trezit fdc2nd scenariul intregii piese. Sunt pur gi simplu incAntat.
Mi se pare o idee excelentS, qi de unde acum jumdiate ceas nu
vedearn decAt primul act, acum le-am conturat pe toate trei. Nu
qtiu daci nu cstc o aprindere de moment, dai intr-adev[r, in
tttrlrrrcntul i'rsta, atrr impresia de a li gdsit un lucru excelent.
l)olnurcujrrla. 1...I

Siirnhirli'r. ll rnartic 1936

Azr-tlrrrrirrculir nr-arrr sculat mult mai rezonabil. Cred cd
tttlt-rrtlcvirl scltenra picsci c buna. Am gdsit azi o sumd de noi
rlclitlii lrcrrlrrr itt'lrrl 2. l,rincipalul, deocamdatd, este sd precizez cdt
rrr:ri rlcllrilrrt sccrrirriul. l)c urmd voi vedea. Dar am incredere in
rnine ('ceil cc nrr nri se intAmpld prea des.
[...]
Sirnbhtr.r, 22 august 1936
Mh giinclcsc la lblurite titluri (,,Vacantd" e prea sters), ,,O zi cu
st)are", ,,Jocul de-a vacanla", ,,Jocul de-a fericirea".
Cred ci mi-am rec6Etigat bucuria de a scrie. Un moment
(moment care a durat vreo zece zile), md pdrf,sise. Dac6-mi
menlin actuala dispozilie de lucru, atunci r[mAn la Ghilcoq pAnd
termin, adica - dacd e nevoie - gi dupa 1 septembrie. [...]

Miercuri, 19 februarie 1941

Am recitit de curAnd Jocul de-a vacqnta. primele doud acte
excelente ca miscare. Actul trei cam ,,lbcutl', literar, languissant,
prea minor, aproape leginat. $i totuEi incd fi.umos, deqi piesa, ca
migcare dramaticd, dupd actul doi cade. Ezit de a scrie teatru.
Mi-ar trebui pu{in curaj - qi mai ales o mai bund sdndtate, ca s6
md apuc de lucru.
JOCUL DE.A VACANTA
Comedie in trei acte
PERSONAJELE

DOMNUL BOGOIU
$TEFAN VALERIU
MADAME VINTILA
MAIORUL
CORINA
JEFF
AGNE$
TIN MECANIC
LIN CALATOR
NEVASTA LUI
 ACTUL I

Pensittne tn munli. Casd izolatd tn pddure. Scena reprezintd

pe planul II un hol-sufragerie, care se contintd pe plarui prim
ctr o terasd. in fund, coltul din dreapta, o scard de lemn in
spirald, ce duce la etaj, ttnde sunt oddile unora din pensionari.
Hohil se desparte de terasd prin doud mari u;i laterale de
sticld ;i printr-un oblon rnare cdt ambele u;i qi care se inchide
de lllts' ii jos. in hol, scaune de nuia albd, un divan, o masd. in
genere, lucruri simple, dar de o curdlenie extremd. Este un
interior pe care l-a mobilat, cu bani pulini, o femeie de gust.
Ctiloare generald, alb ;i verde-tnchis. O impresie totald de
odihnd, de simplicitate. La ridicarea cortinei, marele oblon ce
desparte terasa de hol este tras pdnd ios, a;a tncdt holul nici
nu se vede. Pe terasd, doud ;ezlonguri deschise, care au fost
tdtate peste noapte afard. in stdnga terasei, bdtutd in peretele
casei (eventttal casa poate sd fie fdcutd din bdrne, cum se fac
vilele la munte), o tabld neagrd, tabld de Ecoald, cu burete ;i
cretd. Ldngd tabld sunt fixate in perete un barometru ;i un
termometrlt. Pe tabld se mai poate citi scris-ctr creta, scris
incd de aseard probabil, dar;ters in parte in timpul noplii, din
cauza umezelii, urmdtoarele :
,,Miercuri 4 august. Presiunea atmosfericd: 762 [1m.
Temperatura: 18 grade. VAnt de la miazdnoapte. Nori rizleli
dinspre Hagma;ul Mare."
in hot, pe o masd de nuiele, un aparat de radio, cu ldmpile
demontate. in dreapta, pe o etajerd, un telefon manual, de
sistem vechi. Scena rdmdne cdteva clipe goald. Se a.ude din
utlise zgomotul unei vaci, care paqte undeva prin apropiere.
O sumd de alte mici zgomote casnice, de gospodiitie care se
de;teaptd; sunet de farfurii qi pahare, o gdleatd de apd ce se
varsd, ofereastrd ce se deschide etc.... Nu trebuie sd se in-
siste. Cdteva sugestii doar - suficient pentru a da impresia de
dimineayd ;i de trezire din somn. Cineva trage in sus, dind-
tmtrut, oblonul. Este domnul Bogoiu. Dtrpd ce a ridicat pdnd
sus oblonul, dd de o parte qi de alta doud tt;i de sticld, a;a
incdt acum holul ;i terasa sunt unul in prelungirea celeilalte.
28 Jocul de-avacanla

SCENA I
BOGOIU, mai terziu $TEFAN
Domnul Bogoiu iese pe terasd. Cu ochii c6rpili de somn qi
pulin buimdcit de soarele care, odatA cu ridicarea oblonului, a
ndvdlit in hol. Se opreqte o clipd in mrjlocul terasei. Se opreqte
o clipa, se uitd la cer, intinde o m6n6, ca qi cum ar incerca sd
vadd dacd p1ou6. E imbrdcat intr-un halat de casd, cam scurt,
care lasd sd i se vadd, ceva mai jos de genunchi, picioarele
pdroase. Fldcdu de vreo cincizeci de ani. Pulin obez, pulin
chel. Deqi in halat, poartd guler tare de cauciuc Ei o cravatd
lungd, cu un nod enorm.
BOGOIU (impiedicdndu-se de unul din qezlonguri): lar...
(Face un zgomot de mirare cu limba lipitd de cerul gtrii.)
'Nteh, 'nteh, 'nteh. (Pipdie pdnza ;izlongului.J Friiulein
Weber! (Se intoarce spre celdlalt ;ezlong, pe care de
asenteni il pipdie, pulin iritat.) lar le-a l6sat afard. Agneq!...
Ude... Ude leoarci. (Se indreaptd spre tabld, consLtltdnd cu
mare atentie barometrul qi termometrul. $terge cu buretele
tot ce e scris pe tabld. Apoi, aplecat, caligrafic, depdrtdn-
du-se din cdnd in cdnd de tabld, ca sd-;i admire caligrafia,
scrie, spundnd in acelaqi timp cu glas tare.) Ioi,5 august.
Presiunea atmosfericS: 763 mm. Senin. Temperatura'. 22
grade. Timp frumos. ($tefan coboard pe scard, in hol,
doudzeci ;i noud * treizeci de ani. Este imbrdcat tn trening
albastru, bocanci, in cap bascd. Sub scard se afld rezenlat
de perete un ;ezlong strdns. intr-o mdnd cu ;ezlongul, in
cealaltd mdnd cu o cqrte, vine spre terasd. I;i desface
;ezlongul, potrivindu-l in plin soare. Dupd aceea aruncd
volumul in qezlong.)
BOGOIU: Te scula;i?
;TEFAN: Dupd cum se vede.
BOGOIU: Bun[ dimineata.
$TEFAN: 'Nea!a.
BOGOIU: Asta e $ezlongul dumitale?
$TEFAN (afirmativ) : Ihd... .
 Mihail Sebastian 29

BOGOIU: Care va sd zic6, il duseqi aseard induntru, in vili...

STEFAN: Exact.
BOGOIU: Da' pe astealaltele de ce mi le ldsasi afatd?
STEFAN: Mi-eralene.
BOGOIU: Lene! Ia te Llitd la ele. (Aratd spre cele doud
qezlonguri.) Leoarcd. Leoarcd, dom'le. Cade rotta aicea, de
parc6-i potop. Lene, zici... Da' lene sd ne strici aparatul de
colo (aratd spre apqratttl de radio) nu-!i fuse.
STEFAN (priveqte surprins, cdnd spre Bogoitt, cand spre
aparat): Eu?
BOGOIU: Ba nu. Eu. Zi c6 eu, cd numai asta mai lipseste. Trei
ceasuri am stat azi-noapte de-am in;urubat qi desurubat la
el, doar-doar o sd c6nte. Lemn! Nu vrea ;i nu wea- Se uia
biata domnigoard Corina la el, de-!i fEcea mlll. Zicea ci are
nu-$' ce sd asculte de la Stuttgart. Nu zdu (se indreaptd spre
mdsula din stdnga, pe care se afla aparatul, ;i ia in -fiecue
mdnd cdte o lampd, intinzdndu-le declamator), ce-i fi avind
dumneata cu nenorocitul dsta de radio?
STEFAN: Domnul meu, la asemenea calomnii nu rdspund- /Se
pregdteqte sd iasd in stdnga.)
BOGOIU: Calomnii? (Ridicd mdna dreaptd, in care line unul
din becurile demontate.) Asta nume;ti dumneata calomnie?
$i asta? $i asta? (intoarce de cdteva ori butonul aparahtlui-)
STEFAN (Iese din scend, dar in trecere se opre;te o clipd in
fala tablei lui Bogoiu. Zdmbeqte, ;i pe urma,.fdrd grabd, cu
oarecare len.e - lene pe care de altfel in toate mi;cdrile lui -
iq buretele ;i ;terge tot, dupd care iese agale.)

SCENA a II-a
BOGOru, MADAME VINTILA
Miqcare in pensiune, care se degteapt6 din ce in ce mai mult.
Rumoare de diminea!6, uqi care se deschid, voci care se aud
strigAnd din diverse od6i: ,,Agneq! Agneq! Agneq! Api! Agneg,
unde mi-ai pus qervetul?" Madame Vintild coboari pe scard
grdbiti qi se indreaptS spre etajera pe care, in afar6 de telefon, se
mai afli un teanc de ziare si scrisori deschise. E o femeie tindrd,
30 Jocul de-a yocanrtt

de cel mult treizeci de ani, destul de frumoasd, dar cu anumitd

lulgaritate. care in nici un caz nu trebuie exageratd.
MADAME VINTILA kdtre Bogoiu, c(re a rdmqs ldngd apa-
ratul de radio, exqmindndu-l izolat): A venit?
BOGOIU: Cine? Agneq?
MADAME VINTILA: Ei, Agneq? De Agneq ne arde noud?
Poqta. Scrisorile. (Cautd nervoasd printre hdrtii.)
BOGOIU: Pdi n-avea cAnd, madame Vintild. N-avea cAnd. Nici
de opt nu s-a fbcut, gi autobuzul trece la nou5.
MADAME VINTILA: Nu gtiu cdnd trece autobuzul, da' eu una
qtiu: cd nu mai rabd. Uite, azi e a cincea zi de cdnd n-a mai
venit nicio scrisoare in pensiunea asta blestematd.
BOGOIU: Ssstl Sd nu te audd Fr2iulein Weber.
MADAME VINTLA: Ba sd md audd. Unde e, sd md audd?
Friiulein Weber!... $i telefonul 6sta. .. (invdrte;te cu necqz
maniv e I a t e I efo nu lu i. )
BOGOIU: Nu-l zgdlfAi, c6-i faci mai rdu. Eu cred cd de asta s-a
stricat. S-a speriat, sdracul. Prea v-ali rdstit la el.
MADAME VINTILA (pulin irubunata): Da' la radio cine s-a
rdstit?
BOGOru (oarecum jenat cd a.fost surprins cu un. bec de radio
in mdnd): Ei, cu asta e altd poveste. $tiu eu. .. (Priveqte cu
subinleles spre portea pe unde a ie;it $tqfan )

SCENA a III-a
ACEIA$I, MAIORUL
CORINA (se aude de undeva de sus, din odaia ei, vocea
Corinei) : Agne; ! Agne; !
(Prin usa din stdnga,.jos, intrd Maiorul.)
MAIORUL: A venit?
BOGOIU: Cine? Agneq?
MAIORUL: Ce Agneq, nene?! Agnegl Ziarul. A venit? (Se
indreaptd ;i el spre etajera telefonului;i cautd in vraful de
jurnale, citindu-le, cu glas tare, data.) 28 iulie, 23 iulie,25
iulie. Numai vechituri. De cinci zile, nicio gazetd. Eu, unul,
 Mihail Sebastian 31

nu mai pot. DacA mai line mult a$a, ne tampim cll to{ii. SA
nu Etii tu ce se petrece in lume. . . Poate-i rdzboi, domnule. . '
Poate a cdzut guvernul...
BOGOIU: Ei qi? Ji-e cd n-o sd cadd fbrd dumneata?
\,IAIORUL: Lasd gluma, domnule. Lasd gluma, cd nu-i timp de
glum6. E, serios. Dac[ nu primesc nici azi gazera, eu am
terminat. Plec. Asta-i vialb? Gazetd nu, radio nu...
\'IADAME VINTIA: Scrisori nu, telefon nu...
\'IAIORUL: Stai toatd ziua cu ochii in zare gi-1i vine sd strigi
intr-acolo, spre Bucuregti: ,,Hei, m6! Rdspunde, mdl N-auzi,
m6?"
-\4ADAME VINTILA: N-aude. N-aude nimeni, nu rdspunde
nimeni. Nici lipenie de om. Parc-am fi undeva la cap6tul
pamAntului. Naufragia{i. Pierduli.
\{AIORUL (obidit): Ofl
\{ADAME VINTLA: Unde suntem? Pe ce insuld? Pe ce
continent? Unde?

SCENA a IV-a
ACEIA$I, CORINA
Corina a apdrut sus pe scar6. Foarte tdndr6, mai tAndri chiar
dec6t cei doudzeci gi cinci de ani pe care ii are. E intr-o pijama
de casi, pe care qi-o incheie, in timp ce coboari scara. A prins
ultima replici a lui Madame Vintild qi ii rdspunde.
CORINA: Aicil Trei sute patruzeci qi doi de kilometri de la
Bucureqti, treizeci gi qase de kilometri de la Gheorghieni.
Altitudine: una mie douf, sute optzeci qi cinci metri
deasupra mdrri. (intre timp a ajtms ios, in hol.) Bund
dimineafa. Da ce-i asta? Nu rdspunde nimeni! Am spus
bund diminea!a.
MADAME VINTILA, MAIORUL, BOGOIU (rdspund totri
deodatd, dar fard prect mare chefl: Bund diminea{a.
CORINA: A, nu aqa. Nu-mi place deloc. Mai tare. Nu vd e
rugine de soarele dsta? Mai tare, pentru Dumnezeul Hai,
32 Jocul de-avacanta

curaj: bunA dimineafa!... Nu weli. pdcat. Aveam s6 vd dau o

veste bund, dar n-o meritali. Prea sunteli lugubri.
MAIORUL: O veste?
MADAME VINTIA: Bund?
BOGOIU: O veste bund?
(Au venit toli trei spre ea, viu interesali.)
CORINA (tace o secundd, ldsdndu-i cu riisuflareq suspen-
dat d) : Bund, dimineafa.
MADAME VINTILA, MAIORUL, BOGOIU (rdspund toli
trei, de astd datd mai deschis, mai vioi, cu nerdbdare):
Bund dimineala.
CORINA: Aqa mai merge. Ei bine, aflali cd in cur6nd, peste
jumdtate de ord - azi dimineald in orice caz telefonul
-
nostru va funcfiona.
MAIORIIL, MADAME VINTILA @proape in acela;i timp, dar
auzindu-se replicafiecdruia):Nu se poate! Nu-i adevdrat!
BOGOIU: Serios?
CORINA: Se poate, e adevdrat Ei e serios. Aqtept un mecanic
de la Gheorghieni. Un om de la telefoane. Trebuie sd vie cu
autobuzul de noud.
MADAME VINTILA: De unde ;tii?
CORINA: Pentru cd l-am chemat eu. Ieri, dupdprdnz, in timp
ce dumneavoastrd v-a!i dus cu maiorul la pescuit... Ai prins
ceva domnule maior?
MAIORUL (cap dezolat, mdinile deschise, cu ut,t gest de
fatalitate).
BOGOru @u o perfidie bonomd)-. il insulll.
MAIORUL (cdtre Bogoiu): Dumneata sd taci!
CORINA (cdtre Maior): Iartd-md, n-am r.rut sd te supdr. prin
urmare, in timp ce dumneavoastrd erafi la pescuit...
BOGOIU: Vorba vine la pescuit.
MAIORUL:Nu mai taci, domnule?
BOGOIU: Ba tac, da' mai intAi sd spui dumneatale, cu m6na pe
conqtiin!6, c6!i peqti ai prins de c0nd eqti aici? (Maiorul tace
incurcat.) Buuun. Va sd zicd ai prins.. . cdli ai zis. pdi asta
 Mihail Seba.stian 33

se cheam[ pescuit, nene? Pdnde qi dumneata ceva. Nu zic

mare lucru. Nu cer un rechin. Prinde colo un oble{, ca sd fie.
Un, cap de oble!, o coadd de oble!. Un solz, domnule, un
solz. Prinde-l qi atunci md inchin. Te fotografiez. Pe onoa-
rea mea! CAnd te-oi vedea cu oblelul in undit6, te fotogra-
fiez. Uite, aparatul e aici. (Aratd spre un aparat .fotografic,
care atdrnd intr-un cui sau e undeva. pe-o etajerd.) Pe
dumneatale te aqteaptS.
\IAIORUL (cdtre Corina): Duduie, spune-i sd tacd. Spune-i s[
tacd, fiindca altfel nu Etiu ce se-ntAmpla. Eu cAnd md
infurii...
CORINA (il ia de bray pe Maior ;i continud sir povesteascd,
imbundndu-l): Prin urmare, in timp ce dumneavoastrd
erati... la lac, eu i-am luat pe Jeff - dar unde-i Jeff? Nu l-a!i
vdzut pe Jeff? Jeff! Jeffl Sd qtili ca doatme. La ora asta.
Nu-i e ruEine... Mare leneq bdiatul Ssta! Nu-i de mirare cd a
rdmas corigent. Jeffl
\{ADAME VINTLA ftritatd): Da' mai lasd-l odatd pe Jeff
6sta. Vine el, n-ai grija. E umbra dumitale.
CORNA: De ce egti rea? E prietenul meu, e pajul meu.
MADAME VINTILA: Fie gi paj - dacd vrei * dar spune odatd
ce e cu telefonul.
CORNA: Ieri dupS-masd, m-am dus cu Jeff pe ;osea 9i am
oprit o maqin6.
BOGOIU Ei MAIORUL (deodatd): O magind?
CORINA: Da. inchipuili-vd, o maqind! Md mir Ei eu ce cduta
pe aici. Ritdcise drumul poate. Mergea spre Gheorghieni'
Am oprit-o qi am vorbit cu un domn de la volan.
MADAME VINTILA: Tdndr?
CORINA: Nu md-ntrerupeli. Un domn. I-am spus: ,,Domnule,
salveazd-ne. Suntem un gt:up de oameni pierduli in mijlocul
pddurii. Ni s-a stricat telefonul. Dumneata tot treci prin
Gheorghieni. Opreqte un minut la Oficiul telefonic qi spune
sd ne trimitd cu autobuzul de mdine dimineatd un mecanic la
vila Weber."
 34 Jocul de-a vacanla

MADAME VINTILA: gi?

CORINA: $i nimic. A salutat, i-am mullumit si s-a dus.
MADAME VINTILA: gi crezi cd vine?
CORINA: Mecanicul? Sigur. Nu se poate si nu vie.
BOGOIU: Md rog, dumneavoastrd nu vi se pare ciudat?
TOTI TREI: Ce?
BOGOIU: Suspect?
TOTI TREI: Ce?
BOGOIU: Madame Vintild, de c6nd n-ai mai primit scrisori?
MADAME VINTILA: Ultima a fost... duminicd parcd. Da.
Duminic6.
BOGOIU (precizdnd): Duminic[, intAi de august. Buun. $i
dumneatale, maiorule, de cAnd n-ai mai avut jurnale?
MAIORUL: Pai sa ne uitdm. (Cautd prin vraful de jurnale.)
Asta a fost ultimul. Duminicd 1 august.
BOGOIU: Perfect. Radioul cAnd s-a stricat? (Cdtre Corina.)
Cind l-ai ascultat dumneata ultima oar6?
CORINA: Cred cd... sAmbdtd seara.
BOGOIU: gi duminicd laprdnz...
MAIORUL:Nu mai mergea.
BOGOIU: intocmai. Nu mai mergea. Dar telefonul? De cAnd
nu mai avem telefon?
TOTI TREI (intr adevdr surprin;i de coincidenle): De.. .
BOGOIU (triumfdtor): De duminici. Ei?
MAIORUL: Ce,,ei"?
BOGOIU: Cum, dom'le, asta-i pu{in? Nu-n}elege}i? pdi sare-n
ochi.
TO\I (il privesc mirati, a;teptdnd dezlegarea).
BOGOIU: Ce s-a intAmplat duminicd aici? (Nu rdspunde
nimeni.) Cine a venit duminicd in pensiunea Weber? (Iar nu
rdspunde nimeni.) Nu qtili. Sd va spun eu: a venit domnul
$tefan Valeriu.
CORINA: Si vrei sd, spui...
BOGOIU: Nu vreau sd spun. Sunt sigur. Asta e.
 Mihail Sebastian 35

\IADAME VINTIA: Nu m-ag mira, nesuferit cum e...

\IAIORUL: in fond, ce suslii dumneata?
BOGOIU: .Eu nu suslin. Simt. Simt cd el e. imi spune inima cl
e el. Nu qtiu de ce, nu qtiu cum, probe n-am, dar imi spune
inima. $i pe urmd, un lucru e limpede. Pdn-a venit dsta,
toate mergeau strun[-n pensiunea Weber. Scrisori aYeam,
ziare aveam, radioul c6nta, telefonul era bun-zdravdn' De
cum a venit el, toate s-au intors pe dos, scrisori nu mai sunt,
ziarc nu mai sosesc, telefonul nu mai umbl[, radioul a
amr-r{it. Ba de douS zile, dacd a}i bdgat de seamd, nici
autobuzul nu se mai oPregte aici.
\'IAIORUL: Dac6 am bdgat de seamS? Sufletul mi-a ieqit ieri
dimineald, alergAnd dupd el. ,,Opregte, dom'le, opreqte!" stri-
gam eu. Aq! Nici gAnd. Alerga cu o sutd de kilometri pe or5.
CORINA: Probabil cd nu avea de ce sd opreascd. N-or fi fost
cdldtori. N-o fi avut pogtd.
BOGOIU: Da' inainte vreme cum oprea? Avea c616tori, n-avea
c6ldtori, avea poqtd, n-avea poqtd, el oprea. Uite-aqa, ca sd-l
vedem gi noi.

SCENA a V-a
ACEIA$I, JEFF
Se aude vocea lui Jeli, din culise, sting6:
,,Duduie Corina! Duduie Corina!"
\'IADAME VINTILA @atre Corina)'. ,,Pa}ul" dumitale!
(Intrd Jeff. $aisprezece-; aptesprezece ani. Vizibil adoles cent.
Costum sportiv deschis. Poartd pe umdr un stdlp de lemn, cu o tabld
tot de lemn, pe care std scris: Pension Weber. Penszio Weber.)
jEFF: J6reggelt kiv6nok!... Bund dimineala.
CORINA: Unde umbli, Jeff, aqa de diminea{d? Eu credeam cd
mai dormi.
JEFF: Sd dorm? Glumili, domniqoara Corina. Eram de santineld.
CORINA: Cum de santineld? $i ce e parul acesta pe care-l
porfi dupd tine?