Victor Eftimiu Insir Te Margarite Cocosul Negru PDF

Victor
EFTIMIU
COCO+UL NEGRU
NOT{ ASUPRA EDI|IEI
Textele au fost reproduse dup[:

V i c t o r E f t i m i u, Opere, I. TEATRU. Legende
rom`ne=ti, Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1969.
2
TABEL CRONOLOGIC
1889 S-a n[scut, ]n comuna Bobo=ti\a, din Epir (Macedonia), la 24

ianuarie, Victor Eftimiu, fiul comerciantului Ghergo Ceavou.
18951897 Victor Eftimiu urmeaz[ primele clase elementare, ]n lim-
ba greac[, ]n comuna natal[.
1897 Victor Eftimiu vine pentru ]ntìa oar[ la Bucure=ti, ]mpreun[
cu tat[l, s[u =i, r[m`n`d aici mai mul\i ani, ]ncepe s[ ]nve\e
limba rom`n[.
1905 Se stabile=te definitiv ]n Bucure=ti. Public[ prima poezie, ]n
revista Speran\a.
19061907 Public[ versuri, semnate E. Victor =i Athanes, ]n revista
Duminica.
1907 }n revista Via\a literar[ =i artistic[ apare prima poezie sem-
nat[ Victor Eftimiu.
19091910 Scrie, la Paris, poemul dramatic }n=ir-te, m[rg[rite.
1911 2 februarie Are loc prima reprezenta\ie a piesei }n=ir-te, m[rg[rite.
}i apare volumul de nuvele F[r[ suflet.
1912 }i apare volumul de versuri Poemele singur[t[\ii.
1913 Are loc premiera piesei Rapsozii.
1914 Premiera piesei Akim.
1915 Premiera piesei istorice Ringala. }i apare volumul de versuri
Candele stinse.
1919 Scrie comedia Inspectorul broa=telor.
3
1920 Are loc premiera tragediei Prometeu. }i apare volumul de ver-
suri Lebedele sacre.
19201921 Victor Eftimiu este directorul Teatrului Na\ional din
Bucure=ti =i, implicit, director general al teatrelor.
1922 Se joac[ ]n premier[ piesele Comoara, Dansul milioanelor =i Don
Juan.
1923 Apare primul roman al lui Victor Eftimiu, din ciclul inspirat de
via\a teatral[, intitulat Tragedia unui comediant.
1924 24 noiembrie La Teatrul Na\ional din Bucure=ti are loc premiera
tragediei Thebaida.
1925 Se joac[ pentru ]ntìa oar[, la Teatrul Na\ional din Bucure=ti,
legenda dramatic[ Me=terul Manole. }i apare volumul de ver-
suri C`ntecul milei.
1926 Are loc premiera piesei Glafira.
1927 1 august 31 decembrie Victor Eftimiu este directorul Teatru-
lui Na\ional din Cluj.
1928 Au loc premiere ale pieselor Fantoma celei care va veni =i Omul
care a v[zut moartea.
1929 La Teatrul Na\ional din Bucure=ti are loc premiera piesei Mare-
le duhovnic.
1930 Victor Eftimiu devine a doua oar[, pentru scurt timp, director
al Teatrul Na\ional din Bucure=ti.
1931 Are loc premiera piesei Daniela.
1932 Are loc premiera piesei Theochrys.
1933 Premiera piesei Poiana de aur. Volumul de versuri Noaptea sub-
teran[.
1936 Are loc premiera piesei Stele c[l[toare.
1939 Se joac[ tragedia Atrizii. Dou[ volume de versuri: Oglinzile =i
C`ntecul mamei =i al copiilor.
4
1940 Volumul de memorii Fum de familie.
1942 Volumele de memorii Magia cuvintelor =i Amintiri =i polemici.
19441945 Victor Eftimiu este din nou director al Teatrului Na\ional
din Bucure=ti.
1947 La Teatrul Na\ional din Bucure=ti are loc premiera piesei Haidu-
cii. Apare volumul de versuri 13 decembrie =i alte poeme.
1950 Victor Eftimiu devine membru al Academiei Rom`ne.
1956 }i apare volumul antologic Teatru.
1957 Se public[ ]n volum =i se joac[, la Teatrul Na\ional I. L. Cara-
giale, piesa Doctor Faust - vr[jitor. Apare volumul antologic de
versuri al lui Victor Eftimiu, Od[ limbii rom`ne.
1959 Premiera comediei Parada.
1961 Volumul de versuri Soliile terestre.
1962 }i apar dou[ volume antologice de opere dramatice.
1964 Teatrul Na\ional I. L. Caragiale reia, ]ntr-o montare nou[,
poemul dramatic }n=ir-te, m[rg[rite. }n Editura pentru litera-
tur[ ]i apare volumul antologic Poezii.
1966 Piesa Omul de piatr[.
1969 Victor Eftimiu ]ncepe publicarea seriei de Opere.
1972 Poetul, prozatorul, memorialistul, dar ]n primul r`nd drama-
turgul Victor Eftimiu se stinge din via\[.
5
}N+IR-TE, M{RG{RITE
Poem feeric ]n cinci acte
PERSONAJELE
ALB-}MP{RAT P{CAL{
F{T-FRUMOS MO+ TOADER
ZMEUL-ZMEILOR MO+ DUMITRU
CRAINICUL MO+ MARIN
NEAM-DE-VOD{ MITRU GEAMBA+UL
BUZDUGAN }MP{R{TEASA
VOIE-BUN{ MARANDA
AP{-DULCE MILENA
ION-VOIEVOD SORINA
|AR{-BUN{ FLOAREA-SOARELUI
INIM{-DE-AUR ILEANA COS~NZEANA
ZORIL{ O FEMEIE
MURGIL{ B{CI|A
GERIL{ O FAT{
BANUL PUNG{ VR{JITOAREA
BANUL SCAM{
BANUL SPAD{
KUNDA
SURA }
vr[jitoare
6
ACTUL 1
La curtea lui Alb-]mp[rat. }n primul plan, la dreapta =i la st`nga,

doi meri ]nflori\i, care-=i ]mpreun[ ramurile foarte sus. Mai ]n
fund, la st`nga, tronul lui Alb-]mp[rat =i al }mp[r[tesei. Pe acela=i
plan, la dreapta, banca de marmur[ a celor trei fete de ]mp[rat.
Intr[ alaiul domnesc ]n sunetul tr`mbi\elor: Alb-]mp[rat, de m`n[
cu }mp[r[teasa, pe care o pofte=te pe tron, la st`nga lui. Dup[ el
vin o=tenii =i sfetnicii ]mp[ratului, fiecare cu o jup`ni\[ de m`n[.
Apoi vin cele trei fete de ]mp[rat, \in`nd ]n m`n[ m[rul de aur,
=i se a=az[ pe banca de marmur[ din dreapta.
CRAINICUL
(de pe trepte, face semn tr`mbi\a=ilor s[ ]nceteze)
Tr`mbi\a=i! Cinstit[ curte, oaspe\i mari din \[ri str[ine!
Preasl[vitul domn al nostru fie-i zilele senine
Va gr[i-n\elepte vorbe... Se cuvine-a-l asculta
Cu smerenie =i grij[! Ascult[m, m[ria-ta!
ALB-}MP{RAT
Oaspe\i dragi, m[rit[ doamn[, fetelor,cinstit[ curte,
Nu mai am de-aci-nainte zile lungi, ci zile scurte!
Num[ra\i ]mi sunt de-acuma bobii vie\ii, num[ra\i!
Ast[zi, m]ine, ]nt`lni-voi pe str[mo=ii ]mp[ra\i!
St[p`nind \inutul nostru ]n credin\a str[mo=easc[,
Rareori ]ng[duit-am min\ii mele s[ gre=easc[.
Rareori supu=ii \[rii ]n[l\at-au ruga lor
F[r[ s[-mi aplec urechea glasului, pl`nsorilor.
Zilele ]mi fur[ multe, dar r[masu-mi-au pu\ine...
M`na-mi dreapt[ abia poate sceptrul \[rii a-l mai \ine,
Iar pe fruntea-n care g`nduri adunatu-s-au mereu,
A p[rin\ilor cunun[ m[ apas[ tot mai greu...
7
Nu-nzestrai pe-mp[r[teas[ cu odrasl[ b[rb[teasc[...
Fetele ]mi sunt n[dejdea. Le-am poftit s[ se g[teasc[,
+i cu voia dumneavoastr[ se pornir[ vestitori
La-]mp[ra\ii, fra\i de-o lege, s[ trimeat[ pe\itori.
}mp[ra\ii dinainte se g[tiser[, se spune,
A=tept`nd s[ vin[ veste de la noi, din soare-apune,
Deci se veselir[ foarte, c[ci precum ]n urm-aflai
Dumnealor primir[ solii cu m[rire =i alai.
To\i urma=ii li-s aicea... iar[ fetele =i ele.
Vom schimba p`n[ desear[ c`te trei =i trei inele...
Spune\i crailor s[ intre, s[ s-aleag[ dintre ei
Trei voinici s[-mi \in[ locul... Ast[zi unul, mìne
trei.
Spune\i crailor s[ intre.
CRAINICUL
Oaspe\i mari din \[ri str[ine!

Pream[ritul domn al nostru v[ pofte=te l]ng[ sine,
+i, cu mare ner[bdare pasul vremii m[sur]nd,
Cele trei domni\e dalbe v[ a=teapt[ r`nd pe r`nd!
MURGIL{
Din \inutul unde cerul, dezmierd`nd a m[rii und[,

Las[ negura s[ urce, pe c`nd soarele s-afund[,
Am plecat pe v`ntul serii ca pe-un negru arm[sar
+i-am sosit ]n \ara voastr[ c`nd luceferii r[sar...
Am venit s[-\i spun, domni\[, c`t[ jale pe la mine-i!
Vino, s[ rever=i prinosul, bucuriile luminei;
Vino, s[-mp[r\im domnia unui cer ]ntrist[tor...
8
MARANDA
Prea e mohor`t Murgil[... Prea i-e glasul cobitor!
ZORIL{
Eu sunt cel ce st[p`ne=te \ara Soarelui-r[sare...
+i-am venit pe v`ntul zilei care c`nt[, care sare...
V`ntul zorilor ce-alint[ pe s[raci =i pe boga\i...
Nu sunt trist cum e Murgil[, =i-n\eleg s[-l alunga\i.
Cine-i spune: Vin, Murgil[? Cine-i c`nt[ cucurigu?
El aduce ]ntristarea, noaptea, v`nturile, frigu...
Pe c`nd eu aduc c[ldura =i lumina soarelui!
MARANDA
Prea se-ncrede. Prea e vesel... Prea-i departe \ara lui!
}MP{RATUL
Prea departe vi-i \inutul, o, Murgil[ =i Zoril[!
CRAINICUL
Rog pune\i-v[ c[ciula: vine oaspele Geril[!
(Trece prin scen[ Geril[ ]ntr-un v`rtej de ninsoare.
}mp[ratul =i, dup[ el, ceilal\i, str[nut[.)
F[r[ \ar[ voievodul, de ob`r=ie cr[iasc[...
Voievodul Neam-de-vod[, care-ar vrea s[ v[ gr[iasc[...
NEAM-DE-VOD{
To\i str[mo=ii mei luptar[... dar nici unul dintre ei
N-a m`ncat b[taie... |ara e s[rac[-n felul ei...
N-am averi furate-n lupt[, nici averi de c[p[tat,
Dar ]n schimb am bog[\ia unui nume nep[tat!
9
Asta-i tot ce dau domni\ei. Dac[-i plac, dac[ m-alege,
M`na-\i dreapt[, ]mp[rate, pe vecie s[ ne lege!
}MP{RATUL
Bog[\ia unui nume... Asta place mult la fete.
Alt[dat[, darul [sta fuse mare, logofete,
Dar ]n vremurile noastre nu mai e at`t de bun...
+tii! Str[bunul tuturora n-a avut nici un str[bun...
Tu s[ fii de omenie, c[ de mor\i nu se vorbe=te.
NEAM-DE-VOD{
Nu-mi dai fata?
}MP{RATUL
Nu, voinice!
NEAM-DE-VOD{
M-a v[zut =i m[ iube=te!...
}MP{RATUL
Ce s[-\i fac? Tu n-ai nimica...
NEAM-DE-VOD{
A=adar[, sunt gonit?
Blestemat s[ fie ceasul c`nd ]ncoace am pornit!
O, str[mo=i, dormi\i ]n pace! Voi, ce n-a\i l[sat nimica
Pentru cei r[ma=i ]n urm[, voi, care-a\i l[sat doar mica,
Dar[ sf`nta bog[\ie a m`ndriei de-mp[rat,
O, str[mo=i, al vostru s`nge va r[m`ne tot curat!
Eu m[ duc ]n alt[ \ar[... Eu m[ duc ]n \ara unde
10
}naintea vi\ei mele lumea toat[ se ascunde,
Unde punga ]nc[rcat[ l`ng[ s`nge n-are glas,
Unde mor\ii sunt de fa\[. Eu m[ duc... m[ duc... v[ las!
}MP{RATUL
Ia mai stai... Ia stai oleac[! Nu \i-o fi cu sup[rare.
Am vecin pe Sc[p[tatu. E din neamurile rare...
E-mp[rat... cu patru fete...
NEAM-DE-VOD{
Ce le d[?
}MP{RATUL
P[i... cam nimic!
NEAM-DE-VOD{
Un viteaz ca Neam-de-vod[ nu ia fat[ de calic!
CRAINICUL
Banul Pung[ din \inutul unde-i aurul bel=ug,
Banul Scam[ care-nva\[ doftorescul me=te=ug.
BANUL PUNG{
(]n cap cu chiv[r[ de aur, ]mbr[cat ]n solzi rotunzi de aur, \in`nd la

subsuoar[ dou[ pungi mari; vorbe=te cu ]ng`mfare)
Vi se-nchin[ Banul Pung[, banul doldora de pungi.
Eu n-am s`nge, numai aur curge unde m[ str[pungi.
Nu cer zestre, dimpotriv[, eu v[ dau... Aud? Poftim?
Facem t`rgul? Am paftale s[ v[-mbrac pe to\i... Ce?
11
}MP{R{TEASA
(sup[rat[)
+tim!
N-am odrasle de v`nzare pe fireturi =i paftale!
Nu te mai f[li at`ta cu banii domniei-tale!
Ia-\i mai bine-un dram de suflet =i vei fi mai c`=tigat!
BANUL PUNG{
N-am nevoie nici de sfaturi, nici de suflet. Sunt bogat!
(D[ s[ plece. }i iese ]n cale Neam-de-vod[.)
NEAM-DE-VOD{
Luminate, am o sor[ de vreo patruzeci de ani.
Poate c[ \i-a= da-o, dac[...
BANUL PUNG{
(]l m[soar[ de sus p`n[ jos, cu dispre\)
Nu m[ v`r ]ntre golani!
NEAM-DE-VOD{
Burt[-verde!
BANUL PUNG{
Coate-goale!
NEAM-DE-VOD{
Cum ai spus? Stai, c[-\i ar[t!
(}l ]mpunge cu suli\a ]n =ezut. Banul Pung[ strig[: Ai! Ai! ]n
hazul tuturora.)
12
}MP{RATUL
Leule, mu=c[-l din fa\[, nu-l lua pe dind[r[t!
NEAM-DE-VOD{
(]n\ep`nd mereu pe Banul Pung[, ]n vreme ce cei doi scutieri

jerpeli\i ai lui Neam-de-vod[ =i-au scos chiverele din cap
=i alearg[ dup[ Banul Pung[ s[ adune aur ]n ele)
Curge aur? Nu prea curge!...
BANUL PUNG{
M-a-n\epat cumplit ariciul!...
(Iese grupul.)
}MP{RATUL
S-au g[sit tusa =i junghiul!... S[ pofteasc[ doftoriciul.
BANUL SCAM{
Eu sunt Scam[, doftoriciul, cel ce toate le ghice=te,
Nu ca babele neroade, ci frumos, doftorice=te.
Am ]n traist[ leacuri multe. De boli\i, pe to\i v[ scap!
Vindec tusa, br`nca, junghiul =i durerile de cap.
Asta-i tot ce dau miresei... Dac[-i plac, dac[ m-alege,
M`na-\i dreapt[, ]mp[rate, pe vecie s[ ne lege!...
MARANDA
R[u ]mi pare, ]nv[\ate, dar nici capul nu m[ doare;
Nici un leac nu-mi pot aduce pre\ioasele-\i odoare.
13
}MP{RATUL
Precum vezi, nu e nevoie doftoriile s[-\i strici...
BANUL SCAM{
Da\i-mi voie... Eu sunt Scam[...
}MP{RATUL
Preacinstite doftorici,
Mai r[mì la curtea noastr[... Ni=te junghiuri m[ tot
cearc[.
BANUL SCAM{
N-a= putea s[-ncerc norocul la a doua?
}MP{RATUL
Mai ]ncearc[!
BANUL SCAM{
Am s[-ncerc la c`te=itrele!
(Milenei)
Eu sunt Scam[, doftoriciul,
Tai cu foarfeca =i vindec umfl[turile cu briciul,
Ap[ tare, alifie; le =tiu toate, ]n r[sp[r.
Am vopseli de-obraz =i unghii, mirodenii pentru p[r...
MILENA
Nu mi-e r`ndul! Surioara ]nainte se m[rit[...
BANUL SCAM{
S[-ncerc[m =i-aici...
(Sorinei)
14
Domni\[, vin cu inima smerit[
+i cu ochii plini de lacrimi =i cu glasul tremur`nd...
Nu m[ face de ru=ine!
(Murmure, protest[ri.)
}MP{RATUL
Doftorice, treci la r`nd!
BUZDUGAN
Buzdugan! Voinic c`t =apte. Ne-ntrecut ]n b[t[lie,
Dou[ coaste fr`nte-n lupt[; mii de cai ]n herghelie,
Zece mii de buzdugane. De trei ori m[ bat pe an.
+i m[-nchin cu s[n[tate c[ m[ cheam[ Buzdugan!
Asta-i tot ce dau miresei. Dac[-i plac, dac[ m-alege,
}MP{RATUL
Voievoade Buzdugane... s[ m[ ier\i... de-at`\ia ani
St[p`nesc \inutul [sta f[r[ grij[ de du=mani...
Nu mi-e=ti drag...
BUZDUGAN
A=a \i-e vorba? |ine minte, ]mp[rate!
De du=mani te pl`ngi? A=teapt[! Ai s[ vezi...
}MP{RATUL
Ascult[, frate...
(Buzdugan iese, furios.)
15
CRAINICUL
Voie-Bun[, ]mp[ratul care ]nc[ n-a luptat.
}MP{RATUL
Cel =tiut c[ pacea lumii urm[re=te ne-ncetat?
VOIE-BUN{
Auzind chemarea voastr[, sf[tuitu-m-au p[rin\ii
S[ pornesc la drum cu al\ii, s[ r[spund voios dorin\ii
De-a-mi lega de-aceast[ cas[: nume, suflet, viitor...
|ara mea-i bogat[-n holde, =i norodul muncitor.
Am p[duri, f`nt`ni, podgorii, lanuri multe =i palate
Ce-=i r[sfr`ng ]n lacuri limpezi =i-n puhoaiele umflate
Turlele str[lucitoare de cle=tar =i de porfir...
Ne-or sluji copii de cas[, ]mbr[ca\i numai ]n fir;
Jup`ni\e-or s[ ne c`nte =i din viers =i din chimvale,
Codrii mun\ilor suna-vor =i gr[dinile din vale.
Via\a ei va fi o doin[; dac[-i plac, dac[ m-alege,
M`na-\i dreapt[, ]mp[rate, pe vecie s[ ne lege.
(La un semn al ]mp[ratului, Maranda zv`rle m[rul
de aur lui Voie-Bun[. Urale, tr`mbi\e.)
}MP{RATUL
Voievod f[r[ o=tire, sol iubit de-mp[c[ciune,
Fata noastr[ dete semne de o mare-n\elepciune
Aleg`ndu-te pe tine... Pacea, traiul lini=tit.
Astea trebuie ]n \ar[, astea ve=nic le-am \intit.
Bun venit la casa noastr[. Dumnezeu s[ ni te \ie!
Fata noastr[ cea mai mare noi \i-o d[m pe veci so\ie!
CURTENII
Slav[! Slav[! S[ tr[iasc[! S[ tr[ie=ti, m[ria-ta!
16
}MP{RATUL
(schimb[ inelele celor doi tineri ]ngenunchea\i;
cu m`na pe capetele lor)
}MP{RATUL
O treime din cunun[ vrednici sunte\i a purta.
VOIE-BUN{
Vom purta-o cu m`ndrie dup[ datin[ =i lege,
Tainele ]mp[r[\iei c[ut`nd a le-n\elege,
D[ruindu-\i noi odrasle de nepo\i =i str[nepo\i...
Ocrote=te-ne, st[p`ne... care vrei =i care po\i.
(Logodnicii se ridic[; fata se a=az[ iar la locul ei,
pe banca de marmur[. Voie-Bun[ ]ngenuncheaz[ ]n fa\a ei.)
}MP{RATUL
Iar acuma, c`nd copiii ]i unir[m pe vecie,
Vestitori, chema\i feciorii pentru fata mijlocie!
CRAINICUL
Oaspe\i mari din \[ri str[ine, ia pofti\i cu g`nd curat
Pentru fata mijlocie a lui Albu-]mp[rat!
Ia pofti\i, c[ cea mai mare dintre m`ndrele cr[iese,
Ascult`nd de sfatul \[rii, so\ul vrednic =i-l alese,
Iar[ noi, rug`nd ]naltul s[-l fereasc[ de vr[jma=i,
L-om sluji cu toat[ cinstea cuvenit[ la urma=i!
Ia pofti\i!
(Se aud zgomote).
}MP{RATUL
Da ce-i acolo?
17
CRAINICUL
Preasl[vite ]mp[rate,
Un viteaz din alt[ \ar[ vrea =i el s[ se arate!
}MP{RATUL
Cum ]l cheam[? }ntreba\i-l: e de neam ]mp[r[tesc?
Dac[ nu-i de neam ca ceilal\i, s[ se duc[ ]l poftesc!
CRAINICUL
Zmeul-zmeilor ]l cheam[... Dar cunun[ d`nsul n-are,
Nici ca oamenii ]ncaltea n-are chip =i-asem[nare;
|ara lui ar fi cuprins[ ]ntre ceruri =i p[m`nt.
}MP{RATUL
Nu cunoa=tem ast[ \ar[! N-avem nici un leg[m`nt!
S[ se duc[! S[ se duc[! Mare crainice, veste=te!
CRAINICUL
Banul Spad[, care ve=nic de r[zboaie se g[te=te!
BANUL SPAD{
(lovindu-=i sabia de scut, zgomotos)
Bardalabum bum bardabumba... zinga-zanga du-du-du!

Fui, fiu, fiu =i bunga, banga...
}MP{RATUL
(]l imit[)
Bardabumba?! Hai,te du!

18
CRAINICUL
Banul Inim[-de-Aur, poreclit Fluier[-V`nt!
(Intr[ Fluier[-V`nt, care face plec[ciunile fluier`nd.)
Voievodul Ap[-Dulce, care-ar spune un cuv`nt...
AP{-DULCE
Eu sunt banul Ap[-Dulce, =i-am s[ dau miresei mele
St[p`nirea peste-o \ar[ plin[ numai de ci=mele,
Ridicate de bunicul, neam de neam de ]mp[ra\i,
Ca s[ spele de p[cate pe p[rin\i, pe unchi =i fra\i.
ION-VOIEVOD
M[ numesc Ion...
}MP{RATUL
Ioane, ia a=teapt[ olecu\[.
Las[, bre, pe Ap[-Dulce vorbuli\a s[-=i ascu\[,
S[ vedem cam ce mai spune!
AP{-DULCE
Nu mai am nimic de spus...
Doar at`t: s[-mi dai mireasa...
}MP{RATUL
Proaste g`nduri \i-ai mai pus!
ION-VOIEVOD
M[ numesc Ion. Sunt v[duv de o lun[ jum[tate;
Am copii =i zece socri: cinci neveste-nmorm`ntate;
19
Mo=tenesc ]ntreg p[m`ntul unei mari ]mp[r[\ii,
Am gr[dini =i vite multe, zestrea moartelor so\ii...
}MP{RATUL
Apoi, me=tere Ioane, nu ne face de ocar[...
Cum vorbe=ti a=a pr[p[stii?!
ION-VOIEVOD
Ce pr[p[stii?
}MP{RATUL
Hai, te car[!
Ie=i afar[ , st`rpitur[! Cobe!...
ION-VOIEVOD
Nu m-ai ]n\eles!...
(}mp[ratul se repede la el, furios.)
Bini=or, m[rite doamne... Nu m[ bate... stai, c[ ies.
}MP{R{TEASA
Crainice, bag[ de seam[, nu ne-aduce toat[ pleava,
Dac-om sta cu to\i mojicii, pierdem vremea, pierdem
slava.
}nainte de-a-i aduce mai alege-ni-i oleac[.
CRAINICUL
Voievodul |ar[-Bun[, care cred c-o s[ v[ plac[.
20
|AR{-BUN{
Numele mi-e |ar[-Bun[, nu cunosc r[ul =i ura,
Numai g`nduri de lumin[ ]mi cutreier[ f[ptura.
Am s[ fiu domni\ei mele un so\ vrednic, iubitor;
Alt[ laud[, prin fapte vom vedea ]n viitor.
(Milena ]i zv`rle m[rul. Curtenii izbucnesc ]n urale. Tr`mbi\e.)
}MP{RATUL
S[ tr[ie=ti! Nevast[, iat[ nunta-a doua ispr[vit[!...
|AR{-BUN{
}mp[rate luminate, doamn[, curte preasl[vit[,
Fe\ei voastre preacinstite, cu smerenie m[-nchin,
Eu, feciorul cel mai mare al voievodului Nichin!
CRAINICUL
S[ tr[iasc[ socrul-mare!
|AR{-BUN{
|ara mea-i departe tare,
}ns[ nu m-a pus pe g`nduri nesf`r=ita dep[rtare
C`nd a fost s[-mi cerc norocul =i cu team[ am intrat
}n gr[dina preasl[vit[ a lui Albu-]mp[rat.
}MP{RATUL
Drag[ ginere, norocul nu-\i sur`se numai \ie...
E =i-al nostru... e =i-al fetei. Dumnezeu s[ ni te \ie.
21
Hei, o=teni, suna\i din tr`mbi\i, umple\i cupele cu vin
+i-n[l\a\i c`nt[ri de slav[ la-mp[ra\i, cum se cuvin.
(Face semn fetei s[ se apropie. Am`ndoi tinerii ]nge-
nuncheaz[ ]n fa\a tronului. }mp[ratul schimb[ inelele =i,
cu dreapta pe capetele lor ]mpreunate:)
Fata noastr[ cea de-a doua, noi \i-o d[m pe veci so\ie!
(Cu ochii la cer.)
... Doamne, f[ ca totdeauna l`ng[ inim[ s-o \ie!

Tot frumoas[, tot cuminte =i tot f[r[ de p[cat,
Cum ]n casa noastr[ sf`nt[ din str[mo=i am apucat!
(Ca =i ]ntìa pereche, tinerii se a=az[ pe banca de marmur[.)
Iar acum s[ intre solii pentru cea nem[ritat[!
(Crainicul vrea s[ vesteasc[.)
SORINA
(}l opre=te cu un semn =i vine ]n fa\a tronului. }mp[ratul tresare.
Mi=care ]ntre curteni.)
Preasl[vite ]mp[rate =i iubitul nostru tat[,

Vin cu rug[ ]n cuvinte =i cu lacrimi ]n priviri,
S[ m[ ier\i c[ voiei tale am ie=it cu-mpotriviri...
De supunerea-mi ad`nc[ deseori am dat dovad[
+i-a= voi supus[ ve=nic ochii vo=tri s[ m[ vad[;
Dar m[ iart[, drag[ tat[, dac[ nu te-am ascultat;
Uite, inima nu-mi spune c[ i-ar fi de m[ritat!
}MP{RATUL
Cum ai spus? Aud eu bine? Nu, curteni, a fost gre=eal[,
Ori gre=it-a glasul fetei, ori urechile m[-n=eal[...
Cum ai spus?
22
SORINA
M[rite doamne, n-a gre=it s[rmanu-mi glas,
Nici urechea nu te minte; nu mi-e vremea s[ v[ las!
+i-apoi, maica-mp[r[teas[ prea-i c[runt[ pe la frunte,
Ca s[ duc[ singuric[ grija trebilor m[runte
+i necazurile casei... Nu vreau, nu, s[ m[ m[rit!
}MP{RATUL
Asta-i vorba-\i cea din urm[?
SORINA
Nu v-am spus-o l[murit?
}MP{R{TEASA
Fata mea, purtarea asta mi se pare cam ciudat[...
Las[ grija casei mele. Tot ai s[ te duci odat[...
Haide, ia-\i acuma so\ul, ]n =iragul crailor.
SORINA
Nu vreau, nu... Mi-e fric[, mam[. Nu-i cunosc!
}MP{RATUL
Cum? Sora lor,
Sora lor cea mic[ stric[ ]ntreita cununie?
N-a= voi cu vorbe grele s[-mi ar[t a mea m`nie
Chiar ]n fa\a mamei tale =i-a iubi\ilor cumna\i
Ce-or s[ fie peste-o clip[ cu cinstire cununa\i...
Dar[ afl[ de la mine c[, precum odinioar[
Te-am iubit ca pe-o treime din bogata mea comoar[,
Tot a=a, de-mi tulburi g`ndul cu-ale tale g`nduri mici,
Te gonesc de l`ng[ mine! S[ te duci! S[ pleci de-aici!
23
SORINA
Am s[ plec! Mai bine chinul ]ntr-a lumii vijelie
Dec`t via\a de p[pu=[, dec`t via\a de chilie
}n palatul trist ]n care din p[cate m[ n[scui!
+tiu c[ n-am s[-mi dau ]ncaltea tinere\ea ori=icui.
}MP{RATUL
Mai cunoa=tem noi povestea unei fete mofturoase
Ce-a lovit cu m[rul d-aur pe-un argat cu haine roase,
Dup[ ce-i trecuse-n fa\[ tot alaiul cel de crai...
Fata mea, eu nu de-aceea te crescui =i te-nzestrai!
}n poveste, ]mp[ratul =i-o fi dat odrasla, poate,
Dar povestea totdeauna spune tot ce nu se poate...
Afl[ dar c[ niciodat[ neam de-al meu adev[rat
N-o s[-=i caute rudenii dec`t neam de ]mp[rat!
SORINA
Nu mai am, de-aci-nainte, nici un fel de datorie!
}MP{RATUL
Tot a=a s[ n-ai pe lume cea mai mic[ bucurie;
+i precum gone=ti feciorii ce-au venit s[ mi te ia,
Tot a=a s[ te goneasc[ cel dintì ce \i-o pl[cea...
...Mare crainice, veste=te!
CRAINICUL
Oaspe\i mari, din \[ri str[ine,
Cea mai mic[ din domni\e nu f[cu ce se cuvine;
Cununiei ]ntreite dumneaei s-a-mpotrivit!
Nu vrea mire... Ce s[-i facem? }mp[ratul preasl[vit,
Alung`nd-o din palatu-i, v[ ureaz[ cale bun[!
(Zgomote.)
24
}MP{RATUL
Cine murmur[ acolo?
CRAINICUL
Craii... spun c[ se r[zbun[
De ru=inea ce le-o facem. Pleac[ to\i, nemul\umi\i...
}MP{RATUL
Au dreptate voievozii... Nu suntem =i noi uimi\i?
Ast[ fapt[ nesupus[ nu mai are-asem[nare!
Auzi=i ce-am spus, domni\[? Ce f[cut-ai seam[n n-are!
E-he-hei, ascult[ bine ce \i-am spus. De te c[ie=ti:
Prea t`rziu; te-am scos din r`ndul fetelor ]mp[r[te=ti!
Iar[ voi, sl[vit[ doamn[, gineri, fetelor iubite,
Sfetnici dragi ai \[rii mele cu n[dejdile zdrobite,
Rogu-v[, ierta\i potopul unei grabnice m`nii
+i veni\i cu to\i s[-ncepem dou[ m`ndre cununii!
(}n frunte cu }mp[ratul, care \ine m`na }mp[r[tesei,
to\i curtenii, de m`n[ cu c[te o jup`ni\[, urc[ treptele
=i intr[ ]n palat, ]n sunetele tr`mbi\elor.
Pauz[.
S-a f[cut noapte. Din palat se aud c`ntece de nai ale c[ror
triluri ]ntrec celelalte sunete =i se amestec[ cu dep[rtatul
c`ntec de privighetori. }n iarb[ =i ]n v[zduh sc`nteie licuricii.
Din cei doi meri, ]n adierea v`ntului de sear[, se scutur[ flori.
Fata cea mic[ a r[mas singur[.)
SORINA
Eu te las, copil[rie, tinere\e f[r[ soare...
Loc de jocuri, de speran\e, =i cumplit[ ]nchisoare
Unde visul n-are aripi, =i nici sufletul cuv`nt,
25
Unde dorurile mele ]n zadar ]=i iau av`nt...
Eu te las, copil[rie, zile bune, zile rele...
(Maranda iese din palat, ]n tain[.)
MARANDA
Surioar[!
SORINA
Cine strig[?
MARANDA
Ai rostit cuvinte grele,
Grele vorbe, surioar[... Cum putu=i s[ le roste=ti?
Nu se poart[ astfel, sor[, ni=te fete-mp[r[te=ti!
SORINA
Nu, domni\ele cu minte nu vorbesc a=a, fire=te...
Ele sunt oi\e bl`nde: orice iarb[ le prie=te,
Orice mire le vr[je=te, c`nd o fi dulceag, flecar...
V[ cunoa=te\i so\ii, spune? I-a\i v[zut c`ndva, m[car?
MARANDA
Facem cum ne porunce=te tata, curtea pream[rit[.
SORINA
Cum a=a? Curtenii, \ara, =i cu tata se m[rit[?
Ori domni\ele ce ast[zi pe deplin au ]nflorit?
Pentru ce \inea\i ]n m`n[ m[rul vostru daurit?
26
MARANDA
Sora mea, ursita noastr[ nu-i ursita celorlalte.
}ntre noi =i lumea larg[ sunt at`tea ziduri nalte...
Ce =tim noi de rostul lumii, z[vor`te ]n palat?
Cum putem cunoa=te so\ii c`nd aiurea n-am umblat?
Am avut =i eu odat[ dorul z[rilor deschise,
Dar veni ]n\elepciunea =i av`ntul mi se-nchise
Ca o floare ce zadarnic a=teptat-a zori de zi...
A trecut de-atuncea vreme... dorul nu se mai trezi.
Voia tatii, voia \[rii asta ne-a sortit ursita.
Cine =tie... poate-n drumu-i alt[ cale nu g[sit-a
Ursitoarea vie\ii noastre. Ce s[ mai n[d[jduim?
Cu supunere ad`nc[ se cuvine s-o primim...
Singure s-alegem so\ul nu ne prea ajut[ mintea.
Orice sfat ne e prielnic. Hai, ascult[-mi rug[mintea:
Fii mai bl`nd[. +i necazul o s[-\i treac[ ]n cur`nd.
Mama, sora, or s[ vin[ s[ te vad[, r`nd pe r`nd!
(Iese.)
SORINA
M[r de aur, m[r de aur, cine ]mi va fi alesul?
Mi-ai crescut pe-o creang[-n suflet, frate bun cu
ne-n\elesul
Dor al clipelor de sear[ =i-al vis[rilor de mai...
Toate dorurile mele, toate visele-mi chemai...
M[r de aur, m[r de aur, cui o s[ te zv`rlu oare?
Din n[dejde =i din vise \i-ai legat pl[p`nda floare
+i-ai crescut mereu din ele, tot mai mare, p`n[ c`nd,
}mplinit, c[zu=i din suflet pe p[m`nt alunec`nd...
Tu e=ti visul, tinere\ea, tu e=ti ziua cea de mìne,
Sufletu-mi ]ntreg e-n tine... De te dau, ce-mi mai r[m`ne?
Cine str[juie=te oare al fecioarei c[p[tì,
27
C`nd azv`rle m[rul de-aur al vis[rilor dintì?
C`nt[ pas[rea de sear[, iar ]n iarba-nrourat[,
Cu gr[mada, licuricii lumini\ele-=i arat[,
Lumini\ele albastre, ro=ii, albe, viorii,
Peste care cad, alene, flori de m[r, trandafirii...
}nflorir[ iar[=i merii... merii dragi... a c`ta oar[?
A venit iar prim[vara, =i cu ea mi se strecoar[
Flori de m[r... vis[ri de=arte peste sufletu-mi pustiu...
S[ m[ duc pe-un cal s[lbatic... s[ m[ duc, f[r[ s[ =tiu...
+i m[ scutur[ un tremur =i m[-ncinge o dogoare,
S[ m[ duc cum fuge v`ntul peste ape =i ogoare
+i s[-mi uit singur[tatea... toate c`te-am ]ndurat
De c`nd fui ursit[-n lume s[ fiu fat[ de-mp[rat!
VR{JITOAREA
(intr[ prin st`nga, sprijinit[ pe-un toiag)
Tot p-afar[ e domni\a? Tot p-aci? Tot singuric[?
E-ntuneric =i r[coare... Nu \i-e frig =i nu \i-e fric[?
SORINA
M-ai speriat!
VR{JITOAREA
Nu =tii c[ baba numai binele ]\i vrea?
Eu nu sunt ca celelalte...
SORINA
+tiu, m[icu\[, nu e=ti rea!
VR{JITOAREA
Cum de stai afar[ seara c`nd ]ncep s[ umble zmeii?
28
SORINA
Nu mi-e fric[...
VR{JITOAREA
Ba s[-\i fie!
SORINA
Nu fac nici un r[u femeii
Zbur[torii, dimpotriv[...
VR{JITOAREA
Fata mea, tu ai ce ai!
E=ti cam trist[, spune-i babei...
SORINA
Ai avea vreun leac s[-mi dai?
VR{JITOAREA
Cine =tie...
SORINA
Spovedi-m-a= dumitale, bab[ bun[,
Dac-a= =ti ce duhuri rele ]mpotriv[-mi se r[zbun[...
+tiu c[ tare-s am[r`t[... +tiu c[ taica m-a certat
C[ i-am spus precum c[ mie nu mi-ar fi de m[ritat...
+i-apoi, bab[, \i-a= mai spune c[ mi-e dor, mi-e dor de
duc[,
Parc-a= vrea s[ vie v`ntul s[ m[ ia =i s[ m[ duc[...
Ah, de ce n-avui norocul pe surori s[ le-n\eleg,
F[r[ dor =i f[r[ voie pe oricine s[-mi aleg!
29
VR{JITOAREA
Uite bobii, fata maichii. Hm! Cu dragoste s-arat[!...
Crai pribeag pe drum de sear[... Are fa\a-ndurerat[...
G`ndul lui e dus aiurea... roibul lui e trist =i el,
Vine... vine... drumul scade... roibul salt[ u=urel...
Spune bobul de la mijloc c[ drume\ul nu-i departe...
Bucurie, ]ntristare... O cr[ias[ v[ desparte...
Drumuri lungi, p[\anii multe, crai pribeag, da m`ndru
crai!
P[rul lui e numai aur...Poart[ zale peste strai...
SORINA
E frumos?
VR{JITOAREA
Ca r[s[ritul! Calea vie\ii, ]mp[r\it[.
G`nduri multe... =i necazuri... are fruntea ]ncre\it[!
SORINA
E voinic?
VR{JITOAREA
Cum nu e altul pe cuprinsul p[m`ntesc...
SORINA
E de neam?
VR{JITOAREA
De neam, fire=te... E de neam ]mp[r[tesc!
Da mai spune c[ drume\ul n-o s[ =ad[ vreme lung[,
30
C[-i gr[bit din cale-afar[... Nu =tiu, z[u, pe cine-alung[.
+i mai spune c[ din leag[n \i-a fost \ie h[r[zit...
C`nd \i-o bate inimioara, \i-a venit, ai auzit?
C`nd le-o bate inimioara, fetele s[ nu se mire...
{sta-i semn c[ de departe le-a sosit doritul mire.
Urm[re=te-l pretutindeni... ori=ic`nd =i-n orice fel!
Via\a ta e-a lui de-acuma, e=ti pierdut[ f[r[ el!
Urm[re=te-l pretutindeni... Fugi =i nim[nui nu spune.
Am s[-\i dau puteri de z`n[... peste fluturi eu te-oi pune;
Peste flori =i peste fluturi, Z`na-florilor vei sta...
Ce s[ faci aici, domni\[, c`nd aiurea-i via\a ta?!
(Ies am`ndou[.)
Cortina
ACTUL II
Acela=i decor. Intr[ F[t-Frumos, care bate ]ntr-o tipsie

de aram[.
CRAINICUL
Ce pofte=ti, drume\ de sear[?
F{T-FRUMOS
S[ s-arate ]mp[ratul!
CRAINICUL
Nu se poate! Musafirii ]nceput-au cu uratul;
Doamna pl`nge... Clipa-i mare... Toate inimile bat,
Iar domni\a cea mai mic[ n-are vrere de b[rbat!
31
F{T-FRUMOS
Oameni buni, de jalea voastr[ m[rturie pun c[-mi pas[,
Dar =i eu am o durere care sufletu-mi apas[.
A= dori m[riei-sale sup[rarea s[-mi vestesc.
Rogu-te mergi =i veste=te un drume\ ]mp[r[tesc.
(Crainicul intr[ ]n palat, =i, peste o clip[, ]mp[ratul iese, f[r[
coroan[ =i cam vesel.)
}MP{RATUL
Ce pofte=ti, drume\ de sear[?
F{T-FRUMOS
}mp[rate, cer iertare
C-am c[lcat f[r[ de voie preacinstitele-\i hotare,
S[ te-ntreb de =tii c[-n \ar[ g[zduie=ti un ho\ de zmeu.
F[t-Frumos ]mi zice lumea... Sunt fecior de crai =i eu!
}MP{RATUL
Nu-n\eleg...fecior de vod[?
F{T-FRUMOS
}mp[rate luminate,
Sunt =i eu fecior de vod[...
}MP{RATUL
Dou[ fete cununate,
Dar a treia nu vrea ]nc[ b[rb[teasc[ ]nso\ire...
F{T-FRUMOS
Luminate ]mp[rate, nu mi-e g`ndul de pe\ire!
32
}MP{RATUL
A-ha-ha! Nu vrei nevast[?! Intr[, craiule, poftim!
+i ]n cinstea celor dou[, dou[ cupe s[ cinstim!
F{T-FRUMOS
Sunt gr[bit din cale-afar[. Nu e careva s[-mi spun[
Dac[ Zmeul e p-aicea?
}MP{RATUL
A venit =i el s[-=i pun[
Fa\a scump[ la vedere. Bietul Zmeu, s-a cam pripit!
E p-aici... Da ce-i cu d`nsul?
F{T-FRUMOS
Zmeul [sta mi-a r[pit
Pe Ileana Cos`nzeana...
}MP{RATUL
Pe Ileana? +tiu povestea...
Mult[ vreme!
F{T-FRUMOS
Vreme mult[...
}MP{RATUL
Pretutindeni umbl[ vestea...
F{T-FRUMOS
Ani ]ntregi de c`nd ]i caut, ani ]ntregi de c`nd ]i scap,
De m[ mir c[ nu-mi albe=te ]nc[ p[rul de pe cap.
33
}MP{RATUL
Zmeul e p-aici, b[iete. E ascuns prin vreo str`mtoare...
Fii pe pace... ai s[-l afli... am s[-\i dau =i ajutoare.
S[ mi-l cau\i =i, prinz`ndu-l, precum prinde plasa pe=ti,
S[ mi-l str`ngi =i, de se poate, pe vecie s[-l st`rpe=ti.
P`n-atunci, ia stai o clip[... ia poftim o cup[ plin[...
Hai noroc!
F{T-FRUMOS
Tr[iasc[ mirii! S[ le fie via\a lin[!
S[ tr[ie=ti, m[rite doamne!
}MP{RATUL
Dragul tatii, s[ tr[ie=ti,
+i mireasa dumitale p`n[ mìne s-o g[se=ti!
F{T-FRUMOS
Mul\umesc!
}MP{RATUL
+i-acum, ia spune-mi cum \i se trecur[ anii?
M[-n\elegi: la zi de nunt[, o poveste cu p[\anii
De iubit m[ face t`n[r da de ce nu stai colea?
Ca pe vremea c`nd ]n pieptu-mi dragostea se zv`rcolea.
F{T-FRUMOS
Logodi\i abia de-o lun[ a=teptam cu tot norodul
Seceri=ul =i culesul, holdelor s[ ducem rodul,
Ca s[-ncep, ]n toat[ voia, ale nun\ii preg[tiri...
Iat[ c[ de la o vreme fel de fel de prevestiri
34
}ncepur[ s[ m[ road[ =i din visuri s[ m[ scoale;
}mi spuneau supu=i de-ai \[rii cum c[ umbre dau t`rcoale
La ferestrele miresei... Ni=te vraci spuneau =i ei
Cum c[ \ara-i n[p[dit[ de balauri =i de zmei.
}MP{RATUL
E-he-he! O iei din cap[t...
F{T-FRUMOS
D-apoi cum s-o iau? Din coad[?
}MP{RATUL
Ba din cap[t... Eu m[ bucur!
F{T-FRUMOS
Trimisesem de iscoad[
Cititori ]n stele, crainici, ]nv[\a\i =i vraci, pl[ie=i;
Dar, cu toate-acestea, Zmeul...
}MP{RATUL
|i-a furat-o!
F{T-FRUMOS
Cum spuse=i!...
Am plecat, nebun, s[-i caut peste m[ri, peste hotare,
+i cu c`t fugeam mai iute, =i cu c`t fugeam mai tare,
Cu at`t cre=tea ]n pieptu-mi dorul ei ucig[tor.
M[-ntreceam cu v`ntu-n cale; m-av`ntam, nep[s[tor,
Str[b[t`nd ]ntr-o suflare \ar[ lung[, mare, lat[,
De-am r[zbit din crucea lumii p`n[-n lumea neumblat[,
35
+i de-acolo, f[r[ preget, p`n[-n cel[lalt t[r`m...
Parc[ v[d cum fuge roibul... Parc[ simt cum cobor`m,
Ca-ntr-un vis, pr[p[stii negre, cum urc[m pe mun\i
cu soare,
Cum r[zbim prin codri falnici =i prin volburi de ninsoare.
Parc-aud, ]n urma noastr[, toate fiarele url`nd...
}mi plutea mereu-nainte chipul ei frumos =i bl`nd...
Chipul ei plutea ]n zare, pe c[r[ri neispitite,
Ca o flac[r[ ce duce la comori nepre\uite,
Lumin`nd ]ntrega lume ca o raz[, ca o stea
Ce cre=tea mereu ]n zare cu c`t drumul descre=tea...
Chipul ei seca deodat[ ale apelor =iroaie
+i f[cea din v[i livad[ =i din munte mu=uroaie...
Chipul ei din calea noastr[ orice piedic[ gonea
+i f[cea din mine pan[ =i din roibu-mi r`ndunea!
}MP{RATUL
Te-ntreba, fire=te, lumea, te-ntreba ]n gura mare:
Da de unde vii, drume\e; da-ncotro te duci, drumare?
F{T-FRUMOS
M[-ntreba, iar eu la r`ndu-mi ]ntrebam mereu de ea;
Dar din nou[zeci =i nou[ numai unul de-o =tia!
}MP{RATUL
+i-ai g[sit-o?
F{T-FRUMOS
Da de unde?!
}MP{RATUL
Nici pe Zmeu?
36
F{T-FRUMOS
Pe el, fire=te...
}MP{RATUL
H`m!... Povestea se scurteaz[!
F{T-FRUMOS
Ba de loc, de-acuma cre=te!
}MP{RATUL
Hei! }n=ir-te, m[rg[rite cum spunea c`te-un bunic.
F{T-FRUMOS
Cum ]l v[d, m[-ndrept ]n =ale. Dar =i Zmeul e voinic.
E cumplit! azv`rle fl[c[ri, are gheare lungi, t[ioase;
De-\i ]nfige m`na-n carne, te r[zbe=te p`n la oase!
}MP{RATUL
Brrr! Mi-e groaz[! Hai ]n cas[... Simt c[ m-a luat cu frig,
Hai s[-i spui }mp[r[tesei...
(Se scoal[ =i intr[ ]n palat.)
F{T-FRUMOS
(urm`ndu-l)
Cum ]l v[d, ]ncep s[-i strig:
St[i pe loc! D[-mi pe Ileana... Zmeul r[spundea-ntr-o
doar[.
Ne lupt[m... ]l bat... ]mi scap[...
(Fata cea mic[ a ]mp[ratului, care a ascultat, din umbr[, iese =i
azv`rle m[rul lui F[t-Frumos. Acesta ]ntoarce capul, se uit[ nep[s[-
37
tor la m[rul care se rostogole=te pe trepte, se uit[ apoi la Sorina,
d[ din umeri =i intr[ ]n palat.)
SORINA
Te-am zv`rlit ]ntìa oar[,
M[r de aur... m[r de aur... rod al viselor dintì...
Cine-o str[jui de-acuma al fecioarei c[p[tì?
+i precum gone=ti feciorii ce-au venit s[ mi te ia,
Tot a=a s[ te goneasc[ cel dintì ce \i-o pl[cea!
Cel dintì ]ntoarce ochii... Prea cur`nd, o, prea cur`nd
S-a-mplinit blestemul tatii... M[ simt toat[ tremur`nd,
Prad[ dorului ce-n suflet =i-a pornit cumplit v`ltoarea.
Cel dintì s[ te goneasc[. Dar ce-mi spuse vr[jitoarea?
Urm[re=te-l pretutindeni, ori=ic`nd =i-n orice fel,
Via\a ta e-a lui de-acuma; e=ti pierdut[ f[r[ el!
Dou[ groaznice blesteme... Ce s[ fac de-acuma oare?
Cui s[ spun ce port ]n suflet, ce m-apas[, ce m[ doare?
ZMEUL
(intr[ din st`nga)
Nu mai pl`nge! Las[!
SORINA
(speriat[)
Doamne!...
ZMEUL
Bun[ seara!
SORINA
Cine e=ti?
38
ZMEUL
Zmeul-zmeilor ]mi zice...
SORINA
Ai venit s[ m[ r[pe=ti?
Hai, r[pe=te-m[, s`nt gata!
ZMEUL
E gr[bit[ turturica!
SORINA
Ia-m[... du-m[ ]n p[dure...
ZMEUL
Nu prea =tie ce e frica!
SORINA
Ce te ui\i, ce stai pe g`nduri?
ZMEUL
Uite, vezi... m-am z[p[cit.
Prea mi-o spui pe =leau, domni\[: ia-m[, hai!
SORINA
Ce om sucit!
ZMEUL
Dumneata e=ti cum \i-a= spune cea dintì ce nu
se teme.
39
Al\ii m-ar primi cu pietre =i cu groaznice blesteme!
Da de ce te ui\i la mine?
SORINA
Zmeul? Zmeul, dumneata?
Zmeul-zmeilor, cumplitul care lumea-nsp[im`nta
Doar cu numele?
ZMEUL
Domni\[, eu sunt Zmeul din poveste...
SORINA
Cel cu aripi =i cu gheare, cu o sut[ de neveste,
Cel ce-n treac[t arde toate din hotar p`n[-n hotar?
Unde-s capetele-\i multe?
ZMEUL
Le-a t[iat un buc[tar...
+tii...povestea cu \iganul...
SORINA
Unde-s ghearele vestite?
ZMEUL
Gheare n-am... cum n-am nici vreme s[ port unghiile
g[tite.
F[t-Frumos, el are vreme... Nu-i degeaba F[t-Frumos!
Nu-l ]mpiedic[ nici goana, zborul roibului spumos!
40
SORINA
Te credeam din povestire ur`\enie ciudat[.
Lumea te f[cea balaur...
ZMEUL
Lumea m-a v[zut vreodat[?
SORINA
Cum putea s[ povesteasc[ f[r[ ca s[ =tie ce-i?
ZMEUL
A f[cut cu mine lumea dup[ vechiul obicei:
Neput`nd s[ m[ ajung[, neput`nd s[ m[-n\eleag[,
M[ c`rte=te f[r[ mil[ =i de chipul meu se leag[...
Ce-o s[ zic[ oare lumea c[ n-ai vrut s[ te cununi?
SORINA
Las[ ce-o s[ zic[ lumea... F[t-Frumos spunea minuni
Despre tine. Tot p[m`ntul l-ai umplut de spaim[... Cine
Nu te vede noaptea: umbr[, fl[c[ruie, m[r[cine!?...
ZMEUL
... Mog`ldea\[, =arpe negru, ocolit de mari =i mici.
SORINA
Dar p[\aniile tale?
ZMEUL
Le-a scornit vreun mo=-glumici!
41
SORINA
Dar Ileana?
ZMEUL
Am furat-o fiindc[ vream s[-mi fie rud[
}mp[ra\ii to\i din lume! Numai astfel, f[r[ trud[,
Mi-a= putea ajunge \inta.
SORINA
Ai vreo \int[ pe p[m`nt?
ZMEUL
Vreau s[-mi fac o-mp[r[\ie! Zi =i noapte m[ fr[m`nt,
Alerg`nd pe ar=i\i ro=ii ori pe volbur[ de lun[,
Fericit s[-mi fac culcu=ul ]n vreo rece v[g[un[
+i s[-mi plec pe-un col\ de piatr[ capul greu, ]ntunecat...
M-am luptat ades, domni\[, nedormit =i nem`ncat...
A=tept`nd s[-ntind ospe\e ]n palate aurite,
Dorm ]n scorburi, ]n tufi=e, ]n biserici n[ruite.
+i-alungat de to\i vr[jma=ii m-am f[cut mai r[u ca ei!
SORINA
Bietul Zmeu!
ZMEUL
|i-e mil[, spune? Sim\i c[ pl`ngi f[r[ s[ vrei!...
Bietul Zmeu! Acum!... Dar mìne: mila ta o s[ mai
\ie?
Ai =i tu ]n vine s`nge care cere-mp[r[\ie...
De-ar veni acuma vrunul din feciorii de-mp[rat,
M-ai goni... \i-ar fi ru=ine...
42
SORINA
Nu e, nu-i adev[rat!
Ai s[ vezi...
ZMEUL
Mai vii cu mine?
SORINA
}n palate n[ruite
+i prin scorburi?
ZMEUL
Vai, domni\[! N-am palate d[ruite
De-mp[ra\i... Eu n-am cunun[... Via\a mea-i a=a de grea!
SORINA
Te-n\eleg!
ZMEUL
Domni\[ drag[, m[-n\elegi =i nu prea-prea.
F[t-Frumos \i-ar spune lucruri mai frumoase, mai u=oare,
Vorba lui ar fi mai dulce, el ar =ti s[ te-nf[=oare
}ntr-o vraj[ de visare, ]ntr-un c`nt adormitor!
Mult mai tare-i sun[ glasul ]ntr-un suflet vis[tor!
(Din palat se aud zvonuri de plecare.)
Nu e glasul lui? Ascult[!
SORINA
El e!
43
ZMEUL
(ascult`nd)
Vorbe ]ndr[zne\e?
A-ha-ha! A=teapt[ numai...
SORINA
Ce-ai s[ faci?
ZMEUL
S[-i dau bine\e!
Zmeul-zmeilor m[ cheam[ =i-ai s[ vezi de =tiu lupta.
(Iese.)
}MP{RATUL
(intr[ ]mpreun[ cu F[t-Frumos)
Cale bun[, dragul tatii!
F{T-FRUMOS
Mul\umesc, m[ria-ta!
Mul\umesc de vorb[ bun[, mul\umesc de g[zduire...
Am s[ plec ]n lume iar[=i... s[ r[storn ]ntreaga fire...
Ca s[ dau de Zmeu sunt gata toat[ lumea s-o str[bat!
Am s[ merg =i-acolo unde mun\ii-n capete se bat...
ZMEUL
Uite Zmeul... Ce-ai cu d`nsul? Te scutesc de c[utare.
Ce pofte=ti?
}MP{RATUL
S[ pleci de-aicea!
44
ZMEUL
}mp[rate, cer iertate!
Hei, voinice... uite Zmeul... Ce-i porunca? Ce-ai s[-mi
zici?
F{T-FRUMOS
Nu aici, t`lhar nemernic. Hai afar[!
ZMEUL
Nu! Aici!
Vreau s[-\i scot pu\in din m`n[ a minciunilor br[\ar[!
Vreau s-aud[ toat[ lumea, dragul meu V`ntur[-|ar[,
Cum c[ e=ti ]ncurc[-lume, mincinos, l[ud[ros...
Mai ]ntì, de-at`ta vreme, nici o hain[ nu \i-ai ros.
E=ti g[t`t ]ntotdeauna... Cum a=a? Dar nu te doare
Pe g[teli s[-\i treac[ vremea? Barba ta nu cre=te oare?
C`nd ]\i pui ]n p[r miresme? +i-apoi alta, de pofte=ti,
Spune tuturor ]n fa\[: cum te cheam[? Cine e=ti?
}n pove=ti ]\i spune lumea ]ntr-un fel...De trece anu
C`nd e=ti Pr`slea, c`nd Pepelea, c`nd voinicul Greuceanu!
Calul t[u, ca =i musta\a, c`nd e negru, c`nd b[lai.
Pe c`nd eu, s[rac de mine, peste tot unde umblai,
R`nd pe r`nd am fost balaur, omor`t cu buzduganul,
Mi-a t[iat ]ntr-o poveste =apte capete \iganul,
M-a\i f[cut arap, ghionoaie, Str`mb[-Lemne, =i socot
C[ p-aiurea mi se zice Statu-Palm[-Barb[-Cot...
F[t-Frumos! Frumos r[sun[! Numai numele ajunge
Ca s[ sim\i pe cerul gurii strop de miere cum te unge...
Cum s[ nu te-a=tepte seara toate fetele-n pridvor?
Toate fetele, voinice, te viseaz[ =i te vor...
F{T-FRUMOS
Ori ]mi dai pe Cos`nzeana, ori \i-oi rupe junghetura!
45
ZMEUL
Toate-s bune... Tu, voinicul, iar[ eu, lep[d[tura,
Care trece prin v[zduhuri sfor[ind ca un buhai...
M-ai ]nvins mereu; dar unde, unde \i-e Ileana, hai?
Eu sunt scorpia, ghionoaia, huhurezul, sperietoarea,
Liliacul, cucuveaua... iar[ tu, privighetoarea!
Ce-ai f[cut s[ fii at`ta?
F{T-FRUMOS
Am ie=it ]nving[tor!
ZMEUL
Ai ie=it, dar nu prin tine; \i-au stat toate-ntr-ajutor!
Lighioanele din codri, din v[zduhuri =i din ap[
Vin la tine totdeauna de te-ajut[ =i te scap[;
}mp[r\ind sur`suri calde, nu-\i treci vremea ]n zadar;
Unui om ]i spui povestea, altuia ]i dai un dar,
E=ti frumos, e=ti bl`nd la vorb[ =i pe nimenea nu sperii.
Mun\ii tu ]i faci din piepteni, iar p[durile din perii.
Folose=ti ]ntotdeauna c`te-un tainic talisman
Ce te-ajut[ la nevoie =i te scap[ de du=man...
Pe c`nd eu, ascuns ca ur=ii, singur, singur totdeauna,
Strecur`ndu-m[ pe drumuri unde nu r[sare luna,
Ocolind de-aud vreun zgomot ori de v[d lucind ceva,
Fug de oameni =i de fiare ]n vreo vale, undeva.
Eu sunt cel ce arde sate c`nd s-aprinde-un stog de paie...
M`na mea v[ pare ghear[, iar suflarea mea v[paie...
Nimeni nu-mi ajut[ mie fiindc[ n-am sur`sul bl`nd,
Fiindc[ nu m[ =tie nimeni dup[ dragoste umbl`nd,
Fiindc[ rostul vie\ii mele nu e-n patima lumeasc[,
Fiindc[ glasu-mi =i privirea nu se-ndeamn[ s[ glumeasc[,
Fiindc[ p[surile mele nu le povestesc pl`ng`nd,
46
Fiindc[ alte n[zuin\e port ]n inim[ =i g`nd.
F[t-Frumos, acuma spune-mi, ce-\i luce=te-n zare \ie?
O femeie?
F{T-FRUMOS
Da. Dar \ie?
ZMEUL
Eu visez o-mp[r[\ie.
Eu visez domnia lumii... F[t-Frumos ce face oare?
}=i alint[, ]=i oglind[ frumuse\ea ]n izvoare.
Ca s-ajung, suceam ]n dreapta palo=ul. Tu ce f[ceai?
Lini=tit, ]n largul lumii, capul fetelor suceai!
R[sf[\at de to\i ]n cale, z`ne, oameni, soli cere=ti,
Te tot lauzi cu iubirea =i de ur[ te fere=ti.
F{T-FRUMOS
Da, iubirea iat[ visul... Iat[ marea mea comoar[...
Ea-mi aprinde-n zare fl[c[ri, m[ ]nvie, m[ omoar[...
Pentru ea str[bat p[m`ntul =i m[ lupt ]nver=unat;
Drumul vie\ii, pe furtun[, numai ea mi-a luminat.
Dragostea miresei mele, dragostea de om, de via\[
}mi c[l[uze=te pa=ii spre dorita diminea\[.
Drag[ mi-e lumina zilei, floarea, stelele =i v`ntul
Tot ce e Frumos ]n lume, ]n[l\area =i av`ntul,
Fr[m`nt`ndu-le ]n suflet eu m[ simt ]ntraripat;
Chipul drag al drajei mele toate le-a ]ntruchipat.
Pe c`mpia-nz`pezit[ c`nd e noaptea viorie,
Parc-a=tept s[-i v[d culcat[ umbra lung[, alb[strie,
Glasul ei ]mi c`nt[ doine ]n suspinul unui val,
Glasul ei ]mi spune basme ]ntr-o doin[ de caval...
47
V[d obrazul cum ]i r`de ]ntr-un soare ce r[sare,
O ghicesc cum trece lene= ]n frunzi=ul ce tresare,
Iar[ c`ntul cioc`rliei, aninat deasupra mea,
E chemarea dep[rtat[ care-mi vine de la ea...
ZMEUL
E frumos , dar ]ndoielnic... Dragul meu, cu ce te-alegi?
F{T-FRUMOS
Visul meu tu niciodat[ n-ai putea s[-l ]n\elegi!
ZMEUL
Visul t[u e Cos`nzeana... Asta-i ve=nica ispit[!
Nu-i p[cat de-at`ta cale =i de via\[ risipit[?
F{T-FRUMOS
Am s-o iau... de-a= =ti c[ ve=nic am s-alerg pe urma ta,
Dac-a= =ti c[ toat[ via\a pentru d`nsa voi lupta!
ZMEUL
Eu \i-a= da-o pe Ileana de mi-ai cere-o cu bl[nde\e...
Dar mi-o ceri ]ntotdeauna tot cu vorbe ]ndr[zne\e...
}mi azv`rli mereu ]n fa\[ fel de fel de-amenin\[ri.
Iac[, vezi... de asta umbli peste m[ri =i peste \[ri.
De mi-ai cere-o cu bl`nde\e, a= l[sa-o din robie...
F{T-FRUMOS
Nu cer=esc la nimeni mil[!
ZMEUL
Dar prime=ti c`nd \i se-mbie!
48
F{T-FRUMOS
Min\i, t`lhare, min\i!
ZMEUL
(arat`ndu-i palo=ul)
Ia, uite!
F{T-FRUMOS
Nu m[ tem!
ZMEUL
Te arunc ]n cer!
F{T-FRUMOS
S[ te v[d! Sunt gata... Haide! Asta-i mila ce \i-o cer.
Mil[, eu?
ZMEUL
Fire=te!
F{T-FRUMOS
Mil[... M[rturie!
ZMEUL
|i-oi aduce!
F{T-FRUMOS
Scoate palo=ul, t`lhare!
49
ZMEUL
Scoate palo=ul, haiduce!
(Am`ndoi ]=i scot palo=ele =i le sucesc deasupra capetelor,
gata de lupt[.)
}MP{RATUL
E-he-he! A=a? Deodat[? }nainte de-a lupta,
Spune-mi, Zmeule, =i mie, care-i visul, \ara ta?
ZMEUL
Nu sunt eu st[p`nitorul p[r[sitelor palate,
Al p[durilor de=arte, al puhoaielor umflate?
+erpii, vulturii =i corbii, nu sunt to\i supu=ii mei?
V[g[unile nu-s pline de balauri =i de zmei?
|ara mea e \ara spaimei, iar puterea mea e mare.
Toate duhurile-ascult[, tremur`nd, a mea chemare!
N-am calea=c[ daurit[, dar c`nd trec ]n rotogoale
Peste st`ncile tr[snite, peste c`mpurile goale,
Drumul meu nu pare falnic ca un drum ]mp[r[tesc?
F{T-FRUMOS
|i-l g[tesc eu drumul [sta, n-avea grij[, \i-l g[tesc!
ZMEUL
Nu cumva \i-e iar de lupt[?
F{T-FRUMOS
+i ce-ar fi?
50
ZMEUL
P[i, de, b[iete,
Haide-aicea... d[-te-ncoace... s[ ne batem pe-ndelete!
F{T-FRUMOS
Nu m[ mi=c. E=ti gata?
ZMEUL
Gata!
(}ncepe lupta.)
SORINA
}mp[rate, nu-i l[sa!
Nu-i l[sa, m[rite doamne!
CRAINICUL
(intr[ speriat din st`nga)
Unde e m[ria-sa?
}MP{RATUL
Ce-i acolo? Cine strig[?
CRAINICUL
}ncepur[ zile grele pentru \ar[ s[ s-arate!
}MP{RATUL
Vreo primejdie?
51
CRAINICUL
Grozav[! Fel de fel de soli vestec
C[ voinicii cari trecur[ ]n alaiu-mp[r[tesc,
M`nia\i c[ fata voastr[ ]i gone=te, s-adunar[
+i-au pornit ]ncoa furtun[! Caii vars[ foc pe nar[,
Scurm[ \[rna =i necheaz[... ard cet[\i ]n calea lor...
Zarea toat[ e lumin[...
}MP{RATUL
Dat-au foc cet[\ilor?
Ah, domni\[, mult[ grig[ mi-ai adus la b[tr`ne\e!
CRAINICUL
O=ti venite mai ]n urm[, tot mai mari, mai ]ndr[zne\e,
Au cuprins p[duri, ora=e, largul \[rii b[r[gan...
}MP{RATUL
Cine merge-n fruntea oastei?
CRAINICUL
Voievodul Buzdugan!
Banul Pung[ d[ merinde, Banul Scam[ ajutoare,
Pe c`nd toat[ oastea noastr[ =ade, vai, ne=tiutoare...
}MP{RATUL
Ah, mi=eii! Despre asta nu mi-au spus nici un cuv`nt!
CRAINICUL
Banul Inim[-de-Aur, poreclit Fluier[-V`nt,
A-ncercat s[-i domoleasc[...
52
ZMEUL
(oprindu-se din lupt[)
Gineri pa=nici nimerit-a
S[-\i alegi, m[rite doamne!?
}MP{RATUL
Nu mai =tiu... ]mi pierd s[rita.
Ce s[ fac? Tr[iam ]n pace. Nici prin vise nu visam
C-or s[ vin[ ]mpotriv[-mi cete multe, tam-nesam!
ZMEUL
Sunt frumoase ele, doamne, visurile de-mp[care:
Voie-Bun[, |ar[-Bun[, gineri buni sunt fiecare,
Nu zic ba, dar vezi, nici unul n-are bra\ul =tii... colea,
C`nd o fi vreo-ncurc[tur[ s[ te scape de belea!
}MP{RATUL
Hei, de-ar vrea =i cea mai mic[, de-ar g`ndi, de-ar ]n\elege,
Ce m`ndre\e de logodnic printre fe\i i-a= mai alege!
F{T-FRUMOS
Doamne, ]naintea oastei bucuros eu duce-m-a=...
ZMEUL
De r[m`ne el aicea, eu voi trece la vr[jma=!
}MP{RATUL
Crai m[re\i, vede\i prea bine c[ mi-e \ara-n grea nevoie;
Rogu-v[, pleca\i aiurea =i certa\i-v[ ]n voie;
Voi cu p[surile voastre, iar[ eu cu grija mea.
(}i ]mpinge bini=or spre st`nga =i iese dup[ ei. Intr[ }mp[r[teasa =i
Milena.)
53
}MP{R{TEASA
(c[tre Sorina)
Pentru tine toate astea...}mp[ratul se temea
Dinainte c-or s[ vin[ voievozii cu m`nie!
MILENA
I-ai gonit pe to\i, =i uite!...
}MP{R{TEASA
Fata mea, o cununie
Ne-ar sc[pa de orice grij[. Fata mea, cum po\i r[bda!?
|ara piere pentru tine... Mai e vreme... Spune: da!
Ai v[zut cam cine-i Zmeul, F[t-Frumos cam cine este.
Tot a=a sunt, fata mamei, to\i voinicii din poveste.
Nu-l iubeam nici eu pe vod[ ]nainte de-a-i vorbi,
Dar apoi ne cununar[m =i-nceput-am a-l iubi.
MILENA
Sora mea, ascult[ sfatul, sfatul mamei, pe-al surorii!
Chiar de nu \i-o place so\ul, prinde-te-n v`rtejul horii!
Trece ziua, trece noaptea, lunile se duc pe r`nd,
Trece ura, nep[sarea, ]ndoiala... =i-n cur`nd
Te treze=ti c[-i drag voinicul... ]l iube=ti, ]l ]n\elegi;
Dac[ vezi c[ nu se poate, cununia o dezlegi;
C[ de nu \i-o place so\ul, nimenea nu te omoar[
Dac[-l la=i...
}MP{R{TEASA
Prime=te, mam[, spune: da! Da?
MILENA
Surioar[!...
54
SORINA
Fie, mam[!
}MP{R{TEASA
(c[tre ]mp[rat, care se re]ntoarce )
}mp[rate, fata noastr[ s-a-nvoit!
}MP{RATUL
S-a-nvoit s-aleag[ so\ul? S[ tr[ie=ti, copil iubit!
Fuga, Crainice, =i spune voievozilor s[ vie.
Spune-le s[ curme lupta! Puic[, inima-mi ]nvie!
S[ tr[ie=ti, feti\a tatii! Hei, aduce\i l[utari!
S[ se scoale alt[ ceat[ de chelari =i buc[tari.
R`ndui\i c-o s[ petrecem nou[ zile ]n=irate...
S[ petreac[ to\i ]n \ar[...
CRAINICUL
Au venit =i voievozii!
}MP{RATUL
Au venit? A=a cur`nd?
Bravo, Crainice! Veste=te-i... S[ pofteasc[ iar la r`nd!
CRAINICUL
Craiul stelelor, Murgil[! Craiul soarelui, Zoril[!
SORINA
(oprind pe crainic)
Ce s[ vin[ iar Murgil[ =i cu oaspele Geril[?!
+irul crailor din lume ar mai \ine ]nc-un an.
55
Buzdugan e-n fruntea oastei, ]l aleg pe Buzdugan!
(}i arunc[ m[rul de aur. }n strig[tele curtenilor =i-n sunetul
muzicii, cei doi tineri ]ngenuncheaz[ ]n fa\a ]mp[ratului, care le
pune inelele ]n degete, apoi pornesc cu to\ii s[ intre ]n palat. Sce-
na s-a golit. S-a l[sat ]ntuneric. Intr[ Vr[jitoarea care s-apropie
tiptil, face semne fetelor care o-nconjoar[.)
VR{JITOAREA
Risipi\i-v[ =i spune\i tuturor s[ se g[teasc[
S[ vr[jim, s[ facem z`n[ o mireas[-mp[r[teasc[!
}mpleti\i-i o cunun[ din boboci de trandafir,
C[uta\i un fir de aur, r[suci\i-l =i, pe fir,
Toate ielele surate, din vecini, din dep[rtare
S[-i aduc[, s[-i ]n=ire boabe de m[rg[ritare...
Aduce\i-mi =i toiagul desc`ntat de =apte ori
Ca s[-i ]nt[rim domnia peste fluturi, peste flori...
(Ies slujitoarele.)
Unde e=ti, Sorino? Vino! Pleac[ din robia ta!
}n culcu=ul de mireas[ nu mai ai ce c[uta!
}n palat e zarv[ mare. Nimeni nu te mai p`nde=te.
Vino!
(}n sine.)
A l[sat osp[\ul... S-a oprit! Se r[zg`nde=te?
Nu te r[zg`ndi, Sorino! S[ nu simt[ c-ai plecat;
Nu te teme! P[zitorii por\ilor i-am fermecat.
Hai... tiptil, pe l`ng[ ziduri... una... dou[... =apte trepte,
}nc[ una! Licuricii ]nspre noi or s[ te-ndrepte...
G`ndul meu te poart[-n leag[n ca floarea un fluturel.
(Intr[ Sorina, care se uit[-n urma ei, cu team[. Vr[jitoarea se
]ncovoaie =i vorbe=te iar cu glas pi\ig[iat de bab[)
56
VR{JITOAREA
Vino-ncoace, fata maichii! S-o ascul\i mereu pe ea!
Vraja le dezleag[ toate... numai binele ]\i vrea...
Te voi face z`n[, maic[! Numai tu vei fi st[p`n[
Pe norocul t[u, pe via\[, pe voini\a ta =i p`n[
Vom ]ncepe vraja uit[ p[m`ntescul t[u av`nt.
Vraja-ncepe! Taci, ia seama! S[ nu spui nici un cuv`nt!
(}n jurul Sorinei ]ncepe dansul ielelor, care o-mpodobesc cu man-
tie ]nflorat[, ]i pun pe cap coroan[ de flori =i-n m`n[ toiagul de
z`n[. Apoi, ]n frunte cu Sorina, pe care o \ine de m`n[ Vraga, ies
toate. Din palat s-aude vuiet. Prin fund, trec alerg`nd slujitori cu
facle. Se risipesc ]n c[utarea Sorinei. Intr[ Buzdugan, Voie-Bun[
=i |ar[-Bun[. }n mijlocul strig[telor care se pierd ]n gr[dinile
palatului, trece Crainicul.)
CRAINICUL
Hei, domni\[! Hei, domni\[! Vino, rogu-te,-n palat!
(Crainicul iese, repet`ndu-=i chem[rile care se pierd ]n dep[rtare,
amestecate cu strig[tele celorlal\i =i cu sunetele de corn =i de tr`m-
bi\[.)
VOIE-BUN{
Hei, Sorino!
|AR{-BUN{
Hei,Sorino!
BUZDUGAN
Doamne, ce s-o fi-nt`mplat?
(Zgomotele descresc, se sting.)
Sta cu mine... ]ntristat[ =i voioas[, r`nd pe r`nd...
O v[zui p[lind, deodat[... se ridic[, tremur`nd.
57
+i cu ochii du=i departe... parc[ o chema o vraj[...
Pas cu pas ie=i din cas[... Unde? ]ntrebai o straj[.
}n gr[din[! ]mi r[spunse.
VOIE-BUN{
Da, dar ]n gr[din[ nu-i...
|AR{-BUN{
}ncotro va fi luat-o?
BUZDUGAN
S[ nu spuie nim[nui!
(Se ive=te Vr[jitoarea.)
VR{JITOAREA
Face\i mil[ =i poman[!
VOIE-BUN{
Nu ne arde!
|AR{-BUN{
Haide, pleac[!
VR{JITOAREA
Poate s[ v-ajute baba la necaz! Mai sta\i oleac[!
BUZDUGAN
Nu v[zu=i, cumva, b[tr`no, pe mireasa mea?
58
VR{JITOAREA
Fire=te!
O v[zui!... V[ las cu bine...
BUZDUGAN
Stai, b[tr`no, te opre=te!
Spune-mi, unde e Sorina?
VR{JITOAREA
O v[zui printre copaci...
Se ducea...M[ duc! Am treab[!
VOIE-BUN{
(lui Buzdugan)
Da-i o pung[, s-o ]mpaci!...
BUZDUGAN
|ine, babo! Spune! Unde?
VR{JITOAREA
Eu v-a= duce, dragii mei...
Dar mi-e greu! Hai, ia-m[-n c`rc[ =i te duc pe urma ei.
VOIE-BUN{
(lui Buzdugan)
Ia-o-n c`rc[, Buzdugane!

(S-aud departe chem[rile, cornii, tr`mbi\ele.)
59
VR{JITOAREA
Dumneavoastr[, dragi voinici,
Unul o lua\i pe-aicea, iar[ cel[lalt pe aici...
C[uta\i-o!...Toat[ noaptea!
VOIE-BUN{
Toat[ noaptea! p`n-la zio!
BUZDUGAN =i |AR{-BUN{
Te urm[m =i nu ne-ntoarcem p`n[ c`nd n-o vom g[si-o!
(Vr[jitoarea sare ]n c`rca lui Buzdugan; ]mpreun[ cu
Voie-Bun[ =i |ar[-Bun[ ies prin trei p[r\i, dar nici unul
]n direc\ia pe care a luat-o Sorina. Muzicile, chem[rile
cresc din nou, tot mai puternice.)
Cortina
ACTUL III
In inima unei p[duri. Furtun[. Intr[ Buzdugan cu

Vr[jitoarea ]n c`rc[.
BUZDUGAN
Proast[ vreme ne ajunse! Ia stai colea, olecu\[...
Nu mai pot! E=ti grea, bunico!
VR{JITOAREA
B[tr`ne\ele, m[icu\[!
Aoleu! Valeu de mine!...
60
BUZDUGAN
Iat[-ne acum =i-aci...
Visul nostru, m[tu=ico, precum vezi, se nimici;
N-am putut g[si mireasa!
VR{JITOAREA
O v[zui acum =i p-asta:
Buzdugan l[s`ndu-=i oastea ca s[-=i caute nevasta!
BUZDUGAN
Mi-a fugit ]n noaptea nun\ii =i eu tot n-am ]n\eles:
De-i p[ream ur`t, prea mare de ce dracu m-a ales?
N-am g[sit-o-n toat[ lumea! Mul\umesc de bun[tate.
M-ai purtat pe-ntreg p[m`ntul patru ani =i jum[tate
+i-am venit din nou la locul d-unde-am fost atunci plecat!
N-am noroc =i pace bun[! De! M-o pa=te vreun p[cat!
Doamne! Doamne! Ce ursit[ ]mpotriv[-mi se r[zbun[?
VR{JITOAREA
Tu ca tu... Dar ce-s de vin[ Voie-Bun[... |ar[-Bun[?
Au plecat =i ei, s[racii, ca s[-\i vie-ntr-ajutor,
+i de-at`t amar de vreme bat p[m`ntul arz[tor...
+i-au l[sat ]n ziua nun\ii minunatele neveste
Ca s[-\i afle pe Sorina!
BUZDUGAN
Mi-or aduce ei vreo veste?!
Iat[ locul revederii. Vor veni?
VR{JITOAREA
Fire=te, vin!
61
BUZDUGAN
Cum le-a= mul\umi? Nespuse laude li se cuvin!
Cum s[-\i mul\umesc =i \ie, bab[ bun[? Pentru mine
|i-ai l[sat =i tu odihna =i-ai plecat ]n \[ri str[ine
S[ m[ duci dup[ Sorina =i cu sfatul s[ m-aju\i...
Vai! Zadarnic[ ne fuse toat[ truda. Ani pierdu\i...
Ani pierdu\i... pierdut[ via\[!
(}n lumina unui fulger se ivesc |ar[-Bun[ =i Voie-Bun[.)
|AR{-BUN{
Parc[-i d`nsul!
VOIE-BUN{
El e, frate!
|AR{-BUN{
Buzdugane!
BUZDUGAN
Cine strig[?
VOIE-BUN{
D-apoi noi suntem, cumnate!
BUZDUGAN
Voie-Bun[! |ar[-Bun[! Dincotro?
VOIE-BUN{
Din miaz[zi!
62
|AR{-BUN{
Eu m[-ntorc din miaz[noapte!
BUZDUGAN
+i nimic nu s-auzi?
|AR{-BUN{
Vai, nimic! Umblai p[m`ntul, am chemat, am c[utat-o,
Da-n zadar, c[ n-am g[sit-o...
BUZDUGAN
Vai, ursito! Blestemato!
VOIE-BUN{
S-o fi dus ]n \ara m`ndr[ a lui Ro=u-]mp[rat!
BUZDUGAN
Sau ca pas[rea m[iastr[, printre stele a zburat!
|AR{-BUN{
Eu am fost spre soare-apune =i-am v[zut pe ]nserate
Toate stelele din lume, sus, pe bolt[ ]n=irate...
Dar oric`t de multe stele ]n v[zduh s-au ]n=irat,
N-am g[sit pe fata mic[ a lui Albu-]mp[rat!
VOIE-BUN{
Eu am fost taman ]n \ara unde soarele r[sare
+i-am v[zut, p[lind spre ziu[, toate stelele din zare.
Craiul soarelui, Zoril[, pretutindeni m-a purtat;
63
Toate razele din slav[ r`nd pe r`nd le-am cercetat.
Am v[zut comoara nop\ii ]nstel`nd nem[rginirea,
Dar pe sora noastr[ mic[ n-am g[sit-o nic[irea!
BUZDUGAN
+i nici eu, copii! Zadarnic m-a tot dus s[raca bab[,
Toate lacurile moarte le-am trecut cu dor =i grab[,
Drumuri arse de lumin[ ocolind p[m`ntul tot,
Futunoase rùri late sprinten le-am s[rit ]not.
M-a purtat prin codri negri, printre duhuri f[r[ trup,
Printre mun\ii de pucioas[ care scuip[ =i se rup,
Arunc`ndu-=i bolovanii ]n v[zduh de fum =i par[;
Printre pomi cu crengi de suli\i, care-ad`nc m[ ]n\epar[,
Mi-am l[sat f`=ii de carne; tot p[m`ntul se uimea,
Dar nici urm[ de Sorina dragostea =i ura mea!
VR{JITOAREA
Hi! Hi! Hi! S[rac de tine! Aoleu! S[raci de voi!
Sunte\i pro=ti... +i niciodat[ nu scap pro=tii de nevoi!
VOIE-BUN{
Ce? }\i r`zi de noi acuma? Gluma ta e cam ciudat[!
|AR{-BUN{
Noi ne pl`ngem de necazuri =i tu r`zi? Mai r`zi o dat[!
VR{JITOAREA
Hi! Hi! Hi!
64
VOIE-BUN{
M[i Buzdugane! Ce-i cu baba asta, hai?
E-o b[tr`n[ credincioas[, ori vreo viper[? }ncai
S-o cunoa=tem!... Spune, bab[!
|AR{-BUN{
De ce r`zi de noi? R[spunde!
Tu ne-ai spus unde s[ mergem =i tot tu ne-ai spus pe unde
S[ nu mergem!
BUZDUGAN
Totdeauna ascultam de vorba ta,
Te-am urmat supus, orbe=te, unde-ai vrut a m[ purta!
VOIE-BUN{
M[i prieteni, m[i prieteni! treaba asta nu-i curat[!
Dac[ baba asta, care bun tovar[= ni s-arat[,
E-nvoit[ cu Sorina? Dac[ minte ne-ncetat?
Dac[ altul este drumul =i noi nu l-am cercetat?!
|AR{-BUN{
Se prea poate. Adev[rul greu mai e s[-l ocoli\i:
Ne-a legat la gard, b[tr`na! R[u mai fur[m p[c[li\i!
BUZDUGAN
Da, da, da! Mi-aduc aminte: c`nd luam =i eu vreo cale
Mai senin[, prin poiene, ori p[duri de portocale,
Ori prin c`mpuri ]nflorite, m[-ntorcea mereu din drum,
}mpig`ndu-m[ ]ntruna tot prin z[ri de foc =i scrum...
Nu-i acolo! Nu-i acolo! ]mi striga cu-nver=unare.
65
|AR{-BUN{
Mie nu mi-a spus: S[ umbli doar pe drumul care n-are
Flori la cap[t sau ]n juru-i? Nu mi-a spus c[ n-o g[sesc
Pe Sorina nic[ierea unde fluturi poposesc?
Ce-nsemneaz[ taina asta?
BUZDUGAN
So\ioara mea, so\ie!
VOIE-BUN{
Mult mi-e dor =i mie, frate, de mireas[!
|AR{-BUN{
D-apoi mie!
VOIE-BUN{
D-apoi mie! La plecare c`t[ jale n-am l[sat!
|AR{-BUN{
Dar a mea, la desp[r\ire, c`te lacrimi n-a v[rsat?
BUZDUGAN
}ntorce\i-v[, prieteni! Prea m-ar roade remu=carea
S[ v[ =tiu pribegi prin lume, c`nd v[ pa=te ner[bdarea
S[ fi\i iar[=i ]mpreun[ l`ng-al inimii odor!
C`nd Maranda =i Milena se sf`r=esc de-al vostru dor!
Da! Duce\i-v[ mai bine... Singur plec ]n largul z[rii,
C[ pe mine nu m-a=teapt[ nimenea. Supu=ii \[rii
M-au =tiut mereu pe drumuri, r[t[cit ]n b[t[lii,
Pe c`nd oamenilor vo=tri, dor de voievodul li-i.
66
VOIE-BUN{
Nu, m[i frate Buzdugane! S[ plec[m tocmai acuma
C`nd aflar[m adev[rul? Prea te-ntreci =i tu cu gluma!
Hai s[ mergem ]nainte! +i v[ fac un jur[m`nt
C[-ntr-o lun[ r[scoli-vom vechiul mo=ilor p[m`nt.
Vom umbla, de-acum ]ncolo, doar ]n \[rile luminii
+i-om afla ]n vreo poian[ cuibul tainic al Sorinei.
|AR{-BUN{
Pre-a mea lege, m[i prieteni, printre flori o s-o g[sim
Noi, ce-am c[utat o floare doar ]n tristul \intirim
Al p[m`nturilor moarte! Voie-Bun[, n-am dreptate?
VOIE-BUN{
Ai dreptate! +i vom merge =i \i-o vom g[si, f`rtate,
N-avea grij[!
BUZDUGAN
Bogdaprosti, dragii, dragii mei cumna\i!
VR{JITOAREA
Aoleu, fl[c[ii maichii, f[r[ mine nu pleca\i!
BUZDUGAN
A, nu! Scorpie b[tr`n[! N-ai s[ scapi nepedepsit[!
Vei r[m`ne-aici: fl[m`nd[, singur[ =i oropsit[,
Prad[ fiarelor din codri =i furtunii! S[ pofte=ti
+i alt[ dat[, ghionoaie, pe viteji s[-i mai proste=ti!
67
VOIE-BUN{
Cum ai spus? Pedeaps[-i asta, m[i cumnate Buzdugane?
Patru ani ai dus-o-n c`rc[, nu \i-a fost de-ajuns, s[rmane?
Hot[r[sc acestea: baba, scorpia, la r`ndul ei,
+i ea s[ te poarte-n c`rc[ patru ani...
VR{JITOAREA
Cum? Cum?
VOIE-BUN{
Nu vrei?
VR{JITOAREA
Aoleo! S[rac de mine. Oameni buni! Auzi! Ru=ine!
Eu, o biat[ b[bulic[... eu... ]n c`rc[? Vai de mine!
VOIE-BUN{
Vorba! Frate Buzdugane, patru ani i-ai fost m[gar,
Patru ani m[gar s[-\i fie!
VR{JITOAREA
Mi-a fost jertfa ]n zadar.
S[rut m`na =i piciorul! Aoleo, copiii babei,
Nu m[ face\i de ocar[!
VOIE-BUN{
Uite-acum, ]n patru labe-i!
+i-adineauri... Buzdugane, s[i ]n c`rc[! Hai la drum!
BUZDUGAN
N-o s[ poat[, bre, s[raca, s[ m[ duc[-n spate...
68
VOIE-BUN{
(scoate sabia)
Cum?
Ai s[ vezi cum o s[ poat[. Cu \epu=ul [sta, poate!
Hai, apleac[-te!
(Vr[jitoarea se apleac[. Buzdugan se urc[.)
VR{JITOAREA
Vai mie!
BUZDUGAN
Nu m[ zgudui!
VR{JITOAREA
Nepoate!
VOIE-BUN{
Ai s[-l por\i mereu ]n c`rc[, bab[-cloan\[, vrei, nu vrei,
Sau de vrei s[ scapi de d`nsul, du-ne iute-n \ara ei!
Dac[-l duci unde-i Sorina, o s[ te dezm[g[reasc[...
P`n-atuncea, ]n spinare o cocoa=[ o s[-\i creasc[!
Asta-i vorba-mi cea din urm[! Buzdugane, sus! A=a!
Hai nainte!
|AR{-BUN{
(]mping`nd-o cu spada)
Di, Martine, di, Martine! Haida-ha!
(Cu Buzdugan ]n c`rc[, ]ntre cei doi voievozi care o ]mping cu s[biile,
Vr[jitoarea iese. Furtuna re]ncepe. Intr[ o ceat[ de \[rani.)
MO+ DUMITRU
O-ho-ho!
69
MO+ MARIN
Da tun[, vere!
P{CAL{
O-ho-ho! Ce vijelie!
MO+ DUMITRU
Brrr! F[-\i cruce, fr[\ioare...
MO+ MARIN
Mai domol, Sfinte Ilie!
MO+ DUMITRU
Grele vremuri!
MO+ MARIN
Grele vremuri!
P{CAL{
Dup[ secet[, furtun[.
Tot ce n-a fost ars de soare s-a necat...
MO+ DUMITRU
+i tun[...
MO+ MARIN
Tun[!
P{CAL{
Tune, fulgere, c[-i bine! Mai aud =i surzii poate,
+i-=i mai v[d p[catul, orbii.
70
MO+ DUMITRU
Bine mi-ai gr[it, nepoate!
P{CAL{
Nu, c[ multe s-ab[tur[ peste bietul nostru sat!
De-a=a griji, de-a=a p[cate, de c`nd e nu i-a p[sat...
MO+ MARIN
Vreo n[past[ ne p`nde=te!...
MO+ DUMITRU
D-asta, z[u, =i eu m[ tem!
Semne rele! Semne rele! Ne-o ajunge vrun blestem!
(Ploaia ]nceteaz[. |[ranii ies de sub umbrar.)
P{CAL{
Iac[, vine Mo=-nu-crede.
MO+ MARIN
Vai de biata piele-a lui...
MO+ DUMITRU
R[u s-aga\[ =i nevoia de capul rom`nului...
MO+ TOADER
Bun[ ploaie! Vreme bun[, dragii mo=ului! Ce ve=ti
Ne mai spune\i de pe c`mpuri, ori v-a\i pus iar la pove=ti?
O FEMEIE
Semne rele, bade Toader...
71
MO+ TOADER
Semne rele, zici, surat[?
MO+ DUMITRU
De vreo =apte zile-ncoace numai semne ni s-arat[!
P{CAL{
Fl[c[ri verzi de la o vreme umplu trestia =i lacul,
Iar[ luna, toat[ noatea o m[n`nc[ v`rcolacul...
FEMEIA
Apa-i plin[ de =op`rle... O muiere-n F[ge\el
A n[scut un prunc albastru, cu picioare de vi\el...
O FAT{
C[m[tari =i vraci de-o lege... Negustori r[t[citori...
FEMEIA
N[v[lir[ ca l[custa...
MO+ TOADER
To\i rom`nii li-s datori!
MO+ DUMITRU
E mai r[u ca pe la t`rguri. +i nu-i chip de m`ntuire!
MO+ MARIN
Cununii ]ntre rudenii: v[r sau unchi ]l iei de mire,
Pe c`nd cei ce n-au nici rude...
72
FEMEIA
Uite-a=a, ca fata mea!
MO+ DUMITRU
Bun[ fat[, muncitoare...
FEMEIA
Nu vrea nimenea s-o ia!
P{CAL{
Dumneata, b[di\[ Toader, ai v[zut ceva?
MO+ TOADER
Nimic!
Semne d-astea, fermecate, le vedeam mai pui, mai mic...
Dar acum, la b[tr`ne\e, s[ tot vezi =i tot nu mori.
S[-l tot vezi pe necuratul l`ng[ para de comori!
Alte cele te omoar[. N-ai c[ru\[, turm[... stupi...
Cu vedenii vrei, s[race, calicia s[-\i astupi?
Mo=ul Toader, dragii tatii, nici v[zu, nici auzi,
Dar de c`nd s-arat[ semne m`nc[-n fiecare zi!
MO+ DUMITRU
Lucru rar?
MO+ MARIN
Se vede treaba...
MO+ TOADER
V-oi mai spune semne rare:
L-am v[zut pe popa nostru cum umbla doar pe-o c[rare!
73
P{CAL{
M[ ierta\i! Deun[zi seara, coboram printr-o v`lcea,
C`nd mi se oprir[ boii... Le mai dau cu h[is, cu cea...
Nu voiau s[ se urneasc[. Dau s[ m[ r[stesc la ei:
Am`ndoi r`deau la mine!
MO+ MARIN
Bade Toader, ce mai vrei?
FATA
Ast[-noapte, ]n livad[, un strigoi mi s-ar[tat!
MO+ TOADER
Nu mai spune! Da-n livad[ ast[-noapte ce-ai c[tat?
P{CAL{
Diavolul mai toat[ noaptea ne p`nde=te la r[scruci,
Chip de iepure =i broasc[...
MO+ TOADER
M[i copii, nu fi\i n[uci!
P{CAL{
Ba m[ iart[, bade Toader... L-am v[zut ]n dou[ labe
Cum stupea venin pe gur[!
MO+ TOADER
Nu mai spune, p`rc[labe!?
74
P{CAL{
Ieri la hor[-n Satu-Mare n[v[lise printre fete
Un berbec ce vrea s[ joace...
MO+ TOADER
Nu mai spune, logofete!?
P{CAL{
Lui Melentie, pescarul, i s-au prins ]ntre n[voade
+apte pe=ti cu solzi de aur...
MO+ TOADER
Nu mai spune, voievoade!?
Ploaia stete. Vine noaptea =i voi ]nc[ tr[nc[ni\i?
Ori vi-i lene s[ v[ duce\i, boieri mari neprimeni\i?
Nu, c-a=a-i rom`nul nostru: toate celea pentru el
Sunt prilej s[ stea de vorb[. Eu m[ duc!
MO+ DUMITRU
Mai stai ni\el!
P{CAL{
Stai ni\el, m[ bade Toader!
MO+ TOADER
Mai duce\i-v[ la case,
Oameni buni!
(Mo= Toader iese.)
75
P{CAL{
V[zur[\i, neic[, ce m`nie-l apucase
C`nd i-am spus c[ s-ar[tar[ semne rele peste tot?
S-a r[stit la mine, mo=ul, m-a f[cut n[uc, netot...
MO+ MARIN
Nu prea crede el ]n semne...
FEMEIA
Nici icoanei nu se pleac[.
MO+ DUMITRU
Om s[rac! +i tot s[racul e p[g`n, copii, oleac[...
Ce spuneai, fl[c[ul tatii, mai v[zur[\i semne rele?
FEMEIA
Fie-\i mil[, Doamne sfinte, =i fere=te-ne de ele!
P{CAL{
Roi de fl[c[ri ies pe munte c`nd e noaptea-n jum[tate,
+i se face hor[ mare. Dumneata ce zici, f`rtate?
MITRU GEAMBA+UL
M-au cam pus pe g`nduri, vere, ve=tile ce mi le spui!
De vro =apte zile-ncoace n-a r[mas m[car un pui
De rom`n ]n satul nostru, f[r[ s[ nu fi v[zut...
La-nceput, credeam c[-s basme! Era lucru de crezut?
Dar prea multe, bre, prea multe! Ast[zi una, mìne alta,
Ba c[-\i r`de vita-n fa\[, ba c[ fl[c[ri umplu balta,
Ba c[ miorl[ie-n co=are, ba c[-n poduri sunt stafii;
76
Te-nsp[im`n\i ca prichindeii c`t de om b[tr`n s[ fii!
Vro n[past[ ne p`nde=te...
FEMEIA
Poate-i r[t[cit vrun duh
}n palatul de pe munte?!
P{CAL{
Am v[zut ceva-n v[zduh
}nv`rtindu-se agale =i pierind ]n cel palat!
MO+ MARIN
Se prea poate... c[ pe munte c`te nu s-au ]nt`mplat?
MO+ DUMITRU
M[i b[iete, cu palatul lucrul nu prea e curat...
FATA
Poate-au surghiunit p-acolo vreun fecior de ]mp[rat!
MO+ MARIN
Sau, mai =tii, palatul cela, loc de-ascuns ]n vremuri grele,
S-a f[cut loca= de diavoli =i vedenii d-ale rele!
MO+ DUMITRU
(trage deoparte c`\iva b[rba\i)
Eu v-oi spune una bun[... de-o avea ori nu temei,
S[ n-o spune\i mai cu seam[ la copii =i la femei...
Un argat domnesc, D[nil[, om b[tr`n cu mintea-ntreag[,
Cum trecea dinspre p[dure, s-a oprit ]n drum s[-=i dreag[
77
Roata st`ng[ la c[ru\[. Dar f[cu el ce f[cu,
Dou[, trei =i patru ceasuri n-a f[cut nimic... Acu
Se g`ndea: s[ stea-n p[dure toat[ noaptea, ori s[-=i ia
Boulenii =i s[ plece ca s[ scape de belea?
+i-a l[sat ]n drum c[ru\a =i-a plecat. Dar iat[ c[,
Prin v[zduh, o umbr[ mare v`jìnd alunec[
+i pieri, duhnind pucioas[, ]n palat.
MO+ MARIN
Ptiu! Piaz[-rea!
MO+ DUMITRU
Nu era nici om, nici vit[ =i nici pas[re... P[rea
O f[ptur[ din gheena, ce-a ie=it neispr[vit[:
Aripi mari, cum au vultùrii, chip de om =i trup de vit[!
P{CAL{
Mare va fi fost, t[icu\[, spaima bietului argat!
MO+ DUMITRU
La-nceput voi s[ fug[, dar s-opri din alergat
+i tiptil, tiptil, ]n umbr[, s-a uitat peste uluci
+i-a v[zut umbl`nd balauri =i tot felul de n[luci.
P{CAL{
{=tia-s lupii de m`ncar[ vaci, ]n zilele din urm[...
MO+ DUMITRU
Un cioban, trec`nd pe-acolo =i-a pierdut un sfert din turm[,
Iar un baci, dormind pe munte, =i-a l[sat ]n drum povara,
C`nd, ]n zori, n-a mai g[sit-o!
78
MITRU GEAMBA+UL
Munca lui de toat[ vara!
MO+ DUMITRU
Cum spuneam, din toate astea nici un sfert n-a= fi crezut.
B{CI|A
(intr[ \ip`nd)
Oameni buni!
MO+ DUMITRU
Da ce-i, b[ci\[?
B{CI|A
(g`fìnd)
Sta\i ni\el...
MO+ MARIN
Ce-i?
B{CI|A
L-am v[zut!
Un balaur... ast[-sear[... coboram ]nspre f`nt`n[...
Sta\i ni\el... s[ mai r[suflu! Se-nv`rtea pe l`ng[ st`n[
+i-a zburat. Sim\ii ]n cre=tet o suflare grea =i rece.
C`nd m[ uit, s[ mor: n[luca peste cap o v[d c[ trece:
Sfor[ia, duhnea pucioas[ =i din aripi f`lfìa!...
FEMEIA
Vai de noi!...
79
FATA
Fere=te, Doamne!
TO|I
(se ]nchin[)
Doamne, scap[-ne de ea!...
(Zmeul-zmeilor coboar[ gr[bit prin fundul scenei. |[ranii fug, \ip`nd
speria\i. P[cal[ =i fata r[m`n ]n scen[.)
FATA
}l v[zu=i?
P{CAL{
Era n[prasnic!
FATA
Doamne, Doamne, ce cumplit!
P{CAL{
+i-ai v[zut ce ochi, ce gheare?
FATA
+i-apoi cum a n[v[lit!
P{CAL{
+i ce foc pe nara dreapt[!
FATA
Ba pe st`nga!
80
P{CAL{
+i pe st`nga!
FATA
Ai v[zut ce aripi, bade?
P{CAL{
Bat-o dragostea, n[t`nga!
Nu era nimic, feti\o! Ia, un om str[in =i el,
Un drume\ =i el, s[racul...
FATA
N-a fost diavolul?
P{CAL{
De fel!
FATA
Nu mai spune! D-apoi lumea ce-a fugit a=a, deodat[?
+i de ce le-ai spus at`tea?
P{CAL{
S[ mai treac[ vremea, iat[!
FATA
Dumitale-\i place, bade, tot de pozne s[ te \ii!
Numai basme-nfrico=ate de prin \[ri =i-mp[r[\ii
Ne spuse=i la =ez[toare... +i-apoi an, \i-aduci aminte,
Ai scornit de-o ar[tare ce se plimb[ pe morminte
+i dezgroap[ r[posa\ii...
81
P{CAL{
(r`z`nd)
Ei, =i tu! Da las[, frate...
FATA
Las[, las[ tot cu las[... Dac-or fi adev[rate
Ca =i basmul toate celea c`te-n tain[ mi-ai urat...
P{CAL{
|i-am spus basme c`teodat[, alteori adev[rat.
Vezi tu, scornitura asta, basmul, =tie s[ te prind[
De urechi =i s[ te \ie... =i-ncordarea s[-\i cuprind[...
Spune una, spune alta, una tot o nimere=ti...
Mai ]ntoarce-o, mai suce=te-o, dac[ =tii cum s-o-nflore=ti!
Ai s[ vezi ]ntreaga lume cum te-ascult[-nm[rmurit[...
Ochii tuturor sunt \int[... R[suflarea e oprit[...
D[ din coate c`te unul... altul zice m[i =i tii!
Iar[ tu, spun`nd ]ntruna, te treze=ti, f[r[ s[ =tii,
C[-i trimi\i pe fiecare, s[tura\i, pe nem`ncate!
De! A=a-i f[cut rom`nul: de-o avea ori nu bucate,
De i-o fi c[su\a goal[, de i-o fi sumanul ros,
El cu doinele =i basmul ]=i petrece bucuros!
FATA
}=i petrece, ]=i petrece, ]ns[ lumea se dezva\[
S[ te cread[...
P{CAL{
Nu te crede, dar te-ascult[! Ia mai bine o pova\[.
Alt[ dat[, nu mai spune c`te vezi, c`te nu vezi,
C-or s[ afle cine-i dracul care-\i iese prin livezi!
(Zmeul trece iar ]n fundul scenei.)
82
FATA
(speriat[, alipindu-se de fl[c[u)
Uite-l iar... Mi-e fric[, bade!
P{CAL{
Las[, nu-\i mai fie fric[.
Vino-ncoa la neica-n bra\e! +i-acum spune, vrei s[ vii
S[-\i ar[t o lunc[ m`ndr[?...
FATA
Unde?
P{CAL{
Dincolo de vii!
A-nflorit, ca printr-un farmec, cr`ng de flori nemaiv[zute,
Parc[ le-a ursit vreo z`n[, parc-ar fi din cer c[zute...
Trandafiri frumo=i ca tine, crini =i nalbe fel de fel,
Mari c`t soarele de sear[ leg[n`nd un fluturel!
Un potop de flori ce cade =i se urc[ p`n[-n slav[,
Flori albastre, albe, ro=ii, o poian[, o dumbrav[;
Ce spun eu? Un deal, un munte! Tot p[m`ntul numai
flori,
Iar v[zduhul numai fluturi =i g`ndaci str[lucitori!
|i-am adus un crin de aur mai deun[zi. Vin cu mine
+i-om culege al\ii... al\ii, ]n p[durea mea!
FATA
Mai bine
Hai acas[! Las[ gluma!
P{CAL{
Nu glumesc!
83
FATA
Las[, c[ =tiu...
Nu degeaba e=ti P[cal[...
P{CAL{
Eu s[ mint? Olog s[ fiu
De-am min\it.
FATA
Pe jum[tate!
P{CAL{
Am spus drept!
FATA
Pe jum[tate!
Nu mai cred nimic de-acuma: prea spui multe!
P{CAL{
Ai dreptate...
Numai eu sunt vinovatul dac[ nu vrei s[ m[ crezi...
Am min\it ades, =i-acuma, c`nd frumoasele livezi
Sunt aievea, da, aievea, nu mai vrei s[ crezi, =i pace...
Gura mea chiar adev[rul ]n minciun[ ]l preface.
S[ l[s[m deoparte visul. Ai dreptate. Hai ]n sat!
(Ie=ind cu p[rere de r[u.)
Vai, =i ce frumoase fur[ florile ce le-am l[sat!
Cortina
84
ACTUL IV
In ]mp[r[\ia Z`nei-florilor. }n fund, str[b[t`nd scena de la o

culis[ la alta, trece Vr[jitoarea cu Buzdugan ]n c`rc[. Revenind,
pe partea de unde ie=ise, dar mai aproape de ramp[, Vr[jitoarea
alearg[ urm[rit[ de Buzdugan. La ie=irea din scen[, acesta o
ajunge =i-i sare din nou ]n spate. Apoi, iat[-i, apar din nou, pe
alt plan. Vr[jitoarea alearg[ ca vijelia, cu povara ]n spate. }n
sf`r=it, ]i vedem la intrarea din primul plan.
VR{JITOAREA
D[-te jos! Hai, d[-te odat[!...
(Buzdugan descalec[, baba zburd[ ca s[-=i dezmor\easc[ oasele.)
BUZDUGAN
Joac[, joac[! S[ nu fie
Asta paji=tea Sorinei =i te fac pe loc stafie!
VR{JITOAREA
Am ajuns, z[u, m[iculi\[!
BUZDUGAN
M-ai min\it de =apte ori!
VR{JITOAREA
Asta-i paji=tea Sorinei!
BUZDUGAN
Nu m[ min\i a opta oar[?
Nu vrei s[ m[ por\i cu anii, cum f[cu=i odinioar[
85
C`nd eu te duceam ]n c`rc[? Nu pot taina s[-\i dezleg!
Ce folos s[ pierdem vremea, babo, nu te ]n\eleg!
Cum nu-\i fuse mil[? Spune! De ce m-ai purtat prin lume
Tot min\indu-m[ =i jalea pref[c`ndu-mi-o ]n glume?
Ce-\i veni s[-i spui Sorinei s[ m[ lase? Cu ce rost
M-ai purtat de nas pe drumuri ca pe cel din urm[ prost?
VR{JITOAREA
Nu m[ ]ntreba! O tain[!
BUZDUGAN
Ce r[u \i-am f[cut eu \ie
Ca s-o-ndemni s[ fug[? Spune-mi, ce blestem[\ie?
VR{JITOAREA
S[ m[ ier\i! N-am ]ndemnat-o! I-am ghicit ]n bobi =i-at`t.
}naintea nun\ii tale fuga ei s-a hot[r`t!
BUZDUGAN
Bab[ drag[, spune-mi taina, =i m[ jur c[ niciodat[
N-am s-o spun cuiva... Umblar[m am`ndoi prin lumea lat[,
Ani ]ntregi am fost tovar[=i; spune-mi, fie tot ce-o fi,
+i m[ jur c[ taina asta eu n-o voi dest[inui!
VR{JITOAREA
Voievoade Buzdugane, am s[-\i spun. E=ti om de treab[.
Vreau s[ fim pe veci prieteni =i de aceea... hai, ]ntreab[.
BUZDUGAN
Pentru ce nu vrei, b[tr`no, s[-mi g[sesc odorul meu?
86
VR{JITOAREA
Fiindc[ trebuie s-alerge dup[ F[t-Frumos mereu!
BUZDUGAN
+i de ce s[-l urm[reasc[ pe logodnicul Ilenei?
VR{JITOAREA
Ca s[ uite voievodul de iubirea Cos`nzenei!
BUZDUGAN
+i de ce-ai voi s[ uite pe Ileana, F[t-Frumos?
VR{JITOAREA
Pentru ca pe Zmeu, la r`ndu-i, voievodul b[t[ios,
F[t-Frumos, s[-l lase-n pace!
BUZDUGAN
+i de ce s[-l lase-n pace?
VR{JITOAREA
Hei, de ce? de ce? ]ntruna! Iac[ d-aia! fiindc[-mi place!
Uite-a=a! }mi place mie s[-l =tiu odihnit pe Zmeu;
Vreau s[ nu-l goneasc[ nimeni, s[ nu-i fie traiul greu
BUZDUGAN
Da de ce?
VR{JITOAREA
Ei, ast-acuma prea m[-ntrebi mereu, nepoate!
87
BUZDUGAN
Poate asta-i, babo, taina vie\ii tale?
VR{JITOAREA
Poate! Poate!
BUZDUGAN
Nu \i-o cer! R[spunde-mi ]ns[: care e folosul t[u?
Ce c`=tigi din toate astea?
VR{JITOAREA
De \i-a= spune asta, z[u,
N-ar mai fi o tain[, taina...
BUZDUGAN
(amenin\`nd-o cu buzduganul)
A= putea s[-\i spun: r[spunde,
C[ de nu, cu buzduganul te tr[snesc! Hai, nu-mi ascunde!
Ca =i mine,m[iculi\[, poate-ai suferit =i tu;
Ai =i tu vreun dor ce-n suflet pe vecie s-ab[tu?
Poate-ai pl`ns =i tu ca mine, =i tu poate e=ti departe
De fiin\a ce \i-e drag[ care altora se-mparte!?
VR{JITOAREA
Da, b[iete, da! A=a e! Mi-e departe, dragul meu,
Fiul meu, copilu-mi dulce!
BUZDUGAN
Cine?
VR{JITOAREA
Urgisitul Zmeu!
88
BUZDUGAN
Zmeul fiul Vr[jitoarei?
VR{JITOAREA
Da! T[cere!
BUZDUGAN
Te gone=te?
VR{JITOAREA
Nu, s[rmanul nici nu =tie c[-i sunt mam[, nici g`nde=te.
Baba care-o vezi acuma fost-a m`ndr[-n vremea ei...
Str[luceau de frumuse\e arz[torii ochi ai mei...
Da... da... da... eram frumoas[ =i tr[iam la \[rm de mare,
Unde privegheam cor[bii cl[tin`ndu-le fanare.
}ntr-o zi, din cea\a m[rii iat[ c[ s-a-nfiripat
O corabie cu semnul unui leu ]naripat.
+i-a m`nat spre \[rmul nostru; printre st`nci, ]n faptul
serii,
Au l[sat un om pe-o luntre =i-au plecat cor[bierii.
Iar acel str[in, cu ochii plini de fulgere de-o\el,
Mi-a vorbit: Eu sunt Ursitul. Vreau s[ schimb al lumii \el,
Dar st[p`nitorii lumii ]mpotriva mea, ]n goan[,
S-adunar[ =i m-alung[ ]ntr-o ve=nic[ prigoan[!
Am venit s[ m[ ascunde\i =i-am s[ plec c`nd mi-o fi dat!
L-am primit cutremurat[... Glasul, chipul lui ciudat,
Parc[ le =tiam de-o via\[, dintr-a tinere\ii par[,
Visele singur[t[\ii parc[ mi-l ]ntruchipar[...
C`t a stat cu noi pe \[rmul singuratic =i pustiu,
Cum de i-am c[zut ]n vraj[, niciodat[ n-am s[ =tiu...
+tiu c[ m-au mustrat p[rin\ii, =tiu c[-ntr-un amurg de
var[
89
A plecat... S-a dus, l[s`ndu-mi cea mai ginga=[ povar[:
Un copil frumos ca d`nsul, ca =i el de-ntunecat...
Parc[-aud =i-acum ce-mi spuse, ]n amurg, c`nd a plecat:
Ceasul mi-a sunat, =i dac[ ]n trei ani de-aci nainte
Nu-\i aduc o-mp[r[\ie de cor[bii, \ine minte:
Am murit. Du=mani puternici s-au unit =i m-au r[pus!
Lupta merge mai departe! Vom lupta! +i mi-a mai spus:
Eu ]\i las z[log copilul, ai s[-l cre=ti, s[ m[ r[zbune,
S[-mplineasc[ el ursita n[zuin\elor str[bune!
Ce n-au izb`ndit p[rin\ii va s[ izb`ndeasc[ el!
Ce du=mani avu=i ]n via\[?... Ca s[-i spun. +i care \el?
Singur el ]i va alege dintr-a s`ngelui porunc[!
Cei cari, b[nuind alesul, ]mpotriva lui s-arunc[!
Las[-l singur s[-mplineasc[ rosturile str[mo=e=ti
+i nu-i spune niciodat[ cine-am fost =i cine e=ti!
De-o sim\i c[ fierbe-ntr-]nsul clocotul din alte vremuri
Ne va-ndeplini menirea. S[-l urmezi f[r[ s[ tremuri!
Zmeul-zmeilor s[ fie, de va fi din neamul meu.
De-o c[dea r[pus =i d`nsul, piar[ numele de Zmeu!
Astfel mi-a vorbit, =i t`lcul nu i-am ]n\eles. Fugar[,
Mi-am luat copilu-n bra\e, c`nd p[rin\ii m-alungar[,
+i-am plecat ]n lumea larg[, f[r[ lacrimi, f[r[ glas,
A=tept`nd s[ creasc[ pruncul =i ursitei lui s[-l las...
Am plecat cu el... Micu\ul mi-era jalea, bucuria,
Toat[ dragostea pierdut[, el: ru=inea, el: m`ndria...
L-am v[zut cum cre=te falnic =i-am v[zut ]n ochii lui
Str[lucind ]ntunecimea din privirea Zmeului.
L-am v[zut cum bate drumul care singur =i-l alese,
R[spunz`nd unor ]ndemnuri pentru mine ne-n\elese;
Poate o menire nalt[, poate un str[vechi blestem...
Visul lui necunosc`ndu-l, pentru via\a lui m[ tem.
N-am avut r[gaz, odihn[, nici c[min, nici s[rb[toare,
Dar m-am pomenit vr[jit[ cu puteri de vr[jitoare...
90
Tot pe urma lui, prin scorburi =i prin mun\i ]mpotmoli\i,
Mi-am f[cut prieteni =erpii =i balaurii cumpli\i...
Toate duhurile negre le-am chemat s[-l ocroteasc[,
S[ sporeasc[, s[-nt[reasc[ ocrotirea-mi p[rinteasc[.
M[ f[cui ]n umbr[, umbr[ umbra care mi-l p[zea...
Numai dragostea de mam[ pa=ii mi-i c[l[uzea...
Dor i-era privirii mele ]n sur`suri s[ mi-l scalde,
Dor mi-era s[-i trec pe frunte m`ngìerea mìnii calde,
S[ mi-l str`ng duios ]n bra\e =i s[-l culc pe s`nul meu,
Leg[n`ndu-l, murmur`ndu-i: Puiul mamei, pui de zmeu.
S[-i =optesc cu drag copile =i el s[-mi r[spund[ mam[,
}n zadar ]mi fuse visul; visurile se destram[!
Am trudit prea mult, b[iete, sufletul abia mi-l \in,
Sunt la cap[tul puterii... las[-m[ s[ pl`ng pu\in!
BUZDUGAN
Pl`ngi, s[rmano! U=ureaz[-\i sufletul de-o grea durere...
To\i avem nevoie-n via\[ de-un alean, de-o m`ngìere...
Nu e nimeni prea puternic oric`t ar fi de temut!
Soarta ma=ter[ ne-apas[, fiecare-i orb =i mut!
To\i te blestem[ pe tine, dar nu-\i fuse via\a lin[.
Pl`ngi, s[rman[ vr[jitoare, =i durerea \i-o alin[!...
VR{JITOAREA
Suferin\ele, copile, \i-au f[cut un suflet bun.
Am s[-\i cer o jertf[...
BUZDUGAN
Spune!
VR{JITOAREA
Uit-o! Las-o pe Sorina!
91
BUZDUGAN
Cum?
VR{JITOAREA
Voinice Buzdugane, nu copila poart[ vina
De-a fi rupt unirea voastr[; vinovatul e=ti =i tu!
|i-a zv`rlit Sorina m[rul nu din dragoste, o, nu!
Ci din spaim[! Nu \ii minte? V`jìai ca vijelia.
Sp[im`ntai ]ntreaga curte, ]ncepuse b[t[lia;
+i, de fric[, biata fat[, dintre ceilal\i te-a ales.
BUZDUGAN
Ai dreptate! Lucrul [sta, vezi, eu nu l-am ]n\eles!
Am speriat-o cu m[ciuca; biata fat[, biata fat[!
Ai dreptate, b[bulico, nu-i Sorina vinovat[...
VR{JITOAREA
+-apoi ce e=ti tu de vin[, tu, vestitul Buzdugan,
Marele biruitor al lumii, ne-ntrecutul c[pitan,
S[ tot umbli vremea toat[ dup-o biat[ de muiere?!
Rostul t[u e prin r[zboaie! Vrei neveste? Dup[ vrere:
Zeci =i sute!...
BUZDUGAN
Ai dreptate! Sunt vestitul Buzdugan!
Patru coaste fr`nte-n lupt[, de trei ori m[ bat pe an,
Zece mii de buzdugane, mii de cai ]n herghelie,
Buzdugan, voinic c`t =apte, ne-ntrecut ]n b[t[lie!
Tii, da prost am fost, m[tu=[, s[-mi pierd vremea
l[cr[m`nd!
92
Hai la lupt[, voievoade! Buzduganul \i-e fl[m`nd!
Bun r`mas, nevast[ drag[! Dac[ vreau, g[sesc o sut[!
Nou[ sute de neveste! Babo, vin de m[ s[rut[!
Iart[-m[ dac[ vreodat[ am fost aspru sau mojic.
Mojicia nu lipse=te c`nd e omul prea voinic!
VR{JITOAREA
Fii blagoslovit, copile!
(}l s[rut[ pe frunte. Buzdugan ]i s[rut[ m`na.)
BUZDUGAN
C`t e de ciudat[ via\a!
Dup[ ceasuri lungi de neguri, vezi c[ vine diminea\a.
Dup[ ani de osteneal[ ai atins visarea ta,
Ai ajuns la poarta vie\ii! Dar nainte de-a intra
Te g`nde=ti... mai stai o clip[ =i deodat[, nu =tiu cum,
Parc[ n-ai mai trece pragul: te opre=ti, te-ntorci din drum,
S[-\i ]nchizi, pentru vecie, aripile larg deschise...
VR{JITOAREA
Via\a, dragul meu, nu-i alta dec`t lung =irag de vise
Care mor de-s ]mplinite!
(Buzdugan iese cu m[ciuca pe umeri.)
Va muri =i visul meu?
O cumplit[ presim\ire... Cine strig[? Eu sunt, eu!
Glasul lui m[ cheam[ dulce: Vino, mam[! Vino, mam[!
Vin, copilul meu, degrab[... N-avea team[! N-avea team[!
(Iese. Intr[ Zmeul pe care-l opre=te Sorina, pref[cut[ ]n
Z`na-florilor.)
SORINA
Ce p`nde=ti la drumul mare?
93
ZMEUL
Bun[ vremea...
SORINA
Bun[ fie!
Te-ntrebam ce faci p-aicea r[t[cind ca o stafie!
ZMEUL
Eu? A=tept!
SORINA
Pe cine?
ZMEUL
Nu =tiu!
SORINA
Ba eu =tiu!
ZMEUL
Atuncea =tim
Am`ndoi, a=a-i, domni\[?
SORINA
Uciga=ule!
ZMEUL
Poftim!...
Doamne, cum se schimb[ lumea! Cine te-ar cunoa=te oare
Cu privirea ]ncruntat[ =i-mbr[cat[ ca o floare?
94
Nu mai e=ti domni\a bl`nd[ din palatul str[lucit
Unde vin s[ te pe\easc[...
SORINA
Nu mai sunt! M-a\i ]nr[it!
ZMEUL
Cine? Eu?
SORINA
+i tu... =i anii... =i c[r[rile-mi prin lume!
ZMEUL
Cin te-a pus s[ fugi de-acas[?
SORINA
Cine? Dragostea!
ZMEUL
Ce glume!
Ai fugit ]n noaptea nun\ii ca s[ pleci pe urma lui...
Care \i-e folosul, spune?! Osteneala drumului
+i necazurile lumii... El de tine nici nu =tie...
Te-a v[zut vreodat[, spune? Nu, ]n inima-i puste
Numai chipul ei r[sare ca o stea pe-un b[r[gan.
Nu-i p[cat s[ la=i acas[ pe voinicul Buzdugan?
SORINA
Nu vorbi de el acuma.
95
ZMEUL
Dar, domni\[, ai r[bda
S[ tr[ie=ti ]n lumea asta... pe Ileana de i-a= da?
SORINA
Nu mai am acelea=i doruri... G`ndurile-mi sunt curate,
Iar iubirea de-alt[dat[ e o dragoste de frate...
ZMEUL
Las[...nu mai spune asta... Dac-ar fi =i el p-aici,
Ai vedea ce greu ]\i vine ochi=orii s[-\i ridici,
S[-l prive=ti de-a dreptu-n fa\[ =i s[ zici iubite frate!
Nu, domni\[, aste vorbe nu prea sunt adev[rate...
C`nd am vrut s[-i las mireasa, am venit s[ te pe\esc.
M-a\i gonit ca pe-un nemernic. M-am ]ntors cu g`nd ho\esc
+i-am plecat cu m`na goal[. Ce mai vrea? De ce m-alung[?
Tu ce vrei?
SORINA
S[-i dai mireasa!
ZMEUL
Poate bate cale lung[!
Asta nu! +i-ai vrea, domni\[, s[ i-o dau? Ai vrea, ia
spune?!
SORINA
Po\i s[ r`zi. Dar vraja d`nsei =i pe tine te r[pune;
Ca =i el, =i tu e=ti prada unui farmec negr[it
Ce te face zi =i noapte s[ veghezi necontenit...
96
Toate visurile tale, tot ce-ai spus odinioar[
N-ascundea dec`t iubirea ce fr[m`nt[ =i omoar[...
Dac[ nu \i-ar fi st[p`n[, vremea nu \i-ai pr[p[di
A=tept`nd pe la r[sp`ntii... Ca t`lharii n-ai p`ndi
Pe voinicul care vine, care ve=nic te-nsp[im`nt[...
Ochii t[i n-ar fi oglinda dorului ce te fr[m`nt[!
ZMEUL
Crezi c[ mor dup[ Ileana? Z[u a=a, nu mor deloc!
Pentru mine o femeie nu e \int[, ci mijloc!
Prea sunt sus s[ pierd o via\[ alerg`nd dup-o muiere!
Haida-de! Povestea asta prea e lung[. |ara piere,
Iar[ baba se g[te=te...
(Zmeul vrea s[ plece. Sorina ]l opre=te.)
SORINA
}ncotro?
ZMEUL
M[ duc s[ tai...
O poveste ce se-ntinde =i-ar mai cre=te ]nc[...
SORINA
Stai!
Stai aici!
ZMEUL
Sunt ani de zile de c`nd stau f[r[-ncetare!
Dar acum sosit-a ceasul s[ vedem care-i mai tare!
F[t-Frumos, viteazul m`ndru, ori p`rdalnicul de Zmeu?
97
Ori=icum... eu nu-s de vin[! El m[ caut[, nu eu!
El alearg[ dup[ mine... el a spus c[ nu m[ iart[.
Z[u, grozav a= vrea s[ aflu cum se curm[ ast[ ceart[!
SORINA
Po\i s[ pleci, dar \ine minte: nu e singur, dragul meu!
N-ai s[ lup\i cu d`nsul numai, c[ci ]n lupt[ sunt =i eu.
}ntre F[t-Frumos =i tine, nesim\it[, nev[zut[,
Am s[ fiu ]ntotdeauna s[-i dau sabia c[zut[...
Lovitura-i o s[ cad[ mult mai greu, mai r[spicat!
Po\i s[ pleci, dar ai ]n mine un du=man ne-nduplecat!
ZMEUL
}nc[ unul, ]nc[ una! }mi sporesc mereu du=manii!
Dar nu-mi pas[! Vie vifor, curg[ ape, treac[ anii,
O porunc[ din ad`ncuri m-a legat, m-a ]nt[rit!
Aduna\i-v[-mpotriv[-mi to\i du=manii: n-am murit!
Nu m[-n=al[ prevestirea =i norocul nu m[ minte!
Duh al spaimelor =i-al luptei, r[sturn`nd a=ez[minte,
Am s[-mi izb`ndesc n[valnic visul meu de bog[\ii...
Vreau s[ fiu temut, puternic, s[ domnesc pe-mp[r[\ii...
Neamuri multe s[-ngenunche ]naintea mea plecate...
Voi m-a\i os`ndit de-a pururi v[ilor ]ntunecate,
Eu m[ voi urca pe creste, tot mai sus, mereu, mereu...
Fie c`t de mul\i vr[jma=ii, fie drumul c`t de greu,
N-o s[ st[vileasc[ nimeni furtunatica-mi pornire...
N-am avut c[min =i \ar[; eu vin din nem[rginire
+i-am s[ m[ ]nal\ ]n slav[! O doresc, o voi avea!
Poate mi-a c`ntat la leag[n bocetul de cucuvea...
Eu am s[-l prefac ]n c`ntec de chimvale =i de surle!
Nu v[ chem! S[ m[ urmeze numai cei ce =tiu s[ urle,
98
Cei ce =tiu s[ pustiasc[ tot ce le-a ie=it ]n drum...
Holdele s[ se usuce, codrii s[ se fac[ scrum,
Mii =i mii de vie\i s[ piar[ =i cet[\i s[ se d[r`me,
Numai eu, trec`nd c[lare pe mormanele de r`me,
S[ m[ nal\ r[zbun[torul unui neam ]ntreg de zmei!...
Ha-ha-ha! +i uite Zmeul ]ndrug`nd unei femei!
Z`na mea, te las cu bine! E=ti frumoas[... fii cuminte:
Nepoftitul oaspe vine: eu m[ duc s[-i ies nainte!
(Zmeul iese, urmat de Sorina. }n dep[rtare s-aud tropote ce cresc
necontenit. Cerul se lumineaz[. Amurg.)
F{T-FRUMOS
(intr`nd)
Pa=te, roibule, c[-i gata greul zilelor de trud[...
Pa=te flori =i v`rf de iarb[, floare nou[, iarb[ crud[...
Moaie-\i colea-n apa lin[ boti=orul ]nsetat,
+i te-adap[, =i te-alint[, roibule\ nealintat.
C`te drumuri bietu-mi suflet =i copita-\i o s[-ndure?
Hai, av`nt[-te ]n lunc[... haide, zburd[ prin p[dure,
Pe c`nd eu mi-oi str`nge g`ndul ]nc-o dat[, roibu=or,
C[ mi-e greu s[rmanul suflet cum \i-e trupul de u=or.
Drumuri lungi =i drumuri grele str[b[tur[m ]mpreun[,
C`nd pe vifore cumplite, c`nd pe-nsenin[ri de lun[...
Dar venitu-ne-a sorocul s[ lupt[m... Iar de murim,
Fac[ Domnul s[ ne-ngroape ]n acela=i \intirim.
De-om r[zbi p`na desear[ ]n palatul singuratic,
Bu\i de vin \i-oi da, voinice, =i-o movil[ de j[ratic;
Dar de-o fi s[ ies de-acolo numai eu pe =aua ta,
Zv`rle-m[ ]n foc mai bine dec`t trupul a-mi purta!
(Se a=az[ g`nditor pe un trunchi de stejar ]n dosul c[ruia, cu
fa\a spre fundul scenei, se ]nal\[ c`teva tulpini de floarea-soare-
lui. Z`na-florilor Sorina se ive=te dintre ele.)
99
SORINA
Bun sosit la noi, voinice!
F{T-FRUMOS
Mul\umesc, domni\[ drag[...
SORINA
(iese dintre flori =i se apropie de el)
Care v`nt la noi te-aduce? Un a=a drume\ s[ trag[
Prin \inuturile noastre, cam de mult nu fuse dat!...
F{T-FRUMOS
Soarta rea, frumoas[ z`n[, pe la voi m-a lep[dat!
SORINA
Soarta rea? De ce? Ia spune-mi!
F{T-FRUMOS
O, c[ multe-ar fi de spus!
SORINA
Eu veneam cu g`nd de ceart[, dar, cum vezi, tu m-ai
supus
+i te-ascult...
F{T-FRUMOS
Cu g`nd de ceart[? Ce-am gre=it? Au, ce f[cui?
|i-am speriat supu=ii, poate? Cer iertare ori=icui...
Pa=ii calului trezir[ vreo b[tr`n[ ce dormea?
Am c[lcat vreun mo= ]n cale? Spune, care-i vina mea?
100
SORINA
Uite, florile din lunc[ mi s-au pl`ns c-a n[v[lit
Printre ele, ca furtuna, roibul t[u... Ce roib cumplit!
Au venit pl`ng`nd la mine ]ntristatele fecioare
+i mi-au spus c[ le ucide =i le calc[ ]n picioare!
F{T-FRUMOS
Iart[-l... c[ =i el, ca mine, mult amar s[racul duce...
Pentru florile-\i pierdute alt[ floare \i-oi aduce!...
SORINA
A=adar, tot n-ai uitat-o pe Ileana...
F{T-FRUMOS
+tii =i tu?
SORINA
Cum s[ nu? Povestea asta toat[ lumea str[b[tu ...
Basmul t[u =i-al Cos`nzenei cine nu-l cunoa=te oare?
V`ntul, p[s[rile, codrul, luna, razele de soare
Povestesc mereu de tine =i de toate ce-ai f[cut
C`nd ]n lume, c`nd aiurea, pe-un t[r`m necunoscut...
Ve=nic robul f[r[ pace al aceleia=i chem[ri,
Cine, cine r[scole=te nou[ \[ri =i nou[ m[ri?
Cine \ese pod pe ape? Cine crengile destram[
Prin p[durile de aur, prin p[durile de-aram[?
Cine iese f[r[ moarte dintr-al ielelor hotar,
Av`nt`ndu-se-n puhoaie =i pe lacuri de cle=tar?
Urm[rind un vis de raze tot mai stins, mai dep[rtat,
Cine-alearg[ ca n[luca zi =i noapte ne-ncetat?
101
F{T-FRUMOS
Cum de =tii at`tea lucruri? Pieptul t[u de ce gemea
C`nd vorbeai?
SORINA
Dar bine, glasul, ochii mei, suflarea mea,
Nu \i-au spus nimica \ie? Nemi=cat, c`nd m-ai z[rit,
Nemi=cat ai stat, dar roibul, roibul t[u a tres[rit!
Z`na-florilor sunt ast[zi... dar am fost odinioar[
La o curte-mp[r[teasc[ cea mai rumen[ fecioar[...
Mi-am l[sat p[rin\ii, casa, pacea unui dulce trai
Ca s[ plec ]ndr[gostit[ de feciorul cel de crai
Ce-ntr-o zi de prim[var[ pe la noi se r[t[ci...
Alerg`nd tot dup[ tine, iat[-m[ acum =i-aci.
Ne=tiind c`\i ani de zile lungul drum o s[ mai \ie.
F{T-FRUMOS
|i-am fost drag, frumoas[ z`n[?
SORINA
Cum \i-e drag[ d`nsa \ie!
Drag mi-ai fost ]ntotdeauna =i-a= voi s[ fii al meu,
Ve=nic, ve=nic l`ng[ mine tu: st[p`n =i roab[: eu...
Ca s[-mi fii mereu aproape, te urmar[ pa=ii mei
Prin p[duri de vr[jitoare, prin palatele cu zmei,
|i-a=terneam ]n cale iarb[, nici un duh s[ nu te-aud[,
De c[deai r[nit ]n lupt[, ]\i legam o ran[ ud[...
Ici, o bab[ coco=at[, ]\i d[deam ulciorul plin,
}\i turnam pe frunte rou[ ca s[-\i fie somnul lin...
Tu fugeai dup[ Ileana, eu fugeam, f[r[ s[ =tii,
Prin cet[\ile bogate, prin c`mpiile pustii,
102
+i-alerg`nd mereu ]n lume dup[ tine, dup[ ea,
Risipit-am f[r[ mil[ tinere\ea, via\a mea...
F[t-Frumos, a ta sunt, ia-m[, nici un zmeu nu ne desparte,
Sunt aici, pe c`nd Ileana...
F{T-FRUMOS
O iubesc c[ mi-e departe...
+i-apoi cum, de-at`ta vreme bat p[m`ntul-n lung =i lat
+i s[ stau apoi deodat[ l`nga-al Zmeului palat?
Ea s[ pl`ng[ zi =i noapte suspin`nd de dorul meu,
Pe c`nd eu s-o las s[ geam[ prad[ groaznicului Zmeu?
SORINA
Dragul meu, nu sunt frumoas[? Toate darurile firii
Mi le-au dat la leag[n daruri ursitoarele, zefirii...
Florile din lunci, din ape, mi se-nchin[ toate mie,
M-au stropit pe ochi cu rou[ =i pe s`n cu iasomie...
Ochii mei sunt fl[c[ri negre... p[rul meu e negru smoal[.
F{T-FRUMOS
P[rul ei b[lai ca spicul =i privirea i-e domoal[,
Ochii ei sunt cerul verii r[sturnat ]ntr-un izvor...
SORINA
Ca =i cerul cel de var[ ei se-ntunec[ de vor,
Pe c`nd mie totdeauna mi-au r[mas aprin=i, cura\i,
Cum mi-au spus at`tea lacuri =i feciori de ]mp[ra\i!
F{T-FRUMOS
M-au iubit at`tea z`ne =i fecioare de-mp[rat!
103
SORINA
Mie ]ns[ numai unul mi-a fost drag cu-adev[rat!
F{T-FRUMOS
Dintre z`ne =i fecioare numai una m-a robit!
SORINA
Unul singur m[ alung[: cel pe care l-am iubit!
F{T-FRUMOS
Surioar[, surioar[, c`t de bine te-n\eleg!
Cum a= vrea, ]n ast[ clip[, de trecut s[ m[ dezleg
+i, l[s`nd z[d[rnicia mincinoaselor luciri,
S[ ]mpart cu tine rodul multdoritei fericiri...
Dar abia vorbii =i iat[... m[ ]ndeamn[ vechiul glas
S[ pornesc mereu nainte =i ]n urma mea s[ las
Toate c`te sunt ispit[, =i din toate s[ se-ntreme
Visul care m[ fr[m`nt[ de at`t amar de vreme!
SORINA
Nu pleca! De ce s[ cau\i fericirea-n alt[ parte
C`nd o vezi c[-i l`ng[ tine?
F{T-FRUMOS
Fericirea e departe...
Fericirea e ca norul care trece colo. Vezi?
Acul soarelui ]i \ese flori mai multe ca-n livezi,
Pe c`nd ploaia, care curge ca un trist =i negru roi,
O sim\im, dar face norul, floarea, pulberea, noroi!
104
SORINA
Du-te dar[, f[r[ mil[... =i-\i g[se=te fericirea.
Du-te. Lupt[-te. }nvinge. Uit[ c[ z[d[rnicirea
Unor vise ne-ncetate biata inim[ mi-a rupt...
Voi g[si puterea, poate, =i de-acuma, ne-ntrerupt
S[ te-ajut de cazi ]n lupt[ sau de e=ti ]nving[tor...
F{T-FRUMOS
Chiar de-nving?
SORINA
+i-nving[torii au nevoie de-ajutor!
(F[t-Frumos iese.)
FLOAREA-SOARELUI
Nu \i-am spus?
SORINA
A fost de piatr[!
FLOAREA-SOARELUI
Prea e=ti slab[, iubitoare!
SORINA
Cum a= fi?
FLOAREA-SOARELUI
S[ fii mai m`ndr[, s[ te-ar[\i nep[s[toare,
Din povestea ta ]ntreag[ nici un fior nu-l str[b[tu...
105
SORINA
Floarea-soarelui m[ mustr[? Tu vorbe=ti acuma, tu?
Tu, ce r`zi ]n zorii zilei c`nd s-arat[ m`ndrul soare
+i te-nchizi t[cut[, trist[, c`nd ]ncep s[ te-mpresoare
Ale nop\ii fire negre, tocmai tu s[ nu-n\elegi?
FLOAREA-SOARELUI
Te-n\eleg, dar vezi... mi-e mil[ c[ din toate tu te-alegi
Doar cu pl`nsul, =i cu visul, =i cumplita a=teptare!
Pe c`nd eu, eu tot am parte de prelunga s[rutare
Ce-mi trimite sf`ntul soare de pe tronu-i mi=c[tor.
SORINA
Taci... Ascult[... vezi cum fuge? Nu mai e nep[s[tor!
Vezi un nor de colb ce urc[ =i coboar[ coasta lin[?
Vezi cum intra-n v[i de umbr[, cum razbe=te pe colin[?
Mai departe... fuga... fuga... mai aproape de palat
+i de mine mai departe...
FLOAREA-SOARELUI
Doamne, ce \i s-a-nt`mplat?
Ce vorbe=ti a=a-ntr-aiurea? M`na ta e rece, tremuri...
SORINA
Vezi colo pe v`rf de munte un palat uitat de vremuri?
E palatul Cos`nzenei... e palatul unde ea,
F[r[ grij[, ]l a=teapt[ s[ soseasc[ =i s-o ia.
Ca o pas[re m[iastr[, ferecat[-n colivie,
Ea ]l cheam[ f[r[ vorbe... el ascult[, =i-o s[ vie,
+i-o s[ vie =i-o s-o duc[ mai departe, pe c`nd eu,
Pribegind pe drumul vie\ii tot mai lung =i tot mai greu,
106
Am s[ mor prin cine =tie ce t[r`muri dep[rtate...
Pentru ea umblai at`ta din cetate ]n cetate!
Pentru ea de-at`ta vreme pl`nge sufletu-mi s[rman.
N-o cunosc =i totu=i, uite, o ur[sc ca pe-un du=man.
Ce-o s[ fac de-aci ]nainte? }ncotro s[-ntorc privirea?
Unde s[-mi ]nec aleanul =i s[-mi aflu izb[virea?
FLOAREA-SOARELUI
Stai aci. Ne fii st[p`n[ cum ne-ai fost =i p`n[ ieri.
Printre flori vei fi str[in[ omene=tilor dureri!
Sunt ]n lumea noastr[, sor[, m`ngìeri necunoscute.
V`ntul serii c`nd adie, face apa cute... cute!
Luna m`ngìe frunzi=ul din p[durile de-arini,
Licuricii lumineaz[ ]n potirele de crini,
Ca un =ir de candeli albe ce se sting ]nceti=or,
P`lpìnd ]n adierea unui v`nt pl[p`nd, u=or...
Totu-i vis... lumin[... c`ntec... ca-n pove=tile frumoase.
Nu pleca ... R[mì aicea printre florile voioase,
Printre fluturii zburdalnici ce se scald[ ]n culori ...
Ce s[ cau\i printre oameni? Rostul t[u e printre flori!
SORINA
Am s[ stau... +i totu=i, uite... Pentru cea din urm[ oar[
A= voi s[-l v[d cum lupt[ =i pe Zmeu cum ]l doboar[...
Am s[-i spun c[ eu, gonita, eu i-am stat ]ntr-ajutor,
C[ de nu eram acolo n-ar fi fost ]nving[tor...
+i de-o fi s[ v[d c[, totu=i, ochii lui aiurea cat[,
Vindecat[ de iubire =i de patimi dezbr[cat[,
}n[l\`ndu-m[ deasupra omene=tilor nevoi,
Ca o z`na ]n\eleapt[ voi r[m`ne printre voi...
Cortina
107
ACTUL V
TABLOUL II
P[durea Vr[jitoarei. Pe jos, la chemarea babei Vraga, intr[ tot

felul de jivine, balauri f[r[ aripi =i alte t`r`toare. }n v[zduh
pajure =i alte zbur[toare ciudate.
VR{JITOAREA
Blestema\ilor, hei, unde r[t[ci\i? Unde-mi umbla\i?
Ascunde\i-v[ ]n scorburi, sta\i de veghe, pitula\i,
S[ fi\i gata-n ajutorul marelui st[p`n al vostru!
O primejdie cumplit[! Ast[zi, ]mp[ratul nostru,
Zmeul-zmeilor, ]nfrunt[ pe du=manul lui hain...
Unde-i sipetul cu leacuri =i n[framele de in?...
Unde-i Kunda, unde-i Sura?
(Intr[ Sura.)
SURA
Iat[-m[, st[p`n[, iat[!
Alergai s-aduc fiertura =i unsoarea desc`ntat[!
VR{JITOAREA
Z[bovi=i cam mult.
SURA
Prin pe=teri =i paragini, s[ culeg
Buruienile vr[jite, r[nile s[ i le leg.
VR{JITOAREA
Bine, Suro ... Unde-i Kunda?
108
SURA
O v[zui pe drum...
VR{JITOAREA
S[ vie!...
(Intr[ Kunda.)
Ce? Cu m`na goal[? Unde-i urciorul cu ap[-vie?
KUNDA
Nu-l mai am!...
VR{JITOAREA
Ce-ai spus?
KUNDA
St[p`n[... mi-a c[zut pe drum... l-am spart!
VR{JITOAREA
Tic[loaso! V`nz[toareo! Capu-n dou[ \i-l despart!
Din p[m`nt s[-l sco\i... Alearg[, calea ]napoi apuc-o
+i s[-mi vii cu el, altminteri cu harapnicul, n[uco,
Am s[-\i sf`rtec pielea toat[, s[-\i fac din ciolane zdrob!
KUNDA
Nu mai vreau s[ duc os`nda traiului amar, de rob!
VR{JITOAREA
}ndr[zne=ti?
109
SURA
V[zu=i, st[p`n[, care-s g`ndurile Kundei?
M-a-ndemnat mereu, spun`ndu-mi: Toate vr[jile ascunde-i
Zgrip\oroaicei! Apa-vie, leacurile le-a v`ndut!
Uite-mi-o! Lingu=itoare, mincinoas[, pref[cut[!
KUKDA
Tu vorbe=ti, limb[ de =arpe?! R[d[cin[ de cucut[!
N-ai v`ndut-o pe st[p`n[? Nu i-ai spus lui Buzdugan
Locul unde-ascunse Vraga fluierul cel n[zdr[van
Care c`nt[ =i vr[je=te? Nu mi-ai spus tu s[ fugim,
S[ ne-ntoarcem printre oameni =i lumea s-o ]ndr[gim?
SURA
Nu-i adev[rat!
KUNDA
Ba este!
SURA
M[rturie vreau s-aduc[!
KUNDA
Nu mi-ai spus c[ moare Zmeul?
SURA
Tu mi-ai spus c[ e pe duc[!
VR{JITOAREA
Am`ndou[, am`ndou[ sunte\i dou[ tic[loase!
110
SURA
Te-am slujit de fric[, numai!
KUNDA
Spaima ne-ai v`r`t ]n oase!
VR{JITOAREA
Unde-i leg[m`ntul vostru pe foc, ap[ =i p[m`nt?
KUNDA
C`nd sluje=ti f[r[delegea, nu po\i cere leg[m`nt!
VR{JITOAREA
Bine ... R[zvr[tirea voastr[ am s-o judec eu cur`nd!
Deocamdat[ s[ ne-ascundem ... Vin du=mamii r`nd pe r`nd!
(Ies c`te=itrele. Lighioanele pier =i ele. Intr[ Buzdugan =i
F[t-Frumos.)
F{T-FRUMOS
Nu =i nu, m[i Buzdugane! Baba pl`nge, poveste=te,
Minte =i-a sc[pat de tine! Te-ai ]nduio=at proste=te!
BUZDUGAN
Am ]ncredere ]n oameni!...
F{T-FRUMOS
Vr[jitoarea nu e om!
Zmeul nu e om sunt fiare! Nu e pace p`n[ n-om
Izbuti s[-i facem una cu p[m`ntul!
111
BUZDUGAN
Ai dreptate!
Cu viclenii, cu du=manii nu e chip de bun[tate!
F{T-FRUMOS
Se prefac c`nd e nevoie, se fac mici, \i se supun,
Dar deodat[ nal\[ capul, te lovesc =i te r[pun!
C`te n-am v[zut eu ]nsumi tot pe urmele Ilenei!
Nu e chip a te-n\elege cu du=manii =i viclenii!
BUZDUGAN
F[t-Frumos, r[m`n cu tine =i pe dracu-n patru-l fac,
Cu puterile unite fiarei s[-i venim de hac!
F{T-FRUMOS
Mul\umesc, dar nu-i nevoie... Singur vreau s[-mi dau
m[sura!
BUZDUGAN
Da, dar Zmeul nu e singur... Vr[jitoarea, Kunda, Sura,
Fel de fel de lighioane ]i vor sta ]ntr-ajutor.
F{T-FRUMOS
N-a= fi F[t-Frumos de nu ies, singur eu, biruitor!
BUZDUGAN
Am s[ stau de veghe, totu=i!
F{T-FRUMOS
De mi-o fi a=a ursita,
}mplineasc[-se odat[ ceasul meu dac[ sosit-a!
112
Dac[ F[t-Frumos nu-i f[tul care oamenii-l socot,
Piar[ F[t-Frumos viteazul, cu renumele-i cu tot!
}ns[ eu ]nving ursita! Rostului ce-l am m[ las[...
Vreau s[ despletesc p[m`ntul dintr-a negurilor plas[ ...
Mi-ai vorbit c`ndva de-un fluier... o bab[ ]l ascundea...
Trebuia s[-l iei de-atuncea!
BUZDUGAN
De fluier ]mi mai ardea!?
F{T-FRUMOS
}\i aduci aminte locul?
BUZDUGAN
Da. O scorbur[-n p[dure...
L`ng-o pe=ter[...
F{T-FRUMOS
S[-l cau\i! Pronia o s[ se-ndure!
De-l g[se=ti, ]nvingem r[ul! E un dar f[r[ de pre\,
Din ad`nc de veacuri c`nt[ c`ntecul cel mai m[re\;
}n=ir`nd m[rg[ritare pe lungi fire daurite,
El dezghea\[, ]nc[lze=te inimile ]mpietrite
+i pe to\i vr[jma=ii lumii ]i cufund[ pe vecii!...
Caut[-l c[ nu-i departe ziua ce o prorocii,
Ziua de bel=ug =i pace, de lumin[ =i dreptate!
BUZDUGAN
Am s[-l caut!... Am s[-l aflu! Bun r[mas!
F{T-FRUMOS
Noroc, f`rtate!
(Buzdugan iese. Apare Zmeul.)
113
ZMEUL
}n sf`r=it, veni=i la lupt[!
F{T-FRUMOS
}n sf`r=it, ne vom lupta!
Am vorbit destul, ]mi pare!
ZMEUL
Gata, la porunca ta!...
(}=i trag s[biile, ies lupt`ndu-se. Apar Vr[jitoarea, Kunda =i Sura.)
VR{JITOAREA
Hai-ho!... Zmeul-paraleul!... Hai-ho! Vraj[ ne]ntrecut[!
Sufl[, v`ntule, =i umfl[-i aripile =i-l ajut[!
Url[! V`jìe!... }nal\[-l!... Hu-hu-hu! Hai-hu! Hai-hu!
St[m de veghe!...
VR{JITOAREA, KUNDA, SURA

St[m de veghe! U-iu-hu! Hai-hu! Hai-hu!
(Ies c`te=itrele. Intr[ \[ranii.)
MO+ MARIN
Hai ]ncoa, pe-aici e Zmeul...
MO+ DUMITRU
Unde-i, m[? S[ vie! Unde-i?
MO+ MARIN
}n p[dure. M[i Dumitre, ia vreo trei fl[c[i =i-ascunde-i
L`ng[ sm`rcul de p[dure.
114
MO+ DUMITRU
Du-te tu...
MO+ MARIN
P[i nu prea-mi vine ...
C[ =i-acuma, de m`nie, mi-arde s`ngele ]n vine...
MO+ TOADER
De m`nie? Ba de fric[!
MO+ DUMITRU
Bade Toader, dumneata
Tot nu crezi ]n lighioane... Ce-ar fi dac-ai ajuta
Pe fl[c[i s[ intre-n codru =i s[-l caute pe Zmeu?
MO+ TOADER
Ce s[ caut eu acolo? Ce s[ fac ]n codru eu?
Nu v-am spus c[ nu-i nimica?
MO+ DUMITRU
Da l[sa\i-l! Ca s[ cread[,
El ar vrea s[ vad[ zmeii ca pe vite, ]n ciread[!
MO+ TOADER
Eh, v[ cred pe jum[tate... Prea v[ v[d ]nfrico=a\i ...
Mai d[duse-odat[ spaima ]ntr-o ceat[ de gu=a\i
Cum c[ le mai scade gu=a... La-nceput, nu-i prea crezui,
Da-ntr-o lun[ jum[tate f[r[ gu=[ ]i v[zui!
MITRU GEAMBA+UL
Ia ascult[-m[! Pe mine m[ cuno=ti de mult, a=a-i?
115
MO+ TOADER
De pe vremea c`nd mijlocul cu pistoale-l ]nf[=ai ...
MITRU GEAMBA+UL
Nu \i-am spus c[-\i moare vita, s[ mi-o dai pe jum[tate?
MO+ TOADER
Asta-i drept. Dar, vorba vine: am avut c`ndva, f`rtate,
Vite multe de v`nzare? C[ nu prea mi-aduc aminte!
MO+ MARIN
Las[ glumele, ascult[ pe geamba=ul c[ nu minte...
MITRU GEAMBA+UL
Iac[ eu, geamba=ul Mitru, jur pe albul cap al meu
C-am v[zut, ca toat[ lumea, cum trecu p-aici un zmeu!
MO+ TOADER
P[i s[ =ti\i c[ nu-i de-a bun[! Unde l-a\i v[zut?
MO+ DUMITRU
Pe-aici,
Iac-aici... t[ia v[zduhul v`jìnd...
MO+ TOADER
+i-at`\i voinici
Nu putur[ti pune m`na s[ mi-l prinde\i?
FEMEIA
Da de unde!
Mai degrab[ ca fl[c[ii pot`rnichea nu s-ascunde,
116
Nu fuse=i colea, mo= Toader, s[ mi-i vezi =i s[ nu crezi...
S[ mi-i vezi fugind de spaim[...
MO+ TOADER
Cum d[ lupul ]n cirezi!
B{CI|A
De-l vedeai, ca noi, mo= Toader, azv`rlind sc`ntei pe nar[...
FEMEIA
Iac[, vezi ce ni-s fl[caii? }i v[zu=i cum s-adunar[,
Bade Toader? Doar li-i spune una-alta, doar te-nduri
S[ vorbe=ti mereu, s[ uite grija fiarei din p[duri!
P{CAL{
(de afar[)
Oameni buni! Hei, mo= Dumitre... mo= Marine!
MO+ DUMITRU
Iaca ia!
MO+ MARIN
Tot p-aci!
MO+ TOADER
Da ce-i, b[iete, de te-ai spaim`ntat a=a?
P{CAL{
Am v[zut minune mare!
117
MO+ DUMITRU
Ce minune?
MO+ MARIN
Cum minune?
MO+ TOADER
Nu cumva se prinse tat-t[u, f[tul meu, s[ te cunune?
P{CAL{
Las[, bade, dumitale tot mereu de glume \i-i!
MO+ TOADER
Apoi spune-ne atuncea de-ai v[zut minun[\ii!
P{CAL{
Am v[zut pe Zmeu aproape, s-a luptat cumplit =i-apoi
A murit!
MO+ DUMITRU
E mort de-a bine?
P{CAL{
Hai s[ mergem ]napoi,
S[-l vede\i ]ntins pe spate, f[r[ cap, ]ntr-o b[ltoac[
Mare, v`n[t[, de s`nge.
MO+ MARIN
C`nd muri?
118
P{CAL{
Cam pe la toac[.
MO+ DUMITRU
Cum era voinicul care ]l ucise pe t[tar?
P{CAL{
P[i, =tiu eu! Ca Sf`ntul Gheorghe zugr[vit l`ng[ altar...
Sau ca domnii de prin cadre... cei cu suli\e g[ti\i
+i c[l[rl pe cai cu pene...
MO+ DUMITRU
F[t-Frumos a fost, s[ =ti\i!
MO+ MARIN
Cel ce umbl[ tot p[m`ntul?
MO+ DUMITRU
F[t-Frumos, de care spune
C-a pornit taman din \ara unde soarele apune
Ca s[-=i caute mireasa r[t[cit[ printre zmei!
Pe Ileana Cos`nzeana, cea mai m`ndr[-ntre femei!
FEMEIA
Dar-ar Domnul s-o g[seasc[!...
MO+ DUMITRU
M[i copii, bine c[ dete
Dumnezeu s[ crape Zmeul!... Ia mai spune-ne, b[iete,
119
C`t mai e lumin[-n ceruri =i mai c`nt[ cioc`rlia,
Ce-ai v[zut?
P{CAL{
Treceam pe-acolo. Nu-ncepuse b[t[lia...
}i vedeam cum stau de vorb[. F[t-Frumos era c[lare
+i vorbea de sus cu Zmeul. Dar v[z`nd apoi c[-l are
Prea departe, se coboar[, las[ roibul f[r[ frù
+i s-apropie de lift[, pe c`nd eu, ascuns ]n grù,
Tremuram, str`ngeam din coate =i t[ceam chitic.
Deodat[,
F[t-Frumos, cu fa\a toat[ de-o m`nie grea br[zdat[,
Scoase palo=ul din teac[ =i r[cni: Destul! Destul!
De minciuni, de vorb[ dulce =i de daruri sunt s[tul.
Vrei s[-mi dai pe Cos`nzeana, ori ]n s[bii ne t[iem?
|in-te, Zmeule, c[-s gata: nu te temi =i nu m[ tem!
Zmeul-zmeilor atuncea, scutur`ndu-=i solzii grei,
}i r`nji ]n nas =i-i zise: Hai la lupt[ dac[ vrei!
Hai la lupt[! ]i r[spunde F[t-Frumos. +i-odat[, ia,
C`nd ]n aripi, c`nd ]n cre=tet, pe balaur mi-l t[ia...
F[t-Frumos lovea ]n fa\[, iar[ Zmeul tot ]n l[turi;
C`nd s[reau la zece po=te,c`nd se pomeneau al[turi...
Sc[p[rau sc`ntei din s[bii. S`ngele curgea bel=ug.
Unul se lupta cu cinste, iar cellalt cu vicle=ug.
Obosi\i, de la o vreme, se oprir[-n drum ni\el,
Pe c`nd eu, ascuns ]n gr`ne, m[ f[ceam mai m[run\el ...
Nu =tiu c`t au stat ]n pace, c[ pe Zmeu nu-l mai v[zui...
Se f[cu, m[ri, o roat[ cu luminile verzui
+i venea s[-nghit[ f[tul. }ns[ f[tul nu cr`cni;
Se f[cu =i el o roat[ ro=ie, =i izbucni
Ca un foc ce iese noaptea de prin cl[i. Se repezea
C`nd o roat[, c`nd cealalt[ =i striga: P[zea! P[zea!
Se ciocneau ]n lupt[ crunt[. Numai fl[c[ri sc[p[ra.
120
Cerul tot era lumin[... tot p[m`ntul tremura...
Iarba sf`rìa p`rlit[, frunzele se r[suceau,
Toate apele secar[, p[s[rile-n drum z[ceau,
Numai cele dou[ fl[c[ri, ]n[l\`ndu-=i fumul greu,
Mai aprinse, mai cumplite, se luptau mereu, mereu!
M[ lovea c[ldura-n fa\[. C`nd credeam c-o s[ m-aprind,
V[d c[ cele dou[ roate bra\e-n bra\e se cuprind
+i vr[jma=ii iar ie=ir[, plini de fum, din roata lor...
E=ti voinic de tot, b[iete! zise Zmeul-zmeilor...
Vrei s[-mi dai pe Cos`nzeana? ]l ]ntreab[ F[t-Frumos,
Ori te ba\i mereu cu mine p`n[ te-oi r[zbi la os?
Ba m[ bat! r[spunde Zmeul. Plini de s`nge, plini
de scrum,
Se luptar[ iar voinicii, colo-n marginea de drum...
Am`ndoi cu m`na goal[, se luar[ iar la tr`nt[!
Parc[ le cre=tea puterea tot mai mare, mai ne-nfr`nt[.
Zmeul ia pe f[t ]n bra\e =i, cu cel din urm[-av`nt,
}ncord`ndu-=i toat[ vlaga, ]i f[cu-n v[zduhuri v`nt...
}l smuci o dat[-n dreapta =i la st`nga ]nc-o dat[,
}l \inu ca lum`narea =i pocnindu-l, dintr-o dat[,
}n p[m`ntul ars ca piatra, p`n[-n glezne ]l v`r].
}l l[s[ ]nfipt acolo =i-nspre g`rl[ cobor]...
F[tul se trezi c-o z`n[ aduc`nd un ciob de ap[
+i, v[rs`ndu-l l`ng[ d`nsul, din prinsoare v[d c[-l scap[.
C-o n[fram[-i =terge fa\a, ]i d[du apoi s[ bea,
+i-i =opti, pe c`nd voinicul se uita mirat la ea:
Nu te teme... n-are ap[... g`rla-i seac[... Po\i lupta!
}nc-o dat[ mai love=te =i Ileana este-a ta!
Zmeul se-ntorcea pe g`nduri. Z`na, floare se f[cu.
F[t-Frumos ie=i din groap[. Tremuram. Acu-i acu!
Zmeul-zmeilor g[sise f[r[ pic de ap[ rùl
+i venea s[ curme lupta. F[t-Frumos ]=i str`nse brùl,
Se-ndrept[ odat[-n =ale =i la el se repezi;
121
Zmeul-zmeilor, s[racul, bine nici nu se trezi
C[-l =i prinse-n bra\e f[tul r[corit =i ]ncordat.
}l azv`rle-n nori o dat[, ]l mai zv`rle ]nc-o dat,
+i deodat[, p`n[-n umeri, ]n p[m`ntul copt v`r`ndu-l,
}i strig[, r`z`nd cu hohot: |i-a venit =i \ie r`ndul!
V[d apoi c[-l ia de chic[... v[d =i capul cum i-l taie;
}mi f[cui o cruce mare: m[iculi\[, ce b[taie!
+i venii s[ spun la oameni ce v[zui =i ce-auzii...
Hai cu mine, bade Toader, =i-ai s[ vezi de-s nerozii.
Hai s[ vezi de-a fost aievea.
MO+ TOADER
Nu mai zic nimic, nepoate!
(Palatul de pe munte ia foc.)
MO+ DUMITRU
Arde, m[!
P{CAL{
Palatul!
MO+ MARIN
Arde!
P{CAL{
F[t-Frumos l-aprinse, poate!
MO+ TOADER
{sta-i semn c[-=i \ine-n bra\e draga lui cu p[rul-aur!
122
P{CAL{
Hai s[-ntindem hora mare l`ng[ st`rvul de balaur!
VR{JITOAREA
(de departe)
Aoleu! ... Vai! Vai de mine!
MO+ DUMITRU
Ia t[ce\i, m[, n-auzi\i?
VR{JITOAREA
Veni\i, vraci =i vr[jitoare, pui=orul s[-mi trezi\i!
Aoleu =i vai de mine...
MO+ MARIN
(lui P[cal[)
Ia vezi... Cine-i bocitoarea?
MO+ DUMITMU
A! Nu-i nimenea! Nebuna!... Baba Vraga, vr[jitoarea!
VR{JITOAREA
(intr`nd)
Dragii mei, ce f[rdelege! A murit s[rmanul Zmeu!
A murit minunea lumii, dragul copila= al meu!
Ce v[ tot uita\i la mine? Nu-s nebun[! Spun pe fa\[!
Zmeul ]mi era copil!... Acuma neagra moarte ]l r[sfa\[!
Taina lui str[lucitoare numai mie mi-o spuneam!
Mama Zmeului e baba =i-i din cel mai falnic neam!
A tr[it de noi departe, dar lupta doar pentru voi,
123
Cei din scorburi, din bordeie, s[ v[ scape de nevoi
+i s[ v[ ridice-n slav[... Fa\a lui ]ntunecat[
Ascundea lumini de aur, inima dintr-o bucat[;
Era bun, milos, cum nu e voievod pe-acest p[m`nt.
Voi v-a\i bucurat la vestea mor\ii lui. O! m[-nsp[im`nt,
M[ cutremur! Voi, prieteni, s[ se team[ c[-i r[stoarn[
Cei n[scu\i ]n strai de purpur. Dar nu voi, nu! Cei ce
toarn[
Ura ]mpotriva vie\ii =i-a luminii zorilor.
Eu nu pl`ng doar pentru mine, eu pl`ng jalea tuturor.
A murit? Nu, nu! Tr[ie=te! N-a murit. }ntreg p[m`ntul
S-a legat s[ mi-l r[zbune... =i-=i va \ine leg[m`ntul.
Zmeul-zmeilor tr[ie=te. }l port eu ]n piept, colea,
Oropsi\ii to\i ai lumii, pentru cari se zv`rcolea,
Se vor ridica mul\ime care cre=te, se r[zbun[,
+i-i ]ndepline=te visul!
FEMEIA
Biata bab[! Noapte bun[!
VR{JITOAREA
Noapte bun[! Pentru mine, noapte ve=nic[-i ]n drum.
(Ies \[ranii.)
Scrum f[cutu-mi-ai copilul, inima s[-\i fie scrum,
F[t-Frumos! O \ii ]n bra\e... Dar Ileana e departe!
Sufletul miresei tale cu b[iatul meu se-mparte!
Iat[ r[zbunarea babei! Vino-ncoace! Nu m[ tem!
Inima Ileanei tale \i-o r[pesc =i te blestem!
Te blestem s[-\i moar[ visul chiar acum c`nd se-mpline=te!
Inima i-o duc ]n gheare... ca-ntr-un cle=te... ca-ntr-un
cle=te...
Cortina
124
TABLOUL II
(La poalele turnului d[r`mat, care mai fumeg[. F`lfìri de fl[c[ri,

din c`nd ]n c`nd. Din turn iese F[t-Frumos, duc`nd pe Ileana.
El are hainele zdren\uite, p[rul v`lvoi, ca dup[ lupt[. Ileana e
]mbr[cat[ ]n alb, p[rul blond, rev[rsat pe umeri: se sprijin[ de
el =i p[=e=te ca ]ntr-un vis.)
F{T-FRUMOS
Vino, las[-\i pasu-n voie. Vin, odor nepre\uit,
Au trecut acuma toate. Visul nostru-i ]mplinit.
Toate zilele de lupt[, toate nop\ile de dor,
Toate chinurile noastre se sf`r=ir[, drag odor!
Noaptea-i bl`nd[. Ceru-mbrac[ fermecatele culori,
Iar o z`n[ milostiv[ \i-a f[cut un pat de flori!
ILEANA
Ah! }mi trec pe frunte m`na... parc[ dorm, parc-aiurez!
Nu =tiu de-s aievea toate =i nici nu =tiu ce s[ crez...
Las[-m[ pu\in ]n voie, singur[, s[ m[ de=tept...
S[ privesc pu\in ]n juru-mi!
F{T-FRUMOS
Draga mea, de c`nd a=tept
Ast[ clip[ fericit[. Ani =i ani s-au perindat
De c`nd, f[r[ ]ncetare, lumea toat-am colindat,
Alerg`nd =i zi =i noapte, ca s[ dau de cuibul unde
Zmeul-zmeilor, t`lharul, fericirea mi-o ascunde...
ILEANA
Unde-i Zmeul?
125
F{T-FRUMOS
Doarme bine!
ILEANA
L-ai ucis?
F{T-FRUMOS
Fire=te!
ILEANA
A!
F{T-FRUMOS
Pl`ngi, Ileano? Pl`ngi, Ileano?
ILEANA
(se ridic[, ferindu-se de ]mbr[\i=area lui )
Du-te... nu m[ ]ntreba!
N-a= putea vorbi acuma... Du-te... ceasul n-a sosit
S[ te-ascult... +i-apoi, at`tea lupte nu te-au obosit?
F{T-FRUMOS
Odihnit cum sunt acuma n-am fost, draga mea, nicic`nd.
Ce odihn[ mi-e mai dulce dec`t m`na lunec`nd
Peste fruntea-\i luminoas[, dec`t ochii t[i cura\i,
Cercet`nd ca-n vis ]n juru-\i, tot mai mari, tot mai mira\i?
Noaptea vine... Vine ceasul c`nd r[sufletele firii
Fac s[ tremure de doruri iarba, roua, trandafirii;
C`nd miresmele de floare se ]nal\[ ]n v[zduh,
Unde f`lfìe din aripi al iubirii dulce duh...
126
Ceasul sf`nt al ]nnopt[rii c`nd zefirii to\i adie
Peste valuri, peste frunze, r[sp`ndind o melodie,
Unde mor ]n[bu=ite vorbe, =oapte, s[rut[ri...
... Cine se dezmiard[-n largul ]nstelatei ]nnopt[ri?
... Pretutindeni, Cos`nzeano, numai murmure s-aud.
Rùle\ele, departe, ]=i s[rut[ malul ud...
Nu le-auzi chemarea dulce... ne-n\elesul g`ngurit?
Pretutindeni, pretutindeni, ca un stol nel[murit
De stelu\e =i de fluturi, zboar[-n zare s[rut[ri...
Cine se s[rut[-n largul ]nstelatei ]nnopt[ri?
Tot v[zduhu-i plin de =oapte, plin de c`ntec... numai tu
Taci mereu... Ce-ngrijorare peste suflet \i-ab[tu?
ILEANA
Nu =tiu ce... cam ce \i-a= spune... Uite, vezi, tu farmec
n-ai
Ca nainte. Alt[ dat[ vorba ta-mi p[rea un nai
}ng`n`nd u=or un c`ntec dulce, lin, m`ngìetor,
Ce-mi spunea cum se iubir[ o domni\[ =i-un p[stor...
F{T-FRUMOS
Basmul nu se ispr[ve=te niciodat[, dac[ vrei.
ILEANA
Vorba ta ]mi pare-acuma ca un stol de fluturei
Ce se joac[-n dep[rtare ]ntr-o raz[: ]i prive=ti,
Dar ]i la=i, ]i la=i s[ moar[. Sunt s[tul[ de pove=ti!
M[-nc`ntau acestea toate alt[dat[, dar acum
}n zadar a= vrea, voinice, s[ le-ascult sf`r=itul...
F{T-FRUMOS
Cum?
Nu e=ti tu aceea=i Lean[ care-ai fost odinioar[?
127
Tu, Ileana Cos`nzeana, bl`nda, dulcea mea fecioar[,
Ce visa cu mine-al[turi ziua m`ndrei cununii?!
A venit =i ziua-aceea, cununia gata ni-i...
Stelele ne \in f[clie, iar[ m`ndrii p[ltina=i
}n biserica-nstelat[ ne-or fi preo\i, ne-or fi na=i...
L[utari ne-or fi zefirii din stejarii fo=nitori,
G`rlele din dep[rtare, ceata de privighetori,
Iar[ isonu-l va \ine, din ad`ncuri de p[m`nt,
Greierul ce toarce-n tain[ al amurgului ve=m`nt...
Alt[ dat[ ziua nun\ii a=tept`nd-o tremurai
Ca un crin ]n v`ntul serii...
ILEANA
Fat-Frumos, fecior de crai,
Nu mai sunt aceea=i Lean[ bl`nda =i ne=tiutoare,
Ce-asculta ]nm[rmurit[ c`ntul de privighetoare
+i r`dea de bucurie, c`nd pe cerul gol, curat,
R[s[rea, ca-ntr-o icoan[, un luceaf[r tremurat...
Nu mai bat acum din palme c`nd pe-al crengii c[p[tì
Ciripe=te-nfrigurat[ r`ndunica cea dintì...
Nu mi-e g`ndul dus la nunt[, F[t-Frumos, nu; mai cur`nd
Mi-a= lega n[frama neagr[ =i mi-a= scoate, r`nd pe r`nd,
Toate darurile scumpe... Mai cur`nd a= vrea s[-mi rup
Toate hainele, =i-n negru s[-mi ]mbrac ]ntregul trup...
Nu-s f[clii de nunt[-n ceruri, glasul codrului nu-mi pare
L[utar de cununie, ci un c`ntec de-ngropare!...
F{T-FRUMOS
Aiurezi! |i-e frig? Vai, drag[! Sufletul mi l-ai zdrobit.
Tu vorbe=ti? Aud eu bine? Vai, Ileano, te-am iubit,
Ani =i ani miresei mele fost-am credinciosul mire ...
Ast[zi m[ prive=ti cu ochii plini de team[ =i uimire.
128
Nu sunt altul, Cos`nzeano! F[t-Frumos! Adu-\i aminte,
Sunt eu, cel de-odinioar[. Chipul, glasul meu nu minte!
Dac[ hainele-mi sunt rupte, dac[ p[rul mi-e v`lvoi,
Mi-am schimbat ]nf[\i=area ]ntr-al luptelor =uvoi.
Dar mi-e sufletul acela=i... toat[ dragostea-mi curat[!
ILEANA
(ca ]ntr-un vis)
Tu e=ti... F[t-Frumos? Da, tu e=ti. Adev[rul mi s-arat[.
Cine m-a vr[jit pe mine? Simt colea... pe cineva...
Cineva ]mi porunce=te... Vreau s[ scap din lan\...
VR{JITOAREA
(din umbr[)
Ha! Ha!
ILEANA
Cine-a r`s?
VR{JITOAREA
Eu, baba Vraga! Am venit la s[rb[toare!
Ha, ha, ha! Vrea s[ m[n`nce jalea mea r[zbun[toare,
Ura mea care ucide... F[t-Frumos, ai ]n\eles?
Nu, Ileana Cos`nzeana nu pe tine te-a ales!
Toate g`ndurile, toate, Zmeului i le p[streaz[.
(Ilenei)
Nu-i a=a, m`ndre\ea babei?
ILEANA
Mai visez?
129
VR{JITOAREA
Nu, nu! E=ti treaz[!
Zmeul ]\i va fi st[p`nul p`n[-n clipele de-apoi.
Hai cu mine... hai cu maica l`ng[ d`nsul...
(Ia de m`n[ pe Ileana, care o urmeaz[ vr[jit[. Dintre flori, se ive=te
Sorina, care li se pune ]n drum.)
SORINA
}napoi!
VR{JITOAREA
}napoi tu! Ce te-amesteci? Ce-mi r[sari mereu ]n cale?
SORINA
Vreau s[ nimicesc odat[ lan\ul farmecelor tale!
VR{JITOAREA
Nu-mi c[lca ]mp[r[\ia ]ntunericului!
SORINA
Cum?
Ai voi s[ fii st[p`n[ =i ]n \ara mea, acum?
VR{JITOAREA
Sunt st[p`n[ pretutindeni unde fiul meu trecut-a...
Pretutindeni sam[n ura, m[tr[guna =i cucuta.
S[ se-ntunece p[m`ntul, piar[ tot ce nu e zmeu,
+i de-a pururi, pe ruine, s[ domneasc[ fiul meu!
130
SORINA
Zmeul a murit, s[rmanul! Odihneasc[-se ]n pace...
Ce-o s[-i fac[ r[zbunarea?
VR{JITOAREA
Sufletul o s[-i ]mpace!
SORINA
Ieri am ap[rat pe unul, azi ]i ap[r pe-am`ndoi!
VR{JITOAREA
Am`ndoi atunci s[ piar[! Am`ndoi! Am s[ te-ndoi
+i pe tine! R[zvr[tirea vei pl[ti-o scump! S[ pice
Tr[snetul pe ei, s[-i ard[, s[-i r[stoarne, s[-i despice!
Vifor viu =i vijelie s[-nve=minte cerul gol...
Duhuri negre s[ s-adune... Hai, veni\i ]n rotogol!
SORINA
Nu se mi=c[ firul ierbii... nici o frunz[ n-ai clintit-o.
VR{JITOAREA
Am s[ te clintesc pe tine, ma=tero =i r[zvr[tito!
Veni\i, nouri, ]n puhoaie! Te cutremur[, p[m`nt!
Vars[ foc =i v`lv[taie peste ea!
SORINA
Nu m[-nsp[im`nt!
Nici p[m`ntul nu te-ascult[, nici ]naltul nu-\i r[spunde!
VR{JITOAREA
Am s[ chem atuncea iadul =i rusalcele din unde!
Cu moroii =i strigoii s[ pofteasc[ =apte vraci,
131
Trei solomonari s[ vie, nou[ draci =i pui de draci,
V`rcolaci =i iele rele de-ale mele, slujitoare,
Surioare s[ s-adune din genune... cucuv[i,
Urle-n turle lupii, surle, gu=teri me=teri de prin v[i,
Cl[i de c`rti\e, ghionoaie ]n puhoaie pe coclauri,
+obolanii, dolofanii, fauri, tauri =i balauri,
Licuricii =i piticii, pricolicii, oastea mea,
Aduna\i-v[ s[ sugem s`nge t`n[r! Ha! Ha! Ha!
SORINA
R`zi! Zadarnic r`zi! Mi-e mil[! Neputin\a ta e mare!
Nu vezi? Nu r[spunde nimeni la dr[ceasca ta chemare!
VR{JITOAREA
Vino tu, Ileano! Haidem! Ce mai stai? Ia-m[ de m`n[,
S[ plec[m la casa noastr[, am s[-\i dau puteri de z`n[,
Ai s[ fii zmeoaic[, maic[... locul zmeului s[-l iei!
F{T-FRUMOS
Piei, n[p`rc[ blestemat[! Piei din calea noastr[, piei!
Scutur[-te, Cos`nzeano, =i de farmec te dezleag[.
Vino, dragostea te cheam[!
VR{JITOAREA
Las-o, cum o vrea! S-aleag[.
F{T-FRUMOS
}ntre ea =i noi alege.
ILEANA
Am ales! L`ng[ iubit!
Blestematul t[u desc`ntec s-a topit, m-am dezrobit.
132
SORINA
Pleac[. Du-te!
VR{JITOAREA
Niciodat[! Cine-mi merge ]mpotriv[?
SORINA
Tu e=ti vrajitoarea h`d[, eu sunt z`na milostiv[.
VR{JITOAREA
Eu \i-am dat puteri de z`n[ =i tot eu \i le r[pesc.
SORINA
Nu mai ai nici o putere!
VR{JITOAREA
Te spulber =i te topesc.
Te blestem s[-\i piar[ darul ce \i-am dat odinioar[!
Smulge-i, v`ntule, cununa! Unu, doi, =i-a treia oar[!
Te prefac din nou fiin\[ p[m`nteasc[, f[r[ dar!
SORINA
Nu mai ai nici o putere, toat[ truda \i-e-n zadar!...
}n v`rtej =i vijelie pe aripa v`ntului,
Tr[snetul s[ mi-o cuprind[ ]n fundul p[m`ntului!
VR{JITOAREA
Nici pe tine nu te-ascult[ draga mea furtun[, draga!
E departe cel ce poate s[ mi-o biruie pe Vraga!
133
BUZDUGAN
(intr`nd)
Nu-i departe, blestemato!
VR{JITOAREA
Cine? Buzdugan?
BUZDUGAN
Da, eu!
Urechelni\[ =i gu=ter!
VR{JITOAREA
Buzdugane! Dragul meu!
BUZDUGAN
Nu mai merge, cucuvaie!
VR{JITOAREA
De ce vrei s[ te r[zbuni?
BUZDUGAN
Mai ]ntrebi?... +op`rl[, broasc[!?...
VR{JITOAREA
Noi am fost prieteni buni,
S[ r[m`nem buni prieteni cum am fost ]n vremi trecute!
BUZDUGAN
M-ai min\it mereu cu vorbe =i cu lacrimi pref[cute,
M-ai trimis la b[t[lie ca s[ m[ despart de ea!
134
Ne-ai vr[jit pe to\i, pe mine, pe draga Sorina mea!
Dar ne-am luminat, ghionoiaie, urechelni\[, =op`rlo!
Am s[-\i viu de hac! Puterea-n fundul iadului azv`rl-o!
Nu mai ai nici o putere: tot p[m`ntul \i-e du=man;
Buzdugan aduce lumii cel mai falnic talisman ...
Cuno=ti fluierul acesta? }l vezi?
VR{JITOAREA
Fluierul-minune!
D[-mi-l! Buzdugane! D[-mi-l! E al meu. Al meu!
BUZDUGAN
P[zea!
Fluier drag, ce din vechime orice fiar[ ]mbl`nzea,
D[r`ma cet[\i =i lan\uri, lumina din \ar[-n \ar[,
+i din an ]n an primindu-l neamurile se n[l\ar[!...
F{T-FRUMOS
C`nt[, Buzdugane,-o doin[ =i pe doin[ s[ se-n=ire
Tot ce e frumos ]n lume: n[dejde =i prop[=ire.
}ntunericul gonindu-l, pe cei buni ]i va p[zi...
BUZDUGAN
Mult ai stat ascuns ]n umbr[, c`nt[! Adu zori de zi!
F{T-FRUMOS
C`nt[, fluiere, o doin[, vr[jile s[ le vr[jeasc[!
(Buzdugan ]ncepe s[ c`nte din fluier. Baba Vraga, vr[jit[ la r`ndul
ei, ]ncepe s[ ridice piciorul =i s[ salte ]ncet, f[r[ puteri, ca la o
porunc[ magic[, p`n[ se pr[bu=e=te.)
135
BUZDUGAN
Iar acum, Sorino, cheam[ tr[snetele s-o tr[sneasc[!
SORINA
}n v`rtej =i vijelie pe aripa v`ntului,
Tr[snetul s[ mi-o cufunde ]n fundul p[m`ntului.
(P[m`ntul se casc[ ]ntr-un tunet =i ]nghite pe Vraga.)
A pierit! Cu ea se duce spaima, noaptea =i minciuna!
F{T-FRUMOS
Nu ne mai desparte nimeni!
ILEANA
L`ng[ tine, totdeauna!
SORINA
Cu ]ncredere ]n via\[ s[ p[=i\i, =i prin iubire
S-alina\i dureri, s-aduce\i oamenilor dezrobire!
Tu, voinice Buzdugane, iart[-m[; am fost vr[jit[!
Dar acum arunc cununa de rusalce ]mpletit[!...
Dragostea ce mi-ai p[strat-o ne va ocroti pe noi,
M`n[-n m`n[ s[ ne-ntoarcem printre oameni am`ndoi!
(Intr[ \[ranii, cu nunta lui P[cal[.)
F{T-FRUMOS
Pace tuturor! Ca fra\ii! Ast[zi to\i suntem voio=i!
lar acum s[-ntindem hora cum =tim noi din mo=i-str[mo=i!
(Hor[.)
Cortina
136
COCO+UL NEGRU
Fantezie dramatic[ ]n =ase acte
PERSONAJELE
DRACUL AL DOILEA |{RAN

ARHANGHELUL MIHAIL AL TREILEA |{RAN
VERDE-}MP{RAT
}
AL PATRULEA |{RAN
VOIEVODUL feciorii lui AL CINCILEA |{RAN
VOIE-BUN{ Verde- UN B{IAT DIN MUL|IME
VOIEVODUL ]mp[rat UN T~N{R
NENOROC CORUL INGERILOR
RO+-}MP{RAT UN DRAC
PAZNICUL B{TR~N AL DOILEA DRAC
PAZNICUL T~N{R MIRA MIRALENA
TEMNICERUL UN |{RAN
F{T-FRUMOS ALT |{RAN
FILOZOFUL DE 60 ANI UN |{RAN B{TR~N
FILOZOFUL DE 70 ANI }NT~IUL T~LHAR
FILOZOFUL DE 80 ANI AL DOILEA T~LHAR
}NT~IUL CURTEAN OLOGUL
AL DOILEA CURTEAN ORBUL
AL TREILEA CURTEAN COCO+ATUL
UN CURTEAN SURDUL
ALT CURTEAN NEBUNUL
}NT~IUL SFETNIC CIUNGUL
AL DOILEA SFETNIC MUTUL
AL TREILEA SFETNIC UN CER+ETOR
UN SFETNIC CU NASUL MARE
}NT~IUL |{RAN VESTE-REA
137
C{L{UL }NT~IUL SOLDAT
SOLUL UN SUPUS
CRAINICUL UN OM DIN MUL|IME
}NT~IUL PURT{TOR AL DOILEA OM
DE FACLE CR{IASA Z~NELOR
UN GLAS }NT~IA Z~N{
AL DOILEA GLAS A DOUA Z~N{
AL TREILEA GLAS A TREIA Z~N{
ALT GLAS O Z~N{
UN SOLDAT ALT{ Z~N{
Curteni, sfetnici, purt[tori de facle, solda\i, cer=etori, \[rani, z`ne,

draci, oameni din mul\ime etc.
138
ACTUL I
Palatul lui Verde-]mp[rat. Zid de piatr[ roas[ si acoperit[

cu mu=chi, m[rgine=te terasa. E noapte. Cerul e ]nnorat.
Nici un fulger. Marea geme surd, ]n poale. Un orologiu
bate miezul nop\ii; din dep[rtare ]i r[spund altele. Din-
spre dreapta trec ]n goan[, pe teras[, =apte purt[tori de
facle. Se face iar ]ntuneric; s-aude oftatul ]nabu=it al
m[rii. Apoi lini=te. Dezlipindu-se ca dou[ buc[\i de ]ntu-
neric, din ]ntunericul nop\ii, cei doi paznici ies din dreapta
s[lii =i privesc de pe trepte ]n urma celor =apte facle.
Apoi, paznicul cel b[tr`n se ]ntoarce la dreapta =i, cu
ochii la fereastra ]nchipuit[ a lui Verde- ]mp[rat, spune
paznicului t`n[r.
PAZNICUI B{TR~N
Trecut-a miezul nop\ii =i totu=i ]mp[ratul
Lumina nu =i-o stinse. Ora=ul, tot palatul
E plin ca niciodat[ de oameni =i lumini...
PAZNICUL T~N{R
Ce tain[ se urze=te?
(Speriat, b[tr`nului care-=i face cruce:)
B[tr`nule, te-nchini?
De ce te-nchini?
PAZNICUL B{TR~N
O, Doamne, ]nl[tur[ n[pasta!
PAZNICUL T~N{R
Dar ce-i?
139
PAZNICUL B{TR~N
Mi-aduc aminte de-o noapte tot ca asta...
Gemea, la poale, marea, sub cerul ]nnorat;
Odaia-mp[r[teasc[ =i-atunci a luminat
T`rziu, ]n toiul nop\ii... Mi-aduc aminte bine,
Pe-o noapte tot ca asta, ]n chinuri =i suspine,
Pe c`nd urca din mare un c`ntec de prohod,
Muri ]mp[r[teasa n[sc`nd un voievod!...
PAZNICUL T~N{R
(care nu-=i dezlipe=te ochii de la fereastra ]mp[ratului)
Te ui\i? Pe cap el poart[ coroana-mp[r[teasc[,
Alearg[... se fr[m`nt[... ]ncepe s[ vorbeasc[...
E singur =i vorbe=te!
PAZNICUL B{TR~N
Arhanghelul Mihai
S[-l aib[-n paz[!...
(Din dreapta ies al\i trei purt[tori de facle.)
}NT~IUL PURT{TOR DE FACLE

(celorlal\i doi)
Fuga!...
PAZNICUL B{TR~N
(oprindu-l, pe c`nd ceilal\i doi ies)
Prietene, ia stai,
(purt[torul ]=i ]nfige tor\a ]n p[m`nt)
+i spune-mi ce-nsemneaz[ at`ta fr[m`ntare?
140
PAZNICUL T~N{R
De unde vii =i unde alergi a=a de tare?
PAZNICUL B{TR~N
De ce alearg[ facle pe uli\i =i-n palat?
PAZNICUL T~N{R
De ce n-a stins lumina sl[vitul ]mp[rat,
Ci st[ de veghe ]nc[?
PAZNICUL B{TR~N
Ce tain[ se urze=te?
}NT~IUL PURT{TOR DE FACLE

M[ria-sa e prada n[lucilor! Vorbe=te
De moarte... de primejdii... de-un ceas care-a b[tut
}n inima-i b[tr`n[, spun`ndu-i: Ai trecut!
}i pare c[ pe ziduri coco=ul negru c`nt[
Vestindu-i clipa mor\ii... }n zbucium se fr[m`nt[
Trezind ]ntreg palatul din somn. Noi alerg[m,
Acum, din cas[-n cas[, pe sfetnici s[-i scul[m,
S[ vin[ to\i aicea, la sfatul ce se \ine
Acum, la miezul nop\ii...
(Lu`ndu-=i tor\a =i plec`nd.)
V[ las...
PAZNICUL B{TR~N
Te du cu bine!
(}ngrijorat.)
141
}=i simte ceasul mor\ii =i vrea s[ \ie sfat...
(G`nditor.)
Pe zid, coco=ul negru, ]n noapte, a c`ntat!...
+tiam eu ce-nsemneaz[ a somnului z[bav[...
Da... da... mi-aduc aminte, =i-n noaptea cea grozav[
C`nta coco=ul negru...
PAZNICUL T~N{R
Eu nu-l aud... Dar tu?
PAZNICUL B{TR~N
Nici eu! Dar, vezi, =i-atuncea spunea c[ s-ab[tu
Aici coco=ul negru =i-a=a a fost. Oricare
Din noi ]=i simte r[ul ]n felul s[u. De-\i pare
C[-n jurul t[u plute=te al mor\ii vultur greu,
De ai vreo presim\ire, s-o crezi, copilul meu!
N[pasta ]=i trimite nainte vestitorii...
Plugarii v[d pe cas[ o buh[. V`n[torii
Un iepure, o broasc[, un cìne ori un ied...
Sunt soli, sunt solii mor\ii, copilul meu, =i-i cred!
... De mult, veneam acas[ pe-o negur[ ad`nc[...
Mergeam pe \[rmul m[rii... Deodat[, v[d, pe-o st`nc[,
Un cìne mare, negru. Urla, s[rea, c[dea;
Porneam pe alt[ cale, el iar ]n calea mea!
De ce m[ urm[re=te =i-mi url[ ]n ne=tire?!
Ziceam, sim\ind ]n suflet o neagr[ presim\ire...
Pe inim[-mi c[zuse triste\ea ca un nor...
Gr[besc, ajung acas[...
PAZNICUL T~N{R
+i?...
142
PAZNICUL B{TR~N
Singuru-mi fecior
Dormea, ]ntins pe mas[!...
PAZNICUL T~N{R
Murise?
PAZNIGUL B{TR~N
Se-necase!
PAZNICUL T~N{R
Vezi? Semnul r[u!
PAZNICUL B{TR~N
Da, semnul...
(Se aude fream[t de glasuri din st`nga.)
Dar, iat[, pe la case
S-aprind lumini...
PAZNICUL T~N{R
V[d sfetnici ]n haine de curteni,
S-apropie...
PAZNICUL B{TR~N
A=a e!...
PAZNICUL T~N{R
Pe-acolo vin o=teni...
Un vornic... altul... altul... paharnicul... chelarul...
Un crainic, vistierul...
143
PAZNICUL B{TR~N
Cam trist. De ce?
PAZNICUL T~N{R
Pitarul...
S-adun[ to\i... A= zice s[ st[m ascun=i pe-aici,
S[ fim =i noi de fa\[...
PAZNICUL B{TR~N
A=a e! Bine zici!
(Fream[tul de glasuri cre=te. Din st`nga cad lumini. }ncep s[
vin[ curtenii ]nso\i\i de purt[torii faclelor. Scena se lumineaz[.
Cei doi paznici se ascund ]n st`nga. Curtenii morm[ie.)
}NT~IUL CURTEAN
(nedumerit)
A=a, ]n toiul nop\ii!...
AL DOILEA CURTEAN
Ce soart[ rea!
AL TREILEA CURTEAN
Ce soart[!
}NT~IUL SFETNIC
Dormeam ad`nc. Deodat[, aud b[t[i ]n poart[.
M[ uit =i v[d lumin[. Mirat, speriat, m[ scol,
M[-mbrac =i ies afar[; un om f[cea ocol
}n jurul casei mele. }ntreb. Era un crainic
Trimis de ]mp[ratul. S-apropie =i, tainic,
144
}mi spune: Domnul nostru te cheam[ la palat!
De ce? ]ntreb cu fric[. De ce? Se \ine sfat!
At`t mi-a spus!...
AL DOILEA SFETNIC
+i mie!
AL TREILEA SFETNIC
+i tot a=a =i mie!...
(Alt r`nd de curteni intr[.)
UN CURTEAN
(privind pe cei sosi\i ]nainte)
Da... da... e toat[ curtea...
ALT CURTEAN
Ce-o fi acum, s[ fie...
(Cu ochii la cer.)
St[p`ne ]ndurate, acum nu ne l[sa!...
(S-aud tr`mbi\i din partea st`ng[. Curtenii se cutremur[.)
}NT~IUL CURTEAN
Privi\i!
AL DOILEA CURTEAN
St[p`nul!
AL TREILEA CURTEAN
Vine!...
145
CRAINICUL
(venind repede din dreapta)
Curteni, m[ria-sa!
(Verde-]mp[rat n[v[le=te ]n scen[. E un b[tr`n uscat, chel =i
nervos. Are ochii ]n fundul capului, nasul ]ncovoiat, barba lung[,
sub\ire =i ]ncovoiat[ ]n afar[. Ca =i palatul, el pare acoperit din
cap p`n[ ]n picioare de un mu=chi verde, ce-l face ]nvechit. La
intrarea lui, to\i curtenii cad la p[m`nt, cu mìnile ]ntinse, cu
fruntea pe mìni.)
INT~lUL SFETNIC
(ridic`ndu-se)
Pleca\i m[riei-tale, \i-ur[m zile senine...

}\i d[m ]ncredin\area supunerii depline...
Dorin\a cea mai mic[ gr[bi\i s[-\i ]mplinim,
Cu pre\ul vie\ii noastre vom =ti s[ te p[zim!
}MP{RATUL
(urc`ndu-se pe tron)
Sunte\i cu to\ii? Bine!... Aicea-i vistierul?
DRACUL
(sub chipul Vistierului)
Aicea!
}MP{RATUL
(amenin\[tor)
Ai de furc[!
146
DRACUL
(cade ]n genunchi implor`nd)
O, iart[-m[, =i cerul
S[-\i dea o via\[ lung[! Am fost smintit, smintit!...
Dar crede-m[, st[p`ne, nevoia m-a silit
S[ fur avutul \[rii...
}MP{RATUL
+tiam, =tiam, t`lhare!
Dar nu te chem de-aceea! O treab[ mult mai mare:
Te chem s[-\i spun =i \ie c[ ceasul mi-a sunat,
C[ vreau s[ v[d aicea, pe loc, ]ncununat
Feciorul meu cel mare, pe-a noastr[-mp[r[\ie...
(Murmure.)
}NT~IUL SFETNIC
St[p`ne, legea \[rii vorbind...
}MP{RATUL
Ce-mi pas[ mie!
Chema\i aici feciorii!! +i voi s[ m-asculta\i!
(Se d[ jos de pe tron =i alearg[ spre zidul dinspre mare.)
Ce noapte mohor`t[!... Ce nori ]ntuneca\i!...
(Cerului:)
Un fulger!... D[-mi un fulger!... Nimica!... Marea geme
+i colc[ie, =i fierbe, =i-ncepe s[ blesteme...
(Tare.)
Un tunet! Vreau un tunet!...
147
}NT~IUL SFETNIC
M[rite doamne, zic...
}MP{RATUL
Ce zici? Astup[ cerul s[ nu mai v[d nimic!
(C`\iva curteni ]nchid dou[ perdele mari ce astup[, odat[
cu cerul, =i vechiul zid de piatr[. Verde-]mp[rat se urc[
pe tron, vrea s[ spun[ ceva, ]=i a\inte=te urechea, apoi, ca
=i cum ar fi auzit ceva groaznic, ]=i astup[ urechile =i
strig[:)
Goni\i coco=ul negru, s[ nu-i aud c`ntarea!...
Sa c`nte tr`mbi\i... tr`mbi\i... s[ nu s-aud[ marea!...
(}ncep s[ c`nte fanfarele ]n culise. Verde-]mp[rat urc[
iar[=i treptele =i, privind ]n dreapta, strig[ c`nt[re\ilor:)
C`nta\i! C`nta\i mai tare!...
(Tr`mbi\ele c`nt[ mai tare.)
Destul, c[ m-asurzi\i!...
(Tr`mbi\ele tac. Curtenilor:)
Coco=ul negru c`nt[... goni\i-l, n-auzi\i?
}NT~IUL SFETNIC
St[p`ne, nu e nimeni... Nesomnul te fr[m`nt`.
}MP{RATUL
Nebun =i prost! Ascult[... N-auzi? N-auzi cum c`nt[?!
E diavolul!... Mi-aduce grozave prevestiri!...
(Se repede ]n fund =i d[ perdeaua ]ntr-o parte.)
Ci sparge-te, furtun[!... Vreau fulgere!... Sclipiri!...
Ori vre\i s[ mor =i-atuncea s[-ncepe\i! Hai, odat[!...
148
}NT~IUL SFETNIC
(]ncerc`nd s[-l potoleasc[)
V[zduhul greu, st[p`ne, =i marea-nt[r`tat[...

Vreun vis ur`t... nesomnul...
}MP{RATUL
Batr`n nebun =i prost,
S[ taci! Coco=ul negru nu c`nt[ f[r[ rost!...
S-adun[ o=ti du=mane din scaun s[ m-alunge...
Un fream[t lung, n[prasnic, urechile-mi ajunge...
V[d moartea mea... v[d moartea!...
}NT~IUL SFETNIC
St[p`ne...
}MP{RATUL
Ce mai vrei?
Copiii mei s[ vin[! Chema\i feciorii mei!
(Un crainic iese. Verde-]mp[rat se duce la perdele =i le deschide
de tot.)
Tu, sabie albastr[, de ce nu spinteci norii?
Ci sparge-te, furtun[!...
(Se ]ntoarce ]nspre curteni.)
Hei, unde-mi sunt feciorii?
S[-i v[d naintea mor\ii...
AL DOILEA SFETNIC
St[p`ne, sunt p[reri!
149
}MP{RATUL
P[reri, p[reri, b[tr`ne? De ce n-au fost =i ieri,
+i-acum o s[pt[m`n[... =i-acum un an... =i zece...
Auzi? Auzi cum c`nt[? Cum c`nt[ =i se-ntrece...
(Cei doi feciori ai lui Verde-]mp[rat intr[.)
Copiii mei... ]ncoace. A=a! Dormea\i, ori nu?
VOIEVODUL VOIE-BUN{
E cald =i marea geme... Eu n-am dormit...
}MP{RATUL
(voievodului Nenoroc)
Nici tu?
VOIEVODUL NENOROC
Nici eu!
}MP{RATUL
Nici eu, b[iete, nici eu! Sunt semne rele...
VOIEVODUL MENOROC
Ce surd love=te marea cu valurile-i grele!
VOIEVODUL VOIE-BUN{
}n ceruri nici un fulger!...
}MP{RATUL
(lui Nenoroc)
Coco=ul c`nt[ iar
Ca-n noaptea cea grozav[ c`nd ai venit pe lume...
150
Pluteau ]n neguri cerul, =i apele ]n spume,
C`nta coco=ul negru pe zidul vechi, c`nta,
+i tr`mbi\a-i vr[jma=[ o clip[ de-nceta;
}n lini=te de moarte pornea din nou s[ sune,
R[zbind prin v[lm[=agul oft[rilor nebune
Al pl`nsetului mamei =i-al pl`nsetului t[u...
Sim\eam, sim\eam c-aicea c[zuse duhul r[u!
Ce noapte fu atuncea! Ofta cumplita mare,
C`nta coco=ul negru mai tare, tot mai tare,
Iar tu veni=i ]n lume t`rziu, ]n zori de zi,
+i mama ta, s[rmana, n[sc`ndu-te muri!
C`nta coco=ul negru, =i rele ursitoare
Treceau ]n v[luri negre dan\`nd, dan\`nd u=oare,
|in`ndu-se de m`n[ cu degete sub\iri,
Ursindu-\i toat[ via\a cu negre prevestiri...
(Lui Voie-Bun[:)
Tu, fiul meu mai mare, voinice Voie-Bun[,
Nascut pe-o noapte bl`nd[, pe razele de lun[,
Cu bl`nde ursitoare ai fost ]nt`mpinat
Domni-vei, deci, ]n pace pe tronul de-mp[rat.
Dar tu, copil ai mor\ii, n[scut ]n chinuri grele,
Tu n-ai avut la leag[n dec`t ursite rele...
Ascult[-m[, copile; de vrei s[ te p[ze=ti,
}nseamn[-\i aste dou[ cuvinte b[tr`ne=ti:
Fere=te-te de g`ndul ce duce la pierzare,
S[ n-afli niciodat[ ce-i dincolo de zare!
S[ nu te-ntrebi, b[iete, de ce-i a=a =i nu-i
Altminteri lucrul [sta!... S[ nu te-ncrezi oricui...
Adesea dracul vine ]n hain[ preacinstit[
De sfetnic ori prieten!... S-alungi orice ispit[,
+i, mai presus de toate, \i-o spun acuma iar,
S[ nu te-ntrebi ce-ascunde al z[rilor hotar!...
+tiu bine c[ pe scaun ai fi =i tu ]n stare
151
S[ stai cu vrednicie... Dar el, fiind mai mare,
Ursita ]l alege s[-l facem domnitor...
Cu mintea ta istea\[ s[-i stai ]ntr-ajutor...
VOIEVODUL NENOROC
(pe g`nduri)
...C`nta coco=ul negru pe-o noapte f[r[ stele...
A fost a=a de trist[ ursita vie\ii mele!...
+i eu am fost aicea al doilea n[scut
Acesta-i nenorocul ]ntì ce m-a p[scut...
Ce rost mai am aicea de-acuma ]nainte?...
A= vrea s[ plec...
}MP{RATUL
Cum? Unde?
VOIEVODUL NENOROC
Iubitul meu p[rinte,
A= vrea s[ plec ]n lume...
}MP{RATUL
Vorbe=ti cu-adev[rat?
VOIEVODUL NENOROC
Ce rost mai am aicea c`nd altu-i ]mp[rat?
Visez de mult, o, tat[, un drum spre alt[ \ar[...
Mi-e dor de alte stele... de-o nou[ prim[var[.
A= vrea sa plec de-aicea!
}MP{RATUL
Cum? Unde s[ te duci?
152
VOIEVODUL NENOROC
Nici eu nu =tiu... }n lume!...
}MP{RATUL
Copilul meu, apuci
O cale rea! Dar spune, de ce vorbii cu tine!?
De ce \i-am spus at`tea? A, nu! De ce? Dar bine!...
A, nu! Ce nebunie!... Ce g`nd \i s-ab[tu!...
Te pa=te nenorocul nu, dragul tatei, nu!...
VOIEVODUL NENOROC
N[pasta c`nd te-ajunge, te-ajunge ori=iunde,
Oric`t te temi de d`nsa =i oric`t te-ai ascunde!...
Ea vine dup[ tine atunci c`nd fugi de ea...
Iubitul meu p[rinte, ascult[ ruga mea!
A= vrea s[ plec ]n lume. D[-mi partea de avere...
}n suflet simt av`nturi, ]n bra\ul meu putere...
De-at`t amar de vreme m[ lupt =i m[ fr[m`nt...
M[ lupt cu mine ]nsumi =i nu =tiu cine s`nt!
M[ simt ]nchis aicea... M[ cheam[ zarea larg[...
Mi-e inima un vultur, =i pieptul o s[-mi sparg[
De nu-i dau drumul singur!... A= vrea s[ fac ceva,
Ceva m[re\... }n mine...
}MP{RATUL
Copile, nu pleca!
VOIEVODUL NENOROC
}n trupul meu alearg[ puteri neistovite...
A= vrea s[-nving p[m`ntul!
153
}MP{RATUL
P[m`ntul te ]nghite.
At`tea vie\i frumoase p[m`ntul nimici!
S[ nu te duci, copile! R[mì, r[mì aci!
A=a-i, curteni?
UN SFETNIC
A=a e!
}MP{RATUL
Ce zice\i voi, s[ plece?
}NT~IUL SFETNIC
A, nu!
AL DOILEA SFETNIC
S[-l prind[ ho\ii!...
}NT~IUL SFETNIC
S[ moar[!... S[ se-nece?!
AL TREILEA SFETNIC
A, nu!
DRACUL
(sub chipul Vistierului)
St[p`ne!
}MP{RATUL
Ce e?
154
DRACUL
Copilul e b[rbat.
De vrea s[ piece, las[-l! P[m`ntu-i lung =i lat...
S[-l vad[... s[-l cunoasc[... Da, las[-l s[ porneasc[!
S[-i d[m o jum[tate din partea-mp[r[teasc[?
}MP{RATUL
Ce? Cine-i? Vistierul? S[ taci din gur[ tu,
T`lhare!...
DRACUL
}mp[rate, ascult[!
}MP{RATUL
Cum s[ nu!...
Ai vrea sa-\i cer, acuma, p[rerile =i \ie?!
Ori poate pui la cale vreo nou[ t`lh[rie?
(}l ia de g`t.)
R[spunde iute, spune! Ori tu l-ai ]ndemnat?
De ce s[ plece-n lume?
DRACUL
Copilul e b[rbat!...
+i-un dor purtat ]n suflet o vreme-ndelungat[,
Oric`t l-ar pa=te moartea, nu moare niciodat[!
Se zbate, cre=te, scade, se str`nge, pare stins,
Dar iar[=i izbucne=te =i urc[ ne]nvins!
Ca flac[ra ce sare deodat[, ca izvorul
Ce sparge st`nca tare, a=a ]nvinge dorul...
A=a, c[ci via\a-i plin[ de tainice puteri,
}nvinge orice stavili =i ori=ice dureri!...
155
}MP{RATUL
Afar[!... Piei, satano!...
(Dracul iese umilit.)
+i tu, copilul tatei,
}ncearc[-te =i pune z[gazuri ne-nfr`natei
Porniri. R[mì aicea!
VOIEVODUL NENOROC
Nu, tat[, nu m[ plec!
D[-mi partea cuvenit[ =i las[-m[ s[ plec...
}MP{RATUL
Copilul meu, voin\a mi-e ne]nduplecat[!
Eu =tiu o pild[ veche: A fost, demult, un tat[
Ce-avea un fiu cuminte =i-un fiu risipitor;
Cel mic, cer`ndu-=i partea, porni, r[t[citor,
Pierdu averea toat[ =i-apoi s-a-ntors acas[
}nvins.
VOIEVODUL NENOROC
Cunosc povestea!... S-o pierd =i eu, nu-mi pas[!
}MP{RATUL
Ca tat[l din poveste a= vrea s[ te primesc,
Dar nu =tiu, dragul tatii, de-o fi s[ mai tr[iesc...
R[mì aicea! Pilda-i f[cut[ s[ slujeasc[...
}n lume pierzi averea, puterea tinereasc[...
De ce s-ajungi pe drumuri ca fiul cel pierdut?
VOIEVODUL NENOROC
O, fiul din poveste!... }l =tiu, l-am cunoscut!...
O, fiul din poveste ]l simt, ]l simt ]n mine!...
156
Sunt eu! }ndr[gostitul de z[rile senine
Pe care trec cor[bii =i berze-n asfin\it...
E cel pe care via\a de r`nd l-a obosit!
}n orice prim[var[, =i vara treierate,
Acelea=i vii culese sub cerul ]nnorat,
Acelea=i oi p[scute =i mulse pe-nserat,
Acelea=i griji m[runte, sf`r=ite ca furnica,
Mereu aceea=i via\[, nimica nou, nimica,
Mereu aceea=i via\[, ]n pieptul s[u trezi
Un dor de-o via\a nou[, sporit din zi ]n zi...
+i-n ziua c`nd cerut-a p[rintelui averea,
El n-a plecat ]n lume s[ caute pl[cerea.
Ci marea bucurie de-a =ti =i de-a vedea...
}n fiul din poveste eu v[d povestea mea...
Da, fiul din poveste sunt eu, ]ndr[gostitul
De dunga care-nchide ]n zare nesf`r=itul,
E cel care viseaz[ ora=e... \[rmuri... m[ri...
Gr[dini necunoscute, albastre dep[rt[ri...
Un c`ntec nou... lumin[... =i g`nduri fr[m`ntate,
+i pietrele cioplite, =i m`ndrele palate,
+i zarea care cre=te cu c`t o vezi mereu...
Ca fiul din poveste visez acum =i eu!...
}MP{RATUL
Sf`r=itul... spune... care-i?
VOIEVODUL NENOROC
Sf`r=itul? Ori=icare!
}MP{RATUL
Averea spulberat[... =i zilele amare,
+i hrana ]mp[r\it[ cu vitele de r`nd...
A=a-i?
157
VOIEVODUI. NENOROC
Da, dar nu-mi pas[!
}MP{RATUL
S[-\i pese!
VOIEVODUL NENOROC
Mai cur`nd
A= vrea s[ duc ]n lume cumplita s[r[cie
Dec`t s[ stau aicea ]nchis pe ve=nicie...
}MP{RATUL
Destul!... At`ta vreme c`t mai tr[iesc, \i-o spun:
Tu n-ai s[ pleci de-acas[!...
VOIEVODUL NENOROC
St[p`ne, m[ supun!
}MP{RATUL
A=a!... Copii =i sfetnici, de-acum v[ las cu bine!...
Coco=ul negru c`nt[ din nou. E pentru mine!...
Curteni, s[ intre solul lui Ro=u-]mp[rat!
SOLUL
St[p`nul meu, st[p`ne, se-nchin[ preaplecat.
}MP{RATUL
M[-nchin! Aduci cu tine r[spunsul de-mp[care?
SOLUL
+i da, =i nu, st[p`ne!
158
}MP{RATUL
M[ umple de mirare
Acest r[spuns. Vorbe=te...
SOLUL
I-am spus: Sl[vit st[p`n,
M[ritul craiul Verde sim\indu-se b[tr`n
+i vr`nd s[ fac[ pace cu tine m[ trimite
Cu g`nd de ]ncuscrire... St[p`ne preasl[vite,
}\i cer pe Miralena, odorul t[u curat,
So\ie pentru fiul lui Verde-]mp[rat!...
St[p`nul meu r[spunse voios: A ta solie
}n sufletu-mi revars[ nespus[ veselie!
Chem[ la el domni\a =i-i zise: Fata mea,
G[te=te-te de nunt[, un domn viteaz ar vrea
S[ pun[ pe-a ta frunte a \[rii lui cunun[...
G[te=te-te de nunt[te cere Voie-Bun[!
Domni\a Miralena \in`ndu-=i ochii-n jos
R[spunse: Nu vreau, tat[!... Visa la F[t-Frumos!
}MP{RATUL
+i-atunci?
SOLUL
St[p`nul nostru cuprins de-o grea m`nie,
La g`ndul c[ se stric[ aceast[ cununie,
A spus cuvinte grele domni\ei =i-o goni!...
}MP{RATUL
+i-acuma unde-i Mira?
159
SOLUL
Vai, cine poate =ti!...
Va fi plecat ]n lume s[-=i caute alesul...
}MP{RATUL
Vestirilor grozave le aflu ]n\elesul!...
S[rmane Voie-Bun[, solia fu-n zadar...
}l =tiu... ]l =tiu prea bine... te-a=teapt[ lupte iar...
Str[vechea noastr[ ceart[ va-ncepe-o iar, cu tine,
Te-a=teapt[ zile grele... ]l =tiu... ]l =tiu eu bine!...
Va-ncepe iar cu-acelea=i str[vechi amenin\[ri
Cer`nd din nou domnia s[rmanei noastre \[ri!...
Era a=a de bine urzit[ ast[ pace!...
SOLUL
+i, totu=i, vrea-mp[carea!
}MP{RATUL
Nu crezi c[ se preface?
SOLUL
O, nu, c[ci ]\i trimite un dar frumos!...
}MP{RATUL
(mirat)
Un dar?
Apropie-te...Vino!...
(Solul ]nainteaz[ p`n[ l`ng[ tron =i, apropiindu-se de
]mp[rat, ]l love=te ]n piept cu un pumnal.)
160
}MP{RATUL
(=ov[ind)
T`lhar!... T`lhar!...
(Tr[sne=te. Curtenii ]=i ascund fa\a cu ve=mintele. Solul se
repede ]n fund =i, de pe zidul terasei, se arunc[ ]n mare.
Toate acestea se petrec foarte repede.)
Solda\i, ]nchide\i poarta cet[\ii! S[ s-adune
O=tiri pe malul m[rii... Oh!... Mare crainic, spune
Porunca mai departe s-aud[ to\i.
(Cade pe tron \inut de cei doi feciori.)
CRAINICUL
(spre culisele din st`nga)
Solda\i!
}nchide\i orice poart[ =i-n grab[ v-aduna\i,
}ntreaga oaste-a \arii la mare s[ porneasc[,
+i spune\i mai departe porunca-mp[r[teasc[!
(Un glas care se pierde ]n culise:)
Solda\i, ]nchide\i poarta...
IMP{RATUL
(ascult`nd mul\umit)
A=a... A= vrea s[ mor
}n patul meu...acolo...s[-mi fie mai u=or...
(Cei doi feciori vor s[-l duc[ sus)
Nu, nu, copii, r[m`ne\i... Eu vreau s[ am dovad[
C[ fiii mei =i ast[zi =tiu limpede s[ vad[...
S[ sta\i aici... r[m`ne\i...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
O, tat[!
161
}MP{RATUL
(face semn la doi slujitori)
Clipa-i grea!...
+i vreau s[ fie ve=nic vegheat[ \ara mea!...
(Iese, purtat de doi slujitori, ]n sunetele tr`mbi\elor.)
VOIEVODUL VOIE-BUN{
(ridic`nd cununa ]mp[r[teasc[ =i pun`nd-o pe cap
se urc[ pe tron)
O=teni, iubite frate, frunta=i ai \[rii mele,
Cu inima str[puns[, ]n aste clipe grele,
}mi pun, pios, pe frunte, cununa de-mp[rat!
A= vrea s[-ncep domnia \in`nd cu voi un sfat...
}NT~IUL SFETNIC
Pleca\i m[riei-tale ur[m zile senine!...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Du=mani de-ai \[rii noastre s-arat[ la hotare!...
Voind s[ foloseasc[ a noastr[ tulburare
Lovir[, mi=ele=te, ]n omul cel mai sf`nt...
Sunt ani de c`nd v`neaz[ cununa sub cuv`nt
C[ \ara fu odat[ a lor =i c[ str[mo=ii
B[tr`nului meu tat[ uciser[ pe ro=ii
De-aici, lu`nd domnia. Dar veacuri au trecut...
P[catele se iart[... =i \ara ce-a crescut
A noastr[ e, de-a pururi! S[ afle dar o=tirea
Vr[jma=ilor, s[ afle c[ nu ne pierdem firea.
Ce trebuie s[ facem?... S[-ncepem preg[tiri...
162
La lupt[, dar, la lupt[!... Adune-se o=tiri
De pretutindeni! Marea s[ geam[! Iar vr[jma=ii
S[ vad[ c[ o=tenii, s[ vad[ c[ urma=ii...
UN SOLDAT
(n[v[lind ]n scen[)
E prea t`rziu, st[p`ne!... Cor[bii mari sosesc...
O=tirile vr[jma=e ]n \ar[ n[v[lesc,
Omoar[ p[zitorii... cuprind avutul \[rii...
N[vala-i ocrotit[ de negurile m[rii.
Cor[biile noastre se-neac[ r`nd pe r`nd...
De vrea s[ plece oastea, s[ plece mai cur`nd!...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
A=a? Pornim la lupt[ acuma! Vitejia
Cet[\ii e ne-nfr`nt[!...S[-nceap[ b[t[lia!
}nvingem, ori ne facem din mare un sicriu!...
La lupt[, to\i!...
(}=i scoate palo=ul.)
CURTENII
La lupt[!
VOIEVODUL VOIE-BUN{
(cobor`nd de pe tron)
La lupt[!
RO+-}MP{RAT
(intr[ ]nso\it de curtenii s[i)
Prea t`rziu...
Cetatea e luat[... +i marea... =i palatul!...
163
VOIEVODUL VOIE-BUN{
(]nfrunt`ndu-l)
Minciun[!... Trage spada!...
RO+-}MP{RAT
(curtenilor s[i)
Lega\i-l!... }mp[ratul
Nu lupt[ cu supu=ii!...
(Doi solda\i de-ai lui Ro=-]mp[rat se apropie de ]mp[ratul
Voie-Bun[ =i vor s[-i lege bra\ele.)
VOIEVODUL NENOROC
(]mbr`ncindu-i)
}n l[turi!
RO+-}MP{RAT
(altor solda\i)
+i pe el!
Voiam s[ fiu mai darnic =i-acuma sunt...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Mi=el!
T`lhar ce-n toiul nop\ii ]mi tulbur[ cetatea!
RO+-}MP{RAT
Eu viu s[-mi fac dreptate!...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
+i care \i-e dreptatea?...
164
RO+-}MP{RAT
S[ pun pe tronul \[rii st[p`nul cuvenit!
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Acel ce-o st[p`ne=te, acela-i nimerit!...
RO+-}MP{RAT
|inutul fu al nostru c`ndva... P[m`nt =i mare,
Cu care drept le \ine\i?
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Cu dreptul celui tare!
RO+-}MP{RAT
Cu dreptul celui tare? Cu-acela=i drept =i eu
M[ fac st[p`nul \[rii trimis de Dumnezeu!...
Iar voi, curteni =i sfetnici, de vre\i s[ v[ supune\i,
V[ iert pe to\i, altminteri!
AL DOILEA SFETNIC
M[rite doamne, pune-\i
}n noi n[dejdea!...
RO+-}MP{RAT
Bine!... =i-acuma ]n palat,
C[ci ard de ner[bdare s[ fiu ]ncununat!
PAZNICUL B{TR~N
(ie=ind din umbr[)
165
M[ria-ta!... o vorb[... Acolo, sus, se stinge
B[tr`nul!... }ndurare! Durerea l-ar ]nvinge
Afl`nd c[ vine altul pe tronul din str[buni...
A=teapt[-l s-odihneasc[ =i-apoi s[ te-ncununi!...
RO+-}MP{RAT
Tr[ie=te ]mp[ratul, curteni? Cu at`t mai bine,
Mai dulce-i r[zbunarea!... S[ afle de la mine!
De n-a murit, s[ moar[ v[z`nd c[-l biruiesc!...
PAZNICUL B{TR~N
S[ nu faci asta, doamne!
RO+-}MP{RAT
Vorbe=ti cam mult!
PAZNICUL B{TR~N
Vorbesc
C`t trebuie! C[ci fapta-\i nu-i fapt[ omeneasc[!
De ce at`ta grab[? A=teapt[-l s-odihneasc[!
RO+-}MP{RAT
Mo=nege, leag[-\i limba!...
PAZNICUL B{TR~N
Tu smulge\i-o!
RO+-}MP{RAT
Solda\i,
Lega\i-mi-l degrab[ =i-n zori s[-l sp`nzura\i!
166
PAZNICUL B{TR~N
(pe c`nd solda\ii ]l leag[)
Lega\i-m[, nu-mi pas[! A=a? Dar \ine minte:

Te-o pa=te nenorocul de-acuma ]nainte!
Blestemu-mi s[ te-ajung[ =i via\a s-o sf`r=e=ti
Mai r[u dec`t aceia pe cari ]i urgise=ti!...
Blestemul meu de-a pururi s[-\i urle ]n ureche.
+i voi, curteni nemernici, mi=ei f[r-de pereche,
Cu ce obraz, ce suflet, primi\i alt ]mp[rat
C`nd altuia, odat[, credin\[ i-a\i jurat?
Cum? Cum nu v[ plesne=te obrazul de ru=ine?
V-a fost ca un p[rinte uitar[\i orice bine?
Paharnice, \ii minte... erai un biet vier;
Tu nu erai nimica, cinstite vistier;
+i tu, ]mp[r\itorul drept[\ii, cu dreptate
|i-ascunzi acuma fa\a?... +i tu, cinstite frate,
+i tu, o, logofete, =i voi, curteni, solda\i!...
V-a fost ca un p[rinte st[p`nul, cum r[bda\i
S[-i calce \ara ho\ii?! Ru=ine s[ v[ fie!
RO+-}MP{RAT
S[ tac[ ]ndr[zne\ul!... Lega\i-l!
PAZNICUL B{TR~N
Mi=elie!
Curteni, ru=ine vou[!
RO+-}MP{RAT
Destul!... Destul!... Solda\i,
Cu ceilal\i doi lega\i-l =i-n zori s[-i sp`nzura\i!
167
Iar voi, curteni =i sfetnici, urma\i-m[-n odaia
}n care vod[ Verde ]=i stinge-acum v[paia.
Trezi\i ]ntreg ora=ul s[ vad[ mìne-n zori
O m`ndr[-ncununare =i trei sp`nzur[tori...
}NT~IUL SFETNIC
Pleca\i m[riei-tale ur[m zile senine...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
(cu dispre\)
Mereu acelea=i vorbe!
PAZNICUI- B{TR~N
Ru=ine! Mi=elie!
VOIEVODUL NENOROC
A, clipa r[zbun[rii ca mìne va s[ vie!...
PAZNICUL B{TR~N
R[bdare! Noaptea asta nu-i noaptea cea de-apoi:
Arhanghelul drept[\ii vegheaz[ peste noi!...
Cortina
168
ACTUL II
}n temni\[. O ferestruic[, ]n fund. Voievodul Nenoroc

doarme pe paie. Un guzgan care trece pe l`ng[ d`nsul
]l treze=te.
VOIEVODUL NENOROC
(se scoal[ speriat)
Piei, fiar[ uricioas[!

(Tremur`nd.)
Ah!...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
(din chilia de al[turi, prin ferestruic[)
Ce e, fr[\ioare?
VOIEVODUL NENOROC
E frig aici!... Guzganii mi-alearg[ pe picioare;
Culcu=ul meu e umed =i rece...
VOIEVOUUL VOIE-BUN{
Ca =i-al meu!
Un rece fior m[-nghea\[...
VOIEVODUL NENOROC
A= vrea s[ mor...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
+i eu!...
169
VOIEVODUL NENOROC
Auzi ceva, departe?
VOIEVODUL VOIE-BUN{
O poart[ se descuie...
Aud cum cad ciocane pe sc`nduri =i pe cuie...
(Cineva \ip[ de departe... Se aud gemete care se pierd
]n fundul temni\elor.)
VOIEVODUL NENOROC
Un \ip[t... Ce s[ fie?
VOIEVODUL VOlE-BUN{
Ne bat sp`nzur[tori...
VOIEVOGUL NENOROC
De-ar trece noaptea!...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Frate, va fi mai bine-n zori?
VOIEVODUL NENOROC
Abia trecu o noapte...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Ce vreme-ndelungat[!...
VOIEVODUL NENOROC
+i nici o noapte-ntreag[?...
170
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Mi-e mintea tulburat[...
}mi pare c[ de veacuri pe paie am z[cut!...
VOIEVODUL NENOROC
+i mie mi se pare c-aicea m-am n[scut.
B[tr`nul paznic unde-i?
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Al[turi, l`ng[ mine...
Vorbir[m p`n-acuma... }ncepe s[ se-nchine...
VOIEVODUL NENOROC
+i-acuma m[-nfioar[ av`ntu-i b[rb[tesc,
M[re\... }n alt[ lume, de-o fi s[-l ]nt`lnesc,
Ne-om duce ]mpreun[ la bunul nostru tat[,
+i-a=a, cu el de m`n[, i-om spune m`ndri: Iat[
Curteanul cel mai vrednic pe care l-ai avut
+i poate niciodat[ tu nu l-ai cunoscut!
Ia uit[-te ce face? E tot ]n rug[ciune? Sau doarme?
VOIEVODUL VOIE-BUN{
(plec`nd de la fereastr[)
Hei, b[tr`ne!...
(Re]ntorc`ndu-se.)
O, frate, ce minune?
Chilia cea de-al[turi e goal[!
VOIEVODUL NENOROC
L-ai strigat?
O fi dormind pe paie!...
171
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Nu, nu era culcat!
V[zui lumin[ mult[... lumin[ orbitoare...
+i-apoi s-a stins deodat[...
VOIEVODUL NENOROC
Ce tain[-i asta, oare?
(Se aud pa=i, z[ng[nit de chei.)
Ascult[... cine strig[?... C[l[ul?... El e!...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Nu!
Duhovnicul... m[ cheam[...
VOIEVODUL NENOROC
Ce vrea? Prime=te-l tu,
Eu nu-l primesc!...
(Se aud alte b[t[i.)
Ascult[... ascult[... cine bate?
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Duhovnicul!... M[ cheam[... S[-l ceri =i tu, o, frate,
De vrei s-ajungi, prin moarte, cu sufletul ]n cer!
(Voie-Bun[ pleac[ de la fereastr[.)
VOIEVODUL NENOROC
Nu!
(Zgomot la u=[.)
Cine e?
172
(Intr[ temnicerul.)
A, tu e=ti, b[tr`ne temnicer?
TEMNICERUL
(un b[tr`n aproape nebun)
Da, eu sunt...
VOIEVODUL NENOROC
Ce te-aduce?
TEMNICERUL
Se face ziu[.
VOIEVODUL NENOROC
Bine!
At`t?
TEMNICERUL
Se face ziu[!
VOIEVODUL NENOROC
Ei, =i?!
TEMNICERUL
(vesel)
Ca un ciorchine
Vei sta, ca un ciorchine!...
VOIEVODUL NENOROC
Dar nu te ]n\eleg!
173
TEMNICERUL
Da! Da! Ca un ciorchine frumos, =i copt =i-ntreg
Vei sta, colo, pe vi\[... Ce m`ndr[ s[rb[toare!
VOIEVODUL NENOROC
Pe care vi\[?
TEMNICERUL
Care? Colo-n sp`nzur[toare.
Pe cea mai nalt[ vi\[, cu ceilal\i doi ciorchini...
F[-\i cruce, f[tul tatii, ori nu =tii s[ te-nchini?...
+i ciorile-or s[ vin[ ]n stol s[ ciuguleasc[
Din prada cea mal dulce, din prada-mp[r[teasc[,
+i vinul o s[ curg[, vin ro=u... negru... bun...
Ha! Ha! Ce mai be\ie!
VOIEVODUL NENOROC
S[rman b[tr`n nebun!
}n loc s[ r`zi, mai bine ai pl`nge lacrimi grele...
Pe tine nu te mi=c[ ursita vie\ii mele?...
TEMNICERUL
Eu stau aici, b[iete, de =apte mii de ani...
Nevasta mi-e =op`rl[... copiii mei guzgani...
La mine nu p[trunde lumina preacurat[.
Eu nu tr[iesc, de-aceea eu nu mor niciodat[...
Tu stai o noapte numai, eu stau de mii de ani.
Nevasta mi-e =op`rl[, copiii mei guzgani.
+i mii =i mii de oameni ]n temni\[ s-adun[...
Pe unii-i \in aicea, pe al\ii...
(face semnul sp`nzur[rii)
cale bun[!
174
I-aduc aicea seara =i-n zori ]i scot de-aici.
De-ai sta pe fiecare o lacrim[ s[ strici,
S-ar umple-o mare-ntreag[. Mai ai un ceas, copile!
VOIEVODUL NENOROC
Mi-e fric[...
TEMNICERUL
+tiu... =tiu bine... s[ mori bogat de zile,
S[ mori frumos =i t`n[r, =i f[r[ de p[cat!...
De vrei s-ajungi la ceruri, cu sufletu-mp[cat,
S-aducem un duhovnic!
VOIEVODUL NENOROC
De asta-mi arde mie?
Mai am un ceas, =i moartea ce-n veci nu ]nt`rzie
M[ prinde, m[ culege cu r`njetu-i dr[cesc...
Mai am un ceas =i tremur, =i-a= vrea s[ nu-l tr[iesc.
M[ zbat ]n gheara mor\ii, =i voi, drept m`ngìere,
Asemeni unui r`njet, trimite\i f[r[ vrere
Un pop[, un duhovnic? De ce?...
TEMNICERUL
}\i d[ un sfat...
}\i iart[ =i p[catul...
VOIEVODUL NENOROC
Eu n-am nici un p[cat!
TEMNICERUL
Duhovnicul!
175
VOIEVODUL NENOROC
La dracu!
TEMNICERUL
Ascult[-m[...
VOIEVODUL NENOROC
Afar[!
TEMNICERUL
S[ =tii: acel ce-alung[ de trebuie s[ piar[
Pe preot, are parte de diavolul...
VOIEVODUL NENOROC
Ei, =i?!
S[ vie Dracul!
TEMNICERUL
(vr`nd s[ ias[)
Bine!...
(Se re]ntoarce.)
Duhovnicul e-aci...
La fratele... al[turi... De-o fi =i-o fi s[-\i par[
C[ tot mai ai nevoie de preot...
VOIEVODUL NENOROC
Ie=i afar[!...
TEMNICERUL
Prea bine... Ies... Dar afl[...
176
VOIEVODUL NENOROC
Cutezi s[ m[ ]nfrun\i?
TEMNICERUL
Eu nu te-nfrunt!...
VOIEVODUL NENOROC
Atuncea?
TEMNICERUL
T`lharii cei mai crun\i,
Ba chiar omor`torii, ]n clipa lor din urm[
Primesc s[-i spovedeasc[ duhovnicul...
VOIEVODUL NENOROC
Ci curm[
Odat[ aste vorbe zv`rlite ]n zadar!...
TEMNICERUL
(Nenoroc nu-l ascult[)
M[ iart[... Dar aicea vorbesc at`t de rar!
A= vrea s[ stau de vorb[, dar nimeni nu-mi r[spunde
Cum merge grùl? Bine! Ei, bravo... Da de unde!
S[ vie un duhovnic, ce zici?
VOIEVODUL NENOROC
Ai s[ sf`r=e=ti?
TEMNICERUL
(luminat)
+tii ce? M[ duc mai bine s[-i spun c[ nu-l prime=ti;
Duhovnicul, s[racul, e om de omenie...
177
}l chemi? }i pare bine! Nu-l chemi? Nu se ]mbie!
M[ duc...
VOIEVODUL NENOROC
(]nduio=at)
Mai stai o clip[... A=a... D[-mi m`na ta...
E=ti omul cel din urm[ pe care-l v[d...
TEMNICERUL
Da... da...
VOIEVODUL NENOROC
D[-mi m`na ta =i str`nge-o pe-a mea. +i-acuma, du-te.
}n m`na ta, b[tr`ne, sunt zilele-mi pierdute,
+i tot ce-aveam odat[, podoabe p[m`nte=ti...
TEMNICERUL
Ai stat o noapte numai =i-ncepi s[-nnebune=ti.
P[cat c[ pleci de-aicea =i nu r[mì cu mine:
Am duce cas[ bun[, iubitul meu ciorchine...
Nevasta mea-i =op`rl[, copiii mei guzgani
Eu stau aici, b[iete, de =apte mii de ani.
(Iese sun`nd din chei.)
VOIEVODUL NENOROC
(singur)
+i-acuma vino!... vino! o, moarte-nfrico=at[...
(Se duce la fereastr[.)
Ascult[, fr[\ioare... Vorbe=te-mi ]nc[-o dat[...
Apropie-te, vino... o clip[ mai avem!
178
R[spunde-mi!... Dormi?... R[spunde-mi!... T[cere.
(Tare.)
Eu te chem!
Nimica. Nici un zgomot... T[ceri ]nfrico=ate!
(Cu groaz[.)
L-au dus... L-au dus la moarte. O, frate, frate, frate!...
A=a f[r[ de veste pieri=i din ochii mei!...
(Pl`ng`nd.)
Dar cui m[ la=i tu?...
DRACUL
(sub chipul Vistierului intr[ pe unde a ie=it temnicerul)
Mie!...
VOIEVODUL NENOROC
C[l[ule, ce vrei?
DRACUL
St[p`ne, n-avea team[!...
VOIEVODUL NENOROC
(surprins)
A, tu e=ti, Vistiere?...
DRACUL
(scurt)
Da, eu!...
VOIEVODUL NENOROC
Dar cum? Ce cau\i?
179
DRACUL
Te scap!
VOIEVODUL NENOROC
(str`ng`ndu-i m`na, c[lduros)
Ce bun!...
DRACUL
T[cere!
VOIEVODUL NENOROC
Dar ceilal\i doi?
DRACUL
S[rmanii! I-au dus. I-au sp`nzurat!
VOIEVODUL NENOROC!
O, frate!
DRACUL
Nu e vreme de pl`ns! E m[surat
De-acuma timpul nostru. Fugim. Pe \[rmul m[rii
Te-a=teapt[, de cu noapte, corabia sc[p[rii...
Un om cu haine scumpe prieten bun de-al meu -
Te-o duce mai departe...
VOIEVODUL NENOROC
Dar tu nu vii?
180
DRACUL
Nu, eu
R[m`n aici, de veghe. Mi-e inima mu=cat[
S[ v[d pe tronul \[rii str[inii. Dar odat[,
Un crai din neamul Verde veni-va ]mp[rat;
Eu stau aici de veghe s[-l v[d ]ncununat!
VOIEVODUL NENOROC
Pornirea ta m[ mi=c[, iubite vistiere!...
DRACUL
(sco\`nd de sub hain[ doi saci cu aur)
|i-aduc =i aur...
VOIEVODUL NENOROC
Aur?
DRACUL
Da, partea-\i de avere...
VOIEVODUL NENOROC
Dar ce s[ fac cu d`nsul? Ce-i aurul?
DRACUL
Nu =tii?
Dar aurul ]nseamn[ putere, bog[\ii...
E sufletul vie\ii... E cheia fermecat[
Cu care se descuie o poart[ ]ncuiat[,
Unealta ce se afl[ oriunde la t`lhar,
181
Pe masa preacurat[ a sf`ntului altar,
La regele puternic, la v[duva s[rac[;
E c`ntecul ce face durerile s[ tac[,
S[m`n\a care cre=te s[lbatic, f[r[ frù.
Nu cere plug, nici hold[ ca boabele de grù...
Din el rode=te totul! Din grù doar biata pìne;
O lun[ cere grùl s[ ias[. P`n[ mìne
Din aur faci o cas[... o sut[... un ora=.
De vrei, ]nfr`ngi un rege =i cumperi un vr[jma=.
Arunci un pumn de aur =i vezi cresc`nd deodat[,
}n jurul t[u, palate de marmor[ curat[,
Cu trepte, =i coloane, =i statui, =i oglinzi,
Oglinzi de sticl[ scump[ prin care, c`t cuprinzi,
Vedea-vei policandre cu mii =i mii de raze,
Lumini de pietre rare... smarande... crisopraze.
Oglinzi de sticl[ scump[ prin care trec femei,
Femei ce poart[ salbe, inele =i cercei,
M[t[suri, fir de aur =i p[s[ri pe ve=minte,
+i-n ochi cuv`ntul tainic ce m`ngìe =i minte,
+i vezi gr[dini bogate cu ape ce \`=nesc,
Cu lebede mai albe ca albu-mp[r[tesc,
Cu poduri neclintite, cu pun\i ce se ridic[...
(Desface un sac =i v`ntur[ aurul.)
Auzi... auzi cum c`nt[?... cum zorn[ie =i pic[?
Ce muzic[ de ]ngeri!... Ce glas m`ngìetor!
Cum zorn[ie... cum sun[!... Ce foc str[lucitor!...
(Ridic`ndu-se.)
Arunci un pumn de aur pe mare =i, deodat[,
Cu sute de cor[bii vezi marea ]nc[rcat[...
Cor[bii mari ce poart[ tot felul de minuni,
Cor[bii ]nc[rcate cu roabe =i p[uni...
(Nenoroc se apleac[ la r`ndul s[u =i v`ntur[ aurul.)
A=a! }nfige-\i m`na! }n m`n[ \ii p[m`ntul!
182
VOIEVODUL NENOROC
Cum zorn[ie! Cum sun[! Cum... nu g[sesc cuv`ntul!
Cum c`nt[!... Cum alint[!... Cum m`ngìe =i cum
Aduce, de departe, lumin[ =i parfum!...
DRACUL
Arunci un pumn de aur =i cea mai m`ndr[ fat[,
Femeia cea mai alb[, se-apropie deodat[
+i vine c[tre tine chemat[ de-un ]ndemn,
Mai mare ca ]ndemnul iubirii! La un semn,
F[cut de m`na larg[ ce-mparte aur, vine
S[-=i tulbure albastrul privirilor senine,
S[-=i piard[ fr[gezimea, pun`nd ]n locul ei
Podoaba cea mai scump[ visat[ de femei:
}n loc de-o carne alb[, =i cald[, =i curat[,
O carne p`ng[rit[, dar scump ]nve=m`ntat[!
Arunci un pumn de aur =i sfetnicul cinstit
}=i vinde ]mp[ratul =i neamul ]n sf`r=it,
Cu aurul acesta m[runt, ce str[luce=te
Ca stelele ]n lacuri, de umbli-n\elep\e=te,
Tu po\i, printr-un arhanghel, pe Domnul chiar s[-l min\i,
C`nd fiul s[u ]l cumperi cu treizeci de argin\i!
+i-n ziua c`nd Satana gonit a doua oar[,
Pierz`nd acum p[m`ntul, va fi silit s[ moar[
G[se=te iar mijlocul de-a fi nemuritor,
C[ci aurul r[m`ne al s[u mo=tenitor!
VOIEVODUL NENOROC
Am aur! aur! aur!... }l v[d ]ntìa oar[...
Sclipirea lui ciudat[ m[ arde, m[-nfioar[...
+i aurul acesta e-al meu?
183
DRACUL
Al t[u!
VOIEVODUL NENOROC
Al meu?
DRACUL
Gr[be=te-te!... Ridic[-l... Urmeaz[-m[!...
VOIEVODUL NENOROC
(]ncerc`nd s[ ridice aurul)
E greu...
DRACUL
Ci, vino! Vremea trece! }n loc s[-ncepem fuga,
Mai st[m de vorb[... Vino!
(Se aud c`ntece de org[ =i clopote ]n dreapta.)
Ascul\i? }ncepe ruga!
S-apropie c[l[ul!...
VOIEVODUL NENOROC
Mi-e team[!
DRACUL
Cum? Fricos
Ce e=ti! Ne pierdem vremea cu vorbe de prisos!...
De ce \i-e fric[, spune?
VOIEVODUL NENOROC
+tiu eu! O presim\ire
}mi spune c[ m-a=teapt[ o grea nefericire...
184
DRACUL
Dar ce nefericire mai mare e dec`t
S[ mori, ca uciga=ii, cu funia de g`t?
VOIEVODUL NENOROC
M-a prins o ne-n\eleas[ ne]ncredere...
DRACUL
Dar bine,
|i-aduc sc[parea... Spune: de ce nu crezi ]n mine?
VOIEVODUL NENOROC
Tu =tii ce-mi spuse tata: s[ nu plec din palat
C`t timp tr[ie=te d`nsul!
DRACUL
Dar Verde-]mp[rat
+i-a dat suflarea vie\ii: e mort!...
VOIEVODUL NENOROC
E mort?! O, tat[!
DRACUL
Ci las[ t`nguirea!... S[ mergem? Vin-odat[!...
C[l[ul e aproape...
VOIEVODUL NENOROC
M-apas[ ca un nor...
M[ tem s[ vin cu tine mai bine-a= vrea s[ mor!
185
DRACUL
Dar nu cuno=ti nimica... doar marea =i palatul.
Tu nu-n\elegi, nebune, c-ai fost ]ntemni\atul
Ce nu cunoa=te lumea cu farmecele ei?
}n lume sunt osp[\uri... =i jocuri, =i femei...
Femei frumoase, calde, ce-a=teapt[ fe\i-frumo=ii,
Femei cu s`nuri albe cu v`rfurile ro=ii,
Ca zmeura de ro=ii... mai dulci ca ea... Femei
Ce-\i cer un singur lucru, at`ta doar: s[ vrei!
Femei cu bra\e albe =i moi, ce te-nf[=oar[;
Femei cu buze ro=ii, ce-alint[ =i omoar[,
+i ard, =i se fr[m`nt[ atunci c`nd le s[ru\i
Pe din\ii albi... pe umeri, pe ochii stin=i, pierdu\i;
Femei ce-n a=teptare se-ntind, =optesc alene
Cuvinte p[tima=e... se uit[ printre gene,
}nchid cu poft[ ochii =i bra\ele deschid;
Femei ce ard =i-a=teapt[ sunt dincolo de zid!...
S[ mergem! Vino! Vino! A=a! M-ascul\i... v[d bine.
VOIEVODUL NENOROC
(fermecat)
Te-ascult... Vorbe=te-mi ]nc[...
DRACUL
+i-n urm[?
VOIEVODUL NENOROC
Viu cu tine,
St[p`nul meu... Vorbe=te-mi de lumea ce m[ vrea.
+tiu bine c[ ]n lume... acolo-i via\a mea...
186
Cu tine... vin cu \ine... }n lumea larg[ du-m[...
Fanfarele s[ c`nte... sa fiarb[ vinu-n spum[...
(}n aiurare.)
Cor[bii mari... palate... osp[\uri =i femei...
(Diavolul i-a cuprins mijlocul =i se ]ndreapt[ cu el spre
fundul temni\ei. }n clipa c`nd vor s[ ias[, zidul piere,
=i ]n fund, ]n mijlocul ]ngerilor, coboar[ pe-o scar[ de
foc Arhanghelul Mihail. Fundul scenei e plin de lumin[
albastr[, lini=titoare.)
ARHANGHELUL MIHAIL
(lui Nenotoc)
Opre=te-te, nebune!
DRACUL
Ce?
VOIEVODUL NENOROC
Cine e=ti?
DRACUL
Ce vrei?
ARHANGHELUL MIHAIL
S[-\i iau din m`n[ prada, Satano!...
VOIEVODUL NENOROC
Care prad[?
187
ARHANGHELUL MIHAIL
Pe tine! Mintea, ochii au nu pot s[ mai vad[
C[ sufletul \i-l cere un diavol? N-ai v[zut
Pr[pastia grozav[ ]n care-ai fi c[zut?
DRACUL
(]=i arunc[ mantia =i c[ciula de vistier =i r[m`ne a=a
cum =i-l ]nchipuie poporul: negru =i poart[ coarne. C`nd
]=i scoate mantaua, scena se umple ]n fa\[ cu o lumin[
ro=ie care contrasteaz[ cu razele albastre ce ]mpodobesc
]ngerii albi ]n fundul scenei)
Ei da, sunt dracul, dracul! +i dracul, c`teodat[,
Se d[ cinstit pe fa\[ =i coarnele-=i arat[...
Sunt eu!... +i vreau s[ cump[r un suflet! Sunt cinstit!
(C[tre Nenoroc.)
I-o spun =i lui: Sunt dracul! Te vreau, m-ai auzit?
Un ]nger alb, =i altul mai negru ca p[m`ntul
Te cer acum! Alege! Al t[u va fi cuv`ntul!
Arhanghelul e d`nsul iar eu sunt Belzebuth,
Iar eu sunt r[zvr[titul, sunt ]ngerul c[zut!
Eram =i eu acuma ]n ceata ]ngereasc[
Ca toti ce =tiu s[ tac[, s-asculte, s[ slujeasc[.
Eram =i eu arhanghel cu aripi argintii,
Slujind, supus, pe Domnull, ca zecile de mii!...
Dar n-am putut s[ suf[r mul\imea, umilirea,
Am vrut s[ fiu eu ]nsumi, visam dumnezeirea!
Dar el v[zu ]n mine protivnicul cumplit,
+i-atuncea, f[r[ mil[, din cer m-a pr[v[lit
Cu tr`mbi\e de-aram[, cu tr[snete =i surle!
C`nta\i!... C`nta\i, arhangheli, c[ci are cin s[ urle...
(Arhanghelului Mihail:)
Am fost =i eu odat[ frumos =i alb, ca tine,
Aveam odat[ aripi, privirile senine,
188
|i-am fost odat[ frate acum du=man ]\i s`nt!
Te v[d... te v[d =i-acuma! Cu palo=ul ]n v`nt
Cu-aripa-nfiorat[, cu n[rile deschise,
Striveai pe-acela care trufa= se r[zvr[tise!...
Strive=te-m[ =i-acuma! Da, fii =i-acum m[re\,
+i fapta-\i o s[ aib[ un mult mai mare pre\!
Strive=te-m[ =i-acuma c`nd nu mai ai la spate,
Ca-n ceruri, s[ te-ajute puteri ]nfrico=ate...
}n ceruri e=ti st[p`nul]n iad, st[p`nul s`nt:
Arhanghelul =i dracul sunt una pe pam`nt!...
ARHANGHELUL MIHAIL
Pe cel strivit o dat[ eu nu-l mai pot ]nfr`nge!
DRACUL
}ntr-asta e mai tare acel ce zace-n s`nge;
De-acuma se va teme doar cel ]nving[tor...
Amar, amar de-aceia ce-nving ]n via\a lor!...
Am fost ]nfr`nt ]n ceruri r[masu-mi-a p[m[ntul!
De nu pot face singur, eu stric ce face Sf`ntul,
Aprind minciuna, r[ul, f[clii ]n drumul meu!
ARHANGHELUL MIHAIL
De veacuri stric[ Dracul ce face Dumnezeu!
DRACUL
+i veacuri multe ]nc[ ce face el strica-va...
Destui arhangheli are ]n cer s[-i c`nte slava;
}n fumul de t[mìe al c`ntecului lor,
Atoatef[c[torul se-mbrac[ ]ntr-un nor
Prin care Adev[rul nu-l vede niciodat[...
189
C`nta\i!... C`nta\i, arhangheli!... Sl[virea voastr[-mbat[!
L[sa\i-m[ pe mine s[ urlu pe p[m`nt
Cu cei ce n-au ]n via\[, nici hran[, nici ve=m`nt,
Cu cei ce nu cer mil[ =i fruntea nu =i-o pleac[,
Cu cei ce vor s[ urce, s-ajung[ =i s[-ntreac[,
Cu cel ce nu vrea jugul de-ar fi chiar Dumnezeu,
C`nta\i! C`nta\i, arhangheli! L[sa\i s[ urlu eu!
(Lui Nenoroc )
+i-acum, destul! S[ mergem! Ne-a=teapt[ lumea. Vino!
O via\[ ai, =i via\a pl[cerilor ]nchin-o!
Ce-\i pas[ ce-o s[ fie ]n cer sau ]n morm`nt...
S[ nu zici niciodat[ am fost, voi fi, ci s`nt!
(Vor s[ ias[.)
ARHANGHELUL MIHAIL
(lui Nenoroc)
Opre=te-te, nebune, at`t c`t mai e vreme,
At`ta timp c`t glasu-mi mai poate s[ te cheme,
S[-\i spun[: Vino!...
VOIEVODUL NENOROC
Unde?
DRACUL
R[spunde: unde-l chemi
+i ce-o s[-i dai ]n locul acelui ce-l blestemi?
ARHANGHELUL MIHAIL
Eu cer =i dau ]n urm[. D[-mi via\a poc[it[,
O frunte ce se pleac[, o inim[ smerit[,
+i-apoi ]\i dau seninul...
190
DRACUL
(]ntrerup`nd)
Eu dau, =i-n urm[ cer.
Eu dau domnia vie\ii!
ARHANGHELUL MIHAIL
Eu dau albastrul cer
De unde-ncepe raiul, de unde-ncepe zarea,
Lumina, =i n[dejdea, =i umbra, =i uitarea,
Visarea nesf`r=it[, =i sfinte bucurii;
Dau z[rile albastre cu nori trandafirii.
}n raiul meu sunt codri, poiene fermecate,
Cu flori ce lumineaz[, cu stele-mb[ls[mate,
Cu pomi ce c`nt[ ziua, iar noaptea pl`ng pe flori.
C`mpiile de rou[ r[sfr`ng de mii de ori
Seninul dimine\ii ce-n purpur[ sc`nteie...
|`=nesc f`nt`ni ]n soare, =i mii de curcubeie
Prefac ]ntreg v[zduhul ]n vesele gr[dini...
Amurgul \ese zarea ]n umbre =i lumini.
Acolo c[prioare viseaz[-n raza lunii...
Un cer cu stele poart[ ]n coada lor p[unii...
Mioarele s-adap[ cu lupii, la izvor...
Zefiri, arhangheli, p[s[ri =i fluturi trec ]n zbor,
Iar mun\ii parc[ poart[ cununi de foc pe creste.
DRACUL
Dar ce sunt toate-acestea, c`nd Eva nu mai este?
De c`nd s-a dus femeia, tot farmecul s-a dus!
ARHANGHELUL MIHAIL
De c`nd s-a dus femeia, =i dracul a apus,
O pace nesf`r=it[ cuprinse paradisul...
Culca\i pe labe leii ]=i dorm ]n pace visul...
191
DRACUL
(]ntrerup`nd)
Un leu ce doarme pa=nic pe labe nu e leu,
Cum nu e=ti tu Satana, cum nu sunt ]nger eu!
E=ti leu? R[ge=te! +arpe? Pref[-te ]n balaur!
P[un? R[sfir[-\i coada! E=ti mierl[? Fluieri! Taur?
Pr[se=ti! Vultùr? Te-arunc[ ]n cerul tot mai nou
+i du-\i ]n pace jugul, c`nd e=ti m[gar sau bou!
Aceasta-i r`nduiala! De ce s[ c`nte floarea
+i steaua s[ miroase? L[sa\i privighetoarea
S[ c`nte! Trandafirul s[-mpr[=tie miros,
Iar omul s[-=i tr[iasc[, ]n lume, via\a jos!
ARHANGHELUL MIHAIL
}n lume s-o tr[iasc[, dar nu-n p[cate grele...
S[ mearga drept nainte cu ochii c[tre stele,
S-aprind[ smirn[-n suflet, s-alunge duhul r[u!
Pe drumul drept urmeaz[-\i, ]n via\[, drumul t[u!
DRACUL
(lui Nenoroc)
C[rarea-i mai umbrit[ de cum e calea dreapt[.
ARHANGHELUL MIHAIL
Tu nu-i spui dup[ moarte ce soart[ ]l a=teapt[...
DRACUL
Tu nu-i spui ce-l a=teapt[ nainte de-a muri!...
VOIEVODUL NENOROC
Destul!... De-acum =tiu bine cu cine voi porni...
(Arhanghelului:)
192
A fost ursit ca omul s[-=i duc[-n lume traiul!
Va fi frumos acolo, ]n raiul t[u, dar raiul
De e sau nu, eu nu =tiu. Dar traiul p[m`ntesc
}l =tiu c[ e!...
ARHANGHELUL MIHAIL
(cu grij[)
+i-atuncea?
VOIEVODUL NENOROC
Cu Diavolul pornesc!
ARHANGHELUL MIHAIL
O, minte r[t[cit[! Opre=te-te, nebune,
Te-arunci ]n foc!
VOIEVODUL NENOROC
+tiu bine!
ARHANLELUL MIHAIL
Prive=te-i ochii, spune,
Prive=te-i ochii. Nu vezi luminile verzui
De flac[ri =i pucioas[ ce ard ]n ochii lui?
VOIEVODUL NENOROC
}n ochii lui sunt patimi... sunt z[ri ]ndep[rtate,
Cu c`t m[ uit la d`nsul, cu-at`ta pieptu-mi bate.
ARHANGHELUL MIHAIL
Ascult[-i glasul. N-auzi gheena blestemat[
Cum =uier[... cum url[?...
193
VOIEVODUL NENOROC
Suflarea lui m[-mbat[.
}n glasul lui e lumea p[m`ntul ce m[ vrea
Vorbe=te tinere\ea, fiin\a, via\a mea!
M[ duc cu el ]n lume!...
(Vrea s[ plece.)
ARHANGHELUL MIHAIL
Te-arunci ]n foc!
VOIEVODUL NENOROC
+tiu bine!
ARHANGHELUL MIHAIL
G`nde=te-te!
VOIEVODUL NENOROC
(apuc`nd m`na diavolului)
Cu d`nsul!...
ARHANGHELUL MIHAIL
G`nde=te-te!
DRACUL
(triumf[tor)
Cu mine!
(Vor s[ ias[.)
ARHANGHELUL MIHAIL
(ridic`nd palo=ul, ]l amenin\[)
Opre=te-te, nebune! S[ nu cutezi!...
194
VOIEVODUL NENOROC
(]nfrunt`ndu-l)
Cutez!...
ARHANGHELUL MIHAIL
(]nvins, ]=i las[ palo=ul la p[m`nt; rug[tor)
Opre=te-te, copile!
DRACUL
(ia de m`n[ pe Nenoroc)
Hai, vino!
VOIEVODUL NENOROC
(dup[ ce a privit pe fiecare, Diavolului)
Te urmez!...
Cortina
ACTUL III
}n \ara celor ce petrec. }n fund, palatul de cle=tar, cu

poart[ larg[ la mijloc, cu scar[ de marmor[ ce ]nainteaz[
p`n[ ]n mijlocul scenei. Doi lei de piatr[, la margine. }n
fa\[ e gr[dina palatului, cu pomi ]nflori\i =i al\ii plini de
roade, cu tufi=uri tainice, cu b[nci de marmor[, cu bazi-
nuri cu lebede, cu f`nt`ni ce \`=nesc. P[uni =i c[prioare
se preumbl[ prin gr[din[. Ghirlande de roze unesc unele
tufi=uri sub care petrec zmei =i fe\i-frumo=i ]n tov[r[=ia
z`nelor. Lumin[ puternic[. La ridicarea cortinei sunt
numai trei filozofi, care zv`rl[ cu zarul, ]n planul I, la
st`nga spectatorului.
195
FILOZOFUL DE 60 ANI
Trei!
FILOZOFUL DE 70 ANI
Patru!
FILOZOFUL DE 80 ANI
+apte!
FILOZOFUL DE 60 ANI
Dou[!
FILOZOFUL DE 70 ANI
Nimic!
FILOZOFUL DE 80 ANI
(se scoal[ triumf[tor)
Aveam dreptate?
FILOZOFUL DE 70 ANI
Da, logica suprem[, iubitul meu confrate,
R[m`ne tot destinul; ]n m`na lui e tot.
El leag[ f[r[ voie, str[mo= de str[nepot.
FILOZOFUL DE 60 ANI
}n m`na lui e totul!
196
FILOZOFUL DE 80 ANI
Iar noi, zv`rlind cu zarul,
Pierz`ndu-ne averea, l[rgim mereu hotarul
Cel larg al cuget[rii...
(}n fund trece F[t-Frumos care se ]nal\[ pe dou[ trepte
s[ rup[ rodul unui piersic. Filozoful de 70 de ani l-a
v[zut =i-l arat[ celui de 80 de ani.)
FILOZOFUL DE 70 ANI
M[ rog, o ]ntrebare!
FILOZOFUL DE 60 ANI
Da...
FILOZOFUL DE 70 ANI
Cine-i neofitul,
Obraznicul acesta?
FILOZOFUL DE 80 ANI
M[garul!
FILOZOFUL DE 70 ANI
Nepoftitul!
De ce se uit[-ncoace cu gesturi de erou?
FILOZOFUL DE 80 ANI
Hai?... Cine-i ]ndr[zne\ul? Nu =tii?
FILOZOFUL DE 60 ANI
Un oaspe nou!
197
Epicurus, st[p`nul gr[dinii fermecate,
L-aduse mai deun[zi din \[ri ]ndep[rtate...
}i place mult c[-i t`n[r, frumos =i plin de-av`nt,
}l afl[ plin de daruri =i me=ter ]n cuv`nt!
FILOZOFUL DE 70 ANI
Epicurus, de-o vreme, se-ntrece mult cu gluma!
FILOZOFUL DE 80 ANI
Dar cine e copila cu care vine-acuma?
FILOZOFUL DE 60 ANI
E Mira Miralena, o fat[ de-mp[rat,
O fat[ izgonit[ c[ nu s-a m[ritat
Cu cel ce-i alesese de mire, ]mp[ratul!...
FILOZOFUL DE 80 ANI
+i fata st[ de vorb[, acum, cu dezm[\atul
Acesta? Ce ru=ine! A, nu, pre legea mea!
Epicurus se-ntrece cu gluma... Ce mai vrea?
}ncetul cu ]ncetul r[pitu-ne-a femeia
+i-a dat-o celor tineri; =i-acuma vrea Ideea
S-o ia superbei cete a celor ]n\elep\i?
Permite\i voi aceasta, iubi\ii mei adep\i?
Cu care drept s[ vin[ cei tineri? }ntreba\i-i!
FILOZOFUL DE 60 ANI
Sunt legile eterne ce schimb[ genera\ii,
Sunt legile fatale, iubi\ii mei confra\i,
+i-n fa\a lor se cade...
198
FILOZOFUL DE 70 ANI
Aud?...
FILOZOFUL DE 60 ANI
S[ v[ pleca\i!
FILOZOFUL DE 70 ANI
Cum? Ce?...
FILOZOFUL DE 80 ANI
Te-n=eli, iubite, ilustrule confrate!...
Ori poate c[ te legeni ]n dulcea voluptate
De-ai fi =i tu, ca d`n=ii, un t`n[r f[t-frumos?
Dar nu te ui\i, ilustre, c[-\i cade brùl jos?
FILOZOFUL DE 60 ANI
(leg`ndu-=i brùl)
S[ cred c[-s ]nc[ t`n[r? Cum, eu? Eu, veneratul...

A, nu!
FILOZOFUL DE 70 ANI
R[mì aicea s[ ducem ne-mp[catul
R[zboi! Avem trecutul =i laurii cu noi...
Lupt`nd cu cei mai tineri, ]nvingem ]n r[zboi!...
FILOZOFUL DE 80 ANI
S[ ducem lupta, bine... Frumos!... Dar =ti\i voi care
E cel mai crunt potrivnic, du=manul cel mai mare?
199
FILOZOFUL DE 60 ANI
Ghicesc!
FILOZOFUL DE 80 ANI
Ghice=ti? R[spunde!
FILOZOFUL DE 60 ANI
Epicurus!
FILOZOFUL DE 80 ANI
Da, el!
Veni la noi odat[, ]n treac[t, f[r[ \el,
+i iat[-l, dup[-o vreme, tron`nd ca =i un rege:
}mparte veselia =i laurii-i culege;
La vorba lui oricine se vinde ori=icui,
Ba chiar =i noi, b[tr`nii, p[lim ]n fa\a lui...
De ce?
FILOZOFUL DE 70 ANI
El are daruri ce farmec[ pe-oricine...
+i-adeseori, ilustre, te-n=al[ chiar pe tine...
B[tr`nii v[d ]ntr-]nsul un me=ter ]n cuv`nt;
Femeile, ispita; cei tineri v[d av`nt...
Cu vorba lui aprinde un foc, =i-apoi ]l stinge...
E logica... E verbul, cuv`ntul care-nvinge...
Cu logica-i m[iastr[ juc`ndu-se iste\
El poate s[ ]nving[ pe cel mai ]ndr[zne\...
FILOZOFUL DE 80 ANI
Cum, noi, noi ]n\elep\ii, cu g`nduri venerate,
S[ st[m a=a deoparte, cu mìnile legate?
200
+i cel din urm[ t`n[r s[ calce peste noi?
Confra\ii mei, e ceasul supremului r[zboi!
Pornim de-acum la lupt[! Cu noi e toat[ firea,
Cu lupta cea din urm[ ]ncepe nemurirea!
FILOZOFUL DE 70 ANI
Stejarul vechi doboar[ mesteac[nul u=or.
FILOZOFUL DE 80 ANI
Tr[iasc[-n\elepciunea, regina tuturor!
FILOZOFUL DE 70 ANI
Da, da! Striga\i cu to\ii: Tr[iasc[ b[tr`ne\ea!
Ecoul va r[spunde...
F{T-FRUMOS
(din culise)
Tr[iasc[ tinere\ea!
(N[v[le=te ]n scen[ cu o ceat[ de tineri =i z`ne,
]mpodobi\i cu ghirlande de roze.)
Tr[iasc[ veselia =i jocul zgomotos,
+i c`ntecul, =i via\a!...
FILOZOFUL DE 70 ANI
Ecou-i mincinos!
F{T-FRUMOS
B[tr`nilor, afar[!
FILOZOFUL DE 70 ANI
Obraznic!
201
FILOZOFUL DE 80 ANI
Ie=i! S[ piar[!...
(Amenin\`ndu-l cu toiagul.)
De unde vii? Ce cau\i?
F{T-FRUMOS
A\i stat prea mult. Afar[!...
FILOZOFUL DE 70 ANI
Obraznic! Sicofante!
FILOZOFUL DE 80 ANI
A! tu mi-ai fost ecou?!
S[ ie=i...
F{T-FRUMOS
Ba voi...
(Prin poarta palatului coboar[ Dracul cu m`na pe um[rul voievodu-
lui Nenoroc. Diavolul poart[ ve=minte scumpe, barba =i p[rul ]n inele
negre, str[lucitoare; pe cap, cunun[ de trandafiri albi.)
DRACUL
T[cere! V-aduc un oaspe nou!
}NT~IA Z{N{
Un oaspe nou?...
A DOUA Z{N{
(cu admira\ie)
Ce t`n[r!...
202
A TREIA Z{N{
Frumos!...
}NT~IA Z{N{
De unde vine?
DRACUL
N[scut din raza lunii cu apele senine,
Veni pe-o scoic[ verde m`nat[ de zefir...
VOIEVODUL NENOROC
(tr[g`ndu-l de m`nec[)
Ascult[, mi se pare c[ nu sunt...
DRACUL
+i c[-n=ir
Minciuni!...
VOIEVODUL NENOROC
Ba nu!...
DRACUL
A=a e!... O =tiu prea bine! Cat[
S[ placi ]ntotdeauna! De pild[, alt[ dat[
S[ spui c[ vii din lun[, pe-o raz[ de argint...
Mereu s[ fie nou[ povestea ta!...
VOIEVODUL NENOROC
S[ mint?
203
DRACUL
S[ min\i... C`nd intri-n lume s[-mbraci a lumii hain[,
}nchin[-te minciunii aceasta-i marea tain[...
O Z{N{
(aduc`nd cupe)
De aur!
A DOUA Z{N{
De cle=tar!...
DRACUL
(]ntinde cupa voievodului Nenoroc)
A=a!... S[-nchini Minciunii ]ntìul t[u pahar!
(Harfele =i flautele c`nt[ ]n culise. Dracul urc[ trei
trepte =i, cu paharul ]n m`n[, spune:)
Minciuna-i o femeie cu ochii verzi ca marea!...
E visul, e n[dejdea... Frumosul, ]n=elarea.
Prin ea se re-nnoie=te cuv`ntul ce s-a spus.
R[pi\i minciuna vie\ii, =i farmecul s-a dus!
CORUL
Minciuna-i o femeie cu ochii verzi ca marea!...
DRACUL
Minciuna-i piatra scump[ prin care vezi palate,
Ora=e... poduri... ape... \inuturi fermecate,
E scoica unde c`nt[ =i pl`ng ]ntinse m[ri,
Amurgul ce zide=te ora=e-n dep[rt[ri;
Minciuna e lumina ce face dintr-o g`rl[
O mare f[r[ margini, un vultur din =op`rl[.
204
Ea pune tot ce nu e ]n toate c`te s`nt,
Prin ea vezi lumea-n stele =i stele pe p[m`nt!
CORUL
Ea pune tot ce nu e ]n toate c`te s`nt!...
DRACUL
Minciuna-nsufle\e=te!... Minciuna-i vr[jitoare!
Din floare face flutur, din flutur face floare...
De n-ai aripi ca =oimii printr-]nsa po\i s[ zbori;
Ea d[ un suflet floarei, =i sufletului flori!
Din soare =i din nouri ]=i \ese curcubeie.
I-a spus femeii: ]nger =i dracului: femeie,
+i-a=a precum ]nal\[ bordeiul ]n palat,
Din ho\, minciuna face un sfetnic de-mp[rat!...
CORUL
Din ho\, minciuna face un sfetnic de-mp[rat!...
DRACUL
E purpura... cununa... hlamida-mp[r[teasc[...
S-o poarte cel ce =tie cu ea s[ se g[teasc[...
Miniciuna =ade bine doar omului iste\...
+i ce e Adev[rul? Un dar f[r[ de pre\...
Prin el vezi norul nour, =i marea vezi c[-i mare...
}ntreab[ mincino=ii!... O lume v[d ]n zare!...
Pe c`t e de frumoas[ =i grea minciuna lor,
Pe-at`t e adev[rul de searb[d =i u=or!
CORUL
At`ta-i adev[rul de searb[d =i u=or!
205
DRACUL
Eu vreau s[ c`nt minciuna ce =tie s[ prefac[,
Ce =tie s[-nnoiasc[... Las altora s[ plac[,
Din umbr[-i adev[rul... Dec`t un cer=etor
Descul\ =i gol mai bine un rege-n=el[tor!
S[ piar[ cer=etorul ce-alearg[ dup[ hran[!...
O hain[ zdren\uit[ prin care vezi o ran[
Acesta-i adev[rul, =i lui vre\i s[ m[-nchin?
A, nu, ]nchin minciunii paharul meu cu vin!...
CORUL
}nchin, ]nchin minciunii paharul meu cu vin!...
(C`ntecele izbucnesc mai vesele, mai puternice. Cei trei
filozofi b[tr`ni, care ascultaser[, din primul plan,
comenteaz[ ]n tot timpul. Cum a ispr[vit Dracul, cei
tineri, care ]l ascultaser[ de aproape, strig[:)
TINERII
Minciuna, da... Tr[iasc[!... A=a e!... Ai dreptate!...
(Se str`ng ]n jurul Dracului, care ]=i ciocne=te cupa cu Nenoroc.
Filozofii cei b[tr`ni, f[r[ s[ se apropie de ceata celor
din fund, vorbesc pedant, ]n fa\[.)
FILOZOFUL DE 70 ANI
Puterea care-nvinge, iubitul meu confrate,
E logica, e verbul de care \i-am vorbit...
}n fine e cuv`ntul!
FILOZOFUL DE 80 ANI
Ceva mai l[murit...
206
FILOZOFUL DE 70 ANI
Cum, nu =tii ce-nsemneaz[ cuv`ntul? E puterea
Ce schimb[ orice lucru, de fapt[ leag[ vrerea...
E fiu-n\elepciunii =i tat[l faptei, deci
Cuv`ntu-i leg[tura g`ndirii str`nse, reci,
Cu fapta ce-o s[ vie...
FILOZOFUL DE 80 ANI
Cuv`ntul, prin urmare,
A fost naintea faptei...
FILOZOFUL DE 80 ANI
Scriptura, mi se pare,
A spus la fel =i d`nsa: La ]nceput...
FILOZOFUL DE 70 ANI
Gre=im
Urm`nd mereu Scriptura...
FILOZOFUL DE 60 ANI
Atunci...
FILOZOFUL DE 70 ANI
S[ l[murim!...
C`nd vede-un pom ]n cale, un prost va zice: Iat[
Un pom. Dar mincinosul cu mintea mai bogat[
R[spunde: E balaur! Balaur? Cum a=a?
Balaur!... Minicnosul un ceas ]ntreg va sta
Vorbindu-i ]n icoane, cu vorbe-ntortocheate,
Cu mìnile, cu ochii ]nchi=i pe jum[tate,
207
Vorbind at`t de bine, c[ prostul, uluit,
R[spunde: Ai dreptate... Balaur? Am gre=it!
(Cei trei filozofi continu[ s[ vorbeasc[; ]n fund, vinul curge.)
DRACUL
(lui Nenoroc)
Aici e lumea-ntreag[: be\ie =i lumin[,
C`nt[ri, iubire, jocuri; femeile-or s[ vin[
+i-n fa\a ta, frumoase, ]ncet s-or perinda...
Aceasta-i lumea... Spune, ]\i place mult?
VOIEVODUL NENOROC
O, da!...
R[suflu cu pl[m`nii, cu ochii, cu urechea...
Aicea-i totul t`n[r!...Nimic, nimic din vechea
+i-amarnica t[cere a tristului palat,
+i-a temni\ei cumplite din care m-ai sc[pat!...
DRACUL
(tainic)
T[cere!... Nici o vorb[ de temni\[!... Cuv`ntul
Acesta ]nsp[im`nt[... }nf[=ur[-n ve=m`ntul
Uit[rii tot trecutul.
(Tare.)
Turna\i!... Turna\i-i vin!...
CR{IASA Z~NELOR
De unde vii ]ncoace, frumosule str[in?
VOIEVODUL NENOROC
Am fost silit, domni\[, de scumpii mei p[rin\i
S[ umblu tot p[m`ntul!...
208
DRACUL
(triumf[tor)
A=a! }ncepi s[ min\i!...
VOIEVODUL NENOROC
Povestea mea e lung[! Eu vin din dep[rtarea
|inutului de ghea\[ cu mun\i de flac[ri. Marea,
Urc`ndu-se pe turnul str[vechiului palat,
}nghea\[ =i r[m`ne a=a cum a-nghe\at...
+i eu plecai de-acas[ pe-o noapte ]nghe\at[!
Am dus o via\[ lung[ =i-at`t de zbuciumat[!
M[-ntreb: ]n care \ar[ n-am fost? +i nu-mi r[spund:
Umblai ]ntreg p[m`ntul =i marea, p`n[-n fund...
Acolo, ]n ad`ncuri, sunt ceruri ]nstelate...
}n loc de v`nt, e valul; ]n loc de mun\i, palate;
Acolo-i prim[var[ de patru ori pe an,
+i-n loc de pomi, domni\[, sunt ramuri de m[rgean.
Acolo, scoici de aur, cu pietre scumpe-n cute
}mpart, ]n tremurare, c`nt[ri necunoscute,
Iar apele r[sun[ de parc-ar fi cle=tar...
}n loc de stele, pe=tii, purt`nd c`te-un fanar,
Se duc s[ lumineze ad`ncurile m[rii...
Am fost =i mai departe de marginile zarii
+i n-am l[sat ]n urm[ un \[rm necunoscut!...
DRACUL
Ce \[ri fermec[toare! Doar cel ce n-a v[zut
At`tea, poate spune cu-at`ta dib[cie...
Un lucru nu mai place aceluia ce-l =tie...
Dar cel ce nu-l cunoa=te r[m`ne fermecat!
(Ar[t`nd pe Nenoroc:)
}n cinstea lui aduce\i paharul ]nspumat!...
209
CR{IASA Z~NELOR
(c[tre Nenoroc)
De vii cu orice g`nduri, de vii din orice \ar[,

}n \ara noastr[-n care e ve=nic prim[var[,
De vrei s[ stai o clip[ sau vrei necontenit,
De vii cu orice g`nduri, s[ fii bine venit!
CORUL
De vii din orice \ar[, s[ fii bine venit!...
CR{IASA Z~NELOR
La noi sunt z`ne m`ndre, =i jocuri, =i be\ie,
Sunt roade p`rguite, lumin[, veselie,
+i grija nu-=i abate vultùrul ei cernit;
De vrei s[ stai o via\[, s[ fii bine venit!
CORUL
De vii cu orice g`nduri, s[ fii bine venit!...
VOIEVODUL NENOROC
O cup[! Beau ]n cinstea femeilor visate,
}n cinstea tinere\ii, =i-a grijilor uitate...
Eu n-am cuvinte calde, ur[ri; ]n locul lor
Am scule, pietre scumpe, cu foc str[lucitor...
(Un sclav negru ]i aduce o tipsie de argint, ]nc[rcat[ cu
=iraguri de m[rgele, br[\[ri, salbe de aur, cu pietre
scumpe etc. Nenoroc pune pe fruntea unei z`ne o diadem[.)
Aceasta pentru tine, cosi\[ aurie!
(Alteia:)
O salb[ pentru tine!...
210
O Z~N{
Br[\ara mie!
VOIEVODUL NENOROC
(]ntinz`ndu-i br[\ara)
|ie!...
}NT~IA Z~N{
+i mie o br[\ar[!...
A DOUA Z~N{
O salb[!
A TREIA Z~N{
Un inel!
ALT{ Z~N{
Eu vreau cunun[!
VOIEVODUL NENOROC
(]ntinz`ndu-i o diadem[)
Iat[!
O Z~N{
(alteia, care n-a cerut nimic)
Dar tu?
Z~NA
(]ntrebat[)
}l vreau pe el!
(Lui Nenoroc:)
211
O, tu, ce-mpar\i la toate =iraguri nestemate,
P[strezi ceva femeii iubite, a=teptate?
Mai ai ceva? Raspunde!...
VOIEVODUL NENOROC
(pe g`nduri)
+tiu eu?...
F{T-FRUMOS
(luI Nenoroc)
Mai ai ceva:
Un lung =irag de lacrimi...
(Z`nele r`d =i se reped la cele din urm[ giuvaeruri. Cei trei
filozofi b[tr`ni continu[ discu\ia, ]n fa\a scenei.)
FILOZOFUL DE 80 ANI
(celui de 70 de ani)
Ilustre, nu-i a=a!
Nici exemplificare nu vreau, =i nici cita\ii...
Sinteza!... Iat[ totul... S[ nu-\i ]n=eli confra\ii
Cu pomi =i cu balauri, ca pilda celor doi...
Vorbe=te ]n sintez[, nu-\i bate joc de noi!...
FILOZOFUL DE 70 ANI
}ntì a fost g`ndirea, apoi a fost cuv`ntul.
Iar fapta, cea din urm[!...
FILOZOFUL DE 80 ANI
(violent)
Cuv`ntul e ve=m`ntul
G`ndirii, prin urmare, din dou[, nu din trei
Puteri se face totul.
212
FILOZOFUL DE 70 ANI
(bate cu toiagul ]n p[m`nt)
Cuv`ntul!
DRACUL
(auzind cearta, se apropie)
Dragii mei,
L[sa\i! Rosti\i cu to\ii cuvinte-adev[rate:
Eu nu v[d filozoful ce n-ar avea dreptate!...
Ce lucruri v-a= mai spune?! Ce lucruri?! Dar e greu!...
C[ci voi ]ntoarce\i ve=nic pe dos cuv`ntul meu!
Ce spun, eu spun ]n treac[t c-un singur g`nd: s[ plac[.
Nu caut Adev[rul! Frumosu-l caut! Dac[
Ce spun ar fi mai bine altminteri, ce e sus,
R[storn =i spun altminteri!... A=a c[...
FILOZOFUL DE 70 ANI
(celui de 60 ani)
Nu \i-am spus?
}n capul meu se face din ce ]n ce lumin[!
F{T-FRUMOS
(b[t`ndu-l pe fruntea ple=uvit[)
Ca soarele luce=te chelia ta divin[!...
(Fuge =i, v[z`nd c[ gluma lui a prins, strig[:)
G`ndirea =i cuv`ntul le vine prea u=or,
Dar fapta se arat[ mai greu la v`rsta lor!
FILOZOFUL DE 80 ANI
Obraznic!...
213
F{T-FRUMOS
Vine vremea c`nd omu-=i pierde firea...
G`ndirea =i Cuv`ntul, Cuv`ntul =i G`ndirea.
Sf`r=itul, }nceputul =i Ziua cea de-apoi...
(Filozofilor:)
}n groap[...
FILOZOFUL DE 80 ANI
Ie=i afar[!...
F{T-FRUMOS
Ie=i\i afar[ voi,
B[tr`nilor! Afar[! Duce\i-v[ ]n pie\e,
S[ da\i acolo sfaturi, =i pro=tii s[ le-nve\e!...
Ce rost ave\i aicea cu noi? S[ cronc[ni\i?
FILOZOFUL DE 80 ANI
(ridic`nd ciomagul)
Obraznic!...
FILOZOFUL DE 70 ANI
Ie=i afar[!...
FILOZOFUL DE 60 ANI
(acela=i gest)
Afar[!...
MIRA MIRALENA
(ap[r`ndu-l)
Nu-l goni\i,
C[ci cine-o s[ ne-aduc[ ciorchini =i piersici coapte?
+i cine-o s[ ne spuie pove=ti la miez de noapte?
214
}NT~IA Z~N{
Nu, nu vrem noi s[ plece... E t`n[r... E p[cat!
Ierta\i-l!...
FILOZOFII
Nu!
MIRA MIRALENA
Ierta\i-l!... R[spunde\i, l-a\i iertat?
F{T-FRUMOS
Nu-mi trebuie!... Sunt t`n[r!...
FILOZOFUL DE 70 ANI
Afar[ b`rfitorul!
F{T-FRUMOS
Al vostru e trecutul; cu mine-i viitorul!
Voi sunte\i norii negri; eu sunt un curcubeu!
S[ stea trecutul vostru ca jug pe g`tul meu...
S-apese... S[ striveasc[... mereu mai greu nu-mi pas[,
Sunt t`n[r!... Am putere... ]frunt =i rabd!...
FILOZOFUL DE 80 ANI
S[ ias[!...
S[ ias[ ]ndr[zne\ul!...
(C`te=itrei filozofii bat cu toiagurile ]n p[m`nt, amenin\[tori.)
F{T-FRUMOS
(sfid`ndu-i)
A, lupi =i papagali b[tr`ni!...
215
FILOZOFUL DE 60 ANI
Ce-ai zis? Mai spune o dat[!
F{T-FRUMOS
Maimu\e!
FILOZOFUL DE 60 ANI
Ce?
F{T-FRUMOS
+acali
Fl[m`nzi, urla\i, nu-mi pas[! Sunt t`n[r ca furtuna!
Sunt t`n[r, tinere\ea ]nvinge totdeauna!
Lega\i ]n lan\uri grele av`ntul, via\a mea;
M`nia voastr[ cad[ ca muntele de grea,
Nu-mi pas[, nu!... Nu-mi pas[! Scuipa\i-v[ otrava,
Voi, =erpi b[tr`ni, balauri! }ntotdeauna sta-va
}n fa\a voastr[ m`ndru, av`ntul tineresc!
Nimica nu-l ]nvinge!... Iertarea? N-o doresc!
Cu voi e oboseala, =i anii, =i rugina...
Cu mine-i tinere\ea, av`ntul =i lumina!...
Sunt drumuri noi cu mine; cu voi? un \intirim!...
C`nta\i, copii, din harfe!...
B{TR~NII
+i noi, =i noi tr[im!
(Pe c`nd harfele =i fanfarele c`nt[ vesele ]n culise, F[t-Frumos
urc[ dou[ trepte pe scara din fund =i, ]ntr-o raz[ de soare, spune:)
F{T-FRUMOS
Sunt flac[ra ce-o vede ]n zare c[l[torul,
Sunt solul prim[verii... sunt v`ntul =i cocorul,
216
}ntìa r`ndunic[, ]ntìa viorea...
Voi sunte\i frunza moart[, voi sunte\i iarna grea!
(Urc[ ]nc[ dou[ trepte.)
Renasc ]n mine veacuri =i lumi de mult apuse;
Sunt vorbele =tiute, sunt vorbele nespuse,
Sunt clipa cea din fa\[ =i cea din viitor;
}n lan\ul greu al vie\ii: inel str[lucitor,
Inel de care-at`rn[ ]ntregul lan\ al vie\ii
}n cuiul ve=niciei. Sunt floarea dimine\ii,
Sunt dunga cenu=ie ce leag[ de p[m`nt
Seninul cer al nop\ii... sunt und[... rou[... v`nt.
(Urc[ ]nc[ dou[ trepte.)
Sunt pata care cre=te pe albele ogoare,
P[m`ntul ce r[sufl[ ]n razele de soare,
Sunt plugul ce str[bate m[noasele c`mpii...
C`nta\i, c`nta\i, prieteni, ]n zvon de cioc`rlii!
(Pe c`nd flautele =i harfele c`nt[ mai tare =i femeile ]l
]nconjoar[ lovindu-l cu flori =i \ip`nd de pl[cere, el se
desface brusc din lan\ul lor, coboar[ treptele ]n grab[ =i
vine ]n fa\a celor trei filozofi.)
Voi ce mai vre\i aicea? }n vinele-ngro=ate
Voi n-ave\i s`nge: ap[! Nu, pieptul nu mai bate
Ca =ipotul de munte, ca pieptul nostru...
FILOZOFUL DE 60 ANI
Min\i!
F{T-FRUMOS
V[ s`nger[ b[rbia! gingia f[r[ din\i
Nu poate s[ scr`=neasc[! De vine ple=uvia,
+i mintea ple=uve=te! V[rsa\i-v[ m`nia
+i ura voastr[ mare, dar f[r[ de-n\eles...
217
Voi n-a\i =tiut s-alege\i, din iarn[, ce-i de-ales:
S[ fi\i c`mpia larg[, =i alb[, =i curat[...
Voi n-a\i p[strat seninul de culme dep[rtat[,
Ce st[ ]nalt[, m`ndr[ =i alb[ l`ng[ cer!
Din iarna vie\ii voastre, p[strat-a\i asprul ger
+i criv[\ul n[prasnic ce url[ =i se zbate,
Urla\i ca el... zv`rli\i-mi blesteme-nfrico=ate!...
Eu stau cu pieptu-n fa\[, sufla\i c[ nu m[ sting!
Sufla\i ca el! Nu-mi pas[, sunt t`n[r =i ]nving!...
De ce-a t[cut acolo c`ntarea fermecat[?
VOIEVODUL NENOROC
(bl`nd)
Prietene, ascult[!... Vei fi =i tu, odat[,
B[tr`n =i al\ii tineri ]n tine vor lovi
Cu-acelea=i vorbe grele.
F{T-FRUMOS
(ar[t`nd pe filozofii cei b[tr`ni)
Ei nu vor mai tr[i
S[-=i vad[ mul\umirea! Ca mor\ii, =i b[tr`nii:
Av`nd la spate anii, fiind pe tot st[p`nii,
Nu las[ pe cei tineri s[ aib[ trai u=or
Deoarece, s[rmanii, nici ei, ]n via\a lor,
N-au fost l[sa\i ]n pace de mor\ii dinainte
Ce r`d cu r`sul mor\ii ]n funduri de morminte!
VOIEVODUL NENOROC
Vei fi b[tr`n, ca mìne...
F{T-FRUMOS
+i eu, la r`ndul meu,
Pe g`tul celor tineri voi pune jugul greu...
218
Sl[vit s[ fie-acela ce-o =ti s[ m[ ]nfrunte!
Eu ]nsumi ]i voi pune cununi de flori pe frunte!
Dar fiindc[ nu-l v[d ]nc[ pe cel care-o va vrea,
Cununa tinere\ii o pun pe fruntea mea!
(Se ]ncunun[ cu roze albe =i iese ]n mijlocul cetei zgomotoase.)
DRACUL
(Lui Nenoroc)
}\i place?
VOIEVODUL NENOROC
Da, e t`n[r...
DRACUL
Frumos... g[tit...
VOIEVODUL NENOROC
Dispre\ul,
M`ndria-i tinereasc[ mi-arat[ c[-ndr[zne\ul
Acesta o s[ fie ceva ]n viitor...
DRACUL
Nu sim\i un pic de ciud[? E prea ]ncrez[tor!
VOIEVODUL NENOROC
}ncrederea aceasta...
DRACUL
}\i place...
219
VOIEVODUL NENOROC
Da, ]mi place!...
DRACUL
De-ar vrea s[ fi\i prieteni, de-ar cere-o, tu ce-ai face?
VOIEVODUL NENOROC
A= vrea s[-i fiu prieten!
DRACUL
Ar fi ceva. Dar nu!
Visez ceva mai mare!
VOIEVODUL NENOROC
Eu nu =tiu... Spune tu!
DRACUL
Ucide-l!...
VOIEVODUL NENOROC
Cum?!
DRACUL
Ucide-l!
VOIEVODUL NENOROC
De ce-ai vrea s[-l r[pun?
DRACUL
De ce? Mi-e ucenicul =i sfetnicul mai bun!
Ucide!... Ce frumoas[ e sabia ]ntins[
220
C`nd taie fierul rece o inim[ aprins[...
C`nd pieptul care bate deodat[ a-nghe\at!
C`nd ochiul plin de fl[c[ri ]l vezi ]ntunecat
+i =tii c[, dintr-o dat[, cu m`na ta voinic[,
Pe buze cu sur`sul senin =i f[r[ fric[,
+i f[r[ s[ te mustre p[rerile de r[u,
}nl[turi pe vecie un om din drumul t[u!
Un semn de-al t[u, =i via\a, =i farmecele vie\ii:
Iubirea, bog[\ia =i-avutul tinere\ii
Un semn de-al t[u, =i toate s-au dus!
VOIEVODUL NENOROC
O, e cumplit!...
M[-ndemni la moarte?!...
DRACUL
Tremuri?... E=ti slab, e=ti istovit...
Mai bea din vinul [sta: c`nd trece el prin vine
Se fac m[re\e fapte, c[ci judeci mult mai bine...
Doar faptele m[runte se fac f[r[ de el!
VOIEVODUL NENOROC
(bea)
A=a e... Vinul trece ca focul... Sunt o\el!...
DRACUL
Un semn de-al t[u, =i-at`ta!...
VOIEVODUL NENOROC
(scoate sabia)
A=a e!... Ai dreptate...
}n mine simt ]ndemnuri... Da! Inima ]mi bate
Mai repede... O cup[...
221
DRACUL
A=a... Te-ai hot[r`t?...
VOIEVODUL NENOROC
Ai vrea s[...
(Arat[ sabia gata s[ se duc[ la omor.)
DRACUL
Nu acuma!
(}n sine:)
Mi-ajunge =i at`t!
(Lui Nenoroc, care porne=te:)
Nu, nu te duce-acolo! S[ st[m aici, de p`nd[,
De vrei s[ afli lucruri frumoase. Noaptea-i bl`nd[
+i s`ngele e t`n[r. Acuma e limbut
+i cel mai prost. A=teapt[. E ceasul cunoscut
C`nd vin perechi s[-=i spun[ cuvinte-nfl[c[rate...
VOIEVODUL NENOROC
(cald)
Sunt clipele iubirii!...

(}i prinde m`na =i o pune pe inim[.)
De-ai =ti, de-ai =ti cum bate!
DRACUL
De c`nd a=tept! T[cere! Ascunde-te colea!
(Se ascund am`ndoi ]n dosul unui tufi=. F[t-Frumos =i
Mira se caut[.)
222
F{T-FRUMOS
Domni\[!...
MIRA MIRALENA
Tu e=ti!
F{T-FRUMOS
Vino! O, vin, lumina mea!
(O prinde de m`n[ a=ez`nd-o pe un trunchi.)
A=a! Petreac[ al\ii ]n c`ntec =i be\ie.
}n jocuri desfr`nate... Sub larga-mp[r[\ie
De frunze =i de stele, noi singuri ne-om iubi
O sear[...
MIRA MIRALENA
Noaptea-ntreag[...
F{T-FRUMOS
Da, p`n[-n zori de zi!...
O, Mira, farmeci noaptea cu darurile tale!
MIRA MIRALENA
A fost ursit, uibite, s[-\i ies c`ndva ]n cale...
F{T-FRUMOS
Ce v`nt, prielnic mie, spre mine te-a purtat?
MIRA MIRALENA
E v`ntul dinspre \ara lui Ro=u-]mp[rat?...
223
F{T-FRUMOS
O, Mira Miralena?... C`nd stam cu mintea dus[,
Cu t`mplele ]n palme, =i-o dragoste nespus[
Prindea s[ m[-nf[=oare, o, da, de-at`tea ori
Ghiceam aceast[ clip[, prin anii trec[tori,
Visam iubirea noastr[ sc[ldat[ ]n lumin[!
MIRA MIRALENA
+i eu =tiam c[ ceasul va fi c`ndva s[ vin[...
Eu nu =tiam de tine... Tr[iai, murise=i sau
}n lume nu venise=i? }n minte-mi perindau
Tot felul de r[spunsuri: A fost ]n alt[ via\[!...
Va fi ]n alt[ via\[! Dar, vezi, =tiam c[-n fa\[
Vom sta =i noi, odat[, c`ndva =i undeva...
F{T-FRUMOS
+i-acuma iat[ m`na =i ochii... fruntea ta;
+i-acuma iat[ fa\a de-at`tea ori visat[,
+i calda r[suflare dorit[ alt[dat[,
+i buzele dorite ]n nop\ile t`rzii...
+i iat[-te ]ntreag[... +tiam eu c[-ai s[ vii!
+tiam c[ mi s-arat[, odat[, paradisul!
MIRA MIRALENA
C`nd mii =i mii de oameni se sting chem`ndu-=i visul,
+i d`ndu-=i via\a prad[ p[rerilor de r[u,
E-at`ta fericire s[ =tii c[ visul t[u
}l sim\i tr[ind aievea, sub calda ta privire,
A=a cum fac ]n ceasul acesta de iubire!...
F{T-FRUMOS
Vezi tu, aceast[ lume e mare =i e rea:
Dispre\... ru=ine... lacrimi... cruzime... ur[ grea.
224
Nevrednic e p[m`ntul =i via\a p[m`nteasc[,
Dar dac[ ]ntr-o clip[ el poate s[-nt`lneasc[,
}n treac[t, dou[ inimi ce-n visuri s-au chemat,
At`ta, doar at`ta, o, binecuv`ntat
S[ fie-atunci p[m`ntul!
MIRA MIRALENA
O clip[ de iubire
R[scump[r[ o via\[ de chin =i umilire...
F{T-FRUMOS
}n cer te c[utasem; p[m`ntul mi te-a dat.
MIRA MIRALENA
Sl[vit ]n veci s[ fie =i binecuv`ntat!...
F{T-FRUMOS
Am fost r[t[citorul pe apele-nnoptate,
Am fost o biat[ luntre ce geme =i se zbate
}n urletul furtunii, iar tu mi-ai fost liman,
Odihna ce-o chemasem ]n sufletu-mi s[rman!
MIRA MIRALENA
A fost un \[rm de mare pustiu, b[tut de unde,
Un \[rm care viseaz[, ]n apa ce-l ascunde,
S[-i vin[ de departe doritul lop[tar...
Am fost un \[rm ce-a=teapt[, =i-a=teapt[ ]n zadar...
+i tu mi-ai fost, iubite, n[dejdea, lop[tarul!...
S-a dus singur[tatea, pustiul =i amarul...
S[rmanul \[rm de mare, prin tine-a ren[scut,
+i p[s[rile c`nt[, =i florile-au crescut!
225
F{T-FRUMOS
Mai dulce dec`t somnul ]mi dai mai multe vise...
Pluteam pe neguri grele, =i-un nour se deschise,
+i luna pentru mine prin nouri str[b[tu
E=ti luna mea, domni\[...
MIRA MIRALENA
Dar soarele e=ti tu!
Lumina mea de lun[ din tine se coboar[.
Prin tine dau lumin[! O raz[!
(F[t-Frumos o s[rut[.)
Ma-nfioar[!...
M[ arde!...
(Dup[ o alt[ s[rutare.)
M[ ]nghea\[!
(Dup[ o alt[ s[rutare.)
Ce bine e a=a...
Ce bine mi-e sub noaptea ]nalt[, larg[, verde...
(F[t-Frumos tresare =i se ridic[, prive=te ]mprejur =i-=i trece
m`na peste frunte alung`nd un nor. Mira Miralena, cu team[:)
Un negru g`nd te-abate...
F{T-FRUMOS
E teama de-a te pierde!
}n clipa cea mai dulce m[ tem de via\a ta!
A= vrea s[ fiu cu tine, departe, undeva...
S[ nu ne =tie nimeni. A= vrea s[ fug departe,
C[ci lumea ne p`nde=te... c[ci lumea ne desparte...
(Privind lung.)
De n-ai fi tu, domni\[, s-ar stinge orice stea.
S[ nu te-ascund[ norii, nu, nu, lumina mea!
226
Un =arpe-mi roade-n suflet =i inima-mi sf`=ie...
Mi-e fric[. Ad[ m`na. A=a.
(Amenin\[tor.)
Acum s[ vie
To\i diavolii! Nu-mi pas[!... Te str`ng cu bra\ de fier.
Da! Cel mai groaznic tr[snet s[ scapere pe cer
Nu-mi pas[!...
MIRA MIRALENA
(privind ]mprejur.)
Dar, iubite, nu-i nimeni.
F{T-FRUMOS
Ai dreptate.
Ne binecuv`nteaz[ ]nalturi ]nstelate,
}=i sun[-n zare plopii argintul frunzei lor;
O pas[re uitat[ suspin[... Un izvor.
Sf[r`m[ bobi de aur =i de m[rg[ritare,
Iar c`ntecul be\iei se-aude-n dep[rtare,
Mereu tot mai departe... D[-mi ochii, m`na ta...
Colea... u=or... aproape...
MIRA MIRALENA
Ce bine mi-e a=a...
F{T-FRUMOS
Adormi... adormi pe bra\u-mi, ca fulgul de u=oar[...
Ce bl`nd coboar[ noaptea!... Ce lene= ne-nf[=oar[!
S[-=i culce frunza plopii... s-o legene u=or...
+i pas[rea uitat[, =i tainicul izvor
S-adoarm[ toate... toate... cu tine-adoarme firea...
(}=i culc[ fruntea pe s`nul ei =i r[m`ne a=a.)
227
DRACUL
(ie=ind din umbr[ tainic)
}l vezi? R[spunde: ce vezi?
VOIEVODUL NENOROC
Iubirea!
DRACUL
Am[girea!
E noaptea ce vorbe=te ]ntr-]n=ii! S[-i trezim...
T[cerea obose=te, t[cerea-i \intirim...
Visarea-i moartea vie\ii!...
(Tare.)
S[ intre c`nt[re\ii!...
S[ intre iar pl[cerea =i farmecele vie\ii...
Lumin[... flori =i c`ntec...
(Se face lumin[. Cetele de tineri intr[ zgomotos ]n
sunetele muzicilor.)
A=a!... C`nta\i!... Ha!... Ha!...
Trezi\i =i vis[torii...
(Ceata se repede la cei doi aman\i care s-au de=tetat,
dar nu vor s[-=i descle=teze bra\ele.)
UN GLAS
Trezi\i-v[!...
(}i zguduie.)
AL DOILEA GLAS
A=a!
228
AL TREILEA GLAS
Dansa\i =i voi!...
ALT GLAS
S[ c`nte!...
UN GLAS
S[ c`nte =i s[ joace!
ALT GLAS
A=a e!
ALTUL
Desp[r\i\i-i!
(O ceat[ de tineri apuc[ pe z`n[ =i o desparte de F[t-Frumos.)
UN T~N{R
S[ vii cu noi!
O Z~N{
(din ceata z`nelor care \in pe F[t-Frumos)
}ncoace!...
(]l despart =i, ]n hohote de r`s, cele dou[ cete se ]mpart: z`nele
joac[ ]n jurul lui F[t-Frumos, fe\ii-frumo=i ]n jurul Mirei.)
DRACUL
Aceasta-i ve=nicia iubirii: un s[rut!
O =oapt[ trec[toare! O clip[ s-au crezut
Lega\i pe ve=nicie, al lor era p[m`ntul!...
Ce cald[ fuse vorba =i ce frumos av`ntul!
229
Acuma... iat[: visul din cer s-a pr[bu=it!...
Vezi? Vorbele-s de=arte!
VOIEVODUL NENOROC
De ce i-a\i desp[r\it?
DRACUL
Iubirea ne-mplinit[ e mult mai roditoare!
(Tare.)
Lumini! Copii, ]ncepe\i m[rea\a s[rb[toare!
(Dansuri. Voievodului Nenoroc:)
De ce-ai r[mas pe g`nduri?
VOIEVODUL NENOROC
M-a prins un g`nd amar
C`nd =tiu, c`nd =tiu prea bine c[ toate-s ]n zadar!
La ce sunt bune toate? Lumina, veselia,
+i floarea, =i femeia, c`ntarea, =i be\ia,
Ve=mintele bogate, cununa asta grea,
C`nd =tiu c[ nu s-alege nimic pe urma mea?!
Deasupra groapei mele, ca frunzele, uitarea
}ncet, se va a=terne... Va cre=te nep[sarea...
Cu vremea \in\irimul va fi ora= de vii,
P[m`ntul tres[ri-va ]n jocuri de copii...
+i poate c[ ]n iarba c[lcat[ ]n picioare,
}n praful ce se urc[ sclipind voios la soare,
E inima-mi s[rman[, e capul pref[cut
|[r`n[, ca p[m`ntul din care m-am n[scut!
O, c`t n-a= da s[ \in[ mereu, mereu, be\ia...
DRACUL
F[-\i chip cioplit, c[ci piatra ]nfrunt[ ve=nicia...
}n ea tr[ie=ti de-a pururi, te na=ti ]n orice zi,
230
Ea singur[ \i-alin[ durerea de-a muri.
Un chip cioplit ]n piatr[ te m`ngìe. +tii bine
C[-n urma ta r[m`ne, pe veci, ceva din tine...
C[ ochii albi, pe care nu-i stinge moartea grea,
Vedea-vor str[nepo\ii, =i ei te vor vedea...
Un chip cioplit ]n piatr[ nu moare niciodat[.
Urma=ii t[i, privindu-l, vor zice m`ndri: Iat[
Acel care ]nfrunt[ al veacurilor zbor,
Pe c`nd, pe ve=nicie, at`\ia oameni mor!...
Cu chip cioplit g[te=te-\i morm`ntul. Amintirea
Se duce, ca =i trupul. Cuv`ntul t[u, g`ndirea,
Ca pleava spulberat[ se-mpr[=tie ]n v`nt;
Dar ceea ce r[m`ne e piatra pe morm`nt!
S-o bat[ v`ntul, ploaia sau razele de soare,
S-o road[ veacuri multe, ea st[ nep[s[toare.
F[-\i chip cioplit, c[ci piatra prive=te-n viitor,
C[ci piatra-i nemurirea c`nd totu-i muritor!...
Ne trebuie un idol la to\i, c[ci ori=icine
Din noi ]=i face chipul la care s[ se-nchine!
C`nd fruntea-\i nu se pleac[ ]n fa\a nim[nui
F[-\i chipul t[u ]n piatr[ =i-nchin[-i-te lui!...
+i-acuma las[ g`ndul aiurea s[ te poarte...
}n jurul t[u e via\[ de ce-ai g`ndi la moarte?
Nu vezi ce frumuse\e de flori =i de femei
Se scald[ ]n potopul luminii? Ce sc`ntei
}n ochi? Alege-\i z`na... iube=te!...
VOIEVODUL NENOROC
Ai dreptate:
De ce-a= g`ndi la moarte?!... Un tainic fior str[bate,
Acum, ]ntregu-mi s`nge.
(Prive=te cu l[comie la toate.)
231
Ce z`n[ s[-mi aleg
Din =irul lor?
DRACUL
Oricare... de vrei, ia =iru-ntreg...
VOIEVODUL NENOROC
Eu n-a= l[sa deoparte nici una dintre ele.
(Se uit[ la z`nele din jurul s[u.)
}mi place mult domni\a cu p[rul ]n inele...
DRACUL
Dar z`na ce te-ndeamn[ =i trece sur`z`nd?
Dar cea cu ochii-n fl[c[ri?... Dar cea cu ochiul bl`nd?
Dar z`na care poart[ cununa cu m`ndrie?
Dar cea cu bra\e albe, cosi\[ aurie?
Dar z`na ce se uit[ prin piatra de inel
Urzindu-=i cine =tie ce visuri f[r[ \el?
VOIEVODUL NENOROC
Frumoase-s toate... toate! +i toate ale mele!
Mi-aleg pe cea de-acolo, cu p[rul ]n inele!
(Draccul face: nu.)
Atunci mi-aleg frumoasa ce trece sur`z`nd...
(Acela=i gest din partea Dracului.)
Nici z`na cea de-acolo?
(Dracul: nu.)
Nici cea cu ochiul bl`nd?
Nici z`na care poart[ cununa cu m`ndrie?
(Dracul: nu.)
232
Nici cea cu bra\e albe, cosi\[ aurie?...
(Dracul: nu.)
Nici z`na care \ine oglinda-n fa\a ei?
(Dracul: nu.)
Mi-aleg atuncea z`na cu ochii de sc`ntei.
(Dracul: nu.)
Atunci pe care? Spune!
DRACUL
(ar[t`nd pe F[t-Frumos, care st[ cu iubita lui ]n fa\[, la st`nga)
Prive=te colo... Iat[...
Ce vezi?
VOIEVODUL NENOROC
V[d o pereche ce st[ ]mbr[\i=at[
Spun`nd de bun[ seam[ cuvinte dulci...
DRACUL
A=a!
Iubirea lor nu \ese nimic ]n mintea ta?
(Nenoroc d[ din umeri.)
Ce-=i spun ]n clipa asta?
VOIEVODUL NENOROC
+tiu eu?!... }=i spun iubirea...
N[dejdea lor de mìne... credin\a... mul\umirea
De-a fi tot m`n[-n m`n[, de-a fi nedesp[r\i\i...
DRACUL
Desparte-i tu! R[pe=te-o!
233
VOIEVODUL NENOROC
De ce?
DRACUL
S[ v[ iubi\i!
VOIEVODUL NENOROC
De ce s[ iau femeia de altul ]ndr[git[,
C`nd alte zeci m[ cheam[?
DRACUL
Nu sim\i nici o ispit[
De-a nu lua un lucru ce-l cape\i prea u=or?
Nu sim\i nici o m`ndrie s[ fii ]nving[tor?
Femeia cea mai alb[, de-ar fi c`t de curat[,
De-ar fi c`t de frumoas[, c`nd nu e-nconjurat[,
Dorit[ =i iubit[, atuncea n-are pre\!
Dar alta este visul al celui ]ndr[zne\!
O, alta e femeia p[zit[ =i iubit[
Asemenea comorii: femeia z[vor`t[,
Femeia pentru care o via\[ te-ai lupta,
Femeia care-i via\a =i dragostea cuiva!...
Aceea, doar aceea e vrednic[ de tine!...
E pre\ul unei lupte, r[splata care vine,
E somnul dup[ munc[, e apa din izvor
Ce-o soarbe ]nsetatul... S[ fii ]nving[tor,
De vrei s[ sim\i iubirea, ]ntreaga ei putere,
Prin lupt[-nver=unat[ ia-\i partea de avere,
Nimic nu e mai vrednic ca ea. De-a fi iubit
+tii tu vreun rod mai dulce ca rodul cel oprit?
234
VOIEVODUL NENOROC
+i iat[... v[d c[ iar[=i dreptatea e cu tine...
Prin ochii t[i acuma eu v[d at`t de bine!
(Hot[r`t.)
Frumoasa cea de-acolo va fi a mea!
DRACUL
Dar el?
VOIEVODUL NENOROC
Din spad[ fac un deget, dintr-]nsul un inel!
DRACUL
S[ v[d...
VOIEVODUL NENOROC
A=teapt[!...
DRACUL
Haide!...
VOIEVODUL NENOROC
(Se duce la perechea celor doi ]ndr[gosti\i.)
Frumoasa mea domni\[,
De-ai =ti ce mult ]mi place b[laia ta cosi\[,
+i ochii t[i alba=trii!...
MIRA MIRALENA
O!...
235
VOIEVODUL NENOROC
P[rul t[u b[lai
+i ochii t[i alba=tri ai vrea tu s[ mi-i dai,
S[-mi sting ]n ei, domni\[, a dorului v[paie?
MIRA MIRALENA
Frumosul meu prieten, cosi\a mea b[laie
+i ochii mei alba=tri i-am dat de mult cuiva!
VOIEVODUL NENOROC
O, cere-i ochii iar[=i =i d[-mi-i mie... Da?
Mi-i dai?
F{T-FRUMOS
Destul[ glum[!...
VOIEVODUL NENOROC
Ascult[-m[, str[ine.
Frumoasa ta ]mi place =i vreau s-o iau cu mine...
F{T-FRUMOS
P[rerea ta, str[ine, ad`nc m-a m[gulit.
}\i place? M[ ]nc`nt[!... Dar cred c[ ai glumit
Spun`nd c-o iei cu tine...
VOIEVODUL NENOROC
O, nicidecum!...
F{T-FRUMOS
M[ doare
S[-\i spun c[ n-o s[-\i vin[ aceast[ s[rb[toare!
236
VOIEVODUL NENOROC
Nu, nu-i nici o nevoie s[ pl`ngi de mila mea;
O iau =i-o duc cu mine...
F{T-FRUMOS
A ta e dac[ vrea!...
(Mirei:)
Te duci cu el?
MIRA MIRALENA
(arunc`ndu-i-se ]n bra\e)
O!...
F{T-FRUMOS
(lui Nenoroc)
Iat[!... R[m`ne tot cu mine!
}\i pl`ng de mil[, crede!
VOIEVODUL NENOROC
De mila ta, str[ine,
S[ pl`ngi!... O iau! }n l[turi!
(Vrea s[-i despart[.)
F{T-FRUMOS
De nu m[-n=el, te-ntreci
Cu gluma! Trage spada!
VOIEVODUL NENOROC
De nu vrei s[ te pleci,
Prime=te darul [sta...
(Vrea s[-l loveasc[. Mira se arunc[ ]ntre ei.)
237
MIRA MIRALENA
Nu! Vor s[ mi-l omoare!
(Celorlalte:)
Veni\i!... Veni\i aicea!...
O Z~N{
(alerg`nd)
Dar ce se-nt`mpl[, oare?
(To\i cei din fund vin ]n fa\[.)
VOIEVODUL NENOROC
Femeia lui ]mi place!
DRACUL
Ei, =i?
VOIEVODUL NENOROC
+i el nu vrea!
F{T-FRUMOS
Cu pre\ul vie\ii mele p[strez averea mea!
VOIEVODUL NENOROC
|i-o cer cu pre\ul vie\ii...
DRACUL
Doar moartea hot[r[=te
}n certurile-acestea! La lupt[, b[rb[te=te,
+i cel ce va ]nvinge va fi st[p`nul ei!
238
}n l[turi... lupta-ncepe... Hai!... una... dou[...
trei!...
(Cei doi tineri se bat cu spadele. Diavolul ]i urm[re=te.)
A=a. La dreapta... St`nga! A=a... Mai drept piciorul!
(Nenoroc ]=i love=te vr[jma=ul. Acesta cade.)
Aha!...
MIRA MIRALENA
A! Uciga=ii!...
DRACUL
Tr[iasc[-nving[torul!
F{T-FRUMOS
Iubita mea... nu pl`nge!... a=a ne fuse scris!...
M[ duc... R[mì cu bine!...
(Moare.)
MIRA MIRALENA
De ce mi l-a\i ucis?
Era at`t de t`n[r, eram nevinovat[!...
De ce? Blestem, urgie... =i tr[snet s[ s-abat[!...
Pref[ cenu=[ toate, St[p`nul meu sl[vit!
Aslcult[, Doamne, ruga fecioarei ce-a iubit!...
E cea mai cald[ rug[, e ruga cea mai sf`nt[!...
DRACUL
Ce muzic[ pl[cut[ urechile ne-nc`nt[!...
Acum abia ]ncepe osp[\ul ]n\elept!...
239
(lui Nenoroc)
Ia-\i pre\ul luptei tale!...
(Nenoroc apuc[ m`na Mirei.)
MIRA MIRALENA
}n l[turi!
VOIEVODUL NENOROC
Mai a=tept!
MIRA MIRALENA
De este vreo n[dejde, de este vreo dreptate,
Atuncea f[-mi dreptate, St[p`ne ]ndurate...
DRACUL
}n cinstea celui tare, turna\i, turna\i nectar
}n cupele de aur, de-argint =i de cle=tar!...
FILOZOFUL DE 70 ANI
Tr[iasc[ b[tr`ne\ea!... Ha!... Ha!... }nving[torul
E-nvins de ast[ dat[!...
FILOZOFUL DE 80 ANI
Love=te-l cu piciorul!
MIRA MIRALENA
}n larma desfr`n[rii se pierde glasul meu,
}ndur[-te, St[p`ne!...
240
DRACUL
Sl[vi\i pe Dumnezeu
}n jocuri desfr`nate, frumoaselor! }n cupe
S[ curg[ vinul ro=u! C`nt[rile s-astupe
Prohodul [sta jalnic.
FILOZOFUL DE 8O ANI
Femei! Femei noi vrem...
FILOZOFUL DE 70 ANI
Voinice, smulge-i haina... vrem goal[ s-o vedem!
DRACUL
Da, da, s[-i smulg[ haina! Porneasc[-se desfrùl...
Podoabele s[ cad[ la toate! Smulge\i brùl
Fecioarelor! B[tr`nii s[ urle ferici\i...
Turna\i ]n cupe vinul... c`nta\i... juca\i... iubi\i...
MIRA MIRALENA
}ndur[-te, St[p`ne... ]ndur[-te de mine!...
Pref[-n cenu=[ locul acesta de ru=ine!
(Cerul ]ncepe s[ se ]ntunece; de departe tun[.)
FILOZOFUL DE 80 ANI
(lovind cu piciorul pe cel mort)
Mai strig[, hoit nevrednic!... Hai, unde \i-e av`ntul?
Batjocura... dispre\ul?. Visai m[riri? Morm`ntul
|i-o fi destul de mare!...
MIRA MIRALENA
St[p`nul meu din cer,
Ai mil[! D[-mi un tr[snet cu ei =i eu s[ pier!
241
S[ pier =i eu ]n fl[c[ri. St[p`ne ]ndurate,
De ce-am venit ]n locul acesta de p[cate?
Pedeapsa ta m-ajung[ ]n clipa asta chiar...
}ndur[-te! Un tr[snet... s[ nu pl`ng ]n zadar!...
(Cerul se ]ntunec[ =i mai tare. Tunetul se apropie.)
DRACUL
Lumina s[ se sting[, desfrùl s[ porneasc[!
(Se face ]ntuneric.)
Iubitei da\i s[ruturi de care s[ ro=easc[!
Din cupele de aur nectarul s[-l sorbi\i,
}n cupele de aur turna\i-mi vin...
(Orgia e gata s[ ]nceap[. Tr[sne=te. Palatul se aprinde,
to\i fug, \ip`nd, sub d[r`m[turi.)
ARHANGHELUL MIHAIL
Pieri\i!...
Pieri\i! Pieri\i ]n fl[c[ri... =i iadul s[ v[-nghit[!...
S[ nu se mai cunoasc[ loca=ul de ispit[!...
}n locul lui de-a pururi s[ creasc[ b[l[rii.
C`nta\i, c`nta\i, arhangheli, cere=tile-armonii!...
CORUL }NGERILOR
Lumin[ curat[
Din ceruri s-arat[
Ispitele pier;
Iar cei ce se-nchin[
Pe sc[ri de lumin[
Se urc[ la cer!
242
DRACUL
Prin moarte =i ruine sl[vi\i pe Dumnezeu,
C`nta\i, c`nta\i, arhangheli, l[sa\i s[ urlu eu!
Cortina
ACTUL IV
TABLOUL I
Pe o st`nc[, la dreapta, stau Dracul =i Nenoroc. Lumin[

ro=ie pe st`nc[. Restul e ]ntunecat; nu se deslu=e=te nimic.
DRACUL
De ce-ai fuglt?
VOIEVODUL NENOROC
Mi-e fric[! Palatul e-n ruine...
M[ roade remu=carea! M[ tem... m[ tem de tine!...
DRACUL
A=a! M[ la=i acuma c`nd nu mai am de dat?
Ei bine, nu, b[iete! S[ stai! Am de luat!
Sf`r=it[ e be\ia, comorile sunt gata
De-acuma vreau r[splat[!
243
VOIEVODUL NENOROC
+i care \i-e r[splata?
R[spunde-mi...
DRACUL
S[ te sp`nzuri!
VOIEVODUL NENOROC
De ce?
DRACUL
Ca s[ sf`r=im
Mai repede!
VOIEVODUL NENOROC
Mi-e fric[!... O, tristul \intirim,
+i =oarecii, =i frigul... Nu, moarte mi=eleasc[,
De m`na mea! Nu! Cerul va vrea s[ m[ primeasc[?!
DRACUL
(r`z`nd)
Mai crezi =i-n cer acuma! Nimic nu-i mai u=or
Dec`t s[ crezi ]n Domnul c`nd sim\i al mor\ii fior.
De ce nu chemi pe ]nger ]n clipa de ispit[
C`nd Dracul ]\i ]ntinde o cup[ ]nflorit[?
De ce, doar la nevoie, s[ crezi ]n Dumnezeu?
E prea t`rziu, b[iete! De-acuma e=ti al meu!
VOIEVODUL NENOROC
M[ duc ]n lume singur! Mai este o sc[pare.
Tu n-ai nici o putere, de-acum v[d cine-i tare.
Acuma-mi v[d gre=eala!
244
DRACUL
Arhanghelul! O =tiu!...
Zadarnic ai s[-l cau\i!...
VOIEVODUL NENOROC
De ce?
DRACUL
E prea t`rziu!
Arhanghelul drept[\ii vorbe=te doar o dat[,
+i cel ce nu-l ascult[ cu inima plecat[,
Ci pleac[ ]nfrunt`ndu-l, ca tine, e al meu
Al meu vei fi de-a pururi! Mai chemi pe Dumnezeu?
Tu crezi c[ la chemarea-\i e gata s[ se-arate?
El vine c`nd ]l cheam[ fecioarele curate,
Iar nu cei r[i ca tine... S[ nu-l chemi! Am`ndoi
P[stra-vom ]nvoiala t[cut[ dintre noi.
Arhanghelul nu vine c`nd eu sf`r=i-voi sacul!
VOIEVODUL NENOROC
Nu-mi trebuie atuncea nici ]ngerul, nici dracul!
DRACUL
C`nd nu vrei pe nici unul, mai bine e s[ mori!
S[ mori ]n v`rful culmei dec`t s[ te cobori...
Ai fost ]n v`rf. Ajunge! Be\ia e sf`r=it[,
Mai mult nu se mai poate. Vrei via\a umilit[?
O, nu! E mult mai bine ]n moarte s[ te-arunci!
F[-\i seama singur! Haide!...
VOIEVODUL NENOROC
(]ngrozit)
Voi fi al t[u atunci?!
245
DRACUL
Al meu ai fost din leag[n =i n-ai s[ scapi de mine!
}n orice om din cale e dracul care vine...
Sub fel de fel de chipuri ]n preajma ta voi sta;
Vei vrea s[ fugi de mine voi fi ]n calea ta!
Chiar tu ai s[ m[ cau\i, c`nd nu-\i voi fi ]n cale;
Voi fi f[clia vie a g`ndurilor tale,
}ndemnul, remu=carea, c[in\a, piaza-rea...
+i-acuma, du-te!
VOIEVODUL NENOROC
Vorbe!
DRACUL
Ce?
VOIEVODUL NENOROC
(plec`nd)
Vorbe!
DRACUL
Vom vedea?
TABLOUL II
Lumina ro=ie se stinge pe st`nca din dreapta. Lumina

alb[ se aprinde la st`nga, =i pe o st`nc[ se vede voievodul
Voie-Bun[ dus de Arhanghelul Mihail.
246
VOIEVODUL VOIE-BUN{
(]n umbra ]ngerului)
St[p`nul meu, mi-e fric[...
ARHANGHELUL MIHAIL
Apropie-te, frate...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Puterea ta e mare, St[p`ne, ]ndurare!...
O, tu, ce-mpar\i dreptatea, o, tu, ce m-ai sc[pat
Din temni\a ad`nc[ fii binecuv`ntat!
ARHANGHELUL MIHAIL
Aici a fost odat[ loca=ul desfr`n[rii;
Acum ]l bate v`ntul =i valurile m[rii...
Pe locul de ru=ine, sp[lat cu v`nt amar,
S[ duci acuma via\a cinstitului plugar...
S[ nu visezi, copile, o nou[ fericire!...
S[ nu te road[ doruri =i visuri de m[rire,
Ci mintea ta s[-nve\e c[ via\a de acum
Va fi asemeni vie\ii s[racului din drum!
O singur[ ispit[ s[ duci mereu cu tine,
Un dor ad`nc, fierbinte =i sf`nt de-a face bine...
}mparte bucurie, lumin[-n calea ta
E-at`t de sf`nt[ m`na ce =tie alinta!...
}mparte totdeauna bucata ta de pìne,
}mparte pìnea-n dou[ =i partea ce-\i r[m`ne,
Ca mierea cea mai dulce va fi de dulce,-acum,
C[ci poart[ mul\umirea s[racului din drum...
Pe locul de ru=ine tu trage brazd[ nou[...
S[-\i r`d[ r[s[ritul ]n boabele de rou[...
247
S[m`n\a ta s[ creasc[ sporind necontenit,
Trudit[ fie-\i munca, dar somnul lini=tit!...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Cuv`ntul t[u, St[p`ne, e man[ ]ngereasc[...
ARHANGHELUL MIHAIL
+i cel ce vede toate va =ti s[ r[spl[teasc[
R[bdarea ta, credin\a, =i,-odat[ r[zbunat,
Pe tronul t[u cu cinste vei fi ]ncununat!...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Cuv`ntul t[u, St[p`ne, a fost o man[ sf`nt[,
+i sufletu-mi acuma te laud[, te c`nt[,
Pova\a ta-nflore=te crini albi ]n s`nul meu,
F[ptura-mi toat[ c`nt[ sl[vind pe Dumnezeu!...
Cuv`ntul t[u de-a pururi s[-=i plou[ sf`nta man[
Pe inima-mi supus[ =i f[r[ de prihan[,
}n veci de veci s[ piar[ ispita celui r[u,
Pe sufletu-mi vegheze de-a pururi duhul t[u!
(Lumina alb[ se stinge, fundul scenei se lumineaz[)
TABLOUL III
Un loc pustiu pe malul m[rii. Voievodul Nenoroc doarme

sub o st`nc[. O ceat[ de cer=etori trec prin fund.
ORBUL
Mi-e foame!
OLOGUL
Unde-i pìnea?
248
SURDUL
Mi-e foame!
NEBUNUL
Nu mai vine!
S[ mergem singuri!... Singuri!
(Cu nebunul ]n frunte, cer=etorii ies ]n ceat[; din dreapta
vine Dracul, ]mbr[cat c[lug[re=te. E smerit. Se roag[,
r[sucindu-=i m[t[niile. La zgomotul f[cut de cer=etori,
Nenoroc se treze=te =i se uit[ mirat primprejur. Apoi,
adres`ndu-se Dracului:)
VOIEVODUL NENOROC
Eu...
DRACUL
(trec`nd)
Cel-de-sus cu tine!
Sl[vi\i, sl[vi\i pe Domnul ]n strune =i orga...
VOIEVODUL NENOROC
A= vrea s[-\i spun...
DRACUL
... organe, sl[vi\i...
VOIEVODUL NENOROC
Sfin\ia-ta!...
A= vrea s[-\i spun o vorb[...
249
DRACUL
}n strune =i organe...
De ce-ai vroi s[ tulburi cu vorbele-\i s[rmane
Pioasa rug[ciune a bietului drume\?!
VOIEVODUL NENOROC
Ca rostul vie\ii mele...
DRACUL
Nu, n-are nici un pre\,
Dec`t ]n rug[ciune...
VOIEVODUL NENOROC
Ascult[-m[, preasfinte...
Eu am p[cate multe... ascult[-m[, p[rinte...
A= vrea s[-mi plec genunchii-n fa\a ta...
DRACUL
Ce fel?
VOIEVODUL NENOROC
Eu sunt v`ndut Satanei =i vreau s[ scap de el!
DRACUL
Ce-ai spus? V`ndut Satanei?
(Cu ochii la cer.)
O, iart[-m[, St[p`ne,
C-am stat cu el de vorb[!...
250
VOIEVODUL NENOROC
N[dejdea ce-mi r[m`ne
E-n tine... }ndurare! Sunt fiu de ]mp[rat,
M[ trag din neamul Verde!...
DRACUL
Sss`t! Cel care-a sc[pat
Din temni\[?
VOIEVODUL NENOROC
Acela!... +i vreau s[-mi fac dreptate!
DRACUL
Dar n-ai aflat, copile, c[ tu =i cellalt frate
Sunte\i de toat[ \ara de oaste c[uta\i?
C[ vod[ Ro=u cere s[ vad[ sp`nzura\i
Doi fii de domn =i-un paznic? Turbeaz[ ]mp[ratul!
}n ziua fugii voastre trezi ]ntreg palatul
+i-a dat de veste-n lume ca cel ce-i va g[si
Pe c`te=itrei s[ vin[ cu d`n=ii mor\i sau vii?
VOIEVODUL NENOROC
(fericit)
+i frate-meu tr[ie=te? Tr[ie=te Voie-Bun[?
O, vestea ta, str[ine, at`t m-a-nviorat!...
Credeam c[-i mort, dar iat[ =i el e c[utat!
DRACUL
Tr[ie=te-ori nu, eu nu =tiu... At`ta =tiu: te-apas[
O soart[ rea! Ia seama! Fere=te-te!
251
VOIEVODUL NENOROC
Nu-mi pas[!
DRACUL
}\i dau un sfat, ascult[: s[ nu spui nim[nui
C[ e=ti ce e=ti, altminteri te-ai dus! S[ nu mai spui!
(S-aud strig[tele cer=etorilor care n[v[lesc pe scen[. Sunt ferici\i.)
CIUNGUL
O pìne!
(Arat[.)
COCO+ATUL
Eu am dou[!
(Arat[ dou[ pìni.)
ORBUL
Am trei!
(Arat[.)
Nu-i treab[ mare;
Am zece pìni!
(Arat[ degetele mìnilor.)
CIUNGUL
(z[rind pe Nenoroc, celorlal\i)
T[cere!...
(Ascunde pìnea, ceilal\i tot a=a.)
252
OLOGUL
+i-i cerem!
(To\i ]nconjoar[ pe Nenoroc.)
ORBUL
}ndurare!
CIUNGUL
Mi-e foame!
OLOGUL
Fie-\i mil[!...
COCO+ATUL
St[p`ne, ajutor!
CIUNGUL
St[p`ne, fie-\i mil[ de bietul cer=etor!
VOIEVODUL NENOROC
(Dracului)
Dar cine sunt ace=tia?...
DRACUL
Sunt oameni, ca =i tine!
CER+ETORII
Ne dai?
DRACUL
T[ce\i!...
253
CIUNGUL
(]mp[ciuitor, celorlal\i)
St[p`nul vorbe=te, se cuvine
S[ st[m smeri\i deoparte. Vom sta... Vom asculta.
L[sa\i-l s[ vorbeasc[, =i-n urm[ ne va da!
DRACUL
Sunt cei ce n-au nimica =i sufer[-n t[cere,
Mul\imea care pl`nge, mul\imea care piere
}n jurul mesei goale =i-al focului pustiu...
Tu nu-i cuno=ti pe-ace=tia, tu nu-i =tii, nu!...
VOIEVODUL NENOROC
}i =tiu!...
Adeseori, ]n clipe de jocuri =i be\ie,
Pe c`nd murea departe a harfei melodie,
+i flori ]mpestri\ate mureau ]n jurul meu,
Adeseori triste\ea c[dea ca norul greu...
Ghiceam ]n dep[rtare o lung[ t`nguire...
P[rea c[ pl`nge-n umbr[ o tainic[ o=tire
Ce moare, ]nghe\at[, pe-un c`mp nem[rginit...
Un vuiet lung de glasuri cre=tea din nesf`r=it;
Treceau ]n =iruri negre =i lungi, nedeslu=ite,
B[tr`ni cu ochi de boal[ =i fete despletite,
Femei ]ng`ndurate, copii, treceau pe r`nd,
Vedeam ]ntinse bra\e, cer`nd, amenin\`nd.
Ghiceam, ghiceam fl[m`nda, s[lbatica o=tire!...
+i c`nd dan\a ]n juru-mi o lume ]n ne=tire,
Sim\eam c[ lumea-aceea pe care o vedeam
Era o parte numai, cealalt[ o ghiceam!
Murea ]n dep[rtare o lung[ t`nguire
254
+i iat-acum fl[m`nda, s[lbatica o=tire...
Mul\imea ne=tiut[... o v[d acum... o =tiu...
(Cer=etorii se apropie.)
CER+ETORII
(cu mìnile ]ntinse)
Ne dai?
VOIEVODUL NENOROC
S[rmani prieteni, venir[\i prea t`rziu!
E prea t`rziu acuma, comorile-s pierdute,
+i cel din fa\a voastr[ nu poate s[ v-ajute...
Zadarnic se ]nal\[ spre mine-al vostru glas,
Am fost palat odat[ ruin[ am r[mas!...
Acuma sunt ruin[, iar lumea de-alt[dat[,
Cu vinuri, =i c`ntare, =i mas[-mbel=ugat[,
S-a dus pentru vecie!... O, fiu risipitor,
Averea e pierdut[, iar tu e=ti cer=etor!...
(C[tre cer=etori:)
Eu, eu v[ cer acuma! Mi-e foame! Da\i-mi pìne!
}n traista voastr[ goal[ o coaj[ mai r[m`ne
+i pentru cel ce n-are! Hai, fi\i ]ndur[tori!...
CIUNGUL
Auzi? Auzi minune: s[ ceri la cer=etori!
ORBUL
S[ dea de mil[ orbii!
OLOGUL
+i cine, cine cere?
Un t`n[r plin de via\[... un om plin de putere!...
255
VOIEVODUL NENOROC
Sunt slab, de dou[ zile nimica n-am m`ncat!
NEBUNUL
Cunosc eu vorba asta! De-ar fi adev[rat,
Ar fi ]ntìa oar[!
CIUNGUL
De ce s[ ceri, str[ine?
Eu cer c[ n-am o m`n[, tu nu e=ti ciung ca mine!
OLOGUL
Eu cer c[ n-am picioare!
NEBUNUL
Eu cer c[-s ]mp[rat!...
ORBUL
Sunt orb =i cer de-aceea...
COCO+ATUL
Eu cer c[-s coco=at!...
VOIEVODUL NENOROC
Eu cer fiindc[ mi-e foame!
(Cer=etorii izbucnesc ]n r`sete.)
NEBUNUL
Auzi, auzi: s[ cear[
De foame!
256
COCO+ATUL
Pleac[!... Pleac[!...
(Ridic[ ciomagul.)
OLOGUL
(amenin\[tor)
S[ nu-l mai v[d!
ORBUL
S[ piar[!
CIUNGUL
Apuc[-te de munc[! Hai, ie=i!... Sau, dac[ vrei
S[ intri-n r`ndul nostru, gr[be=te-te s[ iei
Un chip la fel cu-al nostru. +tii g`ndul care-mi vine?
S[-\i tai piciorul singur... s[ fii olog!
OLOGUL
(indignat)
Ca mine?...
A, nu! Un alt tovar[= ca mine nu primesc!
Olog sunt eu. De-aceea vreau singur s[ cer=esc!...
ORBUL
V`r`\i-i ]n ureche un fier s[ asurzeasc[!...
NEBUNUL
T[ce\i, c-aude surdul =i nu vrea s[ primeasc[!...
MUTUL
+tii ce? S[ fii ca mine!
257
NEBUNUL
Tu ce e=ti?
MUTUL
Eu sunt mut?
OLOGUL
Eu zic s[-i scoatem ochii!
ORBUL
Nu! Nu! Am priceput:
Ologu-mi d[ protivnici? Ce-i asta? R[zbunare?
(Vor s[ se ]ncaiere, dar ceilal\i cer=etori ]i lini=tesc =i,
a=ez`ndu-se pe iarb[, ]ncep s[ m[n`nce cu to\ii.)
VOIEVODUL NENOROC
(Dracului)
Nu vor s[-mi dea, =i foamea... eu nu mai pot s-o-ndur!
DRACUL
Nu vor s[-\i dea?... Ei bine, ia singur...
VOIEVODUL NENOROC
Cum? S[ fur?
DRACUL
S[ furi! Ce-\i vede ochiul e larga-mp[r[\ie
A omului. Folosul e-al aceluia ce =tie
C[ tot ce are d`nsul chiar via\a! e dator
P[m`ntului! P[m`ntul nu este-al tuturor?
258
De-ar sta s-a=tepte regii cununa cuvenit[,
O, mult ar sta cu fruntea ]n veci descoperit[!
Ne na=tem goi, p[m`ntul ne st[ ]ntr-ajutor.
Lua\i! lua\i! ne spune, eu sunt al tuturor.
C`nd ceri, nu totdeauna primi-vei o r[splat[...
C`nd ba\i, nu totdeauna vezi poarta descuiat[!
S[ nu zici: Da\i-mi mil[, ci: Da\i-mi partea mea!
Sf[r`m[ u=a, fur[, =i-atuncea vei avea!...
C`nd ceri cuiva, ]i pare c[ n-ai nici o dreptate,
De-aceea ceri. Ia fur[! Se-ntreab[: Ia stai, frate,
De unde =tiu c[ parte din ce-am nu-i sunt dator?
Mai mult cinstim t`lharul dec`t pe cer=etor!
A=tep\i ]mp[rt[=irea cu ce \i se cuvine?
A=tep\i s[ te ]mbie? A=teapt[ mult =i bine!...
Nu-nvinge gura-nchis[, ci lacomele guri;
Naintea ta sunt al\ii, s[ nu a=tep\i! s[ furi!...
VOIEVODUL NENOROC
(mirat)
Cuvintele acestea din gura ta, preasfinte?
DRACUL
(smerit)
Acesta-i adev[rul. +i numai cel ce minte

|i-ar spune alte vorbe...
VOIEVODUL NENOROC
A=a-i! Dec`t s[ pier
Mai bine...
259
DRACUL
Mul\ume=te St[p`nului din cer!
(Cer=etorii urmeaz[ sf[tuirea.)
CIUNGUL
Eu zic s[-i scoatem ochii, c[ci orbi sunt la tot pasul.
ORBUL
Zdrobi\i-i m`na!...
CIUNGUL
Nu vreau!
UN CER+ETOR CU NASUL MARE

+ti\i ce? T[ia\i-i nasul!
VOIEVODUL NENOROC
Cum, ceat[ de netrebnici, voi vinde\i pielea mea?
Fugi\i c`t mai e vreme!...
(Scoate sabia =i-i ia la goan[. Cer=etorii se risipesc ]n toate p[r\ile.)
}n l[turi to\i!...
DRACUL
P[zea!
(Ologul a r[mas ]n scen[.)
VOIEVODUL NENOROC
S-au dus cu to\i, ca stolul. Dar unul tot r[m`ne.
(Ologului:)
D[ pìnea ta ]ncoace!...
260
OLOGUL
Nu vreau!
VOIEVODUL NENOROC
N-auzi, b[tr`ne?...
Mi-e foame, ad[ pìnea!
(Vrea s[-i ia pìnea.)
OLOGUL
(str`ng`ndu-=i pìnea la s`n)
Nu vreau!... Nu vreau!...
VOIEVODUL NENOROC
Ba, da!
OLOGUL
Nu vreau, nu vreau, t`lhare!...
VOIEVODUL NENOROC
(lovindu-l cu c`rja.)
A=a? Atuncea, na!...
(}i ia pìnea =i o rupe ]n dou[. }ntinz`ndu-i o jum[tate.)
Acuma, na =i \ie o parte.
(Ologul nu se mi=c[.)
Nu vrei, spune?!
DRACUL
I-a fost de-ajuns o b`t[ =i-at`t! O s[-l r[zbune
Copiii lui =i ceilal\i tovar[=i! A murit
U=or... F[-i v`nt ]n mare!...
261
(Nenoroc =i Dracul arunc[ pe cer=etor ]n mare.)
A=a! S-a ispr[vit!
O scurt[ rug[ciune... St[p`ne ]ndurate,
}n fa\a ta prime=te =i iart[-l de p[cate
Pe cel ce-a dat cu b`ta fiindc[-a fl[m`nzit...
+i iart[, Doamne, iart[ pe robul tau smerit!
+i-acum m[n`nc[-\i pìnea =i culc[-te. Cu bine!
Eu fac un drum =i-n urm[ sunt iar[=i l`ng[ tine,
Vorbim ce-om face mìne. De vrei, te duci. De nu,
}\i fac vreun rost pe-aicea.
VOIEVODUL NENOROC
Voi face cum vrei tu!
(Dracul iese, dar se re]ntoarce ]ndat[ =i, din dosul unei
st`nci, prive=te pe Nenoroc. Acesta st[ pe o piatr[ =i ]=i
m`ngìe pìnea din care a m`ncat o parte.)
O, pìne tare, neagr[, cu praf amestecat[,
O, pìne, pìne sf`nt[, fii binecuv`ntat[!...
}ntìa oar[-n via\[ acum te pre\uiesc.
At`tea mii de oameni cu tine se hr[nesc!
At`tea mii de oameni se lupt[ pentru tine,
+i-n lupta pentru tine at`\ia oameni mor!
(Se culc[ pe paie obosit.)
Dar somnul m[ cuprinde... a= vrea... a=a... u=or...
DRACUL
(]nso\it de doi t`lhari intr[.)
Ia da\i-v[ ]ncoace. Sunte\i t`lhari, a=a e?
}NT~IUL T~LHAR
A=a!
262
DRACUL
De-un ceas aproape m[ uit colo, pe paie,
+i v[d un om ce doarme cu mìnile ]n s`n...
De n-ar fi el prea t`n[r, de n-a= fi prea b[tr`n,
Pre legea mea, prieteni, i-a= scoate eu din spate
Ve=mintele! I-a= scoate =i sabia!
}NT~IUL T~LHAR
De, frate!
P[cat de prada asta s[ plece ]napoi
Cu haine de m[tase...
AL DOILEA T~LHAR
+tii una? Las pe noi!...
DRACUL
V[ las... dar, nici o vorb[!...
}NT~IUL T~LHAR
Nu-\i pese!
(Dracul iese. Cei doi t`lhari se apropie de Nenoroc. Unul
]i scoate sabia, cel[lalt ]l bate pe um[r.)
Hei, vecine!...
Prietene, ascult[: ia scoal!...
VOIEVODUL NENOROC
(trezindu-se)
Ce vre\i cu mine?
}NT~IUL T~LHAR
S[ st[m ni\el de vorb[...
(}ncepe s[-l descheie; Nenotoc se smuce=te.)
263
AL DOILEA T~LHAR
S[ stai, c[ te omor!
}NT~IUL T~LHAR
D[ hainele ]ncoace!...
VOIEVODUL NENOROC
T`lharii! Ajutor!...
S[ri\i... s[ri\i... t`lharii!...
}NT~IUL T~LHAR
Nu-i nimeni s[ ne vad[!...
VOIEVODUL NENOROC
S[ri\i!...
DRACUL
(din culise)
Ce?... Cine strig[?
(Cei doi t`lhari pier duc`nd sabia =i hainele lui Nenoroc.)
VOIEVODUL NENOROC
Eu strig! C[ci eu sunt prad[
T`lharilor! Prive=te!... M-au prins, m-au dezbr[cat.
Mai sem[n eu cu fiul lui Verde-]mp[rat?
Mai sem[n?
DRACUL
Nu-i nimica... Ve=mintele bogate
Puteau s[ te tr[deze!... A=a e?
264
VOIEVODUL NENOROC
Ai dreptate.
Dar, vezi, aveam o spad[... de-acuma sunt s[rac,
C[ci nu mai am nimica... R[spunde, ce s[ fac?
DRACUL
(sco\`ndu-=i sumanul, ]l pune pe umerii lui Nenoroc)
Din toat[ s[r[cia \i-l dau.
VOIEVODUL NENOROC
A, nu se poate.
A, nu!...
DRACUL
Te rog prime=te-l. +i cel ce vede toate
Va =ti s[ m[ pl[teasc[. Ia spune-mi, ai lucrat
Vreodat[? Munca-\i place? Ai vrea s[ fii argat?
VOIEVODUL NENOROC
Da, vreau!
DRACUL
Atuncea du-te colo, la han, b[iete;
Hangiul mi-e prieten... S[-i spui c[ te trimete
B[tr`nul pustnic =tie! s[-\i dea un ad[post,
+i-apoi va =ti el singur s[-\i caute vreun rost...
Sluje=te-l cu credin\[, c[-i om de omenie...
(S-aude toaca =i clopotul.)
+i-acum r[mì cu bine! M[ cheam[ la chilie,
M[ cheam[ toaca sf`nt[!
265
VOIEVODUL NENOROC
(s[rut`ndu-i m`na)
O, cum s[-\i mul\umesc?
DRACUL
Rug`ndu-te, ca mine, P[rintelui ceresc!
(Nenoroc ]ngenuncheaz[. Dracul iese. Din partea dreapt[
vine Mira. Are privirea r[t[cit[. Z[rind pe Nenoroc.)
MIRA MIRALENA
Un om ]n rug[ciune!... Ascult[-m[, str[ine,
}n care loc m[ aflu?
VOIEVODUL NENOROC
(]ntoarce capul)
Cum? Tu e=ti? V[d eu bine?
MIRA MIRALENA
(recunoa=te pe Nenoroc.)
O, Doamne, uciga=ul!...
(Vrea s[ fug[.)
VOIEVODUL NENOROC
Domni\[, nu pleca!
MIRA MIRALENA
}n l[turi!
VOIEVODUL NENOROC
Fie-\i mil[! }ntinde-mi m`na ta
+i iart[! Poc[in\a ]mi tremur[ pe buz[,
266
}ndemnurile rele ]mi fur[ c[l[uz[...
Am fost v`ndut Satanei, dar azi m-am poc[it!
Iertarea ta, domni\[, m-ar face fericit...
MIRA MIRALENA
Nu, las[-m[!...
VOIEVODUL NENOROC
Ascult[! Nu eu sunt vinovatul,
Ci Diavolul!
MIRA MIRALENA
}n l[turi!
VOIEVODUL NENOROC
De-ar fi al meu p[catul,
Din focul nimicirii, eu n-a= mai fi sc[pat!...
O, iart[-m[, copil[. Acum, c`nd ]nt`mplarea
M[ pune iar ]n cale-\i, d[-mi mila ta, iertarea,
+i las[-m[ al[turi de tine s[ p[=esc...
Prime=te m`ngìerea =i sprijinu-mi fr[\esc.
O, las[-m[ de-a pururi ]n preajma vrerei tale,
+i c`nd te-o bate v`ntul s[-i fiu z[gaz ]n cale;
M[ simt at`t de singur, cum singur[ e=ti tu!
MIRA MIRALENA
(]nduio=at[)
M[ arde amintirea, dar nu-\i pot zice nu!
267
VOIEVODUL NENOROC
G`nde=te-te, domni\[, c[ cel ce-\i st[ ]n fa\[
Nu-i om de r`nd, s[rmanul, dar n-a avut pova\[!
Acel ce hot[r[=te al sufletelor joc
}n cartea vie\ii mele a scris s[ n-am noroc!
Am fost n[scut pe-o noapte cumplit[, f[r[ stele...
C`nta coco=ul negru vestindu-mi zile grele.
+i eu venii ]n lume t`rziu, ]n zori de zi,
+i mama-mea, s[rmana, n[sc`ndu-m[, muri!
Eu n-am noroc =i nu pot s[ fac m[car un bine.
De at`tea ori trecut-a norocul l`ng[ mine
Sub fel de fel de chipuri... Priveam la el cu jind,
Dar m`na-mi fu legat[ =i n-am putut s[-l prind.
+i nu numai pe mine m[ pa=te nenorocul
}mpart nenorocirea oricum =i ]n tot locul!
Acei ce vor s[-mi fac[ un bine pier pe r`nd...
Eram copil. Plecasem pe \[rmul m[rii, vr`nd
S[ caut ni=te p[s[ri cu penele ciudate...
Le v[d pe-un v`rf de st`nc[... Alerg. }nfrico=ate
Zburar[. Dup[ ele! +i-a=a, pe urma lor,
Deodat[ cad ]n ap[ de sus. Un p[zitor
V[zuse de departe grozava ]nt`mplare
+i-alearg[ s[ m[ scape! Viteaz, s-arunc[-n mare,
M[ caut[... m[ prinde... m[ scoate, am sc[pat!
Dar cel ce m[ sc[pase, s[rmanul, s-a-necat...
Oriunde-a= fi m[ roade p[g`nul dor de duc[,
+i plec. De vreau s[ m`ngì o floare, se usuc[;
De stau pe-o noapte verde, cu ochii c[tre cer,
De stau vis`nd la stele, ]n lini=te, stingher,
+i ochiul meu se-opre=te pe-o stea ]ndep[rtat[,
Deodat[ v[d c[ steaua sclipe=te-nsp[im`ntat[,
Se-ntunec[... descre=te... se spulber[... S-a dus!
268
MIRA MIRALENA
S[rmanul meu prieten! +i eu sunt ca =i tine.
Un suflet f[r[ pace, l[sat pe mìni str[ine...
VOIEVODUL NENOROC
(g`nditor)
Sunt fiu de domn...
MIRA MIRALENA
Sunt fata lui Ro=u-]mp[rat!
VOIEVODUL NENOROC
Cum? Mira Miralena? Nu! Nu e-adev[rat!
MIRA MIRALENA
De ce te miri?
VOIEVODUL NENOROC
Dar bine, copil f[r[ de minte,
Tu nu =tii ce f[cut-ai cu dou[-trei cuvinte?!
De ce-ai fugit de-acas[?
MIRA MIRALENA
Gonit[! Fiindc[-am spus
C[ nu vreau cununie!...
VOIEVODUL NENOROC
Un vod[ fu r[pus
Atuncea... =i copiii zv`rli\i la ]nchisoare.
269
MIRA MIRALENA
Dar nu-n\eleg nimica!
VOIEVODUL NENOROC
O, ce ne=tiutoare!
+tii c`te se-nt`mplar[ din vorba ta, =tii tu?
Din vorba-\i aruncat[ ]n treac[t?...
MIRA MIRALENA
Nu =tiu, nu!
VOIEVODUL NENOROC
+tii tu c[ Ro=u-vod[ p[truns-a ]n palatul
Lui vod[ Verde?
MIRA MIRALENA
Nu =tiu!...
VOIEVODUL NENOROC
+tii tu c[ ]mp[ratul
A fost ucis?
MIRA MIRALENA
De cine?
VOIEVODUL NENOROC
De Ro=u-]mp[rat!
C[ cei doi fii =i-un paznic i-au fost ]ntemni\at?!
MIRA MIRALENA
Vai mie! Voievozii sunt prada mor\ii, poate!
+i eu pricinuit-am acestea toate-toate?
270
VOIEVODUL NENOROC
Nu pl`nge-acuma... Las[... Cei trei au fost sc[pa\i,
Dar sunt ]n largul lumii de oaste c[uta\i,
S-ascund prin codri... Umbl[ ca fiarele!...
MIRA MIRALENA
S[rmanii!...
+i nu =tiam nimica! Erau s[ treac[ anii
+i nu aflam... +tiu bine ce trebuie s[ fac:
M[ duc s[ cer iertare la curte =i s[-mpac
Pe tata cu urma=ii lui vod[ Verde!...
VOIEVODUL NENOROC
Du-te!
+i ia-l pe Voie-Bun[! +i cerul s[ v-ajute!
G`ndi\i-v[ vreodat[ la cellalt frate-al lui
Ce umbl[ tot p[m`ntul, copil al nim[nui!
S[-l iei pe Voie-Bun[. Va =ti s[ te iubeasc[,
Pe fruntea ta va pune cununa-mp[r[teasc[...
Eu nu \i-a= da nimica. Pribeag din loc ]n loc
M[ pierd ]n lumea larg[, copil f[r[ noroc!
Te du cu bine, Mira!
MIRA MIRALENA
Dar cine e=ti, str[ine?
VOIEVODUL NENOROC
O, nu-ntreba, domni\[, fere=te-te de mine!
Uscat r[m`ne pomul frumos ce m-a umbrit,
Izvorul ce m[-mbie r[m`ne otr[vit!
Fere=te-te de mine, c[ci eu sunt nenorocul,
}mpart nenorocirea oric`nd =i ]n tot locul,
271
Eu nu pot nici cu ochii o floare s-o dezmierd;
Fere=te-te de mine, c[ci nu vreau s[ te pierd!
(Iese. Mira r[m`ne pe g`nduri.)
Cortina
ACTUL V
Dup[ un an, la hanul Dracului. Dracul e hangiu.
DRACUL
(lui Nenoroc)
Un an se ]mpline=te de c`nd veni=i la mine...

Ai fost cinstit, b[iete!...
VOIEVODUL NENOROC
A=a cum se cuvine!...
DRACUL
Un an... +i anul [sta eu cred c[ \i-a priit...
Slujindu-m[ cu cinste, drept plat[ ai primit,
Pe l`ng[ alte lucruri, o cas[ boiereasc[
+i-o turm[-mbel=ugat[. Averea o s[-\i creasc[!
Eu am prea mult. De-aceea socot c[ bine fac
Voind s-o-mpart cu tine.
VOIEVODUL NENOROC
Dar cum?
272
DRACUL
(]ntinz`ndu-i m`na)
Te iau ortac.
De-acum suntem tovar[=i...
VOIEVODUL NENOROC
Ce om de omenie!...
DRACUL
Te caut[ du=manii, dar nimenea nu =tie
C[ tu vei fi feciorul lui Verde-]mp[rat...
VOIEVODUL NENOROC
(pe g`nduri)
A=a-i!... Cine s[ cread[... c[ eu... un biet argat?
DRACUL
Oftezi?
VOIEVODUL NENOROC
Aveam pe vremuri un bun prieten, care
}mi da ve=minte scumpe... cununi... inele rare...
Femei... be\ie... c`ntec...
DRACUL
|i-e dor de el?
VOIEVODUL NENOROC
Mi-e dor!
Vezi bine!... Nu-i nimica... un nour trec[tor.
273
A=a... o amintire... Acuma am o cas[
+i-o turm[; pentru mine e mult de tot.
DRACUL
Da, las[!
De ce-ai muncit at`ta, s[ ai =i tu ceva!
VOIEVODUL NENOROC
E tot ce am pe lume, =i tot din mila ta!
DRACUL
}n hanul meu e lumea... S-abat din dep[rtare,
Din patru z[ri, drume\ii aicea. Fiecare
Aduce c`te-o veste. Oricare dintre ei
Te-nva\[ c`te-un lucru... R[mì. Dac[ nu vrei,
Un an ne fu-nvoiala. Ia-\i aripile, du-te,
De vrei s[ afli lucruri =i \[ri necunoscute,
De vrei, umbl`nd ]n lume, picioarele s[-\i strici;
Dar hanul meu e lumea!
VOIEVODUL NENOROC
O, nu, r[m`n aici!
R[m`n aici cu tine. Un col\ din lumea mare
E hanul t[u, =i satul, =i vorba ta, cr`=mare...
Dec`t s[ fiu o prad[ p[m`ntului str[in,
R[m`n mai bine-aicea, s[ v`nd rachiu =i vin!...
(Afar[ se aud zgomote. O ceat[ de \[rani intr[ ]n cr`=m[.)
}NT~IUL |{RAN
S-aduc[ vin!
274
AL DOILEA |{RAN
Mai iute!
AL TREILEA |{RAN
S-aduc[ b[utur[,
C[ fac f[r`me toate!
DRACUL
Ehei! Destul[ gur[!
}NT~IUL |{RAN
Cr`=mare, d[-te-ncoace! Hai, vino!
DRACUL
Iac[ vin!
Ce vrei?
}NT~IUL |{RAN
Vrem vin!
DRACUL
E gata!
AL DOILEA |{RAN
Atuncea, d[ rachiu!
Rachiul t[u, cr`=mare, e lucru de minune:
}n el ]neci amarul =i toate!...
DRACUL
Nu mai spune!?
275
}NT~IUL |{RAN
Tu nu =tii ce e foamea =i frigul... Tu c`=tigi
Destul... Tu n-ai nevoie s[ tremuri, s[ te frigi
}n ar=i\a de var[, muncind ca noi...
AL TREILEA |{RAN
Ce-\i pas[!...
}NT~IUL |{RAN
Dar eu c[ n-am nimica... nici boi, nici plug, nici cas[,
}n ce s[-nec aleanul?
AL DOILEA |{RAN
Dar eu c[ n-am nimic,
Eu unde stau?
DRACUL
(turn`nd)
}n cr`=m[!
}NT~IUL |{RAN
Mai pune-aici un pic!
A=a! Ce bun e, maic[! Tii, cum te r[core=te!
(Bea.)
AL TREILEA |{RAN
|i-o fi r[coare \ie... pe mine m[-nc[lze=te...
AL PATRULEA |{RAN
Pe mine m[ s[rut[!
276
AL CINCILEA |{RAN
Pe mine m-a-mb[tat!
ALT |{RAN
De unde-ai scos, cr`=mare, [st lucru minunat?
}NT~IUL |{RAN
E secet[ cumplit[ =i d[rile sunt grele...
AL DOILEA |{RAN
St[p`nii ne despoaie!...
AL TREILEA |{RAN
Se-arat[ zile grele!
AL PATRULEA |{RAN
Ne-apas[ ]mpilarea!... Ne-ajunge p`n[-n g`t!
AL CINCILEA |{RAN
Prea mult, prea mult r[bdar[m...
}NT~IUL |{RAN
Prea mult. Ne-am hot[r`t!...
DRACUL
De-a= fi ca voi, prieteni, n-a= sta la ]ndoial[:
Fur`nd cu cel ce fur[ mi-a= face r[fuial[,
Iar celui ce m[ bate cu b`ta i-a= pl[ti!...
A=a ceva a= face, prieteni, dac-a= fi
Ca voi, dar eu... ce-mi pas[? Am rosturile mele,
277
De ce s[ m[ amestec ]n aste treburi grele
C`nd treaba-mi merge strun[? De-a= fi ca voi, e drept,
Le-a= da la cap degrab[. Dar eu sunt ]n\elept,
Hangiu de omenie... +ti\i ce? V-aduc argatul.
E om purtat ]n lume...
(Strig[ lui Nenoroc:)
Hei, vin de-nva\[ satul!
}l las s[ v[ vorbeasc[, iar eu m[ sp[l pe mìni...
VOIEVODUL NENOROC
(intr`nd)
Da ce-i cu voi, prieteni?
}NT~IUL |{RAN
Ne pl`ngem de st[p`ni...
VOIEVODUL NENOROC
Dar ce v[ fac st[p`nii?... Al t[u?
}NT~IUL |{RAN
Al meu m[ bate...
VOIEVODUL NENOROC
S[-l ba\i =i tu la r`ndu-\i!
}NT~IUL |{RAN
A=a e! Ai dreptate.
(la ciomagul unui alt \[ran.)
Ciomagul t[u, vecine...
278
VOIEVODUL NENOROC
Te duci?
}NT~IUL |{RAN
M[ duc s[-l bat!
VOIEVODUL NENOROC
(altui \[ran)
St[p`nul t[u... ce face?
AL DOILEA |{RAN
M[ \ine nem`ncat!
VOIEVODUL NENOROC
Cunosc o vorb[ veche...
AL DOILEA |{RAN
Cum?
VOIEVODUL NENOROC
Dinte pentru dinte.
M[n`nc[-l fript, b[iete!...
AL DOILEA |{RAN
(ie=ind)
M[ duc! S[ \ie minte!...
VOIEVODUL NENOROC
(unui b[tr`n)
Al t[u?
279
UN |{RAN B{TR~N
Aveam o fat[!...
VOIEVODUL NENOROC
O fat[, ]n\eleg!
Tu n-ai b[ie\i, b[tr`ne, s[-i prinz[ neamu-ntreg?
AL TREILEA |{RAN
Al meu, c`nd ies cu plugul, se \ine dup[ mine
Cu biciul, =i m[-ndeamn[: }nfige plugul bine,
}nfige fierul, cìne! Ad`nc... ad`nc de tot!
}nfig, s[rac de mine, dar vezi... at`t c`t pot!
VOIEVODUL NENOROC
}nfige-n el cu\itul =i-apoi s[ strigi: }nfige,
}nfige fierul, cìne. Ad`nc... N-o s[ mai strige!...
(Al treilea \[ran iese.)
AL PATRULEA |{RAN
AI meu m[ \ine iarna ]n frig... De-i cer un lemn,
}mi strig[: La p[dure!
VOIEVODUL NENOROC
Pe tine te ]ndemn...
AL PATRULEA TARAN
La ce?
VOIEVODUL NENOROC
Aprinde-i casa, =i-atunci s[ vezi c[ldur[!
280
AL CINCILEA |{RAN
(pe c`nd iese al patrulea)
Dar eu c[ n-am nimica? Eu ce s[ fac?
VOIEVODUL NENOROC
Tu fur[!
CEILAL|I
Nici noi n-avem nimica!...
VOIEVODUL NENOROC
Fura\i, fura\i =i voi,
Fura\i cu to\i! Aprinde\i palatele seme\e,
Ucide\i f[r[ mil[, =i-atuncea or s[-nve\e
C[ cei ce stau ]n umbr[ b[tu\i de nenoroc,
De n-au un pic de soare, ]=i fac ei singuri foc!
Fura\i, fura\i! P[trunde\i ]n casele bogate,
Da\i drumul la z[gazuri, =i apele-nspumate
S[ cad[ =i s[-nece p[m`ntu-n calea lor...
E ceasul c`nd vorbe=te o\elul de topor...
E ceasul r[zbun[rii.
UN |{RAN
A=a e!
ALT |{RAN
Vrem topoare...
ALTUL
+i furci!
281
ALTUL
+i coase!
TO|I
Coase!
UN |{RAN
Ce m`ndr[ s[rb[toare!
VOIEVODUL NENOROC
Ucide\i oameni, vite, ucide\i tot!...
|{RANII
Da! Da!
VOIEVODUL NENOROC
Aprinde\i tot ]n cale...
|{RANII
(ie=ind amenin\[tori)
Apriridem tot...
VOIEVODUL NENOROC
A=a!
A=a, copii!...
(|[ranilor:)
Ce bra\e, ce min\i ]nfl[c[rate...
Ce inimi o\elite!...
282
DRACUL
Cuv`ntul t[u, argate,
A fost ca o sc`nteie =i focul s-a aprins,
+i arde, =i se nal\[... Cuv`ntul t[u a-nvins...
(Se-aud b[t[i ]n poart[.)
VOIEVODUL NENOROC
Ascult[!...
(Tare.)
Cine-i?... Intr[!...
(Voie-Bun[ intr[ cu capul ]n jos tem`ndu-se. E zdren\[ros.)
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Noroc =i s[n[tate!
DRACUL
Noroc =i voie-bun[! De unde vii, f`rtate?
Ia stai colea!... Ce veste?...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
(a=ez`ndu-se)
Nimic! Sunt obosit...
Ave\i ceva?... Mi-e foame...
(Dracul ]i pune pe mas[ bucata de pìne =i o oal[ de m`ncare.)
DRACUL
Ei, ce-ai mai auzit
Prin lume?
283
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Mai nimica!... Vechi sunt toate!
DRACUL
Mi se pare
M[ uit la p[r, la straie c[ vii din dep[rtare,
+i- acuma?
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Plec spre \ara lui Ro=u-]mp[rat...
DRACUL
Aha! Au prins fugarii? Ce =tii? I-au sp`nzurat?
VOIEVODUL VOIE-BUN{
(tres[rind cu team[)
De ce fugari e vorba?... Eu nu =tiu... Noapte bun[!
Eu n-am aflat nimica.
(Se duce s[-=i ia desagii.)
DRACUL
(Lui Nenoroc)
De ce nu vrea s[ spun[?
S[ =tii, ]n aste treburi el nu-i str[in deloc...
(Se apropie de Voie-Bun[, cu opai\ul ]n m`n[.)
VOIEVODUL NENOROC
(la lumin[ ]=i recunoa=te fratele)
Pe via\a mea, str[inul acesta...
284
VOIEVODUL VOIE-BUN{
(recunosc`ndu-l, vesel)
Nenoroc!...
(Se ]mbr[\i=eaz[.)
VOIEVODUL NENOROC
Da, eu sunt, frate drag[!
VOIEVODUL VOIE-BUN{
(ar[t`nd pe diavol)
Fere=te-te!...
VOIEVODUL NENOROC
Nu-\i pese!...
El =tie tot... Hangiul acesta m[-n\elese
+i-mi dete tot. E darnic!... }ncrede-te ]n el!
E frate-meu, cr`=mare... Tu nu =tiai?...
DRACUL
Defel!
VOIEVODUL VOIE-BUN{
(lui Nenoroc)
Ai dus necazuri multe?
VOIEVODUL NENOROC
O, da!
VOIEVODUL VOIE BUN{

+i eu ca tine!
Dar n-am rodit nici lacrimi, nici s`nge, nici suspine...
285
Ci fruntea mea de-a pururi spre cer s-a ]n[l\at;
Din voia lui sunt toate s[ fie l[udat!
Am dus o via\[ aspr[, cuminte =i plecat[,
Dar Domnul ]mi trimite cereasca lui r[splat[...
VOIEVODUL NENOROC
R[splat[? Ce r[splat[?
VOIEVODUL VOIE-BUN{
|i-aduc frumoase ve=ti...
VOIEVODUL NENOROC
Mai repede... Sunt dornic... Ce veste?
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Nu ghice=ti?
B[tr`nul nostru paznic cutreier[ p[m`ntul,
Adun[ o=ti ]ntruna =i repede, ca v`ntul,
Alearg[ spre cetatea lui Ro=u-]mp[rat
}n care tot norodul acum s-a r[sculat
Cer`nd domnia veche, cer`nd pe Voie-Bun[...
Curtenii, ]ntr-un cuget, din patru p[r\i s-adun[;
+i nu mai vor domnia vr[jma=ului!... De-acum,
Sf`r=it[-i suferin\a!... Un drum mai am, un drum,
+i mìne, c`nd pe turnuri va trece m`ndrul soare,
Vedea-va tot p[m`ntul o m`ndr[ s[rb[toare:
Pe tronul \[rii noastre voi fi ]ncununat...
Arhanghelul drept[\ii s[ fie l[udat!...
DRACUL
Pe omul bun din fire =i Dracul ]l ajut[!
286
VOIEVODUL NENOROC
Ai spus ceva, cr`=mare?
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Mireasa mea pierdut[,
Logodnica visat[ va fi so\ia mea!
La curtea-mp[r[teasc[ m-a=teapt[...
DRACUL
Vom vedea!
Dar p`n-atunci, odihn[.
VOIEVODUL VOIE-BUN{
A=a e!... Ai dreptate!...
DRACUL
Tu culc[-te acolo. Iar tu, aici!...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
(]ntinz`ndu-se pe o lavi\[-n fund)
O, frate,
Mai am at`tea lucruri... dar c`nd ne-om de=tepta
|i-oi spune. Noapte bun[! Adorm ]n paza ta!
(Se ]nvele=te ]ntr-o velin\[ =i adoarme. Nenoroc nu poate
s[ doarm[ =i r[m`ne g`nditor pe lavi\a din fa\[ pe care
se culcase. La spatele s[u, Dracul.)
DRACUL
(rar, f[r[ ca Nenoroc s[ ]ntoarc[ capul)
Nu po\i s[ dormi. }n pieptu-\i se zbate o dorin\[,
Te sim\i ]n pragul vie\ii, =i-o singur[ fiin\[
287
Te-mpiedic[ a=a e? St[p`n pe-mp[r[\ii
Ai fi, dar ai ]n cale un om!
VOIEVODUL NENOROC
De unde =tii?
De unde =tii? Mi-e fric[!
DRACUL
Mai =tiu apoi c[ g`ndul
Te poart[ c[tre visul pe care ani de-a r`ndul
L-ai tors: s[ fii odat[ tu ]nsu\i ]mp[rat...
De n-ar fi el, chiar mìne ai fi ]ncununat!...
VOIEVODUL NENOROC
Min\i! Min\i...
DRACUL
Nu mint! A=a e!
VOIEVODUL NENOROC
De unde =tii, cr`=mare?
DRACUL
Eu =tiu c[ vrei s[-nl[turi pe fratele mai mare...
Ei bine, g`ndul [sta s[ =tii c[ nu e r[u...
Eu nu te-ndemn; dar dac[ a= fi ]n locul t[u
+i numai lucrul [sta mi-ar sta ]n cale mie,
S[ fiu a=a, deodat[, st[p`n pe-o-mp[r[\ie,
De-a= fi ca tine, vere, eu n-a= mai pregeta...
Dar nu sunt eu. De-aceea te las... E treaba ta!
(Dup[ o pauz[.)
288
Ar fi u=or cu\itul =i-at`ta. Cine =tie?
}n lipsa lui pe cine chema-vor la domnie?
Ai fi alesul mìne iar nu un om s[rac...
Dar, treaba ta, b[iete!...
(Se culc[.)
VOIEVODUL NENOROC
(dup[ ce a stat pe g`nduri)
Ei bine, am s-o fac!
(Scoate cu\itul de la cing[toare =i cu pa=i ho\e=ti
se apropie de Voie-Bun[.)
ARHANGHELUL MIHAIL
(oprindu-i m`na ]n clipa c`nd vrea s[ dea)
}n l[turi!
VOIEVODUL NENOROC
(]ngrozit, ]ngenuncheaz[)
}ndurare!
ARHANGHELUL MIHAIL
Ce-ai vrut s[ faci, Caine?
Voiai o prad[ nou[?
VOIEVODUL NENOROC
}ndur[-te de mine,
Mi-e mintea r[t[cit[!...
ARHANGHELUL MIHAIL
De-acuma s-a sf`r=it!
A=teapt[-\i pedepsirea!...
289
VOIEVODUL NENOROC
Iertare!... Am gre=it!...
ARHANGHELUL MIHAIL
Nimica nu mai poate de-acuma s[ te-ajute.
}n gura lui de fl[c[ri te-a=teapt[ iadul du-te!
VOIEVODUL NENOROC
}ndur[-te!
ARHANGHELUL MIHAIL
Zadarnic! S[ nu te rogi de-acum!
VOIEVODUL NENOROC
Tot s`ngele mi-e fl[c[ri!...
ARHANGHELUL MIHAIL
+i inima \i-e scrum!...
S[ nu te mai ajung[ lumina sfintei zile!
Te cheam[ iadul du-te!...
(Lui Voie-Bun[:)
Treze=te-te, copile!
(Arhanghelul piere. Voie-Bun[ se scoal[ speriat.)
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Ce vis grozav! Mi-e fric[! Oh, cum m-am fr[m`ntat
}n somn!... Dar nu-i nimica... Vedenii... Am visat...
M[ duc... }n hanul [sta sunt lucruri necurate...
290
VOIEVODUL NENOROC
(rece)
Te du cu bine...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
(lu`ndu-i m`na =i privindu-l lung)
Vino =i tu, iubite frate...
La marea s[rb[toare a= vrea s[ fii =i tu...
Nu plec de-aicea singur... Te iau cu mine...
VOIEVODUL NENOROC
Nu!
VOIEVODUL VOIE-BUN{
De ce? De ce? R[spunde-mi!...
VOIEVODUL NENOROC
R[m`n aici mai bine
Dec`t s[ stau acolo, ]n umbr[, l`ng[ tine...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
}ntoarce-te! Voi face ca-n dreapta mea s[ fii
Pe tronul \[rii...
VOIEVODUL NENOROC
Nu vreau!
VOIEVODUL VOIE-BUN{
De ce nu vrei s[ vii?
291
VOIEVODUL NENOROC
E trist s[ pleci ]n lume cu pieptul ]nainte,
Seme\, cu ochiul ager, cu fl[c[ri ]n cuvinte;
E trist s[ pleci ca mine =i-apoi s[ vii ]nvins...
De ce s[ cad[ bra\ul pe care l-am ]ntins?...
Aripa mea ]ntins[, de ce, de ce s[ cad[?
Nu vreau! R[m`n aicea!... At`t c`t am o spad[
+i-un bra\, ]nfrunt p[m`ntul... M[ lupt necontenit!
De-o fi s[ vin veni-voi cu visul ]mplinit!...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
M[ plec voin\ei tale... M[ duc! Dac[ vreodat[
Vei fi ajuns acolo, la culmea ta visat[...
Sau dac[ ]nt`mplarea va face s[ n-ajungi,
Ascult[-mi rug[mintea de frate =i s-alungi
M`ndria ta de=art[: ]ntoarce-te acas[!
Sunt fratele mai mare =i grija ta m-apas[!
Acolo, ]n palatul ]n care-am ]nflorit
Ca dou[ flori pe-o creang[, =i-am r`s, =i ne-am iubit,
Acolo, unde-odat[ am tors at`tea vise,
Te-a=tept, iubite frate, cu bra\ele deschise!...
(Se ]mbr[\i=eaz[.)
M[ duc. R[mì cu bine! E ceasul s[ te las...
VOIEVODUL NENOROC
Te du cu bine, frate...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Copile, bun r[mas!...
(Iese.)
292
VOIEVODUL NENOROC
(]ntorc`ndu-se)
+i eu, =i eu, mi=elul, voiam... O, ce ru=ine!...
Ce mla=tini port ]n suflet!...
(Privind spre u=[.)
Te du, te du cu bine,
+i-n calea ta-nfloreasc[ gr[dini de trandafiri!
At`ta bun[tate, =i-at`t p[cat!...
DRACUL
(ridic`ndu-se pe jum[tate)
Te miri?
E bun fiindc[ pleac[, fiindc[ e mai mare,
Fiindc[ are tronul!... +i el ar fi ]n stare
S[ fac[ lucruri de-astea c`nd n-ar avea nimic...
Hai, las[ remu=carea =i culc[-te. Eu pic
De somn...
VOIEVODUL NENOROC
S-adorm acuma muncit de remu=care?
C`nd v[d ce p[c[toas[ mi-e firea, =i ce mare,
Ce sf`nt e cellalt?
DRACUL
Las[... Hai, culc[-te...
(Se ]ntinde pe lavi\[. Nenoroc r[m`ne g`nditor.
Afar[ se aud urlete de oameni.)
VOIEVODUL NENOROC
Auzi?
293
DRACUL
}ncepe r[zvr[tirea. Va fi frumos!...
VOIEVODUL NENOROC
Ce cruzi,
Ce cruzi am fost, cr`=mare? Noi, noi le-am dat ]ndemnul!
DRACUL
O, nu! Eu nu m-amestec. Nu eu f[cut-am semnul,
Ci tu!... Eu stau deoparte!... Orice s-ar ]nt`mpla
S[ nu arunci pe mine, s[ =tii!... E vina ta!...
(Zgomotele cresc, c`\iva \[rani intr[-n han, r[sucind
furcile =i topoarele.)
}NT~IUL |{RAN
(n[v[lind ]n scen[, s[lbatic)
Mai d[ rachiu, cr`=mare!... Pr[p[dul se ]ntinde;
}n fiecare clip[ un alt conac s-aprinde...
Un alt ciocoi se duce!... Cr`=mare, d[ rachiu!...
VOIEVODUL NENOROC
(uit`ndu-se pe u=a hanului)
P[m`ntul e ]n fl[c[ri =i ceru-i purpuriu!
AL DOILEA |{RAN
(ca =i primul, e aproape nebun)
Rachiu!... Rachiu, cr`=mare!... S-arat[ r[zbunarea!
S[ vad[ to\i de-acuma ce face ]mpilarea!...
DRACUL
A=a!
294
VOIEVODUL NENOROC
Zi... merge bine!
}NT~IUL |{RAN
S[ =tii!
VOIEVODUL NENOROC
Tu ce-ai f[cut?
}NT~IUL |{RAN
Abia plecai de-acas[ =i ochii mi-au c[zut
Pe-o cas[ boiereasc[. M[ uit. P[rea pustie.
Dau foc. Ardea, m[i vere, ca soarele-n chindie...
Trei plopi avea la poart[.
VOIEVODUL NENOROC
Trei plopi?
}NT~IUL |{RAN
Da! +i-i v[zui...
VOIEVODUL NENOROC
(]ntrerup`nd)
Dar bine, casa-aceea era a mea!...
DRACUL
A lui!...
A lui era, s[racul!...
}NT~IUL |{RAN
Cum?
295
VOIEVODUL NENOROC
Casa ce mi-o dete
Pe munca mea, hangiul...
DRACUL
(celui de-al doilea \[ran)
Tu ce-ai f[cut, b[iete?
AL DOILEA |{RAN
Treceam pe l`ng[ focul de care spune el
+i v[d o turm[. Doamne, ce vite! Prind un miel
+i zv`r! cu el ]n fl[c[ri... Mai prind =i o mioar[
+i zv`r! cu ea ]n fl[c[ri u=or... era u=oar[!
Mai prind apoi o capr[, dar vezi, era cam grea...
S-o spintec, zic. Cu pumnul am scos apoi din ea
Un ied, =i m[runtaie, =i tot le-am scos afar[!...
VOIEVODUL NENOROC
O, ce cumplit e omul c`nd vrea s[ fie fiar[!
AL DOILEA |{RAN
Omor apoi ciobanul, un mo=...
VOIEVODUL NENOROC
(]ntrerup`nd)
S[ nu mai spui!...
Ciobanul meu!... +i turma era a mea!...
DRACUL
A lui!
A lui era, s[racul!...
296
VOIEVODUL NENOROC
Mi-e via\a sf[r`mat[!
}NT~IUL |{RAN
De, ce s[-i faci! A=a e!...
AL DOILEA |{RAN
Se-nt`mpl[ c`teodat[...
(Ies am`ndoi.)
VOIEVODUL NENOROC
Mi-e via\a pr[p[dit[... M-am dus. S-a ispr[vit!
P[catelor trecute pedeapsa le-a venit!...
VESTE-REA
(intr[ repede; lui Nenoroc)
}\i arde casa-n fl[c[ri, iar turma ta bogat[
S-a dus ]n foc! Averea-\i de-acum e spulberat[!...
VOIEVODUL NENOROC
Prietene, ascult[ s[-\i dau =i eu un sfat...
C`nd ai vreo veste bun[ de dat cuiva, ]n sat,
Tu du-te =i o spune, c[ faci o bucurie...
Dar dac[ vestea asta se-nt`mpl[ ca s[ fie
O moarte... o ru=ine... o boal[... sau un foc,
De vrei s[ n-ajungi cobe, s[ n-o mai spui deloc!
Te-ntreab[ vreunul? F[-te n-aude =i n-a-vede,
C[ci cel ce afl[ r[ul prin gura ta te crede
Pe tine vinovatul! Ascult[ ruga mea:
}n nici o-mprejurare s[ nu duci vestea rea!
(|[ranul iese.)
297
DRACUL
De ce-i spui toate astea?
VOIEVODUL NENOROC
+tiu eu?... mi-e plin paharul.
Mi-e mintea r[t[cit[... Doar tu-mi cuno=ti amarul.
}n g`ndurile mele cu tine doar m[-mpac...
M[ simt la o r[scruce =i nu =tiu ce s[ fac!
Un sfat! E-ntìa oar[ c`nd simt c[ o pova\[,
Oricare-ar fi... oricare... te m`ngìe =i-nva\[,
Mi-ar fi, ]n aste clipe, sc[parea! D[-mi un sfat,
Un sfat, un sfat!
DRACUL
Oricare?
VOIEVODUL NENOROC
Oricare, =i-am sc[pat!
P[m`ntul se-nv`rte=te... Tu-mi pari un sf`nt, cr`=mare,
Cuv`ntul t[u acuma e dulce alinare.
Un sfat...
DRACUL
F[g[duie=te-mi c[ orice am s[-\i spun
Vei face!...
VOIEVODUL NENOROC
Iat[ m`na! Vorbe=te... m[ supun...
Mi-e dor de-un sfat, =i-acela \i-l cer acuma \ie;
O, tu ce-mpar\i cuv`ntul ]n clipe de be\ie!
298
DRACUL
}mi ceri un sfat urmeaz[-l! Doar sfatul necerut,
Acela doar se calc[!...
VOIEVODUL NENOROC
Te ascult... m[ simt pierdut...
Pova\a ta, cr`=mare, \i-o cer
(]ngenuncheaz[)
ca-n rug[ciune.
DRACUL
Vei face tot? R[spunde.
VOIEVODUL NENOROC
Ascult tot ce-mi vei spune.
Vorbe=te!
DRACUL
S[ te sp`nzuri!
(Voievodul Nenoroc se ridic[ speriat.)
Da! Da! S[-\i legi de g`t
Un =treang, =i scapi de toate!...
VOIEVODUL NENOROC
(amar)
At`ta tot?
DRACUL
At`t!
299
VOIEVODUL NENOROC
Ei bine, nu, Satano, aceasta n-o voi face!
(Se repede la diavol.)
Te =tiu... te =tiu acuma!...
DRACUL
Cum?
VOIEVODUL NENOROC
Nu te mai preface,
Satano!
DRACUL
(descoperindu-se)
Da, sunt Dracul; =i ast[zi, ca =i ieri,

}\i sunt mereu ]n cale. Sunt cel ce d[ pl[ceri
Oric`nd, oricui le cere. Dar vreau ]n schimb r[splat[.
R[splata ta e =treangul. O via\[ zbuciumat[
A=a mi se pl[te=te!
VOIEVODUL NENOROC
Nu vreau, nu vreau s[ mor!
Afar[! Piei, Satano!...
DRACUL
Zadarnic!
VOIEVODUL NENOROC
Ajutor!
300
DRACUL
Zadarnic strigi!
(Scena se umple de lumin[ ro=ie.)
VOIEVODUL NENOROC
Mi-e fric[! v[d fl[c[ri! }ndurare!...
DRACUL
S[ nu te mi=ti de-aicea! De-acum te \in ]n gheare.
O veche datorie e ceasul s[ mi-o dai!
VOIEVODUL NENOROC
}ndur[-te de mine, Arhanghele Mihai!
Coboar[ ]nc-o dat[! }ndur[-te de mine!
D[-mi pacea ta... lumina... d[-mi z[rile senine.
Voi fi, de-acum, St[p`ne, copilul t[u supus!
DRACUL
F[-\i cruce! Ai dreptate! Ridic[-\i ochii-n sus!...
De ce nu chemi pe ]nger ]n clipa de ispit[
C`nd Dracul te ]mbie cu via\a ]nflorit[?
De ce doar la nevoie s[ chemi pe Dumnezeu?
VOIEVODUL NENOROC
(cu ochii ]n sus)
}ndur[-te, St[p`ne!
DRACUL
De-acuma, e=ti al meu!
E ceasul r[fuielii... |i-am dat tot ce-ai voit.
D[-mi via\a ta!
301
VOIEVODUL NENOROC
Ucide! Mi-e pieptul dezvelit!
DRACUL
Era u=or aceasta de mult! Dar vreau prin tine
S[ mori! F[-\i seama singur...
VOIEVODUL NENOROC
De ce?
DRACUL
Mi se cuvine!
|i-am dat at`tea lucruri, e ceasul s[-mi pl[te=ti!
VOIEVODUL NENOROC
Nu! Nu vreau! Nu vreau!
DRACUL
A=a? Te-mpotrive=ti?
Ei bine, nu!... Te prinse prea repede uitarea...
Femeile frumoase, be\ia, desf[tarea,
+i vorbele-nflorite, lumina =i c`ntarea,
+i vinul ro=u, negru, ]n cupe de cle=tar
Erau frumoase toate! +i cum min\eai! Ce dar
De-a spune lucruri nou[ din \[ri ]nchipuite!
S[ vezi priviri uitate =i fe\e-nm[rmurite,
+i c`ntece, =i dansuri jucate-n cinstea ta...
Ei bine, toate-acestea eu nu le voi uita!...
|i-am dat de toate: aur, femeie =i minciun[,
+i spadei tale dat-am pl[cerea s[ r[pun[;
|i-am dat be\ia vie\ii oric`nd =i ori=icum,
|i-am dat destul! E ceasul!... D[-mi sufletul acum!
302
Credeai c[ toat[ via\a va fi o s[rb[toare?
Credeai c[ totdeauna va fi ]nving[toare
Frumoasa m`n[ alb[ cu care ai lovit?
O, nu, o, nu! Sf`r=itul sose=te totdeauna...
A vie\ii culme verde ]=i \[rmur[ minciuna...
Pr[pastia te-a=teapt[... un pas... mai ai un pas...
Alege-\i =treangul... =treangul... at`t \i-a mai r[mas!
VOIEVODUL NENOROC
Dar nu mi-ai dat nimica. Abia de-au fost gustate
Bucatele ]ntinse... pl[cerile-mbiate...
A fost o cin[ mare, dar n-am plecat s[tul;
Mi-ai dat s[ gust =i-at`ta!
DRACUL
+i-at`ta e destul!
Tot ce-ai gustat ]nseamn[ c-a fost al t[u. Palatul,
Gr[dinile pe care le-arat[-n drum bogatul
Le vezi =i tu ca d`nsul... De ce sunt ale lui
C`nd ele-mpart miresme ]n calea ori=icui?
VOIEVODUL NENOROC
Te =tiu...te =tiu! }n vorbe e=ti me=ter, Necurate!
Prin gura ta dibace ne par adev[rate
Minciunile grozave! De-a= =ti c-ai fost cinstit,
|i-a= spune: socoteala ce-aveam s-a r[fuit;
Mi-ai dat be\ia vie\ii ]\i dau =i eu r[splata!
Ia-mi sufletul acuma!... Dar cel care-n=elat-a
Ca tine, s[ r[m`n[ =i d`nsul ]n=elat!...
Nu vreau s[ =tiu de tine; nu vreau!
DRACUL
Adev[rat?
303
VOIEVODUL NENOROC
Ai spus tu singur: leul s[ fie leu. Ei bine,
Satana e Satana!
DRACUL
Dar asta cum mai vine:
Satana e Satana? Un lucru nou ai spus?
Eu sunt lumina care, urc`nd de jos ]n sus,
Aduce r[zvr[tirea...
VOIEVODUL NENOROC
Nu, nu e=ti r[zvr[tirea...
Lumina care cre=te din negur[, g`ndirea,
Av`ntul c[tre v`rfuri sc[ldate-n zori de zi!...
Nimic din toate astea... E=ti diavolul...
DRACUL
Ei, =i?
VOIEVODUL NENOROC
+i diavolul ]nseamn[ ispita =i urgia,
Minciuna, ]n=elarea =i pref[c[toria,
B`rfeala, umilin\a, ]ndemnul la p[cat,
Cuv`ntul ce se calc[ e=ti iadul blestemat.
E=ti ura =i sur`sul ce-n tain[ se-mpreun[,
E=ti glasul neputin\ei, ce urc[ p`n la lun[!...
Sunt ho\i care-n necinste r[m`n cinsti\i, dar tu,
Tu nu \ii ]nvoiala p[catului, nu, nu!
Am stat prea mult de vorb[...
DRACUL
Dar ui\i c[ desf[tarea
At`tor ceasuri...
304
VOIEVODUL NENOROC
Cìne! Mi-ai dat =i remu=carea;
N-ajunge pre\ul [sta?
DRACUL
Cu roade =i cu vin
|i-am stins pl[cuta sete...
VOIEVODUL NENOROC
Apoi mi-ai dat venin...
DRACUL
Cu fe\i-frumo=i =i z`ne la mas[-mbel=ugat[
Ai stat!...
VOIEVODUL NENOROC
Dar pìnea tare cu praf amestecat[?...
DRACUL
Pe puf =i pe m[tase adesea te-am culcat!
VOIEVODUL NENOROC
Adesea ni=te paie =i-o piatr[-mi fur[ pat!...
DRACUL
Ve=minte de m[tase \i-am dat odinioar[!
VOIEVODUL NENOROC
Dar nu mi-ai dat =i zdren\e apoi?
305
DRACUL
Nu, o comoar[
|i-am dat! Adu-\i aminte, comori peste comori!
VOIEVODUL NENOROC
N-am fost silit ]n urm[ s[ cer la cer=etori?
Dar cine, cine poate cu tine s[ vorbeasc[?...
R`nje=ti ]ntotdeauna o vorb[-n\elep\easc[...
Dreptatea e cu tine atuncea c`nd vorbe=ti!
Dar faptele te-arat[ ce cìne r[u ]mi e=ti!
DRACUL
Ai vrut s[ faci r[scoal[, =i eu \i-am dat cuv`ntul!
VOIEVODUL NENOROC
Averea mea ]n fl[c[ri =i-acum o bate v`ntul!
DRACUL
|i-am dat destul ajunge!
VOIEVODUL NENOROC
Mi-ai dat =i remu=c[ri!...
Prive=te-le, prive=te cum vin din dep[rt[ri
}n stoluri ro=ii, negre!
(Scena se umple de lumin[ ro=ie care izbucne=te din toate p[r\ile.)
Prive=te-le, cr`=mare,
Prive=te-le, Satano!
DRACUL
A=a! Te \in ]n gheare!
Ha, ha! Hai! +treangul! +treangul!
306
VOIEVODUL NENOROC
(]=i face cruce)
M[-nchin, Satano, piei!

C`nta\i, c`nta\i, arhangheli!
DRACUL
S[ c`nte dac[ vrei!
(}n culise latr[ cìni, miorl[ie pisici, \ip[ bufni\e =i c`nt[ coco=i.)
C`nta\i, c`nta\i, arhangheli, aproape, mai aproape...
S[ c`nte cucuveaua! }n fl[c[ri s[-l ]ngroape!
Pisicile s[ \ipe! Coco=ilor, c`nta\i!
C`nta\i, c`nta\i, arhangheli; voi, cìnilor, l[tra\i!...
(Deodat[ toate tac. Nenoroc r[m`ne cu ochii \int[, =i, ca
un ecou, ]=i aduce aminte vorbele tat[lui s[u.)
VOIEVODUL NENOROC
C`nta coco=ul negru =i rele ursitoare
}n jurul t[u, la leag[n, dan\au, dan\au u=oare,
|in`ndu-se de m`n[ cu degete sub\iri,
Ursindu-\i toat[ via\a cu rele prevestiri!
(De departe se aude corul ]ngerilor.)
CORUL }NGERILOR
Zadarnic[ r[sun[
A harfelor strun[,
Iertarea-i un vis,
N[dejdea e moart[
+i-a raiului poart[
De-a pururi s-a-nchis!
307
VOIEVODUL NENOROC
Dar ce s-aude acolo?... Sunt ]ngerii... departe...
Privirile sunt pl`nse =i harfele sunt sparte...
Abia o f`lfìre... un zbor grabit pe sus...
S-a stins, s-a stins lumina, iar ]ngerii s-au dus...
S-au dus de-a pururi...
(Zgomotele ]ncep iar, lumina nou[ izbucne=te, zidul
hanului piere =i ]n fund se vede iadul cu oameni
sp`nzura\i =i munci\i de diavoli.)
DRACUL
+treangul!
VOIEVODUL NENOROC
Satano, la o parte!
}n l[turi!
AL DOILEA DRAG
+treangul! +treangul!
VOIEVODUL NENOROC
(aiur`nd)
+i harfele sunt sparte...
Pe cine v[d acolo? E Verde-]mp[rat!...
O, tat[!
DRACUL
+treangul! +treangul!
VOIEVODUL NENOROC
Coco=ul mi-a c`ntat
+i harfele sunt sparte... +i ]ngerul se duce...
308
DRACUL
(pe c`nd ceilal\i fac hor[ ]mprejurul lui Nenoroc)
Eu sunt coco=ul negru ce c`nt[ la r[scruce!
Al meu ai fost din leag[n =i-acum te st[p`nesc,
Eu sunt coco=ul negru! Ha! Ha!
VOIEVODUL NENOROC
}nnebunesc!
(Cade.)
Cortina
ACTUL VI
O pia\[ ]n cetatea lui Ro=u-]mp[rat. }n fa\[ e palatul din

care se v[d, la st`nga, numai treptele m[rginite de un
zid de piatr[. Trei sp`nzur[tori, ]n fund, la st`nga, pe o
st`nc[, deasupra m[rii, sub care st[ c[l[ul a\ipit. Din
dreapta intr[ Paznicul cel b[tr`n ]nso\it de Voie-Bun[.
Am`ndoi au b[rbile lungi, sunt ]mbr[ca\i ]n zdren\e. Zori
de zi.
PAZNICUL B{TR~N
+i iat[-ne acas[!
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Cum tremur!
309
PAZNICUL B{TR~N
Sst! T[cere!
Ascunde-\i bine fa\a, c[ci umbra nop\ii piere
+i poate ne-or cunoa=te sub strai de cer=etori...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Presimt izb`nda noastr[ ]n ro=iile zori!
C{L{UL
(trezindu-se)
Aud un glas.
(Tare.)
Str[ine, opre=te-te din c[le,
}ntoarce-o clip[ g`ndul din visurile tale
+i spune-mi dac[ noaptea mai st[ruie sau nu...
Sunt orb!...
PAZNICUL B{TR~N
(lui Voie-Bun[)
C[l[ul!
C{L{UL
Spune: e noapte, ori trecu?
PAZNICUL B{TR~N
Trecut-a noaptea. Cerul ]ntreg se limpeze=te,
Iar marea simte ziua, c[ci fream[tu-i descre=te
+i-adoarme obosit[ de-at`tea zbucium[ri...
Cor[bii cresc departe, pe largu-ntinsei m[ri.
(Dinspre dreapta trec umbrele celor =apte purt[tori de
facle, stinse acum.)
Se-ntorc lumin[torii cu faclele sf`r=ite...
310
C{L~UL
+i numai eu, s[rmanul, cu pleoapele lipite
Mai stau acum de veghe sub trei sp`nzur[tori.
PAZNICUL B{TR~N
(f[c`nd un semn lui Voie-Bun[)
A=tep\i ceva? Pe cine?
C{L{UL
Un paznic, doi feciori,
Fugarii ce sc[par[ din temni\a ad`nc[...
A=tept de luni de zile, a=tept =i mìne ]nc[,
+i-apoi m[ sp`nzur singur!
PAZNICUL B{TR~N
De ce?
C{L{UL
}n lipsa lor,
}n locul lor, eu sp`nzur trei oameni din popor...
PAZNICUL B{TR~N
De ce s[ sp`nzuri oameni?
C{L{UL
St[p`nul porunce=te...
Alearg[ oastea \[rii fugarii nu-i g[se=te,
+i cei ce vin cu vestea c[ tot nu s-au g[sit
}i sp`nzur[, de ciud[, pe ei!
311
VOIEVODUL VOIE-BUN{
O, e cumplit!...
C{L{UL
+i-acum, mul\imea crede c[ eu sunt vinovatul;
Nu =tie c[, de sp`nzur, ascult pe ]mp[ratul!
PAZNICUL B{TR~N
De ce ai me=te=ugul acesta trist =i r[u?
Pari om de omenie de ce s[ fii c[l[u?
De nu m[-n=al[ ochii, te tragi din vi\[ mare...
C{L{UL
Cerusem ast[ slujb[ crez`nd-o ca oricare;
Ca to\i slujba=ii \[rii, nu vream s[ fac nimic...
Dar, vai, venit-a vremea ca via\a s-o ridic
La zeci =i zeci de oameni. De c`nd domne=te-n \ar[
Un vod[ nou, mai ro=u, mai aprig ca o fiar[,
Omor mereu. Pe ochii-mi s-a pus o p`nz[ grea.
Din tot ce m[-nconjoar[ nimic nu pot vedea
Afar[ de cumplita, de zilnica mea prad[...
Zadarnic mai ]ncearc[ privirea mea s[ vad[...
Din somnul ei, de-acuma nimic n-o va trezi:
Nici marea ce se scald[ ]n ro=ii zori de zi,
Nici razele de aur din ceasul ]nnopt[rii,
Nici stolul de cocoare ce trec ]n largul z[rii,
Nici p`nza de cor[bii ce vin, =i trec, =i pier,
Nici hainele de preot, =i nici albastrul cer!...
(Se aud murmure de glasuri =i tr`mbi\e.)
Dar tr`mbi\ele c`nt[, norodul se adun[;
Se scoal[ ]mp[ratul =i vine. Ce furtun[
312
Va fi c`nd o s[ afle c[ tot nu s-au g[sit
Fugarii!...
(Mul\imea intr[ prin dreapta.)
UN OM DIN MUL|IME
Ce s-aude?
C{L{UL
Nimica.
UN OM DIN MUL|IME
N-au venit?
C[l[ule, ascult[, vrem prad[-mp[r[teasc[!
S[ sp`nzuri ]mp[ratul de nu pot s[-i g[seasc[!
Noi nu mai vrem s[ piar[ ai no=tri sp`nzura\i!
AL DOILEA OM
Mai da\i-ne odat[ =i s`nge de-mp[ra\i!
(Tr`mbi\ele c`nt[. Ro=-]mp[rat intr[ din st`nga. Mul\imea tace.)
RO+-}MP{RAT
(c[tre mul\ime)
De ce nu-mi da\i fugarii? Nici somnul nu s-aga\[
De mine! Vreau fugarii! S[-i v[d! Cumplita via\[
Ce-o duc de c`nd sc[par[ eu n-o mai pot r[bda!
C[l[ule, ce veste?
C{L{UL
Nimic, m[ria-ta!
(Intr[ trei solda\i.)
313
}NT~IUL SOLDAT
M[ria-ta, nimica!
RO+-}MP{RAT
Vorbi\i; s-aud. Cuv`ntul
Acesta v[ e soarta!
}NT~IUL SOLDAT
Umblar[m tot p[m`ntul,
Dar nu le-am dat de urm[! }ndur[-te de noi!
RO+-}MP{RAT
(lovindu-l cu pumnii)
Mi=ei!... Nemernici! Lene=i! Amar =i vai de voi!
(Tare.)
S[-i sp`nzure! Acuma! S[-i v[d juc`nd la soare.
(C[l[ului:)
Cu capu-n jos s[-i sp`nzuri! Hai, leag[-i de picioare!
+i mìne de-or s[ vin[ al\i trei cu vestea rea
Acelora s[ le-afli o moarte mult mai grea!
S[ tremure p[m`ntul... s[ tremure de mine...
O=tire e aceasta? Ru=ine ei, ru=ine!...
De-un an ]ntreg nu poate s[ prind[ trei fugari!
V-ar[t, v-ar[t eu vou[! A, \ar[ de t`lhari,
|i-ar[t eu \ie! Las[! |i-ar[t, \i-ar[t eu \ie!
(Iese furios pe unde a venit.)
UN OM DIN MUL|IME
}n tr[snet se preface cumplita lui mìne!
Ce soart[ ne a=teapt[, de-acum, ce chinuri noi?
314
AL DOILEA OM
A spus a=a: Ru=ine!...Amar =i vai de voi!
PAZNICUL B{TR~N
(ie=ind din mul\ime)
Nu crede\i c[-mp[ratul cu gluma se ]ntrece?
Se duc copiii \[rii pe r`nd, =i el petrece?
Dar unde vom ajunge murind tot c`te trei?
+i c`t[ vreme ]nc[ r[bda-vom, dragii mei?
}n goana dup[ prada cu care se hr[ne=te,
De treburile \arii el nu se ]ngrije=te,
+i \ara noastr[ piere, c[ci n-are ]mp[rat...
MUL|IMEA
A=a e!
PAZNICUL B{TR~N
Buni prieteni, ce vremi am apucat!
Aveam un domn puternic =i drept, pe vod[ Verde;
+tia s[ pedepseasc[, =tia =i s[ dezmierde...
Dar, vai, veni vr[jma=ul cumplit =i l-a ucis,
}n temni\[ ad`nc[ urma=ii i-a trimis,
+i \ara toat[ pl`nse cu d`n=ii ]mpreun[!
UN SUPUS
P[cat c[ nu tr[ie=te voinicul Voie-Bun[!
PAZNICUL B{TR~N
Ei bine, voievodul pe care l-a\i dorit
Tr[ie=te!...
315
UN GLAS
Unde-i?
PAZNICUL B{TR~N
(ar[t`nd pe Voie-Bun[)
Iat[-l! Acesta-i! N-a murit!
Acesta-i ]mp[ratul! Privi\i-l ]nc-o dat[!...
Durerea se r[fr`nge pe fa\a lui br[zdat[
+i lacrimile multe obrazul i-au s[pat...
Acesta e feciorul lui Verde-]mp[rat!...
Acesta e copilul pe care, alt[dat[,
Noi to\i ]l cunoscur[m cu fa\a-mbujorat[,
Trec`nd pe cal mai m`ndru ca soarele ]n zori...
}n calea lui, pe vremuri, zv`rlit-a\i voi cu flori...
Privi\i-l ]nc-o dat[ acesta e urma=ul
Acelui neam de fal[ pe care uciga=ul
Voia s[-l nimiceasc[ t`r`ndu-l ]n noroi!
De n-ar fi fost dreptate ]n ceruri, pentru noi,
De n-ar fi fost un ]nger s[-l ia, s[-l ocroteasc[,
Copilul f[r[ seam[n, de vi\[-mp[r[teasc[,
Voinicul Voie-Bun[ era p[m`nt!
UN OM DIN MUL|IME
P[m`nt
S[ fie to\i mi=eii!
PAZNICUL B{TR~N
Dar, vai, mi=eii s`nt
+i-acum ]n sfatul \[rii, ]n fruntea ei!
MUL|IMEA
S[ piar[!
S[ piar[ to\i! S[ piar[! Afar[ to\i, afar[!...
316
PAZNICUL B{TR~N
A=a... a=a... prieteni! Norodul credincios
Nu-i cìne ce se pleac[ de dorul unui os!
}n glasul vostru geme acum ]ntreaga \ar[,
Norodul care piere c`nd trebuie s[ piar[,
Dar care face totul c`nd vrea... Striga\i mereu,
Caci glasul vostru suie m[re\ la Dumnezeu!
MUL|IMEA
Tr[iasc[ Voie-Bun[!... Tr[iasc[ voievodul!
Tr[iasc[ ]mp[ratul! Pe el ]l vrea norodul!
PAZNICUL B{TR~N
Striga\i ]n tot ora=ul c[ noul ]mp[rat
Din neamul vechi al \[rii va fi ]ncununat!
MUL|IMEA
(risipindu-se ]n cete)
Tr[iasc[ ]mp[ratul! Tr[iasc[ Voie-Bun[!
PAZNICUL B{TR~N
Cununa ta, st[p`ne, acuma se r[zbun[,
+i pulberea str[bun[ ]n somn a tres[rit,
+i chipurile sfinte din cadre au z`mbit!
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Mi-e inima cuprins[ de-o mare bucurie,
+i totu=i simt c[ teama ce-n suflet ]nt`rzie
Nu vrea s[ plece...
PAZNICUL B{TR~N
Teama ce-n sufletu-\i =opti
E numai ]ndoiala c[ nu vom izb`ndi!
317
Nu-\i pese de izb`nd[, c[ci ea va fi frumoas[!
}ntreaga oaste-a \[rii ne este credincioas[,
Iar paznicii sunt gata la cel dintì cuv`nt
S[-\i dea ]n m`n[ capul vr[jm[=ului ]nfr`nt!
(Se aud zgomote.)
Ascult[, e mul\imea ce vine! O furtun[!
(Poporul n[v[le=te ]n scen[.)
MUL|IMEA
Tr[iasc[ ]mp[ratul! Tr[iasc[ Voie-Bun[!
RO+-}MP{RAT
(alearg[ din dreapta, ]nso\it de patru osta=i)
Ce-s urletele-acestea? Ce vre\i, supu=ii mei?
UN OM DIN MUL|IME
Noi vrem s[-nving[ legea: s[ piar[ cei mi=ei!
RO+-}MP{RAT
+i ce mi=ei s[ piar[?
UN OM DIN MUL|IME
Acei ce stau ]n frunte
+i-ascult[, f[r[ mil[, ]ndemnurile crunte
Ce fac supu=ii \[rii s[ moar[ c`te trei!
RO+-}MP{RAT
Atunci ]mi cere\i moartea =i mie!
UN OM DIN MUL|IME
Dac[ vrei
+i crezi c-am spus aceasta s[ piei =i tu!
318
MUL|IMEA
S[ piar[!
RO+-}MP{RAT
(lovind pe omul din mul\ime)
}mi spui aceasta mie? }nfrun\i st[p`nul, fiar[!?
PAZNICUL B{TR~N
(oprindu-i m`na)
S[ nu love=ti! }n l[turi! Norodu-i r[zvr[tit.
Supune-te, caci ceasul drept[\ii a sosit.
(Mul\imea ]i ]nconjoar[.)
RO+-}MP{RAT
Solda\ii mei!...
(O=tenii nu se mi=c[.)
PAZNICUL B{TR~N
Zadarnic! Cetatea e luat[,
O=tirea e a noastr[!... E ceasul de r[splat[...
E r`ndul meu acuma s[ strig: lega\i-l!
(Ro=-]mp[rat se-mpotrive=te.)
RO+-}MP{RAT
Cum?
PAZNICUL B{TR~N
Solda\i, ]ngenunchea\i-l!
(Solda\ii ]ngenuncheaz[ pe Ro=-]mp[rat.)
319
D[-mi sabia!
(}i scoate sabia.)
+i-acum
C[l[ul s[ purcead[ cu el la ]nchisoare,
S[ vad[ ]nc-o dat[ cum trece sf`ntul soare
Pe cer, =i-apoi ]n lan\uri s[ stea ]ntreaga zi
Privind sp`nzur[toarea ]n care va muri!
(C[l[ul =i o=tenii duc pe Ro=-]mp[rat.)
Iar cei ce-au fost cu d`nsul ]n clipa c`nd sosit-a
La noi =i ei s[ piar[! S[ vad[ c[ ispita
De-a fi pleca\i ]ndat[ oric[rui venetic
Le d[ r[splata mor\ii c`nd nu le d[ nimic!
Iar noi, supu=ii \[rii, cuprin=i de veselie,
Prin c`ntece =i jocuri vom face s[ se =tie
C[ \ara noastr[ scump[ de-a pururi a sc[pat!
Tr[iasc[ Voie-Bun[, sl[vitul ]mp[rat!
S[ afle-ntreaga \ar[ m[rea\a s[rb[toare...
(Fanfare; prin fund, trec o=tirile lui Voie-Bun[.)
Veni\i, veni\i ]ntruna, o=tiri ]nving[toare,
Vulturi, =i zimbri falnici, =i zmei, =i paralei,
}n =iruri nesf`r=ite veni\i, o=tenii mei!
VOIEVODUL VOIE-BUN{
(]n fa\[ la intrarea palatului, ]ngenuncheaz[)
Sl[vit[ fii de-a pururi, o, pronie cereasc[!
Vai, gura mea nu afl[ cuv`nt s[-\i mul\umeasc[!
UN SFETNIC
(]mp[ratului Voie-Bun[)
+i-acuma, c`nd ursita cereasc[ s-a-mplinit,
}\i d[m, m[rite doamne, un dar nepre\uit:
320
}\i d[m pe Miralena, so\ia ta visat[...
Coboar[-te, domni\[!
(Mira coboar[ g[tit[ bogat.)
VOIEVODUL VOIE-BUN{
O, clip[ minunat[!
De-at`t amar de vreme te-a=tept, st[p`na mea!...
MIRA MIRALENA
St[p`nul meu, te caut de mult ]n lumea rea!...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
At`ta bucurie!
MIRA MIRALENA
At`ta fericire!
VOIEVODUL VOIE-BUN{
(pe g`nduri)
De ce m[-ngrijoreaz[ o trist[ presim\ire?
Mi-e fric[!...
MIRA MIRALENA
(]ngrijorat[)
Dar...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Nimica! Nimica! S-a sf`r=it!
MIRA MIRALENA
+i totu=i stai pe g`nduri...
321
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Un g`nd nel[murit...
Vorbe=te-mi...
MIRA MIRALENA
}nainte a= vrea s[-\i cer iertare!
VOIEVODUL VOIE-BUNA
Dar ce-am s[-\i iert, domni\[?
MIRA MIRALENA
Nebuna mea purtare
Din vremuri... Alt[dat[ visam z[d[rnicii!...
Dar ast[zi, cumin\it[ de-a dreapta ta venii
S[-mpac pe veci aceast[ s[rman[-mp[r[\ie,
S[ fiu pe veci, st[p`ne, supusa ta so\ie...
M[ ier\i?
VOIEVODUL VOIE-BUN{
O, Miralena... }\i cer iertare eu,
C[ doar o-mp[r[\ie e tot avutul meu...
A= vrea s[-\i dau mai multe. Vrei tu ]ntregul soare?
MIRA MIRALENA
(sur`z`nd)
O, nu!... S[ ier\i pe-aceia ce zac ]n ]nchisoare!
VOIEVODUL VOIE-BUN{
At`t?
322
MIRA MIRALENA
S[ ier\i pe tata!
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Pe Ro=u-]mp[rat?
Dar ui\i c[ el ucis-a pe tata?...
MIRA MIRALENA
N-am uitat,
Dar vreau s[ ui\i tu ]nsu\i trecutele p[cate...
+i vreau s[-ncepi domnia voios, cu bun[tate.
E tat[l meu! Aibi mil[! E=ti bun, fii iert[tor!
De ce s[-ncepi domnia ca el, printr-un omor?
VOIEVODUL VOIE-BUN{
E tat[l t[u!...
(Tare.)
Ei bine, s[ lase ]nchisoarea;
Cu el, ]n fruntea mesei, s[-nceap[ s[rb[toarea!
(}ncet.)
Mi-e fric[! Ad[ m`na... s[ mergem ]n palat,
Mi-e fric[...
(Tare.)
Da\i-i drumul lui Ro=u-]mp[rat,
Pofti\i-l la osp[\ul de nunt[... nunt[ mare...
S[ c`nte tr`mbi\i! Vinul s[ curg[ ]n pahare
+i c`ntecul s[ umple cuprinsu-ntregii firi,
C[ci vreau s[ uit noianul de negre presim\iri.
(Cu m`na Mirei ]n m`n[ el urc[ treptele intr`nd ]n palat.
C`teva clipe scena e goal[. Se aud mar=uri vesele. Veste-Rea,
]mbr[cat ]n negru, posomor`t, n[v[le=te ]n scen[ =i bate de
trei ori ]ntr-o plac[ de aram[ at`rnat[ la poarta palatului.
C`\iva curteni ies din palat ]ngrijora\i. Mul\imea ]ncepe s[
treac[ iar prin fund.)
323
UN SFETNIC
Ce veste?
VESTE-REA
Dar ce-nseamn[ at`ta veselie,
C`nt[rile acestea?
UN SFETNIC
S[rmanul! Nici nu =tie
Ce mare bucurie e-n \ar[!
VESTE-REA
Ce s[ =tiu?
Ce veste-a=a de m[re?
UN CURTEAN
C[ cel mai mare fiu
Din neamul vod[ Verde cu cinste se-ncunun[!
Hai, strig[: s[ tr[iasc[!
VESTE-REA
Nu vreau! Ar fi minciun[!
De ce s[ strig aceasta c`nd al\i voinici s-au stins!?
UN SFETNIC
Vorbe=ti de ]mp[ratul pe care l-au ]nvins?
|i-e mil[?
VESTE-REA
Nu de d`nsul vorbesc!
324
UN CURTEAN
Atunci de cine?
Te v[d cuprins de jale de jalea cui, str[ine?
VESTE-REA
Vorbesc de cel mai t`n[r, vorbesc de Nenoroc!
E mort!...
UN CURTEAN
E mort! Minciun[!
(}=i scoate sabia.)
Prin sabie =i foc
S[ treac[ mincinosul... Acum, acum s[ piar[!
VESTE-REA
Opre=te-te, str[ine, =i-ascult[. De-o s[-\i par[
Povestea mea minciun[, ucide-m[, de nu,
Aceast[ veste trist[ s[ n-o duc eu, ci tu!
Prin gura ta, str[ine, s[ afle ]mp[ratul!
(Voie-Bun[ se ive=te, dar r[m`ne ]n umbr[.)
Eu vin din dep[rtare... departe mult. Din satul
}n care voievodul era argat...
UN CURTEAN
Argat?
VESTE-REA
Da! Nimeni nu-l =tiuse c[-i neam de ]mp[rat...
Era la noi. Deun[zi, prin vorb[-nfl[c[rat[,
De ce, nu =tiu, ]ndeamn[ mul\imea-nt[r`tat[
325
S[-nceap[ r[zvr[tirea. Pam`ntul tot ardea,
+i duhul mor\ii, negru, prin flac[r[ trecea...
Ardeau p[duri, ogoare, bordeie =i palate,
Pocneau sutimi de vite ]n fl[c[ri aruncate,
+i el trecea ]n noapte cu pletele ]n v`nt,
Cu mìnile spre ceruri =i f[r[ de cuv`nt.
Trecea ca o n[luc[, =i mìnile ]ntinse
Cre=teau ca ni=te aripi spre z[rile aprinse...
Trecea ca o n[luc[ ]l v[d, =i-acuma nu-i:
Zbura. P[rea c[ iadul fugea ]n urma lui.
Opre=te-te!... Ascult[!... ]i zic. El, iar, nainte.
Apoi se-opri deodat[ =i-mi spuse: |ine minte!
De-o fi s[ se g[seasc[ pe-aici un sp`nzurat,
S[ spui: A fost feciorul lui Verde-]mp[rat!
VOIEVODUL VOIE-BUN{
(ie=ind din umbr[, ]ngrozit)
+i-apoi?
VESTE-REA
Plecai ]n grab[ spre locurile-acestea,
Plecai ]n grab[ mare s[ spun, ]ntìul, vestea
Cumplit[-a mor\ii sale.
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Nu crezi c[ te-ai gr[bit?
VESTE-REA
O, nu! Cu-ncredin\are v[ spun c[ s-a sf`r=it!
VOIEVODUL VOIE-BUN{
S[rmanul!... Ast[ veste tot sufletu-mi r[pune!...
E mort s[rmanu-mi frate!...
326
UN OM DIN MUL|IME
S[-=i fac[ seama singur! P[catul [sta-i mare...
El n-o s[ aib[ preot, nici cruce la-ngropare...
AL DOILEA OM
P[cat!
DRACUL
De-a= fi Satana, a= apune c[-i al meu!
UN OM DIN MUL|IME
P[cat!
AL DOILEA OM
(]nchin`ndu-se)
S[-l ierte Domnul!
DRACUL
Ba el pe Dumnezeu!
De ce s[-l ierte Domnul?
UN B{IAT DIN MUL|IME

Ce vorbe-adev[rate:
S[-l ierte el pe Domnul!
(Cei doi oameni din mul\ime se dep[rteaz[.)
DRACUL
(b[iatului)
Copile, ai dreptate...
}mi placi. Te iau cu mine. Tu e=ti un r[zvr[tit!...
327
Aveam de mult nevoie de-un t`n[r iscusit
}n treburile \[rii. S[ =tii... te iau cu mine.
Prime=ti s[-mi fii tovar[=, prieten?...
B{IATUL DIN MUL|IME

Dar ce s[ fac cu d`nsul? Ce-i aurul?
DRACUL
Nu =tii?
Dar aurul ]nseamn[ putere, bog[\ii...
(}n vreme ce alaiul se scurge lent, ]ntr-o direc\ie, ]n
fund, ]n sunetele mar=ului funebru, Dracul, cu m`na pe
um[rul b[iatului, trece ]n direc\ie contrar[, pe primul
plan spun`nd fr`nturi din balada aurului:)
Arunci un pumn de aur =i vezi cresc`nd deodat[
}n jurul t[u palate...
(Scade vocea, apoi din nou, tare)
Arunci un pumn de aur pe mare...
(Scade tonul)
Cor[bii ]nc[rcate cu roabe =i p[uni...
Arunci un pumn de aur =i cea mai m`ndr[ fat[...
(Acoperind cu o parte a mantiei um[rul b[iatului, Dracul
iese cu el, continu`nd ispita)
Cortina
328
EPILOG*
}n sala tronului, la curtea ]mp[ratului Voie-Bun[. Pe un

catafalc, ]n mijlocul f[cliilor, doarme voievodul Neno-
roc. Fecioare ]mbr[cate ]n alb ]l ]nconjoar[. Sfetnicii
cerni\i au ]ncremenit l`ng[ ziduri. De departe se aud
c`ntecele jalnice ale copiilor de cas[, ]nso\ite de strune =i
organe.
VOIEVODUL VOIE-BUN{
Te-ai dus, s[rmane frate! Te-ai dus! La ce sunt bune
Aceste haine scumpe c`nd inima-mi r[pune
O jale grea? Ce veste cumplit[ m-a lovit,
S[rmane fr[\ioare cum, cum te-ai pr[p[dit!
O, tu, ce-ai fost de-a pururi solie de dreptate,
De ce nu-\i fuse mil[, St[p`ne ]ndurate?
Tu nu ceri nim[nuia =i tuturor le dai
De ce nu-\i fuse mil[, Arhanghele Mihai?
ARHANGHELUL MIHAIL
(ivindu-se la c[p[tìul mortului)
+i cel ce nu m-ascult[ cu inima plecat[,
+i cel ce m[ ]nfrunt[ privindu-m[ trufa=
Acela are parte de negrul meu vr[jma=...
El nu ademene=te!... Satana se arat[
Sub fel de fel de chipuri eu am un singur glas,
Un singur chip. Satana p`nde=te orice pas.
* Acest epilog se suprim[ la reprezentare
329
Eu zbor senin =i m`ndru, privind nem[rginirea.
Vr[jma=ul meu =opte=te, eu umplu toat[ firea
Cu tr`mbi\e de-aram[, vestind m[re\ul dar
Al zilelor de mìne... Satana-i c[m[tar.
Pe clipa cea de fa\[ el ia o ve=nicie...
A iadului ispit[ e fier ce se ml[die
Dibaci ]n focul vorbei; cuv`ntul meu o\el...
De n-a ]nvins, se fr`nge! +i-acum ]nvins-a el!...
VOIEVODUL VOIE-BUN{
+i totu=i, vai, ce suflet avuse alt[dat[!
L-a dus ]n valu-i negru o via\[ zbuciumat[...
De ce nu-\i fuse mil[?
ARHANGHELUL MIHAIL
Trimis de Dumnezeu
Nu mil[, ci dreptate ]mpart ]n drumul meu...
De-a= fi al milei ]nger, eu n-a= lua vie\ii
At`tea flori pl[p`nde ]n raza dimine\ii,
Eu n-a= lua p[durii stejarii mai seme\i,
L[s`nd pe al\ii prad[ cumplitei b[tr`ne\i...
Dar fac ce spune Domnul, =i tot ce Domnul spune
Ascunde-o via\[ nou[, ascunde o minune...
Cuv`ntul lui e mare =i sf`nt cum altul nu-i
}n veci de veci s[ fie sl[vit cuv`ntul lui!
Atuncea c`nd m[ cheam[ fecioarele curate
Aud din dep[rtare =i vin s[ fac dreptate,
Dar nu vin niciodat[ s[ m`ntui de p[cat,
Pe cel care o dat[, trufa=, m-a ]nfruntat!
+i el a fost acela, da, el a fost seme\ul...
La ruga mea duioas[ r[spuns-a cu dispre\ul;
Zv`rlindu-m[ pe mine, cu Dracul s-a-nfr[\it
330
R[m`n[ cu Satana pe care l-a dorit!
Acel ce-=i curm[ via\a, ca d`nsul, mi=ele=te,
}nfrunt[ astfel cerul, =i cerul nu-l prime=te!...
Cinstita-i socoteal[ =i toate s-au pl[tit!
Mai e un loc ]n iadul cu care s-a-nfr[\it!...
Sf`r=it
331
REFERIN|E CRITICE
Opera dramatic[ de ]nceput a lui Victor Eftimiu este scris[ sub

emula\ia teatrului de poezie al lui Ed. Rostand, ce ob\ine la acea vreme
succese r[sun[toare ]n Fran\a. Cu un remarcabil instinct artistic dra-
maturgul a ]n\eles c[ n-ar fi putut introduce ]ntr-un cadru istoric
rom`nesc, f[r[ falsitate, verva, amabila pre\iozitate =i fantezia spiri-
tual[ ce sunt ]n chip necesar legate de un astfel de teatru =i a ales ca
materie basmul, ]n direc\iunea c[ruia ]l ]mpingea =i exemplul ilustru
al lui Maeterlinck. Dar ]n }n=ir-te, m[rg[rite totul e ]n tradi\ia
rom`neasc[, sub raportul materiei, piesa nefiind dec`t dramatizarea
unui basm, cu o mai mare accentuare a simbolurilor, cuprinse prin
defini\ie ]n orice poveste... Oricare ar fi vi\iul de temelie al piesei,
}n=ir-te, m[rg[rite r[m`ne o ]nc`nt[toare =i fericit[ produc\ie a te-
atrului nostru. Nu se poate ]nchipui o mai juvenil[ explozie de poezie
fabuloas[, o mai ]nlesnit[ maturitate a versifica\iei. Versurile au destul[
somptuozitate ca s[ plac[ ]n sine, dar =i necesara fluiditate pentru a nu
]ngreuia declama\ia. C[lin Nebunul al lui Eminescu, pu\in scurs de
miere, dar ]nc[ p[str`nd miresmele, a trecut aici. Peste tot plute=te o
jovialitate s[n[toas[, un umor gras de peveste, inimitabile.
George C[LINESCU, Istoria literaturii rom`ne de la origini p`n[
]n prezent. Edi\ia a ll-a, rev[zut[ =i ad[ugit[. Editura Minerva,
Bucure=ti, 1986, p. 713,714.
Victor Eftimiu (1889-1972) a fost un scriitor fecund, public`nd ]n

jur de o sut[ de volume (10 volume de poezii, 50 de proz[ =i 40 de
332
teatru), din care nu r[m`n dec`t c`teva piese de teatru, unul-dou[
romane (Dragomirna) =i volumul de maxime Vorbe... Vorbe... Vorbe...
}n=ir-te, m[rg[rite (1911), prima pies[, descindea, ceea ce nu s-a
observat, din S`nziana =i Pepelea de Alecsandri, care are =i o legend[
cu titlul }n=ir[-te, m[rg[rite, cu alt subiect. Originalitatea lui Eftimiu
st[ ]n relativele libert[\i pe care =i le ia fa\[ de basm. Personajele nu-s
ceea ce =tim de mai ]nainte despre ele. Sorina,fiica lui Alb-]mp[rat,
viseaz[ la F[t-Frumos, dar, ca s[-=i ]mpace =i tat[l, prime=te s[ se
m[rite cu altcineva. F[t-Frumos vrea pe Ileana Cos`nzeana, dar e mai
mult un fanfaron dec`t un erou. Zmeul care de\ine pe Cos`nzeana e un
Barb[-Albastr[, dar =i un nedrept[\it care-=i revendic[ drepturile lui.
To\i sunt ideali=ti =i reali=ti, eroi de basm, dar =i oameni, Alb-]mp[rat
]n primul r`nd, om de omenie, care ciocne=te un pahar cu F[t-Frumos
=i-l concediaz[ c`nd se ceart[ cu Zmeul, d`ndu-i pe am`ndoi afar[.
Autorul demitizeaz[ avant la lettre, coboar[ fantasticul pe p[m`nt,
l[s`ndu-l totu=i s[ pluteasc[ ]ntr-o aur[ de fantezie. Cu toate incon-
gruen\ele simbolurilor, feeria r[m`ne un spectacol ]nc`nt[tor. Ver-
surile curg cu o mare naturale\e, ]ntr-un stil de cel mai bun echilibru
clasic. Acelea=i calit[\i, minus rotunjimea compunerii, le are cea de-a
doua pies[, Coco=ul negru (1913)...
Aceste dou[ piese au ]nnoit teatrul rom`nesc dinainte de primul
r[zboi mondial, aduc`nd ceva din tehnica fabulosului lui Maeterlinck
=i a fanteziei lui Edmond Rostand ]n decor local.
Al. PIRU, Istoria literaturii rom`ne, Editura Grai =i Suflet
Cultura na\ional[, Bucure=ti, 1994, p. 124, 125. .
..Romantic, dar pe o tem[ faustic[ - a dilemei morale, a fatalit[\ii

=i destinului uman generic considerate , e Coco=ul negru (1913) de
Victor Eftimiu, un prodigios produc[tor de versuri cantabile =i de drame
de tot felul, ce vor umple, cu succes adeseori, repertotriul interbelic.
I. NEGOI\ESCU, Istoria literaturii rom`ne, Editura Minerva,
Bucure=ti, 1991, p. 144-145.
333
CUPRINS
Nota asupra edi\iei ..................................................... 2

Tabel cronologic ......................................................... 3
}N+IR-TE, M{RG{RITE ............................................. 6

COCO+UL NEGRU ................................................. 137
Referin\e critice ..................................................... 332
334

Victor Eftimiu Insir Te Margarite Cocosul Negru PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Victor Eftimiu Insir Te Margarite Cocosul Negru PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Victor

Textele au fost reproduse dup[:

1889 S-a n[scut, ]n comuna Bobo=ti\a, din Epir (Macedonia), la 24

La curtea lui Alb-]mp[rat. }n primul plan, la dreapta =i la st`nga,

Oaspe\i mari din \[ri str[ine!

Din \inutul unde cerul, dezmierd`nd a m[rii und[,

(]n cap cu chiv[r[ de aur, ]mbr[cat ]n solzi rotunzi de aur, \in`nd la

(]n\ep`nd mereu pe Banul Pung[, ]n vreme ce cei doi scutieri

Bardalabum  bum bardabumba... zinga-zanga du-du-du!

Bardabumba?! Hai,te du!

... Doamne, f[ ca totdeauna l`ng[ inim[ s-o \ie!

Preasl[vite ]mp[rate =i iubitul nostru tat[,

Acela=i decor. Intr[ F[t-Frumos, care bate ]ntr-o tipsie

Da-i o pung[, s-o ]mpaci!...

Ia-o-n c`rc[, Buzdugane!

In inima unei p[duri. Furtun[. Intr[ Buzdugan cu

In ]mp[r[\ia Z`nei-florilor. }n fund, str[b[t`nd scena de la o

P[durea Vr[jitoarei. Pe jos, la chemarea babei Vraga, intr[ tot

VR{JITOAREA, KUNDA, SURA

(La poalele turnului d[r`mat, care mai fumeg[. F`lf`iri de fl[c[ri,

DRACUL AL DOILEA |{RAN

Curteni, sfetnici, purt[tori de facle, solda\i, cer=etori, \[rani, z`ne,

Palatul lui Verde-]mp[rat. Zid de piatr[ roas[ si acoperit[

}NT~IUL PURT{TOR DE FACLE

}NT~IUL PURT{TOR DE FACLE

Pleca\i m[riei-tale, \i-ur[m zile senine...

Sunte\i cu to\ii? Bine!... Aicea-i vistierul?

V[zduhul greu, st[p`ne, =i marea-nt[r`tat[...

Minciun[!... Trage spada!...

Lega\i-m[, nu-mi pas[! A=a? Dar \ine minte:

Mereu acelea=i vorbe!

}n temni\[. O ferestruic[, ]n fund. Voievodul Nenoroc

Piei, fiar[ uricioas[!

Te-ascult... Vorbe=te-mi ]nc[...

}n \ara celor ce petrec. }n fund, palatul de cle=tar, cu

S[ cred c[-s ]nc[ t`n[r? Cum, eu? Eu, veneratul...

Ascult[, mi se pare c[ nu sunt...

De vii cu orice g`nduri, de vii din orice \ar[,

Sunt clipele iubirii!...

}l vezi? R[spunde: ce vezi?

Pe o st`nc[, la dreapta, stau Dracul =i Nenoroc. Lumin[

Lumina ro=ie se stinge pe st`nca din dreapta. Lumina

Un loc pustiu pe malul m[rii. Voievodul Nenoroc doarme

Cuvintele acestea din gura ta, preasfinte?

Acesta-i adev[rul. +i numai cel ce minte

UN CER+ETOR CU NASUL MARE

Sunt fiu de domn...

Dup[ un an, la hanul Dracului. Dracul e hangiu.

Un an se ]mpline=te de c`nd veni=i la mine...

Da ce-i cu voi, prieteni?

VOIEVODUL VOIE BUN{

Da, sunt Dracul; =i ast[zi, ca =i ieri,

M[-nchin, Satano, piei!

O pia\[ ]n cetatea lui Ro=u-]mp[rat. }n fa\[ e palatul din

UN B{IAT DIN MUL|IME

B{IATUL DIN MUL|IME

}n sala tronului, la curtea ]mp[ratului Voie-Bun[. Pe un

* Acest epilog se suprim[ la reprezentare

Opera dramatic[ de ]nceput a lui Victor Eftimiu este scris[ sub

Victor Eftimiu (1889-1972) a fost un scriitor fecund, public`nd ]n

..Romantic, dar pe o tem[ faustic[ - a dilemei morale, a fatalit[\ii

Nota asupra edi\iei ..................................................... 2

}N+IR-TE, M{RG{RITE ............................................. 6

Bardalabum bum bardabumba... zinga-zanga du-du-du!