C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L.

C a r a g i a l e” B u c u r e ş t i

Apele oceanice
I. Oceanul Planetar
Defineşte Oceanul Planetar: ....................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 cuprinde 97,5% din întreaga cantitate de apă de pe Pământ și acoperă 71% din suprafața terestră;
 are adâncimea medie de 3.800 m, iar cea maximă de 11.033 m (în Groapa Marianelor).
A. Oceanele ______________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
Oceanul Planetar este împărțit în patru bazine oceanice.
 Pe baza cunoștințelor acumulate, precizați numele celor patru oceane.1
...........................................................................................................................................................................................................
 Activitate în echipă
 Citiți documentul de mai jos și răspundeți la următoarele întrebări:
Care este oceanul:
 cu cea mai mare întindere? ..........................................................................................................................................................
 cu cea mai mică întindere? ...........................................................................................................................................................
 situat în întregime în Emisfera Nordică? .......................................................................................................................................
 cu cele mai calde ape? .................................................................................................................................................................
 în care se găsește cea mai lungă dorsală de pe glob? .................................................................................................................
 în care se găsește cea mai lungă fosă oceanică? ........................................................................................................................
Document
Oceanic Arctic / Oceanul Îngheţat este situat în Emisfera Nordică, între continentele Europa, Asia şi America de Nord. Are
în compunere mai multe mări: Albă, Barents, Beaufort, Ciukcilor, Kara, Laptev, Siberiei de Est ş.a. Este oceanul cu cea mai
mică întindere (14,79 mil. km2), cel mai puţin adânc (-5.499 m adâncimea maximă), cu cea mai mare întindere de apă
oceanică îngheţată (11.000 km2 iarna şi 8.000 km2 vara) şi cu cea mai mare suprafaţă insulară în raport cu cea a acvatoriului
(3,7 mii km2; Arhipelagul Arctic Canadian, Franz Joseph, Noua Siberie, Novaia Zemlea, Severnaia Zemlea, Svalbard etc.). Unii
oceanografi îl consideră mare mediterană a Oceanului Atlantic (Marea Arctică Mediterană / Marea Arctică).
Oceanul Atlantic ocupă aproximativ 20% din suprafaţa Pământului şi este cuprins între continentele: Europa, Africa,
America de Nord, America de Sud și Antarctida. Mările incluse în ocean sunt: Baltică, Caraibelor, Labrador, Nordului,
Sargaselor ş.a. Are cel mai puternic curent oceanic (Curentul Golfului) şi cel mai lung lanţ muntos subacvatic (Dorsala Medio-
Atlantică – 40.000 km).
Oceanul Indian este cuprins între Africa, Asia, Australia și Antarctica şi ocupă o suprafaţă de 73.556.000 km2. Are cea mai
ridicată temperatură medie a apelor (20oC temperatura medie iarna în regiunea intercontinentală), cea mai caldă apă
(36,6oC, în august, în Golfului Persic), cea mai mare salinitate medie (35,4-36,5‰, din cauza evaporaţiei mari) şi cel mai mic
număr de mări (Andaman, Arabiei, Bengal etc.).
Oceanul Pacific („Marea Liniştită”) este situat între continentele Asia, Australia, Antarctida, America de Sud şi America de
Nord. Este oceanul cel mai întins (179,7 mil. km²; 181,3 mil. km2 – după alte surse –, reprezentând 33% din suprafaţa
planetei) şi cel mai adânc (-11.033 m în Groapa Marianelor), cu cel mai mare număr de mări incluse (30; Bering, Celebes,
Chinei de Est, Coralilor, Filipinelor, Japoniei, Tasman, Sulu ş.a.), cu cea mai lungă fosă oceanică (5.900 km; Atacama, în lungul
ţărmurilor statelor Peru şi Chile), cu cea mai mare dezvoltare a formaţiunilor coraligene (Marea Barieră de Corali: 2.300 km
lungime, 2 - 150 km lăţime, până la 250 m grosime), cu cel mai mare număr de munţi submarini (1.400), cu cel mai înalt
vulcan submarin (Makarov Seamount – 5.038 m altitudine faţă de fundul oceanului), cu cea mai mare arie vulcanică activă
(concentrează peste 350 vulcani, din cei 600 existenţi în prezent) şi cu cel mai mare număr de insule (aproximativ 25.000,
majoritatea grupate în: Melanezia, Micronezia, Polinezia şi Noua Zeelandă).
După: Mărculeţ I. (coord.), Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 58-59.

1
În unele lucrări este inclus și un al cincilea ocean, cu mai multe denumiri: Oc. Austral, Oc. Antarctic sau Oc. Înghețat de Sud. A fost
clasificat şi acceptat printr-o decizie a Organizaţiei Internaţionale Hidrografice (în anul 2000) şi reprezintă un corp de apă care înconjoară
Antarctica, până la 60o lat. S. Are cel mai mic număr de mări incluse (5 – Ross, Bellingshausen, Weddell, Antilelor Meridionale şi
Depresiunii Argentiniene).
Geografie generală. Caiet pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-29447-7, 2019.

52
 C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” B u c u r e ş t i
B. Mările _________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
Mările au fost clasificate după mai multe criterii:
I. După modul de formare (geneză), sunt:
a. mări epicontinentale, ...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
(M. Arabiei, M. Nordului, M. Norvegiei).
b. mări de ingresiune, ...............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
(M. Baltică).
II. După poziția geografică și comunicarea cu restul Oceanului Planetar:
a. mări continentale sau interioare, ....................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Se disting:
 mări intercontinentale, ............................................................................................................................................................
(M. Roșie, M. Mediterană, Mediterana Americană);
 mări intracontinentale, ............................................................................................................................................................
(M. Azov, M. Baltică, M. Albă).
b. mări mărginașe, ....................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Pot fi:
 mări deschise, .............................................................................................................................................................................
(M. Nordului, M. Amundsen, M. Ross, M. Arabiei);
 mări semiînchise, .......................................................................................................................................................................
(M. Ohotsk, M. Japoniei, M. Mânecii).
c. mări interinsulare, ................................................................................................................................................................
(M. Irlandei, M. Java, M. Banda, M. Celebes/Sulawesi).
 Sub îndrumarea profesorului de la clasă, identificaţi numele mărilor redate pe harta de mai jos cu numere (1-24).
Scrieţi, apoi, numele lor în tabelul următor.

Geografie generală. Caiet pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-29447-7, 2019.

53
 C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” B u c u r e ş t i

1 2 3
4 5 6
7 8 9
10 11 12
13 14 15
16 17 18
19 20 21
22 23 24

 Știați că ...
 Marea Filipinelor este cea mai întinsă mare de pe Terra (circa 5.500.000 km2) şi cu cea mai mare adâncime
(5.860 m adâncime medie şi 11.033 m adâncimea maximă, în Fosa Filipinelor)? Este situată în vestul Oc. Pacific.
 Marea Azov (39.000 km2) este marea cu cea mai mică adâncime (9 m adâncime medie şi 13 m adâncime
maximă; 15 m, după alte surse) şi cea mai izolată de pe Terra (între Peninsula Crimeea şi continentul Europa).
Comunică prin Strâmtoarea Kerci cu Marea Neagră.
 Marea Marmara este marea cu cea mai redusă suprafaţă (11.350 km2, din care 182 km2 sunt insule: Avsa,
Paşalimanı, Prinţilor, İmralı, Marmara ş.a.)?. Este așezată între Europa (Peninsula Balcanică) şi Asia (Peninsula
Asia Mică) şi leagă Marea Egee de Marea Neagă, prin strâmtorile Dardanele şi Bosfor.
 Marea Neagră este unica mare cu două straturi de apă cu proprietăţi diferite şi cu cele mai numeroase
denumiri avute de-a lungul timpului (Ashena = Neagră, Posomorâtă; Pontus Axeinos = M. Inospitalieră; Pontus
Euxeinos = M. Ospitalieră; Kara Deniz = Neagră; Marea Maggiore = Marea cea Mare ş.a.)? Stratul de apă
superior – până la 180-220 m adâncime – este mai dulce (salinitatea de 16-17 ‰), bine oxigenat şi bogat în
biodiversitate; stratul inferior („tip euxinic”) este mai sărac în oxigen dizolvat, cu conţinut ridicat de hidrogen
sulfurat (7-11 mg/l) şi cu salinitate mai mare (21-22 ‰).
După: Mărculeţ I. (coord.), Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 51.