Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul Politehnic din mun. Bălți

Raport
la stagiul de

”PRACTICĂ TEHNOLOGICĂ”

Elaborat: Antoniuc Marius,

elev în grupa RC-319
Verificat: Ciobanu Ion,
profesor la discipline de specialitate (domeniul TIC),
grad didactic întâi.

Bălți, 2022
 Cuprins
Preliminări................................................................................................................................................................ 3
Descriera sarcinii......................................................................................................................................................5
1. Descrierea rețelei de calculatoare pentru realizare conform sarcinii pentru practică....................................7
1.1 Resurse tehnice - hardware şi software necesare pentru realizarea rețelei.....................................................7
1.2 Topologia rețelei de calculatoare.....................................................................................................................8
1.3 Componentele funcționale ale rețelei de calculatoare...................................................................................10
2. Realizarea rețelei de calculatoare conform sarcinii pentru practică..............................................................14
2.1 Aria de acoperire a fluxurilor informaționale a instituției de învățământ.......................................................14
2.2 Standardele rețelei.........................................................................................................................................15
2.3 Moduri de acces la rețea................................................................................................................................17
2.4 Stabilirea topologiei de reţea..........................................................................................................................18
2.5 Medii de transmisie. Protocoale de rutare.....................................................................................................19
2.6 Echipamente active și pasive de rețea............................................................................................................20
2.8 Servere și stații de lucru..................................................................................................................................21
3. Depănarea rețelei de calculatoare.....................................................................................................................22
3.1 Soluții hardware și software pentru depănarea rețelei de calculatoare.........................................................22
4. Prezentarea rețelei de calculatoare....................................................................................................................23
4.1 Infrastructura rețelei de calculatoare.............................................................................................................23
4.2 Avantajele rețelei de calculatoare..................................................................................................................24
4.3 Dezavantajele rețelei de calculatoare.............................................................................................................25
4.4 Strategii de dezvoltare a rețelei de calculatoare.............................................................................................26
Concluzii..................................................................................................................................................................29

2
 Preliminări
Denumirea unității economice:

Gimnaziul „ D. Cantemir” Glodeni

Data fondării:

01.09.1979

Descrierea unității economice:

Şcoala Medie Nr. 3 Glodeni cu limba de instruire rusă şi-a început activitatea la 01.09.1979 cu un
număr de 431 elevi, înscrişi în clasele I-IX-a.În anul 1980 conform Ord.Nr.21 din 13 iunie au absolvit
clasa VIII-a primii 24 elevi, iar în anul 1981 atestatul de absolvire a şcolii medii de cultură generală a
fost înmînat primilor 29 de absolvenți. Pe parcursul celor 39 ani de activitate au absolvit instituţia în
total 901de elevi elevi, dintre care studii medii de cultură generală 659 absolvenți , 150 absolvenţi de
liceu, 92 absolvenți de gimnaziu. Şcoala Medie Nr. 3 Glodeni a fost reorganizată în Liceul Teoretic ” D.
Cantemir „ Glodeni prin Ordinul N143 din 15.08.2005 ,emis de Ministerul Educaţiei al Republicii
Moldova. LT „ D. Cantemir „ Glodeni a fost reorganizat în Gimnaziul „ D. Cantemir” Glodeni prin
decizia Consiliului Raional Glodeni Nr. 6/3 din 14.11.2014. Gimnaziul ”D. Cantemir” Glodeni și-a
modificat statutul în IP Gimnaziul ” Dimitrie Cantemir ” din or. Glodeni în conformitate cu decizia
Consiliului Raional Glodeni nr.5/9 și 5/10 din 04 noiembrie 2016 și decizia Ministerului Justiției al
Republicii Moldova nr. 25 din 20.01.2017. În anul de 2017-2018 au absolvit Instituția Publică Gimnaziul
” Dimitrie Cantemir ” din or. Glodeni 18 absolvenți , care își continuă studiile în instituții din țară și de
peste hotarele acesteia. La data de 03.09.2018 în instituție sunt înmatriculați 186 elevi ,care sunt
repartizați în 9 complete de clase.IP Gimnaziul Dimitrie Cantemir dim or. Glodeni pe parcursul anilor de
activitate se mândrește cu cadrele didactice , care constituie o echipă de profesioniști bine instruiți și
devotați muncii sale. Dacă la deschiderea instituției la data de 01 septembrie 1979 în instituție activau 59
de cadre didactice , în prezent activează 22 de profesori , înclusiv 3 cadre didactice activează prin cumul.
Un criteriu determinant de evaluare al nivelulul de profesionalism al porofesorilor îl constituie și
deținerea gradelor didactice : în instituție în anul de studii 2018-2019 dețin grade didactice după cum
urmează:

1 cadru didactic –grad didactic I;

18 cadre didactice –grad didactic II;

2 cadre didactice- au înaintat cerere la conferirea gradului didactic la cea de a doua disciplină de studiu
predată;

3 cadre didactice –nu dețin grad didactic.

3
Directorul:

Vasilos Geta

Figura 1.1 Gimnaziul „ D. Cantemir” Glodeni

4
 Descriera sarcinii
Sarcina de lucru:

Am avut de analizat o rețea de calculatoare, realizarea și depănarea rețelei de calculatoare,

îmbunătățirea echipamentelor de rețea și mentenanța lor, întreținerea sistemelor de operare și actualizarea
driverelor de rețea

Figura 1.2 Schema rețelei

Rețeaua de calculatoare pe care am avut-o era constituită din 3 calculatoare de masă identice, 1
Swittch și un Router, majoritatea din ele aveau instalate Windows XP pe ele unul avea instalat Windows
7. În rețeaua dată sa folosit un cablu standard cu mufa RJ 45

5
 Figura 1.3 Mufa RJ 45

Din activități putem spune că am redacted documente în MSWoed și MSExcel.Am mai configurat
pachete de rețea.Am studiat Topologia rețelei de calculatoare.Am studiatshema amplasării
echipamentelor active și passive a rețelei de calculatoare

6
 1. Descrierea rețelei de calculatoare pentru realizare conform sarcinii pentru
practică.

1.1 Resurse tehnice - hardware şi software necesare pentru realizarea rețelei.

Resurse tehnice - hardware şi software necesare pentru realizarea rețelei.

Resurse hardware:

În cadrul unei reţele intervin următoarele resurse hardware:

 Noduri (sisteme de calcul), care pot fi:

1) Server reprezintă echipamentul care oferă servicii în cadrul reţelei şi care în funcţie de
natura serviciilor oferite poate fi:
a. File Server reprezintă echipamentul care pune la dispoziţia celorlalţi participanţi în
reţea informaţiile memorate pe mediile sale de stocare (HDD, CD-ROM,etc.)
b. Print Server reprezintă echipamentul care pune la dispoziţia celorlalţi participanţi
în reţea imprimanta(le) la care este conectat
c. Server de comunicaţii reprezintă echipamentul care pune la dispoziţia celorlalţi
participanţi în reţea dispozitivele de comunicaţii la care este conectat.
2) Staţii de lucru reprezintă echipamente de calcul care beneficiază de serviciile oferite de
server(e).
 Resurse partajate reprezintă resurse hardware/software ce pot fi partajate în cadrul reţelei
(imprimante, foldere, etc.). Resursele partajate sunt conectate la un server sau stocate pe un
server.
 Alte elemente de reţea: repertoare, hubs, etc.

Resurse software:

În cadrul unei reţele intervin următoarele resurse software:

 Sistem de operare pentru reţea reprezintă un software instalat pe serverele din cadrul
reţelei şi asigură funcţionalitatea serviciilor de reţea (exemple: Windows NT Server,
Novell Netware, etc.)
 Software existent pe staţiile de lucru
 Aplicaţii de reţea reprezintă programe care permit accesul simultan pentru mai mulţi
utilizatori la aceleaşi informaţii stocate pe o resursă partajată.

7
1.2 Topologia rețelei de calculatoare.

Topologia rețelei de calculatoare.

Topologia rețelelor este studiul de aranjament sau cartografierea elementelor (legături, noduri etc.) dintr-o
rețea, în special interconexiunile fizice (reale) și logice (virtuale) dintre noduri. O rețea locală (în engleză:
Local Area Network, LAN) este un exemplu de rețea care prezintă atât o topologie fizică cât și o
topologie logică. Orice nod în rețeaua locală are unul sau mai multe linkuri către unul sau mai multe
noduri din rețea. Pentru determinarea topologiei fizice a rețelei, toate nodurile și linkurile sunt
reprezentate în formă de graf. De asemenea, reprezentarea fluxului de date dintre noduri în formă de graf
determină topologia logică a rețelei. Pentru o rețea anume topologia logică și fizică pot fi identice, dar pot
fi și diferite. În general, tehnologia rețelelor locale este bazată pe teoria grafurilor.

Tipurile de topologii:

 Topologii fizice - tratează aspectul spațial și organizarea fizică a stațiilor din rețea și a cablurilor
 topologii de semnal
 topologii logice - se referă la modul în care se realizează comunicarea în rețea, la modul în care
datele circulă între stații

Topologia unei rețele afectează direct performanțele acesteia, alegerea unei topologii în detrimentul alteia
influențează:

 tipul de echipament necesar

 caracteristicile necesare ale echipamentului
 posibilitățile de extindere a rețelei
 modul de administrare a rețelei

Figura 1.4 Topologia Magistrală

8
 Figura 1.5 Topologia Star (stea)

Figura 1.6 Topologia Extended Star (stea extinsă)

Figura 1.7 Topologia Point-to-Point

9
1.3 Componentele funcționale ale rețelei de calculatoare.

Componentele funcționale ale rețelei de calculatoare.

Compnentele ale rețelei de calculatoare:

Un server este un program care furnizează servicii altor aplicații (numite aplicații client), aflate pe același
calculator sau pe calculatoare diferite. De obicei, aplicația server așteaptă conexiuni din partea aplicațiilor
client. Se mai numește server și un calculator pe care rulează una sau mai multe asemenea aplicații.
Deseori soluția pentru mari aplicații cu mulți utilizatori se bazează tocmai pe arhitectura client-server,
care constă din cel puțin 2 aplicații (și deseori cel puțin 2 computere).

Figura 1.8 Serverul

O stație de lucru este o unitate funcțională de computer care are de obicei capacități de procesare
specializate și integrează dispozitive de intrare-ieșire orientate către utilizator . O stație de lucru folosește
un computer puternic cu mai multe microprocesoare conectate la o rețea de calculatoare pe care
utilizatorul le poate folosi pentru procesarea, stocarea și afișarea modelelor complexe sau analize
utilizând software-ul multi - ferestre . Stațiile de lucru sunt acum utilizate de organizații precum birouri de
inginerie sau arhitectură, centre de prognoză meteo , centre de distribuție a energiei electrice etc. care
necesită mai multă putere de procesare decât un computer personal . Acestea sunt adesea legate de
supercalculatoare sau servere pentru manipularea rezultatelor lor în aplicații concrete, cum ar fi prognoza
meteo.

Figura 1.9 Stațile de lucru

10
Placa de rețea numită și „adaptor de rețea” sau „placă cu interfață de rețea”, este un circuit imprimat ce
permite comunicarea între calculator și rețea (Internet, LAN). Termenul corespunzător în engleză este
Network Interface Card, abreviat NIC. I se spune placă, deoarece are aspectul unei plăci cu cablaj
imprimat pe care sunt montate componentele electronice necesare conectării și comunicării cu rețeaua. Se
montează, de obicei, într-un slot de pe placa de bază a calculatorului. Prima placă de rețea a apărut odată
cu standardul Ethernet în 1979, creat de DEC, Intel și Xerox.

Figura 2.1 Adaptorele de rețea

Cablul torsadat este un tip de cablu des întâlnit în care doi conductori sunt răsuciți unul în jurul celuilalt în
scopul anulării interferenței electromagnetice ce cauzează diafonie. Numărul de răsuciri pe o distanță de
un metru face parte din specificațiile tipurilor de cabluri. Cu cât acest număr este mai mare, cu atât
diafonia este redusă mai mult. Răsucirea firelor cauzează reducerea interferenței deoarece:

Zona de buclă dintre conductori (care determină cuplajul magnetic în semnal) este redusă la mimimul
fizic.

Direcțiile de curent generate de un câmp magnetic cuplat uniform sunt inversate la fiecare răsucire,
anulându-se reciproc.

Figura 2.2 Cablurile cu fire torsadate

11
Cablul coaxial diferă de cel al altor cabluri ecranate folosite pentru transportarea semnalelor de frecvență
inferioară, prin aceea că dimensiunile cablului sunt controlate pentru a oferi o distanțare precisă a
conductorilor, care este necesară pentru ca acesta să funcționeze eficient ca o linie de transmisie pentru
semnale de bandă largă.

Figura 2.3 Cablurile coaxiale

Un cablu de fibră optică este un cablu care conține una sau mai multe fibre optice care servesc conducerii
luminii. Cablurile optice au o largă utilizare, mai ales în telecomunicații. Fibrele optice sunt în general
acoperite individual cu straturi de plastic și conținute într-un tub de protecție adecvat mediului în care va
fi montat cablul.

Figura 2.4 Cablul optic.

12
Rețea locală, întâlnit și sub acronimul LAN (din engleză de la Local Area Network este un termen în
informatică, care reprezintă un ansamblu de mijloace de transmisiune și de sisteme de calcul folosite
pentru transportarea și prelucrarea informației. Ele sunt frecvent utilizate pentru a interconecta
calculatoarele personale și stațiile de lucru (workstation) din birourile companiilor și ale celorlaltor
organizații, cu scopul de a partaja resurse (exemple: imprimantele; un ruter cu acces la Internet) și de a
face schimb de informații. Rețele locale se disting de alte tipuri de rețele prin trei caracteristici:

1. mărime sau extindere spațială relativ mică, de ordinul a cel mult câtorva sute de metri
2. tehnologie de transmisie, vezi mai jos
3. topologie: magistrală (bus) sau o topologie echivalentă, realizată fizic printr-un cablu (electric,
optic) sau și prin radio, fără fir (wireless)

Figura 2.5 Rețele locale

Rețeaua globală de calcul (DHW sau WAN - rețea de zonă mondială) - o rețea care leagă computerele
eliminate geografic pe distanțe lungi una de cealaltă. Acesta diferă de rețeaua locală la comunicații mai
extinse (prin satelit, cablu etc.). Rețeaua globală combină rețelele locale.

Figura 2.8 Rețele globale

13
 2. Realizarea rețelei de calculatoare conform sarcinii pentru practică.

2.1 Aria de acoperire a fluxurilor informaționale a instituției de învățământ.

Aria de acoperire a fluxurilor informaționale a instituției de învățământ

Un sistem informațional este un ansamblu de oameni, echipamente, software, procese și date destinate să
furnizeze informații active sistemului decizional, informații necesare în elaborarea de soluții pentru
problemele cu care se confruntă managerii agenților economici. Sistemul informațional face legătura între
sistemul de conducere și sistemul condus și este subordonat sistemului de conducere. Sistemul informatic
este o parte a sistemului informațional in care procesul de culegere, transmitere, stocare și prelucrare a
datelor se realizează utilizând elemente sau componente ale TI, adica mijloace de calcul și de comunicare
moderne, produse software specializate, proceduri si tehnici specifice la care se adaugă personalul
specializat. Sistemul informatic are menirea de a acoperi toate problemele agentului economic, de a crea
interdependente între componente, astfel încât structurii fizice din sistemul atasat agentului economic sa
se suprapună cu o structură în plan informațional. Fluxurilor de producție le corespund fluxuri
informatice. Actorilor implicați în procese se asociază emitatori și receptori de informații cu niveluri
diferite de prelucrare. Dezvoltarea directă de sisteme informatice se dovedește o întreprindere riscantă
daca nu este precedată de activități care au menirea de a impune o echipă, o tehnologie unitară de analiză,
design, dezvoltare, implementare, exploatare și mentenanță, aspecte care trebuie luate în considerare la
efectuarea unui audit de sistem informatic. Sistemele informatice sunt construcții complexe, realizate pe
parcursul mai multor ani, necesitând:

 fonduri foarte mari, uriase în anumite cazuri;

 echipe complexe si stabile de analisti, designeri, programatori si personal care se ocupa de testare,
implementare si mentenanta;
 stabilirea obiectivelor;
 definirea unei strategii de dezvoltare, exploatare si mentenanta;
 achizitionarea de echipamente, instrumente necesare realizarii de prelucrari, de conexiuni si
dezvoltarii fluxurilor cu exteriorul;
 calificarea personalului pentru utilizarea corecta si eficienta a sistemului.

14
2.2 Standardele rețelei.

Proiectarea reţelei constituie prima etapă în realizarea unui sistem informaţional eficient. În urma unei
analize detaliate a nevoilor de comunicare electronică, a serviciilor IT şi a resurselor la nivelul firmei,
specialiştii IDSI vor alcătui un plan de proiectare a reţelei, bazat pe cerinţe reale, eficienţă crescută şi cu o
investiţie financiară minimă. În această etapă, specialiştii IDSI vor elabora un plan detaliat al reţelei ce va
implica printre altele:

 analiza nevoilor informaţionale;

 stabilirea topologiei reţelei;
 selecţionarea corespunzătoare a echipamentelor de reţea, atât active cât şi pasive;
 alegerea locaţiilor de amplasare a echipamentelor de reţea;
 alegerea magistralelor de transport ale reţelei, stabilirea traseelor de cablu şi a amplasării prizelor de
acces la reţea;
 stabilirea politicilor de acces şi a politicilor de securitate;
 elaborarea programului de proiectare a reţelei;
 estimarea costurilor de execuţie şi preţului final.

Plecând de la această analiză, vă putem garanta că realizarea reţelei se conformează normelor interne şi
standardelor internaţionale de proiectare şi securitate. IDSI vă pune la dispoziţie servicii profesionale de
proiectare, cablare, întreţinere şi suport reţele structurate prin care veţi avea avantajul de a reduce simţitor
costul unor eventuale modificări efectuate la nivelul cablării infrastructurii existente. Veţi elimina
necesitatea de a instala noi cabluri şi echipamente de fiecare dată când utilizatorul îşi schimbă locaţia
staţiei de lucru sau când este schimbată amplasarea echipamentelor din zona de lucru, respectiv
echipamentele de reţea.

Avantajele şi dezavantajele tehnologiilor Ethernet dezvoltate în medii de transmisie prin cablu

Tabel 1.1

15
 Nr. Tehnologia Avantaje
1 10BASE-T Costuri de instalare mici în
comparaţie cu fibra optică Sunt
mai uşor de instalat decât cablurile
coaxiale Echipamentul şi cablurile
sunt uşor de îmbunătăţit
2 100BASE-TX Costuri de instalare mici în
comparaţie cu fibra optică Sunt mai
uşor de instalat decât cablurile
coaxiale Echipamentul şi cablurile
sunt uşor de îmbunătăţit Lăţimea de
bandă este de 10 ori mai mare decât
în cazul tehnologiilor 10BASE-T
3 1000BASE-T Lăţimea de bandă de până la 1 GB
Suportă interoperabilitatea cu
10BASE-T şi cu 100BASE-TX
Dezavantaje
Lungimea maximă a unui segment de
cablu este de doar 100 m Cablurile
sunt susceptibile la interferenţe
electromagnetice
Lungimea maximă a unui segment de
cablu este de doar 100 m Cablurile
sunt susceptibile la interferenţe
electromagnetice
Lungimea maximă a unui segment de
cablu este de doar 100 m Cablurile
sunt susceptibile la interferenţe
electromagnetice Cost ridicat pentru
plăci de reţea şi switch-uri Gigabit
Ethernet Necesită echipament
suplimentar

Caracteristicile standardului IEEE 802.11 (Wi-Fi) Tabel 1.2

Nr. Lăţime bandă Frecvenţă Raza de acţiune Interoperabilitate

1 IEEE 802.11a Până la 54 Mbps 5 GHz 45,7 m Incompatibil cu IEEE

802.11b, IEEE 802.11g,
IEEE 802.11n

2 IEEE Până la 11 Mbps 2,4 GHz 91 m Compatibil cu IEEE

802.11b 802.11g

3 IEEE 802.11g Până la 54 Mbps 2,4 GHz 91 m Compatibil cu IEEE

802.11b

4 IEEE Până la 540 2,4 GHz 250 m Compatibil cu IEEE

802.11n Mbps 802.11b şi cu IEEE
802.11g

16
2.3 Moduri de acces la rețea

Moduri de acces la resursele rețelei.

Rețelele de calculatoare pot fi clasificate după tehnologia care este folosită pentru a conecta dispozitive
individuale din rețea, cum ar fi fibră optică, Ethernet, Wireless LAN (din engleză și înseamnă "fără fir"),
HomePNA sau Power line. Metodele de conectare sunt în continuă dezvoltare și deja foarte diverse,
începând cu tot felul de cabluri metalice și de fibră optică, cabluri submarine, și terminând cu legături prin
radio cum ar fi Wi-Fi sau Bluetooth, prin raze infraroșii (IrDA) sau chiar prin intermediul sateliților.
Foarte răspândită este metoda Ethernet, termen care se referă la natura fizică a cablului folosit și la
tensiunile electrice ale semnalului. Cel mai răspândit protocol de comunicare în rețelele Ethernet se
numește CSMA/CD ("Carrier Sense Multiple Access / Collision Detection"). Dacă sunt utilizate undele
radio, atunci rețeaua se numește rețea fără fir (engleză: wireless). "HomePNA" este un sistem de
conectare între ele a calculatoarelor și aparatelor "inteligente" dintr-o locuință, bazat pe fire normale de
telefon sau cablu normal de televiziune. În fine, sistemul "Power line communication" (PLC) se bazează
pe rețeaua de curent electric, atât cea de înaltă cât și cea de joasă tensiune, care practic ajung la orice loc
din lume.

Figura 2.9 Ffibră optică

17
 Figura 3.1 Ethernet

2.4 Stabilirea topologiei de reţea.

În rețelele de calculatoare, termenul rutare se refera la selectarea căilor într-o rețea, pe care să se
trimită anumite date. Rutarea directează drumul pachetelor ce conțin adrese logice dinspre sursă spre
destinația finală prin noduri intermediare (numite rutere). Procesul de rutare directează de obicei pe baza
unor tabele de rutare pe care le gestionează ruterele, care mențin o înregistrare a celor mai bune rute către
diferite destinații din rețea. Rețelele mici pot gestiona tabele de rutare configurate manual. Rețelele mari
implica topologii mari care se schimbă constant, facînd utilizarea manuală a tabelelor de rutare foarte
dificilă. Exiztă două mari tipuri de rutare care stau la baza tuturor celorlalte tipuri de rutare: rutarea
statica și rutarea dinamica. Rutarea statică descrie un sistem care rutează într-o rețea de date în funcție
de căi fixe. Rutarea dinamică construiește dinamic tabelele de rutare, bazându-se pe informațiile purtate
de protocoale, permitând rețelei să acționeze în mod aproape automat pentru a evita erori și blocaje în
rețea. Datorită proprietăților sale, rutarea dinamică domină în momentul actual internetul .Avantajele
rutării dinamice față de cea statică sunt scalabilitatea și adaptibilitatea. O rețea rutată dinamică poate
crește mult mai repede și este capabilă să se adapteze schimbarilor din topologia rețelei aduse tocmai de
această creștere sau de erorile din una sau mai multe componente ale rețelei. Într-o rețea dinamică,
ruterele învața despre topologia rețelei comunicând cu alte rutere. Rutarea dinamică are înăa i
dezavantaje, cum ar fi creșterea complexitâții. Datorita diferențelor pe care le au atât rutarea statică cît și
cea dinamică, probabil va intrebați care dintre ele ar fi cea mai buna alegere pentru dumneavoastră. Doar
dumneavoastr puteti spune cu sigurantă ce este mai util pentru rețeaua de care dispuneți. Dar există o
limită neutră de complexitate a rutarii dinamice, fară a-i sacrifica scalabilitatea.

18
2.5 Medii de transmisie. Protocoale de rutare.

Există mai multe clase de protocoale de rutare: protocoalele de rutare pentru reţele ad-hoc care
apar in reţele cu puţină sau chiar fără infrastructură, protocoale de rutare internă utilizate în interiorul
sistemelor autonome şi protocoale de rutare externă, acestea din urmă utilzându-se între sistemel
autonome.

Protocoale cu rutare internă (Interior Gateway Protocols - IGP )

 RIP (Routing Information Protocol) este un protocol mai vechi de rutare cu vectori-distanţă
 IGRP (Interior Gateway Routing Protocol) este un protocol de rutare cu starea legăturilor, utilizat
pe scară largă, dezvoltat de Cisco Systems. Este brevetat şi acceptat doar pe routere Cisco.
 EIGRP (Enhanced Interior Gateway Routing Protocol) este un protocol de rutare bazat pe
protocolul IGRP, predecesorul său. Este proprietate Cisco.
 OSPF (Open Shortest Path First) este un protocol cu starea lgăturilor, cu un standard deschis.
 IS-IS (Intermediate System to Intermediate System) este un protocol bazat pe OS

Protocoale cu rutare externă (Exterior Gateway Protocols - EGP )

 EGP (Exterior Gateway Protocol)
 BGP (Border Gateway Protocol: in versiunea curenta, BGPv4, dateaza din anii 1995) este un
protocol de rutare modern, utilizat între sisteme autonome.

19
 Figura 2.7 Protocoale de rutare

2.6 Echipamente active și pasive de rețea.

Echipament activ de rețea

Echipamente de reţea active :

 Switch
 Router
 Echipamente ADSL
 Puncte de acces Wireless
 Hard router
 Media convertoare
 Modul SFP
 Dispozitiv Power Line
 Print Server
 Antene
 Modemuri
 Adaptere Skype
 Dispozitive de reţea ProCurve
 Dispozitive VoIP
20
Echipamente de reţea pasive

 Wall Mounted
 Patch Panel
 Accesorii
 Cabluri
 Patch Cord
 Accesorii
 Dispozitiv

2.8 Servere și stații de lucru.

Un server este o aplicație sau un dispozitiv care efectuează servicii pentru clienții conectați ca parte
a arhitecturii serverului client. Acesta poate fi, de asemenea, un sistem de calculator care a fost desemnat
pentru rularea unei aplicații server specifice. Un server poate, de asemenea, să difuzeze aplicații către
utilizatori pe un intranet.

Stație de lucru este un computer personal care este utilizat pentru aplicații de înaltă calitate, cum ar fi
design grafic, editare video, CAD, design 3D sau alte programe intensive CPU și RAM. O stație de lucru
are în mod obișnuit un top al liniei, un procesor rapid, mai multe unități de hard disk și o mulțime de
memorie RAM. O stație de lucru poate avea, de asemenea, carduri audio speciale, video sau de procesare
pentru lucrări speciale de editare. O stație de lucru este comercializată de producătorii de calculatoare
către utilizatori profesioniști, în timp ce serverul este mai mult decât un dispozitiv utilitar.

Comparare între server și stație de lucru Tabel 1.3

Nr Server Stație de lucru

.
1. Definiție Un server este o aplicație Un computer care se utilizează pentru
sau un dispozitiv care alimentarea aplicațiilor cum ar fi
efectuează servicii pentru grafica, designul 3D, editarea video
clienții conectați ca parte a sau alte aplicații software CPU / RAM
arhitecturii serverului
client.
2. Funcţie Internet, birou, educație, Afaceri, Design, Inginerie, Producție

21
 rețele de domiciliu
3. Sisteme de operare GRATUIT BSD, Solaris,
Linux, Windows server
4. GUI facultativ
5. Exemple Servere web, servere de
aplicații etc
6. Cerere Gazduire, Intranet
7. Fiabilitate Adesea vine cu modul de
corectare a erorilor DDR,
discurile de stocare sunt de
obicei în RAID și adesea
au mai multe unități de
alimentare împreună cu
mai multe porturi de rețea.
Poate fi rulat în mai multe
setări CPU.
Multi-Media
Unix, Linux, stație de lucru Windows
instalat
Stație de lucru video și audio
Profesionist
Nu se utilizează în mod obișnuit
module DDR de corectare a erorilor,
discurile de stocare RAID. Numai o
singură unitate de alimentare și foarte
des doar un port de rețea

3. Depănarea rețelei de calculatoare

3.1 Soluții hardware și software pentru depănarea rețelei de calculatoare.

Soluții hardware și software pentru depănarea rețelei de calculatoare.

Indiferent dacă este vorba despre configurarea unui server Linux sau de instalarea unei rețele de
calculatoare complexe, ne putrm baza pe serviciul de întreținere și depănare rețele oferit de IDSI.
Serviciile de întreținere rețele de la IDSI va ajuta să ne optimizăm investiția prin ameliorarea
performantelor și a disponibilității resurselor rețelei de comunicații. Va punem la dispoziție soluții de
securitate eficiente pentru minimizarea riscurilor si creșterea gradului de siguranța a investiției.
Contribuim efectiv avantajul competitiv al companiei dvs. prin implementarea rapida si eficienta a unor
noi aplicații care pot diminua costurile, ameliora serviciile către clienți si care permit extinderea în cadrul
unor noi piețe.
Alegând serviciile întreținere rețele, aveți avantajul reducerii costurilor totale de proprietate (TCO) prin
crearea unei mediu de asistenta preventiva ca parte a operațiunilor pentru exploatarea rețelei.
IDSI va asigura funcționalitatea rețelei la un nivel ridicat prin intermediul unei supravegheri atente a

22
specialiștilor noștri. Serviciile noastre de întreținere si depanare rețea de calculatoare au rolul de elimina
perioadele de nefuncționare a rețelei care ar putea sa-ti afecteze negativ activitatea companiei.

Servicii de întreținere si depanare rețele:

• verificare si depanare switchuri , routere;
• verificare si depanare probleme de cablare;
• verificare IP-uri alocate;
• verificare si depanare printere;
• verificare reguli firewall;
• verificare log-uri firewall;
• update firewall calculatore;
• verificare si depanare UPS-uri;
• identificare si depanare defecțiuni hardware;
• verificarea funcționalității serviciilor instalate pe servere (web, mail, firewall, routere, dhcp, File Server,
dns s.a.).

4. Prezentarea rețelei de calculatoare

4.1 Infrastructura rețelei de calculatoare.

Infrastructura rețelei de calculatoare.

Infrastructurile sau suporturile pot fi pe cabluri în care circulă semnale electrice, atmosfera (sau vidul
spațial) unde circulă unde radio sau fibre optice care propagă undele luminoase. Acestea fac posibilă
conectarea „fizică” a echipamentelor, asigurând interconectarea mijloacelor fizice definite prin
protocoale. Dispozitivele dintr-o rețea sunt conectate direct sau indirect între ele, în conformitate cu unele
organizații tipice cunoscute sub numele de topologie de rețea . Principalele tipuri de rețele cablate pentru
rețele de afaceri sau de calculatoare private utilizează următoarele protocoale care provin din standardul
Ethernet :

10BASE5 : banda de bază groasă a cablului coaxial (învechit);

10BASE2 : cablu coaxial subțire cu bandă de bază (învechit);

10BASE-T : pereche răsucită (10 Mb / s );

23
100BASE-T : cele mai răspândite perechi răsucite (100 Mb / s ) astăzi în rețelele locale ( LAN );

1000BASE-T : perechi răsucite (1 Gb / s ), prezente în computerele noi.

10GBASE-T : perechi răsucite (10 Gb / s ).

4.2 Avantajele rețelei de calculatoare.

Rețelele de calculatoare permit accesarea unor baze informaționale cu localizări geografice diverse
li constituie un mediu de comunicare între persoanele aflate la distanță. Într-o instituție / firmă cu mai
multe compartimente, instalarea unei rețele de calculatoare facilitează schimbul și corelarea informațiilor
(între diverse departamente sau în cadrul aceluiași departament). Importanța rețelelor de calculatoare ca
medii de comunicare va crește tot mai mult în viitor. Rețelele de calculatoare asigură partajarea resurselor
de calcul fizice și logice, astfel încât programele, echipamentele și mai ales datele să fie disponibile
pentru orice utilizator conectat la rețea, indiferent de localizarea lui. Aceasta facilitate este foarte
importantă în cadrul unei firme fiindcă permite, de exemplu, mai multor persoane aflate în puncte
geografice diferite, să întocmească împreună un raport. O schimbare efectuată de un angajat într-un
document poate fi vizibilă instantaneu și celorlalți angajați. Rețelele asigură o fiabilitate mare prin accesul
la mai multe echipamente de stocare alternative (de exemplu, fișierele pot fi copiate pe doua sau trei
calculatoare astfel încât, daca unul din ele nu este disponibil, să fie utilizate copiile fișierelor). Dacă un
procesor se defectează, sarcina sa poate fi preluată de celelalte, astfel încât activitatea să nu fie întreruptă
ci dusa la bun sfârșit, chiar dacă cu performanțe reduse. Acest lucru este esențial pentru activități
strategice din domeniile militar, bancar, controlul traficului aerian, siguranța reactoarelor nucleare etc. O
rețea de calculatoare poate să se dezvolte în etape succesive, prin adaugare de noi procesoare: pe măsură
24
ce se face simțită aceasta necesitate, se pot întroduce noi calculatoare server sau client. Prin comparație,
performantele sisteme de calcul mari, centralizate, nu se pot îmbunătați decât prin înlocuirea cu un sistem
mai mare, operație care produce neplăceri utilizatorilor și implică costuri mari.

Avantajele utilizării rețelelor de calculatoare

 Utilizarea în comun și simultan a resurselor hardware și software ale rețelelor

 Asigurarea comunicării și a schimbului de date între utilizatorii rețelei
 Economisirea resurselor, implică scăderea costurilor de prelucrare a datelor
 Accesul rapid la colecțiile de date
 Administrarea centralizată a datelor

4.3 Dezavantajele rețelei de calculatoare.

Majoritatea dezavantajelor utilizării unei rețele de calculatoare, spre deosebire de un computer

autonom, se învârt în jurul complexității unor astfel de rețele și a costului lor. În timp ce există multe
beneficii incontestabile pentru crearea de rețele de calculatoare, rețelele își creează și propriile lor
dezavantaje. Costurile asociate rețelelor de calculatoare pot fi considerabile. Setarea inițială poate fi
costisitoare, implicând instalarea de cabluri sau tehnologii fără fir pentru a permite comunicarea între
stațiile de calculatoare. Odată ce rețeaua este pusă în funcțiune, aceasta necesită în mod obișnuit serviciul
dedicat cel puțin unui angajat, alături de pregătirea specializată pentru alți angajați, în vederea utilizării
acestuia. Unul dintre marile avantaje ale rețelei este că programele și fișierele pot fi partajate cu ușurință,
însă aceeași facilitate înseamnă că, dacă serverul va cădea, nimeni nu poate funcționa în rețea. Virușii se
pot răspândi rapid și printr-o rețea. Viteza și eficiența globală a rețelei sunt afectate de numărul de
utilizatori care sunt conectați la un moment dat, împreună cu tipul de lucru pe care îl fac și cu ce tip de
fișiere le salvează. Rețeaua încetinește cu mai mulți utilizatori. Dacă utilizatorii vizionează videoclipuri,
ascultă muzică sau manipulează fișiere mari, pot încetini și rețeaua pentru toată lumea. Salvarea fișierelor
mari poate crea și o lipsă de spațiu de stocare.

25
4.4 Strategii de dezvoltare a rețelei de calculatoare.

Reșelele de calculatoare au apărut din necesitatea partajării datelor, și a resurselor hardware,

existente intr-o societate între mai multi utilizatori. În fiecare societate existau un numar oarecare de
calculatoare, fiecare lucrând independent. Cu timpul acestea, pentru a putea fi utilizate intr-un mod mai
eficient, au fost conectate impreună prin intermediul unor dispozitive, dând astfel la o rețea. O rețea
reprezintă un ansamblu de calculatoare interconectate prin intermediul unor medii de comunicație,
asigurându-se in acest fel utilizarea in comun de către un număr mare de utilizatori a tuturor resurselor
fizice (hardware), logice (software și aplicații de bază) și informaționale (baze de date) de care dispune
ansamblul de calculatoare conectate. De asemenea mai putem spune ca printr-o rețea ințelegem o colecție
de calculatoare autonome interconectate între ele. Cel mai des utilizat tip de rețea este cea cu server
(calculator performant ce are în sarcină transferul de date în interiorul rețelei și în afara ei) rețea STEA=
fiecare calculator se conectează la server prin intermediul unui unic dispozitiv (router, switch). Fiecare
server se identifică în mod unic între celelalte prin intermediul unui IP (cod de numere).

26
 Figura 2.7 Reșelele de calculatoare

Metodele de conectare sunt în continuă dezvoltare și deja foarte diverse, începând cu tot felul de cabluri
metalice şi de fibră de sticlă, cabluri submarine, şi terminând cu legături prin radio cum ar fi WLAN, Wi-
Fi sau Bluetooth, prin raze infraroşii ca de ex. IrDA sau chiar prin intermediul sateliţilor. Foarte
răspândită este metoda Ethernet, termen care se referă la natura fizică a cablului folosit şi la tensiunile
electrice ale semnalului. Cel mai răspândit protocol de comunicare în reţelele Ethernet se numeşte
CSMA/CD ("Carrier Sense Multiple Access / Collision Detection"). Dacă drept mediu fizic sunt utilizate
undele radio, atunci reţeaua se numeşte reţea fără fir (wireless).

Reţelele de calculatoare se împart după extinderea lor în următoarele tipuri: LAN, MAN, WAN şi, ceva
mai nou, PAN. Reţelele relativ mici, de exemplu cu cel mult câteva sute de calculatoare în aceeaşi clădire
legate între ele direct, se numesc Local Area Network (LAN). O reţea de tip LAN dar fără fir (prin unde
radio) se numeşte WLAN (Wireless LAN). Reţele de mare întindere geografică, de exemplu între 2 oraşe,
pe o ţară, un continent sau chiar pe întreaga lume, se numesc(WAN). Reţelele particulare de tip WAN au
fost iniţial foarte costisitoare. La ora actuală însă, cele mai multe conexiuni de tip WAN folosesc ca
mijloc de comunicaţie Internetul - acesta este universal şi public, deci nu foarte controlabil de către un
utilizator, dar foarte convenabil ca preţ. În sfârşit, PAN înseamnă Personal Area Network - o reţea de
foarte mică întindere, de cel mult câţiva metri, constând din aparatele interconectabile pe care o persoană
le poartă cu sine, ca de exemplu telefon mobil, player MP3 sau aparat de navigatie portabil

Reţeaua World Wide Web, denumită Web sau WWW, este partea cea mai dezvoltată din internet. A fost
creată în 1989, la centrul european de cercetări nucleare. Reţeaua este bazată pe grafică, fiind folosit un
limbaj special, HTML (Hypertext Markup Language – limbaj de marcare pentru hipertext). Cu un click
pe textul sau imaginea grafică cu o anumită codificare se ajunge la alte documente denumite pagini Web
27
(Web pages), unde se pot vedea imagini, text, videoclipuri, se pot asculta mesaje vocale. Pe ecranul
propriului calculator pot fi aduse imagini din toată lumea sau informaţii referitoare la orice domeniu de
activitate

28
 Concluzii
Ca concluzie purem spune că la practică am avut multe lucruri noi de studiat de exemulu cum este
rețeaua la intreprinderea economică aleasă de noi. Am analizat rețeaua de calculatoare a intreprinderi,am
elaborate un raport. Și ca la final am reprezentet proiectul final numit “Rețea de calculatoare”.

Bibliografie

http://gimdcantemir.educ.md/istoria-gimnaziului/
https://idsi.md/node/344
https://ro.frwiki.wiki/wiki/R%C3%A9seau_informatique
https://www.scritub.com/stiinta/informatica/hardware/Avantajele-utilizarii-retelelo1711921417.php
https://ro.411answers.com/a/care-sunt-dezavantajele-utilizarii-unei-retele-de-calculatoare.html
https://sites.google.com/site/materialdidacpentruelevidi11m/retele-de-calculatoare
https://muhaz.org/tema-7-reele-de-calculatoare-coninut-reea-de-calculatoare--noi.html
https://ro.weblogographic.com/server-vs-workstation
https://www.all4office.md/ro/category43.htm
https://ro.wikipedia.org/wiki/Re%C8%9Bea_de_calculatoare#Clasificare_dup
%C4%83_modul_de_conectare

29