Eroi Uitati in Glia Tarii

EROI UITAȚI ÎN GLIA ȚĂRII
ANDREI POPETE PĂTRAŞCU

LIVIU BURCEA
1
ANDREI POPETE PĂTRAȘCU LIVIU BURCEA
Carte apărută sub egida:

Asociației cultural-istorice „Dumitru și Maria Pleniceanu”
Asociației „Tradiții Ostășești”
Redactor de carte: prof. Dana Ștefania Brașoavă
© 2019 Editura NewEst Print. București

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate auto-
rilor. Orice reproducere integrală sau parţială, prin orice
procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate fără
autorizaţia editorului este ilicită şi constituie o contra-
facere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizării
sau citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarea
respectivei citări.
© 2019 Editura NewEst Print. București

All rights reserved. This book is protected by copyright. No
part of this book may be reproduced in any form or by any
means, including photocopying or utilised any information
storage and retrieval system without written permision
from the copyright owner.
Descrierea
ANDREI CIPPOPETE – PĂTRAȘCU
a Bibliotecii Naționale a României
Eroi uitați în glia țării / Andrei Popete Pătrașcu, Liviu
Burcea, București
ANDREI POPETE : NewEst –Print, 2019.
PĂTRAŞCU
ISBN 978-606-13-4768-4
821.135.1
2
EROI UITAȚI
ANDREI POPETE PĂTRAȘCU
LIVIU BURCEA
EROI UITAȚI
ÎN GLIA ȚĂRII
3
4
CUPRINS
Cuvânt înainte …………………………….………. 7
Partea I
Considerații istorice privind existența
Cimitirului de onoare de la Tîrgu-Jiu ……..…..…… 9
Partea a II-a
Cimitirul Internațional al Eroilor
de la Târgu-Jiu, după 1990 …………..…………… 41
Bibliografie selectivă .………………...….……… 56
Anexă
Registrul pentru Cimitirul de Eroi de la Târgu Jiu ….… 59
5
6
CUVÂNT ÎNAINTE,
„Călătorule, care ți-e dor încă să vezi soarele,

salută-ne patria pe care noi credincioșii
am iubit-o mai mult decât viața!”
Pentru omul contemporan noțiunea de erou nu

mai prezintă o conotație sacră, accepțiunea termenu-
lui evoluând odată cu trecerea timpului. Altfel spus, în
ultimii ani, eroul nu își mai sacrifică în mod obliga-
toriu viața și nu mai reprezintă un reper eminamente
esențial în viața comunității care îi datorează prezen-
tul.
Pierderea rolului pe care eroul îl deținea în
subsidiarului mentalului colectiv de altădată vine să
reducă aportul modelului din trecut asupra prezen-
tului. Astăzi, poporului român îi sunt smulse rădăci-
nile, și când spunem rădăcini, spunem Istorie și legă-
tura noastră fizică, directă cu istoria: Eroii.
De câţiva ani buni s-a observat un fenomen
ciudat, dar şi foarte trist, trecându-se de la profanarea
unor însemne de căpătâi sau dispariția lor din cimitirele
de onoare, la pierderea interesului pentru un subiect cu
valențe istorice și spirituale. În unele cimitire de onoare
din țară cresc buruieni, în timp ce operele comemorative
se degradează sub privirile impasibile ale vremelnicelor
autorități. În altele, vechile însemne de căpătâi sunt
înlocuite cu unele noi, din marmură, există interes pentru
7
dezvoltarea unor concepte moderne, dar cu toate acestea

urmele eroilor sunt șterse, numele acestora uitate și înlo-
cuite cu unele noi, fără legătură și noimă cu trecutul.
Cimitirele de onoare devin militare, sunt relo-
cate morminte și cruci, sau dispar, pur și simplu, eroi.
Azi unul, mâine altul, și tot așa, până când pământul se
cască și rămâne precum ochii soldaților care nu au mai
apucat să își sărute acasă fiii și fiicele. Noii gropari își
suflecă mânecile și scuipă în palmă, scoțând pe lopețile
lor oase și medalii ruginite, făcând loc pentru alte oase
ce nu vor simți nici gustul victoriei, nici al înfrângerii,
ci doar povara pământului.
Eroii uitați nu se întorc acasă, pentru a povesti
despre istoria tăcută a jertfei lor.
Autorii,
8
PARTEA I
Considerații istorice privind existența

Cimitirului de onoare de la Tîrgu-Jiu
Tîrgu-Jiul s-a numărat printre primele orașe

românești ocupate de către armatele germane și
austro-ungare în timpul Primului Război Mondial,
alături de alte localitățile gorjene care au suferit,
începând cu prima jumătate a lunii noiembrie 1916, o
ocupație dură timp de doi ani, cu multe privațiuni,
lipsuri, rechiziții de alimente și materiale, cenzură,
obligația de a-i încartirui pe soldații și ofițerii arma-
telor Puterilor Centrale.
Dintr-un memoriu semnat de primarul ora-
șului Târgu-Jiu, C. Bălănescu, aflăm că „Autoritatea
Militară română, D-nul Comandant al Diviziei I,
crezând că lupte decisive se vor da chiar în oraş, a
dat ordinul de evacuare No. 46671 cu 2 zile înainte de
ocuparea oraşului”1. Fără a respecta convențiile de
război, după ocuparea orașului, nemții „se erijase în
stăpâni absoluţi, necontrolaţi de nimeni (…) era un
jaf și o dezordine nemaipomenită”.2
1 Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Gorj (în continuare se

va cita S.J.A.N. Gorj), fond Primăria orașului Târgu Jiu, dos.
35/1918, f. 45.
2 Ibidem.
9
Se arată în aceeași sursă că „localul Palatului

Comunal a fost ocupat de Comandatura Districtului,
Agronomul Judeţului, Judecătorul Militar şi Biserica
Catolică. Gheretele din Piaţa Mare au fost trans-
formate în cocine pentru porci, afumătoare de carne
şi bucătării militare. Şatrele din târgul de săptămână
au fost făcute magazii de conservare a pradei ce
adunau din judeţ şi deposit al Coajei jupuită de pe
copacii din pădurile sătenilor. Islazul comunal şi
Oborul de vite întrebuinţate numai pentru păscutul şi
ţinutul vitelor Komandaturei, zăvoiul şi parcul devas-
tate. Spitalele de contagioşi din apropierea Cimiti-
rului Militar, dărâmate complect pentru ca din mate-
rial să facă cărările şi aleele din Cimitir. Conductele
de lumină electrică, cablu, sârme de aramă au fost
tăiate cu stâlpi cu tot. Sârma trimisă în Germania.
Caii şi furajul de la Serviciul de Incendii rechizi-
ţionaţi. Depositele de aprovisionare a oraşului devas-
tate. Pupitrele şi mobilierul şcoalelor primare pus pe
foc. Maşinile Uzinei Electrice stricate. În fine peste tot
jaf şi dezordine. Aceasta a fost ticăloasa şi duşmă-
noasa purtare a inamicului în Târgu Jiu din care
cauză comuna a suferit pagubele descrise mai sus.”1
Așa numitul Wirtschaftsstaab (Stat-major eco-
nomic – n.n.) al administrației militare germane, aflat
sub comanda colonelului Richard Hentsch, a stabilit
un sistem de rechiziții de mare amploare a teritoriului
ocupat, Târgu-Jiul aflându-se în zona militară de
1 Ibidem, f. 45 v.
10
exploatare nr. 3. Alături de Gorj, mai făceau parte

județele Dolj și Mehedinți.1
Compus inițial din zece secții – 1. Geografia
țării, 2. Finanțele, 3. Alimente și furaje, 4. Materii
grase și uleiuri minerale, 5. Materii prime, 6. Agri-
cultura, 7. Lemnul, 8. Lucrătorii, 9. Expedițiunea, 10.
Utilizarea mașinilor – sistemul de exploatare a fost
împărțit, potrivit destinației bunurilor, în două cate-
gorii: Feldrequisitionsgüter, pentru întreținerea arma-
tei de ocupație, și Wirtschaftsgüter, mărfuri destinate
consumului intern al populației civile.
Cantitățile mai mari de produse din ambele
categorii se procurau din localitățile județului, printre
care și Târgu-Jiul, la fel ca și în celelalte zone militare
de exploatare economică, prin sistemul rechizițiilor de
trei feluri: Anegnunbeschlagnahme (rechiziții pentru
însușire, mărfurile respective devenind proprietatea
exclusive a administrației militare), Sieherungsbesch-
lagnahme (rechiziții cu darea în garanție, în sensul că
bunurile respective rămâneau în custodia foștilor
proprietari pentru a fi ridicate la nevoie de admi-
nistrația militară) și Kleinbeschlagnahme (rechiziții de
mărunțișuri, respectiv a unor obiecte de mică valoare
luate de la mai mulți proprietari deodată).2
* *
*
1 https://asociatiapleniceanu.com/2018/02/09/stampile-ale-ocupa-
tiei-germane-in-gorj-in-timpul-primului-razboi/
2 Ibidem.
11
Printre măsurile luate de armata germană după

ocuparea Tîrgu Jiului, s-a aflat și aducerea aici a
trupurilor soldaților germani și austro-ungari căzuți în
luptele de la Jiu. „Pe o circumferință de 20 km, – se
arată în lucrarea „Kriegergraber in Romania” (Mor-
minte de eroi în România), scrisă în anul 1931 de
inginerul german Karl Stauss, reprezentantul pentru
România al Societății Mormintelor Eroilor Germani –
se găseau în cele mai multe localități (din Gorj –
n.n.), câmpuri cu gropi provenite în urma luptelor din
noiembrie 1916, pe timpul străpungerii de către
trupele aliate a Pasului Surduc-Vulcan”1.
Organizarea Cimitirului Eroilor germani și
austro-ungari de la Tîrgu-Jiu începând cu anul 1917 a
aparținut Comandaturii de Etapă nr. 2642, condusă de
maiorul german R. Sauer, în timp ce amenajarea a
revenit, conform proiectului, arhitecților Lange și
Fuerhan, după modelul Cimitirului Ohlsdorfr din
Hamburg, socotit la acea vreme unul dintre cele mai
frumoase cimitire dedicate eroilor, din Europa.
1 Karl Stauss, Kriegergraber in Romania, Sibiu, Tipografia

Honterus, 1931, p. 71.
2 „Comandantura de etapă germane era o subunitate administra-
tivă în cadrul unei comandaturi districtuale militare. Erau nume-

rotate cu cifre arabe pentru a fi deosebite unele de altele. În
teritoriul românesc ocupat au fost organizate 32 de astfel de
comandaturi. În orașul Târgu Jiu a funcționat Comandatura
Etapei 264 (Etappen Kommandantura 264) în timp ce la Turnu
Severin era Comandatura Etapei 22” (Gabriel Sarcină, Mărturii
despre județul Gorj în Primul Război Mondial, Documente (1916-
1919), vol. I, Târgu Jiu, Editura Măiastra, 2018, p. 702)
12
Așa cum aflăm din memoriul semnat de pri-

marul orașului Târgu-Jiu, C. Bălănescu, în anul 1917,
„spitalele de contagioşi din apropierea Cimitirului
Militar, au fost dărâmate complect (de către armata
germană – n.n.) pentru ca din material să facă
cărările şi aleele din Cimitir”1.
Într-o adresă, din data de 21 ianuarie 1918, tri-
misă de Primăria orașului Târgu-Jiu către Coman-
datura de Etapă Germană, se arată că a fost achitată
suma de 208 lei, dintre care „lei 58 costul a diferite
unelte procurate pentru Cimitirul de onoare, iar lei
150 cheltueli de transport ocazionate cu mergerea
Inginerului B. Ionescu la București pentru exami-
narea și alegerea materialelor necesare alimentări cu
apă a Cimitirului de onoare”2. Suma de bani urma să
fie asigurată de către conducerea Comandaturii
germane, în urma înaintării „cuvenitelor acte justi-
ficative”3 de către oficialitățile orașului.
Inaugurarea Cimitirului de onoare de la Tîrgu-
Jiu s-a realizat în toamna anului 1918, la o săptămână
după plecarea trupelor germane, în ziua de 17 noiem-
brie.
Ulterior acestei date, aici au fost depuse și
osemintele altor câteva sute de eroi români, dar și
străini, „aduși din gropile izolate din apropiere”4.
1 S.J.A.N. Gorj, fond Primăria orașului Târgu Jiu, dos. 35/1918, f.

45 v.
2 Ibidem, f. 86.
3
Ibidem.
4 Karl Stauss, op. cit., p. 71.
13
Într-un proces verbal, din 12 martie 1919,

semnat de primarul orașului Târgu-Jiu, C. Bălănescu,
comandantul garnizoanei, maior A. Retescu, revizirul
școlar, C. Cioată și preotul garnizoanei, iconom C.
Popescu, se preciza că „în timpul războiului au fost
îngropaţi în Cimitirul ortodox 14 ofiţeri, 1 sergent şi
un caporal toţi Români”1, Căpitanii: C. Brădiceanu și
L. Romulus; Locotenenţi: Emil Popovici și Burata
Marin; Sublocotenenţi: Const. Genculescu, Tiberiu
Popescu, Ion Slăvescu, Vasile Solomon, Atanasie
Cristea, Const. Gheorghe, Al. Miscurici, Bardan Ion,
Vâlcănescu Iulian, Nic. Gr. Popescu, Sergentul Gh.
Hurezeanu și Caporalul I. Pătrașcoiu. 2
Din același document aflăm informația că în
Cimitirul de onoare au fost înmormântaţi 1.065 de
eroi, dintre care „680 soldaţi români; 320 soldaţi
Germani, şi 65 soldaţi Austro-Ungari. Numele lor nu
se poate cunoaşte deorece pe Cruci nu e scris decât
„Un soldat român”, Soldat german, alte indici nu
avem pentru a putea stabili identitatea celor înmor-
mântaţi acolo.”3
La 22 martie 1919, Primăria orașului Târgu-
Jiu, înainta Prefectului județului Gorj, adresa nr. 1291,
„în conformitate cu disp. procesului verbal cu No. 1
al Ministerului de Răsboiu publicat în Monitorul
Oficial No. 271/1919, și ordinul Ministerului de
1 S.J.A.N. Gorj, Fond Prefectura jud. Gorj, dos. 1/1919, f. 369.

2 Ibidem, f. 370.
3 Ibidem.
14
Interne No. 7436/1919”1, un tablou cu locurile unde

se găseau morminte izolate, grupe de morminte și
cimitire militare, „copie după procesul verbal cu data
12 Martie 1919, dresat de comisiunea instituită pentru
exproprierea pe seama Ministerului de Răsboiu a
Cimitirelor militare, precum și un exemplar plan al
orașului, care după centralizare urmează să fie
înaintate de D-vs Marelui Stat Major Secția II, Buc.”2
Cercetările noastre în arhiva de la Târgu-Jiu,
ne-au condus însă, în urmă cu mai mulți ani, la identi-
ficarea unui „Registrul pentru cimitirul de război”3,
în care se găsesc înregistrate numele a 1.113 eroi ger-
mani, români și austro-ungari, înmormântați la Târgu-
Jiu, în dreptul fiecărui nume fiind menționate: parcela,
numărul mormântului, data morții și unitatea militară
din care făceau parte.
Reiese ipoteza că acest registru a fost întocmit
de către armata germană între anii de ocupație, el
neaflându-se în anul 1919, la dispoziția autorităților
din Târgu-Jiu, care nu cunoșteau identitatea eroilor
îngropați în Cimitirul de onoare.
Începând cu primăvara aceluiași an, s-a trecut
la inventarierea „mormintelor izolate și grupe de
morminte ale militarilor români, aliați și dușmani
morți pe timpul Campaniei 1916-1918”4, comunele
gorjene întocmind rapoarte și tabele cu numele satului
1
Ibidem, f. 200.
2
Ibidem.
3 Ibidem, dos. 1/1915, f. 1-20.
4 Ibidem, dos. 1/1919, f. 430.
15
sau cătunului unde se aflau morminte, locul, numărul,

suprafața, proprietatea, numele și prenumele morților
îngropați, naționalitatea, religia și alte observații.
Aflăm de pildă, că în fața primăriei comunei
Urdarii de Sus, Plasa Peșteana, au fost îngropați doi
germani, Fritz Heller și Emil Stuber, de religie protes-
tantă. Comisia care a întocmit raportul era formată
din: Președinte, primar Gh. Răduca, șef de post N.
Riza, învățător N. Iliescu și preot D. Murărețu.1
În comuna Novaci, satul Novaci Streini, se
aflau la sfârșitul războiului două morminte, unul în
grădina lui Gh. I. Taban, cu un soldat român necu-
noscut, în timp ce lângă cimitirul Bisericii „Sf. Ioan
Botezătorul” erau îngropați, cinci unguri și un român,
în același mormânt, cu toții necunoscuți. Comisia era
alcătuită din: Președinte, primar C. Alecsandrescu,
șeful postului de jandarmi plutonier Neferu Zaharia,
învățător C. Lisandru și preot Ph. Comănescu. 2
La Țicleni, în comuna Rășina, pe Dealul
Putini, se afla un mormânt, pe proprietatea preotului
Gh. Țicleanu, cu un soldat român necunoscut, și două
morminte, cu doi soldați necunoscuțim lângă vatra
Ciolana, pe proprietatea lui Gh. I. Ungureanu. În
curtea vechii primării, la Rășina, a mai fost înmor-
mântat un soldat german necunoscut, iar în grădina
Elisavetei D. Filipescu, doi soldați germani necu-
noscuți, de religie Greco-catolică. Atestau exactitatea
tabloului înaintat autorităților județene, membrii comi-
1 Ibidem, f. 432.
2
Ibidem, f. 389.
16
siei formată din: Președinte, primar Gh. Ungureanu,

șeful postului D. Rădulescu, înv. Gr. Bărbulescu și
preot Gh. Țicleanu. 1
La Târgu-Cărbunești, pe islazul comunal, în
fața Spitalului Petreștii de Sus, se aflau trei morminte
cu 28 de soldați români necunoscuți. Semnau raportul,
primarul I.N. Ienulescu, șeful postului de jandarmi C.
Mihalache și înv. C. Drăgănescu. 2
În comuna Peșteana de Sus, satul Cocoreni, în
grădina de lângă casa lui Ion M. Sbora, era
înmormântat un soldat român necunoscut, un altul
fiind înmormântat și în satul Peșteana de Sus, în gră-
dina lui Ion C. Buzuli, fără a i se cunoaște naționali-
tatea.3
Într-o adresă a Administrației Plasei Novaci,
din primăvara anului 1919, aflăm că în comuna
Crasna erau 12 morminte, cărora „nu li se cunoaște
starea deoarece sunt în Munți”, în comuna Aninișu se
aflau trei morminte, „două în proastă stare, unu
bună”, două în Novaci, cinci în Mușetești și două în
Turbați, în stare bună. 4 Într-unul dintre cele trei
morminte din comuna Aninișu, aflat pe proprietatea
cimitirului bisericii, era înmormântat soldatul român
Drumen Nicolae, Reg. 58 Inf., din comuna Topești,
Gorj, în cel de-al doilea mormânt, Sârbu Petre, Reg.
1
Ibidem, f. 433.
2
Ibidem, f. 380.
3
Ibidem, f. 435.
4
Ibidem, f. 387.
17
Caval. (călare), din Băilești, jud. Dolj, iar în cel de-al

treilea, un soldat român necunoscut. 1
Un număr mai mare de soldați morți pe
meleagurile Gorjului, era semnalat în comuna Albeni,
acolo unde erau îngropați în total 91 de eroi, dintre
care 37 germani. 2
În comuna Pojogeni, un număr de 46 de
soldați, 19 români și 27 de germani, erau îngropați în
26 de morminte, în satele Comănești, Cerătul de
Scoarța și Pojogeni. Unul dintre soldații români era
înmormântat chiar în curtea casei învățătorului Ion
Haiducescu.3
La Stroești, astăzi comuna Lelești, în hotarul
satului Rasovița, pe proprietatea lui Nicolae Voiciloiu,
erau îngropați 37 de soldați germani, 4 iar la Peștișani
67 de soldați români, în cimitirul comunei, în
apropierea școlii și a pădurii Frâncești. 5
În comuna Urechești, primarul Gh.I. Oproiu,
jandarmul plut. T. Pănescu, înv. M. Prunescu și pr. P.
Davițoiu, semnalau prezența a 15 morminte, cu 16
soldați români și unul german, necunoscuți. 6
La Cârbești, se găseau 6 morminte, cu tot
atâția soldați români, dintre care, trei îngropați „în
locul numit Câmpul de fomete, deasupra satului”, doi
1
Ibidem, f. 390.
2
Ibidem, f. 383.
3
Ibidem, f. 384.
4
Ibidem, f. 392.
5
Ibidem, f. 394.
6
Ibidem, f. 434.
18
în curtea bisericii Dâmbova și unul în partea dreaptă a

șoselei naționale. 1
La 1 septembrie 1919, Prefectura Județului
Gorj, Biroul Mobilizării și Rechiziții comunica printr-
o adresă Primăriei orașului Târgu Jiu, instrucțiunile
referitoare la fixarea definitivă a locurilor pentru
cimitirele militarilor morți în război:
„Domnule Primar,
În conformitate cu ordinul Marelui Stat major
No. 20623/919 am onoare a vă comunica mai jos
instrucțiunile relativ la fixarea definitivă a locurilor
pentru cimitirele Militarilor morți în răsboi, rugându-
vă să bine voiți a lua cunoștință, instituindu-se
Comisia Comunală după cum se prevede în instruc-
țiuni, și apoi a se executa de urgență:
1. În regiunile unde sunt morminte zolate și la
distanțe nu prea mari, aceste morminte să fie grupate,
pe cât posibil, în cimitirele comunale, într-o parte
deosebită, în cimitirele militare existente, în locurile
anume alese, de comisiunile comunale respective.
Acolo unde se vor forma cimitire noi, grupele
vor fi pe cât posibil, mai mari de 10 (zece) morminte.
Numai din puternice motive, se vor putea
muta și grupuri mai mari de 10 (zece) morminte, de
exemplu când terenul ar fi amenințat de ape, a se
surpa, iar cheltuielile pentru facerea de diguri ar fi
prea mari, etc.
1
Ibidem, f. 436.
19
În acest scop e nevoie a se face dezgropări, în

condițiunile cerute de serviciul sanitar, desființându-
se mormintele izolate, iar rămășițele pământești din
ele, se vor transporta, cu ceremonialul religios la
locul ales, după normele de mai sus.
2. Comisiunile comunale, vor avea în vedere,
la alegeerea locurilor, pentru cimitirile, ce vor
rămâne de veci, ca acele cimitire, să fie pe cât e
posibil, vizibile dela calea ferată, dela șoselele
principale, etc.
Terenul ales să fie durabil, nu expus apelor
sau surpării, nici să fie prea aproape de izvorul
apelor de băut , căci ar fi dăunător sănătății publice.
Se vor alege mai tot-deauna locurile înalte cu
scurgere ușoară a apelor de ploaie, astfel încât să fie
exclusă creearea de ape stătătoare.
Să nu se permită existența de fântâni pe o
rază de cel puțin 100 metri în jurul cimitirelor, iar
fântânele existente se vor astupa.
Distanța dela ultima locuință din comună,
până la cimitirele ce se vor înființa din nou, va fi de
cel puțin 200 metri.
3. Când în cimitirele existente și care urmează
a rămâne definitive, îngropările sunt făcute prea la
suprafață, atunci se vor lua măsuri a se îngroșa mor-
mintele existente, prin depuneri de pământ deasupra
lor, în cantitate suficientă, care se va aprecia la
fiecare caz în parte.
4. În acelaș cimitir nou înființat, morții să fie
grupați pe naționalități, făcându-se gropi individuale
20
și înscriindu-se pe cruce numele fiecăruia, dacă se

cunoaște, data când a murit, la ce luptă a luat parte,
etc.
Acei al căror nume nu se cunosc, să fie puși în
gropi individuale, dacă mai înainte fusese înmor-
mântați tot individual, iar cei cari au fost în gropi
comune, vor fi înmormântați tot în gropi comune, no-
tându-se pe crucile respective, pentru ambele cate-
gorii, locul unde au fost desgropați.
Dacă în gropile comune, se vor găsi morți cu
semne de identitate, atunci și aceștia vor fi îngropați
individual.
5. Se va respecta dorința acelora, cari vor
face cereri, ca morții lor, să fie lăsați în locul unde au
fost îngropați, după ce au luat înțelegere cu propri-
etarii locurilor unde se găsesc mormintele, că vor
respecta acele locuri.
6. Mormintele aflate în curțile bisericelor și în
cimitire, ori care ar fi numărul lor, să fie lăsate pe
loc, dacă sunt făcute conform regulamentului sanitar,
să fie însă îngrădite, să aibă cruci și să aivă inscrip-
țiile respective.
7. În ceea ce privește modalitatea desgropării,
a transportării și reîngropării rămășițelor pământești,
medicii de circumscripție sau agenții sanitari, vor
asista comisiunile comunale, dându-le tot concursul
potrivit instrucțiunilor primite.
8. În privința ceremonialului religios, Minis-
terul de Culte, Casa Bisericilor, va îngriji să se ea la
timp, instrucțiunile necesare în această privință.
21
9. Cheltuielile de desgropare, facerea de noi

coșciuge, transportul la noul cimitir, cheltuielile de
reîngropare și de facerea crucilor provizorii, vor fi
suportate de Ministerul de Răsboi.
În acest scop comisiunile comunale, vor face
ștate separate în triplu exemplar (de cheltuielile fă-
cute), pentru fiecare cimitir, care ștate vor fi înaintate
prin comisiuni mixte județene, Ministerului de Război
(Serviciul Contabilității) pentru verificare și ordonan-
țarea sumelor cheltuite.
10. Controlul și verificarea lucrărilor făcute
de comisiunile comunale, se va afce în fiecare județ de
către comisia mixtă de rechiziție ce funcționează în
conformitate cu art. 26 din regulamentul legei rechi-
zițiunilor, complectată cu Protoereul și medicul pri-
mar al județului.
Prefectul județului care e președintele acestei
comisiuni, prin membrii ei, va căuta să se asigure de
executarea lucrărilor puse în sarcina comisiunilor
comunale.
11. Îngrijirea mormintelor ostașilor morți,
rămâne în seama comisiilor comunale locale, care vor
funcționa în permanență.
12. Comisiile comunale sunt:
a) Pentru orașele reședințe de județ:
1. Primarul comunei sau un delegat al său ca pre-
ședinte;
2. Comandantul garnizoanei sau un ofițer desemnat
de acesta;
3. Un institutor numit de către revizorul școlar;
22
4. Preotul garnizoanei sau în lipsă un preot numit de

protoerul județului.
b) Pentru comunele rurale:
1. Primarul comunei ca președinte;
2. Șeful postului de jandarmi rurali;
3. Învățătorul diriginte;
4. Preotul paroh local.
În comunele unde sunt mai mulți preoți sau
învățători, din comisiune vor face parte, parohul și
învățătorul diriginte, cel mai tânăr.
13. Comisiile comunale vor explica locui-
torilor și proprietarilor, că locurile unde se vor face
cimitirele noi sau unde cimitirele militare existente,
vor fi lăsate de veci, se vor expropria, cu plată, de
Ministerul de Răsboi, după normele exproprierilor
făcute, pentru utilitatea națională sau utilitate
publică.
14. Pentru ușurința lucrărilor comisiunilor
comunale s-a întocmit alăturatul tablou No. 2, în care
s-au prevăzut următoarele coloane:
a) Numărul curent;
b) Comuna, satul sau cătunul unde este sau
unde se va stabili de veci cimitirul militar.
c) Locul unde se găsește mormântul, grupul
de morminte sau cimitirul actualmente
d) Locul definitiv unde urmează a se face
cimitirul (rămâne pe loc sau a se arăta locul unde se
va muta);
e) Numărul morților în cimitirul definitiv;
23
f) Suprafața cimitirului definitiv în metrii

pătrați socotit 6 m.p. (2/3) pentru fiecare mormânt.
Această suprafață se va trece pe o schiță de plan în
care se va arăta poziția locului, vecinătățile,
întinderea în metrii pătrați și depărtarea de un punct
de orientare (reper) bine determinat, cum ar fi, de
exemplu : depărtarea de un sat, de o biserică, de o
ridicătură de teren, bine cunoscută pe teren.
g) Naționalitatea morților;
h) Vecinătățile cimitirelor definitive, spre a se
putea fixa cât mai precis formalitățile de expropriere;
i) În fine coloana ,,Observațiilor” care va
servi comisiilor comunale, a da diverse explicațiuni și
lămuriri ce s-ar mai crede necesare.
15. Comisiunile comunale vor înființa un
registru în care să se treacă toate datele privitoare la
fiecare mormânt în parte (de exemplu, de unde a fost
desgropat, unde este îngropat, cine este, naționa-
litatea, religia, când a murit, ce se știe asupra morții,
la ce lupte au luat parte, etc.).
Pentru întocmirea acestui registru comisiunile
comunale se vor folosi și de datele culese de jan-
darmi, ca rezultat al ordinului Ministerului de Război
(Secretariatul General) No. 2162 din 16 iulie a.c. st.
nou. Acest registru se va păstra de preotul din comi-
siune.
16. Tablourile alcătuite (conform modelului)
de către comisiunile comunale, însoțite de schițe și de
lămuririle necesare se vor trimite în termen de cel
mult 20 (douăzeci) zile, comisiunilor mixte județene.
24
Aceste comisiuni mixte, după ce le vor veri-

fica, le vor înainta în cel mult 10 (zece) zile, dela
primirea lor, Marelui Stat Major (comisiunei centrale
de expropriere pentru mormintele și cimitirele osta-
șilor morți în răsboi).
17. În cazul când se vor ivi contestațiuni sau
reclamațiuni la cele hotărâte de comisiile centrale
comunale, comisiile mixte județene, vor hotărâ asupra
diferendului, arătându-se Marelui Stat Major, moti-
vele care i-au condus la luarea acelei hotărâri.
Înainte ca Comisiile comunale să ia vreo
hotărâre pentru desgroparea și transportarea rămă-
șițelor pământești la noile cimitire, Domnul Medic
Primar va da ordin Domnilor Medici ai Circomscrip-
țiilor respective a examina terenul unde se vor instala
cimitirele, cât și modul de transportare, prescriind
instrucțiuni precise, pe care comisiunile Comunale le
vor executa; deasemenea D-nii Medici vor face și o
descripție a terenului unde urmează a se îngropa
cadavrele.
Comisiuniile Comunale după primirea avi-
zului al D-nilor Medici respectivi, vor proceda la
executarea dispozițiuniilor, adică la formarea de noi
cimitire, înștiințând telefonic Comisiunea mixtă de
rechiziții de pe lângă această Prefectură, ziua când se
vor transporta a reîngropa rămășițele pământești ale
celor desgropați.
Părintele Protoeru cât și Prefectura prin
circulări care se vor da, vor sfătui pe preoți și cele-
lalte autorități ca la rândul lor să sfătuiască și să în-
25
demne populația și mai ales pe femei a îngriji de

curățirea și înfrumusețirea și tămâierea acestor mor-
minte în felul cum ar fi al copiilor lor.
Preoții vor fi iarăși obligați ca la Sâmbăta
morților primul parastas în cimitir îl vor oficia la
mormântul acestor eroi la care vor lua parte și auto-
ritățile locale care vor fi anunțate din vreme.
Comisiunea Mixtă de rechiziții va chibzui
asupra modelului de Cruce și împrejmuirea cimi-
tirelor ce se vor forma prin adunarea morților și în-
groparea lor, intervenindu-se în acest scop la oameni
experți după care se va decide modelul ce se va con-
fecționa.
Se atrage atențiunea Comisiunei Comunale a
alege ca loc de cimitir pentru militarii morți în partea
cea mai solidă din cimitirele comunale și dacă nu se
va putea, se va alege un alt loc, preferabil pe lângă
drumuri sau pe lângă calea ferată, anunțându-se din
vreme comisiunea mixtă de rechiziții, a trimite
delegatul și a studia acel teren. În alegerea terenului
nou pentru cimitire, D-l Medic respectiv va înștiința
pe D-l Inginer al Județului a delega un domn
Conductor a studia și cerceta terenul, și numai dacă
se găsește în condițiunile bune se vor lua măsurile
celelalte.
Se anexează și modelul după tabloul model
No. 2 în care se va întocmi conf. Instrucțiunilor, și
care se vor înainta prin curier special Prefectului
biuroului Mobilizărei.
26
Ori ce alte lămuriri se vor cere la comisia

Mixtă de rechizițiuni de pe lângă această Prefectură.
Președintele Comisiunei,
Prefect, I. MICODIN
Membrii
Primarul Orașului, Gh. Nicolaescu
Ad-tor Financiar, Radu Petrescu
Protoereul Județului, D. Bărdan
Medicul Primar al Jud., C. Tănăseanu
Șeful Bir. Rechiziții, Maior C. Rătescu
Consilier Județian, Marin Petrescu
Comand. Garniz., L-t Col. C. Pleșoianu
Consilier Agricol, Leonida Georgescu
Secretarul Comisiunei
Sub-șef de Birou, P.P. Ruianu”1
În ianuarie 1921, Revista „Cultul Eroilor

Noștri” publica o informare a Societății „Cultul Ero-
ilor” care, „pe baza actelor oficiale, a întocmit sta-
tistica morților pe județe și regiuni, ce sunt iden-
tificați și neidentificați, spre cunoștința celor intere-
sați de rezultatele statisticei numerice din Oltenia”2.
1
S.J.A.N. Gorj, fond Primăria orașului Târgu Jiu, dos. 35/1918, f.
41-46.
2 „Cultul Eroilor Noștri”, București, An II, nr. 1, din ianuarie
1921, p. 32.
27
În Gorj existau 6 cimitire militare, 18 cimitire

comunale și 606 morminte izolate, care adăposteau:
274 eroi români identificați, 4 eroi germani identi-
ficați, 1.001 eroi români neidentificați, 746 eroi ger-
mani neidentificați, 1 erou rus neidentificat, 55 de
austrieci, 1 erou ungur și 656 eroi necunoscuți.
Conform cifrelor, 2.738 de eroi știuți sau
neștiuți, învingători sau învinși, se odihneau în pă-
mântul Gorjului, așezându-l pe harta României eroice.
În anul 1922, în paginile aceleiași publicații,
se arăta că „un cimitir de Eroi, model, e și acel de la
Tg. Jiu, înființat de trupele de ocupațiune, iar astăzi
îngrijit de „Soc. Mormintele Eroilor”, filiala Tg. Jiu
și care ne-a trimis o fotografie, al cărui clișeu îl
redăm în corpul acestui număr, ca imbold, ca să se
caute că cimitirile Eroilor morți pentru Patrie, să fie
pe cât de estetice, pe atât de îngrijite și de înfru-
musețate. Numai ajungând la această îndeplinire a
misiunea filialelor noastre, putem spune că în adevăr
ne dăm seama de cinstea ce se cuvine celora care s-au
jertfit pentru Mărirea Patriei.” 1 Pe aceeași pagină,
erau prezentate: Cimitirul Eroilor de la Heilbronn, din
Germania, și Cimitirul Eroilor de la Azuga.
Într-un articol intitulat „Rușine”, apărut în
„Gorjanul”, la Târgu-Jiu, în 1926, renumitul publicist
Jean Bărbulescu scria: „Știm cu toții că Societatea
«Mormintele Eroilor» lucrează de câțiva ani la adu-
narea și concentrarea în cimitirele de onoare, a
tuturor osemintelor eroilor, care umplu dealurile și
1 Idem, An III, nr. 2, din mai 1922, p. 20.

28
văile, de la un capăt la altul al țării. Opera a reușit în

parte și nu prea târziu ar fi putut fi desăvârșită.
Particularii s-au grăbit să dea obolul lor, iar statul
părea și el a-și înțelege datoria. În ultimele zile vedem
că Direcțiunea Generală a C.F.R., astăzi comercia-
lizată și ea, a hotărât ca transportul osemintelor
eroilor cu trenul de la locul unde au căzut și putrezit
și până la cimitirele de onoare, să nu mai fie
transportate gratuit, ci cu plată ca orice altă marfă
destinată comerțului.”1
Începând cu anul 1924, o mare parte din ose-
mintele acestor eroi au fost dezgropate și aduse în
Cimitirul de onoare din Târgu Jiu, astfel încât în anul
1929, la 30 ianuarie, când Herbert Honegen, fost
membru al Secției de administrație al Etapei 264 și
maiorul R. Sauer, fostul comandant al acesteia,
solicitau informații despre starea Cimitirului de la
Tîrgu-Jiu, aici își dormeau somnul de veci 1.618
soldați, dintre care 727 germani, 836 români și 55
austrieci și unguri. Primăria orașului Tîrgu-Jiu răspun-
dea la 20 februarie că acesta „se găsește într-o stare
foarte bună, fiind îngrijit de Societatea «Mormintele
Eroilor» anume creată prin lege în acest scop”2.
1 Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor, Evoluții, moravuri și

comportamente gorjene în mărturii ale vremii (1919-1965), Iași,
Editura Pim, 2018, p. 131.
2 S.J.A.N. Gorj, fond Primăria Târgu Jiu, dos. 28/1929, f. 40 – 53,
89.
29
La 17 martie 1929, la Târgu Jiu, sosea o nouă

scrisoare de la Berlin prin care „se adresau mulțumiri
pentru cele relatate”.1
Informații asemănătoare celor oferite la înce-
putul anului 1929 de către autoritățile locale din
Tîrgu-Jiu despre starea bună a cimitirului, se regăsesc
și în lucrarea „Kriegergraber in Romania” („Mormin-
te de eroi în România” – trad.), la prezentarea cimi-
tirului eroilor din Tîrgu-Jiu.
Inginerul german Karl Stauss, reprezentantul
pentru România al Societății mormintelor eroilor ger-
mani, menționa starea de întreținere excelentă a cimi-
tirului și meritele colonelului român V. Kreysa, un
fost ofițer al armatei Austro-Ungare, care „împreună
cu cumnatul său, dl. Arendt, șef al Parcului muni-
cipal, au avut merite deosebite privind întreținerea
acestui cimitir, primul acționând ca Regimentul de
Infanterie nr. 18, din apropiere, să-și asume obligația
de îngrijire a acestuia prin arondarea fiecărei com-
panii a unei părți din acesta”2.
În aceeași lucrare se arată că „larga alee
principală, pietruită complet, conduce spre un loc
liber, umbrit de tei pe care îl înconjoară molizi. În
mijloc se ridică o cruce mare de piatră în care este
dăltuit epigraful: «Călătorule, care ți-e dor încă să
1 Gabriela Popescu, Cimitirul Eroilor din Tîrgu-Jiu, în „Caietele

Columna”, nr. 1(63)/2011, p. 17.
30
vezi soarele, salută-ne patria pe care noi credincioșii

am iubit-o mai mult decât viața»”.1
În toamna anului 1928, în Cimitirul Eroilor de
la Târgu-Jiu, era înmormântat cu onoruri militare Ioan
Culcer, generalul de divizie pe care istoria l-a nedrep-
tățit, dar care acum își veghea eroii de la Jiu.
În cuvântarea rostită la înmormântarea genera-
lului gorjean, în numele Asociației Generale a Ofițe-
rilor în Rezervă și Retragere, generalul Alexandru
Lupașcu-Stejar a evocat personalitatea celui născut în
anul 1853, la Târgu-Jiu, cu studii la Paris și școală
superioară la Fontainebleau. „Dotat de natură cu o
inteligență sclipitoare – afirmă gen. Lupașcu Stejar –
cu o memorie prodigioasă și cu o mare putere de
muncă, studiile sale superioare îl consacră ca cel mai
instruit și mai cult ofițer de geniu al armatei române,
din generația lui.”2
Generalul Ioan Culcer a condus Armata
Română în timpul Primului Război Mondial şi a fost
chiar ministru în primul guvern Averescu (ianuarie-
martie 1918). S-a născut la 29 iulie 1853, la Târgu-Jiu,
fiind al patrulea fiu al doctorului Dimitrie Culcer şi al
Anicăi Otetelişanu. A ales cariera militară încă de
tânăr ca absolvent al Şcolii Militare şi locotenent în
Războiul de Independenţă. După războiul din 1877-
1878 îşi va continua studiile la Şcoala Politehnică din
1Ibidem.
2I. Culcer, Recenzie asupra Istoriei Războiului pentru Întregirea
României, București, Imprimeriile „Independența”, p. 6.
31
Paris şi Şcoala de Aplicaţie de la Fontainbleau.1 A

promovat fiecare grad militar şi funcţie până la cea de
inspector general al Armatei Române.
În timpul Primului Război Mondial el va fi
numit la început la comanda Armatei I. Încă din 1914
fusese unul dintre cei care militaseră pentru neu-
tralitate deoarece cunoştea situaţia dezastruoasă a ar-
matei, slab echipată şi înarmată, dar cu toate acestea
stătuse totdeauna departe de patimile politice. Până şi
participarea noastră la război fusese văzută diferit de
generalul gorjean, el militând pentru o ofensivă în sud,
o joncţiune cu grecii şi englezii şi o apărare pe Carpaţi
până la marele moment. „Concepţia sa militară nu a
fost însuşită, dar s-a văzut că nu greşise când antici-
pase că România nu putea lupta pe două fronturi cu
doar 600.000 de soldaţi”2. În toamna anului 1916, a
fost retras de la conducerea Armatei I, în locul său
fiind numit generalul Ion Dragalina. După război a
intrat în politică, fiind ministru și senator din par-
tea Partidului Poporului, condus de gen. Alexandru
Averescu, precum și președinte al Asociației Generale
a Ofițerilor în Rezervă și Retragere.
În cartea sa Recenzie asupra Istoriei Războ-
iului pentru Întregirea României, apărută la Imprime-
riile „Independența” din București, la un an după
moarte, generalul Ioan Culcer își exprima nemul-
1 Cornel Șomîcu, Se întâmplă în România… Bustul generalului

Ion Culcer furat de pe soclu, în „Vertical”, an VI, nr. 217, din 17
martie 2010.
2
Ibidem.
32
țumirea față de afirmațiile celor care susțineau că

ofițerii români au dat „probe de incapacitate vădită”1.
Bătrânul general îi numește, vădit ironic, pe
ofițerii francezi veniți pe frontul românesc „noii
dascăli”, afirmând cu autoritate că „înainte a răz-
boiului mondial nu se făcea mai mult în Franța decât
la noi și pot să adaug, că la noi era mai bine, de
oarece infanteria noastră avea uneltele portative pe
oameni, ceea ce nu exista în Franța. (…) Practica
războiului dus din 1914 până în 1916, i-a învățat însă
de la vrăjmaș multe lucruri noui, pe care doctrinele și
principiile profesate în școli, nu voia să le admită;
doctrine greșite, despre care am scris combătându-le.
Din ceea ce scriu rezultă că ofițerii noștri aveau
înainte de războiu, toate cunoștințele tactice și tecnice
practicate în Franța.”2
Ioan Culcer devine vehement în unele pasaje
ale cărții sale, subliniind că „nu admite ca ofițerii
noștri să fie defăimați, numai ca să fim plăcuți
aliaților noștri”3. El critică și ordinele primite de la
Marele Cartier General, în toamna anului 1916, care
„în absolută necunoștiință de situațiunea reală,
ordona să lase la Jiu numai 6 batalioane, în timpul
când vrăjmașul era gata să spargă poarta de la Jiu,
cu patru divizii d einfanteria și valerie”4
1 I. Culcer, op. cit., p. 17.

2 Ibidem, p. 22.
3 Ibidem, p. 24.
4
Ibidem, p. 34.
33
Intenția generalului de a scurta frontul arma-

tei, retregându-se pe linia Oltului, bine fortificată, în
vederea organizării unei apărări serioase, nu a fost
împărtășită de Marele Cartier General, care a răspuns
că „nu admite să se vorbească de retragere”1.
Din păcate, generalul Ioan Culcer nu se înșe-
lase, iar Muntenia și Dobrogea au fost în scurt timp
ocupate de către armatele Puterilor Centrale.
Cu toate că unii istorici, chiar locali, s-au
grăbit să susțină progermanismul generalului gorjean,
acesta își exprimă profunda admirație pentru Franța:
„Păstrez pentru dânsa toată recunoștința mea, fiindcă
în Franța mi-am complectat studiile. În sfîrșit păstrez
pentru camarazii mei de școală francezi, aceeași
iubire și considerațiune pe care am am avut-o tot
timpul cât am trăit între dânșii”, dar nu ezită să
afirme răspicat că „demnitatea mea națională îmi
impune ca, atât cât voiu trăi, să pun întotdeauna
înainte țara mea, astfel cum sunt sigur, că ar face
orice francez, care s-ar găsi în aceeaș situațiune. Voiu
avea același curaj acum, sprijinit pe fapte și acte
oficiale, să spun adevărul, descriind jertfele și
greutățile ce s-au impus țărei și armatei române, fără
folos, pentru interesul general al războiului
mondial”2.
La înmormântarea sa, generalul Alexandru
Lupașcu-Stejar a rostit un emoționant discurs în care
nu a fost uitată nedreptatea făcută generalului Culcer,
1
Ibidem, p. 39.
2
Ibidem.
34
în toamna anului 1916 și retragerea conducerii armatei

I-a, din subordinea sa. „În fața mormântului tău
deschis, noi, foștii tăi elevi, și subalterni, noi bunii tăi
camarazi, cari te-am cunoscut foarte bine, cari am
învățat foarte mult de la tine, cari am cunoscut
înaltele tale însușiri și virtuți ostășești și civile,
frumoasa, curata și demna ta viață, ce a făcut să mori
sărac, dar cu sufletul curat ca roua dimineței și senin
ca azurul cerului, cari știm perfect de bine că o
retragere tactică executată la momentul oportun, în
scop de a economisii forțele, de a evita sacrificii
inutile și chiar dezastruaose, echivalează cu un
succes, îți strigăm din adâncul conștiinței noastre:
Generale Culcer, ai fost un comandant de armată în
război, capabil și viteaz, ai fost un general mare și
glorios al țărei și al armatei tale, ai fost un mare
nedreptățit, ai fost victima capacităței tale însă-ți și a
celor cari nu te-au înțeles, dar fii liniștit, dormi în
pace somnu-ți de veci, căci fără îndoială, istoria
armatei și a țărei tale, obiectivă, imparțială și
dreaptă, o va recunoaște și mărturisii.” 1
La scurt timp după moartea sa, a fost dezvelit
și un bust de bronz, operă a sculptorului Oscar
Severin, înscris în Lista Monumentelor Istorice din
România, cu cod LMI GJ-IV-m-B-094812. Generalul
Ioan Culcer își găsise în sfârșit liniștea, între ai săi.
1
Ibidem, p. 9.
2 Bustul, care nu avea un sistem de prindere, fiind așezat pe un
soclu construit din blocuri de piatră nefasonate a fost furat în
primăvara anului 2010.
35
În anul 1931, mormintele eroilor din cimitirul

de la Tîrgu Jiu erau rânduite în parcele lungi, iar
crucile de stejar inițiale, cu inscripționări, au fost
înlocuite cu cruci de beton inscripționate, în timp ce
„la poarta cimitirului se afla permanent o gardă
militară”.1
Din presa vremii aflăm că Ziua Eroilor s-a
omagiat în anul 1934, prin depuneri de coroane de
flori la mormântul Ecaterinei Teodoroiu și monu-
mentul lui Tudor Vladimirescu. „La Cimitirul de
onoare, minunat îngrijit, – mormintele împodobite cu
flori și la fiecare arzând câte o lumânare – s-a oficiat
un serviciu religios.”2
În anul 1935, Primăria Târgu Jiu primea o
adresă din partea Comitetului Central al Societății
Cultul Eroilor, prin care se dădeau indicații cum să fie
reorganizat cimitirul prin centralizarea tuturor ose-
mintelor eroilor: „îndrumările mergeau până acolo
încât era specificată și modalitatea de executare a
împrejmuirii. Aceasta urma să fie executată din piatră
sau beton armat. În fundalul cimitirului ar urma să se
construiască o criptă sau s-ar putea amenaja fie un
panou arhitectonic monumental, fie chiar un monu-
ment mult mai simplu”3.
Societatea Cultul Eroilor aproxima costul unei
asemenea lucrări la suma de 400.000 lei, jumătate din

2 „Gorjanul”, Târgu-Jiu, an XI, nr. 23, din 26 mai 1934, p. 1.
3 Gabriela Popescu, loc. cit., p. 17.
36
sumă urmând să fie asigurată de către autoritățile

locale, precum și prin „contribuție publică benevolă”1.
Ca și în anii precedenți, „Ziua Eroilor” a fost
sărbătorită la Târgu-Jiu cu un „fast deosebit”. După
depunerea jerbelor de flori la mormântul Ecaterinei
Teodoroiu, cortegiul imens s-a îndreptat spre Cimi-
tirul de Onoare, care „adăpostește mii de eroi, români
și străini, laolaltă, – minunat îngrijit”.2
În anul 1937, pe 10 iunie, Ziua Eroilor a fost
comemorată cu mult fast la Cimitirul de onoare din
Târgu-Jiu. La orele 8:15 cortegiul a pornit pe străzile:
Victoriei, Unirii, Griviţa și Tudor Vladimirescu, spre
Cimitirul de onoare, „în ordinea următoare: Şeful
Poliţiei, Sfeşnicile, Steagurile bisericilor, Drapelele,
Coroanele cu gărzile lor de onoare, Clerul înconjurat
de corurile bisericeşti, Prefectul, Primarul şi Coman-
dantul garnizoanei cu toţi comandanţii regimentelor
şi ofiţerii fără trupă, Şefii tuturor instituţiilor publice,
cu membrii lor: Magistraţii, Baroul, Corpul didactic,
Prefectura, Primăria și Administraţia Financiară,
Poşta, Gara etc. Muzica militară, Societatea „Uniu-
nea Ofiţerilor de rezervă”, Societatea „Virtutea Mili-
tară”, Veteranii de la 1877 şi invalizii din oraş, Şcoa-
lele primare de fete, Şcoalele primare de băieţi, Liceul
de fete, Liceul industrial de fete, Cercetaşii, Străjerii,
Liceul de băieţi, Şcoala Normală, Liceul Comercial,
Societatea Femeilor Ortodoxe Române, Societatea
Veteranilor grade infer. „Valea Jiului”, Societatea
1 Ibidem.
2
„Gorjanul”, nr. 19 – 20, din 21 – 29 mai 1936, p. 3.
37
,,Mormintele Eroilor”, Societatea ,,Funcţionarilor şi

Pensionarilor Publici”, Societatea „Ajutorul”, Socie-
tatea ,,Unirea”, Societatea ,,Tinerimea Română”,
Societatea Meseriaşilor, Corporaţia ,,Tudor Vladi-
mirescu”, Societatea Funcţionarilor Comerciali, So-
cietatea Fraternitatea, Cercul Comercial şi Industrial,
Regimentul 18 Dorobanţi ,,Tudor Vladimirescu”, Re-
gimentul 7 Artilerie Grea. Pe tot parcursul drumului,
muzica militară şi corurile şcolare vor intona imnuri
patriotice religioase.”1
La Cimitirul de onoare, se arată în articolul
publicat, „coroanele vor fi urmate de o escortă de
ofiţeri până la cruce, în timp ce elevii şi elevele vor
risipi flori şi vor aprinde lumânări pe mormintele
tuturor Eroilor, fără deosebire de confesiune şi
naţionalitate, care se odihnesc în acest cimitir.”2
După oficierea Serviciului religios, la mor-
mântul generalului Ioan Culcer au fost amplasate și
sfințite două tunuri, capturate de la inamic în timpul
Primului Război Mondial, urmând cuvântarea „unui
reprezentant al Clerului, al Prefectului, al Armatei, al
I.O.V. şi Veteranilor.”3
În emoționanta sa cuvântare, col. Gh.
Gheorghiu, comandantul Regimentului 18 Gorj, a
spus, printre altele: „Țin să afirm aici, în fața mor-
mântului său (cripta generalului Ioan Culcer – n.n.),
1Cristian Grecoiu, Programul comemorării eroilor, din 10 iunie

1937, în „Vertical”, Târgu-Jiu, din 15 mai 2014.
2
Ibidem.
3
Ibidem.
38
că acest ostaș de elită s-a stins sărac și fără un cămin,

pe patul unui sanatoriu, curat la suflet ca roua
dimineții și fără să se fi lăsat atras de mirajul banilor,
cu toate că hotărâse ca secretar general al Minis-
terului Armatei asupra recepției unui material pentru
armată de peste 20 milioane lei, înainte de război,
cumpărat de noi din Franța.”1
La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mon-
dial, în Cimitirul Eroilor de la Tîrgu-Jiu a fost ridicat
un Mausoleu întru „gloria eroilor sovietici”. În fața
mausoleului, înconjurate de un zid de piatră, se află
așezate pe trei rânduri, 42 semne de căpătâi.
Din presa vremii, aflăm că în primăvara
anului 1947, Aşezământul Naţional „Regina Maria”
urmează să trimită la Târgu Jiu, 500 de cruci şi 29
semne sovietice „spre a fi aşezate la căpătâiele
ostaşilor români şi ruşi, care îşi dorm înfrăţiţi, somnul
de veci în Cimitirul de onoare din oraşul nostru”.2
În 1962, la Cimitirul de Onoare, la statuia lui
Tudor Vladimirescu, la mausoleul Ecaterinei Teodo-
roiu și la Podul Jiului „pionierii din orașul nostru au
organizat gărzi în memoria celor ce și-au dat viața
pentru a le făuri o viață fericită”.3
După 1989, trupurile altor eroi, morți în
timpul evenimentelor din decembrie 1989, au fost
1„Gorjanul”, Târgu-Jiu, an XIV, nr. 24 – 25, din 9 iulie 1937, p.

7.
2
Ibidem, an XXIV, nr. nr. 19 – 20, din 19 – 22 mai 1947, p. 3.
3
„Steagul nostru”, Târgu-Jiu, an XIII, nr. 19(693), din 12 mai
1962, p. 3.
39
depuse în cimitirul de la Tîrgu Jiu: lt. col. post-

mortem Dumitru Petrescu, mort în luptele de apărare a
Academiei din București, la 24 decembrie 1989 și
sublt. Cristian Oancea, căzut la 23 decembrie 1989, la
Sibiu.
Documentele de arhivă ne oferă informații
prețioase despre eroii români și străini înhumați la
Târgu Jiu. Pentru a le păstra vie memorie, redăm în
acest volum, numele tuturor eroilor, din Registrul
păstrat în fondurile Serviciului Județean al Arhivelor
Naționale Gorj1. Pe oasele lor odihnește astăzi pămân-
tul Gorjului.
1 S.J.A.N. Gorj, Fond Prefectura jud. Gorj, Pac. 67, Registru

pentru Cimitriul Eroilor, f. 1-20.
40
PARTEA A II-A
Cimitirul Internațional al Eroilor

de la Târgu Jiu, după 1990
În ultimii 29 de ani, soarta Cimitirului Eroilor

de la Tîrgu-Jiu a cunoscut o perioadă de martiriu: sute
de cruci smulse din pământ, o parte din cele câteva
zeci rămase, au fost așezate spre estul mormintelor de
război (la picioarele eroilor și nu la căpătâi, cum este
creștinește), bustul generalului Ioan Culcer a fost
furat, crucea centrală din Cimitirul eroilor, descrisă în
lucrarea Kriegergraber in Romania („Morminte de
eroi în România” – trad.)1 a dispărut.
Mai mult, persoane care nu au înțeles nimic
din dispozițiilor Art. 225 și 226 ale Tratatului de la
Versailles din 1919, privitoare la morții din război –
prin care semnatarii tratatului și-au luat ca obligații
speciale să respecte și să întrețină toate mormintele
soldaților îngropați pe teritoriile lor respective; să
recunoască orice comisiune însărcinată cu identifi-
carea mormintelor sau cu ridicarea de monumente
comemorative și să-i înlesnească misiunea; să facă
înlesniri pentru repatrierea osemintelor și ale interna-
ților ce sunt asimilate mormintelor militare; să își
procure reciproc lista completă de morți cu toate
1
Vezi, Karl Stauss, op. cit.
41
informațiunile necesare identificării lor; toate indica-

țiunile asupra numărului și locului mormintelor fără
identificare – au ridicat cavouri, peste osemintele eroi-
lor germani, austro-ungari, români și ruși din Primul
Război Mondial.
Precizăm deasemenea că în ultimii ani, de la
data înființării Cimitirului Militar, exhumarea rămă-
șițelor pământești ale eroilor din Cimitirul de la Tîrgu-
Jiu s-a realizat cu încălcarea prevederilor Legii nr. 379
din 30 septembrie 2003, privind regimul mormintelor
și operelor comemorative de război, publicată în Mo-
nitorul Oficial, Partea I nr. 700 din 7 octombrie 2003,
cu modificările și completările ulterioare a H.G. nr.
635 din 29 aprilie 2004 și a Manualului MAN –
Oficiul Național Cultul Eroilor nr. DRP-6/04.12.2014,
privind strămutarea mormintelor de război.
Exhumarea și reînhumarea se poate realiza
numai cu avizul și sub supravegherea Oficiului Nați-
onal Cultul Eroilor, prin respectarea unor proceduri
specifice de colectare a osemintelor și obiectelor
găsite cu prilejul exhumării, inventariere etc., obli-
gatoriu în prezența unui reprezentant al bisericii, iar în
cazul în care identitatea religioasă a persoanei ex-
humate/reînhumate este alta decât cea ortodoxă (cazul
mormintelor de război cu eroi germani, unguri și ruși),
se va lua legătura cu reprezentantul bisericii sau
cultului respectiv. Executarea lucrărilor de reînhumare
necesită deasemenea proceduri speciale, precum și
marcarea locului reînhumării, așa cum este stipulat în
42
anexele nr. 1-13 din Manualul MAN – Oficiul Na-

țional Cultul Eroilor nr. DRP-6/04.12.2014.
Prevederile mai sus menționate nu au fost
respectate în cazul exhumărilor și reînhumărilor din
Cimitirul Eroilor din Tîrgu-Jiu, mai mult s-a constatat
dispariția suspectă a majorității însemnelor de căpătâi.
* *
*
„Am vizitat Cimitirul Eroilor din Târgu Jiu în

august 2011, cu gândul să aprind o lumânare buni-
cului meu, Giuroiu Andrei, din Fișcălia, comuna
Ionești, din județul Vâlcea, decedat la sfârșitul lunii
august 1944 și înmormântat în prezența bunicii mele,
la Târgu Jiu. Am rămas „crucită” când am văzut că
nu figurau numele EROILOR ROMANI, ci doar „erou
necunoscut” sau „soldat român”. Oare nici măcar pe
o placă comemorativă nu s-au putut păstra numele
acestor soldați ce n-au mai apucat sfârșitul războ-
iului?”1 La întrebarea, retorică desigur, a doamnei
Doina Petcu, din Vâlcea, nu s-a găsit nici până astăzi
un răspuns, din partea autorităților locale, sau a celor
care administrează Cimitirul Eroilor din Târgu Jiu.
Primul semnal în presa locală, referitor la
Cimitirul Eroilor din Târgu Jiu, a fost dat în ziua de 9
1 Acest comentariu a fost postat de către doamna Doina Petcu, în

data de 13 august 2015, la articolul Ca la noi, la nimeni –
Cimitirul Eroilor Târgu Jiu, fără eroi şi cam fără cruci!, scris de
jurnalistul Ion Predoșanu, în „Gorjeanul”, din 25 iulie 2014.
43
mai 2007, când articolul titra cu litere mari „Peste

1.000 de morminte au dispărut din Cimitirul Eroi-
lor”1. Intervievat, col. (r.) Costinel Loga, fost preșe-
dinte al Asociației Naționale Cultul Eroilor, Filiala
Gorj, declara că nu știe ce s-a întâmplat cu sutele de
cruci care au dispărut: „la ora actuală, eu administrez
cimitirul, dar nu ştiu unde sunt crucile. Nu mai sunt
decât 90 de cruci din 1.200, şi chiar nu ştiu cum au
dispărut şi unde ar putea fi…”2
„Ştim că au dispărut crucile, dar nu ştim unde
sunt. Eu ţin minte că au fost ridicate cu o volă şi duse
de aici”3, reiese din același articol și declaraţia
preotului militar de la acea vreme.
Interesantă ni se pare relatarea făcută în acei
ani de col. (r.) Costinel Loga, acesta afirmând: „Am
făcut şi directorului Cristian Scarlat, la Oficiul
Naţional pentru Cultul Eroilor, o trimitere, rugându-l
să vină la Târgu Jiu pentru acest lucru, că avem
probleme deosebit de grave aici. Cimitirul Eroilor
este profanat şi nu s-a făcut nimic în legătură cu
Cimitirul Militar. Trebuia să se facă Cimitirul Militar
acolo, în partea dreaptă a aleii. Nu s-a făcut şi la ora
actuală este profanat. S-au făcut peste 70 de cavouri
pe acest teren, peste osemintele eroilor. E grav,
1 Victor Roncea, Cimitirul Eroilor din Targu Jiu invadat. Oficiului

Naţional pentru Cultul Eroilor protesteaza. Când eroii sunt ucişi
a doua oară, în https://roncea.ro/2010/07/01/cimitirul-eroilor-din-
targu-jiu-invadat -oficiului-national-pentru-cultul-eroilor-protestea
-za-cand-eroii-sunt-ucisi-a-doua-oara/
2 Ibidem.
3
Ibidem.
44
domne! Eu am raportat. Am raportat comandantului

Garnizoanei, am sesizat preşedintele Consiliului Ju-
deţean Gorj, am sesizat prefectul judeţului, am rapor-
tat şi col. Scarlat, am raportat şi preşedintelui Aso-
ciaţiei Cultul Eroilor Bucureşti, col. Stoica, şi nu s-a
luat nicio măsură. Nu am primit niciun răspuns de la
nimeni. Garnizoana a solicitat să se facă Cimitirul
Militar. Comandant era Ion Haidău, care a primit un
ordin privind modul de administrare a cimitirelor
militare, dar el nu avea cimitir militar şi a solicitat
primăriei municipiului, iar primarul municipiului, ing.
Victor Murea, împreună cu Toma Dumitrescu, i-au
cedat întreaga suprafaţă de 14.900 mp, în care se afla
şi Cimitirul Eroilor, care ocupa partea stângă a aleii
principale, iar în partea cealaltă este Monumentul
Eroilor Sovietici, sunt 67 de eroi ruşi, însă se află mai
la nord şi mai în spate, iar spre sud era loc suficient
pentru amenajarea Cimitirului Militar.Vreau să vă
spun că mă doare şi voi raporta ministrului Apărării
Naţionale. Au trecut aproape 60 de ani, din 1953, şi
nu s-a făcut Cimitirul Militar. Este singura garni-
zoană din ţară care nu are cimitir militar. În acest
cimitir, la ora actuală, odihnesc 1.300 de eroi români
şi germani, căzuţi în luptele din 1916 pe Valea Jiului.
Peste aceşti eroi s-au făcut 78 de cavouri, comandate
de preotul militar. Comandanţii de garnizoană se fac
răspunzători de acest lucru! Eu mi-am făcut datoria.
Am raportat la toţi factorii de răspundere, am scris şi
45
în presă, dar nu s-a luat nicio măsură”1, declara cu

amărăciune col. (r.) Costinel Loga.
Declarația președintelui de atunci al Asociației
Naționale Cultul Eroilor, Filiala Gorj, a aprins spiri-
tele la Târgu Jiu, preotul militar Constantin Măgdoiu
răzpunzând afirmațiilor apărute în presă: „Eu sunt
preotul militar al Garnizoanei din anul 1996. La mo-
mentul încadrării mele în această unitate, în cimitir
erau deja înmormântate cadre militare. Se poate very-
fica din acte. Fiecare loc de veci are un dosar ce
cuprinde documentele aparţinătoare cavoului, care
atestă calitatea de militar activ, în rezervă, retragere
sau veteran de război. Cimitirul Militar nu l-am făcut
eu şi nici comandanţii care s-au aflat la comanda
unităţii. El a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului
Local Târgu Jiu şi prin Ordinul ministrului, fiind
făcut de pe timpul colonelului Haidău, care a fost la
comanda unităţii până în iulie 1996. Deci, nu preotul
atribuie locurile de veci. Ce ştie domnul Loga sau ce
nu vrea să ştie, sau ce nu a văzut de ani de zile, nu a
văzut că nu comandanţii garni-zoanei şi nici armata
nu s-a îngrijit de acest cimitir. Eu am muncit cu o
brigadă de deţinuţi doi ani de zile acolo, am făcut şi
acel gard care încă nu-i gata, cu sprijinul Primăriei
Municipale, am băgat apă, am pus la punct iluminatul
şi toate celelalte. Că oamenii la preot se uită să facă
ceva. Deci, Cimitirul Militar exista în momentul
venirii mele, cu cavouri şi alei. Actualmente, biserica
1
Ibidem.
46
garnizoanei şi cimitirul sunt în administrarea unităţii

care îl are în ştate şi pe preotul militar, adică 01013
Târgu Cărbuneşti.”1
Fără un răspuns echivoc, dispariția celor peste
1.000 de cruci de la căpătâiul eroilor din Primul
Război Mondial, suscită și astăzi interes doar din par-
tea celor care nu înțeleg cum atâția eroi au ajuns să fie
uitați în pământul țării pentru care au luptat.
Schimburile de acuze ale unora și scuze ale
altora nu au schimbat cu nimic soarta eroilor și a
Cimitirului de la Târgu Jiu. Construirea cavourilor din
Cimitirul Militar, în incinta Cimitirului Eroilor, a
continuat.
Ca și cum toate acestea nu ar fi fost deajuns
pentru soartaacestui cimitir, pe data de 12 martie
2010, la Poliția din Târgu Jiu era înregistrat un dosar
de furt cu autori necunoscuţi. Bustul generalului
gorjean Ioan Culcer dispăruse de pe soclul din incinta
cimitirului. Monumentul, care avea aproximativ 1,3
metri înălţime fără soclu, era realizat din bronz, de
unul dinte cei mai mari sculptori români ai secolului
trecut, Oscar Severin. Bustul cântărea peste 300 de kg,
fiind nevoie de mai multe persoane, pentru a fi dat jos
şi transportat.
Monumentul generalului Ioan Culcer „era
elementul central din Cimitirul Eroilor de la Târgu
Jiu, la care, în fiecare an, erau depuse coroane de
flori, dar în urmă cu câteva zile, când cineva din
1
Ibidem.
47
familie s-a dus să-i pună o lumânare la mormânt l-a

găsit vandalizat. Rudele sunt cu atât mai supărate, cu
cât, în urmă cu câţiva ani, s-a furat placa de bronz cu
inscripţia, aceasta fiind înlocuită cu alta de marmu-
ră.”1
Istoricul Gheorghe Nichifor, vicepreşedintele
Societăţii de Ştiinţe Istorice din România şi-a expri-
mat indignarea în legătură cu această situaţie şi a cerut
intervenţia rapidă a autorităţilor pentru recuperarea
bustului, înainte ca acesta să fie înstrăinat, deteriorat,
sau chiar topit şi vândut la fier vechi, bustul gene-
ralului Ion Culcer fiind înscris pe lista oficială a
monumentelor istorice din România, la poziţia 486
GJ-IV-m-B-09481.
Primarul de atunci al municipiului Târgu Jiu,
Florin Cârciumaru, declara că „cimitirul eroilor se
află în administrarea Oficiului Naţional pentru Cultul
Eroilor, iar reprezentanţii respectivei instituţii au re-
fuzat să-l transmită primăriei spre pază şi admi-
nistrare, deşi s-au făcut mai multe adrese oficiale în
acest sens.”2
Credem însă că este vorba de o eroare, în
același articol arătându-se că preşedintele Oficiului
Naţional pentru Cultul Eroilor, Filiala Gorj, era col.
(r.) Costinel Loga. „Deşi nu a găsit soluţia să asigure
paza în cimitirul eroilor, acesta a avut grijă să nu fie
1 Cornel Șomâcu, Se întâmplă în România… Bustul generalului

Ioan Culcer, furat de pe soclu, în „Vertical”, an VI, nr. 217, din 17
martie 2010.
2
Ibidem.
48
uitat. Şi asta nu oricum. Întrucât s-a preocupat să

pună o altă placă de identificare pe monumentul lui
Ion Culcer, după ce cea de bronz a fost furată,
colonelul în rezervă Costinel Loga s-a trecut sub
numele generalului, alături de cel al donatorului
plăcii şi al unui alt „iniţiator”, colonel în rezervă ca
şi el. Ca să nu mai spunem că prin „donată” se poate
înţelege că e vorba despre întregul monument, bust,
sau statuie, cum îşi poate închipui cineva. Nici prin
cap nu ţi-ar trece că trei oameni s-au trecut pe placa
de identificare a unui mare erou al neamului, sub
numele lui, pentru care a fost ridicat un bust impo-
zant, doar pentru că doi au avut iniţiativa instalării
unei noi plăci şi al treilea a donat-o.”1 Col. (r.)
Costinel Loga nu a fost președintele Oficiului Naţi-
onal pentru Cultul Eroilor, Filiala Gorj, ci al Aso-
ciației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala
Județului Gorj.
Cu un trecut incert, „cunoscut poate doar de
specialiştii în istorie militară, cum este generalul de
brigadă (r.) Constantin Ispas, de cei de la Asociaţia
Națională Cultul Eroilor ori de la Asociaţia Vetera-
nilor de Război, Cimitirul Eroilor s-a transformat
într-un cimitir militar” 2. Îl vom contrazice însă pe
jurnalistul gorjean care scria aceste rânduri, Cimitirul
Eroilor de la Târgu Jiu nu are un trecut incert, dar se
1
Ibidem.
2
Ion Predoșanu, Ca la noi, la nimeni – Cimitirul Eroilor Târgu
Jiu, fără eroi şi cam fără cruci!, în „Gorjeanul”, din 25 iulie 2014.
49
dorește să fie cunoscute cât mai puține informații.

Întrebarea de fond a cazului Cimitirului Eroilor de la
Târgu Jiu este: „De ce se permite continuarea cons-
truirii de cavouri peste osemintele eroilor morți în
timpul Primului Război Mondial?”
În ultimii ani, au fost înaintate mai multe me-
morii instituțiilor în măsură să ia atitudine față de cele
prezentate în rândurile de mai sus. Cu toate acestea,
propunerile au fost de fiecare dată ignorate.
S-a solicitat repetat în aceste adrese, ridicarea
a două panouri (ziduri) comemorative, de 500/100 cm,
amplasate în stânga și în dreapta mormântului ge-
neralului Ioan Culcer, care să cuprindă numele tuturor
eroilor înhumați (strămutați) în Cimitirul Eroilor,
înscrise câte 10 nume pe plăcuțe de gresie de 20/30
cm., conform „Registrului pentru Cimitirul de Eroi”
aflat în posesia Serviciului Județean al Arhivelor
Naționale Gorj.
Precizăm că cele 1.113 poziții cuprinse în re-
gistrul cu eroii îngropați la Târgu-Jiu, prezentau gropi
individuale, nu comune, așa încât existența celor peste
1000 de cruci, astăzi rămase 150, nu poate fi pusă sub
semnul întrebării. Mai precizăm că printre crucile
dispărute este și cea a primului as al aviației româ-
nești: eroul cpt. Vasile Craiu, astăzi fiind imposibilă
identificarea mormântului său.
Deasemenea s-a cerut sistarea construirii de
monumente funerare în Cimitirul Militar, dar și redis-
locarea acestuia prin stabilirea amplasamentului viitor
în partea de Sud-Est a Cimitirul Eroilor.
50
În memoriile formulate, printre acestea aflân-

du-se și cele ale Asociației Naționale Cultul Eroilor
„Regina Maria” Filiala Județului Gorj, condusă de col.
(r.) dr. ing. Walter Loga, se solicita și reamplasarea
crucii memoriale, din piatră, pe locul inițial, conform
documentelor de arhivă. Pe vechea cruce, un epitaf
stătea mărturie trecerii timpului: „Călătorule, care ți-e
dor încă să vezi soarele, salută-ne patria pe care noi
credincioșii am iubit-o mai mult decât viața!”.
* *
*
Precizăm că în 2016, incinta cimitirului a fost

reamenajată paisagistic și chiar dacă lucrările efec-
tuate au schimbat fața acestui cimitir, nu s-a ținut cont
de realitățile istorice. Sute de eroi continuă să-și
doarmă somnul de veci în glia Gorjului fără semne de
căpătâi și chiar dacă cele existente au fost înlocuite cu
unele noi, de marmură, nu știm ce s-a întâmplat cu
vechile cruci. În schimb, Cimitirul Militar a fost
delimitat cu gard metalic de Cimitirul Eroilor și sute
de eroi „uitați” sub glie, au ajuns acum în Cimitirul
Militar, urmând să fie dezgropați când se vor construi
noi cavouri.
În ziua de 22 septembrie 2016, într-un articol
din presa locală aflăm amănunte despre lucrările de
reamenajare a Cimitirului Eroilor, cu prilejul vizitei
președintelui României Klaus Iohannis, la Târgu Jiu.
51
„După cum ştiţi, – se arată în articol – anul

acesta s-au împlinit 100 de ani de când România a
intrat în Primul Război Mondial, în anul 1916. Știţi
foarte bine că în toamna anului 1916, pe Jiu, au avut
loc lupte grele. Pe data de 28 octombrie, autorităţi
centrale şi locale îi vor comemora pe cei care s-au
jertfit pe Jiu pentru apărarea poziţiilor româneşti. În
acest demers sunt implicate autorităţile locale,
Ministerul Apărării Naţionale şi Cultul Eroilor. Se
lucrează în acest moment la împrejmuiri, la refacerea
aleilor şi se desfăşoară, de asemenea, alte lucrări
edilitar-gospodăreşti, astfel încât în data de 28
octombrie, Cimitirul Eroilor să arate aşa cum trebuie
pentru un moment de comemorare a celor care s-au
jertfit”1, declara Alexandru Zaharia, directorul SC
Edilitara, pentru „Jurnalul Olteniei”.
La acea dată, purtătorul de cuvânt al preşedin-
telui, Mădălina Dobrovolschi, anunța că, preşedintele
Klaus Iohannis va face o vizită la Târgu Jiu, pentru
comemorarea eroilor căzuți în luptele de la Jiu, din
toamna anului 1916. „Este o manifestare care face
parte din programul comemorativ dedicat Primului
Război Mondial, care se desfăşoară sub înaltul patro-
naj al preşedintelui României” 2, declara Mădălina
Dobrovolschi.
1 Vera Ionescu, Cimitirul eroilor din Târgu Jiu, reamenajat, în

„Jurnalul Olteniei”, din 22 septembrie 2016.
2
Cristina Mareș, Crucile din Cimitirul Eroilor, înlocuite!
MApN a preferat marmura, în „Impact în Gorj”, din 19
octombrie 2016.
52
Aflăm cu această ocazie că Ministerul Apără-

rii Naționale a comandat un număr de 150 de cruci de
marmură, înlocuindu-le pe cele vechi din ciment,
exprimându-ne totuși nelămurirea de ce doar unui
număr de 150 de eroi urmau să le fie ridicate la
căpătâi cruci, atât timp cât în evidențele ministerului,
și se poate verifica pe siteul instituției, figurează 284
de eroi români îngropați în Cimitirul de la Târgu Jiu1.
Așa cum am arătat în cuprinsul acestei cărți,
numărul eroilor români îngropați în orașul de pe Jiu
este cu mult mai mare decât cifrele oficiale. Despre
eroii germani, austrieci, unguri și ruși îngropați aici
nici măcar nu se mai pomenește.
Cazul de la Târgu Jiu nu este singular. Ase-
menea situaţii au fost întâlnite, în ultimii ani, în cimi-
tirele de onoare din judeţele Prahova, Buzău şi
Braşov, cazuri semnalate şi de presa centrală.
Despre acestea situații, în anul 2010, col.dr.
Cristian Scarlat, directorul de atunci al Oficiului
Naţional pentru Cultul Eroilor, își exprima nemul-
țumirea, afirmând: „Cimitirele de onoare sau par-
celele de onoare delimitate în cadrul cimitirelor obiş-
nuite sunt rezervate militarilor care au murit în război
pe teritoriul României, indiferent de naţionalitatea
acestora. Din păcate, în diverse zone ale ţării, cimi-
tirele de onoare încep să fie confundate cu cimitirele
militare de garnizoană – în care pot primi locuri de
1
http://data.gov.ro/dataset/lista-eroilor-romani-inhumati-in-
cimitirul-eroilor-din-municipiul-tirgu-jiu
53
veci ofiţerii şi subofiţerii în rezervă. Aşa se face că

printre monumentele eroilor căzuţi în luptele din
primul sau al doilea război mondial încep să răsară
morminte de generali sau colonei morţi la ei acasă, în
anii de după revoluţie. Confuzia dintre cimitirele
eroilor de război şi cimitirele militare este oarecum
explicabilă, întrucât şi unii şi alţii au purtat cândva
uniformă. Dar în cimitirele de onoare au ajuns să fie
înhumate şi persoane care n-au avut niciodată vreo
legătură cu războiul sau cu armata”.1
* *
*
Într-o Românie anormală și nefirească, ar fi

normal și firesc, să aprindem o lumânare tuturor aces-
tor eroi, să-i rugăm să ne ierte pentru că nu știm să le
urmăm exemplul și nu mai înțelegem astăzi sensul
luptei și jertfei lor.
Nu avem nevoie de cuvinte în fața eroilor, ci
doar de o inimă care să simtă pulsând istoria familiilor
noastre pri vene, căci nu există familie care să nu aibă
un erou. Pe oaselor lor odihnește astăzi statornic
pământul Gorjului.
1
Victor Roncea, Cimitirul Eroilor din Targu Jiu invadat.
Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor protesteaza. Când eroii
sunt ucişi a doua oară, în https://roncea.ro/2010/07/01/cimitirul-
eroilor-din-targu-jiu-invadat-oficiului-national-pentru-cultul-eroi-
lor-protestea -za-cand-eroii-sunt-ucisi-a-doua-oara/
54
Sunt mulți și necunoscuți eroii de la Tîrgu Jiu

și poartă lanțurile ignoranței noastre, crezând că este
suficient să le ascundem urma. Prea ușor uităm, unii
dintre noi, că eroii au fost, sunt și vor rămâne piatra de
temelie a comunității. Ei, eroii și istoria tăcută a jertfei
lor sunt acele repere de care astăzi mai mult decât
oricând avem nevoie.
55
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
A. Izvoare
a) Arhive
- Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Gorj
- Fond Prefectura județului Gorj
- Fond Primăria orașului Târgu Jiu
- Fond Protoieria județului Gorj
b) Periodice
- „Caietele Columna”, Târgu Jiu, 2011.
- „Cultul Eroilor Noștri”, București, 1921.
- „Gorjanul”, Târgu-Jiu, 1934, 1936, 1937, 1947.
- „Gorjeanul”, Târgu Jiu, 2014.
- „Impact în Gorj”, Târgu Jiu, 2010.
- „Jurnalul Olteniei”, Târgu Jiu, 2016.
- „Vertical”, Târgu Jiu, 2010, 2014.
- „Steagul nostru”, Târgu-Jiu, 1962.
c) Site-uri
- https://asociatiapleniceanu.com/2018/02/09/stampi-
le-ale-ocupa-tiei-germane-in-gorj-in-timpul-primului-
razboi/
- http://data.gov.ro/dataset/lista-eroilor-romani-inhu-
mati-in-cimitirul-eroilor-din-municipiul-tirgu-jiu
- https://roncea.ro/2010/07/01/cimitirul-eroilor-din-
targu-jiu-invadat-oficiul-national-pentru-cultul-eroi-
lor- protestea -za-cand-eroii-sunt-ucisi-a-doua-oara/
56
B. Articole, studii, lucrări
- Culcer, I., Recenzie asupra Istoriei Războiului

pentru Întregirea României, București, Imprimeriile
„Independența”, 1929.
- Grecoiu, Cristian, Programul comemorării eroilor,
din 10 iunie 1937, în „Vertical”, Târgu-Jiu, din 15 mai
2014.
- Ion, Alin, Cimitirul Internaţional al Eroilor din
Târgu Jiu, locul unde îşi dorm somnul de veci soldaţi
români, germani, austro-ungari şi sovietici, în
„Adevărul”, Târgu Jiu, 29 octombrie 2017.
- Ionescu, Vera, Cimitirul eroilor din Târgu Jiu,
reamenajat, în „Jurnalul Olteniei”, din 22 septembrie
2016.
- Mareș, Cristina, Crucile din Cimitirul Eroilor,
înlocuite! MApN a preferat marmura, în „Impact în
Gorj”, din 19 octombrie 2016.
- Nichifor, Gheorghe, Nichifor, Dorina, Evoluții,
moravuri și comportamente gorjene în mărturii ale
vremii (1919-1965), Iași, Editura Pim, 2018.
- Popescu, Gabriela, Cimitirul Eroilor din Tîrgu-Jiu,
în „Caietele Columna”, nr. 1(63)/2011, p. 17.
- Popete Pătrașcu Andrei, Gorjul pe harta României
eroice. Studii și articole, București, Editura NewEst
Print, 2019.
- Predoșanu, Ion, Ca la noi, la nimeni – Cimitirul
Eroilor Târgu Jiu, fără eroi şi cam fără cruci!, în
„Gorjeanul”, din 25 iulie 2014.
57
- Roncea, Victor, Cimitirul Eroilor din Targu Jiu

invadat. Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor pro-
testează. Când eroii sunt ucişi a doua oară, în
https://roncea.ro/2010/07/01/cimitirul-eroilor-din-tar-
gu-jiu-invadat-oficiul-national-pentru-cultul-eroilor-
protestea-za-cand-eroii-sunt-ucisi-a-doua-oara/
- Sarcină, Gabriel, Mărturii despre județul Gorj în
Primul Război Mondial, Documente (1916-1919), vol.
I, Târgu Jiu, Editura Măiastra, 2018.
- Stauss, Karl, Kriegergraber in Romania, Sibiu,
Tipografia Honterus, 1931.
- Șomîcu, Cornel, Se întâmplă în România… Bustul
generalului Ion Culcer furat de pe soclu, în
„Vertical”, an VI, nr. 217, din 17 martie 2010.
58
ANEXĂ
Registrul pentru Cimitirul de Eroi de la Târgu Jiu1
Numele şi
Nr. Unitatea Data Naţiona-
Rând pronumele
Crt. militară morţii litatea
eroului
1 A Hans Reg. 148 11.11.16 german
Sommer Inf.
Comp. 12
2 A Ioh idem idem austriac
Korzyniewski
3 A Silven idem idem idem
Kahn
4 A Frideric idem, idem german
Schubert Comp. 11
5 A Robert idem 12.11.16 idem
Brenkenborn
6 A Valentin idem, 6.11.16 idem
Golembicuski Comp. 12
7 A Friderich idem, 11.11.16 ungur
Fabian Comp. 11
8 A Karl Berg idem, 12.11.16 german
Comp. 9
9 A Eduard Zabel idem, 11.11.16 idem
Comp. 11
1
S.J.A.N. Gorj, fond Prefectura Județului Gorj, reg. 1/1915, f. 1-
20.
59
10 A necunoscut Reg. 376 – idem

11 A Heinerik Reg. 148 11.11.16 ungur
Mester Comp. 12
12 A Aug. idem, idem austriac
Kschkenitz Comp. 9
Reg. 3
13 A necunoscut Bayer – german
Comp. 9
14 A Herman Reg. 148 6.11.16 german
Kruse Inf.
Comp. 9
15 A Gregor idem idem idem
Schallinski
16 A Franz idem 7.11.16 idem
Grunwald
17 A Paul Runzel idem 7.11.16 idem
18 A Stanis. idem 11.11.16 austriac
Frakowiak
19 A Max idem, idem german
Grauburing Comp. 12
20 A Adolf idem, 6.11.16 idem
Rossmann Comp. 11
21 A Iosef Kiry idem, 8.11.16 austriac
Comp. 12
22 A Karl Pohl idem 11.11.16 german
23 A Paul Hilgert idem, 2.11.16 idem
Comp. 11
24 A Alferd idem, 13.11.16 idem
Lorusch Comp. 4
25 A Andreas Both idem, 11.11.16 ungur
Comp. 2
26 A Gottried idem, 14.11.16 german
60
Schultz Comp. 2
27 B necunoscut – – ungar
28 B Ein Tapferer – – german
Mosta
29 B – – austriac
Wenzel
30 B Ein Tapferer – – idem
31 B Ein Tapferer Kavalerist – idem
32 B Ein – – idem
Unbekannter
33 B necunoscut – – –
36 B necunoscut – – –
37 B Ein Tapferer – – idem
38 B idem – – idem
44 B idem – – germ.
45 B idem – – austriac
49 C un soldat – – român
român
50 C idem – – român
61
58 C idem Reg. 51 – român
Inf.
62 C Călina D-tru – – român
român
Inf.
Inf.
67 C un sergent Reg. 43 – român
Inf.
62
80 C idem Reg 58 – român
Inf.
Inf.
Inf.
Inf.
84 C Ortea Reg. 59 – român
Marinoiu Inf.
român
86 C un soldat Reg. 45 – roman
român Inf.
87 D Karl Hammer 3 20.11.16 german
Wurtbg.,
8a Batl.,
Comp. 4
88 D necunoscut – – idem
89 D necunoscut – – român
90 D necunoscut – – germ.
91 D Josef Köbler 25 Drag. 16.11.16 idem
Reg. [...]
Wilhelm
92 D 5 Esk. idem idem
Heler
93 D Mathias 26 22.11.16 idem
Burgbacher Wurtbg.
Drag.
63
Reg.
536K
98 D Gottlob 26 16.11.16 idem
Ellwanger Wurtbg.
Drag.
Reg.
3Es.K
99 D necunoscut idem – –
100 D August Juregk 26 Drag. 18.11.16 idem
Reg.
2Esk.
101 D Max Batl. 21.11.16 idem
Lehmann 19/25
u.G.
103 D Paul Batal. 22.7.17 idem
Lehmann 19/25 2
Comp.
104 D Hermann idem 4.8.17 idem
Trapp
105 D Albin idem 4 1.9.17 idem
Schumbert Comp.
106 D Franz Fuiterer ETP 17/8/17 idem
Kmdtz
264
107 D Karl Mapisk 152 Inf. 13/11/16 austriac
Reg.
Comp. 18
64
108 D Stanislaus 152 Inf. 13/11/16 austriac

Geinbitski Reg.
Comp. 16
109 D Otto 152 Inf. 12/11/16 idem
Gleuschestez Reg. 6
Komp.
110 D Heinrik 152 Inf. 16/11/16 idem
Timeyer Reg.
Comp. 2
111 D Max 157 Inf. 12/11/16 austriac
Schibnevski Reg. 2
Komp.
112 D Dietrich 152 Inf. 12/11/16 idem
Temme Reg. 11
Komp.
113 D Paul Seig 152 Inf. 11/11/16 german
Reg. 2
Komp.
114 D Erik Wachs 158 Inf. 11/11/16 idem
Reg. 10
Komp.
115 D Ein Deustker 26 16/11/16 german
held Wurtbg.
Drag.
Reg. Esk.
116 D Wilhelm 152 Inf. 13/11/16 idem
Niebuhr Reg. 7
Komp.
117 E Iosef Laux 26 Drag. Nov. 16 idem
Reg. Esk.
118 E Hermann 152 Inf. 11/11/16 idem
Främbak Reg. 11
Komp.
65
119 E Gustav Tillak 152 Inf. 11/11/16 idem

Reg. 5
Komp.
120 E Franz Reinelt 152 Inf. 11/11/16 idem
Reg. 5
Komp.
121 E Hermann 152 Inf. 13/XI/16 idem
Friese Reg. 6
Komp.
122 E Otto 152 Inf. 13/XI/16 idem
Heunebauer Reg. 6
Komp.
123 E Franz Töner 152 Inf. 11/XI/16 idem
Reg. 7
Komp.
124 E neunoscut – – –
125 E Kasuowki L.D.S.T. 14.8.18 austriac
Vladisl. Batl. 8
Tolp.
17/k3k
K.G.L.s.
Radl.
Gottfried
126 E Batl. 4 25/X/16 idem
Rassbak.
Radf.
Komp 1
KGM S.
Radf.
127 E Heinrik Roth Batl. 4 24/X/16 idem
Radf.
Komp. 1
KGL S.
128 E Bruno Gipser Radf. 25/10/16 german
Batl. 4
66
Radf.
Komp 1
KGL S.
Radf.
Arthur
129 E Batl. 4 22/10/16 idem
Kolmer
Radf.
Komp. 1
KGL S.
Radf.
Alfred
130 E Batl. 4 24/10/16 idem
Oehlert[...]
Radf.
Comp. 1
131 E Martin 152 Inf. 12/XI/16 idem
Mufluer Reg. 12
Comp.
132 E Ein Tapferer 22 Baer – baer
Baer Inf. Reg.
133 E necunoscut – – idem
134 E Ein Tapferer 22 Baer – idem
Bajer Inf. Reg.
135 E Hermann 152 Inf. 13/XI/16 german
Stüoraht Reg. 12
Comp.
necu-
136 E necunoscut – –
noscut
137 E Friderik 152 Inf. 11/XI/16 german
Ridder Reg. 10
Comp.
138 E Adolf 152 Inf. 11/XI/16 austriac
Matuskek Reg. 10
Comp.
necu-
noscut
67
necu-
noscut
necu-
noscut
142 E Willy 152 Inf. 11/XI/16 austriac
Filipovski Reg. 2
Comp.
143 E Hermann 152 Inf. 11/XI/16 idem
Bruse Reg. 7
Comp.
144 E August 152 Inf. 13/XI/16 german
Thomas Reg. 7
Komp.
145 E Frenk 152 Inf. 13/XI/16 idem
Hagedorn Reg. 7
Komp.
146 E Otto Sasch 152 Inf. 11/XI/16 idem
Reg. 5
Komp
147 E Carl 152 Inf. 13/XI/16 idem
Fulenbach Reg. 8
Komp
148 E Friderik Wilk 152 Inf. 10/XI/16 idem
Reg. 8
Komp
149 E Hugo Jacobs 152 Inf. 11/XI/16 idem
Reg. 8
Komp
152 Inf.
Friderich
150 E Reg. 6 13/XI/16 idem
Porath
Komp
151 E necunoscut – – –
68
154 E Leo 152 Inf. 12/XI/16 austriac
Zojeuskovski Reg. 12
Komp
155 F necunoscut – – –
156 F Johann 22 Bajr. 13/XI/16 austriac
Rogner Inf. Reg.
78
22 Bajr.
157 F Ein Deutsker idem german
Reg.
158 F Ein Deutsker 22 Bajr. – idem
Reg.
159 F August 22 Bajr. – idem
Didien Reg. 2
Komp.
160 F Emannuel 22 Bajr. 22/X/16 idem
Openheiner Reg. 10
Komp.
161 F Herman 22 Bajr. – german
Blanth Reg. 2
Komp.
162 F Gustav Beker 22 Bajr. 25/10/16 idem
Reg. 10
Komp.
22 Bajr.
163 F Ein Deutsker – idem
Reg. Inf.
164 F Otto Hoh 22 Bajr. – idem
Reg. 2
Komp.
165 F Friderich 22 Bajr. – idem
Leng Reg. 3
Komp.
166 F Wihelm 22 Bair. 27/10/16 idem
69
Heinrik Inf., Reg.

10 Komp.
167 F Heinrik 22 Bajr. 26/10/16 idem
Cussler Reg. 7
Komp
168 F Bernhardt 22 Bajr. – idem
Eller Reg. 10
Komp
170 F Ein Deutscher – – german
171 F Ein Deutscher – – idem
22 Bail.
173 F Ein Deustker – german
Inf. Reg.
174 F Friderik 22 Bair. 25.X.16 german
Rötinger Inf. Reg.
1 Komp.
176 F Ein Deustker – – german
177 F Ein Deustker – – idem
178 F Friderik 22 Baer. – idem
Dersch Inf. Reg.
10 Komp.
179 F Ein Deustker – – german
185 G Un soldat [...] – – [...]
70
185 Un soldat
bis G român – – român
necunoscut
186 G un soldat – – român
român
român
român
român
român
român
român
român
român
român
român
român
român
român
român
71

român
român
român
român
român
român
207 G un soldat Reg. 59 – român
român [...] Inf.
208 G un soldat Reg. 65 – ungur
român [...] Art.
român Inf.
210 G Dumitru Jbela Reg. 59 – idem
Inf.
211 G Butu – – idem
Constantin
212 G Alex. – – idem
Constantin
213 G Ion Dincă – – idem
214 G Iordănescu [..] Reg. 58 – idem
Komp. 3
215 G Ion Creşan Reg. 58 – idem
Komp. 3
român
român
72

român
219 G Grigore – – român
Marinoiu
român
român
român
223 H Kamoskha K.K.Etp. 25/XI/16 austr.
Train.
Kmo. 25
Badzan
224 H – – ungar
Mikloş
225 H Ein Tapferer – – idem
226 H necunoscut – – –
227 H Ein Tapferer – – [...]
233 H Ein Tapferer – – austriac
235 H Franz Kulhary – – ungur
Ein Tapferer
236 H – – idem
Oester Ungar
Michael
237 H – 4/XI/16 austriac
Richter
73
Oester Ungar
239 H Katona 15 Inf. – idem
Reg.
240 H Ein Oster – – idem
Ung.
Feldvebel
241 H Ein Tapferer – – [...]
245 I Iohan 148 Inf. 11/XI/16 german
Schimdt Reg. 11
Komp.
246 I Otto Strenge 148 Inf. 11/XI/16 idem
Reg. 11
Komp.
247 I Ernest 148 Inf. 11/XI/16 austriac
Harnisk Reg. 12
Komp.
248 I Albert 148 Inf. 11/XI/16 idem
Ruhimn Reg. 12
Komp.
249 I Herman Tesih 148 Inf. 11/XI/16 german
Reg. 12
Komp.
250 I Karl 148 Inf. 11/XI/16 austriac
Skeuksucier Reg. 12
Komp.
251 I [...] – – german
252 I [...] – – idem
253 I Herman 148 Inf. 13/XI/16 german
Boeker Reg. 8
74
Komp.
254 I Gustav Cleiu 148 Inf. 14/XI/16 idem
Reg.
8Komp.
255 I Georg 148 Inf. 11/XI/16 idem
Schmidt Reg. 11
Komp.
256 I Anton 148 Inf. 13/XI/16 austriac
Quinkovski Reg. 8
Komp.
257 I Otto Neuman 189 Inf. 22/9/16 idem
Reg. 12
Komp.
189 Inf.
258 I Karl Schwahl Reg. 12 22/9/16 idem
Komp.
189 Inf.
259 I Musketier Reg. 12 – idem
Komp.
260 I Vilhelm Gühl 189 Inf. 22–9–16 german
Reg. 12
Komp.
261 I Karl Stigert 189 Inf. 22–9–16 idem
Reg. 12
Komp.
189 Inf.
262 I [...] Reg. 12 22–9–16 idem
Komp.
263 I Albert Stefani 189 Inf. 22–9–16 idem
Reg. 12
Comp.
264 I [...] – – idem
265 I Musketier 189 Inf. – idem
75
Reg. 12
Komp.
266 I [...] – – idem
267 I Reinhold 5 KüR. 20.XI.16 idem
Verner Reg. 1
ESK.
268 I [...] – – idem
269 I [...] 12 Hus. – ungur
Reg.
270 I Arthur Vakhe M.G.E. 18.XI.16 austriac
12 Hus.
Reg.
271 J necunoscut – – –
280 J idem – – –
281 J idem – – –
282 J idem – – –
283 J idem – – –
284 J idem – – –
285 J idem – – –
286 J idem – – –
287 J idem – – –
76
288 J idem – – –
289 J Gergel – – –
290 J Săvescu – – –
294 J idem – – –
295 J idem – – –
296 J idem – – –
297 J idem – – –
298 J idem – – –
299 J idem – – –
300 J idem – – –
301 J idem – – –
303 J idem – – –
304 J idem – – –
305 J idem – – –
306 J idem – – –
307 J idem – – –
308 J idem – – –
309 J idem – – –
310 J idem – – –
311 J idem – – –
313 J idem – – –
314 J idem – – –
315 J Turcu Ion Reg. 31 Oct. 1916 român
77
Inf.
316 J Pescaru Ilie – 23/5/17 idem
317 J Petria Toma Reg. 58 26/3/18 român
Inf.
319 J Un soldat – – –
român
320 J Un soldat – – –
român
321 J idem – – –
322 J idem – – –
325 J Stoica Reg. 75 16–12–16 român
Nicolae Inf.
326 J Bulata Reg. 57 19.XII.16 idem
Gheorghe Inf.
327 J Bodea Reg. 27 18.XII.16 idem
Gheorghe Inf.
328 J Petru Ion Reg. 43 23.XII.16 idem
Inf.
329 J Gheorghe Reg. 58 – idem
Dragonea Inf. C2
330 J Un soldat Reg. 79 – idem
român K2
român Inf.
Komp. 2
român Inf.
român Inf.
78

român Inf.
Constantines
340 K cu S. și 15 – – –
soldați
341 K necunoscut – – –
343 K idem – – –
344 K idem – – –
345 K idem – – –
347 K Un soldat Reg. 58 – român
român Inf.
348 K Un soldat Reg. 17 – idem
român Inf.
român Inf.
român Inf.
român Inf.
român Inf.
român Inf.
354 K Ianculescu Reg. 57 – idem
79
Ion Inf.
Comp. 2
355 K Rădăşeanu Reg. 58 – idem
Vasile Inf.
Komp. 10
356 K Dumitru Paul Reg. 57 – idem
Inf.
Comp. I
357 K Tulburianu Reg. 58 – idem
Dumitru Inf.
Comp. 3
Nicolae
358 K 57. Inf. – român
Dascaleu
359 K Ion Neagu 75 Inf. – idem
360 K Costa Ştefan Reg. 1 1.I.17 român
Inf.
361 K Niţu Reg. 43 21.XI.16 idem
Inf.
362 K Fîcea Reg. 41 18.XI.16 idem
Gheorghe Inf.
363 K Diţa Reg. 15 12.XI.16 idem
Gheorghe Inf.
364 K Sănducau Reg. 56 12.XI.16 idem
Nicolae Inf.
365 K Văduva Reg. 41 27.XI.16 idem
Dumitru Inf.
366 K Dondoescu Reg. 57 14.XI.16 idem
Ştefan Inf.
367 K Lefter Reg. 16 15.XII.16 idem
Gheorghe Inf.
368 K Lupuleţ Reg. 17 21.XI.16 idem
Gheorghe Inf.
369 K Manea Ion Reg. 59 21.XI.16 idem
80
Inf.
370 K Mihalache Reg. 13 21.XI.16 idem
Const. Inf.
371 K Un soldat Reg. 56 19.XI.16 idem
român Inf.
372 K Baniţ Ştefan Reg. 1 19.XI.16 idem
Inf.
373 K Un soldat – – idem
român
374 K Stan Ion Reg. 31 10/V/17 idem
Inf.
Comp. I
375 K Ciobanu Stan Reg. 31 17.V.17 român
Inf.
376 K Ninu Ion Reg. 45 21.VI.17 idem
Inf.
377 K Mărgena Reg. 76 13.I.17 idem
Alixandru Inf.
român
român
român
381 K Bracan Reg. 56 14.I.17 idem
Dumitru Inf.
382 K Groșanu Reg. 1 1.I.17 idem
Vasile Inf.
383 K Baska Coptu Reg. 56 21.XI.16 idem
Inf.
384 K Ilie Petre Reg. 17 27.XI.16 idem
Inf.
81
385 K Odac Reg. 56 28.XI.16 idem

Gheorghe Inf.
386 K Procopie Reg. 58 3.XII.16 idem
Constantin Inf.
387 K Lungan Dtru idem 1.XI.16 idem
388 K Gavril Ivan Comp. I. – idem
Reg. 56
Inf.
389 K Ghiţă Reg. 1 – idem
Gheorghe Inf.
Komp. 12
390 K Putran Reg. 31 – idem
Dumitru Inf.
Komp. 6
391 K Burcea Florea Reg. 79 – idem
Inf.
Komp. 8
392 K B/Pandaza Reg. 17 – idem
Dumitru Inf.
Komp. 12
393 K Peteianu Reg. 1 – idem
Inf.
Komp. 12
394 K Stana Reg. 59 – idem
Gheorghe Inf.
Komp. 3
395 K Dumitrescu Reg. 41 – idem
Nicolae Inf.
Komp. I
396 K Stan Cîrnu Reg. 59 – idem
Inf.
397 K Un soldat Reg. 43 22.I.16 idem
român Inf.
82
398 K Un soldat Reg. 43 20.XI.16 idem

român Inf.
399 L Preda Costea Reg. 5 – idem
Inf.
400 L Gorue Marin Reg. 59 – idem
Inf.
401 L Călinoiu Gh. – – idem
402 L Velcu Petre – – idem
403 L Mihăilă Petre – – idem
404 L Văduva Reg. 43 – român
Nicolae Inf.
405 L Paliță Nicolae Reg. 18 – idem
Inf.
406 L Sandu Coman Reg. 43 – idem
Inf.
407 L Ilie Mexan Reg. 26 – idem
Inf.
408 L necunoscut – – –
418 L Pascal Reg. 18 – român
Dumitru Inf.
419 L Batea Reg. 71 – român
83
Dumitru Inf.
420 L Golea C–tin Reg. 71 – idem
Inf.
421 L necunoscut Reg. 31 – –
Inf.
422 L Gruescu Reg. 58 – român
Vasile Inf.
423 L Pană Marin Reg. 58 – idem
Inf.
424 L Simu Matei Reg. 58 – idem
Inf.
425 L Mihart Reg. 18 – idem
Dumitru Inf.
426 L Andrițoiu Reg. 18 – idem
Nlae Inf.
427 L Grecu Ilie Reg. 18 – idem
Inf.
428 L Soldat Român Reg. 26 – idem
Inf.
434 L idem – – –
435 L idem – – –
436 L idem – – –
437 L idem – – –
438 L idem – – –
439 L idem – – –
440 L Ionică Ion Reg. 43 – român
84
Inf.
441 L Ilea lie Reg. 26 – român
Inf.
442 L Grigore Diţu – – român
443 L Doi soldaţi – – idem
Români
444 L Dumitru – – idem
Mihart
445 L Perţianu – – idem
Nicolae
446 L Moraru Marin – – idem
447 L Radu Dumitru – – idem
448 L Reacşu – – idem
Gheorghe
449 L Un soldat – – idem
român
450 L necunoscut – – idem
451 L Mihai Ion – – idem
român
român
român
român
456 L Jancună Ion Reg. 18 – idem
Inf.
român
român
85
459 L Plugaru Marin Reg. I Inf. – idem

460 L Vijelie Ion Reg. 59 – idem
461 L Enceanu Reg. 59 – idem
Dumitru Inf.
462 L Dimiu Ilie Reg. 59 – român
Inf.
463 L Ghelegeanu Reg. 26 – idem
Ion Inf.
464 L Cruceru Reg. 1 – idem
Dumitru Inf.
465 L Belca Const. Reg. 41 – idem
Inf.
466 L Bălăcănescu Reg. I Inf. – idem
Gheorghe
467 L Gorgan Reg. 44 – idem
Nicolae Inf.
468 L Dulcu Reg. 58 – idem
Nicolae Inf.
469 L Popa Reg. 26 – idem
Gheorghe Inf.
român
român
român
român
474 L Dican Ion Reg. 71 – idem
Inf.
475 L Un soldat Reg 26 – idem
român Inf.
86
476 L Un soldat Reg. 26 – idem

român Inf.
477 L Diţă Grigore Reg. 58 – idem
Inf.
Vasile Reg. 18
478 L – idem
Popescu Inf.
479 L Necunoscut Reg. 18 – idem
Inf.
480 L Idem Reg. 58 – idem
Inf.
481 M Marin Ion Reg. 71 – idem
Inf.
482 M Ghiţuran Ion Reg. 89 – idem
Inf.
483 M Sora Reg. 43 – idem
Constantin Inf.
484 M Bunibaş Reg. 43 – idem
Matei Inf.
485 M Brajan Reg. 58 – idem
Gheorghe Inf.
486 M Cimpoeru Reg. 42 – idem
Constantin Inf.
487 M Marin R. I Inf. – idem
Bădescu
488 M Ulmet Ifeigo Reg. I – idem
Inf.
489 M Alexandrescu Reg. 18 – idem
Anton Inf.
490 M Moinea Reg. 59 – idem
Dumitru Inf.
491 M Necu Givică – – român
492 M Ispăsaru – – idem
87
Constantin
493 M Zaharu – – idem
Gheorghe
494 M Schiriu Reg. 58 – idem
Gheorghe Inf.
495 M Chiţu Ştefan Reg. 43 – idem
Inf.
496 M Cornea Vasile Reg. 18 – idem
Inf.
497 M Drăgunea Reg. 59 – idem
Vas. Ion Inf.
498 M Un soldat Reg. 43 – idem
Român Inf.
499 M Șerban Ion Reg. 31 – idem
Inf.
500 M Ungureanu Reg. 71 – idem
Dumitru Inf.
501 M Bubatu Reg. 18 – idem
Gheorghe Inf.
502 M Călinescu Ion Reg. 18 – idem
Inf.
503 M Vasile Ene Reg. 43 – idem
Inf.
504 M Un soldat – – idem
român
505 M Victor Iloiu Reg. 58 – idem
Inf.
506 M Nedelcu Gh. Reg. 59 – idem
Inf.
507 M Tutescu Reg. 71 – idem
Vasile Inf.
508 M Popa Dumitru Reg. 1 – idem
Inf.
88
509 M Mihai Vârlă idem – idem

510 M Ionașcu idem – idem
Gheorghe
511 M Diaconu Ion Reg. 59 – idem
Inf.
512 M Gauc Reg. 49 – idem
Constantin Inf.
513 M Iscu Tudor – – idem
514 M Vasile idem – idem
Munteanu
515 M Boleandru – – idem
Vasile
516 M Isdeache – – idem
Const.
517 M Maviata – – idem
Vasile
518 M Stanca – – idem
Dumitru
519 M Doi soldaţi – – idem
Români
520 M Bursuc Vasile Reg. 18 20–7–18 idem
Inf.
521 M Un soldat – – idem
român
522 M Marinaş Ilie Reg. 71 – idem
Inf.
523 M Gheorghe – – idem
Nicolae
524 M Petru Ion Reg. 39 – idem
Inf.
525 M Salatari Reg. 4 – idem
Tănase Inf.
89
526 M Ghiță I – – idem

Mihalache
527 M Fertu Marin Reg. 59 – idem
Inf.
528 M Opriu Nicolae Reg. 5 – idem
Art.
529 M Ruiu Reg. 42 – idem
Gheorghe Inf.
530 M Borcan Reg. 18 – idem
Inf.
531 M Olteanu Ion – – idem
532 M Ionel Naliga Reg. 43 – idem
Inf.
533 M Vâlciu Reg. 26 – idem
Constantin Inf.
534 M Becherescu Reg. I – idem
Dumitru Inf.
535 M Sârbu Florea Reg. 71 – idem
Inf.
536 M necunoscut – – –
537 M Lăzărache Ion – – [român]
538 M Clejdea Marin Reg. 71 – idem
Inf.
539 M Ciobote Reg. 18 – idem
Zavrig Inf.
540 M Lăudat Reg. 18 – idem
Dumitru Inf.
541 M Gheorghe Reg. 41 – idem
Constantin Inf.
542 M Proruncicu Reg. 41 – idem
Constantin Inf.
543 M necunoscut – – –
90
544 M Un soldat Reg. 59 – idem

român Inf.
545 M Mirea Reg. 18 – idem
Constantin Inf.
546 M Stănescu Ion Reg. 59 – idem
Inf.
547 M Bărmuşel Reg. 71 – idem
Gheorghe Inf.
548 M Vâlceanu – – idem
Vasile
549 M Pătru Ion Reg. 59 – idem
Inf.
550 M Corbeanu Ion – – idem
551 M Firau Ion Reg. 1 – idem
Vânăt.
552 M C–tin Meatcu Reg. 71 – idem
Inf.
553 M Duţescu Petre Reg. I – idem
Inf.
554 M Jetan Dumitru Reg. 18 – idem
Inf.
555 M Ilie Iancu – – idem
Dumitru
556 M Pătrai Reg. 18 – idem
Gheorghe Inf.
557 M Negrea Ştefan Reg. 11 – idem
Inf.
558 M Năstace Reg. 43 – idem
Drăgan Inf.
559 M Ene Ion Reg. – idem
43Inf.
560 M Nicolae Fetea Reg. 58 – idem
91
Inf.
561 M Nădlică Reg. I – idem
Dumitru Inf.
562 M Andronake Reg. 58 – idem
Ştefan Inf.
563 N Gavriol Reg. 16I 28.IX.17 idem
Gheorghe Inf.
Komp. 3
564 N Obraica – 24.V.17 idem
Mihai
565 N Semen Mihai – – idem
566 N Un – – –
necunoscut
567 N Fivrea Reg. 26 – [român]
Dumitru Inf.
568 N Rotaru Reg. 71 – idem
Dumitru Inf.
569 N Bicheui – – idem
Andrei
570 N doi soldaţi – – idem
români
români
români
români
574 N un soldat – – idem
român
român
92
român
român
român
român
român
român
român
român
român
585 O Dărman Reg. 59 – idem
Dumitru Inf.
586 O necunoscut Reg. 58 – idem
Inf.
587 O Nistorescu – – idem
Peteu
588 O Un soldat – – idem
român
589 O Soldat Român Reg. 71 – idem
Inf.
Inf.
591 O Hurezeanu Reg. 18 – idem
Inf.
592 O Grigore V. Reg. 43 – idem
93
Codiță Inf.
593 O Marin – – idem
Andronescu
594 O Staicu – – idem
Cichacu
595 O Gheorghe – – idem
Duţu
Inf.
597 O Fagu Reg. 58 – idem
Gheorghe Inf.
598 O Dumitru – – idem
Buzatu
român
600 O Un soldat Reg. 71 – idem
român Inf.
român
602 O Cârtiaţă 58 Inf. – idem
Constantin
603 O Sârbu Ion Reg. 42 – idem
Inf.
604 O Oţet Ion Reg. 18 – idem
Inf.
605 O Panduru Reg. 42 – idem
Ştefan Inf.
606 O Ţuţu Petcu 18 Inf. – idem
607 O Cristea Reg. 71 – idem
Nicolae Inf.
608 O Otto Nicolae Reg. 71 – idem
Inf.
94
609 O Maniu Radu Reg. 59 – idem

Inf.
610 O Ion Danfur Reg. – idem
18Inf.
român
român
român
614 O Tudoranu Ilie Reg. 18 – idem
Inf.
român Inf.
616 O Constantin Reg. 18 – idem
Franchi Inf.
617 O Ion Lupu – – idem
618 O Dumitru Reg. 21 – idem
Contruct Inf.
român
Inf.
621 O Sold. Român Reg. 26 – idem
Inf.
622 O un soldat – – idem
român
623 O Ilie Tutescu Reg. 71 – idem
Inf.
român
625 O Gavril Cacu – – idem
95

român
român
628 O Stoenescu Reg. 71 – idem
Inf.
Inf.
Inf.
român Inf.
632 O Ghiolescu Reg. 71 – idem
Dumitru Inf.
633 O Mazilu Reg. 43 – idem
Inf.
634 O necunoscut – – idem
român Inf.
636 O Dumitru – – român
Lăcătuşu
637 O Ion Opriţoiu Reg. 18 – idem
Inf.
638 O Crucin Stan Reg. 43 – idem
Inf.
român
român Inf.
641 O Epure Reg. 43 – idem
Constantin Inf.
642 O Platin Stan Reg. 71 – idem
Inf.
96
643 O Pecu Reg. 43 – idem

Gheorghe Inf.
644 O Turcu Ion Reg. 43 – idem
Inf.
645 O Bivolaru Reg. 18 – idem
Gheorghe Inf.
646 O Udilă Marin Reg. 18 26.8.16 idem
Inf.
647 O Un Sold. – – idem
Român
Inf.
Inf.
650 O Sirlava Reg. 26 – idem
Constantin Inf.
651 O Folagea Ion Reg. 43 – idem
Inf.
F.N. O Vasile Gr. [Reg.] 41 9.8.16 idem
Codiţă [Inf.]
652 O Michael Reg. 4 16.11.16 german
Legernic Ulani
german
653 O Ein Tapferer – –
dutscher
german
dutscher
655 O Peter 21 Bair 27.X.16 german
Peschner Tuos.
Reg.
656 O Ein Tapferer – – idem
657 O Ein Tapferer – – german
97

660 O Bernhand 4 Ulanen 15.11.16 idem
Kuhn Reg. 4
esk.
376 Inf. 14–11–
661 O Iakob Lux Reg. 12 16 idem
Komp.
663 O Friderik Stolte 2 Musk. 11.12.16 idem
Reg. 1
Esk
664 O Gunther 9 HUS. 18.11.16 idem
Reislzer Reg.
M.G.E.
665 O Karl Sprunger 9 Musk. 17.4.16 idem
Reg. 2
Esc.
666 O Vilh 2 Hus. 17.11.16 austriac
Dringerberg Reg. Esk
667 O Müller 9 Hus. – austriac
Wermütlieh Reg. 4
Esk
668 O Heinric 15 Drag. 17.11.16 german
Baumann Reg. 3
Esc.
669 O Camil Egg 15 Drag. 17.11.16 idem
Reg. 4
Esc.
670 O Albert 4 Ulani 22.11.16 idem
Handke Reg.
M.G.E.
671 O Johann 4 Ulan 21.11.16 idem
Kütritz Reg. 1
98
Esk.
german
dutscher
idem
dutscher
idem
dutscher
idem
dutscher
idem
dutscher
678 O Eric Strendt 9 Ulani 29.10.16 idem
Reg.
679 O Alfred Laaps 10 drag. – idem
Reg. 5
Esk.
680 O Ein Tapferer Reg. Inf. – idem
1
681 O Iosif Riehl 171 Inf. 1.12.16 idem
Reg. 5
comp.
682 O Heinrich 11 jager. 7.3.17 idem
Liess Batal. 3
Rade
Komp.
2 KURS idem
683 O Ein Tapferer –
Reg.
684 O Adolf Schirur 2 Drag. 30.10.16 deütscher
Reg.
685 O P. Kreugmann 7 – idem
KURAS
Reg.
686 O Peter Reg. 2 – idem
99
Schreiner Drag.
687 O necunoscut – idem
688 O necunoscut – – –
689 O Un soldat – – român
român
690 O Bursuc Vasile 15 Inf. – idem
692 O Frasca Ion Reg. 41 – român
Inf.
693 O Diaconu – 10.I.17 român
Nicolae
694 O Alexandru A. – – român
697 P necunoscut – – –
699 P necunoscut – – germ.
700 P necunoscut – – român
100
101
757 R necunoscut – – –
758 R Hermann 28 Inf. – german
Schlöser
759 R Alberth Riech 376 Inf. – idem
760 R Gustav 376 Inf. 9.XI.16 austriac
Krause Reg. 9
Comp.
761 R Ernst Warch 376 Inf. 11.XI.16 idem
Reg. 12
Comp.
762 R Necunoscut – – german
102
763 R Johan 376 Inf. 13.XI.16 austriac

Itodolka Reg. 11
Comp.
764 R Ernst 376 Inf. 13.XI.16 german
Hildenbrandt Reg. 4
Comp.
765 R Franz 376 Inf. 13.XI.16 idem
Helminger Reg.
7Comp.
376 Inf.
766 R Ein Tapferer – idem
Reg.
767 R Ernst 374 Inf. 13.XI.16 idem
Hoffmann Reg. 8
Comp.
768 R Brader Jansen 54 16.XI.16 idem
Rodraster
comp.
769 R Robeld Boeld 26 Inf. 25.I.17 idem
Reg. 10
Comp.
770 R Ernst Junies 376 Inf. 13.XI.16 ungar
Reg. 8
Comp.
771 R Karl Schmidt 376 Inf. 13.XI.16 german
Reg. 10
Comp.
376 Inf.
772 R Arthur Khram Reg. 11 13.XI.16 idem
Comp.
773 R Albert Ebert 26 Inf. 13.XI.16 idem
Reg. 6
Comp.
774 R Skanvanek 26 Inf. 13.XI.16 austriac
103
Reg. 6
Comp.
775 R Gustav 376 Inf. 11.XI.16 idem
Kuckla Reg. 6
Comp.
Riechardt
776 R R. 18 Inf. – german
Krause
777 R Albert 26 Inf. 13.XI.16 german
Tuctefeld Reg. 8
Comp.
779 R Heinric 18 Inf. 2.XI.16 german
Westhaide Reg. 3
Comp.
780 R Gottlieb 18 Inf. 2.XI.16 idem
Posein Reg. 2
Comp.
781 R Werner Zimli 18 Inf. 6.XI.16 idem
Reg. 8
Comp.
26 Inf.
782 R Ein Tapferer – idem
Reg.
783 R Heinrich 18 Inf. 6.XI.16 idem
Kremer Reg. 8
Comp.
784 R Heinrich – – idem
Regk
785 R Ernst Kaizer 18 Inf. 18.XI.16 idem
Reg. 8
Comp.
786 R Fritz Weidel 18 Inf. 15.XII.16 idem
Reg. 5
Comp.
104
787 R Welhelm 14 Jager 6.XI.16 idem

Vernnig Batl. II
Rodf.
Komp.
788 R Hermann 18 Inf. 19.XI.16 idem
Runkel Reg. 2
Comp.
789 R Alois – – idem
Kurzudin
790 R George Fiebic 18 Inf. 3.XI.16 idem
Reg. 9
Comp.
791 R Frantz Schultz 18 Inf. 3.XI.16 idem
Reg. 9
Comp.
793 R Karl 18 Inf. 3.XI.16 idem
Feddernitz Reg. 4
Komp.
794 R Josef Ionate – – austriac
795 R Gottlieb 18 Inf. 2.XI.16 german
Kuckhusri Reg. 2
Comp.
796 R Willi Brandt 18 Inf. 3.XI.16 idem
Reg. 4
Comp.
797 R Ernst 18 Inf. 14.XI.16 idem
Neumann Reg. 2
Comp.
798 R Willy Friedrik 18 Inf. 3.XI.16 idem
Reg. 4
Comp.
799 R Wilhelm 18 Inf. 13.XI.16 idem
105
Peters Reg. 4
Komp.
800 S necunoscut – – –
804 S Johann Kasel ETP. 7.VIII.17 german
KMO TR.
264
809 S Wilhelm 2 Gren. 13.XI.16 german
Lanckubel Reg. 10
Comp.
810 S Franz Janik 2 Gren. 13.XI.16 german
Reg. 9
Comp.
811 S Kurt 2 Gren. 13.XI.16 idem
Heinemann Reg. 10
Comp.
812 S Karl 2 Gren. 20.XI.16 idem
Todenhogen Reg. 4
Comp.
813 S Paul Schiebel 2 Gren. – idem
Reg.
814 S Anton Gren. – idem
Grucbrert Reg. 2
815 S Giorg 2 Gren. 19.XI.16 idem
Hohmeier Reg. 4
Comp.
106
816 S Paul Hoffman LDSTV 24.III.18 idem

Batl.
19/25 3
comp.
817 S Martin Ruhl Untervoss 2.X.16 idem
–
epschneid
erdt 4
818 S Franz Leinz 1 drag. – idem
Kgl. S.
Radf.
Ludvig
819 S Batl. 4 25.X.16 idem
Hammer
Rodf.
Comp. 1
Kgl. S.
Radf.
Burchardt
820 S Batl. 4 25.X.16 idem
Friedrich
Rodf.
Comp. 1
Kgl. S.
Radf.
821 S Fritz Renner Batl. 4 25.X.16 idem
Rodf.
Comp. 1
Kgl. S.
Radf.
Edwin
822 S Batl. 4 25.X.16 idem
Baumgort
Rodf.
Comp. 1
Kgl. S.
Radf.
823 S Hans Barnn 25.X.16 idem
Batl. 4
Rodf.
107
Comp. 1
Kgl. S
Radf.
824 S Richard Kirist Batl. 4 25.X.16 idem
Rodf.
Comp. 1
825 S Fabian Weber – – idem
826 S Necunoscut – – german
829 S Hermann 2 drag. 30.XI.16 german
Dullüng Reg.
M.G.E.
830 S Wittmann 11 Komp. 20.XI.16 idem
831 S Peter Frank 5 Gebirgs 17.XI.16 idem
Art. obt. 5
Bdt.
832 S Paul Rohde 11 Feld. 31.X.16 idem
Art. Reg.
Res.
833 S Peter Scob. D. – idem
Jacobsen 79 Art.
Reg. 1
Abt.
834 S Kleiner 82 Feld. 13.XI.16 idem
Art. Reg.
3 bat.
835 S Richard – – idem
Ahleman
836 S Jacob Daum 115 18.I.18 idem
LDST
Inf. Reg.
108
4 comp.
837 S Wilhelm Frensprec 2.XI.17 idem
Kitscher kapter
lung
838 S Ein Deustcher Kurusser – idem
Reg. 5
839 T necunoscut – – –
854 T Un soldat – – –
român
român
român
857 T Spetăcelu – 2.XI.16 român
Dumitru
858 T Moscu Vasile – 8.XII.16 idem
109
859 T Baselucu – 12.XII.16 idem

Nicolae
860 T Peio Vasile – 2.XII.16 idem
Gheorghe Reg. 43
861 T – idem
Beluferu Inf.
862 T Bozianu Ion Reg. 17 – idem
Inf.
863 T Bucătaru Reg. 41 – idem
Inf.
864 T Constantin Reg. 82 – idem
Gheorghe Inf.
865 T Răuţ Nicolae – – idem
866 T Panduru – – idem
Marin
867 T Alexandru – – idem
Marin
868 T necunoscut – – român
869 T necunoscut – – idem
881 Ţ necunoscut – – –
110
891 Ţ Buteanu Reg. 43 – român
Inf.
892 Ţ Cătană Florea Reg. 43 – idem
Inf.
893 Ţ Vulpe Reg. 58 – idem
Gheorghe Inf.
894 Ţ Iancu Vasile – – idem
895 Ţ Mengles Reg. 58 – idem
Constantin Inf.
896 Ţ Marin Ctin Reg. 26 – idem
Inf.
897 Ţ Jianu Ion Reg. 41 – idem
Inf.
898 Ţ Paranescu idem – idem
Constantin
899 Ţ Epure Vasile idem – idem
900 Ţ Drăgulin Reg. 26 – idem
Ghiţă Inf.
901 Ţ Valerică Reg. 43 – idem
Dumitru Inf.
111
903 Ţ Maria Marin Reg. 43 – român

Inf.
904 Ţ Neacşa Reg. 26 – idem
Inf.
905 Ţ Florescu Ilie Reg. 58 – idem
Inf.
906 Ţ Iacob Reg. 71 – idem
Constantin Inf.
907 Ţ Un soldat – – idem
român
român
român
910 Ţ Dumitru Reg. 43 – român
Platiner Inf.
922 U necunoscut – – –
112
951 U necunoscut – – austriac
952 U necunoscut – – idem
113

954 U Frantz Bikner – – german
955 U necunoscut – – austriac
966 U Alechsiu C. – – –
Ion
114
988 U Florea Bădoiu – – român
989 U Ion Gh. – – idem
Năstase
991 U Mihai Bundă 58 Inf. – idem
992 U Toma 1 – idem
Niculescu Vânători
115
Eine Oester
1015 U – – austriac
Ungarisker
1016 U Eine Oester – – idem
Ungarisker
Ungarisker
18 Inf.
1018 U Josef Ionatte Reg. 4 3.XI.16 ungur
Komp.
1019 U Eine Oester – – austriac
Ungarisker
1021 U Eine Oester – – austriac
Ungarisker
Ungarisker
Ungarisker
1024 U Heinrich 18 Inf. 11.XI.16 german
Ruck Reg. 2
Komp.
1025 V necunoscut – – –
116
1043 V necunoscut 22 Bayr. – german
Inf.
1045 V necunoscut 22 Bayr. – german
Inf.
1046 V Karl Riston 18 Inf. 3.XI.16 german
Reg. 10
Komp.
117
1051 V Anton 3 Bayer. 27.X.16 german
Wunscht Inf. Reg.
9 Komp.
1052 V Ein Tapferer 3 Bayer. – idem
Inf. Reg.
9 Komp.
1053 V Adolf Exter 14 Inf. 11.XI.16 idem
Reg. 9
Komp.
1054 V Johan – – idem
Nepomuk
Mayer
3 Bayer.
1055 V Ein Tapferer – idem
Inf. Reg.
Reg.
1057 V Teodor Guam 3 Bair. 27.X.16 idem
Inf. Reg.
1 Komp.
1058 V Mihail idem – idem
Leihauf
Inf. Reg.
1060 V Ullrich Zeller 3 Bair. 27.X.16 idem
Inf. Reg.
4 Komp.
1061 V Martin Neurer 3 Bair. 27.X.16 idem
Inf. Reg.
12 Komp.
118
1062 V Anton Kueller 3 Bair. 27.X.16 idem

Inf. Reg.
9 Komp.
1063 V Simion 3 Bair. 27.X.16 idem
Feckel Inf. Reg.
12 Komp.
1064 V Ein Tapferer 3 Bair. – idem
Inf. Reg.
1065 V Most Zaver 3 Bair. 27.XI.16 idem
Inf. Reg.
12 Komp
1066 V Johan Faustler 3 Bair. 4.XI.16 idem
Inf. Reg.
6 Komp.
1067 V Ludwig 3 Bair. 2.XI.16 idem
Reighert Inf. Reg.
2 Komp.
1068 V Franz Stoiler 3 Bair. 3.XI.16 idem
Inf. Reg.
7 Komp.
1069 V Johan Ruber 3 Bair. 2.XI.16 idem
Inf. Reg.
2 M.S.K
1070 V Max Ascher 3 Bair. 2.XI.16 idem
Inf. Reg.
5 Komp.
3 Bair.
Ottomar
1071 V Inf. Reg. 30.XI.16 idem
Endras
2 Bek..
1072 V Paul 3 Bair. 2.XI.16 idem
Obermeier Inf. Reg.
5 Komp.
1073 V Petter Gubler 3 Bair. 4.XI.16 idem
119
Inf. Reg.
5 Komp.
1074 V Jonhan Huber 3 Bair. 3.XI.16 idem
Inf. Reg.
8 Komp.
1075 V Georg 3 Bair. 27.X.16 idem
Schaberth Inf. Reg.
12 Komp.
Ludwig
1076 V – – idem
Wagner
1077 V Bohrenstein 3 Bair. – idem
Inf. Reg.
1078 Z Tuţa – – român
Constantin
1079 Z necunoscut – – –
1080 Z Avadis Moise Reg. 16 12.3.17 român
Suceava
1087 Z Sadoveanu – – român
Ion
1090 Z Arnold 148 Inf. – german
Fischdith Reg. 1
MSK.
120
1096 Z Un Ofiţer – – român
Român
1097 Z Un Ofiţer – – idem
Român
1113 – V. Craiu Aviator – român
121
122

Eroi Uitati in Glia Tarii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Eroi Uitati in Glia Tarii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EROI UITAȚI ÎN GLIA ȚĂRII

ANDREI POPETE PĂTRAŞCU

EROI UITAȚI ÎN GLIA ȚĂRII

Carte apărută sub egida:

Redactor de carte: prof. Dana Ștefania Brașoavă

© 2019 Editura NewEst Print. București

© 2019 Editura NewEst Print. București

Cuvânt înainte …………………………….………. 7

Bibliografie selectivă .………………...….……… 56

„Călătorule, care ți-e dor încă să vezi soarele,

Pentru omul contemporan noțiunea de erou nu

dezvoltarea unor concepte moderne, dar cu toate acestea

Considerații istorice privind existența

Tîrgu-Jiul s-a numărat printre primele orașe

1 Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Gorj (în continuare se

Se arată în aceeași sursă că „localul Palatului

exploatare nr. 3. Alături de Gorj, mai făceau parte

Printre măsurile luate de armata germană după

1 Karl Stauss, Kriegergraber in Romania, Sibiu, Tipografia

tivă în cadrul unei comandaturi districtuale militare. Erau nume-

Așa cum aflăm din memoriul semnat de pri-

1 S.J.A.N. Gorj, fond Primăria orașului Târgu Jiu, dos. 35/1918, f.

Într-un proces verbal, din 12 martie 1919,

1 S.J.A.N. Gorj, Fond Prefectura jud. Gorj, dos. 1/1919, f. 369.

Interne No. 7436/1919”1, un tablou cu locurile unde

sau cătunului unde se aflau morminte, locul, numărul,

siei formată din: Președinte, primar Gh. Ungureanu,

Caval. (călare), din Băilești, jud. Dolj, iar în cel de-al

în curtea bisericii Dâmbova și unul în partea dreaptă a

În acest scop e nevoie a se face dezgropări, în

și înscriindu-se pe cruce numele fiecăruia, dacă se

9. Cheltuielile de desgropare, facerea de noi

4. Preotul garnizoanei sau în lipsă un preot numit de

f) Suprafața cimitirului definitiv în metrii

Aceste comisiuni mixte, după ce le vor veri-

demne populația și mai ales pe femei a îngriji de

Ori ce alte lămuriri se vor cere la comisia

În ianuarie 1921, Revista „Cultul Eroilor

În Gorj existau 6 cimitire militare, 18 cimitire

1 Idem, An III, nr. 2, din mai 1922, p. 20.

văile, de la un capăt la altul al țării. Opera a reușit în

1 Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor, Evoluții, moravuri și

La 17 martie 1929, la Târgu Jiu, sosea o nouă

1 Gabriela Popescu, Cimitirul Eroilor din Tîrgu-Jiu, în „Caietele

vezi soarele, salută-ne patria pe care noi credincioșii

Paris şi Şcoala de Aplicaţie de la Fontainbleau.1 A

1 Cornel Șomîcu, Se întâmplă în România… Bustul generalului

țumirea față de afirmațiile celor care susțineau că

1 I. Culcer, op. cit., p. 17.

Intenția generalului de a scurta frontul arma-

în toamna anului 1916 și retragerea conducerii armatei

În anul 1931, mormintele eroilor din cimitirul

1 Karl Stauss, op. cit., p. 71.

sumă urmând să fie asigurată de către autoritățile

,,Mormintele Eroilor”, Societatea ,,Funcţionarilor şi

1Cristian Grecoiu, Programul comemorării eroilor, din 10 iunie

că acest ostaș de elită s-a stins sărac și fără un cămin,

1„Gorjanul”, Târgu-Jiu, an XIV, nr. 24 – 25, din 9 iulie 1937, p.

depuse în cimitirul de la Tîrgu Jiu: lt. col. post-

1 S.J.A.N. Gorj, Fond Prefectura jud. Gorj, Pac. 67, Registru

Cimitirul Internațional al Eroilor

În ultimii 29 de ani, soarta Cimitirului Eroilor

informațiunile necesare identificării lor; toate indica-