ÎNDRUMĂTOR PENTRU UTILIZAREA SABOŢILOR DE MÂNĂ LA MANEVRRAREA

VAGOANELOR ÎN TRIAJELE CFR

1. Tipurile de saboţi ce se folosesc în triajele CFR

În triajele de cale ferată pentru oprirea vagoanelor de manevră sau micşorarea vitezelor la
moderator, sunt folosiţi saboţi de mână.
În funcţie de profilul şinelor ce se găsesc montate în triaje în prezent pe reţeaua CFR, sunt
folosiţi trei tipuri de saboţi şi anume:
a. saboţi tip I – folosiţi la şinele tip 30 şi 34,5
b. saboţi tip II – folosiţi la şinele tip 40 şi 49
c. saboţi tip III – folosiţi la şinele tip 45
Verificarea tipului de şină se va face după lăţimea ciupercii acesteia. Aceste dimensiuni sunt
date în fig. 1.
1.1. Caracteristicile principale ale fiecărui tip de sabot
1.1.1. Sabotul de tip I este construit în două variante:
a. sabot cu limba şi talpa separate;
b. sabot cu limba şi talpa dintr-o singură bucată (monobloc).
1.1.2. Sabotul de tip I cu limba şi talpa separate se compune din următoarele părţi
principale:
- sania sabotului;
- limba sabotului;
- caseta sabotului (tip cheson).
- Caracteristicile principale a acestui tip de sabot sunt:
- lungimea totală 541 mm;
- înălţimea la partea superioară a casetei este de 148 mm;
- deschiderea aripilor la sania sabotului (pe partea care vine în contact cu
şina ) 65 mm (fig.2.);
- înălţimea aripilor 22 mm;
- grosimea materialului din care se confecţionează sania sabotului 8 mm;
- grosimea materialului din care se fabrică limba sabotului 12 mm;
- calitatea materialului OL 38 STAS 500/69;
- caseta turnată din oţel OT 60-I

1.1.3. Sabotul tip I cu limba şi talpa dintr-o singură bucată (monobloc) se compune din:
- sania sabotului;
- caseta sabotului ( tip dublu T).
Caracteristicile principale a acestui tip de sabot sunt:
- lungimea totală 534 mm;
- înălţimea la partea superioară a casetei 148 mm;
- deschiderea aripilor la sania sabotului 65 mm;
- înălţimea aripilor 20 mm;
- grosimea materialului din care se fabrică sabotul 10 mm;
- calitatea materialului OLC 45;
- caseta turnată din OT 60-I.
1.1.4. Sabotul tip II se fabrică tot în două variante:
a. cu limba şi talpa separate;
b. cu limba şi talpa dintr-o singură bucată (monobloc).
Ambele variante de saboţi tip II cu aceleaşi caracteristici cu saboţii tip I cu următoarele
deosebiri:
- înălţimea aripilor sabotului este de 30 mm la sabotul varianta “a” şi 25 mm
la varianta “b”;
1
 - deschiderea aripilor este de 72 mm (fig.3).
1.1.5. Sabotul de tip III este cel mai utilizat în triajele de cale ferată.
El este construit în două variante şi anume:
a. sabot cu limba şi sania dintr-o singură bucată (monobloc)
b. sabot cu limba şi sania separate (nituite).
1.1.6. Sabotul cu limba şi talpa dintr-o singură bucată (monobloc) se compune din:
- sania sabotului;
- caseta sabotului ( dublu T sau cheson).
Caracteristicile principale a acestui tip de sabot sunt:
- lungimea totală 534 mm;
- înălţimea la partea superioară a casetei 148 mm;
- deschiderea aripilor la sania sabotului 78 mm (fig.4);
- înălţimea aripilor 25 mm;
- grosimea materialului din care se confecţionează sabotul 10 mm;
- calitatea oţelului OLC 45;
- casetele se toarnă din oţel OT 60-I.
1.1.7. În exploatare se găsesc saboţi cu talpa şi limba dintr-o singură bucată pe care sunt
montate casete tip cheson, provenite de la saboţii tip III, ce au existat în exploatare
până în anul 1968.
Aceşti saboţi au aceleaşi dimensiuni cu saboţii tip monobloc pe care sunt montate casete dublu T.
1.1.8. Sabotul tip III cu limba şi talpa separate se compune din:
- sania sabotului;
- limba sabotului;
- caseta sabotului (tip cheson).
Caracteristicile principale a acestui tip de sabot sunt:
- lungimea totală 537 mm;
- înălţimea la partea superioară a casetei 148 mm;
- deschiderea aripilor 78 mm (fig.5);
- înălţimea aripilor 30 mm;
- grosimea materialului din care se confecţionează sania sabotului este de 8
mm;
- grosimea limbii sabotului 12 mm;
- materialul din care se execută aceşti saboţi este OLC 45.

2. Primirea saboţilor la staţiile de triere

Expedierea saboţilor la staţiile de triere se face prin bazele de aprovizionare , conform comenzilor
emise de Regionale CFR.
2.1. Înainte ca aceşti saboţi să fie expediaţi la Bazele de Aprovizionare, ale direcţiei Aprovizionării
şi Desfacerii din MT, ei sunt recepţionaţi de organele de recepţie CF de pe lângă Uzina
Mecanică Buzău (conform normei interne de fabricaţie a saboţilor).
2.2. Pentru a evita unele evenimente de exploatare ce ar putea avea loc din cauza unor saboţi
necorespunzător executaţi de Uzina Mecanică Buzău şi care totuşi au trecut prin recepţia CFR,
este indicat ca organul de la staţia de triere care ia în primire saboţii expediaţi de Bazele de
aprovizionare să facă la fiecare sabot următoarele verificări:
2.3. La saboţii de tip I
a. cu un şablon confecţionat din tablă de oţel având forma din fig.6 se măsoară
deschiderea aripilor la saboţi. Măsurarea se face prin plimbarea acestui şablon pe toată lungimea
saniei partea interioară.
b. În cazul când şablonul nu merge la fel de uşor pe toată lungimea saniei, sabotul
este declarat necorespunzător.
c. Se observă dacă perniţele de la caseta saboţilor au buloanele de prindere şi dacă
acestea sunt asigurate cu şaibe şi cui spintecat.

2
 d. Se observă dacă materialul nu este crăpat în porţiunea nituită a saniei cu limba
sabotului.
e. Se observă dacă caseta se reazemă cu toată suprafaţa de aşezare pe sania
sabotului.
f. Se observă dacă perniţa reazemă cu toată suprafaţa de aşezare pe partea
superioară a casetei.
2.4. La saboţii de tip II
Se vor face aceleaşi verificări ca şi la saboţii de tip I punctul 2.3.
Deschiderea aripilor de la sania sabotului se va măsura cu un şablon care are dimensiunile din fig.7.
2.5. La saboţii de tip III
2.5.1. La saboţii tip III cu limba şi talpa dintr-o singură bucată (monobloc) sunt necesare a se
face următoarele verificări:
a. cu un şablon a cărui dimensiuni sunt arătate în fig.8, se verifică deschiderea
aripilor făcându-se aceleaşi constatări ca la punctul 2.3.
b. se observă dacă la partea nituită din faţa şi spatele casetei, nu au apărut crăpături
sau fisuri.
c. Se observă dacă caseta reazemă cu toată suprafaţa pe sania sabotului.
d. Se observă dacă la nituirile din faţa şi spatele casetei nu sunt crăpături.
2.5.2. Sabotul tip III cu limba şi talpa dintr-o singură bucată (monobloc) pe care se găseşte
montată caseta de tip cheson se fac verificările prevăzute la punctul 2.5.1. la care se
mai adaugă:
a. se observă dacă perniţa calcă uniform pe partea superioară a casetei;
b. se observă dacă perniţa este asigurată cu bulon şi cui spintecat.
2.5.3. La sabotul tip III cu limba şi talpa detaşabile, se vor face aceleaşi verificări ca la
punctul 2.3. Şablonul cu care se va verifica deschiderea aripilor este cel din fig. 8, care
se utilizează pentru toţi saboţii de tip III.
Una din defecţiunile constatate la saboţi conduc la nedarea în exploatare a acestora şi la sesizarea
scrisă a Bazei de aprovizionare care a livrat saboţii respectivi, precum şi a BAD, care va trebui să ia
măsuri de înlocuirea acestor saboţi cu alţii corespunzători.
Defecţiunile constatate BAD le va comunica Uzinei Mecanice Buzău şi recepţiei CFR din
uzină.

3. Utilizarea saboţilor în staţiile de triere

3.1. Utilizarea saboţilor la moderatoarele de viteză
Utilizarea saboţilor la moderatoarele de viteză se va face ţinându-se seama de tipul şinelor, din care
este construit moderatorul respectiv.
La şinele tip 30; 34,5 se va utiliza sabot tip I.
La şinele tip 40 şi 49 se va utiliza sabot tip II.
La şinele tip 45 se vor utiliza saboţi tip III de construcţie cu talpa şi limba detaşabile.
În cazul când construcţia moderatorului permite (cazul triajului Braşov) se pot utiliza la moderator
şi saboţi cu talpa şi limba dintr-o singură bucată (monobloc) pe care sunt montate caseta tip dublu
T.
Se va acorda o atenţie deosebită la aşezarea sabotului pe şină, care trebuie să fie perpendicular pe
axa şinei (aripile sabotului paralele cu suprafaţa laterală a ciupercii şinei). La moderator trebuie să
existe un număr suficient de saboţi, ca la moderarea vitezelor vagoanelor, un sabot să fie utilizat
succesiv la intervale de 5-10 minute. Aceasta în scopul ca sabotul după ultima întrebuinţare să aibă
un timp de răcire până la o nouă utilizare.
Pentru a nu avea evenimente de exploatare cauzate de saboţii de mână, împingerea
vagoanelor pe cocoaşe să se facă cu o viteză de până la 5 km/h, iar vagoanele grele (80 t) se vor
împinge vagon cu vagon. Viteza cu care vagoanele trebuie să atace sabotul în linia de triere nu va fi
mai mare de 15-20 km/h.
3.2. Utilizarea saboţilor în grupele de triere

3
În grupele de triere se utilizează tipul de saboţi corespunzători profilului de şină, după cum
urmează:
- sabot tip I la şinele tip 30-34,5;
- sabot tip II la şinele tip 40-49;
- sabot tip III la şinele tip 45.
Deoarece sabotul tip III, în construcţie monobloc cu casetă tip dublu T este mai robust, se
recomandă, ca în grupele de triere care sunt înzestrate în special cu şine tip 45 să se folosească acest
tip de sabot.
Se va urmări ca lucrătorii care manipulează aceşti saboţi la liniile din grupele de triere, să acorde o
atenţie deosebită aşezării sabotului pe şină, care se va face în aceleaşi condiţii ca la punctul 3.1.
La întrebuinţarea saboţilor trebuie să se respecte următoarele reguli:
a. saboţii nu trebuie să se aşeze pe şi între macazuri, inimi de încrucişare, treceri
de nivel, bascule pod, canale deschise, precum şi pe liniile care au zone cu eclise corniere;
b. saboţii se aşează pe linie, la o distanţă variabilă faţă de punctul la care
vagoanele trebuie oprite ţinându-se seama de viteza şi felul vagoanelor (2 osii, 4 osii, gol,
încărcat, etc.) greutatea vagoanelor şi starea timpului;
c. după aşezarea sabotului pe şină trebuie să se verifice lipirea limbii sabotului de
ciuperca şinei;
d. pe liniile în curbă, saboţii de mână trebuie aşezaţi de regulă pe firul din
interiorul curbei.
Şi în grupa de triere se va evita prinderea succesivă a vagoanelor cu acelaşi sabot, dacă acesta nu a
fost lăsat să se răcească 5-10 minute. Este necesară răcirea, deoarece la două prinderi succesive
temperatura sabotului poate creşte până la temperatura care duce la modificări de structuri în
material.

4. Defecte ce pot apare la saboţi

Funcţie de tipul sabotului, grosimea şi calitatea materialului din care sunt executaţi, la saboţi pot
apare defecţiuni care în cea mai mare parte conduc la scoaterea saboţilor din uz.
4.1. Defecte la saboţi
La saboţi pot apare următoarele defecte mai importante prevăzute în tabelă

Nr. Denumirea defectului Măsuri ce trebuie luate

crt.
1. Crăparea sau spargerea casetei Scoaterea sabotului din uz
Spargerea plăcuţei sau lipsa acesteia de la caseta Înlocuirea acesteia cu alta de la
2.
sabotului saboţii scoşi din uz
Crăparea casetei la niturile de prindere a acesteia Scoaterea sabotului din uz
3.
cu sania
4. Forfecarea a unui sau mai multor nituri Scoaterea sabotului din uz
5. Slăbirea sau ruperea limbii sabotului Scoaterea sabotului din uz
Crăparea sau ruperea saniei sabotului în dreptul Scoaterea sabotului din uz
6.
nituirii acesteia cu limba
Sabotul nu se mai aşează cu toată suprafaţa de Scoaterea sabotului din uz
7. alunecare pe şină (limba sau sania curbe sau
îndoite)
Uzarea limbii sabotului la vârful acesteia sub 1 Scoaterea sabotului din uz
8.
mm
Spargerea casetei tip cheson sau ruperea Scoaterea sabotului din uz
9.
mânerului
10. Slăbirea niturilor la casetă sau forfecarea acestora Scoaterea sabotului din uz
Rizuri la partea interioară a aripilor din cauza Scoaterea sabotului din uz
11.
bavurilor de la şine mai adânci de 4 mm
12. Pierderea bulonului de fixare a perniţei şi a Se înlocuiesc cu piese de la alţi
4
 cuiului spintecat saboţi
13. Ruperea sau crăparea limbii sabotului Scoaterea sabotului din uz
Ştirbituri la vârful limbii mai mari de 2 cm Scoaterea sabotului din uz
14.
lungime şi 1 cm lăţime

5. Măsuri de întreţinerea liniilor în grupele de triere

La şinele montate în liniile de triere, apar frecvent bavuri care atunci când au 3-4 mm în afara
ciupercii şinei trebuie tăiate de către organele L. În caz contrar acestea conduc la înţepenirea
saboţilor şi la trecerea roţii vagonului peste ei.
Sunt cazuri când din cauza traverselor care nu sunt bine consolidate, capetele şinelor la
joante se mişcă una faţă de alta producând denivelări care conduc iarăşi la blocarea saboţilor de
şină. Acest lucru trebuie îndepărtat prin burarea traverselor.
În triaje se găsesc montate şine provenite din exploatare care au uzuri diferite şi care la
joante formează un prag, care conduce la blocarea sabotului. Organele L care execută aceste lucrări,
la montarea sau revizuirea şinelor din triaje va ţine seama şi de acest aspect.
Pentru a se putea depista toate deficienţele legate de starea liniei, conducătorul staţiei
împreună cu picherul cel puţin odată la 6 luni, vor face verificarea tuturor liniilor de manevră,
stabilind dacă starea liniei permite alunecarea liberă a saboţilor, fără pericol de blocare. Deficienţele
constatate, vor fi consemnate într-un proces verbal, stabilindu-se termene de remedierea acestora.

Lăţimea ciupercii şinei la tipurile de linie:

Tip 65 - 72,8 mm;
Tip 49 - 66,8 mm;
Tip 40- 64 mm.

d. saboţi tip I – folosiţi la şinele tip 30 şi 34,5

e. saboţi tip II – folosiţi la şinele tip 40 şi 49
f. saboţi tip III – folosiţi la şinele tip 45