Evaluarea culorii în Medicina

Dentară – Studii experimentale

și aplicații clinice

Cluj-Napoca 2015
 CUPRINS

INTRODUCERE 7

STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII 9

1. Sisteme cromatice 11
1.1. O scurtă istorie a culorii 11
1.2. Sisteme bazate pe amestecul culorilor 13
1.3. Sisteme bazate pe percepţia culorilor 14
1.4. Sisteme bazate pe potrivirea dintre două culori: Sistemul CIE 15
2. Aprecierea culorii în Medicina Dentară 19
2.1. Culoarea şi proprietăţile optice ale dinţilor 19
2.2. Metode de apreciere a culorii dentare 20
3. Factorii care influenţează aprecierea culorii în Medicina Dentară 27
3.1. Factori dependenţi de observator 27
3.2. Factori independenţi de observator 29
4. Tipuri de iluminanţi si condiţiile de iluminare din cabinetul dentar 33
4.1. Iluminanţi standard 33
4.2. Condiţiile de iluminare din cabinetul dentar 34

CONTRIBUŢIA PERSONALĂ 37

1. Obiective generale 39

2. Studiul 1. Influenţa parametrilor culorii şi a tipului de iluminant asupra translucidităţii

unei mase ceramice 41
2.1. Introducere 41
2.2. Obiective 42
2.3. Material şi metodă 42
2.4. Rezultate 46
2.5. Discuţii 48
2.6. Concluzii 51
3. Studiul 2. Analiza instrumentală a culorii maselor ceramice utilizând două spectrofotometre
dentare 53
3.1. Introducere 53
3.2. Obiective 54
3.3. Material şi metodă 54
3.4. Rezultate 56
3.5. Discuţii 59
3.6. Concluzii 61
4. Studiul 3. Influenţa sursei de lumină şi a experienţei clinice asupra alegerii culorii dentare 63
4.1. Introducere 63
4.2. Objiective 64
4.3. Material şi metodă 65
4.4. Rezultate 67
4.5. Discuţii 69
4.6. Concluzii 71
5. Studiul 4. Comparaţie între parametrii culorii dentare la fumători şi nefumători 73
5.1. Introducere 73
5.2. Obiective 73
5.3. Material şi metodă 73
5.4. Rezultate 75
5.5. Discuţii 76
 5.6. Concluzii 77
6. Studiul 5. Aprecierea culorii dentare utilizând o nouă sursă de lumină cu spectru corectat 79
6.1. Introducere 79
6.2. Obiective 80
6.3. Material şi metodă 80
6.4. Rezultate 84
6.5. Discuţii 86
6.6. Concluzii 89
7. Studiul 6. Analiza şi reproducerea culorii dentare utilizând metode vizuale şi
instrumentale de apreciere a culorii 91
7.1. Introducere 91
7.2. Obiective 92
7.3. Material şi metodă 92
7.4. Rezultate 94
7.5. Discuţii 94
7.6. Concluzii 97

8. Concluzii generale 99

9. Originalitatea şi contribuţiile inovative ale tezei 101

REFERINŢE 103

Cuvinte cheie: culoare dentară, aprecierea culorii, aprecierea vizuală a culorii, aprecierea instrumentală a
culorii, chei de culori, spectroradiometru, spectrofotometru, mase ceramice, rășini compozite, parametrii
culorii, transluciditate, diferenţa de culoare, iluminant, sursă de lumină cu spectru corectat.

INTRODUCERE
În ultimele decenii, numărul tratamentelor stomatologice estetice a crescut datorită faptului că
pacienţii au devenit conștienţi de impactul social al unui zâmbet armonios. Percepţia pacienţilor în privinţa
propriului zâmbet este puternic corelată cu autopercepţia și încrederea în sine, prin urmare necesitatea
tratamentelor estetice poate varia semnificativ de la o persoană la alta. Cu toate acestea, principalul motiv
de prezentare în cabinetul stomatologic al pacienţilor care solicită tratamente estetice este legat de aspectul
și culoarea dinţilor.
Pe baza rezultatelor cercetării știinţifice în domeniul culorii dentare sau făcut recomandări în
vederea standardizării metodei vizuale de apreciere a culorii dentare, însă sunt încă multe aspecte care nu
sunt complet elucidate în privinţa percepţiei culorilor şi a factorilor care influenţează acest proces.
Aprecierea instrumentală a culorii dentare presupune utilizarea unor aparate electronice special
concepute în acest sens (spectrofotometre, colorimetre). Aceste instrumente au ca scop eliminarea
factorilor dependenţi de observator aferenţi metodei vizuale, însă şi acestea pot genera erori în special
datorită dificultătilor de poziţionare la nivelul structurilor dentare. În consecinţă, se recomandă ori de câte
ori este posibil utilizarea ambelor metode, vizuale şi instrumentale, în aprecierea culorii dentare.
Dificultatea în reproducerea culorii dentare utilizând materiale estetice constă în aprecierea,
alegerea şi comunicarea culorii dentare. În ultimii ani, proprietăţile optice ale materialelor dentare au fost
îmbunătăţite cu scopul unei mai bune potriviri între structurile dentare naturale şi materialele de
restaurare. În acest sens, au fost introduse în practica curentă o varietate de culori şi
opacităţi/translucidităţi, pentru majoritatea materialelor restaurative. Cu toate acestea, la ora actuală nu se
poate obţine o potrivire perfectă între dinţii naturali şi materialele de restaurare, în ceea ce priveşte
culoarea şi proprietăţile optice.
Unul din obiectivele principale ale acestei teze a fost analiza culorii şi a proprietăţilor optice ale
structurilor dentare naturale şi ale unor materiale de restaurare coronară (mase ceramice şi răşini
compozite) utilizând metode instrumentale. Măsurătorile spectroradiometrice au fost introduse recent în
cercetarea din domeniul medicinii dentare. Deşi aceste aparate furnizează date precise şi acurate, utilizarea
spectroradiometrelor este limitată la studii experimentale de laborator datorită dificultăţilor de poziţionare
în vederea efectuării unor măsurători clinice.
Spectrofotometrele dentare au fost introduse cu scopul utilizării acestora în vederea aprecierii
culorii dentare. Însă, erorile generate de aceste aparate nu trebuie neglijate, mai ales în situaţiile în care se
doreşte analiza unor suprafeţe dentare cu convexitate accentuată sau cu transluciditate crescută. Prin
urmare, un alt obiectiv al tezei de faţă a fost compararea celor două tipuri de aparate, spectroradiometre şi
spectrofotometre, în situaţia analizei unor eşantioane ceramice cu grade diferite de transluciditate, în
condiţii de laborator. Rezultatele acestui studiu furnizează de asemenea şi informaţii cu privire la algoritmi
matematici care pot fi utilizaţi în vederea stabilirii cantităţii de pulberi ceramice ce trebuie amestecate
pentru a obţine un anumit grad de transluciditate.
Condiţiile de iluminare din cabinetul de medicină dentară pot influenţa semnificativ procesul de
apreciere vizuală a culorii dentare. Standardizarea acestui proces prin utilizarea unor surse de lumină cu
spectru corectat poate minimiza efectul luminii ambientale, conducând astfel la o potrivire mai bună între
dinţii naturali şi materialele de restaurare. În acest scop, unul din studiile incluse în teza de faţă a vizat
aprecierea performanţei clinice a unei noi surse de lumină cu spectru corectat, furnizând astfel informaţii
cu privire la rolul filtrelor de polarizare în aprecierea vizuală a culorii dentare.
Pregătirea în domeniul aprecierii vizuale a culorii dentare poate conduce la îmbunătăţirea potrivirii
dintre structurile dentare şi materialele de restaurare. În consecinţă, medicii dentişti sunt mult mai
conştienţi decât pacienţii în ceea ce priveşte problemele legate de diferenţele de culoare. Pornind de la acest
fapt, un alt obiectiv a fost evaluarea opiniei medicilor şi pacienţilor privind diferenţele de culoare în cazul
tratamentelor protetice utilizând restaurări ceramice. Prin utilizarea ambelor metode de apreciere a culorii
dentare a fost posibilă cuantificarea diferenţelor de culoare existente între dinţii naturali şi restaurările
ceramice şi corelarea acestora cu opinia medicilor şi a pacienţilor în privinţa rezultatelor obţinute.
În esenţă, scopul acestei teze este să aducă noi informaţii privitoare la proprietăţile optice ale
structurilor dentare şi ale unor materiale de restaurare, îmbunătăţind astfel procesul de apreciere a culorii
dentare, fapt care poate conduce la rezultate estetice predictibile care să satisfacă cerinţele pacienţilor.
Măsurătorile spectroradiometrice cuprinse în studiului 1 au fost realizate în cadrul
Departamentului de Optică de la Universitatea din Granada, Spania, în timpul unei burse de cercetare
POSDRU de două luni (Nr. proiect 159/1.5/S/138776 cu titlul “Model colaborativ instituţional pentru
translarea cercetării ştiinţifice biomedicale în practica clinică – TRANSCENT”).

CONTRIBUŢIA PERSONALĂ

OBIECTIVE GENERALE

Obiectivele principale au fost următoarele: 1. de a analiza proprietăţile optice ale unor materiale
dentare (mase ceramice şi răşini compozite) utilizând diferite metode instrumentale de apreciere a culorii
spectroradiometre şi spectrofotometre); 2. de a analiza proprietăţile optice ale structurilor dentare şi de a
evalua rolul principalilor factori care influenţează aprecierea vizuală a culorii; 3. de a demonstra utilizând
metode instrumentale pentru analiza proprietăţilor optice, calitatea aprecierii vizuale a culorii în cazul
utilizării maselor ceramice pentru realizarea unor restaurări dentare.

Studiul 1. Influenţa parametrilor culorii şi a tipului de iluminant asupra

translucidităţii unei mase ceramice

Obiective

Obiectivul acestui studiu a fost de a analiza influenţa parametrilor culorii şi a tipului de iluminant
asupra translucidităţii unei mase ceramice feldspatice. Ipotezele nule au fost următoarele: 1. diferenţele
dintre parametrii culorii dentare nu influenţează transluciditatea masei ceramice; 2. cantitatea de masă
ceramică opacă nu influenţează valorile translucidităţii; 3. tipul de iluminant nu influenţează valorile
translucidităţii; 4. valorile translucidităţii calculate utilizând măsurătorile spectrofotometrice nu diferă de
cele calculate utilizând măsurătorile spectroradiometrice.
Material şi metodă

Unsprezece grupuri de discuri (10mm diametru/0.8mm grosime, 3discuri/grup) cu transluciditate

diferită au fost realizate amestecând o cantitate de pulbere ceramică transparentă (Noritake EX3 Tx0,
Noritake Kizai Co., Japan) cu o cantitate de pulbere ceramică opacă (A3 body).
Discurile ceramice au fost măsurate cu un spectrofotometru dentar (VITA Easyshade, VITA
Zahnfabrik, Germany) pe fundal alb şi negru în vederea înregistrării parametrilor culorii necesari pentru
calculul parametrului transluciditate (TP). Au fost efectuate câte trei măsurători pentru fiecare disc.
Măsurătorile au fost efectuate într-o incintă luminoasă (JUST LED Colour Viewing Light, JUST Normlicht,
Weilheim/Teck, Germany) în două condiţii diferite de iluminare: iluminant D65 şi A.
Un spectroradiometru non-contact (SpectraScan PR-704, Photo Research, USA) a fost utilizat
pentru a măsura valorile reflectanţei discurilor ceramice. Discurile au fost plasate în interiorul unei incinte
luminoase pe un suport cu o înclinaţie de 45° faţă de verticală, la o distanţă de 40 cm de spectroradiometru,
obţinând astfel o geometrie de iluminare/măsurare difuză/0°. Pentru calculul parametrilor CIE L*a*b* au
fost utilizaţi iluminantul standard D65 şi observatorul standard CIE 2°. Valorile parametrilor CIE L*a*b*
corespunzători iluminantului A au fost obţinuţi pe baza unor calcule colorimetrice utilizând valorile de
referinţă ale radianţei corespunzătoare acestui tip de iluminant.
Coeficientul de corelaţie Pearson a fost calculat între valorile parametrului transluciditate (TP) şi
valorile diferenţelor de luminozitate (ΔL*), saturaţie (ΔC*) şi ale parametrului cromatic a* (Δa*)şi b* (Δb*).
De asemenea, a fost calculat coeficientul de corelaţie şi între TP şi cantitatea de pulbere opacă (Sp). A fost
realizată şi o regresie liniară multiplă între TP ca variabilă dependentă şi ΔL*, ΔC*, Δa*, Δb*, Sp ca variabile
independente.

Rezultate

Valorile ΔL* au fost puternic corelate cu valorile TP. Mai mult decât atât, s-a găsit o corelaţie bună
între valorile TP şi Δb*, ΔC*, Sp. Însă, nu a putut fi demonstrată o corelaţie între TP şi Δa*.
Următoarele ecuaţii de regresie au fost obţinute: TP=-0.156*Sp+61.075, TP=0,974*ΔL*+1,724; TP=-
1,698*ΔC*+63,977; TP=-2,278*Δb*+69,556.
A fost găsită o diferenţă semnificativă între parametrii CIE L*a*b* înregistraţi cu cele două aparate,
în ambele condiţii de iluminare (p<0.001). Cu toate acestea, valorile parametrilor au fost puternic corelate
între ele: r=0.82 pentru iluminantul D65 şi r=0.87 pentru iluminantul A. De asemenea, valorile TP calculate
pentru cele două condiţii de iluminare au fost semnificativ diferite (p<0.001).

Concluzii

1. Valorile translucidităţii au fost influenţate de variaţia luminozităţii şi a parametrului cromatic b*;

2. Discurile cu o saturaţie mai crescută au avut valori mai scăzute ale translucidităţii;
3. Valorile translucidităţii au scăzut prin creşterea cantităţii de masă ceramică opacă;
4. Valorile măsurătorilor spectroradiometrice şi spectrofotometrice au fost semnificativ diferite, însă
puternic corelate între ele, pentru ambii iluminanţi testaţi.

Studiul 2. Analiza instrumentală a culorii maselor ceramice utilizând două

spectrofotometre dentare

Obiective

Obiectivele acestui studiu au fost: 1. evaluarea preciziei a două spectrofotometre dentare în

măsurarea parametrilor culorii unor eşantioane de ceramică; 2. de a evalua acurateţea unui
spectrofotometru dentar (ShadePilot) în înregistrarea parametrilor culorii unor eşantioane de ceramică.
Ipotezele nule au fost: 1. nu există diferenţă între cele două spectrofotometre în ceea ce priveşte
înregistrarea parametrilor culorii; 2. ambele spectrofotometre au aceeaşi precizie.
Material şi metodă

Au fost utilizate două spectrofotometre dentare: VITA Easyshade Advance (VEA) (VITA, Bad
Säkingen, Germany) şi ShadePilot (SP) (Degudent, Germany). Ambele sisteme au fost operate respectând
instrucţiunile producătorului, iar măsurătorile au fost efectuate de către un singur operator experimentat.
Toate măsurătorile au fost efectuate într-o cameră obscură, iar eșantioanele ceramice analizate au
fost plasate pe un fundal gri. În funcţie de culoare şi de gradul de transluciditate, eşantioanele au fost
împărţite în 6 grupe, fiecare având 5 eşantioane: MO0 (opacitate medie), HO0(opacitate crescută), LTA1
(transluciditate scăzută, culoare A1), LTBL1 (transluciditate scăzută, culoare BL1), HTA1 (transluciditate
crescută, culoare A1), HTBL1 (transluciditate crescută, culoare BL1). Câte cinci măsurători au fost efectuate
pentru fiecare eşantion pentru a înregistra parametrii CIE L*a*b*.
Datele înregistrate au fost analizate statistic pentru a determina care dintre aparate furnizează
măsurători mai precise.

Rezultate

Parametrii culorii înregistraţi cu cele două aparate au diferit semnificativ (p<0.05).

Spectrofotometrul VITA Easyshade Advance a furnizat măsurători mai precise pentru eşantioanele
ceramice analizate decât spectrofotometrul ShadePilot.
Diferenţa în înregistrarea parametrilor culorii cu cele două aparate a fost dependentă de gradul de
transluciditate al eşantioanelor. Diferenţele cele mai mari au fost înregistrate pentru eşantioanele din
grupul HO0, iar diferenţa cea mai mică a fost înregistrată pentru eşantioanele din grupul MO0. Cea mai mică
variaţie a parametrului de luminozitate a fost determinată pentru eşantioanele din grupul LTBL1, iar cea
mai mică variaţie a parametrilor cromatici a* şi b* a fost evidenţiată pentru eşantioanele MO0 şi respectiv
LTA1. Toate valorile diferenţelor de culoare au fost peste pragul de acceptabilitate clinică (ΔEab*= 3.46).

Concluzii

1. Parametrii culorii eşantioanelor ceramice au putut fi înregistraţi cu ambele spectrofotometre

dentare, spectrofotometrul VITA Easyshade demonstrând o precizie mai mare;
2. Au existat diferenţe semnificative între parametrii culorii înregistraţi cu cele două aparate,
diferenţele depinzând de tipul de eşantion analizat;
3. Pentru eşantioanele HO0 s-a înregistrat cea mai mare diferenţă, iar pentru eşantioanele MO0 s-a
înregistrat cea mai mică diferenţă.

Studiul 3. Influenţa sursei de lumină şi a experienţei clinice asupra alegerii culorii

dentare

Obiective

Obiectivele studiului au fost: 1. de a analiza influenţa experienţei clinice în aprecierea culorii unor
eşantioane de chei de culori; 2. de a analiza influenţa a două surse de lumină în aprecierea culorii unor
eşantioane de culori; 3. de a identifica regiunea din cheia de culori VITA Classical unde erorile de nepotrivire
pot sa apară cel mai frecvent.
Ipotezele nule au fost: 1. experienţa clinică nu influenţează aprecierea culorii; 2. Tipul sursei de
lumină nu influenţează aprecierea culorii.

Material şi metodă

Douăzeci şi opt de subiecţi cu vârste cuprinse între 19 şi 28 de ani au fost selectaţi pentru studiu
(14 studenţi şi 14 medici cu experienţă clinică de cel puţin 5-6 ani). În urma parcurgerii testului Ishihara,
subiecţii au demonstrat o vedere normală tricromată. În vederea determinării capacităţii de discriminare a
culorilor, subiecţii au fost rugaţi să împerecheze eşantioanele a două chei de culori VITA Classical, în două
condiţii standard de iluminare: D65 şi D50. Testele au fost efectuate în condiţii standardizate, în interiorul
unei incinte luminoase (JUST LED Colour Viewing Light, JUST Normlicht, Weilheim/Teck, Germany), pe un
fundal gri.
 Datele au fost analizate statistic pentru a investiga diferenţele dintre cele două grupuri în ceea ce
priveşte capacitatea de discriminarea a culorilor, dar şi pentru a determina influenţa tipului sursei de
lumină în aprecierea culorii eşantioanelor cheilor de culori.

Rezultate

Rezultatele testelor de alăturare a eşantioanelor nu au fost diferite pentru cele două grupe de
subiecţi (p<0.05). Nu s-au găsit diferenţe semnificative nici când rezultatele au fost analizate separat, pentru
cele două surse de lumină (p<0.05). În ceea ce priveşte capacitatea de discriminare a culorilor, majoritatea
studenţilor au avut capacitate medie de discriminare, în timp ce medicii au demonstrat o capacitate crescută
de discriminare a culorilor.
Tipul sursei de lumină nu a influenţat rezultatele testelor de alăturare a eşantioanelor, decât în
situaţia în care cele două grupe de subiecţi au fost analizate separat. Astfel, în cadrul grupului de studenţi,
tipul sursei de lumină a influenţat rezultatele testelor, pentru iluminatul D50 obţinându-se rezultate mai
slabe.
Când subiecţii incluşi în studiu au fost împărţiţi în funcţie de capacitatea de discriminare a culorilor,
s-a constatat că doar rezultatele subiecţilor cu capacitate scăzută de discriminare au fost influenţate de tipul
sursei de lumină.
Cel mai frecvent, s-au constatat următoarele erori de alăturare: C2-D4 (11 subiecţi – 39.28%), B3-
B4 (11 subiecţi – 39.28%) şi B3-A3.5 (8 subiecţi – 28.75%).

Concluzii

1. Experienţa clinică nu a influenţat rezultatele testelor de apreciere a culorii eşantioanelor cheii de

culori VITA Classical;
2. Tipul sursei de lumină a influenţat aprecierea culorilor doar în cazul studenţilor şi a subiecţilor cu
capacitate scăzută de discriminare a culorilor;
3. Eşantioanele cu saturaţie crescută şi luminozitate scăzută au fost cel mai greu de alăturat.

Studiul 4. Comparaţie între parametrii culorii dentare la fumători şi nefumători

Obiective

Obiectivul acestui studiu a fost de a analiza parametrii culorii dinţilor frontali, în cadrul a două
grupuri de subiecţi, fumători şi nefumători. Ipoteza nulă a fost că parametrii culorii la nivelul dinţilor
frontali nu diferă la pacienţii fumători faţă de cei nefumători.

Material şi metodă

Au fost incluşi în studiu 42 de subiecţi (21 nefumători, 21 fumători) cu vârsta cuprinsă între 18-26
ani. Criteriile de includere au fost: igienă orală bună, dentaţie normală, fără înghesuiri, absenţa
tratamentelor de albire în antecedente, absenţa restaurărilor în zona frontală maxilară; iar în plus, pentru
grupul de fumători, o perioadă de cel puţin un an de consum de ţigări, minim 5/zi.
Spectrofotometrul VITA Easyshade a fost utilizat pentru înregistrarea culorii dentare şi a
parametrilor CIE L*a*b*, saturaţie (C*) şi nuanţă (h°). A fost utilizat modul de înregistrare globală a culorii
dentare şi au fost efectuate câte cinci măsurători pentru fiecare dinte.
Datele înregistrate au fost analizate statistic pentru a investiga diferenţele între parametrii culorii
între cele două grupuri de subiecţi.
Rezultate

Culorile corespunzătoare cheii de culori VITA Classical cel mai frecvent înregistrate în cadrul
grupului de nefumători au fost B2 (30.95%) şi A1 (42,85%), în timp ce în cadrul grupului de fumători cel
mai frecvent au fost observate următoarele culori: D2 (23.80%) şi B2 (33.33%).
În ceea ce priveşte cheia VITA 3D Master, cel mai frecvent au fost înregistrate următoarele culori:
2M1 (21.42%) pentru grupul de nefumători şi 2M1.5 (16.66%) pentru grupul de fumători.
În cadrul grupului de nefumători s-au observat valori mai mici ale parametrilor cromatici a*, b* şi
C*, dar pentru parametrul L* au fost observate valori mai mari în comparaţie cu grupul de fumători.

Concluzii

1. Dinţii subiecţilor fumători au avut culori mai saturate, aparţinând regiuni roşii-gălbui a spaţiului
culorii dentare;
2. Nu s-au găsit diferenţe semnificative statistic între parametrii luminozitate, între cele doua grupuri
de subiecţi.

Studiul 5. Aprecierea culorii dentare utilizând o nouă sursă de lumină cu spectru

corectat

Obiective

Obiectivul acestui studiu a fost de a evalua perfomanţa observatorilor în aprecierea culorii dentare
utilizând o nouă sursă de lumină cu spectru corectat şi filtru polarizant. Ipotezele nule au fost următoarele:
1. performanţa subiecţilor nu a fost influenţată de utilizarea sursei de lumină; 2. tipul cheii de culori utilizate
şi caracteristicile subiecţilor precum sexul sau capacitatea de discriminare a culorilor nu influenţează
rezultatele alegerii culorii.

Material şi metodă

Douăzeci şi şase subiecţi cu vârsta cuprinsă între 18-26 ani au fost incluşi în studiu (9 bărbaţi şi 17
femei). Subiecţii au avut grade diferite de educaţie în domeniul medicinii dentare: 20 studenţi şi 6 rezidenţi.
Toţi subiecţii au demonstrat vedere normală tricromată parcurgând testul Ishihara. Pentru a determina
capacitatea de discriminare a subiecţilor, aceştia au trebuit să efectueze un test de calibrare conform
standardului ISO 28642/2011. Doar subiecţii care au demonstrat abilitate medie sau crescută au fost incluşi
mai departe în studiu.
Subiecţii au avut experienţă limitată în alegerea culorii, astfel înainte de începere studiului propriu-
zis subiecţii au fost instruiţi de către un medic experimentat în privinţa metodelor de alegere a culorii şi a
factorilor care pot influenţa acest proces.
În cadrul studiului propriu-zis subiecţii au trebuit să aprecieze culoarea dinţilor frontali maxilari ai
unui pacient, utilizând cheile de culori VITA Classical şi 3D Master. Testele de apreciere a culorii au fost
efectuate într-un cabinet stomatologic, în trei zile diferite, în acelaşi interval orar (10am-2pm). Iluminarea
din cabinetul stomatologic a fost reprezentată de lumină naturală şi lumină artificială generată de tuburi
fluorescente. Subiecţii au trebuit să aleagă culoarea dentară în trei condiţii diferite de iluminare: (A) în
condiţiile obişnuite de iluminare din cabinet; (B) în condiţiile obişnuite din cabinet dar utilizând noua sursă
de lumină cu spectru corectat; (C) în condiţiile obişnuite din cabinet, utilizând noua sursă de lumină cu
spectru corectat, având filtrul de polarizare ataşat.
Pe baza diferenţelor de culoare existente între culorile selectate şi cele de referinţă, s-a calculat un
scor pentru fiecare condiţie de iluminare (ΣΔEab*).
Rezultate

Doisprezece subiecţi au avut capacitate ridicată de discriminare a culorilor, 9 subiecţi au avut

capacitate medie, iar 5 subiecţi au avut capacitate scăzută. Astfel, doar subiecţii cu capacitate medie sau
ridicată au continuat mai departe studiul (21 de subiecţi, 5 bărbaţi şi 16 femei).
Scorurile calculate pentru fiecare condiţie de iluminare au fost semnificativ diferite (p<0.001). În
situaţia în care a fost utilizată sursa de lumină cu spectru corectat s-au obţinut cele mai bune rezultate. De
asemenea, au fost obţinute rezultate mai bune când a fost utilizată cheia de culori VITA Classical. În ceea ce
priveşte regiunile dentare de la nivelul suprafeţei vestibulare, cele mai mari dificultăţi în aprecierea culorii
au fost observate pentru treimea incizală. Între cei trei dinţii frontali analizaţi (incisiv central, incisiv lateral,
canin) nu s-au găsit diferenţe semnificative statistic.
Sexul subiecţilor a influenţat semnificativ rezultatele alegerii culorii, femeile demonstrând o
capacitate mai bună de apreciere. De asemenea, capacitatea de discriminare a influenţat semnificativ
rezultatele alegerii culorii, subiecţii cu capacitate crescută de discriminare demonstrând rezultate mai bune.

Concluzii

1. Abilitatea observatorilor de a aprecia culoarea dentară a fost mult îmbunătăţită în situaţia utilizării
noii surse de lumină cu spectru corectat. Filtrul de polarizare ataşabil acestei lămpi este util pentru
a identifica detaliile şi zonele de transluciditate de la nivelul structurilor dentare, însă nu
îmbunătăţeşte rezultatele procesului de apreciere a culorii;
2. Tipul cheii de culori, sexul şi capacitatea de discriminarea a culorilor au fost factori care au
influenţat rezultatele alegerii culorii.

Studiul 6. Analiza şi reproducerea culorii dentare utilizând metode vizuale şi

instrumentale de apreciere a culorii

Obiective

Scopul acestui studiu a fost de a evalua prin metode vizuale şi instrumentale capacitatea
restaurărilor integral ceramice şi metalo-ceramice de a reproduce culoarea dentară dorită. De asemenea, a
fost evaluată şi opinia medicului şi a pacienţilor în privinţa rezultatului final obţinut.

Material şi metodă

Treizeci şi patru dinţi (9 pacienţi) au fost restauraţi utilizând coroane de înveliş metalo-ceramice
sau integral ceramice (17 coroane integral ceramice, 3 faţete, 14 coroane metalo-ceramice). Pacienţii
selectaţi care s-au adresat cabinetului stomatologic au prezentat următoare motive: înlocuirea unor
coroane de înveliş necorespunzătoare, fracturi coronare, abrazii extinse, discromie. Alegerea între tipul de
coroane de înveliş s-a făcut pe baza indicaţiei clinice şi în funcţie de dorinţele pacienţilor.
Culoarea dentară a fost apreciată vizual utilizând o cheie de culori VITA Classical. Dinţii de referinţă
pentru alegerea culorii viitoarelor restaurări au fost fie dinţii vecini, fie dinţii contra-laterali. Etapele de
alegerea a culori au fost efectuate în cabinetul stomatologic, în condiţii de iluminare uzuale.
Spectrofotometrul VITA Easyshade a fost de asemenea utilizat în aprecierea instrumentală a culorii.
S-au efectuat câte cinci măsurători pentru fiecare dinte de referinţă, iar dacă culoarea înregistrată nu era
identică cu cea determinată vizual, procesul se relua până se ajungea la un consens.
Pentru a facilita comunicarea culorii laboratorului de tehnică dentară, s-au realizat o hărţi de culori
şi imagini digitale cu ajutorul unei camere foto DSLR. În cazul restaurărilor integral ceramice a fost
comunicată şi culoarea bontului dentar.
După realizarea şi cimentarea coroanelor de înveliş culoarea dentară a fost apreciată din nou,
utilizând ambele metode. De asemenea, a fost calculată diferenţa de culoare între restaurarea finală şi dinţii
de referinţă. Opinia medicului şi a pacienţilor în privinţa rezultatului final a fost evaluată utilizând o scală
cu trei nivele: excelentă, bună, acceptabilă.
Rezultate

Pentru restaurările metalo-ceramice valoarea ΔEab* a fost cuprinsă între 3.1-7.6 (media 4.72), în
timp ce pentru coroanele integral ceramice valoarea ΔEab* a fost cuprinsă între 0.3-4.1 (media 3.17).
O diferenţă statistic semnificativă a fost găsită între valorile ΔE ab* calculate pentru cele două tipuri
de restaurări (p<0.001). Opinia pacienţilor în privinţa rezultatului final a fost mai slab corelată cu valorile
ΔEab* (r=0.632) decât în cazul medicului (r=0.823).

Concluzii

1. Ambele tipuri de restaurări ceramice au reabilitat cu succes funcţiile orale alterate;

2. Cu toate acestea, coroanele de înveliş integral ceramice au avut o performanţă estetică superioară
celor metalo-ceramice, valorile ΔEab* fiind semnificativ mai mici în acest caz;
3. Opinia medicului şi a pacienţilor în privinţa rezultatului final a fost diferită, pacienţii fiind mai
toleranţi la diferenţele mici de culoare decât medicul;
4. Ori de câte ori se doreşte aplicarea unei restaurări estetice se recomandă utilizarea ambelor
metode de apreciere a culorii, deoarece aceste metode sunt complementare şi pot conduce la
rezultate estetice predictibile.

CONCLUZII GENERALE

1. Măsurătorile spectroradiometrice şi spectrofotometrice au furnizat date diferite în urma analizei

eşantioanelor ceramice, dar puternic corelate între ele, pentru ambele tipuri de iluminanţi testaţi;
2. Transluciditatea materialelor ceramice feldspatice a fost influenţată de variaţia parametrului
luminozitate şi a parametrului cromatic b*, discurile cu saturaţie crescută având transluciditate
scăzută. Prin creşterea cantităţii de masă ceramică opacă, valorile translucidităţii au scăzut;
3. Parametrii culorii maselor ceramice pe bază de disilicat de litiu au putut fi înregsitrate cu ambele
tipuri de spectrofotometre dentare (de contact şi non-contact); însă spectrofotometrul VITA
Easyshade Advance a arătat o precizie mai mare de măsurare;
4. Diferenţe semnificative statistic au fost găsite între parametrii culorii înregistraţi cu cele două
spectrofotometre dentare, cu variaţii dependente de gradul de opacitate a maselor ceramice
analizate.
5. În urma analizei proprietăţilor optice ale structurilor dentare, s-a constatat că dinţii subiecţilor
fumători au o saturaţie mai ridicată decât a celor nefumători, cu nuanţe cuprinse în aria gălbui-
roşiatică a spaţiului culorilor dentare. Cu toate acestea, nu au fost găsite diferenţe în ceea ce
priveşte parametrul luminozitate între subiecţii fumători şi nefumători.
6. Tipul iluminantului a influenţat semnificativ rezultatele alegerii culorii în cazul subiecţilor fără
experienţă clinică şi a celor cu capacitate scăzută de discriminare a culorilor. Eşantioanele cheilor
de culori cu saturaţie crescută şi valori apropiate de luminozitate au generat cele mai multe erori
de alăturare;
7. Noua sursă de lumină cu spectru corectat testată a diminuat efectul luminii ambientale şi a condus
la rezultate mai bune ale alegerii culorii, în condiţii clinice;
8. Filtrul de polarizare ataşabil noii surse de lumină cu spectru corectat este un mijloc eficient de
vizualizarea a detaliilor şi a zonelor de transluciditate de la nivelul dinţilor, însă utilizarea acestuia
nu a condus la îmbunătăţirea rezultatelor alegerii culorii;
9. Tipul cheii de culori utilizate în timpul alegerii culorii, sexul şi capacitatea de discriminare a
observatorilor au fost factori care au influenţat rezultatele alegerii culorii;
10. Ambele tipuri de restaurări, integral ceramice şi metalo-ceramice, au reabilitat cu succes funcţiile
orale alterate. Cu toate acestea, coroanele de înveliş integral ceramice au demonstrat o performanţă
estetică superioară celor metalo-ceramice prin existenţa unor diferenţe de culoare mai mici între
acestea şi dinţii de referinţă;
 11. Opiniile pacienţilor şi a medicului în privinţa rezultatului final al tratamentelor protetice utilizând
coroane ceramice au fost diferite, pacienţii fiind mai toleranţi decât medicii la diferenţele mici de
culoare;
12. Ori de câte ori se doreşte aplicarea unei restaurări estetice se recomandă utilizarea ambelor
metode de apreciere a culorii, deoarece aceste metode sunt complementare şi pot conduce la
rezultate estetice predictibile.

ORIGINALITATEA ŞI CONTRIBUŢIILE INOVATIVE ALE TEZEI

Originalitatea tezei de faţă constă într-o abordare bidirecţională în ceea ce priveşte aprecierea
culorii dentare: utilizarea metodelor vizuale subliniind caracterul subiectiv şi factorii ce influenţează
rezultatele alegerii culorii, şi utilizarea metodelor instrumentale, prin testarea mai multor tipuri de aparate
pentru înregistrarea culorii dentare.
Un aspect de originalitate îl reprezintă utilizarea unor noi materiale ceramice care au fost
caracterizate din punct de vedere optic datorită unei strânse colaborări cu fizicieni specializaţi în domeniul
culorii şi al proprietăţilor optice. Această colaborare a făcut posibilă înţelegerea unor probleme şi dificultăţi
legate de aprecierea culorii în medicina dentară.
Utilizarea algoritmilor matematici a explicat variaţia parametrului transluciditate într-un material
ceramic experimental prin variaţiile parametrilor luminozitate şi saturaţie. Rezultatele acestui studiu pot fi
utilizate ca punct de plecare în selecţia şi amestecul maselor ceramice pentru a obţine gradul de
transluciditate/opacitate dorit.
De asemenea, a fost găsită o corelaţie puternică între măsurătorile spectroradiometrice şi
spectrofotometrice pentru masele ceramice analizate, aceste rezultate dovedind faptul că
spectrofotometrele dentare pot fi utilizate cu succes pentru a obţine date precise şi acurate în ceea ce
priveşte parametrii culorii. Aceste rezultate sunt importante deoarece spectrofotometrele dentare sunt
aparate de măsurare uşor de folosit şi practice, recomandate a fi utilizate în cabinetele de medicină dentară.
Performanţa unei noi surse de lumină cu spectru corectat recomandată pentru alegerea culorii a
fost evaluată din punct de vedere clinic, noi informaţii fiind aduse domeniului medicii dentare estetice, la
ora actuală neexistând date în literatura de specialitate în privinţa acestui tip de aparat. Mai mult decât atât,
acest studiu a primit premiul 2014 SCAD VITA Award for Excellence in Research Related to Color and
Appearance in Esthetic Dentistry – Junior Faculty Category oferit de către Society for Color and Appearance
in Dentistry în cadrul întâlnirii anuale de la Chicago, SUA, în perioada 2-4 octombrie 2014.
Un alt aspect de originalitate al acestei teze este utilizarea ambelor metode, vizuale şi
instrumentale, pentru alegerea şi reproducerea culorii dentare, cuantificând astfel în mod obiectiv
rezultatele tratamentelor protetice prin coroane de înveliş ceramice, şi corelând proprietăţile optice ale
restaurărilor cu opinia medicului şi a pacienţilor.
Colour Evaluation in Dentistry –
Experimental Studies and Clinical
Applications
 TABLE OF CONTENTS
INTRODUCTION 7
CURRENT STATE OF KNOWLEDGE 9
1. Colour Systems 11
1.1. A Brief History of Colour 11
1.2. Systems Based on Colour Mixing 13
1.3. Systems Based on Colour Perception 14
1.4. Systems Based on Colour Matching: The CIE System 15
2. Shade Selection in Dentistry 19
2.1. Colour and Optical Properties of Teeth 19
2.2. Shade Selection Methods 20
3. Factors Influencing Shade Selection in Dentistry 27
3.1. Factors Related to the Observer 27
3.2. Factors Non-Related to the Observer 29
4. Illuminants and Lighting Conditions in the Dental Office 33
4.1. Standard Illuminants 33
4.2. Lighting Conditions for Shade Selection in the Dental Office 34

PERSONAL CONTRIBUTION 37
1. General Objectives 39
2. Study 1. The Influence of Colour Parameters and Type of Illuminant on the Translucency
of a Ceramic Material 41
2.1. Introduction 41
2.2. Objectives and Research Hypotheses 42
2.3. Materials and Methods 42
2.4. Results 46
2.5. Discussion 48
2.6. Conclusions 51
3. Study 2. Instrumental Colour Evaluation of Ceramic Materials by using Two Dental
Spectrophotometers 53
3.1. Introduction 53
3.2. Objectives and Research Hypotheses 54
3.3. Materials and Methods 54
3.4. Results 56
3.5. Discussion 59
3.6. Conclusions 61
4. Study 3. Influence of Light Source and Clinical Experience on Shade Matching 63
4.1. Introduction 63
4.2. Objectives and Research Hypotheses 64
4.3. Materials and Methods 65
4.4. Results 67
4.5. Discussion 69
4.6. Conclusions 71
5. Study 4. Comparison of Dental Colour Parameters between Non-smoker and Smoker
Subjects 73
5.1. Introduction 73
5.2. Objectives and Research Hypothesis 73
5.3. Materials and Methods 73
5.4. Results 75
5.5. Discussion 76
5.6. Conclusions 77
6. Study 5. Shade Matching Performance Using a New Light-Correcting Device 79
6.1. Introduction 79
6.2. Objectives and Research Hypotheses 80
6.3. Materials and Methods 80
6.4. Results 84
6.5. Discussion 86
 6.6. Conclusions 89
7. Study 6. Assessment and Reproduction of Dental Shade by Using Visual and Instrumental
Shade Selection Methods 91
7.1. Introduction 91
7.2. Objectives and Research Hypotheses 92
7.3. Materials and Methods 92
7.4. Results 94
7.5. Discussion 94
7.6. Conclusions 97
8. General Conclusions 99
9. Originality and Innovative Contributions of the Thesis 101

REFERENCES 103

Keywords: dental colour, colour selection, visual colour selection methods, instrumental colour selection
methods, shade guide, spectroradiometer, spectrophotometer, ceramic materials, composite resins, colour
parameters, translucency, color difference, illuminant, light-correcting device.

INTRODUCTION
In the last decades, the number of aesthetic dental treatments increased, since patients became
aware of the social impact of a beautiful smile. Patients’ perception about their own smile is strongly related
to self-perception and self-esteem, therefore the aesthetic treatment needs may vary greatly from one
person to another. However, when patients address to the dental offices for aesthetic treatments, one of the
chief complaints is related to their tooth color.
Based on scientific research, recommendations have been made to standardize the visual colour
selection, but still there are matters that are not fully understood regarding the colour perception and the
factors that are influencing this process.
Instrumental colour selection assumes the use of electronic devices that are specially designed to
record tooth colour (spectrophotometers, colorimeters). These instruments are aimed to eliminate the
inconsistencies of visual colour selection. However, these electronic devices are also subject to errors, and
thus it is recommended that both visual and instrumental shade selection methods to be used, whenever
possible.
The challenge in reproducing the missing tooth structures using aesthetic restorative materials
stands in the colour selection and colour communication processes. Improvements have been made to the
optical properties of dental materials with the aim to better match the appearance of natural dental
structures. In this respect, a wide range of colours and opacities/translucencies are available for almost all
types of aesthetic dental materials like composite resins or ceramics. Yet, a perfect match between a
restorative material and natural dental structures cannot be achieved.
One of the main objectives of the present thesis was to assess the optical properties of natural
dental structures and different dental materials (ceramic materials and composite resins) such as color
parameters and translucency by using various instrumental methods. Spectroradiometric measurements
are more recently introduced in dental research. Despite the fact that they give accurate and reliable colour
data, the use of spectroradiometers is limited to laboratory studies due to the difficulties in creating a
standardized set-up for intra-oral measurements.
Dental spectrophotometers were developed with the aim to be used in the clinical practice, for
colour selection purposes. However, due to the difficulties related to positioning of this instruments on the
surfaces of teeth and to the characteristics of dental structures (convex, translucent structures)
measurement errors cannot be overlooked. Therefore, one of the aims of the present thesis is to assess
whether spectroradiometric and spectrophotometric measurements are correlated when translucent
ceramic samples are analysed, in laboratory conditions.
The results of this research also offer information regarding mathematical algorithms than can be
used for blending ceramic powders in order to obtain different translucencies/opacities with high accuracy.
Factors such as lighting conditions and illuminants can significantly influence the visual color
selection in the dental office. Standardizing this process by using light-correcting devices that minimize the
effect of environmental lighting can lead to a better match between restorative materials and dental
structures. Based on these matters, the clinical performance of a new light correcting device was tested in
one of the studies included in the present thesis and important information was obtained regarding the role
of polarizing filters in colour selection.
Training in colour selection can also improve the results of visual colour matching; therefore,
dentists should be more aware than patients to issues related to colour differences. Starting from this
presumption, an objective of the present thesis was to evaluate patients’ and dentists’ opinion regarding
colour differences when ceramic restorations are placed. By using both visual and instrumental colour
selection methods in this clinical protocol, it was possible to objectively quantify the inherent color
differences existing between natural teeth and restorations, and to correlate them with patients’ and
dentists’ opinion. Thus, consistent information was provided regarding the differences in colour perception
between observers with different background in colour selection.
In essence, the aim of the present thesis is to bring new information related to the optical properties
of dental structures and dental materials that can improve the colour evaluation process leading thus
towards predictable aesthetic results, and consequently to the satisfaction of patients.
Spectroradiometric measurements included in study 1 were performed in the Department of
Optics, at University of Granada, Spain, during a two months Ph.D. scholarship funded by POSDRU grant no.
159/1.5/S/138776 grant with the title “Model colaborativ instituţional pentru translarea cercetării
ştiinţifice biomedicale în practica clinică – TRANSCENT”.

PERSONAL CONTRIBUTION

GENERAL OBJECTIVES
The main objectives were: 1. to assess the optical properties of the dental materials (ceramic
materials and composite resins) such as colour parameters and translucency, by using various instrumental
methods (spectroradiometer and dental spectrophotometer); 2. to assess the optical properties of human
dentition and to analyse the main factors that influence the results of the visual color selection, and 3. to
demonstrate, using instrumental colour measurement methods for optical properties assessment, the
quality of shade matching when ceramic materials were used in restorative treatments.

Study 1. The Influence of Colour Parameters and Type of Illuminant on the

Translucency of a Ceramic Material

Objectives and Research Hypotheses

The aim of the present study was to determine the influence of colour parameters and the type of
illuminant on the translucency of a feldspathic ceramic material. The null hypotheses were: 1. The
differences in colour parameters did not influence the translucency; 2. The amount of shaded porcelain did
not influence translucency values; 3. The type of illuminant did not influence translucency values; 4.
Translucency values calculated using the parameters recorded with a dental spectrophotometer do not
differ from those recorded with a spectroradiometer.

Materials and Methods

Transparent feldspathic layering porcelain (Noritake EX3 Tx0, Noritake Kizai Co., Japan) was
blended with different concentrations of shaded porcelain (A3 body) to obtain 11 groups of disks (10mm
diameter/0.8mm thickness, 3 disks/group) with gradual changes in translucency.
Ceramic disks were measured with a dental spectrophotometer (VITA Easyshade, VITA Zahnfabrik,
Germany) and CIE L*a*b* and chroma (C*) parameters were recorded over black and white ceramic tiles.
Three measurements were recorded for each disk, under D65 and A illuminants of a viewing booth (JUST
LED Colour Viewing Light, JUST Normlicht, Weilheim/Teck, Germany).
A non-contact spectroradiometer (SpectraScan PR-704, Photo Research, USA) was used to record
the reflectance values of all ceramic disks. The disks were placed inside a viewing booth on a custom-built
stand (45° inclination from a vertical axis) positioned at a distance of 40 cm from the spectroradiometer,
obtaining thus a diffuse/0° illuminating/measuring geometry. A CIE D65 standard illuminant was used
during the measurements and CIE 2° colourimetric standard observer was used for calculating the CIE
L*a*b* colour coordinates. CIE L*a*b* values of the ceramic disks corresponding to CIE A standard
illuminant, were obtained by colourimetric calculations based on reference values of radiance for this type
of illuminant.
 Descriptive statistics and Pearson correlation coefficients were computed between translucency
values and ΔL*, Δa*, Δb*, ΔC*, as well as between translucency values (TP) and the concentration of shaded
porcelain (Sp). Multiple linear regression analysis between TP as a dependent variable and ΔL*, Δa*, Δb*,
ΔC* and Sp as independent variables was also performed.

Results

ΔL* values were highly correlated with TP values. Moreover, a negative high correlation between TP
and Δb*, and TP and ΔC*, and TP and Sp was also observed. No significant correlation was found between
TP and Δa*.
Regression equation for TP and Sp was computed as follows: TP=-0.156*Sp+61.075, meaning that if
raising the amount of shaded porcelain (Sp) by 1%, TP value will drop by 15,6%.
Correspondingly, the following equations were calculated for TP and ΔL*, TP and ΔC*, TP and Δb*:
TP=0,974*ΔL*+1,724; TP=-1,698*ΔC*+63,977; TP=-2,278*Δb*+69,556.
A significant difference was found between the CIE L*a*b* colour parameters recorded with the two
colour measurement systems, for both illuminants tested (p<0.001). However, the values recorded were
highly correlated: r=0.82 for illuminant D65 and r=0.87 for illuminant A. A significant difference between
TP values recorded under the two illuminants was found as well (p<0.001).

Conclusions
1. Translucency was influenced by the changes in lightness and yellow–blue coordinate;
2. Disks that were more chromatic showed lower translucency values;
3. By increasing the amount of shaded porcelain, translucency values dropped;
4. Spectroradiometric and spectrophotometric measurements were different but highly correlated,
for both illuminants tested.

Study 2. Instrumental Colour Evaluation of Ceramic Materials by using Two Dental

Spectrophotometers

Objectives and Research Hypotheses

The aim of the present study was: 1. to evaluate the precision of two dental spectrophotometers in
assessing the colour parameters of ceramic materials; 2. to assess the accuracy of a dental
spectrophotometer (Shade Pilot) for analysing colour parameters of lithium-disilicate ceramic materials.
The null hypotheses were: 1. There is no difference between the colour parameters recorded with
the two spectrophotometers; 2. There is no difference in the precision of the two spectrophotometers.

Materials and Methods

Two commercially available systems were evaluated: VITA Easyshade Advance (VEA) (VITA, Bad
Säckingen, Germany) and Shadepilot (SP) (Degudent, Germany). Both systems were operated according to
the manufacturers’ instructions. The systems were allowed to warm up 15 minutes before measurements.
A single trained operator performed all measurements under standardized test conditions.
Measurements of lithium-disilicate ceramic ingots (Ivoclar Vivadent, Schaan, Liechtenstein) were
performed in a dark room on a grey background. According to the shade and to the level of translucency,
the ceramic samples were divided in 6 groups, each containing 5 samples: MO0 (medium opacity), HO0
(high opacity), LTA1 (low translucency, shade A1), LTBL1 (low translucency, shade BL1), HTA1 (high
translucency, shade A1) and HTBL1 (high translucency, shade BL1). Five measurements were performed
for each ceramic sample with both devices and CIE L*a*b* colour parameters, chroma and hue angle were
recorded.
Recorded data were analysed graphically and with the Shapiro-Wilk test for the relevance of
normal distribution. Intra-class correlation coefficients were calculated for both spectrophotometers in
order to estimate the precision of these instruments in assessing the colour parameters of lithium disilicate
ceramics. Two-way multivariate analysis of variance test (two-way MANOVA) was used to analyse the
differences in colour parameters between the two dental spectrophotometers in each ceramic group.
Results
In our study, both dental spectrophotometers tested had high intra-class correlation coefficients,
VEA presenting slightly higher values than SP. Furthermore, the confidence intervals indicated that SP
exhibited larger variability than VEA, suggesting that VEA has higher precision in recording colour
parameters of lithium-disilicate ceramic materials.
All colour parameters recorded with the SP differed significantly from those recorded with the VEA,
for each type of ceramic ingot assessed. By this, both null hypotheses were rejected.
The significant interaction effect found between the devices and the ceramic materials shows that
the difference between the colour parameters recorded with the two spectrophotometers varies depending
on the type of ceramic material assessed. The highest differences were calculated for HO0 and the lowest
for MO0. The high ΔE value calculated for HO0 group can be explained by the large differences between the
L*, a*, b* parameters recorded with the two spectrophotometers. The smallest variation of the L* parameter
was observed for the LTBL1 ceramic ingot, while for a* and b* parameters the smallest variations were
observed for MO0 and LTA1 ceramic ingots, respectively. The values of colour difference were above the
clinically significant threshold (ΔEab*= 3.46) in all cases.

Conclusions
1. Colour parameters of ceramic materials can be recorded with both colour-measuring devices,
the VEA showing the highest precision;
2. Significant differences were found between all colour parameters recorded, with variations
dependant on the type of ceramic ingot;
3. The HO0 ingot showed the highest colour difference, while the smallest colour difference was
found for the MO0 ingot.

Study 3. Influence of Light Source and Clinical Experience on Shade Matching

Objectives and Research Hypotheses

The objectives of the present study were: 1. to assess the importance of clinical experience on shade
matching accuracy; 2. to assess the influence of two standard light sources on the matching ability of shade
tabs; 3. to identify the area in a VITA Classical shade guide where matching errors are most likely to appear.
The null hypotheses tested: 1. Clinical experience does not influence shade matching; 2. Light
source does not influence shade matching.

Materials and Methods

Twenty-eight subjects, males and females, aged between 19-28 years were enrolled in the study:
14 were first year dental students and 14 were dentists with 5-6 years of clinical experience. Ishihara colour
blindness test (24 plate version) was used to assess red-green colour deficiencies among the subjects
participating in the study. All subjects had correctly recognized the 24 plates included in the test, proving
normal colour vision.
To assess the shade matching ability, participants were asked to match 16 pairs of tabs from two
shade guides (VITA Classical, VITA, Bad Säckingen, Germany). The shade matching tests were performed
under standard illumination by using a viewing booth (JUST LED Colour Viewing Light, JUST Normlicht,
Weilheim/Teck, Germany). The subjects were asked to do the matching tests under two light sources: D65
and D50 light source. Visual comparisons were made at a distance of 30 cm, using a 0°/45° optical geometry,
on a neutral (grey) background.
The relationship between clinical experience and colour discrimination competency was evaluated.
Recorded data were analysed graphically and with the Shapiro-Wilk test for the relevance of
normal distribution; paired and independent samples t tests were used to investigate the significant
differences between the groups.

Results
Overall, the shade matching scores of dental students and dentists’ were not significantly different
(p>0.05). Moreover, when comparing the results of the dental students with those of the dentists separately
for the D50 and D65 light sources respectively, no statistically significant differences were found (p>0.05).
Regarding the colour discrimination competency, only slight differences were observed in the two groups:
in the students group more subjects had average competency, while in the dentists group more subjects had
superior competency.
Overall, the two light sources did not significantly influence the shade matching ability of subjects.
However, when the two groups were compared separately, a significant statistical difference for shade
matching under the two light sources was found for the student group. Under the D65 light source a higher
matching rate was observed than under the D50 light source. Moreover, a significant difference was also
found for subjects with poor colour discrimination competency, for which the D65 light source had led to a
higher matching rate than the D50 light source. No statistically significant difference was found between
the two light sources for subjects with average and superior competency.
The most frequently mismatched tabs were C2 with D4 (11 subjects – 39.28%), B3 with B4 (11
subjects – 39.28%) and B3 with A3.5 (8 subjects – 28.57%).

Conclusions
1. Clinical experience does not influence shade matching;
2. The type of light source significantly influences shade matching results for subjects with low level
of clinical experience and for subjects with poor competency in colour discrimination;
3. Shade tabs with high chroma and close lightness values are the most difficult to match.

Study 4. Comparison of Dental Colour Parameters between Non-smoker and

Smoker Subjects

Objectives and Research Hypotheses

The aim of this study was to assess differences of colour parameters in maxillary central incisors,
between two groups of subjects, non-smokers and smokers.
The research hypothesis was that the colour parameters of smokers’ upper central incisors did not
differ from those of non-smokers subjects.

Materials and Methods

The dental shade and colour parameters of 84 upper central incisors in 42 subjects were recorded
(21 non-smokers, 21 smokers). The age range for the two groups was 18-26. The inclusion criteria were:
no history of bleaching treatments, normal dentition, good oral hygiene, absence of restorations or
crowding in the frontal area and a history of smoking habit for the subjects included in the smokers group
(at least 1 year, at least 5 cigars/day).
VITA Easyshade spectrophotometer was used for recording the color parameters. Tooth single
mode was set and five measurements were performed for each tooth. The tip of the hand piece was
positioned in the middle third of the target tooth, in tight contact with the dental structures. The five
measurements were performed consecutively and the values that repeated at least three times were
recorded. VITA Classical and 3D Master shades, as well as CIE L*a*b*, chroma (C*) and hue angle (h°) were
recorded in a database.
Normality of the data was assessed using the Shapiro-Wilk test, and descriptive statistics and
Student’s t-test were used to analyse the data. The significance level was set at α=0,05.

Results
The most frequent VITA Classical shades observed in the non-smokers group were B2 (30,95%)
and A1 (42,85%), while in the smokers group D2 (23,80%) and B2 (33,33%).
Regarding the 3D Master shades, in the non-smokers group the most frequent shade was 2M1
(21,42%) and in the smokers group 2M1,5 (16,66%). In the non-smokers group, lower values for a*, b* and
C* parameters were observed. L* parameter and hue angle were higher in the non-smokers group as
compared to those registered in the smokers group.
Conclusions
1. Smokers’ teeth seem to have more chroma than non-smokers’, with hue values more reddish-
yellowish;
2. Even so, no difference in lightness between non-smoker and smokers teeth was found.

Study 5. Shade Matching Performance Using a New Light-Correcting Device

Objectives and Research Hypotheses

The aim of the present study was to evaluate the shade matching performance of observers with
different levels of experience in dental selection (dental undergraduate or postgraduate students) when
using a new light-correcting device with polarization filter.
The null hypotheses were: 1. There was no difference in the shade selection performance of dental
students under the tested lighting conditions; 2. The characteristics of the observers such as gender and
colour competency, as well as the shade guide used, did not influence the shade matching results.

Materials and Methods

A total of 26 observers participated in this study (9 men, 17 women). The age range was 18-26
years, with different levels of dental education (20 undergraduate students, 6 postgraduate students). All
subjects proved normal colour vision by successfully completing the Ishihara Colour Blindness Test (24
Plate version, computer-based). A calibration test was used according to the ISO standard 28642/2011 to
determine the colour discrimination competency of the observers.
The subjects had limited experience in dental shade selection; hence, before starting the study, they
were trained on colour matching by one experienced dentist. Information on the color parameters (value,
hue and saturation), as well as on the configuration and the protocol of use for each of the shade guides used
in the study were presented.
After completing the colour matching training, the observers were asked to select the colour of the
upper right central and lateral incisors and the upper right canine of one patient (for the cervical, middle,
and incisal thirds) using the VITA Classical and 3D Master shade guides. One experienced dentist supervised
the tests and recorded the selected shades in an Excel Database (Microsoft Office Excel 2007, Microsoft, San
Francisco, CA).
Shade selection tests were performed on three separate days, at the same time of the day (10 a.m.-
2 p.m.), in the same dental office. The illumination in the dental office (500-600 lux) was a mixture between
daylight and light generated by the overhead lamps (fluorescent light tubes). A light meter was used for
illumination measurements at the beginning of the shade selection tests.
The observers performed the tests under the following conditions: the usual lighting conditions of
the dental office (A); then using the light-correcting device (Smile lite, Smile Line, Switzerland) (B) (1000
lux constant illumination on site by holding the lamp at a distance of 20 cm); and eventually using the light-
correcting device with the live polarization filter (C) (1000 lux constant illumination on site by holding the
lamp at a distance of 10cm).
Shade matching scores (ΣΔEab*) for each illumination condition were computed as a sum of the
colour differences between the matching tabs and the selected tabs, a lower score meaning a better
matching.
The Shapiro-Wilk test was used to assess the normality of the data and univariate ANOVA tests and
pairwise comparisons adjusted by the Bonferroni method were used to compare the shade matching scores
by the type of illuminant, shade guide, tooth and dental area at a significance level of α=0.05 (SPSS v.20.0.0,
Chicago, Ill). Pearson correlation coefficients were calculated between ΔE ab* and absolute
∆𝐿∗ , ∆𝑎 ∗ , ∆𝑏 ∗ values (α=0.01).

Results
 Twelve subjects had superior, 9 subjects had average and 5 subjects had poor colour discrimination
competency. Only subjects with average or superior colour discrimination were further included in the
study (21 subjects, 5 men and 16 women).
A statistically significant difference was found between the shade matching scores (Σ ΔEab*) under
the three lighting conditions (p<0.001). However, pairwise comparisons showed that there was no
significant difference in the observers’ shade matching ability under the usual lighting conditions of the
dental office and the use of handheld device, when the polarization filter was attached to it (p>0.05). When
the matching scores were compared by the shade guide used, the VC lead to the best matching scores, as
compared to the 3D (p<0.001).
Moreover, the differences between the scores for the cervical, middle, and incisal third of the frontal
teeth were significant, a poor matching being observed for the incisal third as compared to the other two
areas (p<0.01). No statistically significant difference was found between the matching scores for the three
target teeth.
Gender significantly influenced the results of shade selection tests (p=0.008), women showing a
better shade matching ability than men. A significant interaction effect between gender and lighting
condition was found (p<0.05), pairwise comparisons showing a significant difference between the shade
matching scores of men and women only under the usual lighting conditions of the dental office (p=0.014).
Competency also influenced the results of shade matching (p=0.018), observers with superior
colour discrimination competency showing a better ability in selecting the correct shades as compared to
observers with average competency.

Conclusions
1. The dental students’ shade matching ability was better when the new light-correcting device was
used. The polarization filter was useful for a better visualization of the translucency areas, but did
not improve the overall results of the colour selection;
2. The shade guides used, as well as the observer`s gender and colour competency were factors that
influenced the shade matching.

Study 6. Assessment and Reproduction of Dental Shade by Using Visual and

Instrumental Shade Selection Methods

Objectives and Research Hypotheses

The aim of the present study was to assess the ability of all-ceramic and porcelain-fused-to-metal
restorations to reproduce the desired shade, when both instrumental and visual methods were used for
color selection. The patients and dentists’ opinions regarding the outcome of the restorations were also
evaluated.

Materials and Methods

Thirty-four teeth in 9 patients (aged 21-60) were restored using all-ceramic or porcelain-fused-to-
metal restorations (17 all-ceramic crowns, 3 veneers, 14 PFM crowns). Patients addressed the dental office
for replacement of old crowns or missing teeth, crown fractures, extensive abrasion and discromia. The
choice between all-ceramic and PFM crowns was based on the clinical indications and the patients’ desire.
The dental shade was assessed visually with the VITA Classical shade guide (VITA Zahnfabrik, Bad
Säckingen, Germany) using a grey background and cheek retractors. The reference teeth were considered
either the contra-lateral teeth, or the neighbouring teeth. The shade selection was performed in a dental
office under the usual lighting condition.
The VITA Easyshade Advance dental spectrophotometer (VITA Zahnfabrik, Bad Säckingen,
Germany) was also used for the shade selection process. Tooth area mode was selected and five
measurements were performed for each reference tooth. If the recorded shade did not match with the
shades selected visually, the selection process was retaken until a consensus between the two selection
methods was found.
A shade map was drawn for each restored tooth and intra-oral images were also recorded with a
DSLR camera and were sent to the dental laboratory, as an aid for colour reproduction. In the case of all-
ceramic restorations, the shade of the prepared tooth was also communicated to the dental laboratory.
 After cementation the shade was verified again using both visual and instrumental methods. The
VITA Easyshade Advance was used in verify restoration mode, and the colour difference between the
reference shade and the final shade was recorded (ΔEab*). The patients and dentists’ opinions were also
evaluated using a scale with three levels: excellent, good, and acceptable match.
Mann-Whitney U test was used for assessing the differences between ΔEab* values calculated for
the two types of restorations (α=0.05). Pearson’s correlation coefficient was used to determine whether
dentist’s or patient’s opinion is correlated with ΔEab* values.

Results
For PFM crowns, ΔEab* ranged 3.1-7.6 (average ΔEab*=4.72), while for all-ceramic crowns ΔEab*
ranged 0.3-4.1 (average ΔEab*=3.17).
A significant statistical difference was found between the ΔEab* values obtained for porcelain fused-
to-metal crowns and all-ceramic crowns (p<0.001). When the observers’ opinion was correlated with ΔEab*
values, a strong correlation was found in the case of the dentist (r=0.823) and a moderate correlation in the
case of patients (r=0.632).

Conclusions
1. Both all-ceramic and porcelain-fused-to-metal crowns successfully restored the functions of
missing tooth structures;
2. However, all-ceramic crowns showed a better aesthetic performance, since ΔEab* values were
significantly lower than those calculated for porcelain fused-to-metal crowns;
3. The patients’ and dentist’s opinion regarding the outcome of the restorations were different,
patients being more tolerant than the dentist to small colour differences;
4. Whenever a restoration is aimed to be placed, if available, both visual and instrumental colour
selection methods should be used, as they can lead towards better aesthetic results.

GENERAL CONCLUSIONS

1. Spectroradiometric and spectrophotometric colour measurements were different but highly

correlated, for both daylight and incandescent illuminants tested, when ceramic materials were
assessed;
2. Translucency of feldspathic ceramic materials was influenced by the changes in lightness and
yellow–blue coordinate, disks that were more chromatic showing lower translucency values. By
increasing the amount of shaded porcelain, translucency values dropped;
3. Colour parameters of lithium disilicate ceramic materials could be recorded with both contact and
non-contact dental colour-measuring devices; however, the VITA Easyshade Advance contact-type
spectrophotometer showed the highest measurement precision;
4. Significant differences were found between the colour parameters recorded with the two dental
spectrophotometers, variations depending on the type of ceramic material assessed. The high
opacity ceramic material showed the highest colour difference, while the smallest colour difference
was found for the medium opacity ceramic material;
5. When assessing the optical properties of natural dentition, it was found that smokers’ teeth had
more chroma than non-smokers’, with hue values ranging in the reddish-yellowish area of the
colour space. Even so, no difference in lightness between non-smoker and smokers teeth could be
demonstrated;
6. The type of light source significantly influenced the shade matching results for subjects with low
level of clinical experience and for subjects with poor competency in colour discrimination.
However, the clinical experience of observers did not influence the dental shade matching process,
under standardized laboratory conditions. Shade tabs with high chroma and close lightness values
were the most difficult to match;
7. The tested light-correcting device that simulates natural daylight minimized the effects of
environmental lighting and improved dental students’ shade matching ability in clinical conditions;
8. The polarization filter attached to a light correcting device is a useful tool for a better visualization
of translucency areas and details in dental structures, but did not improve the overall results of the
colour selection process in a clinical setting;
 9. The dental shade guides used in the colour selection process, as well as the observer`s gender and
colour competency were factors that influenced the shade matching;
10. Both all-ceramic and porcelain-fused-to-metal crowns successfully restored the functions of
missing tooth structures. However, all-ceramic crowns proved a better aesthetic performance as
shown by the smaller colour differences found between the desired and the final shade;
11. The patients’ and dentist’s opinion regarding the outcome of the restorations were different,
patients being more tolerant than the dentist to small colour differences;
12. Whenever a restoration is aimed to be placed, if available, both visual and instrumental colour
selection methods should be used, as they can lead towards better aesthetic results.

ORIGINALITY AND INNOVATIVE CONTRIBUTIONS OF THE THESIS

The originality of the present thesis stands in a two direction approach regarding colour selection:
visual methods emphasizing the subjective character and the factors that influence the results of colour
selection and instrumental measurements, by using several types of colour measuring devices.
Another aspect is the use of new dental materials that were characterized from an optical point of
view due to close collaborations with physicists specialized in colour vision; this made possible a deeper
understanding of difficulties related to colour evaluation in dentistry.
The use of mathematical algorithms explained the variation of translucency parameter in an
experimental ceramic material by the change in lightness and chroma parameters. The results can be used
as basis for ceramic selection and mixing when different opacities are needed to be reproduced.
Additionally, the strong correlation found between spectroradiometric and spectrophotometric
measurements for ceramic samples showed that dental spectrophotometers can be successfully used to
obtain reliable and accurate colour data. The results are important since dental spectrophotometers are
simpler and more user-friendly devices to be recommended in the dental practice.
The clinical performance of a recently introduced light-correcting device recommended for visual
shade selection was evaluated and new and relevant information was added to the field of aesthetic
dentistry, since no studies were reported so far upon this subject. These types of instruments proved to be
of great benefit in order to standardize the quality and intensity of light during colour selection.
Furthermore, this study was awarded the 2014 SCAD VITA Award for Excellence in Research
Related to Color and Appearance in Esthetic Dentistry – Junior Faculty Category at the Society for Color and
Appearance in Dentistry Annual Meeting held in Chicago, USA, on October 2-4, 2014.
Another original aspect of the present thesis is the use of both visual and instrumental shade
selection methods in the assessment and reproduction of dental colour, by objectively quantifying the
results of the restorative dental treatment and correlating the optical properties of restorations with
patients’ and dentists’ perception.