Metode de cercetare utilizate în merceologie

Unitatea de învăţare Nr. 2

Metode de cercetare utilizate în merceologie

Cuprins
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 2
2.1.Clasificarea metodelor şi principii de aplicare
2.2 Descrierea metodelor
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 2
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 2

Fundamentarea ştiinţei mărfurilor 1

 Metode de cercetare utilizate în merceologie

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 2

Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 2 sunt:
 Familiarizarea cu principalele categorii de metode utilizate în studiul
mărfurilor
 Recunoaşterea pricipalelor tipuri de metode
 Recunosterea trăsăturilor caracteristice pentru fiecare tip

2.1. CLASIFICAREA METODELOR ŞI PRINCIPII DE APLICARE

Considerând produsele ca sisteme de structuri şi funcţii, merceologia aplică o serie

de metode de cercetare, în condiţiile respectării a trei principii de bază:

a) stabilirea concordanţei dintre necesitate şi produs, realizat în condiţii de eficienţă

economică la producător şi beneficiar;

b) integrarea rezultatelor parţiale;

c) completarea reciprocă a metodelor.

Principalele În cercetarea calităţii produselor sau serviciilor se utilizează astfel trei tipuri de
categorii metode:
1. metode generale;
2. metode clasice, specifice;
3. metode moderne (de concepţie, intuitive).

1. Metode generale
a) Metoda inductivă
b) Metoda deductivă
c) Analiza
d) Sinteza
e) Metode matematice şi informatice
f) Metode statistice

2. Metode clasice, specific

a) Metode psihosenzoriale (organoleptice)
b) Metode experimentale

Fundamentarea ştiinţei mărfurilor 2

 Metode de cercetare utilizate în merceologie

c) Analiza structurii
d) Analiza funcţională
e) Analiza comparativă
3. Metode moderne

a) Analiza valorii
b) Analiza morfologică
e) Metoda Delphi
d) Metoda Brainstorming

Test de autoevaluare 2.1.

 Merceologia aplica o serie de metode de cercetare si anume:
a) metode generale si metode moderne(de conceptie intuitive);
b) metode generale, clasice si metode moderne;
c) doar metode clasice, specifice.
d) metode moderne.

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina xx.

1.2. DESCRIEREA METODELOR

1. Metode generale
a) Metoda inductivă – care permite stabilirea de legături generale sau legităţi
generale. Plecând de la particular la general, metoda permite elaborarea de prognoze
şi strategii.
b) Metoda deductivă – se utilizează tehnici plecând de la general la
Particularităţi particular.
c) Analiza – care presupune descompunerea logică a unui produs în părţi
constitutive pentru a stabili aportul fiecăreia la asigurarea calităţii pe ansamblu (de
exemplu analiza valorii).
d) Sinteza – care permite regruparea părţilor obţinute prin analiză. Privind
produsul ca sistem (de structuri, proprietăţi, funcţii şi necesităţi), analiza şi sinteza
formează un cuplu de metode frecvent utilizat în merceologie.
e) Metode matematice şi informatice – de evaluare a calităţii care permit
explicarea fenomenelor legate de uzura sau de optimizarea calităţii sau gamei
sortimentale.
f) Metode statistice – utilizate pentru prelucrarea, analiza şi interpretarea

Fundamentarea ştiinţei mărfurilor 3

 Metode de cercetare utilizate în merceologie

rezultatelor, permiţând generalizarea datelor de la un eşantion la întreaga

colectivitate.

2. Metode clasice, specifice – care se împart la rândul lor în:

a) psihosenzoriale;
b) experimentale.
a) Metode psihosenzoriale (organoleptice) – care se bazează pe utilizarea
simţurilor, oferind informaţii primare utile în studiul mărfurilor. Din cadrul acestora,
se evidenţiază metodele tipologice care permit desprinderea unor scheme de
referinţă la anumite produse (un “tip” de produse, o generaţie de produse, etc.).
b) Metode experimentale – care au caracter obiectiv, se caracterizează prin
precizie, datorită utilizării de aparate de măsură şi control, experimentele fiind
reproductibile. Permit cercetarea calităţii produselor prin testări, analize, măsurători,
simulări, care tind să reproducă într-un mod cât mai fidel condiţiile reale, din
interpretarea datelor putând deduce cu o anumită aproximaţie, comportarea
produsului în exploatare. Aceste metode sunt standardizate, mai mult decât cele
psihosenzoriale, apelându-se frecvent în aplicarea lor la combinarea cu acestea.
c) Analiza structurii – care permite identificarea naturii materiilor prime,
mergând până la aprecierea calităţii în raport de ponderea diferitelor părţi
componente. De aici legătura directă cu preţul de vânzare.

d) Analiza funcţională – care constă în verificarea produselor, performanţelor

acestora în laboratoare, poligoane de încercări, standuri de probă şi se aplică în
special grupei de mărfuri de folosinţă îndelungată.

e) Analiza comparativă – utilizată pentru ierarhizarea produselor în funcţie

de nivelul de calitate atins la un moment dat pe plan naţional, regional sau
internaţional, pe baza unor criterii de apreciere (proprietăţi, eficienţă în utilizare).
Această metodă se utilizează frecvent în relaţiile comerciale cu toate că nu este
foarte riguroasă. Pentru a diminua elementul de subiectivitate, în analiza
comparativa se poate apela la utilizarea indicatorului sintetic de calitate şi eficientă
economică.

3. Metode moderne

Acestea urmăresc îmbunătăţirea calităţii şi eficientei economice a produselor

şi serviciilor încă din faza de concepţie-proiectare, fiind aplicate în procesele de
înnoire şi diversificare a gamei sortimentale.

Fundamentarea ştiinţei mărfurilor 4

 Metode de cercetare utilizate în merceologie

a) Analiza valorii – (standardizată în ţara noastră în 1979) care urmăreşte

stabilirea corelaţiilor optime între diferitele părţi, subansamble ale produselor sau
serviciilor prin maximizarea raportului funcţii / costuri. Metoda permite reducerea
costurilor inutile sau disproporţionate în raport cu utilitatea conferită. Aplicată în
etapa de proiectare ia denumirea de inginerie a valorii.

b) Analiza morfologică – utilizată pentru găsirea unor variante noi de

produse sau servicii sau îmbunătăţirea calităţii acestora. Metoda se bazează pe
studiul sistematic al valorilor proprietăţilor prin combinarea acestora cu ajutorul unei
matrici.

e) Metoda Delphi – care constă în consultarea în etape succesive a unor

specialişti neîntruniţi, prin intermediul unui chestionar, în legătură cu variantele
posibile de produse noi.

d) Metoda Brainstorming – care se bazează pe creativitatea individuală şi de

grup în condiţiile în care sunt eliminate în mod absolut judecăţile critice. Se
utilizează la identificarea şi selecţionarea ideilor de produse noi.

Test de autoevaluare 2.2.

 Metoda deductiva este o metoda:

a) moderna ce permite cercetarea partilor componente;
b) generala ;
c) presupune utilizarea de tehnici plecand de la general la particular;
d) presupune stabilirea de legaturi generale sau legitati generale

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina xx.

În loc de Am ajuns la sfârşitul unităţii de învăţare nr. 2.

rezumat Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în această
unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare nr.2 pe care urmează să o
transmiteţi tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 2

Fundamentarea ştiinţei mărfurilor 5

 Metode de cercetare utilizate în merceologie

Experimentează aplicarea uneia dintre metodele descrise în acest capitol in cazul

unei situaţii concrete ( lansarea unui nou produs,o nouă metodă de ambalare, etc.)

Răspunsurile testelor de autoevaluare

Răspuns 2.1
b
Răspuns 2.2.
b

Bibliografie unitate de învăţare nr. 1

1. Ionaşcu, I. Metode şi tehnici de control şi analiza calităţii
Răducanu, I. mărfurilor textile şi din piele, At. Poligrafie
Atanasie, I. ASE, Bucureşti, 1989.

2. Melissano, M. Merceologia, Editura La Scuola, Brescia, 1989.

3. Munro-Faure, L. Cum să atingi standardele de calitate, Editura

Munro-Faure, Alternative, 1997.
M.
Bones, E.

Fundamentarea ştiinţei mărfurilor 6