1. Generarea ideii:
O fază considerată critică în dezvoltarea produselor noi este cea de formulare a conceptului
produsului prin care trebuie exprimat modul în care trebuie să se prezinte produsul şi ce
caracteristici trebuie să aibă.
Elementele esențiale care participă la definirea conceptului sunt următoarele:
- calificative: produs competitiv; nou sau îmbunătățit şi unic;
- atribute care privesc acceptarea produsului de către consumator: atribute senzoriale, aspecte
privind calitatea materiilor prime, naturale sau nenaturale;
- atribute care privesc anumite beneficii, cum ar fi: performanța produsului; calificative de
tipul: superior, mai proaspăt, protector
- motive prin care se asigură realizarea produsului: performanță tehnică, calitatea specială a
ingredientelor, utilizarea unor ingrediente speciale, caracteristici speciale ale produsului.
După definire, conceptul este evaluat prin studii de piaţă, folosind diferite metode:
interviuri directe, prin poștă, mail, telefon, internet, grupuri de analiză (focus grup), testarea
conceptului pe 8-12 consumatori din segmentul de piață considerat
Regulile utilizate la scrierea conceptului sunt următoarele:
-
definirea conceptului are la bază nevoile consumatorilor şi nu aspectele tehnologice;
-
se folosește un limbaj pe înțelesul consumatorilor;
-
sunt evidențiate aspectele esențiale ale produsului;
-
este realist definită calitatea produsului;
-
superlative inutile.
Un concept este o reprezentare scrisă sau filmată a unui produs sau serviciu. Reprezintă de
fapt un angajament că produsul asigură o nevoie nesatisfăcută a consumatorilor, motivele din care
este îndeplinită această promisiune şi o descriere a tuturor elementelor cheie prin care produsul
trebuie să se caracterizeze.
2. Evaluarea conceptului
4.1. Stabilirea necesităților pentru realizarea procesului tehnologic (echipament nou, facilități,
planul de amplasare, etc);
5. Pre comercializarea
5.1. Finalizarea proiectului de marketing;
5.2. Realizarea unui plan de testare a pieţii şi finalizarea raportului de investiţii;
5.3. Determinarea costului final/preţului/planului financiar;
5.4. Luarea unei decizii privind continuarea sau oprirea proiectului;
5.5. Crearea de material de reclamă şi a unei strategii de promovare;
5.6. Elaborarea planului de producţie şi a programului;
5.7. Finalizarea documentaţiei privind controlul calităţii;
8. Comercializarea
8.1. Elaborarea de materiale de prezentare la începutul promovării produsului;
8.2. Urmărirea succesului pe piață a produsului;
8.3. Luarea unei decizii privind continuarea sau oprirea proiectului;
8.4. Revizuirea planului inițial, a obiectivelor şi revizuirea lor dacă se impune;
8.5. Monitorizarea periodică a producției pentru asigurarea livrării unui produs de calitate.
Metodele de creativitate sunt utilizate în vederea găsirii unor idei de noi produse. Aceste
metode nu urmăresc găsirea de soluții care să răspundă nevoilor exprimate pe piață, ci caută să
anticipeze evoluția nevoilor consumatorilor.
Alături de aceste metode mai putem adăuga: Metoda Grupului Delphi, Metoda celor 6
pălării gânditoare, Tehnica Lotus (floare de nufăr), Metoda grupurilor interdependente (mozaic),
Metoda piramidei, Starbursting (explozia stelară) etc.
Metodele intuitive au la bază ideea că un grup de indivizi este mult mai creativ decât
fiecare individ care lucrează separat. Se pune accentul pe efectul sinergetic rezultat în urma
interacțiunii dintre membrii grupului. Prin aceste metode se valorifică imaginația şi intuiția
persoanelor care participă la ședințele de creativitate.
Brainstorming
Termenul poate fi înțeles la modul generic ca o tehnică creativă de grup, menită să dea
naștere unor idei în vederea soluționării unei probleme. Metoda popularizată de Alex Faickney
Osborn la sfârșitul anilor 30 pare să fi devenit unul dintre instrumentele standard de lucru nu doar
în organizații ci şi în multe forme de educație. În dezbateri, brainstormingul poate reprezenta etapa
de început a lucrului la o moțiune nouă.
Brainstormingul este o metodă care ajută la crearea unor idei şi concepte creative şi
inovatoare. Pentru un brainstorming eficient, inhibițiile şi criticile suspendate vor fi puse de-o
6
PROIECTAREA PRODUSELOR NOI – CURS 3
parte. Astfel, exprimarea va deveni liberă şi participanții la un proces de brainstorming îşi vor
spune ideile şi părerile fără teama de a fi respinși sau criticați. Un brainstorming durează în jur de
o jumătate de oră şi participă în medie 10 persoane. Se expune un concept sau o idee şi fiecare îşi
spune părerea despre cele expuse şi absolut tot ceea ce le trece prin minte, inclusiv idei comice sau
inaplicabile. O variantă a brainstormingului este brainwritingul.
Reguli de desfășurare:
Toata lumea participa
Se aplica pentru o tema
Fii creativ!
Cu cât mai multe idei, cu atât mai bine
Fiecare idée este binevenita
Fiecare participant- cate o idee, pe rand
Fara repetitii
Dati doar ideea, fara poveste
Acordati participantilor incredere
Idei cat mai trasnite si mai haioase
Toate ideile sunt respectate, nu se evaluează
- creșterea vânzărilor ;
- lansarea unor produse noi ;
- temele campaniilor publicitare;
- repoziționarea unor produse;
- crearea unor nume de marcă sau de firme;
7
PROIECTAREA PRODUSELOR NOI – CURS 3
! Metoda Brainstorming este una dintre cele mai utilizate tehnici de creativitate.
1. Metoda Frisco
Este o metodă derivată de la brainstorming.
Se formează 2 echipe:
2. Metoda sinectică
Este o metodă concepută de W.Gordon şi constă în asocierea unor elemente diverse (aparent
fără legătură între ele), în vederea elaborării unor idei noi.
Are 2 conducători (unul pentru probleme organizatorice, iar celălalt pentru conducerea
ședinței).
Ședința durează 2-3 ore, iar rezultatul acesteia se prezintă sub forma unui concept.
Îmbină procesul de creativitate individual cu cel de grup. Grupul este format din experți în
domeniul din care face parte problema dezbătută.
- stabilirea problemei – se întocmesc şi se expediază chestionarele;
8
PROIECTAREA PRODUSELOR NOI – CURS 3
4. Metoda panel
Este o metodă interactivă, în care în fața unei audiențe avizate, sunt invitați specialiști
reprezentând diverse puncte de vedere asupra problemei puse în discuție. După prezentarea de
către fiecare dintre specialiști a propriei poziții, urmează o serie de discuții între ei, pentru
clarificarea punctelor de apropiere şi a elementelor ce diferă în fiecare abordare. În final
participanții au posibilitatea de a pune întrebări şi de a formula propriile lor poziții cu privire la
problema dezbătută.
Participanții pot pune întrebări „juraților prin bilete transmise prin „injectorul de mesaje.
Biletele sunt colorate astfel: cele albastre conțin întrebări, cele albe sugestii, cele roșii păreri
personale.
Această metodă constă în formarea de grupuri de 6 persoane în care se propun 3 idei într-
un timp de maxim de 5 minute.
Primul grup discută problema şi pe o fişă sunt trecute 3 idei, după 5 minute fişa este trecută
unui alt grup care adaugă alte 3 idei într-un timp de 5 minute s.a.m.d.