Obiectul de studiu al merceologiei

Unitatea de învăţare Nr. 1

Obiectul de studiu al merceologiei

Cuprins
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 1
1.1Conceptul de merceologie
1.2. Etape în evoluţia merceologiei
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1

Fundamentarea ştiinţei mărfurilor 1

 Obiectul de studiu al merceologiei

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 1

Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 1 sunt:
 Înţelegerea conceptului de fundamentele ştiinţei mărfurilor
 Conştientizarea conexiunilor cu alte domenii de studiu din domeniul
economic sau alte domenii
 Cunoaşterea modului de evoluţie a preocupărior in domeniul studiului
mărfurilor

1.1 CONCEPTUL DE MERCEOLOGIE

Diversitatea produselor şi serviciilor existente la un moment dat pe piaţă este

determinată de varietatea deosebită a nevoilor, merceologiei revenindu-i astfel rolul
de a studia gradul de acoperire şi satisfacere a nevoilor prin intermediul calităţii şi
sortimentelor de mărfuri.
Termenul de “merceologie” provine de la merx = marfa (in limba latina) şi logos =
ştiinţa (in limba greacă) având ca echivalenţi în alte limbi: “merceologia” (italiană);
“science of commodities” (engleză); “connaissance de marchandise” (franceză);
Warenkunde (germană); “tavarovedenie” (rusă).

Ce reprezintă Merceologia are ca obiect de studiu proprietăţile mărfurilor care le conferă acestora
utilitate şi respectiv calitate, în corelaţie cu cerinţele consumatorilor, în condiţii de
eficienţă economică.
O definiţie cuprinzătoare a merceologiei o desemnează ca fiind ştiinţa cercetării
tehnico-economice a produselor într-o concepţie integratoare a utilităţii, a calităţii,
raportată la necesitate şi eficienţă economică şi socială. Datorită caracterului
complex şi dinamic al calităţii, merceologia studiază produsele din trei puncte de
vedere: tehnic, economic şi social, ce se constituie în tot atâtea domenii şi funcţii
aflate în interdependenţă.
 Studiul din punct de vedere economic şi respectiv funcţia economică apare din
necesitatea studierii implicaţiilor economice a nivelului de calitate atât la
producător cat şi la beneficiar (cheltuieli de producţie, întreţinere, funcţionare, etc.).
Problema cheie o reprezintă optimizarea calităţii mărfurilor în funcţie de costurile
ocazionate de asigurarea acesteia. Una dintre cele mai actuale preocupări ale
merceologiei o constituie optimizarea gamei sortimentale de produse şi servicii
funcţie de criterii economice şi sociale deopotrivă.
 Studiul din punct de vedere social presupune cercetarea proprietăţilor care
influenţează starea de sănătate a consumatorilor, nivelul de cultură şi civilizaţie,
gusturile şi preferinţele dar înglobează şi aspectele privind studierea gradului de
poluare şi respectiv de protecţie a mediului înconjurător. Aplicarea în practica, în
beneficiul consumatorilor, a acestor cunoştinţe, conferă merceologiei şi o funcţie
sociala.
Astfel se poate afirma că merceologia studiază probleme şi fenomene

Fundamentarea ştiinţei mărfurilor 2

 Obiectul de studiu al merceologiei

specifice diferitelor sortimente de mărfuri, pe întreg circuitul tehnico-economic al

acestora: producător – comerţ – consumator – mediul ambiant. Se studiază astfel
aspecte referitoare la clasificarea, codificarea, standardizarea, omologarea, recepţia
calitativă şi cantitativă, păstrarea, depozitarea, transportul, modul de comportare a
mărfurilor la consumator, efectele asupra mediului. Informaţiile referitoare la
mărfuri au dublu sens (de la producător la consumator şi invers) şi privesc atât
evoluţia temporală cât şi spaţiala a calităţii acestora.

Conexiuni
Cercetarea mărfurilor ca structuri tehnico-economice plasează merceologia în
categoria ştiinţelor de graniţă, deci cu profund caracter tehnico-economic şi social.
Datorită evoluţiei până la abordarea interdisciplinară în domeniul calităţii şi
eficienţei satisfacerii necesităţilor umane, calităţii vieţii, merceologia se află în
legătură cu: tehnologia, fizica, chimia, matematica, dreptul, economia,
managementul, marketingul, informatica, psihologia, sociologia, estetica, etc.

Test de autoevaluare 1.1.

 Merceologia este stiinta care studiaza:
a) proprietatile marfurilor care le confera acestora utilitate si respectiv calitate;
b) produsele din trei puncte de vedere si anume: tehnic, economic si social;
c) produsele doar din punct de vedere tehnic ,permitand astfel influentarea
ofertei de produse si servicii;
d) doar proprietatile produselor care influenteaza starea de sanatate a
consumatorului, nivelul de cultura si civilizatie.

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina xx.

1.2. ETAPE ÎN EVOLUŢIA MERCEOLOGIEI

Preocupări în domeniul studierii mărfurilor şi proprietăţilor acestora au existat din

cele mai vechi timpuri. Se pot face astfel referiri la măsurători, norme, la grecii
antici, la existenţa unor preocupări şi chiar lucrări în epoca romană, cu referire la
proprietăţi utile sau estetice (Vitruviu), informaţii despre produse agricole (Homer)
sau cosmetice (Ovidiu). Parcurgând istoria, să amintim aici că Leonardo da Vinci
este de fapt precursorul şi întemeietorul metodei organoleptice în studiul mărfurilor,
alte contribuţii teoretice datorându-le lui Galileo Galilei, Giordano Bruno, Albrecht
Dürer, etc. Este de menţionat în ţara noastră “Descrierea Moldovei” de Dimitrie
Cantemir care constituie prima descriere sistematică a solului, florei, faunei unei
regiuni, şi deci, în legătura directă cu produse şi consumatori. Lui Johan Beckman

Fundamentarea ştiinţei mărfurilor 3

 Obiectul de studiu al merceologiei

(1738-1811) îi datorăm apariţia termenului de tehnologie şi elaborarea unui prim

tratat ştiinţific în domeniul cercetării mărfurilor, el fiind un precursor al
merceologiei moderne. Datorită dezvoltării producţiei de mărfuri, în perioada
capitalistă merceologia se conturează ca ştiinţă de sine
La nivel Sub diferite denumiri (cunoaşterea mărfurilor, productologie, ş.a.), merceologia
naţional apare şi se studiază în ţara noastră odată cu înfiinţarea primelor şcoli comerciale
(Bucureşti 1864, Galaţi 1865), când apar şi primele cărţi (1879 – N. Malian, 1895 –
Arsenie Vlaicu). În permanentă legătură cu practica şi deci cu problemele actuale ale
producţiei, asigurării calităţii, proiectării şi îmbunătăţirii continue a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale mărfurilor, merceologia cunoaşte etape noi în
dezvoltare în perioada interbelică, moment când devine ştiinţă fundamentală în
învăţământul comercial universitar, mergând, în perioada postbelică până la
înfiinţarea unei secţii de profil în cadrul Academiei de Studii Economice (1953-
1975), reînfiinţată apoi în anul 1990 în cadrul Facultăţii de Comerţ.

Şi În prezent, merceologia ca ştiinţă de sine stătătoare, se predă în peste 30 de ţări, şi

internaţional sub forma învăţământului postuniversitar.

Ţinând seama de sisteme diferite de organizare economică şi socială, există

organizaţii naţionale, regionale şi internaţionale care se preocupă de problemele
merceologiei având caracter statal, parastatal sau chiar particular, cum sunt:
Asociaţiile naţionale de merceologie din diferite ţări (Italia, Japonia, Germania,
România din 1990, ş.a.); organisme care se preocupa de problema asigurării şi
controlului calităţii, cum sunt UJSE (Union of Japaneze Scientists and Engineers)
din Japonia; AFNOR (Association Française de Normalisation) din Franţa; ASQC
(American Society for Quality Control) din SUA, ş.a.; organisme internaţionale:
OECQ (Organizaţia europeana pentru controlul calităţii), ISO (Organizaţia
internaţională de standardizare), CEI (Comisia Electrotehnică Internaţională) sau
Comitetul Internaţional de greutăţi şi măsuri (Sevres – Franţa).

Pe plan internaţional s-a impus Asociaţia Internaţională de Merceologie şi

Tehnologie (IGWT). În multe ţări se editează reviste de specialitate, cum sunt: în
SUA “Study of Commodities”, în Italia “Quaderni di Merceologie”, etc.

În ultimul timp s-au organizat congrese internaţionale de merceologie la Bari

(1984), Torino (1986), Messina (1988), Viena, Tokio, etc.

Fundamentarea ştiinţei mărfurilor 4

 Obiectul de studiu al merceologiei

Test de autoevaluare 1.2.

Ce organizaţii din România promovează studiul mărfurilor ?

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina xx.

În loc de Am ajuns la sfârşitul unităţii de învăţare nr. 1.

rezumat Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în această
unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare nr. 1 pe care urmează să o
transmiteţi tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 1

Evidenţiaţi principalele organizaţii care promovează studiul merceologic la nivel

mondial.

Răspunsurile testelor de autoevaluare

Răspuns 1.1
a,b
Răspuns 1.2.
Asociaţia Naţională de Merceologie
Fundaţia pentru Calitate Juran

Bibliografie unitate de învăţare nr. 1

1. Falniţă, E. Merceologie: Calitatea şi sortimentul
produselor pentru turism, Vol. I şi II, Editura
Mirton, Timişoara, 1998.

2. Ionaşcu, I. Merceologia produselor textile şi pielărie, ASE,

Atanasie, I. Bucureşti, 1987.
Răducanu, I.

Fundamentarea ştiinţei mărfurilor 5

 Obiectul de studiu al merceologiei

3.Melissano, M. Merceologia, Editura La Scuola, Brescia, 1989.

4.Munro-Faure, Cum să atingi standardele de calitate, Editura

L. Alternative, 1997.
Munro-Faure, M.
Bones, E.

Fundamentarea ştiinţei mărfurilor 6