Teza Doctorat Ariana Cordos

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “IULIU HAŢIEGANU” CLUJ-NAPOCA
Ion-Radu Badea
Digitally signed by Io
Date: 2019.09.23 12
Reason: I am appro
ŞCOALA DOCTORALĂ
Location: Bucharest
Cluj-Napoca 2019
TEZĂ DE DOCTORAT
Diseminarea informației
medicale prin servicii web de
tip social-colaborativ
Doctorand: Ariana-Anamaria Cordoș
Conducător de doctorat: Prof. Dr. Sorana D. Bolboacă

LISTA DE PUBLICAŢII
Articole publicate în extenso ca rezultat al cercetării doctorale
1. Cordoș AA, Bolboacă SB, Drugan TC, Drugan C. Social networking and the use of
health-related information, E-Health and Bioengineering Conference (EHB),
2015: 1-4, IEEE Conference Publications (DOI: 10.1109/EHB.2015.7391426).
ISI Proceedings (studiu cuprins în capitolul 6).
2. Cordoș AA, Bolboacă SB, Drugan TC. Social Media as Source of Medical
Information for Healthcare Students. Applied Medical Informatics
2016:38(1):39-48. CNCSIS B+ (studiu cuprins în capitolul 2).
3. Cordoș AA, Bolboacă SB. Social Media Use Among Nurses: Literature Review.
Nursing Informatics 2016;225:572-576. Studies în Health Technology and
Informatics (DOI: 10.3233/978-1-61499-658-3-572) ISI Proceedings (studiu
cuprins în capitolul 2).
4. Cordoș AA, Bolboacă SB, Drugan C. Social Media Usage for Patients and
Healthcare Consumers: A Literature Review. Publications 2017:5(2):9. (DOI:
10.3390/publications5020009). ESCI - Emerging Sources Citation Index (studiu
cuprins în capitolul 1).
5. Cordoș AA, Drugan C, Bolboacă SB. Social Media and Health-Related
Information: Surveys Development and Validation, 6 th IEEE International
Conference on E-Health and Bioengineering - EHB 2017, pp. 61-64, Grigore T.
Popa University of Medicine and Pharmacy, Sinaia, România, June 22-24, 2017
(DOI: 10.1109/EHB.2017.7995361). ISI Proceedings (studiu cuprins în capitolul
5).
6. Cordoș AA, Bolboacă SB, Prato R, Fortunato F. iGeneration’s Social Media usage
în Retrieving Information related to Healthcare Education: a web-based survey
among Italian and Romanian undergraduate medical students. Annali
dell'Istituto Superiore di Sanità 2019:55(1):34-40. - (DOI:
10.4415/ANN_19_01_07). ISI Factor de impact = 1.158 (studiu cuprins în
capitolul 7).
CUPRINS
INTRODUCERE 1
STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII 3
1. Noțiuni introductive 5
1. 1. Informația medicală 5
1. 2. Modalități de diseminare a informației medicale 6
1. 3. Servicii web de tip social-colaborativ 6
1.3.1. Definiție 6
1.3.2. Istoric 7
1.3.3. Utilizare 8
2. Utilizarea serviciilor web de tip social-colaborativ 10
2. 1. Clasificarea generațiilor 10
2. 2. Generațiile și utilizarea serviciilor web de tip social-colaborativ 10
2. 3. Serviciile web de tip social-colaborativ și educație profesională
medicală 11
3. Serviciile web de tip social-colaborativ și utilizarea acestora de către
personalul medical 13
4. Furnizorii de servicii medicale și serviciile web de tip social-colaborativ
16
4. 1. Clasificarea furnizorilor de servicii de sănătate 16
4. 2. Utilizarea serviciilor web de tip social-colaborativ de către furnizorii de
servicii de sănătate 17
CONTRIBUŢIA PERSONALĂ 19
5. Studiu 1. Dezvoltarea și validarea chestionarelor de evaluare a utilizării
serviciilor web de tip social-colaborativ în căutarea informațiilor din sfera
medicală 21
5.1. Introducere 21
5.2. Scop și obiective 24
5.3. Material și metodă 24
5.4. Rezultate 27
5.4.1. Rezultate pretestare 27
5.4.2. Chestionare 27
5.5. Discuții 36
5.6. Concluzii 38
6. Studiu 2. Accesul și diseminarea informației medicale de către personalul
medical prin utilizarea serviciile web de tip social-colaborativ 39
6.1. Introducere 39
ii Cordoș Ariana-Anamaria

6.3.1. Design-ul experimental pentru obiectivul 1 40
6.3.2. Design-ul experimental pentru obiectivul 2 41
6.3.3. Analiza statistică 42
6.4. Rezultate 42
6.4.1. Evaluarea utilizării SM în rândul medicilor de familie și a
stomatologilor în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate 42
6.4.2. Evaluarea utilizării SM în rândul medicilor care își desfășoară
activitatea medicală pe teritoriul României 47
6.5. Discuții 53
6.5.1. Limite ale studiului 55
6.5.2. Utilitatea practică 55
6.6. Concluzii 56
7. Studiu 3. Generația Z și utilizarea serviciile web de tip social-colaborativ în
identicarea informației medicale 57
7.1. Introducere 57
7.3.1. Populația țintă, populația disponibilă 58
7.3.2. Design-ul experimental 58
7.3.3. Analiza statistică 58
7.4. Rezultate 59
7.4.1. Profilul participanților 59
7.4.2. Utilizarea rețelelor sociale în general 59
7.5. Discuții 62
7.5.1. Limitele studiului și cercetări viitoare 63
7.5.2. Utilitatea practică 64
7.6. Concluzii 64
8. Studiu 4. Utilizarea serviciile web de tip social-colaborativ de către
furnizorii de servicii din domeniul sănătății 65
8.1. Introducere 65
8.2. Scop 66
8.4. Rezultate 67
8.4.1. Profilul participantului 67
8.4.2. Utilizarea serviciile web de tip social-colaborativ 68
8.5. Discuții 73
8.5.1. Limitări și cercetări viitoare 75
8.5.2. Implicații practice 76
8.6. Concluzii 76
7. Concluzii generale 79
8. Originalitatea și contribuțiile inovative ale tezei 81
REFERINŢE 83
Anexa medici - scrisoarea 91
Diseminarea informației medicale prin servicii web de tip social-colaborativ iii
ABREVIERI UTILIZATE ÎN TEXT
SM (Social Media) Servicii web de tip social-colaborativ

Generația tăcută Persoanele născute până în 1945
Generația Baby
Persoanele născute în intervalul 1946 -1964
Boomer
Persoanele născute din 1965 până la începutul
Generația X
anilor 1980
Nu există date precise de început și de sfârșit,
termenul cel mai frecvent utilizat este începutul
Generația Y
anilor 1980 până la mijlocul anilor 1990 sau
începutul anilor 2000)
Persoanele născute începând cu sfârșitul anilor
Generația Z
1990 sau mijlocul anilor 2000
Colab Colaboratorii
TI Telefon inteligent
RG ResearchGate
iv Cordoș Ariana-Anamaria
Diseminarea informației medicale prin servicii web de tip social-colaborativ 1
INTRODUCERE
Serviciile web de tip social colaborativ, cunoscute publicului larg sub termenul
generic de “Social media” (SM), au câștigat în ultimii ani din ce în ce mai mulți utilizatori.
Dat fiind succesul acestor servicii, atât în România cât și în restul lumii, se impune
studierea structurii și dinamicii lor de funcționare.
Impactul deosebit al tehnologiei informației din ultimele decenii și, mai ales,
modul în care dezvoltarea la scară globală a SM stimulează creația de conținut, într-o
societate care se dezvoltă în jurul “producției de spații”, constituie dimensiuni de
netăgăduit ale societăților de rețele contemporane. Evoluțiile recente ale Internetului și
rețelelor mobile au făcut posibil ca utilizatorii să creeze resurse și să împărtășească cu
alții bunuri tehnologice, cunoaștere și idei și să contribuie la crearea și dezvoltarea web-
ului prin încorporarea feed-back-ului în noile aplicații. În prezent, nu mai sunt necesare
bugete mari pentru a finanța producerea de conținut, după cum noile tehnologii au
diminuat influența marilor jucători - deținători de trusturi mass-media - asupra
modalităților de a ajunge la un public larg reprezentat de utilizatorii de pe diversele
meridiane.
Utilizarea mediului virtual în construcția de identități și roluri corelate cu
evoluția rețelelor, în contextul fluxului de informații, relevă importanța comunităților
digitale în acest sistem complex de influențe reciproce între indivizi, rețele
descentralizare private și de stat, dar și simplificarea comunicării în cadrul paradigmei
informaționale și a societăților virtuale de rețele, care evoluează în cadrul diversității
culturale.
Sistemele de comunicare medicală au cunoscut o schimbare radicală a
mecanismelor de funcționare, odată cu dezvoltarea Internetului, în general, și a SM, în
particular. Dacă în perioada incipientă a sistemelor clasice de comunicare medicală,
actorii principali ai diseminării mesajului medical erau cadrele medicale (medici,
farmaciștii, asistenți medicali sau de farmacie) și spitalele, iar publicul avea mijloace
directe de interacțiune cu aceștia, în ziua de azi, puterea de influență a cadrelor medicale
și instituțiilor medicale a scăzut considerabil, iar procesul comunicării este dirijat de
utilizatorii rețelelor sociale, care personalizează informația medicală, o distribuie și o
dezbate, printr-o comunicare interpersonală, în grupurile sociale din care face parte.
2 Cordoș Ariana-Anamaria
Primul argument în alegerea temei de cercetare, și anume diseminarea
informației medicale prin SM, este o preocupare a lumii academice reflectată în
dezbaterile privind strategiile de cercetare a mediului digital în diverse discipline, în
scopul abordării interdisciplinare a unor fenomene cu o dinamică accelerată fiind o
reflexie a intersecțiilor dintre tehnologie – management/marketing - medicină –
societate. Al doilea argument al alegerii acestei teme de cercetare a fost determinat de
faptul că SM reprezintă unul dintre cele mai importante, dacă nu, cel mai important
mijloc de comunicare în masă, iar acest canal poate fi exploatat și de actorii de pe piața
medicală. Mai mult, o campanie de sănătate reușită rezidă din înțelegerea profundă a
mecanismelor de comunicare în aceste rețelele și din faptul că publicul online a devenit
un factor cheie în acest sistem de comunicare și poate fi transformat în vector important
de comunicare a mesajului.
Până la ora actuală, domeniul a fost puțin cercetat în România, însă în Statele
Unite ale Americii, Marea Britanie și chiar în multe țări din Asia există o preocupare
crescândă asupra analizării comunicării informației medicale prin SM.
Comunicarea cu caracter medical prin rețelele SM a fost o temă cercetată destul
de puțin în România, iar studiile existente nu au reușit să prezinte concluzii notabile
asupra fenomenului. Cercetarea de față și-a propus să analizeze o serie de indicatori de
performanță și să evidențieze puterea pe care acest mijloc de comunicare îl are în
relaționarea diverșilor participanți pe piața medicală.
Am realizat cercetarea cu scopul de a-i ajuta pe practicienii domeniului medical
să înțeleagă importanța SM în implicarea participării publicului online, modalitățile prin
care utilizatorii rețelelor sociale pot fi implicați ca vectori de comunicare în campaniile
de promovare a sănătății din mediul online și mecanismele de funcționare ale acestor
rețele, prin intermediul cărora mesajul cu caracter medical poate fi diseminat și
dezbătut în grupuri sociale, printr-o comunicare interpersonală. În campaniile viitoare
din lume și din România, SM va face parte din principalele canale de comunicare, iar
strategia de comunicare va fi construită și în jurul acestui mijloc de comunicare în masă.
Domeniul cercetării de față, fiind unul nou în țara noastră, se dezvoltă odată cu
noile campanii, iar studiile realizate în cadrul acestei cercetări doctorale au menirea de
a evidenția tendințele actuale ale comunicării cu caracter medical din zona online și pot
sta la baza unor analize de tip calitativ ale reacțiilor publicului online, dar și ale
strategiilor de promovare a sănătății în mediul virtual.
Scopul cercetării doctorale a fost de a evalua necesitatea aplicării abordărilor de
tip socio-cultural asupra fenomenului comunităților virtuale și specific, asupra
comunităților virtuale din România. Totodată, cercetarea și-a propus să ofere un cadru
explorator și analitic asupra modalităților prin care identitatea umană (și implicit,
indicii de referință ai acesteia, precum naționalitatea, genul, vârsta sau statutul socio-
economic) este oglindită în SM folosite în spațiul virtual de limba română.
STADIUL
ACTUAL
AL
CUNOAŞTERII
1. Noțiuni introductive
1. 1. Informația medicală
Societatea informațională este o societate dominată de industria calculatoarelor,
televiziune și media, reprezentând un concept ce descrie practic lumea înconjurătoare,
întrucât, principala resursă o constituie însăși informația, indiferent sub ce formă se
prezintă ea. Așa cum aprecia și John Naisbitt „noua sursă de putere nu o constituie banii
în mâinile câtorva, ci informația în mâinile majorităţii” [1].
În ceea ce privește știința comunicării, “informația” reprezintă o îmbinare de
simboluri (ex. culorile pot comunica starea de spirit, personalitatea sau caracterul) și
semnale (tonul vocii). Se pot distinge trei aspecte ale conceptului de informație:
 sintactic, reprezentat de înșiruirea de către emițător a semnelor grafice, auditive sau
electrice,;
 semantic, reprezentat de semnificația acordată semnalelor pe baza convențiilor
sociale. Se face diferența între informația semantică intențională (informația pe care
emițătorul vrea sa o transmită) și informația semantică realizată (informația pe care
receptorul o înțelege din mesajul receptat);
 pragmatic, reprezentat de efectul pe care îl are informația primită asupra
receptorului [2].
Pe de altă parte, știrea este un gen publicistic care prezintă realitatea actuală, pe
care o pune într-o formă comunicabilă, transmisă apoi, prin intermediul unor tehnici
moderne de difuzare în masă. Conform altor afirmații, "știrea este o "noutate", relatarea
unor evenimente recente. Pentru a avea caracterul de știre, ceea ce se relatează trebuie
să fie: „actual, în curs, la zi; important, semnificativ sau neobișnuit" [2]. De asemenea
raritatea și unicitatea sunt deosebit de importante, ca și personalitățile care apar într-o
știre. În ultimă instanță, publicul este cel care determină cât de mare este valoarea
informativă a unui produs media.
Informația solidă și fiabilă reprezintă fundamentul deciziilor în toate structurile
sistemului de sănătate și este esențială pentru dezvoltarea și implementarea politicilor
și ghidurilor în sistemul de sănătate, cercetarea în domeniul sănătății, dezvoltarea
resurselor umane, educația și formarea în domeniul sănătății, furnizarea de servicii și
finanțarea [3].
Domeniul științei informației care se ocupă cu analiza și diseminarea datelor
medicale prin utilizarea calculatorului în diferite arii ale sănătății și în medicină este
informatica medicală [4]. Dosarul medical informatizat este alcătuit din înregistrările
informațiilor pertinente privind starea de sănătate a unui pacient [5]. Informația
medicală reprezintă informația destinată potențialilor utilizatori ai serviciilor medicale
și de asistentă medicală. Promovarea informației medicale pune accent pe prevenție,
precum și pe informații cu scop educativ difuzate și utilizate în masă în comunitate [6].
1. 2. Modalități de diseminare a informației medicale

În timp ce majoritatea definițiilor comunicării variază în funcție de punctele de
referință luate în considerare dar și de atenția pe care o acordă anumitor aspecte ale
comunicării, toate acceptă existența a cinci elemente fundamentale și anume:
emițătorul, receptorul, canalul, mesajul și efectul.
Comunicarea se poate prezenta sub mai multe forme „de la o discuție
confidențială sau o consfătuire în procesul de muncă și până la un program de tipul
Eurovision destinat milioanelor de telespectatori” [7]. Fiecare dintre acestea, fie că este
vorba de o scrisoare, de un ziar sau de un bilet definește un anumit fel de comunicare.
Printre deosebiri se pot numără, suportul informației (ex. undele, hârtia) și numărul
celor implicați în procesul comunicării. Dacă publicul receptor este alcătuit dintr-un
grup mai mare de oameni, atunci putem vorbi de ,,comunicarea în masă”. ,,Comunicarea
în masă este orice formă de comunicare în care mesajele-având un caracter public și
folosindu-se de tehnologie de difuzare (media) se adresează unei largi audiențe, într-un
mod direct și unilateral (exclude inversarea rolurilor între emițător și receptor) [7].
Comunicarea în domeniul sănătății se referă la transferul de informații de la
experți din domeniile medical și de sănătate publică către pacienți sau publicul larg.
Studierea utilizării strategiilor de comunicare sunt esențiale în informarea corectă a
individului sau a societății cu privire la fenomenele de sănătate care să permită decizi
informate [8]. Educația sanitară descrie gradul în care indivizii au capacitatea de a
obține, procesa și înțelege informațiile pentru a lua decizii în ceea ce privește sănătatea
personală [9]. Promovarea sănătății reprezintă eforturile depuse pentru a încuraja acele
comportamente ale populației optime pentru păstrare sănătatea (fizică și psihosocială)
prin intermediul programelor de prevenție și al accesului la îngrijiri medicale atunci
când este necesar [10].
1. 3. Servicii web de tip social-colaborativ

1.3.1. Definiție
Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor, abilităților și cunoștințelor utilizatorilor
aduce după sine schimbări rapide ale SM, pe măsură ce apar site-uri și conținut online
nou în fiecare zi. Nu există o definiție unică și recunoscută a ceea ce înseamnă SM.
În 2018, peste 3 miliarde de oameni din întreaga lume utilizeaza SM, în creștere
cu o rată de 13% față de anul 2017, aproape toți utilizatorii accesând platformele prin
intermediul dispozitivelor mobile, utilizarea SM pe dispozitivele mobile crescând cu o

rată de 14% [11].
În cadrul diferitelor descrieri care există, se poate afirma că SM sunt tehnologii
de difuzare bazate pe web care permit crearea și diseminarea de conținut, oferind
oamenilor posibilitatea de a trece de la cititori la editori de conținut. Cu abilitatea de
multiplicare masivă în timp real, aceste tehnologii permit oamenilor să se conecteze unii
cu alții pentru a crea (sau co-crea) valoare prin conversație și colaborare online.
Rezultatul cel mai semnificativ al acestor tehnologii este de a ajuta la întreținerea
relațiilor între oameni: ajută familiile și prietenii aflați la distanță să rămână conectați
sau permite o legătură strânsă cu utilizatorii, angajații, furnizorii și investitorii, puterea
acestor relații este impresionantă și are o evoluție rapidă [12].
Dicționarul Oxford [13] definește SM ca site-uri web și aplicații utilizate pentru a
crea și a disemina informație sau pentru a participa la crearea de rețele sociale.
SM mai sunt descrise și ca site-uri și aplicații dedicate pentru a interacționa cu alți
utilizatori, sau pentru a găsi oameni cu preocupări similare [13]. SM au devenit un
instrument-cheie pentru a provoca gândirea, dialogul și acțiunea în jurul anumitor
probleme sociale. O altă definiție a SM, le definește prin conținutul generat de utilizator,
care este împărtășit pe Internet prin intermediul tehnologiilor care promovează
schimbul de informații și colaborarea.
Kaplan și Haenlein [14] susțin că SM așa cum le știm astăzi își au originile cu mai
mult de două decenii în urmă. Atunci nu erau atât de sofisticate, utilizatorii putând doar
posta mesaje publice pe site-uri. Utilizarea Internetului de mare viteză a dus la
expansiunea popularității site-urilor SM. Aceiași autori au dezvoltat propria lor definiție
tehnică pentru SM: "SM este un grup de aplicații care se bazează pe bazele ideologice și
tehnologice ale Web 2.0, și care permit crearea și diseminarea de conținut" [14].
1.3.2. Istoric
World Wide Web a apărut la începutul anilor '90 ca un loc din care utilizatorii pot
extrage informații.
Evoluția Internetului de la paginile web statice la paginile web dinamice
participative și bazate pe date ale Web 2.0 influențează mijloacele prin care oamenii
utilizează aceste resurse pentru a obține informații cu caracter medical [15]. S-au
observat mai multe modalități de comunicare bazate pe tehnologie care au transformat
modul în care furnizorii de servicii medicale și persoanele gândesc, accesează și
acționează bazându-se pe informațiile medicale furnizate digital. Transformarea a avut
repercusiuni asupra vizitelor medicale, făcând ca obișnuitul consult față-în-față să fie
una dintre multele opțiuni și adesea nu cea mai preferată de subiecți. SM facilitează
schimbul instantaneu de informații și pacienții par a fi cu un pas înaintea profesioniștilor
din domeniul sănătății în ceea ce privește utilizarea tehnologiei digitale pentru
accesarea informațiilor privind sănătatea [16].
Sănătatea 2.0 și Medicina 2.0 sunt concepte în dezvoltare fără un consens general
al definiției lor. O sinteză sistematică a literaturii din 2010 a identificat 46 de definiții
pentru termenii Sănătatea 2.0 și Medicina 2.0 cu șapte subiecte recurente: Web 2.0,
pacienți, profesioniști, rețele sociale, informații / conținut din domeniul sănătății,
colaborare și schimb de asistență medicală [17].
Conceptul Web 3.0 este relativ recent introdus, adăugând pe lângă citire și scriere,
semantica, concret web-ul analizează acțiunile utilizatorilor și personalizează ceea ce se
afișează în căutările următoare pe baza acțiunilor anterioare. Web 4.0 este lumea
virtuală care se comportă ca un agent electronic ultra-inteligent care cunoaște fiecare
individ și rutina lui. Web 5.0 reprezintă următorul pas, al inteligenței artificiale, când
mașinile vor gândi în locul oamenilor.
Caracterul participativ și colaborativ al SM facilitează crearea de informații,
partajarea și crearea de noi punți pentru a ajunge la subiecți sau la pacienți, utilizatori
ai serviciilor de asistență medicală [18].
1.3.3. Utilizare
Serviciile web de tip social-colaborativ au fost investigate atât în contextul
cercetărilor primare cât și a celor secundare (e.g., recenzii, sinteze sistematice). O
sumarizare a cercetărilor făcute cu privire la utilizarea SM este prezentată în Tabelul 1.
Blogurile sunt utilizate pentru a împărtăși povești personale fiind folosite cu
precădere ca grupuri suport, fiind utile în angajarea pacienților și aparținătorilor
acestora în conversații specifice subiectului de interes. Împărtășirea experiențelor
personale prin intermediul blogurilor ar putea ajuta pacienții să facă față mai bine
situației medicale personale [19] ((Tabelul 1).
YouTube găzduiește un număr semnificativ de videoclipuri despre sănătate.
Această platformă conține atât informații de înaltă calitate, cât și de calitate scăzută, care
poate duce la dezinformarea persoanelor care caută informații medicale online [19]
(Tabelul 1).
Căutarea de informații despre probleme medicale pe Facebook oferă un număr
mare de pagini irelevante, cele mai multe cu conținut de marketing / promovare,
existând un număr relativ mic de pagini dedicate suportului inter-uman [19] (Tabelul
1).
Wikipedia, platforma SM care utilizează un model participativ de creare a
conținutului implicând specialiști în domeniul sănătății și persoane care au diferite
competențe editoriale, este considerată o resursă adecvată de informații despre
sănătate, informația medicală conținută fiind de înaltă calitate [19] (Tabelul 1).
Tabelul 1. Utilizarea SM.

Autor [Ref] SM Cine?/Ce? Metoda
Kim și colab. [20] blog Persoane sau Interviu
aparținători cu
patologie malignă
Street și colab. [21] blog Sinteză
Valdez și colab. [22] Facebook Utilizatori ai SM Interviu
de Vries și colab. [23] Facebook Studenți Chestionar imprimat pe suport de
hârtie
Moreno și colab. [24] Facebook Studenți (18 -19 ani) Interviu
Kontos și colab. [25] mix SM Chestionar online
Tennant și colab. [26] mix SM Baby Boomers și adulți Interviu telefonic
în vârstă
Connolly și colab. [27] mix SM Interviuri - focus grup
Blackstock și colab. [28] mix SM Femei HIV pozitive Interviu
Farič și colab. [29] Wikipedia Contribuitori Chestionar și interviu
Wikipedia
Heilman și colab. [30] Wikipedia Contribuitori Cercetare secundară
Wikipedia Chestionar online
Laurent și colab. [31] Wikipedia Cercetare secundară
Reavley și colab. [32] Wikipedia Cercetare secundară
Heilman și colab. [33] Wikipedia Revizuire de literatură
Tan și colab. [34] YouTube Materiale video Cercetare secundară
Bezner și colab. [35] YouTube Materiale video Cercetare secundară
Yaylaci și colab. [36] YouTube Materiale video Cercetare secundară
2. Utilizarea serviciilor web de tip social-colaborativ

2. 1. Clasificarea generațiilor
În prezent, cinci generații pot fi considerate ca făcând parte din societatea, fiecare
având un rol activ [37,38]:
1. Generația tăcută: născută până în 1945
2. Baby Boomers: născuți în intervalul 1946 -1964
3. Generația X: născută din 1965 până la începutul anilor 1980
4. Generația Y sau Generația Milenară: nu există date precise de început și de
sfârșit, termenul cel mai frecvent utilizat este începutul anilor 1980 până la
mijlocul anilor 1990 sau începutul anilor 2000)
5. Generația Z: începând cu sfârșitul anilor 1990 sau mijlocul anilor 2000.
Elevii înscriși la universități începând cu începutul anului 2010 se încadrează în
generația Z, cunoscută și sub numele de iGeneration, iGen sau post-mileniali. Ei au fost
crescuți cu Internet, telefoane inteligente și SM, astfel încât această generație nu are
capacitatea de a înțelege o lume fără aceste instrumente [39]. Pentru această generație,
SM sunt un mediu prin care se conectează mai mult la lume decât orice alt canal sau
opțiune de comunicare [40]. Modul în care aceasta generație abordează tehnologia a fost
investigat în cercetări anterioare, arătând că SM poate fi utilizată ca instrument de
diseminare a informației sau învățare prin colaborare cu rol în educare virtuală la scară
globală (de exemplu, predarea prin jocuri virtuale, a fișierelor în format multimedia
transmise online (podcast-uri), etc.) [41,42].
2. 2. Generațiile și utilizarea serviciilor web de tip social-

colaborativ
Generații diferite tind să adere educației inerente epocii lor, prin urmare,
generațiile mai tinere care au crescut sub influența Internetului, cu dispozitive mobile
omniprezente, SM și conținut online îmbrățișează mai deschis o comunicare bazată pe
SM [43]. Generațiile mai în vârstă se angajează rar în activități prin SM și evita utilizarea
acestor platforme pentru uz profesional. Generațiile de absolvenți de facultate din
Marea Britanie post 1985 [44], tinerii australieni [38] sau medicii canadieni [45] sunt
mai frecvent implicați în activități prin SM și își imaginează cu ușurință impactul SM
asupra difuzării informațiilor, comunicării și interacțiunii online cu pacienții, în special
medicii generaliști și cei din mediul rural, reflectând probabil rolul central al resurselor
online de sănătate în regiuni geografice izolate.
2. 3. Serviciile web de tip social-colaborativ și educație

profesională medicală
Studenții în anul III de la Universitatea din Tennessee, Health Science Center,
Colegiul de Farmacie comunică cu colegii de clasă despre conținutul cursurilor și
interacționează cu profesorii cu ajutorul Facebook, MySpace, Twitter sau LinkedIn [46].
Un studiu ce viza studenți la specializarea de asistenți medicali din Israel a demonstrat
rolul pozitiv și esențial al mediilor sociale virtuale în clasă și în plasamentul clinic. Mai
mult, studenții aveau așteptări de la cadrele didactice să utilizeze mediile sociale virtuale
pentru a oferi sprijin și îndrumare în timpul procesului de învățare [47].
Grupurile de discuții online sunt instrumente create în scopul de ajutor în
procesul de învățare în comunitățile de studenți ai specializărilor de medicină și sunt
formate folosind Bloguri [48,49], incluzând microblogurile [50,51,52], Facebook
[53,54,55] și wiki-urile [56]. Bloguri sunt adecvate pentru a promova transparența și
comunicarea [48], a crea coeziune și respectiv o altă legătură cu facultatea [49].
Studenții împărtășesc opinii, experiențe și informații prin bloguri în ceea ce privește
pregătirea pentru examene sau experiențele din rotațiile clinice [57]. Metodele de
învățare bazate pe microbloguri sunt de asemenea apreciate de studenți. Aceștia percept
microblogurile ca un instrument de studiu pentru schimbul de informații, învățare
colaborativă, promovarea interacțiunii și a sentimentului apartenenței comunității. Pe
de altă parte, nu toți studenții doresc această formă de educație datorită calității reduse
a interacțiunii, a distragerii și a dificultății de a urma un volum mare de postări [50].
Evaluarea eficienței utilizării Twitter ca mijloc de interacțiune între membrii facultății
și studenți, a evidențiat faptul că tweeting-ul a încurajat în mod frecvent și consecvent
participarea în clasă și a permis studenților să-și exprime opinia și să-și împărtășească
ideile [51]. Un alt studiu, care a evaluat Twitter ca instrument secundar în procesul
educațional, a arătat că studenții păreau mai implicați, comentând și adresând un număr
mai mare de întrebări, fără însă a putea determina dacă participarea crescută a fost sau
nu datorată noutății și elementului de comportament activ al tweetingului [52]. Un grup
de cercetători din Australia au arătat că studenții din domeniul medical susțin folosirea
mediilor sociale (în special Twitter) în educația medicală, deoarece permite
interacțiunea între cadrul didactic de predare și studenți [43], dar mai degrabă în
principiu decât în practică, deoarece ei încă preferă să imprime și adnoteze materialul
cursului [44]. Twitter, în Regatul Unit, s-a dovedit a fi un instrument fezabil atât pentru
studenții la asistența medicală din cadrul Universității din Plymouth [58], cât și pentru
studenții la medicină din Universitatea Southampton [59], creând o rețea online de
sprijin în timpul învățării, prin consolidarea metodelor de comunicare cu profesorii și
creșterea încrederii în sine în rândul studenților.
Facebook este văzut ca facilitator al procesului de învățare, permițând discuții

[53,55] și expunând studenții la situații "reale" [54]. Studenții anului întâi dintr-o
universitate din Australia consideră utilizarea Facebook (în mod special) o modalitate
utilă pentru învățare și respectiv sprijinire de la persoană la persoană [60]. În 2017, Al-
Jumaili și colaboratorii au arătat că Facebook este un instrument accesibil și ușor de
utilizat pentru comunicarea academică între studenții la farmacie din Irak [61]. În 2017,
o cercetare efectuată la Universitatea Ludwig-Maximilians din München, Germania, a
constatat că grupurile Facebook sunt o parte esențială a mediului de învățare al
studenților lor la specializările medicale [62]. SM, în special Facebook, sunt populare
printre studenții farmaciști din Marea Britanie [63]. În plus, paginile de Facebook au
demonstrat că sunt instrumente utile pentru a sprijini studenții din domeniul medical
în pregătirea pentru evaluările la discipline importante precum anatomia în Marea
Britanie [64].
Un wiki educațional a furnizat un compendiu cuprinzător și concentrat asupra
conținutului principal al educației medicale, facultatea utilizându-l pentru a extrage date
necesare coordonării curriculumului și asigurării calității în învățământ [56]. În Statele
Unite ale Americii, învățarea bazată pe Wiki sa dovedit a îmbunătăți educația medicală
[65]. În mod specific, Wikipedia s-a dovedit a fi un instrument educațional adecvat,
judecând după rezultatele învățării [66]. Mai mult, în Canada, aceeași platformă, a
demonstrat achiziția de cunoștințe pe termen scurt la studenții specializărilor medicale
[67]. Studenții canadieni consideră SM un instrument educațional, dar membrii
comunităților academice utilizează SM mult mai puțin în acest scop [68].
În 2016, studenții la medicină din Arabia Saudită, utilizatori în cea mai mare parte
de YouTube, au declarat că mediile sociale virtuale sunt benefice și eficiente în scopuri
academice, considerând însă că profesorii lor nu le folosesc în mod eficient [45].
Predarea prin intermediul SM a fost realizată și prin medii de joc virtuale
[69,70,71], sau combinații de platforme SM [72]. Folosirea predării prin medii de joc
virtuale a avut rezultate dacă a fost utilizată ca mijloc suplimentar la formarea
tradițională [69,70,71]. Mediile de joc virtuale sunt acceptate de studenți, par să ofere
beneficii de învățare comparabile cu alte modele de simulare și sunt văzute de către
studenți ca având un loc important în curricula academică [73]. Studenții s-au arătat
interesați de mediile de joc virtuale, ca metode pedagogice și, în mod specific, de
construcții epistemice, pentru a îi ajuta să dezvolte comportamente etice și profesionale
de a cunoaște, de a acționa și de a interacționa în lumea medicală [74].
3. Serviciile web de tip social-colaborativ și utilizarea

acestora de către personalul medical
În România, studiile universitare de medicină și medicină dentară se întind pe
durata a 6 ani, 5 ani pentru farmacie, 4 ani pentru asistenții medicali generaliști și 3 ani
pentru tehnicienii de radiologie-imagistică medicală, balneofiziokinetoterapie și
recuperare medicală, tehnicienii dentari, nutriție și dietetică. Anual România are
aproximativ 3.700 de absolvenți la nivel licență.
Toți absolvenții Facultății de Medicină care obțin diploma de licență și aleg să nu
urmeze o specialitate la rezidențiat (minim 60% din punctajul maxim pe fiecare
domeniu de concurs) devin medici generaliști. Aceștia mai sunt cunoscuți drept “medici
cu competențe limitate”, nu au dreptul de a obține cod de parafă, nu pot intra în relație
contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate și nu pot fi încadrați în serviciile de
ambulanță. Ei pot practica medicina în conformitate cu prevederile Ordonanței
Guvernului nr. 18/2009 și în conformitate cu Normele metodologice privind încadrarea
și activitatea medicului cu competențe limitate aprobate prin Ordinul ministrului
sănătății nr. 527/2011.
Personalul medical care lucrează în sănătate publică la nivel național sau la nivel
local au statutul de funcționari publici, astfel că nu li se permite să obțină venituri din
alte forme de angajare, cu excepția predării și cercetării.
Criteriile pentru ocuparea forței de muncă și avansarea în carieră a cadrelor
medicale sunt stabilite de Ministerul Sănătății, care organizează examenele de
promovare profesională. Dezvoltarea profesională continuă este necesară și obligatorie.
Toți profesioniștii care au parcurs Ciclul Bologna, au posibilitatea de a continua
programul de licență cu program de master și apoi cu unul de doctorat.
Asociațiile profesionale au stabilit standardele educaționale și criteriile de
acreditare periodică a profesiilor respective (Tabelul 2). Dezvoltarea profesională
continuă este validată periodic prin acumularea unui număr de puncte de educație
continuă.
Dacă numărul minim de puncte nu a fost atins, cadrele medicale trebuie să treacă
un examene de revalidare. Toți profesioniștii din domeniul sănătății de pe teritoriul
României, care nu își practica profesia timp de cinci ani, își pierd recunoașterea
competenței profesionale.
Tabelul 2. Numărul de credite de educație medicală continuă cerut de asociația profesională

corespunzătoare fiecărei profesii.
Asociație Numărul de credite de educație

Profesia
profesională medicală continuă
200 de credite de educație medicală
continuă, pe parcursul a 5 ani, stabilite la
data evaluării, sau 40, anual, în cazul
Colegiul Medicilor din medicilor pensionari. Pentru a respecta
Medic
România principiul continuității educației
medicale, medicii vor acumula minimum
continuă pe an
Colegiul Medicilor
200 de credite de EMC pe parcursul a 5
Stomatologi din Medic stomatolog
ani, cel puțin 20 de credite anual
România
Ordinul Asistenților Asistent medical
Medicali Generaliști generalist, de
Moașelor și laborator, de
continuă, anual
Asistenților Medicali radiologie
din România Moașă
Colegiul Farmaciștilor Farmaciști
continuă, anual
Ordinul Balneo-
Kinetoterapeutilor fiziokinetoterapeuții
Nu exista norme de aplicare.
Asociația Nutriționiști și
dieteticienilor dieteticieni
continuă, anual pentru cei care profesează
Ordinul Tehnicienilor
Tehnicieni dentari în sistemul de stat
Dentari din România
continuă, cei care dețin un laborator
Profesioniștii din domeniul sănătății din diferite țări precum America de Nord,
Europa, China, Australia utilizează SM în scopuri profesionale, în activități de tipul
comunicarea cu pacienții sau colegii, căutarea de informații specifice atunci când se
confruntă cu o problemă sau situație medicală, împărtășirea și transmiterea de
cunoștințe medicale. Utilizarea SM în scop profesional afirmativ are impact pozitiv
asupra practicii lor, tradusă prin eficacitate în educație, creșterea înțelegerii publice a
cercetării și diversificarea mijloacelor de comunicarea cu pacienții. În SUA, SM sunt de
asemenea folosite de medici pentru a-și promova serviciile. În plus, medicii folosesc SM
precum mass-media tradițională, ca o platformă de comunicare unică, mai degrabă decât
ca un forum "social" (Tabelul 3).
Twitter, LinkedIn, Facebook împreună cu blogurile, YouTube, Instagram,

Snapchat sau Wikipedia reprezintă cele mai comune SM utilizate pentru comunicarea cu
colegii, implicarea în comunitate, dezvoltarea profesională și serviciile de piață (Tabelul
3).
Tabelul 3. SM utilizate în diverse țări.

Autor Geografie Populația țintă SM utilizată
Collins și colab. [75] Informație Oameni de știință din Twitter, Facebook,
indisponibilă domeniul medical LinkedIn sau blog
Lander și colab. [76] America de Nord Medici Mix de SM
Ranschaert și colab. Europa și America de Medici Mix de SM
[77] Nord
Surani și colab. [78] Texas (Statele Unite ale Medici Mix de SM
Americii)
Long și colab. [79] China Medici Mix de SM
Brown și colab. [80] Australia Medici Mix de SM
Ramkumar și colab. Statele Unite ale Medici Twitter și Instagram
[81] americii
Campbell și colab. [82] Informație Medici Mix de SM
indisponibilă
Alsobayel [83] Arabia Saudită Profesioniști din Twitter, YouTube,
domeniul sănătății Instagram, Facebook,
Snapchat și LinkedIn
Antheunis și colab. [84] Olanda Profesioniști din LinkedIn și Twitter
domeniul sănătății
Watson [85] Informație Asistenți medicali Bloguri
indisponibilă
Park și colab. [86] Țări în curs de Profesioniști din Wikipedia
dezvoltare domeniul sănătății
Fuoco și colab. [87] Canada Medici Mix de SM
Există o reticență în rândul medicilor de a se angaja prin SM în ciuda cerințelor

comunității [80]. Amenințările pe care profesioniștii din domeniul sănătății le indică cu
privire la folosirea SM sunt legate de acuratețea informațiilor [45, 42]. Barierele de
comunicare întâlnite sunt incertitudinea cu privire la momentul, modul și în ce măsură
ar trebui utilizate, impactul asupra celor ce citesc informația [49], lipsa de competențe
în ceea ce privește utilizarea SM [51,42] și lipsa de timp [42].
4. Furnizorii de servicii medicale și serviciile web de

tip social-colaborativ
4. 1. Clasificarea furnizorilor de servicii de sănătate
Un furnizor de asistență medicală este o entitate juridică (persoană sau
organizație) care este plătită sau emite facturi pentru serviciile medicale sau de sănătate
oferite [88]. Mediul de afaceri în domeniul sănătății din România este împărțit în:
asistență primară asigurată de medicul de familie, îngrijire ambulatorie specializată,
asistență medicală de urgență, servicii farmaceutice, servicii medicale de reabilitare,
asistența socială, îngrijire paleativă, îngrijire mentală, medicină complementară și
alternativă și servicii de îngrijire pentru categorii populaționale precum rromi, refugiați
sau imigranți [89].
Îngrijirea primară a sănătății este asigurată de medicii de familie. Dar cum aceștia
nu asigură servicii la sfârșit de săptămână sau în timpul sărbătorilor legale, pacienții se
bazează adesea și pe centrele de permanență, serviciile de ambulanță sau pe
departamentele de urgență ale spitalelor, dacă au nevoie de asistență medicală primară.
Îngrijirea ambulatorie specializată este asigurată prin rețeaua de spitale și policlinici,
centre medicale specializate, centre de diagnostic și tratament și cabinete individuale.
Îngrijirea bolnavilor este asigurată de o rețea de spitale, acestea variind în funcție de
mărime, competențe și zone. Astfel există spitale regionale, județene, municipale, de
urgență, spitale pentru o singura specialitate (de exemplu: pediatrie sau boli
infecțioase), spitale pentru boli cronice, spitale universitare, institute de cercetare, sau
centre medicale. Îngrijirea de zi (sau spitalizarea de zi) este oferită în spitale și centre de
îngrijire a sănătății menționate anterior.
Numărul societăților comerciale ce oferă spre vânzare dispozitive medicale și
produse farmaceutice a crescut de-a lungul anilor. Aceste unități economice sunt
organizate în lanțuri farmaceutice cu acoperire națională (de exemplu: Catena, Sensiblu,
Dona, Help Net), regională sau locală (de exemplu: Richter, Belladona, Remedia sau
Ducfarm).
Reabilitarea este asigurată în ambulatoriu și spitale, însă accesul la astfel de
îngrijiri nu este adecvat și există liste lungi de așteptare. Accesul la îngrijirea paleativă
este, de asemenea, scăzut. Îngrijirea pacienților cu boli cronice este în continuare
furnizată în mare parte în cadrul sanatoriilor [89].
4. 2. Utilizarea serviciilor web de tip social-colaborativ de

către furnizorii de servicii de sănătate
Utilizarea SM este în creștere în cadrul industriei de servicii și produse pentru
sănătate [90].
Platformele SM sunt utilizate în rândul spitalelor din SUA [91], spitalele
americane utilizând Facebook-ul pentru a educa pacienții, pentru a oferi recunoaștere
personalului și pentru a publica știri despre realizările spitalului, dar nu interacționează
cu utilizatorii serviciilor medicale prin intermediul acestui canal [92]. Aproape toate
clinicile care sunt membre ale Societății pentru Tehnologia Reproducerii Asistate din
Statele Unite ale Americii au un site web, iar aproape o treime (mai ales cele mai mari)
sunt prezente pe Facebook, Twitter și / sau un "blog" dedicat [93]. În Spania, spitalele
publice utilizează în mare măsură SM, în comparație cu cele private, în timp ce
instituțiile mici tind să perceapă utilizarea SM negativ [94].
Farmaciile online sunt la limita legalității deoarece pe de-o parte încurajează
cumpărătorii să decidă ce medicamente își achiziționează, fără sfatul medicului și pe de
cealaltă parte, este statul care solicită limitarea automedicației datorită riscurilor
conexe [95]. Marketingul ilegal prin SM al medicamentelor ce se eliberează pe bază de
prescripție a determinat modificarea politicilor și a extins eforturilor globale de aplicare
a legislației în vigoare [96].
Un raport privind utilizarea Internetului și SM în regiunea europeană a
Organizației Mondiale a Sănătății indică faptul că, în 40 de țări membre (Albania,
Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Croația, Republica Ceha,
Danemarca, Estonia, Finlanda, Georgia, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Italia,
Kazahstan, Kârgâzstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Muntenegru, Olanda,
Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Moldova, Federația Rusa, Slovenia, Spania,
Suedia, Elveția, Tadjikistan, Turcia, Ucraina, Regatul Unit al Marii Britanii și Uzbekistan),
indivizii și comunitățile utilizează SM pentru a învăța despre problemele de sănătate.
Douăzeci de state ale Uniunii Europene (Belgia, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda,
Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia,
Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii), opt state din
Comunitatea Statelor Independente (Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan,
Republica Moldova, Uzbekistan, Federația Rusa și Tadjikistan) alături de Albania,
Georgia, Israel, Muntenegru, Norvegia, Elveția și Turcia raportează că organizațiile din
domeniul sănătății utilizează SM pentru a promova mesaje despre sănătate ca parte a
campaniilor de sănătate, însă numai Albania, Letonia, Luxemburg, Olanda, Republica
Moldova, Federația Rusa și Regatul Unit al Marii Britanii recunosc că au o strategie sau
o politică națională privind utilizarea SM de către organizațiile guvernamentale, iar
Armenia, Belgia, Republica Ceha, Norvegia, Federația Rusa și Regatul Unit al Marii
Britanii, au o politică națională care reglementează utilizarea SM în profesiile din
domeniul sănătății [97].
CONTRIBUŢIA
PERSONALĂ
5. Studiu 1. Dezvoltarea și validarea chestionarelor

de evaluare a utilizării serviciilor web de tip social-
colaborativ în căutarea informațiilor din sfera
medicală
Rezultate parțiale ale acestui studiu au fost diseminate în 2017 cadrul conferinței
IEEE International Conference on e-Health and Bioengineering [98].
5.1. Introducere
Sondajele sunt folosite pentru a obține informații de la un număr mare de
persoane pentru a afla fapte, obiceiuri, opinii și atitudini. Sondajele online sunt uzuale,
deoarece tot mai multe organizații folosesc Internetul ca mijloc de comunicare. După un
interval de timp în care nu s-a primit răspuns, participantul poate fi invitat din nou să
participe prin trimiterea din nou a scrisorii și a chestionarului. Principalul avantaj al
sondajului online este costul scăzut, fiind nevoie de conexiunea la Internet și o
modalitate online de realizare și depozitare a chestionarului. Aceleași avantaje pot
constitui în același timp și dezavantaje. În primul rând, accesul la Internet limitează
populația disponibilă la populația care are acces la Internet, existând posibilitatea
evaluării unui eșantion nereprezentativ pentru populația țintă. În al doilea rând,
caracterul impersonal pe care îl are trimiterea unui chestionar online, poate implica o
rată scăzută de răspuns. De asemenea, dacă respondenții înțeleg greșit întrebările
răspunsurile acestora nu vor fi valide, dezavantaj care poate fi evitat în cazul unui
interviu [99].
Sondajele sunt utilizate în medicină cu diferite scopuri, de la evaluarea
studenților la cursuri până la investigarea satisfacției pacienților cu privire la un serviciu
medical, autoevaluarea studenților sau evaluarea cadrelor didactice de către studenți
[19,41,100].
În ciuda utilizării pe scară largă a sondajului în domeniul educației medicale,
literatura de specialitate oferă detalii limitate cu privire la modul de realizare al unui
sondaj. Drept urmare, fiabilitatea scorurilor care rezultă din sondaje poate fi inadecvată,
la fel ca și validitatea interpretării și utilizării scorurilor rezultate. În mod diferit, atunci
când anchetele sunt prost proiectate, este posibil ca acestea să nu reușească să
surprindă esența a ceea ce dezvoltatorul sondajului încearcă să măsoare din cauza

existenței diferitelor tipuri de erori de măsurare. De exemplu, formularea incompletă a
întrebărilor, aspectul confuz al întrebărilor și opțiunile inadecvate de răspuns pot afecta
fiabilitatea și validitatea datelor din sondaje, ceea ce face extrem de dificilă trasarea unor
concluzii utile [101].
Revizuirea literaturii de specialitate a avut ca scop identificarea unor chestionare
similare. În perioada Octombrie-Decembrie 2015 au fost realizate căutări în literatura
de specialitate utilizând două baze de date bibliografice, PubMed și Google Schoolar.
Cuvintele cheie definite și utilizate sunt prezentate în Tabelul 4. Au fost analizate
chestionarele raportate în literatura de specialitate disponibile online și asociate unor
cercetări primare. Criteriile de includere au fost: chestionarul a avut ca scop evaluarea
utilizării SM, examinând relațiile dintre participanți și informațiile disponibile pe
platformele sociale; populația țintă de interes a făcut parte din una din următoarele 3
categorii și anume profesioniști din domeniul sănătății (studenți la specializări
medicale, cadre medicale sau instituții care furnizează servicii medicale), indiferent de
gen, vârstă, rasă, etnie, cultură, religie sau locație. Au fost excluse studiile raportate în
altă limbă decât limba engleză, articolele pentru care textul integral nu a fost disponibil
în rețeaua universității sau nu a putut fi obținut de la autori.
Tabelul 4. Cuvinte cheie utilizate în căutarea informației în bazele de date bibliografice.

COMUNICARE PRIN SM (termeni în limba Engleză) CUVINTE CHEIE
SM, Blogging, Blog, E-health, Facebook, Twitter, Tweet, Profesioniști în domeniul medical, Medici,
LinkedIn, Instagram, Del.icio.us, Flickr, Wordpress, Asistente medicale
Blogger, Hi5, Myspace, Tagged, Wikipedia, Aboutus, Studenți: Medicină, Stomatologie,
Medpedia, Pinboard, Digg, Reddit, Youtube, Itunes, Farmacie, Asistență medicală, Ocupații
Slideshare, Vimeo, Health 2.0, Medicine 2.0, Med 2.0, Medicale și Paramedicale
Microblog, Patientslikeme, Podcasts, Second life, Social Spitale, Farmacii
network, User generated content, Virtual world or Instituțiile medicale, Furnizori de servicii
community medicale
Cinci chestionare în limba engleză care au evaluat utilizarea SM în rândul

studenților, majoritatea aplicate online [80,102,103,104] (forma printată pe hârtie
[105]), au fost identificate și analizate. Caracteristicile principale ale acestora sunt
prezentate în Tabelul 5.
Pentru profesioniști din domeniul sănătății au fost identificate în literatura de
specialitate două chestionare în limba engleză, ambele cu aplicare online [106,107].
Caracteristicile acestor chestionare sunt redate în Tabelul 6.
Tabelul 5. Chestionare model utilizate în evaluarea SM în rândul studenților.

Nr. Nr. Descriere secțiuni Tip itemi
itemi secțiuni
Batch și 21 2 Caracteristici socio-demografice Întrebări închise cu o
colab Evaluarea blogului singura varianta de
[102] răspuns
Brown și 44 8 Utilizarea mediului online Întrebări închise cu o
colab. [80] Interacțiunea cu pacienții singură variantă de
Comportament online personal și răspuns
relația cu pacienții
Interacțiunea medic-pacient online
Caracteristici socio-demografice
Keller și 16 1 1 întrebare deschisă
colab 6 itemi sunt alcătuiți din
[103] întrebări închise și
deschise
McGowan 17 10 Utilizarea SM Întrebări închise
și colab Frecvența utilizării SM
[104] Părerea despre SM
Utilitatea SM
Impactul personal
Comunicarea cu colegii
Bariere
Caracteristici socio-demografice
Lau [105] 30 2 Utilizarea SM Întrebări închise cu o
Caracteristici socio-demografice singură variantă de
răspuns
Colab = colaboratorii
Pentru categoria furnizori ai serviciilor de sănătate a fost identificat un chestionar

[108] cu ajutorul motorului de căutare Google, aplicat online, în limba Română cu
douăzeci și două de întrebări grupate în șase secțiuni:
 Caracteristici socio-demografic
 Platformele utilizate pentru marketing
 Utilizarea a SM
 Administrarea campaniilor de marketing și activităților derulate pe SM
 Interacțiunea cu utilizatorii pe SM
 Domeniile în care sunt folosite SM în mediul de afaceri Românesc, bugetele
alocate și beneficiile obținute
Tabelul 6. Chestionare model de utilizate SM de către profesioniști din domeniul sănătății.

Nr. Nr. secțiuni Descriere secțiuni Tip itemi
itemi
Herbert 18 2 Caracteristici socio-demografice Întrebări închise cu o
și colab Utilizarea Wikipedia singură variantă de
[106] Evaluarea critică a informației răspuns
disponibile pe Wikipedia
Gestionarea erorilor găsite pe
Wikipedia
Chapman 53 2 Pre: Întrebări închise cu o
și colab chestionare:  Caracteristici socio-demografice singură variantă de
[107] Pre: 3  Experiența în audit și cercetare răspuns
secțiuni  Experiența de utilizator al platformei
Post: 4 STARSurgUK
secțiuni  Percepția personală despre audit și
cercetare
Post:
 Experiența ca auditor al platformei
STARSurgUK
 Schimbări în percepția personală
despre audit și cercetare
 Dificultăți întâmpinate în timpul
evaluării
 Arii de îmbunătățit pentru platforma
STARSurgUK
Colab = colaboratori
5.2. Scop și obiective

Scopul prezentului studiu a fost de a crea și valida trei chestionare auto-
administrate pentru a măsura modul în care SM este utilizată pentru a căuta informații
legate de sănătate de către trei categorii distincte de utilizatori ai Internetului:
profesioniști din domeniul sănătății (Obiectiv 1), studenți ai facultăților de medicină
(Obiectiv 2) și furnizori ai serviciilor de sănătate (cabinete de medicină de familie,
ambulatorii, farmacii, laboratoare de analize medicale, spitale, furnizori de servicii de
asistență la domiciliu, Obiectiv 3).
5.3. Material și metodă

În crearea chestionarelor a fost implementat un proces cu 5 pași (Figura 1), care
a constat în:
1. construirea definițiilor
2. scrierea itemilor
3. pre-testarea chestionarului cu ajutorul potențialilor respondenți
4. revizuirea itemilor pe baza sugestiilor primite din partea potențialilor

respondenți (publicul țintă)
5. revizuirea finală de către un grup de experți.
Definirea machetei
Definirea itemilor
Pretestare
Sintetizarea literaturii și a pretestarii
Validarea de un grup de experti
Figura 1. Pașii aplicați în construirea celor trei chestionarelor
Pasul 1
Construirea itemilor chestionarelor s-a realizat în trei secțiuni distincte pentru
obiectivele 1 și 2:
 utilizarea generală a mediilor web de tip social-colaborativ
 utilizarea mediilor web de tip social-colaborativ pentru identificarea
informațiilor medicale
 întrebări despre trăsăturile demografice ale populației țintă: vârstă, gen,
mediul profesional, poziția, sectorul de desfășurare a activității, funcția
academică (dacă există).
Pentru obiectivul 3, întrebările chestionarelor au fost grupate în 4 părți, una cu
scop de colectare a datelor demografice și celelalte trei cu scopul de a evalua:
 prezența în SM, strategia, administrarea promovării
 interacțiunea cu clienții și potențialii clienți
 atitudinea față de utilizarea SM ca și unelte de marketing.
Pasul 2
Obiectivul acestei etape a fost de a scrie itemii sondajului care să reprezinte în
mod adecvat construcția folosind un vocabular pe înțelesul respondenților.
Chestionarele găsite în primul pas au fost folosite ca puncte de plecare.
Pasul 3
Validarea chestionarului s-a realizat cu ajutorul unor reprezentanți ai
populațiilor țintă. Această etapă a avut ca scop să stabilească în ce măsură
conceptualizarea construcției este pe înțelesul potențialilor respondenți. Chestionarul
creat a fost transpus în format electronic utilizând formularul Google. Fiecărui item al
chestionarului i-au fost atașate 2 întrebări referitoare la gradul de înțelegere și la
alinierea la scopul cercetării, evaluate pe o scară Likert de 5 puncte (5 total de acord, 1
total dezacord). Includerea respondenților în fiecare grup țintă a fost efectuată prin
tehnica bulgărelui de zăpadă. A fost identificat un grup inițial de participanți, care a fost
invitat să participe și fiecare membru al grupului fost rugat să recomande chestionarul
către alți posibili respondenți. Cei din urmă, dacă s-au dovedit a fi eligibili și au participat
la ancheta, au fost incluși în eșantion. Considerentele etice au fost îndeplinite astfel:
grupurile cărora le-a fost distribuit chestionarul au fost selectate aleator, iar
respondenții au participat voluntar la studiu, indiferent de vârstă, gen, orientarea
politică sau statut social.
La începutul chestionarului utilizat în pretestare a fost descris scopul cercetării.
Fiecare participant a avut posibilitatea de a se opri în orice moment din a completa
chestionarul, iar răspunsurile au fost colectate în baza de date doar dacă respondentul
a decis să finalizeze chestionarul. Confidențialitatea a fost păstrată, codându-se fiecare
chestionar după data și ora la care s-a primit răspunsul. Datele colectate au fost anonime,
putând fi recunoscute doar de participanți.
E-mail-urile cu invitația de participare la pretestare au conținut o scrisoare de
prezentare cu privire la scopul cercetării, un link către chestionarul online și invitația de
a distribui link-ul către alte persoane cu un profil similar cu a primitorului. Invitațiile au
fost trimise în intervalul 17-19 iunie 2016 și chestionarele au fost disponibile timp de 2
săptămâni (pană la 1 iulie 2016).
Pentru Obiectivul 2, adițional formei electronice s-au aplicat chestionare și în
format hârtie, studenților anului 1, specializarea Medicină, Facultatea de Medicină,
Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, în perioada 1
octombrie – 1 noiembrie 2016.
Pasul 4
Feedback-ul primit de la participanții la pretestare a fost utilizat în realizarea
formei finale a chestionarului utilizând scorurile Likert în conformitate cu informația
din Tabelul 7. În acest pas a fost de asemenea realizată din nou o revizuire a literaturii
de specialitate. În cazul în care participanți au folosit o terminologie diferită față de
conceptul inițial, vocabularul potențialilor respondenți a fost utilizat în varianta finală a
chestionarului.
Pasul 5
Un grup format din cinci experți în domeniile medicină, informatică, asistență
medicală și psihologie au retușat întrebările fiecărui chestionar în parte pentru a stabili
forma finală a acestuia.
Tabelul 7 Acțiunile aferente asupra întrebărilor chestionarului în conformitate cu scorului Likert

din pretestare.
Media Acțiune
4-5 Nicio modificare
3-4 Modificarea întrebării pe baza comentariilor aduse
Modificarea întrebării pe baza comentariilor sau excluderea întrebării din
<3
chestionar
5.4. Rezultate
5.4.1. Rezultate pretestare
Pentru obiectivul 1 s-au obținut 109 răspunsuri. Două întrebări au avut media
scorului Likert sub 4, dar deoarece nu au existat comentarii întrebările au rămas
neschimbate. Comentariile primite au pus sub semnul întrebării:
 definiția și clasificarea SM
 evaluarea globală a chestionarului cu ajutorul coeficientului Cronbach Alpha.
Pe baza acestui feedback, la începutul anchetei a fost adăugată definiția și
clasificarea platformelor SM cu exemple.
A fost calculat Cronbach's Alpha rezultând o valoare egală cu 0,92 (109
respondenți, 8 întrebări).
Pentru obiectivul 2 s-au obținut 12 răspunsuri prin formularul online și 60 de
răspunsuri de la studenți. Nici o întrebare nu a avut media scorului Likert sub 4, deci
chestionarul nu a suferit modificări.
Pentru obiectivul 3 s-au obținut 18 răspunsuri. Nicio întrebare nu a avut media
scorului Likert sub 4, deci chestionarul nu a suferit modificări în urma pretestării.
5.4.2. Chestionare
Chestionar medici
Forma finală a chestionarului pentru medici care a fost utilizată atât în format
electronic cât și în format tipărit a fost următoarea
____________________________________________________________________________________________________
Chestionar pentru realizarea lucrării de doctorat “Diseminarea informației medicale prin
servicii web de tip social-colaborativ”
În vederea realizării cercetării doctorale “Diseminarea informației medicale prin servicii web
de tip social-colaborativ” vă rog să evaluați critic și onest modul în care utilizați rețelele sociale
virtuale. În acest scop, vă rog să completați următorul chestionar. Timpul necesar completării
chestionarului este 5-10 minute.
Vă mulțumesc anticipat pentru timpul acordat completării chestionarului.
Ariana-Anamaria CORDOŞ
Întrebările nu sunt cu caracter obligatoriu, dacă nici un răspuns nu vă este potrivit vă rugăm să
treceți la întrebarea următoare.
1. Ce rețele sociale folosiți ? (întrebare cu răspuns multiplu)

 Facebook
 Twitter
 Google +
 LinkedIn
 Wikipedia
 Youtube
 Slideshare
 Scribd
 Instagram
 Blogg-uri: Wordpress, Blogger
 ResearchGate or Academia
 Altele. Vă rugăm specificați
2. De unde accesați rețelele de socializare? (întrebare cu răspuns multiplu)

 De acasă
 De la locul de muncă
 De la școală/facultate
 Din locuri publice (cafenea, bibliotecă, autobuz, etc.)
3. Câte ore petreceți zilnic în medie pe rețelele de socializare din timpul dumneavoastră liber?
 <1 Oră
 1-<3 Ore
 3-6 Ore
 >6 Ore
4. Câte ore petreceți zilnic pe rețelele de socializare din totalul orelor petrecute la locul de
muncă?
 <1 Oră
 1-<3 Ore
 3-6 Ore
 >6 Ore
5. De pe ce dispozitiv accesați rețelele de socializare? (întrebare cu răspuns multiplu)

 Computer
 Laptop
 Telefon (non smartphone)
 Smartphone
6. Folosiți rețelele sociale pentru a căuta informație medicală?

 Da
 Nu
De mai multe
săptămână
săptămână
de 3 ori pe
Niciodată
O dată pe
ori pe zi
Lunar
Zilnic
Rar
Cât de des utilizați platformele pentru a ...

contribui la îmbunătățirea cunoștințelor medicale ale altor cadre medicale?
contribui la îmbunătățirea cunoștințelor ale pacienților?
caută informații medicale noi?
Pentru întrebarea 7, vă rog să indicați pe o scara de la 1 la 5 cât de mult vi se potrivesc

următoarele afirmații
7. Pentru a împărtăși informația medicală cu alte cadre medicale, utilizarea rețelelor sociale este
1 2 3 4 5
O pierdere de timp Un mijloc foarte util
Foarte riscantă Foarte benefică
Plictisitoare Atractivă
Un mod prost de a obține informații Un mod foarte bun de a obține informații
8. Gândind-vă la modul în care integrați la locul de muncă rețelele sociale, cât de mult agreați cu
următoarele afirmații:
Pe o scară de la 1 la 5, 1 – în foarte mică măsură, 5 - în foarte mare măsură
Utilizarea rețelelor sociale 1 2 3 4 5
… mă ajută la îndeplinirea sarcinilor de servici
… îmi îmbunătățește performanțele la locul de muncă
… mă ajută să îmi tratez pacienții mai eficient
… îmi îmbunătățește calitatea serviciilor medicale oferite pacienților
Există o comunitate mare de medici cu care pot să intru în contact prin intermediul
rețelelor sociale
9. În rolul de medic, interacționați cu pacienții prin rețelele sociale?

 Da
 Nu
Dacă da, prin care rețele sociale interacționați? ---------------------
10. Discutați cu pacienții modul de utilizare a rețelelor sociale în identificarea informației
medicale? De exemplu: despre grupuri online de suport pentru pacienți cu diabet
 Da
 Nu
 Nu știu
11. Înafara de social media, aveți și alte surse de informare?
 Da
 Nu
Dacă da, care? (întrebare cu răspuns multiplu)
 Internetul în general, nu rețelele sociale, de exemplu: site-uri ale asociațiilor
internaționale de profil
 Literatura de specialitate
Întrebări cu caracter demografic
Vârsta (ani): _________
Sunteți ... ?
 Femeie
 Bărbat
Profesați în mediul:
 Urban
 Rural
Poziția:
 Rezident
 Specialist
 Primar
 Pensionar
Cu funcție academică
 Nu se aplică
 As. Universitar
 Șef de lucrări
 Conferențiar
 Profesor
Lucrați în sectorul:
 Privat
 Public
 Și public și privat
 Nu se aplică
______________________________________________________________________________________________________________
Chestionar studenți
Forma finală a chestionarului pentru studenți care a fost utilizată atât în format
electronic cât și în format tipărit a fost următoarea:
______________________________________________________________________________________________________________
Chestionar pentru realizarea lucrării de doctorat “Diseminarea informației medicale prin

servicii web de tip social-colaborativ”
În vederea realizării cercetării doctorale “Diseminarea informației medicale prin servicii web
de tip social-colaborativ” vă rog să evaluați critic și onest modul în care utilizați rețelele sociale
virtuale. În acest scop, vă rog să completați următorul chestionar. Timpul necesar completării
chestionarului este 5-10 minute.
Vă mulțumesc anticipat pentru timpul acordat completării chestionarului.
Drd. Ariana-Anamaria CORDOŞ
Întrebările nu sunt cu caracter obligatoriu, dacă nici un răspuns nu vă este potrivit vă rugăm să
treceți la întrebarea următoare.
1. Ce rețele sociale utilizați? (întrebare cu răspuns multiplu)

 Facebook
 Twitter
 Google +
 LinkedIn
 Wikipedia
 Youtube
 Slideshare
 Scribd
 Instagram
 ResearchGate sau Academia

2. De unde accesați rețelele de socializare? (întrebare cu răspuns multiplu)
 De acasă
 De la locul de muncă
 De la școală/facultate
 Din locuri publice (cafenea, bibliotecă, autobuz, etc.)
3. În medie, câte ore pe zi petreceți pe rețelele de socializare?
 < 1 Oră
 1-<3 Ore
 3-6 Ore
 >6 Ore
4. De pe ce dispozitiv accesați rețelele de socializare? (întrebare cu răspuns multiplu)
 Computer
 Laptop
 Telefon (non smartphone)
 Smartphone
 Tabletă
5. Folosiți rețelele sociale pentru a căuta informație medicală? (întrebare cu răspuns simplu)
 Da
 Nu
6. Atunci când căutați informații medicale, acestea sunt
1 – în foarte mică măsură, 5 - în foarte mare măsură
1 2 3 4 5 Nu se aplică
Informații despre un curs predat
Informații despre un anumit subiect medical
Informații despre universitate
Informații despre medici sau alte cadre medicale
Informații despre spitale sau clinici medicale
Altele. Vă rugăm specificați
7. Care este scopul pentru care căutați informații medicale pe rețele sociale?
A împărtăși informații cu alții colegi
A împărtăși propria experiență de student
A exprima opinia despre o situație
A mă pregăti pentru examen
Altul. Vă rugăm specificați
Ultima data când ați căutat informație medical pe rețele de socializare:…
V-a ajutat informația găsită pe rețelele de sociale?
Ați găsit informații medicale eronate pe rețelele sociale?
8. În afara de rețelele de social media, aveți și alte surse de informare?

 Da
 Nu
Dacă da, care? (întrebare cu răspuns multiplu)
1. Internetul în general, nu rețelele sociale, de exemplu: Forumuri

2. Bibliografia din programa analitică
3. Mass media în general: televizor, radio, ziare, reviste
4. Altele. Vă rugăm specificați
9. Ar trebui cadrele didactice să folosească rețele sociale pentru a comunica cu studenții?
(întrebare cu răspuns simplu)
 Da
 Nu
Dacă da, care ar fi rețeaua socială care credeți ca ar putea avea cea mai mare aplicabilitate în
procesul educațional? (întrebare cu răspuns deschis) Vă rugăm specificați ...
Vârsta (ani): (întrebare cu răspuns deschis)
Sunteți ... ? (întrebare cu răspuns simplu)
 Femeie
 Bărbat
Ce linie de studiu urmați? ________________________
În ce an de studiu sunteți? _______________________
Ați efectuat o mobilitate Erasmus?
 Da
 Nu
Vă mulțumim pentru timpul și disponibilitatea dvs.
____________________________________________________________________________________________________
Chestionar furnizori ai serviciilor de sănătate

Forma finală a chestionarului pentru furnizorii de servicii de sănătate care a fost
utilizată atât în format electronic cât și în format tipărit a fost următoarea
____________________________________________________________________________________________________
În vederea realizării cercetării doctorale “Diseminarea informației medicale prin servicii
web de tip social-colaborativ” vă rugam să evaluați critic și onest modul în care utilizați
rețelele sociale virtuale în calitatea dvs. de furnizori ai serviciilor de sănătate. În acest scop, vă
rugam să completați următorul chestionar. Timpul mediu necesar completării chestionarului
este 5-10 minute.
Apreciem ca fiind importantă participarea dumneavoastră prin luarea în considerare a
experiențelor și cunoștințele personale care dau susținere unei cercetări cu caracter științific.
Cu excepția tipului de serviciu de sănătate furnizat, întrebările nu sunt cu caracter obligatoriu,
dacă nici un răspuns nu vă este potrivit vă rugăm să treceți la întrebarea următoare. Toate datele
dvs. rămân confidențiale, ele nu vor fi transmise nici unei terțe părți și vor fi procesate numai în
vederea realizării acestei cercetări.
Vă mulțumim anticipat pentru participarea dumneavoastră!
Cu respect,
Doctorand: Ariana Anamaria Cordoș
1. Vă rog să selectați din listă tipul de furnizor de servicii medicale pe care îl reprezentați *
 Cabinet medic de familie
 Ambulatoriu de specialitate clinic
 Paraclinic
 Ambulatoriu de recuperare, reabilitare a sănătății
 Îngrijiri la domiciliu
 Dispozitive medicale
 Farmacie
 Spital
 Preventoriu
 Consultații de urgență la domiciliu și activități de transport sanitar neasistat
 Dializă
 Altele:
Folosiți rețelele de socializare pentru a vă promova compania? (alegeți răspunsul care vi se

potrivește cel mai bine)
 Da și intenționez să le utilizez și în viitor
 Da, dar intenționez să renunț la utilizarea acestora
 Nu, însă intenționez să le utilizez în viitor
 Nu și nici nu intenționez să le utilizez
2. Prin care dintre următoarele platforme? (alegeți toate răspunsurile care vi se potrivesc;
dacă ați ales 'altele' vă rugăm specificați care sunt acestea)
 Facebook
 Twitter
 Google +
 LinkedIn
 Wikipedia
 Youtube
 Slideshare
 Scribd
 Instagram
 ResearchGate sau Academia
 Altele:_________________________________________________________________________________________________
3. De cât timp utilizați rețelele de socializare în compania dumneavoastră? (alegeți răspunsul

care vi se potrivește cel mai bine)
 > 5 ani
 4-5 ani
 3-<4 ani
 2-<3 ani
 1-<2 ani
 < 1 an
4. Organizația dumneavoastră are o strategie cu privire la rețelele de socializare? (un singur

răspuns)
 Da
 Nu
5. Cât de des postați informații pe rețelele de socializare? (alegeți răspunsul care vi se

potrivește cel mai bine)
 Anual
 Trimestrial
 Lunar
 Săptămânal
 O dată la 2-3 zile
 Zilnic
6. Ce departament al firmei dvs. se ocupă de rețelele de socializare? (alegeți toate răspunsurile

care vi se potrivesc)
 Departamentul de marketing
 Un departament special dedicat comunicării prin rețelele sociale
 Departamentul de resurse umane
 Departamentul de IT
 Utilizăm servicii externe
 Nu avem un departament în cadrul firmei care să se ocupe de rețelele sociale
7. Dacă externalizați, care sunt activitățile desfășurate pe rețelele de socializare care sunt
externalizate? (alegeți toate răspunsurile care vi se potrivesc)
 Design și dezvoltare
 Crearea de conținut
 Cercetarea de piață
 Relații Publice (PR)
 Administrarea comunității de pe rețelele de socializare
 Actualizarea statusurilor
 Strategie
 Altele: _________________________________________________________________________________________________
8. Ce fel de conținut le oferiți celor care vă urmăresc? (alegeți toate răspunsurile care vi se
potrivesc)
 Informații despre produsele și serviciile companiei
 Informații despre companie: istoria companiei, testimoniale ale clienților existenți,
evenimente
 Informații despre campanii, promoții, vânzare directă sau indirectă
 Răspundem la întrebări, la sugestii și la reclamații
 Oferte de locuri de muncă

 Conținut care nu are legătura cu compania
 Altele: ________________________________________________________________________________________________
9. Întrebați persoanele care vă urmăresc pe rețelele sociale despre ce ar dori de la

produsele/serviciile dumneavoastră? (alegeți răspunsul care vi se potrivește cel mai bine)
 Da, îi implicăm și acționăm în conformitate
 Da, îi implicăm, dar nu acționăm
 Nu, însă plănuim să îi implicăm
 Nu, nu considerăm ca este un mediu adecvat pentru obținerea acestor informații
10. Pentru care din următoarele domenii folosiți rețelele de socializare în cadrul companiei în
care activați? (alegeți toate răspunsurile care vi se potrivesc)
 Comunicare
 Cercetare
 Serviciul relații cu clienții
 Recrutare
 Marketing
 Vânzări
11. Ce beneficii vă aduce utilizarea rețelelor de socializare? (alegeți toate răspunsurile care vi se
potrivesc)
 Creșterea vânzărilor
 Generarea de oportunități de vânzare
 Fidelizarea clienților
 Cunoașterea pieței
 Notorietatea companiei
 Parteneriate de afaceri
 Reducerea costurilor de marketing
 Creșterea expunerii pe piață
 Îmbunătățirea comunicării interne
 Creșterea brandului de bun angajator
 Fidelizarea clienților
12. Estimativ, care este bugetul investit de dvs. în promovarea prin rețelele de socializare în
2015? (lei) ______________________
13. Utilizați instrumente de monitorizare a rețelelor sociale pentru a afla ce se spune despre
compania / produsele dumneavoastră? (alegeți răspunsul care vi se potrivește cel mai bine)
 Da, utilizăm astfel de instrumente și reacționăm la notificările primate
 Da, utilizăm astfel de instrumente, însă nu avem o politică de răspuns în acest sens
 Nu utilizăm în acest moment, însă plănuim să utilizăm în perioada următoare
 Nu considerăm că este cazul să utilizăm astfel de instrumente
Pe o scară de la 1 la 5, unde 1 – în foarte mică măsură, 5 - în foarte mare măsură, vă rugăm să

evaluați următoarele afirmații:
14. Credeți că marketingul în cadrul
rețelelor de socializare este eficient?
15. Credeți că utilizarea rețelelor de
socializare generează vânzări?
Capitalul companiei în care profesați este…

 Românesc
 Străin
 Mixt (străin și românesc)
 Altul:
Număr angajați: _________________________________________
Aria de activitate: _______________________________________
Funcția respondentului: ________________________________
Vârsta dvs. (ani): _____________
Sunteți...
 Femeie
 Bărbat
Vă mulțumim!
______________________________________________________________________________________________________________
5.5. Discuții
Trei chestionare de evaluare a utilizări serviciilor web de tip social-colaborativ în
scopul accesării informației medicale au fost dezvoltate și validate.
Acest studiu a stabilit validitatea conținutului unui instrument conceput pentru a
evalua relația dintre utilizarea informațiilor disponibile pe SM și comportamentul,
atitudinile, cunoștințele și adaptarea cadrelor medicale, studenților și furnizorilor de
servicii medicale din România.
Dacă un instrument de măsurare este elaborat cu o metodologie clară, acesta ar
trebui să fie valabil și să aibă o fiabilitate adecvată. Cu toate acestea, este necesară
documentarea caracteristicilor testului în diferite scenarii pentru diferite perioade de
timp. Procesul descris în acest studiu a evaluat datele privind fiabilitatea și validitatea
chestionarelor dezvoltate și implementate [101].
Itemii chestionarelor au fost elaborați pe baza chestionarelor identificate în
literatura de specialitate, în prima etapa a metodologiei descrise. Itemii au fost scriși
alegând din întrebările chestionarelor deja existente în literatură, acele întrebări care
serveau scopului cercetării de față. Ulterior, fiecare chestionar a fost validat pe un
eșantion din populația țintă căreia i se adresează.
Pentru obiectivul 1, pe baza rezultatelor analizei fiabilității, coeficientul intern de
consistență, Cronbach’s Alpha, a fost 0,92. Astfel, acest studiu susține empiric
consistența internă bună și abilitatea chestionarului de a genera rezultate fiabile.
Validarea unui instrument de măsurare este un proces continuu pe care nici un
experiment unic nu îl poate dovedi neechivoc. Deoarece nu există un standard cu care

instrumentul poate fi comparat, s-au folosit strategii împrumutate de la psihologi care
au dezvoltat metode pentru a decide dacă chestionarele care examinează funcția
emoțională, inteligența și atitudinile sunt într-adevăr valabile. Cea mai riguroasă dintre
aceste strategii este construirea validării. O înțelegere generală a procesului cognitiv și
ce anume încearcă să măsoare anchetatorii permite să se facă previziuni cu privire la
modul în care chestionarul va produce rezultate în utilizările ulterioare . Dacă predicțiile
sunt confirmate în populația țintă, atunci aceasta este valabil. Dacă chestionarul produce
rezultatele așteptate, atunci se poate considera că este valid [101].
În acest studiu, s-a utilizat o scala Likert cu 5 puncte, a căror medii au definit
validitatea întrebărilor. Pentru obiectivul 1, deși doua întrebări au avut media scorului
sub 4, ne-existând comentarii, acestea nu au fost modificate. Pentru obiectivele 2 și 3,
nici o întrebare nu a avut media scorului Likert sub 4, ceea ce a susținut calitatea
întrebărilor formulate.
Trebuie remarcate mai multe limite ale acestui studiu. În primul rând, sondajul a
fost realizat folosind o metodă de eșantionarea neprobabilistică, și anume cea a
bulgărelui de zăpadă, ridicând problema generalizării rezultatelor. Pentru a minimiza
această eroare, au fost utilizate criterii largi de eligibilitate a populației din eșantion și
selectarea eșantionului inițial dintr-o bază de date națională. Cu toate acestea, observăm
că există un număr relativ mic de studenți și furnizori de servicii asistență medicală care
au răspuns. În al doilea rând, trebuie remarcat și faptul că este necesară o evaluare
suplimentară în ceea ce privește răspunsurile la chestionar. Nu a fost făcută nicio
evaluare a răspunsurilor la chestionare, astfel că informația referitoare la perspectiva
participanților față de SM și utilizarea sa pentru căutarea informațiilor cu caracter
medical nu a fost explorată în acest studiu. În acest studiu, a fost testată doar precizia
chestionarului. Un număr mai mare de participanți trebuie evaluați pentru a se ajunge
la o concluzie certă, deși un chestionar cu fiabilitate și valabilitate bună este cel mai
probabil să detecteze tendințe reale. O altă limită a prezentului studiu a fost
reprezentată de intervalul lung al perioadei de testare-retestare. Atunci când se
utilizează un interval lung de testare-retestare (2 săptămâni, respectiv 1 lună), este
posibil ca respondenții să nu poată răspunde la chestionar în momentul în care o
primesc și ulterior să uite să-l mai completeze. O invitație de readucere aminte poate fi
utilă la jumătatea intervalului de testare.
Subiecte legate de implementarea și administrarea sondajului se află în afara
atenției acordate proiectării scalei și, prin urmare, nu au fost discutate în acest studiu ci
în capitolul șase pentru obiectivul 1, capitolul șapte pentru obiectivul 2 și capitolul opt
pentru obiectivul 3.
5.6. Concluzii
Chestionarele construite pot fi folosite ca instrumente fiabile pentru măsurarea
utilizării serviciilor web de tip social-colaborativ în identificarea informației medicale.
Scalele obținute pot ajuta cercetătorii să identifice și să provoace gândirea critică asupra
influenței SM în domeniul asistenței medicale. Scala actuală ar putea fi utilizată cu o
varietate de alte grupuri decât cele descrise, inclusiv dieteticieni, psihologi, logopezi,
farmaciști, sau kinetoterapeuți. În plus, chestionarele cuprind o gamă largă de aspecte,
în loc să limiteze domeniul de aplicare la o evaluare specifică a unui anumit item.
Cercetările viitoare ar putea dezvălui utilitatea creării de sub scale bazate pe ținta
specifică diferitelor categorii.
6. Studiu 2. Accesul și diseminarea informației

medicale de către personalul medical prin utilizarea
serviciile web de tip social-colaborativ
6.1. Introducere
În România, penetrarea Internetului în 2018 a fost de 70%, cu o creștere de 12
procente față de 2017, dintre care 51% (10 milioane), 2% mai mulți față de 2017 au fost
utilizatori activi de SM, potrivit unui studiu publicat de compania Hootsuite. În plus,
accesul la SM de pe dispozitive mobile a reprezentat 45% din totalul populației (cu o
creștere de 4% față de anul 2017 [109,11].
Conform site-ului Alexa, care monitorizează traficul pe Internet, în decembrie
2017, celebrul motor de căutare Google.com, împreună cu versiunea sa Românească,
Google.ro, Youtube.com, Facebook.com și concurentul său rus vk.com au fost cele mai
populare site-uri web din România. Pe locul al șaselea s-a situat Yahoo.com, portalul de
Internet pentru e-mail, motor de căutare sau știri. Cele mai importante site-uri de
comerț online din România sunt reprezentate de eMAG.ro (cel mai mare magazin online)
și OLX.ro (site cu anunțuri). Acest Top 10 este completat de Wikipedia.org - enciclopedia
gratuită online, Imdb.com - site-ul pentru evaluarea filmelor și recenzii și Filelist.ro -
site-ul de partajare a fișierelor [110].
SM sunt unelte importante pentru utilizatorii web din România. Bazându-se pe
audiența măsurată de GemiusAudience România, din mai 2017, cele mai populare cinci
SM au fost vizitate de aproximativ 80,5% din utilizatorii de Internet ai țării. Facebook
este clasat pe primul loc, utilizat de peste 5,5 milioane de persoane (79,8% dintre
utilizatorii de Internet). Pinterest (724.400 de utilizatori, 10,5% dintre utilizatorii de
Internet, 3,9% din cota de piață) și Instagram (660.700 de utilizatori, 9,5% dintre
utilizatorii de Internet) sunt clasați pe locul doi și trei. Clasamentul se închide cu
LinkedIn (644.000 de utilizatori, 9,2% dintre utilizatorii de Internet) și Twitter (582.000
de utilizatori (8,4% utilizatori de Internet) [111]. Bazat pe cota de piață Facebook
domina cu 91,5%, urmat de Pinterest (3,9%), YouTube (2,3%), Twitter (1%), Instagram
(0,6%) și Tumblr (0,4%) [112].
O cercetare în rândul populației din România din 2014 a evidențiat că locul
preferat de a folosi SM e acasă, durata medie fiind între 3 și 5 ore, iar perioada preferată
a zilei este seara [113]. Facebook s-a remarcat rețeaua cea mai utilizată într-o cercetare
în rândul medicilor din România din 2018, oferind un mijloc prin care clinicienii au acces
la oportunități de formare, mijloace de informare, comunicare sau suport. Medicii
colaborează și beneficiază de asistență prin intermediul grupurilor de pe Facebook
[114].

Scopul prezentului studiu a fost de a analiza modul în care medicii de pe teritoriul
României utilizează platformele web de tip social-colaborativ în accesarea și
diseminarea informației medicale.
Obiective:
1. Evaluarea utilizării serviciilor web de tip social-colaborativ de către
medicii de familie și medicii stomatologi care profesează pe teritoriul
României și au contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
2. Evaluarea utilizării serviciilor web de tip social-colaborativ în rândul
medicilor care practica pe teritoriul României.

Populația țintă a fost reprezentată de medicii care practică medicina pe teritoriul
României. Design-ul experimental a fost de tip transversal, aplicat atât pentru obiectivul
1 cât și pentru obiectivul 2.
6.3.1. Design-ul experimental pentru obiectivul 1

Au fost incluși în studiu medicii de familie și stomatologi care pe parcursul anului
2017 și-au desfășurat activitatea în sistemul public sau privat, având contract cu Casa
Națională de Asigurări de Sănătate.
Datele cu privire la adresele de e-mail și/sau numerele de telefon disponibile pe
pagina web Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din România au fost colectate. Au
fost identificate 8.497 adrese de e-mail și 5.422 de numere de telefon. Utilizând
Microsoft Excel, adresele și respectiv numerele de telefon au fost verificate manual
pentru acuratețe, de exemplu, formatul standard de e-mail, greșelile ca yaho / yahu în
loc de yahoo pentru adresele de e-mail și numărul de cifre respectiv existența unor
caractere precum: „,”, „.”, „/” sau „-” pentru numere de telefon.
Invitația de participare la studiu a fost transmisă prin SMS, Whatsapp, și/sau e-
mail. Chestionarul utilizat pentru acest studiu este cel descris în Capitolul 5. Mesajul de
invitare la studiu a cuprins și link-ul către varianta online a chestionarului. Prin SMS,
participanții au primit un link către chestionar însoțit de un scurt mesaj despre scopul
studiului (116 caractere). Prin WhatsApp, participanții au primit un link către
chestionar și un mesaj explicativ (566 caractere). Prin Email, participanții au primit un
link către chestionar și o scrisoare informativă prin care s-a explicat rațiunea studiului.
Pentru medicii stomatologi, SMS-urile au fost trimise în loturi de 100 în 24 Mai

2017, mesajele Whatsapp au fost trimise în loturi de 256 la 10 zile după trimiterea
ultimului mesaj SMS iar e-mail-urile au fost trimise în loturi de 500 începând cu a 10-a
zi după trimiterea mesajelor Whatsapp.
Pentru medicii de familie, SMS-urile au fost trimise în loturi de 100 în 14 Iunie
2017, mesajele Whatsapp au fost trimise în loturi de 256 în 10 zile după transmiterea
SMS-urilor iar e-mail-urile au fost trimise zilnic, în loturi de 500 începând cu a 10-a zi
după trimiterea mesajelor Whatsapp. Chestionarul a fost lăsat deschise 30 de zile de la
data trimiterii mesajelor SMS. Nu s-a răspuns la SMS-urile primite din partea
potențialilor participanți. Mai multe detalii au fost acordate la cerere după mesajul
Whatsapp sau e-mail.
6.3.2. Design-ul experimental pentru obiectivul 2

Populația țintă a acestui obiectiv a fost reprezentată de medicii care practică
medicina pe teritoriul României. Au fost eligibili pentru includerea în studiu medicii
listați pe pagina principală a Colegiului Medicilor din România în 2017, cu o adresă de
corespondență validă. Au fost disponibile 6.220 de adrese din 7 județe (Bacău, Bihor,
Buzău, Cluj, Harghita, Hunedoara și Satu-Mare). Chestionarul a fost trimis către 2.000 de
medici, folosind procedura de randomizare stratificată pentru a respecta proporțiile pe
județ și reședința de județ (Tabelul 8).
Tabelul 8. Reprezentarea distribuției pe țară a adreselor disponibile și a trimiterilor poștale.

Reședință de
Județ total Reședință de județ Județ,
județ, nr.
(%Total) (% din județ total) nr. invitații
invitații
Bacău 695 (11,2) Bacău 409 (58,9) 223 132
Bihor 1830 (29,4) Oradea 1291 (70,6) 588 415
Buzău 243 (3,9) Buzău 94 (38,7) 78 30
Cluj 2481 (39,9) Cluj-Napoca 2018 (81,3) 798 649
Harghita 127 (2,0) Miercurea-Ciuc 59 (46,5) 41 19
Hunedoara 447 (7,2) Deva 120 (26,9) 144 39
Satu Mare 397 (6,4) Satu Mare 225 (56,7) 128 72
Total 6.220 (100) 4.216 2.000 1.356
Chestionarul a fost trimis prin poștă. Un plic conținând o scrisoare de intenție

(Anexa medici - scrisoarea), chestionarul și un plic auto-adresat pentru returnarea prin
Poșta Română a sondajului completat a fost trimis la cele 2.000 de adrese selectate în
data de 17 noiembrie 2017. Scrisoarea descria scopul cercetării, datele de contact ale
cercetătorului, explica modul de anonimizare a participanților și confidențialitatea
informațiilor, furnizând, de asemenea, detalii privind modul de completare a studiului,
modul de returnare a acestuia și termenul limită (31 decembrie 2017). După
completarea chestionarului, respondentul a fost rugat să-l pună în plicul auto-adresat la

cea mai apropiată cutie poștală, fără nici un cost financiar din partea acestuia.
Răspunsurile au fost colectate de Poșta Română, iar doctorandul a introdus
manual răspunsurile în baza de date, utilizând Microsoft Excel, Microsoft Corporation,
California USA,.
6.3.3. Analiza statistică

Datele calitative au fost raportate ca procent și intervalul de încredere asociat de
95%. Datele cantitative au fost raportate ca medii și deviații standard pentru datele
normal distribuite în conformitate cu testul Shapiro-Wilk, respectiv valoarea medianei
și intervalul cvartilic (Q1-Q3), unde Q = cvartila. Comparațiile au fost realizate prin
aplicarea testului Student pentru eșantioane independente aplicat asupra datelor care
s-au dovedit a urma distribuția normală.
Analiza statistică a fost realizată cu programul Statistica (v. 8, StatSoft, Tulsa,
SUA) la un prag de semnificație de 5%, în timp ce graficele au fost create folosind
programul Microsoft Excel.
Datorită variabilității și a lipsei unor intervale de vârstă universal acceptate
pentru definirea generațiilor [115], în analiza statistică respondenții au fost clasificați în
3 generații: Generația Silențioasă - persoane cu vârsta mai mare de 70, "Baby Boomers"
respondenții cu vârsta în intervalul 51-70 de ani și Generația X - persoane cu vârsta în
intervalul 38-50 de ani și Millennials cei sub 38 de ani.
6.4. Rezultate
6.4.1. Evaluarea utilizării SM în rândul medicilor de familie și a
stomatologilor în contract cu Casa Națională de Asigurări de
Sănătate
S-au primit 180 de răspunsuri, dintre care 113 din partea medicilor dentiști
(Tabelul 9). Trei respondenți la chestionarul trimis prin e-mail, deja completaseră
chestionarul trimis prin SMS și 5 chestionare înregistrate fără răspunsuri au fost excluse
din analiză. Trei adrese de e-mail și 4 numere de telefon nu au aparținut medicilor.
Patruzeci și cinci de respondenți nu utilizează SM deci chestionarele completate de
aceștia au fost excluse din analiză. O sută douăzeci de chestionare cu răspunsuri valide
au fost evaluate și 9 chestionare au fost excluse din analiză deoarece lipseau datele cu
privire la vârsta respondentului.
Profilul respondențiilor a fost: sex feminin (61,3%, IC 95% [51,4-70,3]) din
mediul urban (71,2%, IC 95% [62,2-79,3]), medici specialiști (50,45%, IC 95% [40,6-
60,4]) care lucrează într-o instituție medicală privată (70,3%, IC 95% [61,3-78,3]).
Majoritatea respondenților nu dețin titluri universitare (82,9%, Z = 5,8, p <0,001)
(Figura 2).
Tabelul 9. Distribuția chestionarelor primite după modul de distribuire. Datele sunt exprimate ca
frecvențe absolute, frecvențe relative (paranteze rotunde) și intervalul de confidență de 95%
(paranteze drepte).
MEDICI STOMATOLOGI (n=113) MEDICI DE FAMILIE (n=67)

SMS (% [IC 95%]) 78 (3,6 [59,3 - 77,9]) 35 (0,5 [40,3 - 64,2])
WHATSAPP (% [IC 95%]) 0 (0 [0 - 3,5]) 1 (0,0 [0,02 - 7,4])
E-MAIL (% [IC 95%]) 35 (1,6 [22,1 - 40,7]) 31 (0,5 [34,4 - 58,2])
a. b.
Baby Boomers Baby Boomers
Generația X Generația X
Generația Y Generația Y
0% 50% 100% 0% 50% 100%
Feminin Masculin Date lipsă Urban Rural Ambele Date lipsă
c. d.
Generația X
Generația X
Generația X
Generația Y
0% 50% 100% Generația Y
Profesor Conferențiar
0% 50% 100%
Șef de lucrări Asistent Universitar
Nu se aplică Date lipsă Public Privat Ambele Date lipsă
Figura 2. Date demografice: a. Distribuția respondenților în funcție de gen; b. Distribuția mediului

unde profesează; c. Distribuția rangului academic; c. Distribuția tipului de instituție în care își
desfășoară activitatea.
Majoritatea respondenților (84,7%, IC 95% [76,6-91,0]) utilizează Facebook.

Comparând grupurile, un procent semnificativ mai mare al respondenților Generației X
a folosit Google + și LinkedIn (Figura 3).
Facebook
Youtube
google +
Wikipedia
LinkedIn
ResearchGate sau Academia
Blog
Instagram
twitter
Scribd
Slideshare
Altele
0 20 40 60 80 100
Frecvență absolută
Generația Y Generația X Baby Boomers
Figura 3. Utilizarea SM în funcție de generație.
Aproape toți respondenții se conectează la SM de acasă (96,4%, IC 95% [91-

99,1]). Comparând grupurile de respondenți, un procent semnificativ statistic mai mare
din Generația X se conectează din locurile publice (χ2 = 7,3, p = 0,007) în comparație cu
Baby Boomers (Figura 4).
Timpul mediu petrecut pe SM a fost mai mic de o oră pe zi (61,3%, IC 95% [51,4
- 70,3]) (Figura 5). Cel mai utilizat instrument pentru a accesa platformele SM sunt
telefoanele inteligente (73,0%, IC 95% [64,0-81,1]) și se observă un procent
semnificativ mai mare de respondenți din generația Millennials (χ 2 = 4,3; p = 0,032)
comparativ cu Generația X (χ2 = 7,5; p = 0,006) care se conectează la SM prin telefoane
inteligente, comparativ cu colegii lor mai în vârstă.
Medicii care au răspuns la chestionar caută informații medicale (82,9% [74,8 -
89,2]) pe SM, lunar (27,0%, IC 95% [18,9 - 36,0]). Majoritatea medicilor care au răspuns
oferă rar sfaturi prin intermediul SM către colegi (27,9%, IC 95% [19,8-36,9) sau
contribuie rar la educația medicală a pacienților (31,5%, IC 95% [23,4-41,4]) (Figura 6).
Cu toate că 26,1% (IC 95% [18,0-35,1]) dintre respondenți recunosc că în spațiul
SM există o comunitate de profesioniști din domeniul sănătății, SM nu a fost recunoscută
să contribuie la îmbunătățirea performanței muncii (21,6% IC 95% [14,4-30,6]). SM a
fost considerată de 21,6% din respondenți că ajuta ușor sau moderat în desfășurarea
sarcinilor zilnice și 24,3% (95%CI [16,2–33,3]) dintre respondenți au afirmat că

utilizarea SM crește calitatea serviciilor medicale furnizate.
a. b.
Baby Boomers Telefon
Computer
Generația X
Laptop
Generația Y
Telefon inteligent
0 50 100
0 50 100
Acasă Loc de muncă Locuri publice Generația Y Generația X Baby Boomers
Figura 4 a. Locația din care se accesează SM b. Dispozitivul utilizat pentru a accesa SM.
a. b.
0% 50% 100% 0% 50% 100%
≤ 1 oră > 1 oră ≤ 1 oră > 1 oră Date lipsă
Figura 5. Durata utilizării SM a. pe parcursul unei zile b. pe parcursul orelor de muncă.

b.
a.
Baby Boomers
Baby Boomers
Generația X
Generația X
Generația Y
Generația Y 0% 50% 100%

Niciodată
Rar
Lunar
0% 50% 100% O dată pe săptămână
De 2-3 ori pe săptămână
Da Nu Date Lipsă Zilnic
Date Lipsă
c. d.
Generația Y
Generația Y
0% 50% 100%
0% 50% 100%
Niciodată
Niciodată
Rar Rar
Lunar Lunar
O dată pe săptămână O dată pe săptămână
De 2-3 ori pe săptămână De 2-3 ori pe săptămână
Zilnic Zilnic
Multiple times per Day Multiple times per Day
Date Lipsă Date Lipsă
Figura 6. Utilizarea SM a. Caută informative medicala; b. oferă sfaturi de specialitate altor cadre
medicale; c. Contribuie la îmbunătățirea cunoștințelor pacienților; d. căuta informații medicale noi.
Majoritatea medicilor care au răspuns la chestionar interacționează cu pacienții

lor prin intermediul SM (58,6% [48,7-67,6]), cea mai preferată platformă fiind Facebook
(45,1%, IC 95% [35,1-55,0]). Majoritatea medicilor care au răspuns la chestionar nu
discută cu pacienții lor despre utilizarea mediilor sociale pentru căutarea informației
din domeniul sănătății (75,7%, IC 95% [48,0-86,8]). Doctorii (96,4%, IC 95% [78,5-
99,8]) utilizează și alte surse de informație, în special literatura de specialitate (85,6%,

95% IC [74,1-99,8]) și Internetul în general (77,5%]) (Figura 7a).
a. b.
0 20 40 60 0 50 100
Frecvență absolută Frecvență absolută
Facebook whatsapp Mail Literatura de specialitate

google LinkedIn Instagram Internet
Altele Manifestari stiintifice
Figura 7 a. SM prin care interacționează cu pacienții b. Alte surse de informare medicală.
6.4.2. Evaluarea utilizării SM în rândul medicilor care își desfășoară

activitatea medicală pe teritoriul României
Profilul participanților
S-au primit 271 de răspunsuri (Figura 8), unul a fost exclus deoarece a fost
returnat necompletat, 5 au fost excluse deoarece respondenții nu au completat câmpul
legat de vârstă. Din cele 265 rămase, profilul respondentului a fost de sex feminin
(68,7%, IC 95% [62,6-74,3]), din mediul urban (86,4%, IC 95% [81,9-90,2], medici
specialiști (47,9%, IC 95% [41,9-54,0]). O proporție semnificativă din punct de vedere
statistic a respondenților nu au și titluri universitare (18,1%, Z=-8,8; p<0,05), cu un
procent semnificativ în grupul mai tânăr de medici (χ2 = 30,3; p<0,001) (Figura 9).
Cluj
2481 (39,9) Satu-Mare
2018 (81,3) 397 (6,4)
798; 649 225 (56,7)
128; 72
Bihor
1830 (29,4)
1291 (70,6)
Harghita Bacău
588; 415
127 (2,0) 695 (11,2)
59 (46,5) 409 (58,9)
Hunedoara 41; 19 223; 132
447 (7,2)
120 (26,9)
144; 39 Buzău
243 (3,9)
94 (38,7)
78; 30
low high
Legendă
Numele județului
Numărul total inițial pe județ (% din total)
Numărul total inițial din resedința de judetț(% din totalul inițial pe județ)
Numărul de scrisori trimise pe județ; Numărul de scrisori trimise pe resedința de județ
Figura 8. Reprezentarea distribuției pe țară a adreselor disponibile și a trimiterilor poștale.
Majoritatea respondenților (65,7%, IC 95% [59,6-71,3]) folosesc Facebook.

Comparând cele patru grupuri, un procent semnificativ mai mare din respondenții
Generației X utilizează Instagram, ResearchGate, Scribd și Bloguri (Figura 10).
Un numărul egal de respondenți din fiecare grup (126:126) se conectează la SM
de acasă (95,1%, IC 95% [91,7-97,4]). Membrii Generației X se conectează semnificativ
mai mult și din locuri publice (χ2 = 14,9; p = 0,0001) (Figura 11).
Timpul mediu petrecut pe SM este mai mic de 1 oră pe zi (54,7%, IC 95% [48,7-
60,8]). Cel mai folosit instrument pentru a accesa platformele SM este laptopul (45,3%
IC 95% [39,3-51,3]) și un procent semnificativ mai mare de medici tineri utilizează SM
prin intermediul telefoanelor inteligente, comparativ cu colegii lor mai în vârstă (χ 2 =
19,0; p<0,001) (Figura 12).
a. b.
Generația tăcută Generația tăcută
0% 50% 100% 50% 100%
Feminin Masculin Urban Rural Date lipsă
c. d.
Baby Boomers
Baby Boomers
Generația X
Generația X
Generația Y
0% 50% 100% Generația Y
Profesor Conferențiar
Șef de lucrări Asistent Universitar 0% 50% 100%
Nu se aplică Altele Public Privat Ambele

Date lipsă Nu se aplică Date lipsă
Figura 9. Date demografice: a. Distribuția genului; b. Distribuția mediului unde profesează; c.

Distribuția rangului academic; c. Distribuția tipului de instituție în care își desfășoară activitatea.
Doctorii care au răspuns la chestionar caută informații medicale (79,3%, IC 95%

[74,0-84,2]) pe SM, căutarea făcându-se zilnic (27,6%, IC 95% [22,3 - 33,2]). Majoritatea
medicilor care au participat la studiu nu oferă niciodată sfaturi colegilor prin
intermediul SM (28,3%, IC 95% [23,0-34,0]) și nici nu contribuie la îmbunătățirea
cunoștințelor medicale ale pacienților prin aceste platforme (23,0%, IC 95% [18,1-
28,7]) (Figura 14).
Facebook
Youtube
google+
Wikipedia
Linkedin
Researchgate
Blog
Instagram
twitter
Scribd
Slideshare
Altele
0 50 100 150 200
Generația Y Generația X Baby Boomers Generația tăcută
Figura 10. Utilizarea SM în rândul respondenților care își desfășoară activitatea medicală pe
teritoriul României.
a. b.
Altele
Generația tăcută
Telefon
Baby Boomers
Computer
Laptop
Generația X
Telefon
inteligent
Generația Y
0 100 200
0 40 80 120 160 200 240
Frecvență absolută Generația Y Generația X
Acasă Loc de muncă

Baby Boomers Generația tăcută
Locuri publice Școală
Figura 11. a. Dispozitivul utilizat pentru a accesa SM b. Locația din care se accesează SM.
a. b.
0% 50% 100% 0% 50% 100%
≤ 1 oră > 1 oră Date lipsă ≤ 1 oră > 1 oră Date lipsă
Figura 12. Durata utilizării SM a. pe parcursul unei zile; b. pe parcursul orelor de muncă.
a. b.
Generația tăcută
Generația tăcută
Baby Boomers
Baby Boomers Generația X
Generația Y
Generația X
0% 50% 100%
Niciodată
Generația Y Rar
Lunar
O dată pe săptămână
0% 50% 100% De 2-3 ori pe săptămână
Zilnic
Da Nu Date lipsă De mai multe ori pe zi
Date Lipsă
teritoriul României. a. Caută informative medicala; b. Oferă sfaturi de specialitate altor cadre
medicale;
c. d.

Generația X
Generația X
Generația Y
Generația Y
0% 50% 100%
Niciodată 0% 50% 100%
Niciodată
Rar
Rar
Lunar Lunar
O dată pe săptămână O dată pe săptămână
De 2-3 ori pe săptămână De 2-3 ori pe săptămână
Zilnic Zilnic
De mai multe ori pe zi De mai multe ori pe zi
Date Lipsă Date Lipsă
teritoriul României. c. Contribuie la îmbunătățirea cunoștințelor pacienților; d. Căuta informații
medicale noi
Cu toate că există o comunitate de profesioniști din domeniul sănătății activi în

spatiul SM, 22,3%, IC 95% [17,4-27,9] dintre cei care au răspuns nu au identificat SM ca
și contribuitor la îndeplinirea sarcinilor zilnice, îmbunătățirea performanței muncii sau
a serviciilor de asistență medicală furnizate. Au fost identificate diferențe semnificative
din punct de vedere statistic între grupuri în ceea ce privește percepția dimensiunii
comunității disponibile pe platformele de SM (χ2 = 13,2; p = 0,021) și dacă SM poate ajuta
la realizarea sarcinilor zilnice (χ2 = 14,9; p = 0,011) și la îmbunătățirea performanțelor
la locul de muncă (χ2 = 13,8; p = 0,017).
Majoritatea medicilor care au răspuns la chestionar nu interacționează cu
pacienții lor prin intermediul rețelelor sociale (68,3%, IC 95% [62,3-74,0]), totuși cei
care o fac, preferă Facebook (16,2%, IC 95% [12,1-21,1]). Majoritatea medicilor care au
răspuns la chestionar nu discută cu pacienții lor despre utilizarea mediilor sociale
pentru căutarea informației în domeniul sănătății (66,4%, IC 95% [60,4-72,1]). Medicii
(95,5%, 95% IC [92,1-97,7]) folosesc și alte surse de informații, în special literatura
științifică (94,0%, IC 95% [90,6-96,6]) și Internetul în general (70.2%, 95%CI [64.2-
75.5]) (Figura 15).
a. b.
Baby Boomers
Baby Boomers
Generația X
Generația X
Generația Y
Generația Y 0 40 80 120 160 200 240

0 50 100 Literatura de specialitate
Frecvență absolută Internet
Facebook whatsapp google
Manifestari stiintifice
LinkedIn Instagram Altele
Altele
Figura 15. a. SM prin care interacționează cu pacienții b. Alte surse de informare medicală.
6.5. Discuții
Modul în care medicii de pe teritoriul României utilizează platformele SM în
accesarea și diseminarea informației medicale a fost cu succes evaluat.
Datele colectate au fost livrate în forme diferite. Răspunsurile chestionarelor
completate pe hârtie au fost introduse într-o bază de date, în timp ce aplicarea
electronică a chestionarului a permis colectarea directă a răspunsurilor într-o bază de
date.
Pentru obiectivul 1, rata de răspuns înregistrată pentru chestionarele trimise prin
SMS a fost mai mare față de rata de răspuns înregistrată pentru chestionarele trimise
prin e-mail (Tabelul 9). Pentru obiectivul 2, rata de răspuns înregistrată a fost mai mare
decât pentru obiectivul 1, dar aici trebuie ținut seama și de faptul ca a fost atinsă doar
32,2% din populația țintă, datorită eșantionării (Tabelul 8 și Figura 8). Trimiterea
chestionarului prin poștă a favorizat atragerea de răspunsuri de la generația silențioasă,
care a fost absentă în rândul respondenților obiectivului 1 (Figura 2 și Figura 9).
Fiind cea mai utilizată SM din România [110,111,112,113] inclusiv printre
medicii români [114], Facebook-ul este clasat în top de către participanții la acest studiu,
similar cu utilizarea acestei platforme de către medici la nivel mondial [75,83]. Cu o cotă
de piață de 2,3% pe nișa de SM [112] și fiind una dintre primele 3 cele mai accesate site-
uri din România [110], YouTube [83] este de asemenea în top 3 a preferințelor
respondenților celor 2 chestionare, așa cum s-a arătat și într-o cercetare anterioară
[113]. Wikipedia, fiind unul dintre primele 10 cele mai accesate site-uri din România
[86,110], este pe locul patru în topul preferințelor respondenților, atât pentru obiectivul
1 (41,5%, IC 95% [35,5-47,6]) cat și pentru obiectivul 2 (49,6% [39,7-59,5]) (Figura 3 și
Figura 10).
Google+ apare în topul preferințelor respondenților celor 2 grupuri studiate. Cu

toate acestea, acest răspuns ar fi putut fi confundat cu numele platformei de căutare
Google, deoarece cercetările anterioare arată că motorul de căutare este cel mai vizitat
site web din România [110]. Mai mult, nu există nici o cercetare anterioară care să
plaseze Google+ în topul platformelor media sociale folosite [111,113].
Twitter, LinkedIn sau Instagram sunt mai puțin utilizate de medicii participanți
la acest studiu, deși populația României le utilizează frecvent [111,112] și, de asemenea,
sunt foarte utilizate de profesioniștii din domeniul sănătății din diferite părți ale globului
[75], precum Olanda [84], Arabia Saudită [83] sau Statele Unite [81]. Alte platforme SM
utilizate în România, cum ar fi Pinterest și Tumblr [111,112], au fost complet omise de
respondenții ambelor obiective.
Un studiu anterior a arătat că Românii se conectează la SM mai ales de la domiciliu
[113], acest model a fost urmat și de către medicii participanți la acest studiu. Grupurile
mai tinere de respondenți se conectează semnificativ mai mult și din locurile publice
preferând mobilitatea oferită de telefoanele inteligente în cazul respondenților
obiectivului 1 și laptopuri în cazul respondenților obiectivului 2 [115] (Figura 4 și Figura
11).
Precum colegii lor din China [79], medicii participanți la acest studiu caută
informații specifice atunci când se confruntă cu o problemă sau o situație medicală,
zilnic, recunoscând existența unei comunități de profesioniști din domeniul sănătății pe
SM. Spre deosebire de medicii din America de Nord [75,76], Europa [77] sau China [79],
populația din România folosește SM ca mass-media tradițională, mai degrabă o
platformă de comunicare unidirecțională decât un forum [82], niciodată nu împărtășesc
cunoștințele medicale cu colegii prin intermediul Sm (Figura 6 și Figura 14).
În pofida cerințelor comunității, reticența de a se angaja în discuții pe SM [80], i-
ar putea influența și pe medicii Români să evite SM pentru uz profesional [87], de
exemplu folosirea SM pentru îndeplinirea sarcinilor zilnice, tratarea mai eficientă a
pacienților sau îmbunătățirea performanțelor la locul de muncă.
Barierele de comunicare identificate anterior, cum ar fi incertitudinea cu privire
la momentul, modul și în ce măsură ar trebui să fie utilizate SM, și impactul asupra celor
care citesc informația [82] ar putea fi motivele pentru care medicii Români nu contribuie
la îmbunătățirea cunoștințelor medicale ale pacienților sau nu discută cu pacienții lor
despre utilizarea SM pentru căutarea informației în domeniul sănătății. Medicii care au
răspuns la chestionar prin poștă s-au dovedit a fi mai conservatori în ceea ce privește
interacțiunea cu pacienții, comparativ cu medicii care au răspuns prin SMS, Whatsapp
sau e-mail. Majoritatea medicilor respondenți în cadrul obiectivului 2 nu interacționează
cu pacienții lor prin SM comparativ cu respondenții din cadrul obiectivului 1, care
majoritatea au afirmat ca fac acest lucru. Totuși cei care o fac, din ambele grupuri,
preferă Facebook (Figura 7 și Figura 15).
Confruntându-se cu bariere cum ar fi lipsa de cunoștințe [84], validitatea
științifică a conținutului, lipsa de timp sau a conținutului pe SM, în mod similar [75,78],
medicii români continuă să utilizeze sursele tradiționale de informare (literatura de

specialitate), și Internetul în general.
6.5.1. Limitele studiului

Rezultatele acestui studiu sunt supuse în primul rând limitelor inerente asociate
designului experimental, incluzând posibilitatea ca respondenții să nu răspundă cinstit
și exact la întrebări sau că respondenții ar fi putut răspunde la întrebări într-un mod
compatibil cu ceea ce au presupus că cercetătorii doresc să audă. Pentru a minimiza
acest tip de erori colectarea datelor s-a realizat anonim fără a oferi nici un fel de
stimulent sau avantaj pentru participare. În al doilea rând, acest studiu s-a desfășurat în
anumite zone ale României, astfel încât opiniile exprimate de respondenți nu sunt
neapărat reprezentative pentru România. În al treilea rând, mărimea eșantionului,
cuprinzând un număr relativ mic de medici din România limitează posibilitatea
generalizării rezultatelor. Mai mult, diferențele culturale și geografice în rândul
populației din întreaga lume limitează generalizarea rezultatelor acestui studiu și, prin
urmare, sunt necesare studii similare în mai multe locații geografice. Modul de
eșantionare, aduce de asemenea unele limitări, iar realizarea unui studiu randomizat
poate să aducă o privire de ansamblu mai aproape de adevăr cu privire la utilizarea SM
de către medicii din România. Cu toate acestea, rezultatele oferă date noi privind
utilizarea SM pentru dezvoltarea profesională în rândul medicilor din România.
6.5.2. Utilitatea practică

SM oferă un teren pentru medici care caută noi oportunități de învățare și de
interacțiune fie între ei fie cu pacienții. Articole din reviste științifice ajung mult mai
repede în atenția medicilor prin platformele de SM pentru că acestea sunt distribuite de
utilizatori. Teleconferințele și formatele video oferă acces la o bază de cunoștințe globală
în continuă creștere.
Interacțiunile în mediul virtual de la egal la egal sunt beneficiile SM. Medicii pot
participa la schimburi de informații prin SM, având acces la ultimele noutăți medicale
folosind platforme SM. Atunci când profesioniștii din domeniul medical discută
informații în mediul online, baza lor de cunoștințe și cea a colegilor lor crește, pentru că
informația rămâne stocată pe platforma SM utilizată și permite re-utilizarea facilă.
A avea o prezență online creează, de asemenea, noi căi pentru medici de a câștiga
recunoașterea numelui. Mai mult, medicii din mediul academic pot să-și consolideze
recunoașterea muncii și a numelui lor făcând conexiuni prin SM.
În cele din urmă, menținerea unei prezențe active în SM creează o biografie
online. Gestionarea reputației online este importantă, deoarece pacienții pot avea acces
la această informație.
6.6. Concluzii
Independent de metodologia de cercetare aplicată, rezultatele cercetării au
relevat un grad scăzut de utilizare a serviciilor web de tip social-colaborativ în rândul
medicilor care își desfășoară activitatea medicală în România. Cele mai utilizate
platforme de către medicii participanți la acest studiu sunt Facebook, YouTube și
Wikipedia.
Vârsta s-a dovedit a fi un factor ce determină susceptibilitatea utilizării serviciilor
web de tip social-colaborativ de către medicii Români. Grupurile mai tinere de
respondenți se conectează semnificativ mai mult la servicii web de tip social-colaborativ
față de grupurile vârstnice, inclusiv din locuri publice, cu ajutorul dispozitivelor mobile,
integrând SM în viața cotidiană. Medicii Români se conectează la servicii web de tip
social-colaborativ, cel mai adesea de la domiciliu.
Medicii Români recunosc existența unei comunități profesionale pe SM, pe care o
folosesc pentru a căuta informații specifice atunci când se confruntă cu o problemă
specifică. Eșantionul investigat evită utilizarea pentru uz profesional a SM, continuând
să utilizeze în special literatura științifică și Internetul în general. Medicii Români nu
contribuie la îmbunătățirea cunoștințelor medicale ale pacienților prin SM, nici prin
discutarea cu ei cu privire la utilizarea SM pentru căutarea de informații medicale.
7. Studiu 3. Generația Z și utilizarea serviciile web de

tip social-colaborativ în identificarea informației
medicale
Rezultatele acestui studiu au fost publicate în Annali dell'Istituto Superiore di
Sanità [116].
7.1. Introducere
Utilizarea SM în Europa a fost evaluată din punct de vedere al penetrării și
utilizării. Tabelul 10 sintetizează modalitatea de utilizare a SM în România și Italia. O
cercetare în rândul populației din România din 2014 a arătat că momentul zilei preferat
pentru utilizarea SM este seara și de la domiciliu [113]. Începând din liceu sau colegiu,
elevii români sunt conștienți de faptul că utilizarea SM are avantaje și dezavantaje [59].
Tabelul 10. Utilizarea SM în Italia și România.

ITEM (REF) ITALIA ROMÂNIA
Utilizarea SM în general [109], % 52 49
Utilizatori activi, milioane 31 9,4
Utilizarea SM prin dispozitive
mobile [109], % 27 41
Utilizatori activi, milioane 28 8
YouTube, Facebook, Instagram,
Facebook, Wikipedia, YouTube,
Twitter, Google+, LinkedIn,
SM frecvent utilizate Google+, Twitter, Hi5, and
Pinterest, and Tumblr (2016)
LinkedIn (2014) [118]
[117]
Între 30 minute și 3 ore
Timpul mediu petrecut pe SM 2 ore [117]
[118,119](studenți)
Comunicare, învățare și schimbul
de informații, schimbul de
Scopul în rândul studenților
fotografii, video, căutarea
pentru utilizarea SM
prietenilor și trimiterea de
mesaje text [119]

Prezentul studiu a avut ca scop analiza modului în care generația Z utilizează SM
pentru regăsirea informației medicale, în special a informației educaționale de
specialitate.
Principalul obiectiv a fost reprezentat de evaluarea utilizării SM în rândul
studenților la specialități medicale ai unei universități din România, respectiv ai unei
universități din Italia. Obiectivul secundar a fost de a analiza dacă studenții din cele două
universități utilizează diferit SM în identificarea informației medicale educaționale.

7.3.1. Populația țintă, populația disponibilă
În perioada decembrie 2016 - ianuarie 2017 în Italia și februarie - mai 2017 în
România, s-au efectuat studii transversale online în rândul studenților de la
specializările medicale. Au fost invitați să participe la acest studiu toți studenții
Universității de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, România (n = 4.218)
[120] și respectiv toți studenții Universității din Foggia, Italia (n = 1.808) [121].
7.3.2. Design-ul experimental

Chestionarul a fost construit prin analiza literaturii, definiția itemilor, scrierea
elementelor sondajului, pretestarea potențialilor respondenți și reconcilierea
definițiilor găsite în literatura de specialitate cu sugestiile populației țintă și revizuirea
finală de către un grup de experți [98]. Detalii cu privire la realizarea și validarea
chestionarului sunt cuprinse în Capitolul 5. Chestionarul investighează percepțiile și
atitudinile studenților față de SM ca instrument educațional folosind 12 itemi ca
întrebări închise (alegerea unică (5), alegerea multiplă (4), scala Likert (2) - 5 puncte, 1
fiind nesemnată și 5 sunt de acord) și o întrebare deschisă.
Toți studenții au fost invitați printr-un e-mail să participe la studiu. Următoarele
informații au fost puse la dispoziția posibililor respondenți: o scrisoare introductivă și
un link către chestionarul standardizat. Chestionarul administrat studenților din Italia a
fost tradus în Italiană. Google Forms a fost utilizat pentru implementarea chestionarelor
online. Studenții care au acceptat să răspundă au fost direcționați către chestionarul
online disponibil la următoarele adrese:
 Română: https://goo.gl/forms/mINZDy8x7nQROLHz1
 Italiană: https://goo.gl/forms/LjnBHu2CnxXAuagn1
Răspunsurile anonime au fost salvate automat într-o bază de date Excel.
Protocolul de studiu a fost aprobat de Comisia de Etică a Universității de Medicină
și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca (nr. 185/10/05/2016).
7.3.3. Analiza statistică

Pentru a ușura comparația, programele de nivel licență de 3 sau 4 ani (180-240
pe sistemul de credite europene, cunoscute și ca ECTS) au fost grupate sub numele de
colegiu: asistenți medicali, moașe, radiologie și tehnicieni medicali de imagistică,
laborator, balneofiziokinetoterapie și reabilitare, tehnică dentară, terapie lingvistică,
nutriție și dietetică. Parametrii descriptivi s-au folosit pentru a caracteriza răspunsurile
la chestionar. Datele calitative au fost raportate ca procent și intervale de confidență de
95% (IC 95%, valori furnizat în paranteze drepte) calculate cu o metodă exactă [122].
Datele cantitative au fost exprimate ca medii și deviații standard pentru datale
cantitative normal distribuite (testul Shapiro-Wilk, nivel de semnificație de 5%). Pentru
datele cantitative care nu au urmat distribuția normală s-a raportat mediana și (Q1-Q3),
unde Q = cvartila. Testul Mann-Whitney a fost folosit pentru a compara grupul de
studenți Români cu cel al studenților Italieni pentru datele cantitative care nu au urmat
distribuția normală. Testul Hi-pătrat, cu sau fără corecție de continuitate în funcție de
frecvențele așteptate, a fost folosit pentru a testa asocierea în tabelele de contingență de
2×2. Analiza statistică a fost efectuată cu programul Statistica (v. 8, StatSoft, Tulsa, SUA)
la un nivel de semnificație de 5% și o valoare p mai mică de 0,05 a fost considerată
statistic semnificativă.
7.4. Rezultate
7.4.1. Profilul participanților
Trei sute douăzeci și cinci din studenții Italieni (18,0%, IC 95% [16,3-19,9]) și 870
din studenții Români (20,6%, IC 95% [19,4-21,9]) au participat la studiu.
Majoritatea respondenților au fost de gen feminin (Tabelul 11), cu participanți
mai tineri în România comparativ cu Italia (p <0,001). Șaisprezece participanți de la
Universitatea din România nu au completat vârsta, ceea ce corespunde procentului de
1,84% (IC 95% [1,03-2,99]).
Tabelul 11. Principalele caracteristici ale participanților.

România (n=870) Italia (n=325) Stat. ( p)
Gen, nr. (% [95%IC]) a
Feminin 593 (68,2 [64,9–71,3]) 188 (57,9 [52,3–63,4]) 11,4 (0,001)
Masculin 273 (31,4 [28,3–34,6]) 136 (41,9 [36,3–47,4])
Vârsta, mediana (Q1–Q3) b 20 (20–21) 22 (20–25) 12,4 (<0,001)
Linia de studiu, nr. (%)
Medicina 416 (47,82 [44,5–51,2]) 92 (28,3 [23,4–33,5])
229 (<0,001)
Stomatologie 227 (26,1 [23,2–29,2]) 0 (0,0 [0,0–1,2])
Colegiu 223 (25,6 [22,8–28,6]) 226 (69,5 [64,3–74,5])
Nu Erasmus, nr. (%) a 849 (97,59 [96,3–98,5]) 289 (88,9 [84,9-92,0]) 39,1 (<0,001)
7.4.2. Utilizarea rețelelor sociale în general

Majoritatea respondenților Italieni (92,9%, IC 95% [89,5-95,4]) și Români
(98,6%, IC 95% [97,6-99,3]) utilizează Facebook, cu o frecvență semnificativ mai mare
în rândul respondenților Români (Tabelul 12). Aceștia folosesc SM mai ales de la
domiciliu (>90%), timp de 1-3 ore pe zi (Tabelul 12). Cel mai folosită dispozitiv pentru
a accesa SM sunt telefoanele inteligente, indiferent de locația geografică a
respondenților (italieni: români = 95,4% : 94,1%).
Tabelul 12. Utilizarea SM, locației, timpului și tipul de dispozitiv: rezultate.

România (n=870) Italia (n=325)
Nr. (% [95%CI]) Nr. (% [95%CI]) χ2 (p)
SM
Facebook 858 (98,6 [97,6–99,3]) 302 (92,9 [89,5–95,4]) 27,0 (<0,001)
YouTube 309 (35,5 [32,3–38,9]) 64 (19,7 [15,7–24,6]) 27,6 (<0,001)
Instagram 557 (64,0 [60,7–67,2]) 187 (57,5 [52,0–63,1]) 4,2 (0,040)
Wikipedia 776 (89,2 [86,9–91,2]) 235 (72,3 [67,1–76,9]) 51,8 (<0,001)
Google + 574 (66,0 [62,8–69,1]) 174 (53,5 [48,0–59,1]) 15,6 (0,001)
Scribd 225 (25,9 [23,0–28,9]) 2 (0,6 [0,0–2,5]) 98,0 (<0,001)
Blog 77 (8,9 [7,0–10,9]) 1 (0,3 [0,0–1,9]) 28,3 (<0,001)
Twitter 119 (13,7 [11,5–16,1]) 8 (2,5 [1,2–4,9]) 31,3 (<0,001)
Snapchat 39 (4,5 [3,2–6,1]) 12 (3,7 [1,9–6,5]) 0,4 (0,548)
LinkedIn 72 (8,3 [6,6–10,3]) 20 (6,2 [4,0–9,5]) 1,5 (0,221)
Slideshare 36 (4,1 [2,9–5,6]) 9 (2,8 [1,2–5,2]) 1,2 (0,269)
WhatsApp 19 (2,2 [1,3–3,3]) 7 (2,2 [0,9–4,6]) 0,0 (0,975)
RG or Ac 30 (3,5 [2,3–4,8]) 3 (0,9 [0,3–2,8]) 5,6 (0,018)
Pinterest 14 (1,6 [0,9–2,6]) 0 (0 [0,0–1,2]) 5,3 (0,025)
Tumblr 12 (1,4 [0,7–2,4]) 0 (0 [0,0–1,2]) 4,5 (0,033)
Altele 37 (4,3 [3,0–5,8]) 7 (2,2 [0,9–4,6]) 2,9 (0,086)
Locația
Domiciliu 856 (98,4 [97,4–99,2]) 314 (96,6 [93,9–98,2]) 3,64 (0,056)
Spații publice 681 (78,3 [75,4–81,0]) 105 (32,3 [27,4–37,8]) 222 (<0,001)
Școală 612 (70,4 [67,2–73,3]) 83 (25,5 [20,9–30,8]) 195 (<0,001)
Altele 20 (2,3 [1,4–3,6]) 4 (1,2 [0,3–3,4]) 1,37 (0,246)
Timpul petrecut / zi 14,83 (0,001)
≤1 oră 98 (11,26 [9,20–13,56]) 63 (19,38 [15,39–24,31])
1-3 ore 487 (55,98 [52,64–59,31]) 187 (57,54 [52,00–63,08])
3-6 ore 210 (24,14 [21,26–27,13]) 59 (18,15 [14,15–22,77])
Dispozitiv
TI 819 (94,1 [92,4–95,6]) 310 (95,4 [92,3–97,2]) 0,7 (0,4012)
Laptop 760 (87,4 [84,9–89,5]) 114 (35,1 [29,9–40,6]) 326.5 (<0,001)
Tableta 198 (22,8 [20,0–25,6]) 81 (24,9 [20,3–30,2]) 0,6 (0,431)
Desktop 164 (18,9 [16,3–21,6]) 49 (15,1 [11,4–19,4]) 2,3 (0,129)
Telefon mobil 44 (5,1 [3,7–6,7]) 12 (3,7 [1,9–6,5]) 0,9 (0,320)
RG or Ac = ResearchGate or Academia; TI = Telefon inteligent
Peste 90% dintre respondenți utilizează SM în scopuri academice, atât studenții

Italieni (95,7%, IC 95% [92,6-97,5]), cât și studenții Români (93,1%, IC 95% [91,3-94,7]
(χ2 = 2,41, p = 0,121).
În afară de SM, respondenții folosesc și alte surse de informare în procesul de
învățare (293/325 din studenții Italieni și 833/870 dintre Români) cu un procent
semnificativ mai mare în rândul studenților Români comparativ cu studenții Italieni (χ 2

= 13,61, p = 0,001). Pe lângă SM, celelalte surse de informație cel mai utilizate sunt
bibliografia școlară și Internetul în general (Tabelul 133). Majoritatea respondenților,
atât Italieni (78,2%, IC 95% [73,2-82,5]), cât și Români (89,0%, IC 95% [91,3-94,7]) au
spus că ar dori ca profesorii să folosească SM pentru a comunica cu ei. Facebook (inclusiv
mesagerul și grupurile) a fost evidențiată ca fiind platforma dorită de studenții în
comunicarea cu profesorii, cu un procent semnificativ mai mare în rândul
respondenților Români (Tabelul 13).
Tabelul 13. Alte resurse de învățare și platforma de comunicare profesor-student: viziunea

studentului.
România (n=870) Italia (n=325)
Nr. (% [95%CI]) Nr. (% [95%CI]) χ2 (p)
Alte surse de învățare
Bibliografia școlară 647 (74,4 [71,4–77,2]) 253 (77,9 [72,9–82,2]) 1,5 (0,215)
Internetul, nu SM 569 (65,4 [62,2–68,6]) 242 (74,5 [69,2–79,1]) 8,9 (0,003)
Cărți a 81 (9,3 [7,5–11,4]) 9 (2,8 [1,2–5,2]) 14,5 (0,001)
Notițe 9 (1,0 [0,5–2,0]) 12 (3,7 [1,9–6,5]) 9,7 (0,002)
Surse online b 9 (1,0 [0,5–2,0]) 8 (2,5 [20,3–30,2]) 3,4 (0,064)
Oameni 6 (0,7 [0,2–1,5]) 2 (0,6 [0,0–2,5]) 0,0 (0,889)
Altele c 12 (1,4 [0,7–2,4]) 2 (0,6 [0,0–2,5]) 1,2 (0,275)
Platforme pentru comunicarea profesor-elev
Facebook 490 (56,3 [53,0-59,7]) 159 (48,8 [43,4–54,5]) 5,2 (0,022)
Email b 104 (12,0 [9,9-14,3]) 15 (4,6 [2,78–7,7]) 14,2 (0,001)
YouTube 35 (4,0 [2,8-5,5]) 25 (7,7 [5,2–11,4]) 6,7 (0,01)
WhatsApp 20 (2,3 [1,4-3,6]) 22 (6,8 [4,3–10,2]) 13,94 (0,001)
Wikipedia 32 (3,7 [2,5-5,2]) 2 (0,6 [0,0–2,5]) 8,0 (0,005)
Cloud storage c 14 (1,6 [0,9-2,6]) 14 (4,3 [2,5–7,4]) 7,5 (0,006)
Special 14 (1,6 [0,9-2,6]) 5 (1,5 [0,6–3,7]) 0,01 (0,931)
Blog 13 (1,5 [0,8-2,5]) 2 (0,6 [0,0–2,5]) 1,5 (0,225)
Oricare 5 (0,6 [0,2-1,4]) 4 (1,2 [0,3–3,4]) 1,4 (0,243)
Easyclass / Moodle 8 (0,9 [0,3-1,8]) 0 (0 [0,0–1,2]) 3,0 (0,083)
Twitter 4 (0,5 [0,1-1,2]) 3 (0,9 [0,3–2,8]) 0,9 (0,350)
LinkedIn 3 (0,3 [0,1-1,0]) 3 (0,9 [0,3–2,8]) 1,6 (0,208)
Altele 73 (8,4 [6,7-10,5]) 33 (10,1 [7,1–14,2]) 0,9 (0,340)
a: atlase, manuale, cărți; b: Gmail, Hotmail, Yahoo, Groups; c: Dropbox, Google drive
Frecvent în pregătirea pentru examene, atât studenții Italieni, cât și cei Români
caută prin intermediul SM (Italieni 26,8% [22,6-32,0] și 27,4% [24,4-30,5] Români) în
special informații administrative despre programarea activităților didactice, inclusiv
programarea examenelor (italieni: români 34,5% : 41.6%). Nici studenții Italieni (30,5%
[25,5-35,7]) și nici studenții Românii (23,9% [21,2-26,9]) nu utilizează SM pentru a
căuta profesioniștii din domeniul sănătății. Studenții Italienii nu își împărtășesc
niciodată propria experiență (36,0% [30,8-41,5]) sau propria lor opinie cu privire la un
anumit subiect medical (37,2% [32,0-42,8]) cu colegii prin intermediul SM. Studenții
Români își transmit rar experiențele (24.9% [22,1-27.9]]) sau opinia (29,7% [26,7-
32,8]) prin intermediul SM.
Câteodată studenții Italieni caută informații despre un curs predat la școală

(29,9% [24,9-35,1]) și împărtășesc informații cu alți colegi prin SM (27,7% [23,1-32,9]).
Românii efectuează aceste căutări mai puțin frecvent (27,8% [24,8-30,9]) și împărtășesc
mai frecvent informații cu alți colegi (40,1% [36,8-43,5]). Un subiect medical (care nu
este obligatoriu să fie asociat cu școala) este un subiect frecvent de căutare a studenților
Italieni (29,9% [24,9-35,08]), în timp ce studenții Români efectuează această căutare
doar ocazional (29,7% [26,7-32,8]). Studenții Italieni caută rareori informații despre
furnizorii de servicii medicale (23,4% [19,1-28,3]), în timp ce studenții Români fac
asemenea căutări mai des (26,9% [24,0-30,0]).
7.5. Discuții
Obiectivul principal, și anume explorarea utilizării SM în cadrul a două școli
medicale, una din România și una în Italia, a fost realizată cu succes. Rezultatele obținute
arată faptul că utilizarea mediilor sociale în scopuri educaționale se răspândește în mod
similar în cadrul grupurilor cercetate.
A fost evidențiată o rată ușor mai mare de respondenți de sex feminin din ambele
țări (57,7% pentru universitatea din Italiană și 68,2% pentru universitatea din
România). Acest lucru poate fi explicat prin faptul că în ambele țări sunt mai multe femei
decât bărbați absolvenți ai examenul de bacalaureat [123], astfel încât acestea au șanse
mai mari de a deveni studenți. Vârsta medie a studenților Italieni a fost puțin mai mare
decât vârsta medie a studenților Români (Tabelul 11) și ambele se încadrează în
demografia celor două regiuni geografice. Majoritatea participanților din eșantionul
Italian erau studenți la colegii, în timp ce majoritatea participanților din eșantionul
Românesc erau studenți la Medicină (Tabelul 11), reflectând distribuția studenților de
la universitățile incluse în studiu.
Eșantioanele investigate de studenți fac parte din Generația Z [37], care au SM ca
parte integrantă a vieții lor. Facebook a fost identificat ca SM cea mai utilizată în rândul
celor două grupuri investigate nu numai în cadrul acestei cercetări, ci și în alte cercetări
raportate anterior [44,62]. Elevii petrec de la 1 la 3 ore zilnic pe platforme de SM.
Telefoanele inteligente, gadget-uri convenabile (ușor de transportat și de utilizat), sunt
metoda preferată de a accesa SM de către cele două grupuri evaluate, dar nu și singurele,
studenții folosind și laptopurile, tabletele sau desktop-urile (Tabelul 122). Nici studenții
Italieni nici cei Români nu au o singură locație preferată de unde accesează SM (Tabelul
12), această generație a integrat tehnologia în activitatea lor zilnică și sunt conectați la
mediul online, indiferent dacă conexiunea se face de acasă, de la școală / muncă sau
dintr-un loc public [40].
Având integrate SM în rutina zilnică, nu reprezintă o surpriză că peste 90% din
ambele grupuri au integrat aceste platforme în scopuri academice (Tabelul 12). Wiki-
urile [65], YouTube [45] și Facebook [61] s-au dovedit instrumentele fezabile pentru
căutarea unui subiect medical specific sau pentru îndeplinirea sarcinilor administrative
educaționale, cum ar fi planificarea examenelor, prelegerilor, activități practice,

manifestări științifice sau a activităților extrașcolare. Caracteristica administrativă a fost
testată cu succes anterior în rândul studenților din Israel [47] și UK [59,58]. Similar
studenților din Statele Unite [8], studenții Români caută și subiecte legate de cursurile
predate la școală.
Pe măsură ce Wikipedia [66,67], YouTube [45] și Facebook [64] s-au dovedit a fi
instrumente utile care pot spori rezultatele învățării, studenții ambelor centre
universitare utilizează aceste trei platforme, dar nu exclusiv, în timp ce se pregătesc
pentru un examen SM (Tabelul 12). Românii, asemănător cu omologii lor Americani [46]
sau Australieni [60], împărtășesc frecvent informații cu alți colegi, prin intermediul
platformelor sociale.
Platformele de tip SM sunt utilizate de către studenți pe tot parcursul procesului
educațional, dar așa cum este de așteptat informația accesibilă prin tehnologie nu este
singura utilizată în procesul educațional. Studenții folosesc și alte surse de informare,
cum ar fi bibliografia școlară, în versiune tipărită care poate fi subliniată și adnotată [44]
sau Internetul, în general (Tabelul 13).
Studenții Canadieni [68], Australieni [60,43], Israelieni [47] sau Marea Britanie
[58,59] au identificat faptul că platformele SM sunt o modalitate utilă de comunicare și
de sprijin în timpul procesului de învățare. Similar, studenții Italieni și Români
participanți la studiu își doresc ca profesorii lor să folosească ales Facebook-ul pentru a
comunica cu ei (Tabelul 13). Decalajul dintre membrii mediului academic și studenți
identificat în studiu prezent a fost de asemenea raportat și de alte studii realizate în
Canada [68], respectiv Arabia Saudită [45].
7.5.1. Limitele studiului și cercetări viitoare

Studiul prezent are câteva limitări care oferă oportunități pentru cercetări
viitoare. Cu toate că rata de răspuns a fost rezonabilă; posibilitatea de a exista distorsiuni
care rezultă din non-răspuns nu poate fi ignorată. Obiceiurile culturale sau geografice
specifice universităților incluse în studiu pot afecta generalizarea pe țara a rezultatelor
raportate în acest studiu. În plus, eșantionarea non-probabilistică aplicată în acest
studiu determină, de asemenea, anumite limitări. Un studiu multicentric pentru a
analiza diferențele în utilizarea SM de către studenții la specializări medicale din Europa
ar putea aduce mai multe informații și respectiv rezultate generalizabile. În plus, în ceea
ce privește aceeași populație țintă, ar fi interesant să se evalueze dacă și cum,
informațiile primite prin SM influențează rezultatele examenelor. În al doilea rând, acest
studiu a examinat doar comunicarea unidirecțională, interacțiunea studentului.
Fenomenul SM e un instrument care sprijină educația pentru sănătate. Tinerii sunt
experți în utilizarea SM, însă cercetarea care vizează comportamentele sociale ale
profesorilor este puțină [68]. Sunt recomandate studii suplimentare pentru a evalua
utilizarea SM și din perspectiva profesorilor și a interacțiunilor dintre aceștia și student.
În al treilea rând, opiniile au fost evaluate la un moment dat și au fost auto-raportate
deci pot fi enumerate mai multe surse potențiale de erori, cum ar fi atribuirea și
exagerarea. În al patrulea rând, cercetarea efectuată nu a cuprins valori complexe
comportamentale indicative pentru profesionalism. Având o prezență identificabilă pe
SM, comportamentul pe SM poate avea același impact asupra reputației viitorului
profesionist din domeniul sănătății ca în orice alt loc public. De fapt, accesul la un public
global poate crește expunerea viitorului profesionist în domeniul sănătății în piață, atât
în rândul posibililor angajatorilor cât și în rândul potențialilor pacienți. Utilizarea
eficientă a SM implică adesea comunicarea informațiilor personale și profesionale. Cu
toate acestea, studenții trebuie să păstreze aceleași standarde ale relației profesionale
și în interacțiunile virtuale ca și cele aplicate în interacțiunile față în față [68]. Întrebarea
rămâne astfel deschisă cu privire la măsura în care platformele SM ar trebui utilizate
pentru a identifica atitudini potențial necorespunzătoare de profesionalism și despre
modul în care ghidurile sau instruirile ar responsabiliza comportamentul în SM
[124,125].
7.5.2. Utilitatea practică

Este important să recunoaștem că, deși practicienii din domeniul sănătății sunt
cunoscuți ca adoptatori tardivi de tehnologie, generațiile de studenți sunt crescute într-
o societate în care tehnologia este inevitabilă. Includerea SM în procesul educațional
[126] și utilizarea acestora ca instrument educațional ar putea umple decalajul de
comunicare cadru didactic - student. Utilizarea platformelor SM în predare va fi bine
primită de studenți și va facilita învățarea interactivă și implicarea lor în cursuri și
seminarii. Cadrele didactice ar trebui să-i educe pe studenți cu privire la modul în care
să utilizeze uneltele virtuale ca suport în viața lor de zi cu zi și în studiu (de exemplu, să
învețe cum să facă diferența între informațiile reale și false, cum să caute informații de
specialitate valide, etc.)
7.6. Concluzii
Rezultatele acestui studiu confirmă faptul că studenții la specializări medicale din
România și Italia folosesc platformele web de tip social-colaborativ ca suport
educațional și informațional. Acestea creează o cale de a cerceta în continuare metodele
cele mai eficiente de a angaja acești studenți pe propriile lor condiții, asigurând în același
timp o structură pedagogică solidă și de calitate.
8. Studiu 4. Utilizarea serviciile web de tip social-

colaborativ de către furnizorii de servicii din
domeniul sănătății
8.1. Introducere
În anul 2016, o cercetarea efectuată în mediul de afaceri din România a evidențiat
faptul că 65% dintre întreprinderi au un site web simplu, unele au computere pentru
angajați și doar 43% dintre firme oferă angajaților dispozitive portabile cu acces la
Internet (ex. laptop, tabletă, telefon inteligent sau ceas inteligent) [127]. Studii ale
mediului de afaceri din România realizate în 2015 și 2017, au arătat că SM este parte a
strategiilor standard de marketing [108,128].
Farmaciile sunt cel mai activ grup de promotori de sănătate pe piața românească
[129]. În 2014, potrivit unei analize a pieței Românești, Nurofen a fost cel mai popular
medicament comercializat fără prescripție medicală, iar Reckitt Benckiser a reprezentat
liderului vocal din spațiul producătorilor farmaceutici [130]. O analiză a utilizării SM, de
către unitățile sanitare private din România, publicată în 2015, a arătat că Medlife a fost
cea mai citată și mai vizionată unitate sanitară [131].
Un studiu realizat în România a arătat că SM este folosită de participanții din
industria de servicii și produse pentru sănătate pentru a oferi informații despre: istoria
lor, produse și servicii, pentru a răspunde la întrebări, sugestii sau reclamații, pentru a
informa cu privire la campanii, promoții sau evenimente, pentru vânzări directe sau
indirecte, pentru a publica mărturii ale clienților existenți sau pentru a anunța oferte de
locuri de muncă, dar și să ofere conținut care nu are nici o legătură cu afacerea
respectivă. În plus, comunicarea se situează pe primul loc printre activitățile desfășurate
prin SM, urmată de marketing, relațiile cu clienții, vânzări, cercetare și recrutarea
personalului. Primele patru beneficii ale utilizării acestor platforme de către industria
de servicii și produse pentru sănătate au fost: generarea de oportunități de vânzare,
reținerea clienților, creșterea reputației și expunerii pe piață. Aceeași cercetare a
evidențiat faptul că jumătate dintre întreprinderile participate la studiu nu au folosit
instrumente de monitorizare a SM, dar intenționează să facă acest lucru, iar din cei care
au utilizat astfel de sisteme doar 33% au reacționat la notificările primite [128].
Există informații limitate privind modul în care furnizorii din domeniul sănătății
din România, companiile farmaceutice sau farmaciile își construiesc expunerea mărcii
în piață [132]. Digitalizarea în spațiul virtual poate reprezenta o oportunitate pentru

sistemul de sănătate din România și, indirect, pentru creșterea calității vieții populației
[129].
8.2. Scop
Studiul de față a avut ca scop analiza modului în care unitățile care oferă servicii
medicale (de exemplu: cabinete de medicină de familie, ambulatorii, farmacii,
laboratoare de analize medicale, spitale, furnizori de îngrijiri la domiciliu) utilizează
serviciile web de tip social-colaborativ ca mediu de interacțiune cu posibilii beneficiari
ai serviciilor oferite.

Populația țintă a acestui studiu a fost reprezentată de unitățile care oferă servicii
de îngrijire medicală care au contractat cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate din
România (CNASR). Populația disponibilă a fost reprezentată de acele unități care adrese
de e-mail disponibile pe pagina CNASR.
În perioada 1-5 septembrie 2016, au fost colectate un număr de 13.133 de adrese
de e-mail, adrese verificate manual pentru acuratețe (de exemplu: formatul standard de
e-mail, greșeli că yaho / yahu în loc de yahoo etc.).
Un e-mail conținând invitația de participare la studiu a fost trimis de pe un cont
de Gmail. E-mail-ul a conținut o scurtă descriere a scopului cercetării și link-ului către
chestionar. Realizarea și validarea chestionarului utilizat în acest studiu este prezentată
în Capitolul 5. Începând cu 1 octombrie 2016 au fost trimise primele e-mail-uri în loturi
de 500 zilnic. O mie o suta noua (1.109) adrese s-au dovedit invalide după prima
trimitere. Un e-mail de reamintire a fost trimis începând cu 1 noiembrie 2016 în serii de
500 zilnic, excluzând adresele de la care s-a primit eroare de livrare la prima trimitere
și cei care au completat chestionarul și au dat adresa de e-mail (opțional) pentru a obține
detalii cu privire la rezultatele acestui studiu. Chestionarul online a fost deschis până la
1 decembrie 2016.
Chestionarul a permis selecția multiplă a următoarelor tipuri de furnizori de
servicii medicale: cabinet medic de familie, ambulatoriu de specialitate clinic, paraclinic,
ambulatoriu de recuperare, reabilitare a sănătății, îngrijiri la domiciliu, dispozitive
medicale, farmacie, spital, preventoriu, consultații de urgență la domiciliu și activități de
transport sanitar neasistat, dializă. Pentru că majoritatea respondenților au selectat mai
multe opțiuni, acestea au fost clasificate după cum urmează: farmaciile și societățile ce
comercializează dispozitive medicale au fost analizate împreună, iar cei care au ales mai
multe opțiuni au fost grupați sub numele de unitate pluridisciplinara. Au fost astfel
analizate șapte grupuri: cabinete de medicină de familie, ambulatorii, unități
pluridisciplinare, farmacii și societăți ce comercializează dispozitive medicale, furnizori
de servicii paraclinice, spitale, și furnizori de îngrijiri la domiciliu.
Datele calitative au fost raportate ca procent și intervalul de încredere asociat

95% (metoda utilizată în calcularea intervalelor de încredere este detaliată în [122]).
Datele cantitative au fost raportate ca medie și deviație standard pentru datele care au
urmat distribuției normale (testul Shapiro-Wilk); în caz contrar, au fost raportate
mediana și intervalul dintre cvartila 1 și 3. Diferențele dintre grupurile investigate au
fost testate folosind testul Friedmann ANOVA. O unitate pluridisciplinară a fost definită
în cazurile în care mai multe servicii medicale au fost bifate ca răspuns. Analiza statistică
a fost efectuată cu programul Statistica (v. 8, StatSoft, Tulsa, SUA) iar reprezentările
grafice au fost realizate utilizând Microsoft Excel. Valorile p < 0,05 au fost considerate
semnificative statistic.
8.4. Rezultate
Cinci sute șaptezeci și șapte dintre invitații la sondaj au răspuns pozitiv, rată de
răspuns fiind egală cu 4,8% (IC 95% [3,9-5,7]).
8.4.1. Profilul participantului

Cele mai multe persoane care au răspuns au fost din îngrijirea primară, în timp ce
cel mai mic număr de respondenți au fost din îngrijirea la domiciliu (Figura 16).
Spital Îngrijiri la
Paraclinic 3% domiciliu
Farmacie + 4% 1%
dispozitive
medicale
8%
Unitate
pluridisciplinară
10%
Cabinet medic de
Ambulatoriu familie
11% 63%
Figura 16. Distribuția respondenților după tipul de servicii de sănătate oferite.
Trei sute nouăzeci și șase (396) de respondenți (68,6%, IC 95% [64,7-72,4]) au

furnizat datele referitoare la capital și, așa cum era de așteptat, majoritatea (98,2%) se
bazează în întregime pe bugete naționale (Românești). Cinci respondenți au raportat
capital străin, în timp ce doi respondenți au raportat finanțare mixtă (național și

internațională).
Numărul de angajați raportat a variat de la 1 la 3.000 (396 de respondenți au
răspuns la această întrebare), majoritatea reprezentând întreprinderi mici (≤10
angajați, 81,8% [76,0-84,1]) și minoritatea fiind reprezentată de unități cu peste 1.000
de angajați (1,03 % [0,3-2,8]).
Vârsta respondenților a variat între 24 și 74 de ani, cu o medie de 49,6±9,5 ani.
Datele referitoare la genul respondenților au fost disponibile pentru 402 respondenți cu
un procent semnificativ mai mare de femei comparativ cu bărbații (F: M = 72,1%: 27,9%,
valoarea p <0,001).
8.4.2. Utilizarea serviciile web de tip social-colaborativ

O sută nouăzeci și șapte respondenți utilizează SM pentru a-și promova serviciile
(34,1%, IC 95% [30,3-38,1]). În top trei cele mai utilizate SM au fost Facebook, Google+
și LinkedIn (Figura 17).
Cabinet medic
de familie Facebook
100%
90% Google +
80%
Îngrijiri la 70% LinkedIn
Ambulatoriu
domiciliu 60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Unitate
Spital pluridisciplin
ară
Farmacie+Dis
Paraclinic pozitive
medicale
Figura 17. Top-trei SM utilizate de unitățile care oferă servicii medicale.
Au fost observate diferite modele pentru diferite companii, cele mai active fiind
furnizorii de asistență medicală primară, categorie urmată îndeaproape de îngrijirea la
domiciliu și de asistența ambulatorie (Tabelul 14).
Tabelul 14. Utilizarea SM de către unitățile care oferă servicii medicale exprimată ca număr și %.
CABINET AMBULA UNITATE FARMACIE + PARAC SPITAL ÎNGRIJIRI
MEDIC DE TORIU PLURIDISCIPL DISPOZITIVE LINIC (N=13) LA
FAMILIE (N=29) INARĂ (N=35) MEDICALE (N=10) DOMICILIU
(N=85) (N=19) (N=6)
Facebook 63 (74,1) 18 (62,1) 30 (85,7) 18 (94,7) 9 (90) 12 (92,3) 6 (100)
Google + 41 (48,2) 17 (58,6) 19 (54,3) 4 (21,1) 3 (30) 3 (23,1) 2 (33,3)
LinkedIn 23 (27,1) 4 (13,8) 8 (22,9) 3 (15,8) 1 (10) 5 (38,5) 2 (33,3)
Blog 2 (2,4) 0 (0) 3 (8,6) 1 (5,3) 0 (0) 0 (0) 1 (16,7)
Twitter 1 (1,2) 2 (6,9) 1 (2,9) 1 (5,3) 1 (10) 0 (0) 1 (16,7)
Youtube 7 (8,2) 3 (10,3) 7 (20,0) 0 (0) 0 (0) 4 (30,8) 1 (16,7)
Wikipedia 5 (5,9) 0 (0) 0 (0) 0 (0) 0 (0) 0 (0) 1 (16,7)
Instagram 3 (3,5) 0 (0) 1 (2,86) 0 (0) 0 (0) 0 (0) 1 (16,7)
Scribd 2 (2,4) 0 (0) 0 (0) 0 (0) 0 (0) 0 (0) 1 (16,7)
RG or Ac 1 (1,2) 1 (3,4) 2 (5,7) 0 (0) 0 (0) 0 (0) 0 (0)
Altele 4 (4,7) 1 (3,5) 1 (2,9) 1 (5,3) 0 (0) 1 (7,7) 0 (0)
RG or Ac = ResearchGate or Academia
Unitățile medicale pluridisciplinare, cele de medicină de familie și cele de

ambulatoriu folosesc platformele SM de mai mult de cinci ani, în timp ce la polul opus
furnizorii de îngrijiri la domiciliu și-au dezvoltat prezenta în spațiul SM în perioada
2015-2016 (Figura 18).
Cabinet medic de familie

Unitate pluridisciplinară
Ambulatoriu
Farmacie + dispozitive medicale
Spital
Paraclinic
Îngrijiri la domiciliu
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
sub 1 an 1-2 ani 2-3 ani 3-4 ani 4-5 ani peste 5 ani
Figura 18. Perioada de utilizare a SM de către unitățile care oferă servicii medicale.
Modul de utilizarea a SM de către unitățile care oferă servicii medicale a fost

rezumat în Figurile 19-22Error! Reference source not found.. Majoritatea
întreprinderilor nu au un departament dedicat pentru a-și gestiona prezența pe SM
(Figura 22). În puține cazuri, departamentele de tehnologia informației, resurse umane,
marketing sau departamente speciale dedicate au fost responsabile pentru prezența în
spațiul virtual al platformelor SM (1,2% din cabinetele de medicina de familie, 6,9%
dintre serviciile de ambulatoriu, 4,9% dintre unitățile pluridisciplinare și 11,1% dintre
laboratoare).

Ambulatoriu
Spital
Paraclinic
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Organizația are o strategie cu privire la SM Organizația nu are o strategie cu privire la SM
Figura 19. Strategie definita pentru SM.

Ambulatoriu
Spital
Paraclinic
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Zilnic O dată la 2-3 zile Săptămânal Lunar Trimestrial Anual Date lipsa
Figura 20. Frecventa postării de informații pe SM.

Ambulatoriu
Spital
Paraclinic
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Informații despre produsele și serviciile companiei

Răspundem la întrebări; la sugestii și la reclamații
Informații despre campanii; promoții; vânzare directă sau indirectă
Informații despre companie: istoria companiei; testimoniale ale clienților existenți; evenimente
Oferte de locuri de muncă
Conținut care nu are legătura cu compania
Informații medicale
articole din activitate
Figura 21. Tipul de informații publicate pe SM.


Ambulatoriu
Spital
Paraclinic
0 20 40 60 80 100
Departament intern (Departamentul de IT; Departamentul de marketing; Departamentul de resurse
umane; Un departament special dedicat comunicării prin rețelele sociale)
Nu avem un departament în cadrul firmei care să se ocupe de rețelele sociale
Utilizăm servicii externe
Figura 22. Departament care se ocupa cu gestionarea imaginii pe SM.

Ambulatoriu
Spital
Paraclinic
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Implicăm consumatorii și acționăm în conformitate
Nu implicăm consumatorii, dar plănuim să îi implicăm
Nu considerăm ca este un mediu adecvat pentru întreba consumatorii ce ar dori de la

produsele/serviciile oferite
Figura 23. Interacțiunea cu utilizatorii.
Toate categoriile de unități care au răspuns întrebărilor din chestionar au fost de

acord că marketingul prin SM ar fi eficient și ar putea genera vânzări (Figura 24), fără
diferențe semnificative între grupuri (Friedmann ANOVA: p > 0,05; Tabelul 15).

Ambulatoriu
Spital
Paraclinic
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Fidelizarea clienților Notorietatea companiei
Creșterea expunerii pe piață Cunoașterea pieței
Creșterea vânzărilor Generarea de oportunități de vânzare
Îmbunătățirea comunicării interne Reducerea costurilor de marketing
Parteneriate de afaceri Creșterea brandului de bun angajator
Figura 24. Beneficiile utilizării SM.

Ambulatoriu
Spital
Paraclinic
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Nu considerăm că este cazul să utilizăm instrumente de monitorizare a SM
Nu utilizăm în acest moment instrumente de monitorizare a SM, însă plănuim să utilizăm în perioada
următoare
Da, utilizăm instrumente de monitorizare a SM, însă nu avem o politică de răspuns în acest sens
Da, utilizăm instrumente de monitorizare a SM și reacționăm la notificările primate
Figura 25. Monitorizarea SM.

Tabelul 15. Percepția furnizorilor de servicii medicale privind eficiența SM în marketing și vânzări.
FARMACIE
+
CABINET UNITATE DISPOZITIV ÎNGRIJIRI
MEDIC DE PLURIDISCI E LA
FAMILIE AMBULATO PLINARĂ MEDICALE PARACLINI SPITAL DOMICILIU
(N=85) RIU (N=29) (N=35) (N=19) C (N=10) (N=13) (N=6)
Eficienta
marketing-ului
prin SM
Mediana [Mi-Ma] 4 [1-5] 4 [2-5] 4 [2-5] 4 [2-5] 3,5 [2-5] 4 [3-5] 4 [3-5]
n 78 29 34 19 10 11 6
Cel mai frecvent 3 (28,2) 3 (44,8) 4 (38,2) 4 (36,8) 4 (40,0) 4 (54,6) 3 & 5 (50,0)
răspuns (%)
SM generează
vânzări
Mediana [Mi-Ma] 4 [1-5] 3,5 [2-5] 4 [2-5] 4 [2-5] 3,5 [2-5] 4 [3-4] 3,5 [3-5]
n 70 28 35 19 10 9 6
Cel mai frecvent 5 (31,4) 3 (42,9) 5 (40,0) 4 (36,8) 4 (40,0) 4 (66,7) 3 (50,0)
răspuns (%)
1 – în foarte mică măsură, 5 - în foarte mare măsură; Mi = valoarea minimă, Ma = valoarea maximă
8.5. Discuții
Obiectivul principal, și anume explorarea utilizării SM pe piața serviciilor
medicale din România, a fost atins. Rezultatele obținute indică faptul că SM nu este încă
răspândită la nivelul furnizorilor serviciilor de sănătate din România. Studiul nostru a
arătat că utilizarea SM din partea unităților care oferă servicii în domeniul sănătății este
scăzută (34,1%). Potrivit literaturii de specialitate, mai mult de jumătate dintre
companiile de pe piața Românească, din toate sectoarele industriale, au un simplu site
[127], utilizarea SM fiind e direct proporțională, mai ales într-un domeniu de nișă, care
în mod tradițional preia mai târziu inovațiile din alte domenii [97].
În concordanță cu utilizarea generală cunoscută [133,127], Facebook este cea mai
utilizată SM pe piața serviciilor medicale, cei mai activi utilizatori fiind furnizorii de
servicii de îngrijire la domiciliu, sectorul farmaceutic și spitalele (Tabelul 14). Sectorul
farmaceutic este cel mai activ în mediul online și pe SM din România, așa cum arată și
cercetările anterioare [129,130]. Unitățile pluridisciplinare, cabinetele de medicină de
familie și ambulatoriile utilizează SM pentru a-și promova serviciile de la începutul
anilor 2010 (Figura 18). La polul opus, furnizorii de îngrijiri la domiciliu au început să
utilizeze SM doar în perioada 2015-2016 (Figura 18). Piața medicală din România
urmărește tendința internațională, lărgind utilizarea SM. Unitățile pluridisciplinare,
echivalente ale spitalelor din întreaga Europă și Statele Unite [92,93,94,91] au adoptat
SM.
Ca standard, este recomandată existența unei strategii în folosirea SM, a unor
politici și a unor direcții [97]. În cadrul companiilor Românești, în general, 25% dintre
acestea au un plan general de utilizare SM [128].
Furnizorii de servicii de îngrijire la domiciliu și cabinetele de medicină de familie
publică săptămânal informații pe SM (Figura 20), aliniindu-se la tendința generală a
pieței [128]. Ritmul de publicare al unităților pluridisciplinare, al laboratoarelor, al
farmaciilor, al cabinetele de medicină de familie și al ambulatoriilor este mai mic (Figura

20).
Peste 60% dintre instituțiile respondente nu dispun de un departament
specializat în SM într-o țară în care doar 10% dintre societățile de pe piață au această
funcție [128] și aceasta este explicația vizibilității scăzute pe platformele de SM a
serviciilor pe care le oferă unitățile sanitare. Potrivit literaturii de specialitate,
departamentele de marketing sunt responsabile de gestionarea prezenței companiei pe
SM [128], cu toate acestea, respondenții acestui studiu se bazează pe departamentele de
comunicare pentru a gestiona informațiile afișate pe platformele SM.
În conformitate cu cercetările anterioare privind utilizarea generală a mijloacelor
de comunicare în companiile Românești care oferă servicii de îngrijire a sănătății [128],
acest studiu arată că firmele accesat SM pentru a-și crește vizibilitatea produselor și
serviciilor lor pe piață (Figura 24).
Studiile anterioare au arătat că jumătate din companiile ce furnizează servicii de
asistență medicală pe piața din România, folosesc servicii de monitorizare a SM [128], în
timp ce doar 38% dintre respondenții acestui sondaj au declarat utilizarea acestui
serviciu. Laboratoarele, unitățile pluridisciplinare și spitalele sunt furnizorii care
urmăresc și monitorizează discuțiile din spațiul virtual și reacționează în conformitate
cu notificările primite. Aceste grupuri din domeniul sănătății și-au dat seama că
discuțiile din SM nu sunt independente de celelalte interacțiuni sau conexiuni online și
că au nevoie de o relație de ansamblu cu beneficiarii [131].
Patru din zece companii nu solicită feedback de la utilizatorii ce urmăresc paginile
lor, dar intenționează să îl solicite în viitor [128]. Același scenariu se aplică tuturor
furnizorilor de servicii de îngrijire a sănătății chestionați, cu excepția unităților
pluridisciplinare care își implică deja publicul și acționează în funcție de feedback-ul
colectat (40%) (Figura 25). Aceste unități, fiind cei mai vechi utilizatori ai SM de pe piața
din România, au dobândit experiență și o mai bună înțelegere a modului în care, prin
intermediul acestor platforme, pot stabili și dezvolta relații cu pacienții [131].
Beneficiile utilizării SM identificate în cercetările anterioare, de companiile din
domeniul sănătății sunt creșterea expunerii pe piață, fidelizarea clienților și creșterea
vizibilității mărcii. Respondenții acestui chestionar au recunoscut aceleași avantaje ca și
cercetările anterioare [128], dar în diferite proporții în toate categoriile (Figura 24).
Pentru cabinetele de medicină de familie, unitățile pluridisciplinare și laboratoare,
beneficiul cel mai important este fidelizarea clienților. Pentru ambulatorii, farmacii,
spitale și furnizorii de servicii de îngrijire la domiciliu, creșterea gradului vizibilitate
mărcii a fost un beneficiu esențial obținut (Figura 24). Expunerea pe piață a fost
considerată ca un beneficiu semnificativ numai pentru laboratoare și furnizorii de
servicii de îngrijire la domiciliu.
8.5.1. Limite și cercetări viitoare

Principala limită a prezentului studiu este legată de populația disponibilă,
reprezentată de unitățile ce oferă servicii de asistență medicală aflate în relație
contractuală cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate din România. Cercetările
viitoare ar trebui să includă și unitățile fără angajamente contractuale cu Casa Națională
de Asigurări de Sănătate din România pentru a evalua dacă au politici diferite decât cele
care au încheiat un acord.
Diferențele culturale, geografice și legislative din întreaga lume pot limita
generalizarea rezultatelor raportate în această lucrare. Mai mult, eșantionarea non-
probabilistică utilizată generează, de asemenea, unele limitări. În cercetările viitoare, va
fi interesant să se efectueze un studiu randomizat multinațional pentru a analiza
diferențele în utilizarea SM de către furnizorii de servicii de sănătate din Europa.
Această cercetare a examinat numai comunicarea unidirecțională, interacțiunea
dintre mediul de afaceri și utilizatori. Fenomenul SM reprezintă un instrument care
sprijină asistența medicală prin schimbul de informații și comunicare în ceea ce privește
subiecte cu tema medicală, precum și sprijinul reciproc [134,135,136]. În timp ce tinerii
sunt utilizatori obișnuiți ai SM [137], aceștia utilizează această resursă pentru a caută
informații referitoare la sănătate [138]. Avansul tehnologiei permite o îngrijire mai
eficientă la distanță, respectiv la domiciliul pacientului [139,140,141] care aduce și
persoanele în vârstă și îngrijitorii acestora pe platformele SM [142]. Sunt recomandate
studii suplimentare pentru a evalua utilizarea SM și din perspectiva beneficiarilor
serviciilor de sănătate din România și / sau a interacțiunilor dintre furnizori și
utilizatori. În plus, în ceea ce privește aceeași audiență, ar fi interesant de evaluat dacă
și cum, informațiile primite pe canalele SM influențează decizia de accesare a unui
serviciu de asistență medicală.
Acest studiu nu a luat în considerare barierele în calea utilizării SM de către
furnizorii de asistență medicală din România și cercetările ulterioare le-ar putea
identifica împreună cu acțiunile de diminuare a efectului acestora, adecvate populației
de interes. Este de asemenea de interes evaluarea barierelor de utilizarea a SM atât din
partea furnizorilor de servicii de sănătate cât și din partea populației generale, studii
care să ofere furnizorilor de asistență medicală din România mijloacele necesare pentru
a ajunge la beneficiarii lor.
Mai mult, acest studiu nu ia în considerare aspectele etice și juridice ale utilizării
SM în domeniul asistenței medicale. Două tipuri de studii ar ajuta la înțelegerea
contextului acestui subiect: o revizuire a literaturii, pentru a evalua legislația Europeană
și națională în ceea ce privește SM, similară cu cea furnizată de SUA (HIPAA [143],
HITECH [144], Codul de etică al Societății Medicale Americane [145]) care
reglementează aspectele de conformitate, juridice și litigii și respectiv o cercetare care
vizează mediul de afaceri, pentru a investiga politicile pe care le au în vigoare pentru a
acoperi aspectele comportamentale umane (activitățile pe SM ale angajaților permise
sau interzise, cum ar fi comunicarea cu pacienții sau partajarea datelor prin intermediul
SM) și utilizarea la nivel de organizație (utilizarea SM în strategia de creștere a afacerii).
8.5.2. Implicații practice

Acest studiu este unul dintre puținele studii care a investigat mediul de afaceri
din România în domeniul asistenței medicale în ceea ce privește utilizarea SM. Rapoarte
ale diferitelor organizații [11,108,110,112] sunt făcute publice în fiecare an, dar
informațiile care se concentrează numai pe România sunt rare. Rezultatele noastre arată
că organizațiile din domeniul sănătății din România se adaptează încet la noile tendințe
și tehnologii. Deși au început să implementeze strategii digitale adaptate nevoilor și
obiectivelor lor, există încă o prezență scăzută în mediul SM. Personalul și bugetul sunt
limitate, astfel încât eforturile organizațiilor de asistență medicală ar trebui orientate și
concentrate asupra locurilor în care acestea pot avea cel mai mare impact. Din
constatările noastre, oferim orientări pentru o mai bună utilizare a beneficiilor utilizării
acestor servicii. Companiile de asistență medicală din România trebuie să recunoască
faptul că serviciile lor sunt discutate fie că acestea se află pe rețelele sociale sau nu,
deoarece mass-media socială măsoară cuvântul pozitiv și cel negativ. Deci, este în
avantajul lor să aibă o prezență SM pentru a conduce afacerea și a construi un brand
digital. Două subiecte ar putea fi luate în considerare în dezvoltarea și / sau
îmbunătățirea mediului SM:
o Angajamentul este rege. SM reduce distanța dintre furnizor și clienți.
Beneficiarii serviciilor de sănătate caută cele mai fiabile informații posibile de
la medici / medici, dar vor căuta și alte opinii. Căutarea prin intermediul
platformelor SM îi ajută să descopere potențiale alternative diagnostice și / sau
terapeutice [100,113]. Companiile din domeniul sănătății pot dobândi influență
și pot construi încredere dincolo de ușile instituțiilor lor, creând comunități
sociale pentru a se conecta, a colabora și a comunica cu utilizatorii serviciilor
lor.
o Conținutul este regina. Un conținut convingător de îngrijire a sănătății ar trebui
să fie împărtășit, de actualitate, unic, și să merite citit. Articolele sau postările
pe blog conțin materiale educaționale care ajută clienții să rămână informați cu
acuratețe cu privire la problemele legate de sănătate și să surprindă
informațiile false. Prin intermediul videoclipurilor sau podcast-urilor,
companiile pot împărtăși un element uman și pot evidenția mai rapid valoarea
facilităților. Conținutul video sau podcast poate fi bazat pe interviuri sau
experiențe particulare.
8.6. Concluzii
Utilizarea serviciilor web de tip social-colaborativ în mediul de afaceri medical
din România nu este încă răspândită. Facebook este cel mai utilizat serviciu web de tip
social-colaborativ din industria de servicii și produse pentru sănătate din România, cei
mai activi utilizatori fiind furnizorii de îngrijiri la domiciliu, farmaciile și spitalele.
Piața medicală din România urmărește tendința internațională de transpunere în
spațiul virtual a asistenței medicale, extinzând utilizarea serviciilor web de tip social-
colaborativ, cu un minim de 25% a strategiei în acest studiu.
În cadrul participanților la studiu nu există nici un departament dedicat pentru
gestionarea serviciilor web de tip social-colaborativ, astfel încât respondenții acestui
sondaj se bazează pe departamentul de comunicare pentru a gestiona informațiile,
limitate la produse sau servicii, livrate prin intermediul platformelor web de tip social-
colaborativ. Unitățile medicale pluridisciplinare au o mai bună înțelegere a modului în
care acestea poate construi loialitatea utilizatorilor, utilizând serviciile web de tip social-
colaborativ de cel mai mult timp.
Beneficiile utilizării serviciilor web de tip social-colaborativ identificate de
companiile respondente în cadrul acestei cercetări sunt creșterea expunerii pe piață,
fidelizarea clienților, construirea identității în spațiul SM și sporirea gradul de
cunoaștere a mărcii.
9. Concluzii generale
Concluziile principale ale cercetărilor efectuate în cadrul cercetării doctorale pot
fi sumarizate după cum urmează:
1. Chestionarele construite pot fi folosite ca instrumente fiabile pentru măsurarea
utilizării serviciilor web de tip social-colaborativ în identificarea informației
medicale. Utilizarea acestora poate fi extinsă (cu/fără adaptare) și la alte grupuri
decât cele pentru care au fost create. De interes ar fi și analiza modalității în care
persoanele din diferitele generații dar din afara spectrului medical caută informația
medicală prin utilizarea serviciilor web de tip colaborativ și care este expectanța
acestora în ceea ce privește comunicarea prin aceste mijloace cu personalul medical
și furnizorii serviciilor de îngrijire a sănătății.
2. Rata de răspuns la chestionarul printat a fost mai mare atât în rândul studenților cât
și în rândul medicilor participanți la studiile realizate. Mediul online, chiar dacă este
parte integrantă a comportamentului zilnic mai ales la nivelul generațiilor X și Z, nu
neapărat este cel mai eficient în angajarea populației țintă în cercetări științifice.
Acest rezultat susține aplicarea chestionarelor în scop științific mai degrabă în
forma lor imprimată pe suport de hârtie decât în formă electronică.
3. Așa cum era de așteptat, studenții Români (componentă a generației Z) s-au dovedit
populația cea mai responsivă dintre cele 3 grupuri studiate (studenți - 20,6%,
medici – 13,6% și furnizori – 4,8%).
4. Studenții Români participanți la studiu s-au dovedit a fi utilizatori mai fideli ai
platformelor SM (ex. Facebook, YouTube, Instagram, și Wikipedia; p<0,04)
comparativ cu cei din Italia. Peste 92% din studenții participanți utilizează SM în
scopuri academic (p>0,10; informații cu privire la cursuri și modalitățile de accesare
ale acestora, informații administrative cu privire la programarea activităților
didactice, inclusiv programarea examenelor). Majoritatea respondenților atât
Români (89,0%) cât și Italieni (78,2%) ar dori ca profesorii lor să folosească
Facebook-ul ca instrument de comunicare.
5. Medicii din România recunosc existența comunităților profesionale din domeniul
sănătății pe platformele web de tip social-colaborativ. Aceștia apelează la aceste
comunități pentru a căuta informații atunci când se confruntă cu o situație medicală
specifică dar 28,3% nu oferă niciodată sfaturi colegilor prin intermediul SM și
respectiv 23,0% nici nu contribuie la îmbunătățirea cunoștințelor medicale ale
pacienților prin aceste platforme.
6. Cadrele medicale participante la studiu și respectiv viitoarele cadre medicale

(studenții) utilizează literatura de specialitate ca sursă primară de documentare
medicală.
7. Cu toate că, la chestionarul imprimat pe suport de hârtie au fost atinse grupe de
vârstă care chestionarul online nu le-a cuprins, răspunsurile au fost similare pentru
ambele forme de colectare a datelor. Independent de modalitatea de colectare a
datelor aplicată (chestionar imprimat pe suport de hârtie sau chestionar online),
gradul de utilizare a serviciilor web de tip social-colaborativ în rândul medicilor din
România este scăzut.
8. La data colectări datelor (2017), furnizorii de servicii de îngrijire a sănătății din
România nu utilizau în mod regulat serviciilor web de tip social-colaborativ.
Interacțiunea cu potențialii beneficiari se rezuma strict la activități de marketing,
iar activitățile de educație medicală erau aproape inexistente.
9. Există o tendință în mediul medical Românesc de transpunere în spațiul virtual a
asistenței medicale și o tendință de utilizare a serviciilor web de tip social-
colaborativ. Unitățile medicale pluridisciplinare utilizează serviciile web de tip
social-colaborativ de cel mai mult timp (primele utilizări fiind raportate în 2011), în
timp ce furnizorii de îngrijiri la domiciliu, farmaciile și spitalele sunt cei mai activi
utilizatori.
10. Utilizarea serviciilor web de tip social-colaborativ este apanajul vârstei. Atât
generațiile mai tinere de medici (generația X și generația Y), cât și studenții
(generația Z) integrează mai mult aceste servicii în viața de zi cu zi.
11. Cele mai utilizate platforme web de tip social-colaborativ în rândul celor trei
categorii populaționale studiate (studenți, medici și furnizori ai serviciilor de
îngrijire a sănătății) sunt Facebook, YouTube și Wikipedia.
10. Originalitatea și contribuțiile inovative ale tezei

Web 2.0 este definit în 2004 ca un loc în care oamenii pot să extragă informații
dar și să scrie conținut, transformând web-ul în canal de comunicare. Web-ul a evoluat
mult într-o perioadă foarte scurtă de timp iar aceste schimbări nu neapărat sunt
cunoscute la un nivel care să permită o bună gestionare și un impact pozitiv în viața de
zi cu zi. Populația a încorporat tehnologia în activitățile zilnice, dar nu a fost conștientă
de modul în care această încorporare afectează comportamentul cotidian.
Motivația pentru investigarea temei de cercetare doctorală derivă din
identificarea necesității elaborării unui cadru teoretic care să analizeze critic
implicațiile utilizării serviciilor web de tip social-colaborativ (SM) în identificarea
informației medicale în Romania. Totodată, luând în considerare digitalizarea
accentuată a vieții cotidiene și medierea tehnologică a experiențelor și identităților
umane, este necesară o analiză a accepțiunilor tradiționale asupra relațiilor inter-
individuale și a practicilor de manifestare a componentelor de identitate în contextul
paradigmei tehno-culturale.
Originalitatea contribuției prezentă în acestă teză de doctorat e atribuită alegerii
analizei contextului utilizării serviciilor web de tip social-colaborativ în identificarea
informației medicale în România, în contextul în care există un număr scăzut de
cercetări orientate spre înțelegerea acestui fenomen. Valoarea acestei lucrări constă în
abordarea metodologică sistematică a utilizării SM în căutarea informației medicale,
concept actual, în rândul a diferitelor grupe de potențiali utilizatori. Lucrarea
avansează cunoașterea comportamentului pe platformele SM a mai multor exponenți
din zona de sănătate: studenți ai universităților de medicină, medici și furnizori de
servicii de sănătate. În ceea ce privește implicațiile, această cercetare oferă suport
pentru realizarea unor ghiduri și implementarea unor strategii de comunicare a
informație medicale prin SM.
REFERINŢE
1. Naisbitt J. Megatrends 2000: ten new directions for the 1990s New York: Morrow; 1987.
2. Tran V, Stanciugelu I. Teoria comunicarii Bucuresti: comunicare.ro; 2003.
3. World Health Organization. Health statistics and information systems. [Online].; 2008 [cited 2019 May
15]. Available from: https://www.who.int/healthinfo/systems/WHO_MBHSS_2010_section3_web.pdf.
4. U.S. National Library of Medicine. National Center for Biotechnology Information. [Online]. [cited 2019
May 15]. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/mesh/68008490.
5. U.S. National Library of Medicine. National Center for Biotechnology Information. [Online]. Available
from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/mesh/68008499.
7. van Cuilenburg J, Scholten O, Noomen G. Stiinta Comunicarii Bucuresti: Humanitas; 2004.
11. Hoosuite. GLOBAL DIGITAL REPORT 2018. [Online].; 2019 [cited 2019 May 20]. Available from:
https://digitalreport.wearesocial.com/.
12. Scott PR, Jacka MJ. Auditing Social Media: Governance and Risk Guide New Jersey: John Wiley & Sons,
Inc.; 2011.
13. Oxford University Press. Oxford Dictionaries Online. [Online].; 2013 [cited 2013] December 28.
Available from: http://www.oxforddictionaries.com/definition/english/social-media?q=social+media.
14. Kaplan AM, Haenlein M. Users of the world, unite! The challenges and opportunities of Social Media.
Business Horizons. 2010: p. 59 - 68.
15. Hesse B, O'Connell M, Augustson E, Chou W, Shaikh A, Rutten L. Realizing the promise of Web 2.0:
engaging community intelligence. J Health Commun. 2011; 16 Suppl 1: p. 10-31.
16. Reis S, Visser A, Frankel R. Health information and communication technology în
healthcare communication: the good, the bad, and the transformative. Patient Educ Couns. 2013;
93(3): p. 359-62.
17. Van De Belt T, Engelen L, Berben S, Schoonhoven L. Definition of Health 2.0 and Medicine 2.0: a
systematic review. J Med Internet Res. 2010; 12(2).
18. Adams S. Revisiting the online health information reliability debate în the wake of "web 2.0": an inter-
disciplinary literature and website review. Int J Med Inform. 2010; 79(6): p. 391-400.
19. Cordoș A, Bolboacă SDC. Social Media Usage for Patients and Healthcare Consumers: A Literature
Review. Publications. 2017; 2(9): p. 5.
20. Kim S, Chung D. Characteristics of cancer blog users. J Med Libr Assoc. 2007; 95(4): p. 445–50.
21. Street J, Braunack-Mayer A, Facey K, Ashcroft R, Hiller J. Virtual community consultation? Using the
literature and weblogs to link community perspectives and health technology assessment. Health
Expect. 2008; 11(2): p. 189–200.
22. Valdez R, Guterbock T, Thompson M, Reilly J, Menefee H, Bennici M, et al. Beyond Traditional
Advertisements: Leveraging Facebook’s Social Structures for Research Recruitment. J Med Internet
Res. 2014; 16(10): p. e243.
23. De Vries N, Carlson J, Moscato P. A data-driven approach to reverse engineering customer engagement
models: Towards functional constructs. PLoS ONE. 2014; 9(7): p. e102768.
24. Moreno M, Grant A, Kacvinsky L, Moreno P, Fleming M. Older adolescents’ views regarding
participation în Facebook research. J Adolesc Health. 2012; 51(5): p. 439–44.
25. Kontos E, Blake K, Chou W, Prestin A. Predictors of eHealth Usage: Insights on The Digital Divide From
the Health Information National Trends Survey 2012. J Med Internet Res. 2014; 16(7): p. e172.
26. Tennant B, Stellefson M, Dodd V, Chaney B, Chaney D, Paige S, et al. eHealth Literacy and Web 2.0
Health Information Seeking Behaviors Among Baby Boomers and Older Adults. J Med Internet Res.
2015; 17(3): p. e70.
27. Connolly K, Crosby M. Examining e-Health Literacy and the Digital Divide în an Underserved
Population în Hawai‘i. Hawaii J Med Public Health. 2014; 73(2): p. 44–8.
28. Blackstock O, Haughton L, Garner R, Horvath K, Norwood C, Cunningham C. General and health-related
Internet use among an urban, community-based sample of HIV-positive women: implications for
intervention development. AIDS Care. 2015; 27(4): p. 536–44.
29. Farič N, Potts H. Motivations for Contributing to Health-Related Articles on Wikipedia: An Interview
Study. J Med Internet Res. 2014; 16(12): p. e260.
30. Heilman J, West A. Wikipedia and Medicine: Quantifying Readership, Editors, and the Significance of
Natural Language. J Med Internet Res. 2015; 17(3): p. e62.
31. Laurent M, Vickers T. Seeking Health Information Online: Does Wikipedia Matter? J Am Med Inform
Assoc. 2009; 16(4): p. 471–9.
32. Reavley N, Mackinnon A, Morgan A, Alvarez-Jimenez M, Hetrick S, Killackey E, et al. Quality of
information sources about mental disorders: a comparison of Wikipedia with centrally controlled web
and printed sources. Psychol Med. 2012; 42(8): p. 1753–62.
33. Heilman J, Kemmann E, Bonert M, Chatterjee A, Ragar B, Beards G, et al. Wikipedia: A Key Tool for
Global Public Health Promotion. J Med Internet Res. 2011; 13(1): p. e14.
34. Tan M, Kok K, Ganesh V, Thomas S. Patient information on breast reconstruction în the era of the world
wide web. A snapshot analysis of information available on youtube.com. Breast. 2014; 23(1): p. 33-7.
35. Bezner S, Hodgman E, Diesen D, Clayton J, Minkes R, Langer J, et al. Pediatric surgery on YouTube™: is
the truth out there? J Pediatr Surg. 2014; 49(4): p. 586-9.
36. Yaylaci S, Serinken M, Eken C, Karcioglu O, Yilmaz A, Elicabuk H, et al. Are YouTube videos accurate and
reliable on basic life support and cardiopulmonary resuscitation? Emerg Med Australas. 2014; 26(5): p.
474-7.
37. PRC - Pew Research Center. Defining generations: Where Millennials end and post-Millennials begin.;
2018 [cited 2019 May 14]. Available from: www.pewresearch.org/fact-tank/2018/03/01/defining-
generations-where-millennials-end-and-post-millennials-begin/.
38. Markert J. Demographics of Age: Generational and Cohort Confusion. Journal of Current Issues and
Research în Advertising. 2004; 26(2): p. 11-25.
39. Seemiller C, Grace M. Generation Z Goes to College San Francisco, California: Jossey-Bass; 2016.
40. The Center for Generational Kinetics and Jason Dorsey. iGen Tech Disruption: 2016 National Study on
Technology and the Generation after Millennials. [Online].; 2016 [cited 2019 May 15]. Available from:
http://genhq.com/wp-content/uploads/2016/01/iGen-Gen-Z-Tech-Disruption-Research-White-
Paper-c-2016-Center-for-Generational-Kinetics.pdf.
41. Cordos A, Bolboacă S, Drugan T. Social Media as Source of Medical Information for Healthcare Students.
Applied Medical Informatics. 2016; 38(1): p. 39-48.
42. Procter P, Brixey J, Todhunter F, Honey M. Social Media Providing an International Virtual Elective
Experience for Student Nurses. Informatics. 2017; 4(9): p. 9.
43. Diug B, Kendal E, Ilic D. Evaluating the use of twitter as a tool to increase engagement în medical
education. Educ Health (Abingdon). 2016 Sep-Dec; 29(3): p. 223-30.
44. Hay B, Carr P, Dawe L, Clark-Burg K. "iM Ready to Learn": Undergraduate Nursing Students Knowledge,
Preferences, and Practice of Mobile Technology and Social Media. CIN - Computers Informatics
Nursing. 2017; 35(1): p. 8-17.
45. Alsuraihi A, Almaqati A, Abughanim S, Jastaniah N. Use of social media în education among medical
students în Saudi Arabia. Korean J Med Educ. 2016; 28(4): p. 343-54.
46. Hamilton L, Franks A, Heidel R, McDonough S, Suda K. Assessing the Value of Online Learning and
Social Media în Pharmacy Education. American Journal of Pharmaceutical Education. 2016; 80(6): p.
97.
47. Sigalit W, Sivia B, Michal I. Factors Associated with Nursing Students' Resilience: Communication Skills
Course, Use of Social Media and Satisfaction with Clinical Placement. Journal of Professional Nursing.
2017; 33(2): p. 153-61.
48. Wurche B, Klauer G, Nürnberger F. "PULS." – a Blog-based Online-Magazine for Students of Medicine of
the Goethe University Frankfurt. GMS Z Med Ausbild. 2013; 30(1).
49. Poonawalla T, Wagner R. Assessment of a blog as a medium for dermatology education. Dermatology
Online Journal. 2006; 12(1): p. 5.
50. Wang T, Wang F, Shi L. The use of microblog-based case studies în a pharmacotherapy introduction
class în China. BMC Med Educ. 2013 Sept; 13: p. 120.
51. Fox B, Varadarajan R. Use of Twitter to Encourage Interaction în a Multi-campus Pharmacy
Management Course. American Journal of Pharmaceutical Education. 2011 Jun; 75(5): p. 88.
52. Camiel L, Goldman-Levine J, Kostka-Rokosz M, McCloskey W. Twitter as an In-Class Backchannel Tool
în a Large Required Pharmacy Course. Am J Pharm Educ. 2014 Apr; 78(3): p. 67.
53. DiVall M, Kirwin J. Using Facebook to Facilitate Course-Related Discussion Between Students and
Faculty Members. Am J Pharm Educ. 2012 March; 76(2): p. 32.
54. Cain J, Policastri A. Using Facebook as an Informal Learning Environment. Am J Pharm Educ. 2011 Dec;
75(10): p. 207.
55. Estus E. Using Facebook Within a Geriatric Pharmacotherapy Course. Am J Pharm Educ. 2010 Oct;
74(8): p. 145.
56. Thompson C, Schulz W, Terrence A. A Student Authored Online Medical Education Textbook: Editing
Patterns and Content Evaluation of a Medical Student Wiki. în AMIA Annu Symp Proc; 2011. p. 1392–
1401.
57. Pinilla S, Weckbach L, Alig S, al. e. Blogging Medical Students: A Qualitative Analysis. GMS Z Med
Ausbild. 2013.
58. Jones R, Kelsey J, Nelmes P, Chinn N, Proctor-Childs T. Introducing Twitter as an assessed component
of the undergraduate nursing curriculum case study. Journal of Advanced Nursing. 2016; 72(7): p.
1638-53.
59. Hennessy C, Kirkpatrick E, Smith C, Border S. Social media and anatomy education: Using twitter to
enhance the student learning experience în anatomy. Anat Sci Educ. 2016; 9(6): p. 505-15.
60. Ferguson C, DiGiacomo M, Saliba B, Green J, Moorley C, Wyllie A, et al. First year nursing students'
experiences of social media during the transition to university: a focus group study. Contemporary
Nurse. 2016; 52(5): p. 625-35.
61. Al-Jumaili A, Al-Rekabi M, Alsawad O, O A, Carnahan R, Saaed H, et al. Exploring Electronic
Communication Modes Between Iraqi Faculty and Students of Pharmacy Schools Using the Technology
Acceptance Model. American Journal of Pharmaceutical Education. 2017; 81(5): p. 89.
62. Nicolai L, Schmidbauer M, Gradel M, Ferch S, Antón S, Hoppe B, et al. Facebook Groups as a Powerful
and Dynamic Tool în Medical Education: Mixed-Method Study. Journal of Medical Internet Research.
2017; 19(12): p. e408.
63. Hall M, Hanna LA, Huey G. Use and Views on Social Networking Sites of Pharmacy Students în the
United Kingdom. Am J Pharm Educ. 2013; 77(1): p. 9.
64. Pickering J, Bickerdike S. Medical student use of Facebook to support preparation for anatomy
assessments. Anatomical Sciences Education. 2017; 10(3): p. 205-14.
65. Mathew L. Using Wikis to Build Nursing Concept Maps: Promoting Group Interactive Learning. Comput
Inform Nurs. 2017; 35(2): p. 63-6.
66. Saparova D, Nolan N. Evaluating the appropriateness of electronic information resources for learning.
Journal of the Medical Library Association. 2016; 104(1): p. 24–32.
67. Scaffidi M, Kha R, Wang C, Keren D, Tsui C, Garg A, et al. Comparison of the Impact of Wikipedia,
UpToDate, and a Digital Textbook on Short-Term Knowledge Acquisition Among Medical Students:
Randomized Controlled Trial of Three Web-Based Resources. Journal of Medical Internet Research.
2017; 3(2): p. e20.
68. Duke V, Anstey A, Carter S, Gosse N, Hutchen K, Marsh J. Social media în nurse education: Utilization
and E-professionalism. Nurse Education Today. 2017; 57: p. 8-13.
69. Creutzfeldt J, Hedman L, Felländer-Tsai L. Effects of pre-training using serious game technology on CPR
performance – an exploratory quasi-experimental transfer study. Scand J Trauma Resusc Emerg Med.
2012 Dec; 20(79): p. 79.
70. Creutzfeldt J, Hedman L, Medin C, Heinrichs W, Felländer-Tsai L, Eysenbach Ge. Exploring Virtual
Worlds for Scenario-Based Repeated Team Training of Cardiopulmonary Resuscitation în Medical
Students. Journal of Medical Internet Research. 2010 Sep; 12(3).
71. El Tantawi M, El Kashlan M, Saeed Y. Assessment of the Efficacy of Second Life, a Virtual Learning
Environment, în Dental Education. J Dent Educ. 2013 Dec; 77(1): p. 1639-1652.
72. Pittenger A, Westberg S, Rowan M, Schweiss S. An Interprofessional Diabetes Experience to Improve
Pharmacy and Nursing Students’ Competency în Collaborative Practice. Am J Pharm Educ. 2013; 77(9):
p. 197.
73. Cant R, Cooper S. Simulation în the Internet age: the place of web-based simulation în nursing
education. An integrative review. Nurse Educ Today. 2014; 34(12): p. 1435-42.
74. Kron F, Gjerde C, Sen AFM. Medical student attitudes toward video games and related new media
technologies în medical education. BMC Med Educ. 2010; 10: p. 50.
75. Collins K, Shiffman D, Rock J. How Are Scientists Using Social Media în the Workplace? PloS one. 2016;
11(10): p. e0162680.
76. Lander S, Sanders J, Cook P, O'Malley N. Social Media în Pediatric Orthopedics. Journal of pediatric
orthopedics. 2017; 37(7): p. e436-9.
77. Ranschaert E, Van Ooijen P, McGinty G, Parizel P. Radiologists' Usage of Social Media: Results of the
RANSOM Survey. Journal of digital imaging. 2016; 29(4): p. 443-9.
78. Surani Z, Hirani R, Elias A, Quisenberry L, Varon J, Surani S, et al. Social media usage among health care
providers. BMC research notes. 2017; 10(1): p. 654.
79. Long X, Qi L, Ou Z, Zu X, Cao Z, Zeng X, et al. Evolving use of social media among Chinese urologists:
Opportunity or challenge? PloS one. 2017; 12(7): p. e0181895.
80. Brown J, Ryan C, Harris A. How doctors view and use social media: a national survey. Journal of medical
Internet research. 2014; 16(12): p. e267.
81. Ramkumar P, Navarro S, Cornaghie M, Haeberle H, Hameed H, Schickendantz M, et al. Social Media în
Shoulder & Elbow Surgery: An Analysis of Twitter and Instagram. Int J Sports Med. 2018; 39(7): p. 564-
70.
82. Campbell L, Evans Y, Pumper M, Moreno M. Social media use by physicians: a qualitative study of the
new frontier of medicine. BMC medical informatics and decision making. 2016; 16: p. 91.
83. Alsobayel H. Use of Social Media for Professional Development by Health Care Professionals: A Cross-
Sectional Web-Based Survey. JMIR Med Educ. 2016; 2(2): p. e15.
84. Antheunis M, Tates K, Nieboer T. Patients' and health professionals' use of social media în health care:
motives, barriers and expectations. Patient Educ Couns. 2013; 92(3): p. 426-31.
85. Watson J. The rise of blogs în nursing practice. Clin J Oncol Nurs. 2012; 16(2): p. 215-7.
86. Park E, Masupe T, Joseph J, Ho-Foster A, Chavez A, Jammalamadugu S, et al. Information needs of
Botswana health care workers and perceptions of wikipedia. Int J Med Inform. 2016; 95: p. 8-16.
87. Fuoco M, Leveridge M. Early adopters or laggards? Attitudes toward and use of social media among
urologists. BJU Int. 2015; 115(3): p. 491-7.
88. The Social Security Administration of the United States Governement. Compilation Of The Social
Security Laws. [Online].; 1861 [cited 2019 May 11]. Available from:
https://www.ssa.gov/OP_Home/ssact/title18/1861.htm.
89. Vladescu C, Scîntee S, Olsavszky V, Hernández-Quevedo C, Sagan A. Health Systems în Transition:
România Health system review. [Online].; 2016 [cited 2019 May 11]. Available from:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0017/317240/Hit-România.pdf?ua=1.
90. Kukreja P, Heck Sheehan A, Riggins J. Use of Social Media by Pharmacy Preceptors. American Journal of
Pharmaceutical Education. 2011; 75(9): p. 176.
91. Griffis H, Kilaru A, Werner R, Asch D, Hershey J, Hill S, et al. Use of Social Media Across US Hospitals:
Descriptive Analysis of Adoption and Utilization. J Med Internet Res. 2014; 16(11): p. e264.
92. Richter J, Muhlestein D, Wilks C. Social Media: How Hospitals Use It, and Opportunities for Future Use. J
Healthc Mang. 2014 Nov-Dec; 59(6): p. 447-60.
93. Omurtag K, Jimenez P, Ratts V, Odem R, Cooper A. The ART of Social Networking: How SART member
clinics are connecting with patients online. Fertil Steril. 2012 Jan; 97(1): p. 88–94.
94. Bermúdez-Tamayo C, Alba-Ruiz R, Jiménez-Pernett J, García Gutiérrez J, Traver-Salcedo V, Yubraham-
Sánchez D. Use of Social Media by Spanish Hospitals: Perceptions, Difficulties, and Success Factors.
Telemed J E Health. 2013 Feb; 19(2): p. 137-45.
95. Orizio G, Merla A, Schulz P, Gelatti U. Quality of Online Pharmacies and Websites Selling Prescription
Drugs: A Systematic Review. J Med Internet Res. 2011; 13(3): p. e74.
96. Mackey T, Liang B. Global Reach of Direct-to-Consumer Advertising Using Social Media for Illicit Online
Drug Sales. J Med Internet Res. 2013; 15(5): p. e105.
97. World Health Organization Regional Office for Europe. FROM INNOVATION TO IMPLEMENTATION
eHealth în the WHO European Region. Copenhagen:; 2016.
98. Cordoș A, Drugan C, Bolboacă S. Social Media and Health-Related Information: Surveys Development
and Validation. în E-Health and Bioengineering Conference (EHB); 2017; Sinaia. p. 61-4.
99. Wright K. Researching Internet-Based Populations: Advantages and Disadvantages of Online Survey
Research, Online Questionnaire Authoring Software Packages, and Web Survey Services. Journal of
Computer-Mediated Communication. 2005; 10(3): p. 0.
100 Cordoș A, Bolboacă S. Social Media Use Among Nurses: Literature Review. în Nursing Informatics 2016;
. 2016; Geneva. p. 572-6.
101 Artino A, La Rochelle J, Dezee K, Gehlbach H. Developing questionnaires for educational research:
. AMEE Guide No. 87. Med Teach. 2014; 36(6): p. 463–74.
102 Batch Y, Yusof M, Noah S. ICDTag: A Prototype for a Web-Based System for Organizing Physician-
. Written Blog Posts Using a Hybrid Taxonomy-Folksonomy Approach. Journal of Medical Internet
Research. 2013; 15(2): p. e41.
103 Keller B, Labrique A, Jain K, Pekosz A, Levine O. Mind the Gap: Social Media Engagement by Public.
. Journal of Medical Internet Research. 2014; 16(1): p. e8.
104 McGowan B, Wasko M, Vartabedian B, Miller R, Freiherr D, Abdolrasulnia M. Understanding the factors
. that influence the adoption and meaningful use of social media by physicians to share medical
information. J Med Internet Res. 2012; 14(5).
105 Lau A. Hospital-Based Nurses’ Perceptions of the Adoption of Web 2.0 Tools for Knowledge Sharing,
. Learning, Social Interaction and the Production of Collective Intelligence. J Med Internet Res. 2011;
13(4): p. e92.
106 Herbert V, Frings A, Rehatschek H, Richard G, Leithner A. Wikipedia – challenges and new horizons în
. enhancing medical education. BMC Medical Education. 2015; 15: p. 32.
107 Chapman S, Glasbey J, Khatri C, Kelly M, Nepogodiev D, Bhangu A, et al. Promoting research and audit
. at medical school: evaluating the educational impact of participation în a student-led national
collaborative study. BMC Medical Education. 2015; 15: p. 47.
108 EY România. Social media și mediul de afaceri romanesc - editia 2015. [Online].; 2015 [cited 2019
. January 30]. Available from: https://www.slideshare.net/Doingbusiness2016/social-media-si-mediul-
de-afaceri-romanesc-editia-2015.
109 Hootsuite. 2017 Digital Yearbook - Internet, Social Media, and Mobile Data for 239 Countries Around
. the World. [Online]. [cited 2019 May 15]. Available from: http://www.mikekujawski.ca/wp-
content/uploads/2017/02/We-Are-Social-Digital-Yearkbook-2017.pdf.
110 Amazon. Top Sites în România - Alexa. [Online].; 2017 [cited 2019 January]. Available from:
. https://www.alexa.com/topsites/countries/RO.
111 gemiusAudience. România: TOP5 social networks. [Online].; 2017 [cited 2019 January]. Available from:
. https://www.gemius.com/all-reader-news/România-top5-social-networks.html.
112 Statcounter. Social Media Stats România | StatCounter Global Stats. [Online].; 2018 [cited 2019
. January]. Available from: http://gs.statcounter.com/social-media-stats/all/România/#monthly-
201701-201712.
113 Cordoș A, Bolboacă S, Drugan T, Drugan C. Social networking and the use of health-related information.
. E-health and Bioengineering Conference (EHB). 2015;: p. 1-4.
114 Manciuc C, Levandowski B, Muir E, Radulescu A, Barbosu M, Dye T. Access to digital and social media
. among Românian HIV/AIDS clinical providers. Glob Health Action. 2018; 11(1): p. 1513445.
115 Koontz N, Kamer A, Dodson S, Capps A, Tomblinson C, BP B, et al. Social Media Utilization at an
. Academic Radiology Practice. Acad Radiol. 2018; 25(1): p. 111-7.
116 Cordoș A, Bolboacă S, Prato R, Fortunato F. iGeneration’s Social Media usage în Retrieving Information
. related to Healthcare Education: a web-based survey among Italian and Romanian undergraduate
medical students. Annali dell'Istituto Superiore di Sanità. 2019; 55(1): p. 34-40.
117 Hootuite-Italy. Digital în 2017: Italy. A Collection of Internet, Social Media, and Mobile Usage Data and
. Trends. [Online].; 2017 [cited 2019 May 15]. Available from: http://www.assocom.org/wp-
content/uploads/2017/02/digital-in-2017-italy-we-are-social-and-hootsuite.pdf.
118 Iordache D, Pribeanu C, Lamanauskas V, Raguliene L. Usage of Facebook by University Students în
. România and Lithuania: A Comparative Study. Informatica Economică. 2015; 19(1): p. 46-54.
119 Iordache D, Lamanauskas V. Exploring the Usage of Social Networking Websites: Perceptions and
. Opinions of Românian University Students. Informatica Economică. 2013; 17(4): p. 18-25.
120 Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Haţieganu. Raport Privind Starea Universităţii. [Online].;
. 2016 [cited 2019 May 15]. Available from:
http://www.umfcluj.ro/images/fisiere/documente_publice/Raport_privind_starea_universitatii__2016
.pdf.
121 MIUR - Ministero dell'Istruzione dell'Università e della Ricerca. Focus “Gli immatricolati nell’a.a.
. 2016/2017 il passaggio dalla scuola all’università dei diplomati nel 2016”. Luglio:; 2017.
122 Jäntschi L, Bolboacă S. Exact Probabilities and Confidence Limits for Binomial Samples: Applied to the
. Difference between Two Proportions. TheScientificWorldJOURNAL. 2010; 10: p. 865-878.
123 INSSE - Institutul Naţional de Statistică. Sistemul Educaţional în România - date sintetice - Anul
. Şcolar/Universitar 2015 – 2016. Bucharest:; 2017.
124 Kang J, Djafari Marbini H, Patel P, Fawcett N. Survey of medical students' use of social media. The
. Clinical Teacher. 2015; 12(6): p. 373-7.
125 Kenny P, Johnson I. Social media use, attitudes, behaviours and perceptions of online professionalism
. among dental students. British Dental Journal. 2016; 221(10): p. 651-5.
126 Popescul D, Georgescu M. Generation Y Students în Social Media: What Do We Know about Them?
. BRAIN–Broad Research în Artificial Intelligence and Neuroscience. 2015; 6(3-4): p. 74-81.
127 Perceptum Concept. Ce fac românii pe Internet: Facebook, Whatsapp și Skype. Serviciile bancare și
. documentarea online, cel mai puțin folosite. [Online]. Bucharest: Perceptum Concept; 2017 [cited 2019
May 12]. Available from: https://www.smark.ro/articol/39737/ce-fac-romanii-pe-internet-facebook-
whatsapp-si-skype-serviciile-bancare-si#.
128 Măgdălina C, Badea E, Dumitrașcu D. Like & Share 2017 Studiu despre social media marketing în cadrul
. companiilor din România. ; 2017.
129 Radu A, Tascu A, Stioca I, Radu A, Purcarea V. Online Instruments Used în Pharmaceutical Marketing.
. Farmacia. 2017; 65(2): p. 317-22.
130 Tenita C. Infografic – Vizibilitatea medicamentelor OTC în SM. [Online].; 2014 [cited 2017 Dec 19].
. Available from: http://www.zelist.ro/blog/infografic-vizibilitatea-medicamentelor-otc-in-sm/.
131 Zelist. Vizibilitatea în social media a principalelor retele private de sanatate din România. [Online].;
. 2015 [cited 2018 Dec 19]. Available from: http://www.zelist.ro/blog/vizibilitatea-in-social-media-a-
principalelor-retele-private-de-sanatate-din-România-2/.
132 Petrescu A, Cetina I, Orzan G. Social Media's Impact on Healthcare Services. în 22nd International
. Economic Conference – IECS 2015 “Economic Prospects în the Context of Growing Global and Regional
Interdependencies”, IECS 2015; 2015: Procedia Economics and Finance. p. 646-51.
133 Facebook. Company Info. [Online].; 2016 [cited 2016 December 5]. Available from:
. http://newsroom.fb.com/company-info/.
134 Eckler P, Worsowicz G, Rayburn J. Social Media and Health Care: An Overview. PM R. 2010; 2(11): p.
. 1046-50.
135 Wang X, Zhao K, Street N. Analyzing and Predicting User Participations în Online Health Communities:
. A Social Support Perspective. J Med Internet Res. 2017; 19(4): p. e130.
136 Zhao K, Yen J, Greer G, Baojun Q, Prasenjit M, Kenneth P. Finding influential users of online health
. communities: a new metric based on sentiment influence. J Am Med Inform Assoc. 2014; 21(e2): p.
e212–8.
137 Villanti A, Johnson A, Ilakkuvan V, Jacobs M, Graham A. Social Media Use and Access to Digital
. Technology în US Young Adults în 2016. J Med Internet Res. 2017; 19(6): p. e196.
138 Gray N, Klein J. Adolescents and the Internet: health and sexuality information. Current Opinion în
. Obstetrics and Gynecology. 2006; 18(5): p. 519–24.
139 Millán-Calenti , JC , Martínez-Isasi S, Lorenzo-López L, Maseda A. Morbidity and medication
. consumption among users of home telecare services. Health Soc. Care Community. 2017; 25(3): p.
888–900.
140 DeSalvo K, Petrin C. Towards a 21st century health care system: advancing the case for telecare. Isr J
. Health Policy Res. 2018; 7: p. 9.
141 Scalvini S, Bernocchi P, Zanelli E, Comini L, Vitacca M, (MCTT) MCfTaT. Maugeri Centre for Telehealth
. and Telecare: A real-life integrated experience în chronic patients. J Telemed Telecare. 2018; 24(7): p.
500-7.
142 Lorenz K, Freddolino P, Comas-Herrera A, Knapp M, Damant J. Technology-based tools and services for
. people with dementia and carers: Mapping technology onto the dementia care pathway. Dementia
(London). 2019; 18(2): p. 725-41.
143 Public Law 104–191 104th Congress. HEALTH INSURANCE PORTABILITY AND ACCOUNTABILITY ACT
. OF 1996. Washington:; 1996.
144 Health Information Technology (HITECH Act). Medicare Medicaid Heal. Inf. Technol. Misc. Medicare
. Provisions. ; 2009.
145 American Medical Association (AMA). AMA Code of Medical Ethics. ; 1980.
.
146 Leithner A, Maurer-Ertl W, Glehr M, Friesenbichler J, Leithner K, Windhager R. Wikipedia and
. osteosarcoma: a trustworthy patients' information? J Am Med Inform Assoc. 2010; 17(4): p. 373–4.
Anexa medici - scrisoarea

Buna ziua,
Numele meu este Ariana Anamaria Cordoș și urmez cursurile Școlii Doctorale,
Facultatea de Medicina, Universitatea de Medicina și Farmacie Cluj-Napoca. Vă rog să
mă sprijiniți în realizarea unui studiu academic la nivel național privind utilizarea
rețelelor web de tip social-colaborativ (social media) în comunicarea cu pacienții și
documentarea medicala.
Serviciile web de tip social colaborativ, cunoscute publicului larg sub termenul
generic de Social media, au câștigat în ultimii ani din ce în ce mai mulți utilizatori. Tot
mai multe studii au în vedere aceste sisteme. Dat fiind succesul acestor servicii sociale
virtuale, atât în România cât și în restul lumii, se impune elaborarea unui cadru teoretic
interdisciplinar, care să analizeze critic implicațiile utilizării lor în procesul decizional al
cadrelor medicale.
Numele dumneavoastră a fost selectat printr-un procedeu de eșantionare
aleatorie din lista de contacte disponibila pe site-ul Colegiului Medicilor. Participarea
dvs. la acest studiu este importantă pentru acuratețea cercetării noastre, indiferent dacă
folosiți sau nu acest tip de mijloc de comunicare. Vă informăm că datele furnizate de dvs.
intră sub incidența reglementărilor stricte de protecție a datelor cu caracter personal,
iar rezultatele care vor fi publicate nu vor permite identificarea respondenților.
Răspunsurile dumneavoastră vor fi interpretate doar într-o combinație cu cele ale altor
cadre medicale și vor face parte din cercetarea doctorală cu titlul “Diseminarea
informației medicale prin servicii web de tip social-colaborativ”.
Completarea chestionarului durează 5-10 minute. Vă rugăm ca după ce
răspundeți la întrebările din chestionarul anexat, să-l expediați prin Poşta Romană în
plicul timbrat pe care îl regăsiți în plicul primit.
Dacă doriți un raport cu rezultatele anchetei, vă invit să îmi scrieți la adresa de e-
mail: cordos.ariana@umfcluj.ro.
Vă rugam să expediați chestionarul în cel mai scurt timp posibil, până cel mai
târziu la 31 decembrie 2017.
Vă mulțumim anticipat pentru răspunsul la chestionar și pentru contribuția la
realizarea studiului.
Cu stimă,
Ariana Anamaria Cordoș

Teza Doctorat Ariana Cordos

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teza Doctorat Ariana Cordos

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “IULIU HAŢIEGANU” CLUJ-NAPOCA

Doctorand: Ariana-Anamaria Cordoș

Conducător de doctorat: Prof. Dr. Sorana D. Bolboacă

6.3. Material și metodă 40

ABREVIERI UTILIZATE ÎN TEXT

SM (Social Media) Servicii web de tip social-colaborativ

1. 2. Modalități de diseminare a informației medicale

1. 3. Servicii web de tip social-colaborativ

intermediul dispozitivelor mobile, utilizarea SM pe dispozitivele mobile crescând cu o

Tabelul 1. Utilizarea SM.

2. Utilizarea serviciilor web de tip social-colaborativ

2. 2. Generațiile și utilizarea serviciilor web de tip social-

2. 3. Serviciile web de tip social-colaborativ și educație

Facebook este văzut ca facilitator al procesului de învățare, permițând discuții

3. Serviciile web de tip social-colaborativ și utilizarea

Tabelul 2. Numărul de credite de educație medicală continuă cerut de asociația profesională

Asociație Numărul de credite de educație

Twitter, LinkedIn, Facebook împreună cu blogurile, YouTube, Instagram,

Tabelul 3. SM utilizate în diverse țări.

Există o reticență în rândul medicilor de a se angaja prin SM în ciuda cerințelor

4. Furnizorii de servicii medicale și serviciile web de

4. 2. Utilizarea serviciilor web de tip social-colaborativ de

5. Studiu 1. Dezvoltarea și validarea chestionarelor

surprindă esența a ceea ce dezvoltatorul sondajului încearcă să măsoare din cauza

Tabelul 4. Cuvinte cheie utilizate în căutarea informației în bazele de date bibliografice.

Cinci chestionare în limba engleză care au evaluat utilizarea SM în rândul

Tabelul 5. Chestionare model utilizate în evaluarea SM în rândul studenților.

Pentru categoria furnizori ai serviciilor de sănătate a fost identificat un chestionar

Tabelul 6. Chestionare model de utilizate SM de către profesioniști din domeniul sănătății.

5.2. Scop și obiective

5.3. Material și metodă

4. revizuirea itemilor pe baza sugestiilor primite din partea potențialilor

Sintetizarea literaturii și a pretestarii

Validarea de un grup de experti

Figura 1. Pașii aplicați în construirea celor trei chestionarelor

Tabelul 7 Acțiunile aferente asupra întrebărilor chestionarului în conformitate cu scorului Likert

1. Ce rețele sociale folosiți ? (întrebare cu răspuns multiplu)

2. De unde accesați rețelele de socializare? (întrebare cu răspuns multiplu)

5. De pe ce dispozitiv accesați rețelele de socializare? (întrebare cu răspuns multiplu)

6. Folosiți rețelele sociale pentru a căuta informație medicală?

Cât de des utilizați platformele pentru a ...

Pentru întrebarea 7, vă rog să indicați pe o scara de la 1 la 5 cât de mult vi se potrivesc

9. În rolul de medic, interacționați cu pacienții prin rețelele sociale?

Chestionar pentru realizarea lucrării de doctorat “Diseminarea informației medicale prin

1. Ce rețele sociale utilizați? (întrebare cu răspuns multiplu)

 ResearchGate sau Academia

Ultima data când ați căutat informație medical pe rețele de socializare:…

1 – în foarte mică măsură, 5 - în foarte mare măsură

8. În afara de rețelele de social media, aveți și alte surse de informare?

Dacă da, care? (întrebare cu răspuns multiplu)

1. Internetul în general, nu rețelele sociale, de exemplu: Forumuri

Întrebări cu caracter demografic

Vârsta (ani): (întrebare cu răspuns deschis)

Sunteți ... ? (întrebare cu răspuns simplu)

Ce linie de studiu urmați? ________________________

În ce an de studiu sunteți? _______________________

Ați efectuat o mobilitate Erasmus?

Vă mulțumim pentru timpul și disponibilitatea dvs.

Chestionar furnizori ai serviciilor de sănătate

Folosiți rețelele de socializare pentru a vă promova compania? (alegeți răspunsul care vi se

3. De cât timp utilizați rețelele de socializare în compania dumneavoastră? (alegeți răspunsul

4. Organizația dumneavoastră are o strategie cu privire la rețelele de socializare? (un singur

5. Cât de des postați informații pe rețelele de socializare? (alegeți răspunsul care vi se

6. Ce departament al firmei dvs. se ocupă de rețelele de socializare? (alegeți toate răspunsurile