Scurt istoric

Sashiko, sau mai corect sash(i)ko, deoarece „i” este abia pronunțat, este termenul
pentru broderia japoneză în care modelele complicate, de obicei geometrice, sunt realizate
folosind cusături ce se repetă, folosind de obicei linii albe pe țesătură indigo. Contrastul
dintre albastru și alb funcționează bine, deși sunt folosite și alte culori.
Cusăturile albe pe un fundal întunecat sunt menite să reprezinte zăpada de pe pământ
în lunile întunecate și reci ale iernii, când cusătura sashiko era principala activitate de interior
pentru femeile japoneze din nordul Japoniei rurale.
Potrivit istoricului textil Cynthia Shaver, cea mai timpurie apariție înregistrată a
cusăturii sashiko pur estetice a avut loc în secolul al VIII-lea și a fost găsită pe haina unui
călugăr, deși a devenit mai consacrată în perioada Edo (1615-1868) printre meșteșugurile
rurale domestice.
La acea vreme, țesătura era foarte prețioasă, deoarece firul trebuia tors manual, pânza
era țesută manual și vopsită manual, folosind fibre cum ar fi inul și cânepa, toate procese care
necesită foarte multă muncă. Indigo-ul a fost popular deoarece era o culoare închisă iar planta
din care se extrăgea culoarea avea proprietăți de respingere a insectelor și ignifuge (de
respingere a focului), motiv pentru care a fost folosit în mod tradițional pentru a vopsi
jachetele pompierilor.
Sashiko și-a început viața ca un mijloc de a repara și de a întări hainele vechi și s-a
caracterizat prin rânduri de cusături peste țesătură pentru a prelungi durata de viață a
îmbrăcămintei, de obicei pentru că, la acea vreme, țesătura era foarte puțină în Japonia, iar cei
săraci trebuiau să păstreze toate resturile pe care le aveau.
Aceste reparații s-au transformat curând în modele, probabil deoarece cele care coseau
au vrut să transforme o necesitate plictisitoare într-una mai interesantă și mai frumoasă.
Îndemânarea în sashiko a fost considerată o abilitate cheie pentru tinerele care doreau
să facă o căsnicie bună și a fost predată la școlile din sate în lunile de iarnă, când oamenii
trebuiau să petreacă mult timp în casă.

Ce este Sashiko?
Sashiko înseamnă „mică înjunghiere” sau „mică străpungere”, derivat din verbul
japonez „sasu” și descrie acțiunea de a coase în care sunt efectuate un număr de cusături
simultan. Acul este scufundat sau „înjunghiat” în și din afara țesăturii, adunând mici
ridicături pe ac care, atunci când sunt trase prin pânză, creează o linie de ochiuri dintr-o
singură mișcare.
Un element crucial al sashiko este consistența cusăturii și, în funcție de regiune,
aceasta poate varia de la cinci până la zece ochiuri pe inch. Acest lucru, desigur, necesită o
mână fermă și o cantitate imensă de pricepere, lucru pe care artizanii japonezi l-au
perfecționat mai ales în lunile de iarnă.

1
 Metodele vechi de sashiko combinau de obicei mai multe straturi de material pentru a-
l face mai puternic, cu cea mai bună pânză deasupra, deși poate fi cusută pe un singur strat de
pânză, sau cu matlasare sau vată între două straturi pentru a face o pilotă sau o plapumă.
Cusăturile realizate formează și o textură, astfel încât țesăturile realizate folosind această
tehnică au o tridimensionalitate, precum și frumusețea suprafeței acesteia.
Există două tipuri principale:
-Moyozashi (model sashiko) care prezintă forme geometrice care se repetă alcătuite din linii
drepte, curbe și în zig-zag, desenate de obicei folosind un instrument ca ghid. Dimensiunile
instrumentului pot varia în funcție de model și pot fi ajustate pentru a modifica dimensiunea
generală și scara designului.

-Hitomezashi (sashiko cu o cusătură) care este alcătuit doar dintr-o serie de linii orizontale și
verticale care se pot atinge sau nu pentru a forma forme mărginite. Curbele nu apar în aceste
modele, deși diagonalele pot apărea. Cel mai simplu model a fost adesea folosit pentru
reparații la articole de îmbrăcăminte. Spre deosebire de modelele Moyozashi, firele se
intersectează și se încrucișează adesea ca parte a designului. Aceste modele tind să fie cusute
mai dens decât modelele Moyozashi.
Cele două tipuri pot fi combinate într-o singură lucrare de mare efect.
Modelele Sashiko pot fi transferate pe țesătură folosind o serie de tehnici, inclusiv cu
tipare desenate folosind creion de cretă, șabloane, hârtie chaco (hârtie cu suport de cretă care
poate fi plasată peste lucru și modelul desenat cu o unealtă de plastic sau un creion tocit) .
Există chiar și o hârtie specială pe care o puteți pune prin imprimantă și să o lipiți de
materialul pe care îl coaseți, și o îndepărtați ulterior. Fiecare tehnică are avantajele și
dezavantajele ei.

Cum se coase?
Cusătura Sashiko în sine funcționează cel mai bine când cusăturile au o dimensiune
uniformă. Un finisaj distinctiv clar și uniform se obține lăsând spații între cusături de
aproximativ o treime din dimensiunea cusăturii în sine.
Trebuie avut grijă și la intersecții și colțuri. În modelele Myozashi sashiko, cusăturile
nu se ating niciodată, iar golurile sunt făcute să se alinieze și să arate frumos.

Resurse
The Ultimate Sashiko Sourcebook, de Susan Briscoe - https://www.amazon.co.uk/Ultimate-
Sashiko-Sourcebook-Patterns-Inspirations/dp/0715318470
Quilting japonez – Sashiko, de Hiromitsu Takano –
https://www.amazon.co.uk/Japanese-Quilting-Sashiko-Hiromitsu-Takano/dp/0713486341

2
 Argument
Cusutul manual este o artă frumoasă și cu multă istorie în spate la multe popoare ale
lumii. Artă fiind, bucură privirea și sufletul, stârnind emoții pozitive în noi.
Pe de altă parte, medicii spun că lucrul de mână este benefic pentru psihic la orice
vârstă: dezvoltă răbdarea la copii, îndemânarea manuală și astfel și creierul, iar în toate
perioadele vieții împiedică apariția problemelor de sănătate mentală, de memorie și anxietate
în special.
În ultimii ani ai experienței mele didactice am mai observat și faptul că elevii au tot
mai mari probleme în manipularea firelor, de la legarea șireturilor încălțămintei la făcutul
unui nod la ață, în ciclul primar cel puțin.
Știu că poporul nostru are o bogată tradiție a lucrului cu acul și ața, dar am găsit și alte
modalități interesante de a coase la alte popoare. M-am oprit la sashiko, deoarece mi se pare o
tehnică mult mai ușoară pentru ciclul primar decât cusătura în cruciulițe.
În prima parte am ales câteva imagini cu modele mai complexe, pentru a se observa
frumusețea unui obiect finisat lucrat prin tehnica sashiko, iar apoi m-am oprit la doar câteva
modele mai ușoare, care se pot folosi în cadrul momentelor de educație artistică la clasele
mari ale ciclului primar (a III-a și a IV-a).
Spor la lucru tuturor!

3
4
5
6
7
MODELE PENTRU COPII

8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25