Analiza metodologiei artei origami in dezvoltarea

mobilierului multifunctional
Istoria artei origami
Nimeni nu stie cand a fost inventata arta impaturirii hartiei. Unii istorici spun ca a
fost inventata imediat dupa aparitia hartiei in 105. Hartia a fost adusa in Japonia de
calugari budisti in secolul VI si arta impaturirii hartiei a venit odata cu ea. Unele modele
de origami au fost introduse in ceremonialele religioase shintoiste. De fapt, cuvantul
"kami" este si sinonim pentru spirit sau zeu. Modelele asociate ceremoniilor shintoiste
au ramas neschimbate de-a lungul timpului. Deoarece tehnicile si modelele se
transmiteau pe cale orala o multime dintre ele s-au pierdut. Primul manual a aparut in
1797 - "1000 de cocori", publicat de Senbazuru Orikata.
In 1845 a aparut o enciclopedie ce continea modelele traditionale japoneze. Intre
timp arta impaturirii hartiei s-a dezvoltat si in Spania. Secretul impaturirii hartiei a ajuns
in lumea araba in secolui VIII si arabii l-au adus in Spania in secolul XII. Deoarece arabii
erau musulmani si religia lor le interzicea crearea figurilor dupa model uman sau animal
au folosit arta origami in geometrie. Dupa ce arabii au parasit Spania, spaniolii au
dezvoltat arta numita "papiroflexia", inca populara in Spania si Argentina.
Vreme indelungata origami a fost o petrecere placuta a timpului, iar mai tarziu,
prin anii 30, a devenit o disciplina scolara. Pe de alta parte, dupa un scurt declin, prin
1950 origami a cunoscut o perioada de reabilitare, sustinandu-se ca prin invatarea
formelor de baza, se ajunge la o anumita rafinare a gandurilor tinerilor in directia
intelegerii relatiei existente intre un corp solid, concret, viu si reprezentarea sa din
hartie, prin intermediul culorii si structurii liniilor sale de indoire. De asemenea, se
vorbea despre apropierea de geometrie. Intr-adevar, pentru un incepator este dificil sa
se deprinda cu sensurile artistice ale artei origami, dar va fi usor sa invete prin ea
elementele esentiale de geometrie. In ultima vreme, arta origami, modernizandu-se,
face apel la noi domenii ale stiintei, cum ar fi psihologia. Astfel, recent, valoarea
educativa a artei origami a fost din nou recunoscuta si se intreprind numeroase actiuni
pentru popularizarea ei. Cu multa insistenta se actioneaza pentru raspandirea artei
origami in tari straine. Cu toate ca rezultatele sunt departe de cele privitoare la arta
ikebana, exista perspective reale de atragere a interesului si pentru aceasta arta
japoneza.
In 1954 s-a infiintat in Japonia un Centru International de origami, cu o sectie la
New York. Ministerul de Externe japonez a organizat misiuni origami in Indonezia,
Australia, Noua Zeelanda si in tari europene. Membrii acestor misiuni au tinut prelegeri,
lectii, in care au aratat adevarata tehnica de realizare a origami. In elaborarea unei
lucrari origami procesul insusi de impaturire e tot atat de important ca si opera finala.
Forma hartiei folosite este, de obicei, patrata, dreptunghiulara, triunghiulara,
pentagonala sau hexagonala; pentru lucrari speciale se poate folosi si cea taiata

circular. Dimensiunile hartiei difera: cea mai obisnuita este de 2,5 cm; foarte des folosita
e dimensiunea de 15-20 cm, iar pentru origami mari, 5 m. Culorile sunt alese pentru a fi
adecvate temei respective. In tehnica origami propriu-zisa exista cateva metode de
baza, bine stabilite, pentru obtinerea principalelor forme de indoituri. Pentru explicarea
acestor metode se folosesc simboluri conventionale si scheme. Origami este o arta
migaloasa care necesita rabdare si atentie din partea autorului, deoarece o simpla
greseala in plasarea unei impaturirii poate altera imaginea piesei obtinute. Barza si
broasca au devenit capodopere ale artei origami traditionale japoneze, deoarece au o
dragalasenie neschimbatoare si o prospetime care dainuie.
Cocorul, in arta origami, este foarte cunoscut si indragit de poporul nipon
datorita, probabil, credintei populare potrivit careia celui care reuseste sa impatureasca
o mie de cocori i se indeplineste o dorinta.
Vreme indelungata, origami a fost doar un mijloc de a petrece in mod placut
timpul liber, dar, pentru ca a fost considerate benefica pentru copii, ea a devenit in
Japonia secolului XX chiar disciplina scolara. In zilele noastre, origami a ajuns chiar un
produs de export pentru Japonia, care face actiuni importante de popularizare a acestei
arte traditionale in mai toate tarile lumii, trimitand in misiune mesteri de origami care
tin prelegeri si cursuri practice. Pornind de la origami, o serie de creatori de moda au
creat haine ce par facute din hartie, iar mesteri bucatari au gatit pentru clientii mai
sofisticati placintele si prajituri in forma de cocori origami. Designerii de mobile au creat
pasa si scaune sau canapele de hartie. Arhitectii nu s-au lasat mai prejos si au construit
case din hartie, in marime naturala. Pentru o arta atat de veche, arta origami reuseste
sa se reinventeze cu fiecare secol. In zilele noastre, cei mai mari mesteri ai artei
origami sunt Kamiya Satoshi, Miyuki Kawamura, Robert J. Lang, Tomoko Fuse si Eric
Joisel, francezul care a creat din hartie o menajerie intreaga de spiridusi si vrajitori
inspirit fiind de personajele din Stapanul Inelelor.

Tipuri de origami
Chiar daca din hartie pare ca se poate face orice in zilele noastre, regulile
acestei arte sunt totusi destul de stricte si nu s-au schimbat prea mult de-a lungul
vremii. Tipurile de origami sunt diferentiate prin modul de lucru si prin numarul de coli
de hartie folosite. Astfel, o piesa de origami clasic se face intodeauna dintr-o singura
coala de hartie, fara a se utiliza foarfeca sau lipiciul. In aceasta categorie intra atat
clasicele modele pe care le stim cu totii inca din gradinita, solnita, broscuta si avionul,
dar si modele complicate, adevarate opere de arta. Cel de-al doilea tip de origami este
cunoscut sub denumirea de kusudama". Modelele facute prin tehnica kusudama sunt
realizate cu ajutorul mai multor foi de hartie, impaturite intr-un anume fel si apoi cusute
sau lipite intre ele. Un al treilea tip il reprezinta origamiul modular", in care se folosesc
mai multe foi, dar in imbinarea carora nu sunt utilizate nici lipiciul, nici ata. Si, in sfarsit,
origami tessellationes" in care se utilizeaza o singura foaie de hartie pentru modele in
forma de mozaic sau de morisca. Dimensiunea hartiei utilizate poate varia de la cativa
centimetri la cativa metri. Exista, desigur, si recorduri in acest domeniu. De pilda, cel
mai mare cocor din lume a fost realizat in 1998 in Akita, Japonia, dintr-un patrat cu

latura de 65 metri. La impaturirea hartiei au participat peste 200 de oameni. Iar cel mai
mic cocor din lume ii apartine lui Naito Akira si este impaturit dintr-un patrat cu latura de
0,1 mm.

Falduri origami de baza

Diferitele cute folosite pentru a realize un origami nu sunt infinite. Aceste cute au fost
clasificate in trei nivele de dificultate. Ca simboluri, cutele de baza origami trebuie
invatate si pentru a facilita citirea unei diagrame.
Falduri simple:
1.pliu in vale

sau

2. pliu in munte

sau

3. Zig-zag sau fald evantai

sau

4. Pliu precis

Falduri de nivel intermediar:

1.pliu interior cu o creasta

sau

2.pliu exterior cu o creasta

sau

3.pliu dublu interior

sau

4.pliu dublu exterior

sau

5. pliu ureche de iepure

Falduri complexe:

1.pliu dublu in ureche de iepure

2.pivot

3.pliu plic

Bibliografie:
Paper Folding Martyna Ziotkowska
The art of paper craft Monica Giunchi
Origami Tessellations Eric Gjerde
http://www.chine-culture.com/
http://www.origami-instructions.com/

Beres Catalina
Design Industrial
Master Anul I