MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

CENTRUL REPUBLICAN DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ

REPERE METODOLOGICE PRIVIND CONSILIEREA ȘI GHIDAREA

ÎN CARIERĂ A ELEVILOR CU CERINȚE EDUCAȚIONALE
SPECIALE DIN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT GENERAL

Chișinău, 2022

1
REPERE METODOLOGICE PRIVIND CONSILIEREA ŞI GHIDAREA ÎN CARIERĂ A
ELEVILOR CU CERINŢE EDUCAŢIONALE SPECIALE DIN INSTITUŢIILE DE
ÎNVĂŢĂMÂNT GENERAL

PRELIMINARII
În conformitate cu Codul educaţiei al Republicii Moldova nr. 152/2014 învăţământul
gimnazial contribuie la formarea unei personalităţi libere şi creative prin asigurarea dezvoltării
competenţelor elevilor, precum şi prin consilierea şi orientarea acestora în determinarea traseului
individual optim către învăţământul liceal, profesional tehnic secundar sau profesional tehnic post-
secundar. Învăţământul liceal asigură dezvoltarea la elevi a competenţelor definite prin
Curriculumul naţional şi consilierea lor în alegerea traseului educaţional sau profesional individual
către învăţământul superior sau învăţământul profesional tehnic post-secundar nonterţiar, în
funcţie de potenţial, vocaţie şi performanţe. Devenirea profesională este un proces de durată şi
necesită o susţinere/influenţă educaţională permanentă. În vederea asigurării accesului elevilor cu
cerințe educaționale speciale, inclusiv cu dizabilități, la servicii de consiliere și ghidare în carieră,
precum și în vederea asigurării tranziției de la învățământ general la învățământul profesional
tehnic și ulterior la piața muncii, se impun o serie de măsuri la nivel de cadru legal, instituțional și
metodologic. Ghidarea în carieră constituie o expresie explicită a procesului educaţional, un
ansamblu de acţiuni realizate de către cadrul didactic, factor educaţional în vederea susţinerii
persoanei în proiectarea carierei. Proiectarea carierei este un proces permanent, încadrat în
limitele de viaţă conştientă a individului, un ansamblu de acţiuni subordonate unor finalităţi
prosociale clar definite, orientate spre identificarea posibilităţilor de maximă valorificare a
potenţialului individual. În această ordine de idei, ghidarea în carieră presupune un spectru larg
de intervenţii, printre care informarea cu privire la lumea profesiilor şi corelarea cu specificul
pieţii muncii, autocunoaştere, suport în elaborarea instrumentelor de marketing personal,
asistenţă psihologică privind decizia de carieră etc. Activitățile orientate spre această finalitate
vor contribui la formarea unei viziuni clare și realiste asupra posibilităților de formare
profesională și angajarea în câmpul muncii.
Prezentele Repere metodologice reglementează procesul de proiectare, organizare, realizare
şi monitorizare a activităţilor de consiliere şi ghidare în carieră a elevilor cu cerințe educaționale
speciale în instituțiile de învățământ general și servesc drept resursă pentru implementarea
politicilor naționale din perspectiva asigurării incluziunii socio-profesionale de către organele
locale de specialitate în domeniul învăţământului, serviciile raionale/municipale de asistenţă
psihopedagogică, cadrele de conducere, cadrele didactice și specialiştii care asistă elevii cu cerinţe
educaţionale speciale (psihologi, psihopedagogi) din instituțiile de învățământ general.

CADRUL NORMATIV ŞI INSTITUŢIONAL CU PRIVIRE LA GHIDAREA

ÎN CARIERĂ A ELEVILOR CU CERINȚE EDUCAȚIONALE SPECIALE
Reperele metodologice sunt elaborate în temeiul actelor legislative şi normative relevante în
domeniu:
- Programul naţional de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi pentru anii 2017-
2022, HG nr.723/2017;
- Legea nr.60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi;
- Legea nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de
şomaj;
- Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Serviciului raional/municipal de
asistenţă psihopedagogică, HG nr.732/2013;
- Codul educației al Republicii Moldova, nr.152/2014;

2
 - Planul-cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, aria curriculară „Consiliere şi
dezvoltare personală”, disciplina Dezvoltare personală;
- Reperele metodologice privind activitatea psihologului în instituțiile de învățământ
general, Ordinul Ministerului nr.02 din 02.01.2018;
- Reperele metodologice privind activitatea cadrului didactic de sprijin în instituțiile de
învățământ general, Ordinul Ministerului nr.209 din 27.02.2018;
- Reperele metodologice privind educaţia incluzivă în învăţământul profesional tehnic,
Ordinul Ministerului nr.1430 din 25.09.2018, modificat prin Ordinul nr.1486 din
13.11.2019.

În corespundere cu cadrul normativ, prestarea serviciilor de ghidare în carieră poate fi

analizat din perspectiva domeniului educaţional şi al ocupării forţei de muncă. În domeniul
educaţional sunt stabilite următoarele instituţii participante în procesul de consiliere şi ghidare în
carieră a elevilor cu cerințe educaționale speciale şi/sau dizabilităţi:
1. La nivel naţional - Centrul Republican de Asistenţă Psihopedagogică (CRAP), instituţie
publică subordonată Ministerului Educaţiei şi Cercetării (care activează în baza HG nr.
732/2013).
2. La nivel raional/municipal - Serviciul de asistenţă psihopedagogică (SAP), creat prin HG
nr. 732/2013, subordonat administrativ Organului local de specialitate în domeniul
învăţământului şi metodologic Centrului Republican de Asistenţă Psihopedagogică.
3. La nivel de instituţie de învăţământ general - Comisia multidisciplinară intraşcolară (CMI),
echipa de elaborare a Planului educaţional individualizat (PEI), cadrele de conducere,
cadrele didactice, psihologul şcolar.

SUGESTII METODOLOGICE ÎN PLANIFICAREA, ORGANIZAREA ȘI

DESFĂȘURAREA PROCESULUI DE GHIDARE ÎN CARIERĂ A ELEVILOR CU
CERINȚE EDUCAȚIONALE SPECIALE
Pregătirea tranziției elevului cu cerințe educaționale speciale devine suficient de importantă
și este argumentată integrarea acestui proces ca parte componentă a Planului educațional
individualizat. Scopul de bază al pregătirii tranziției la oricare din nivelurile educaționale este
facilitarea trecerii elevului cu cerințe educaționale speciale la alte niveluri de învățământ și la
serviciile conexe, cu accent pe satisfacerea cerințelor speciale și pregătirea, după caz, pentru
angajare și viață independentă. Elevii cu cerințe educaționale speciale şi/sau dizabilităţi trebuie să
fie ghidaţi conform nivelului de dezvoltare, ţinând cont de competenţele şi aptitudinile sale.
În contextul organizării și realizării asistenței educaționale individualizate a elevilor cu
cerințe educaționale speciale în instituția de învățământ, tranziția presupune un set de activități
coordonate, care:
- sunt proiectate în cadrul unui proces participativ, orientat spre rezultat, și vizează diferite
posibile itinerare educaționale ale elevului: de la un nivel de învățământ la altul, de la
școală spre alte niveluri de învățământ post-școlar (inclusiv învățământ post-secundar,
formare vocațională, pentru instruire continuă, învățământ pentru adulți), la servicii pentru
adulți, la viață independentă și participare comunitară;
- sunt bazate pe nevoile copiilor și iau în considerare preferințele și interesele lor;
- includ instrucțiuni, servicii conexe, experiențe comunitare, evaluarea predispozițiilor
vocaționale, formarea de competențe vocaționale și, dacă este indicat, formarea de abilități
pentru viața de zi cu zi.
Realizarea acestei finalități va contribui la informarea beneficiarilor despre oportunitățile
sistemului educațional; piața muncii şi cerințele profesiei; sistemul de competențe adecvat
calificării şi cadrul legislativ al angajării.

Serviciul raional/municipal de asistență psihopedagogică (SAP), are misiunea de a asigura

dreptul la educație de calitate tuturor elevilor la nivel de raion/municipiu, facilitând incluziunea
3
educațională a elevilor cu cerințe educaționale speciale. În corespundere cu HG nr.732/2012, SAP
are un rol important în asigurarea traseului educaţional propice pentru elevii cu cerințe
educaționale speciale pe parcursul studiilor şi după absolvirea instituţiilor de învăţământ general.
În contextul individualizării procesului educaţional pentru elevii cu cerințe educaționale speciale,
se impune asigurarea echităţii, astfel încât elevii să-şi poată realiza potenţialul şi aspiraţiile şi să
dobândească cunoştinţe şi aptitudini aplicabile şi utile în viaţa de zi cu zi. În acest sens, se impun o
serie de măsuri, care să asigure planificarea, implementarea şi monitorizarea activităţilor de
ghidare în carieră şi consiliere de eficientizare a acestora.
Pentru asigurarea optimă a activităţilor de ghidare în carieră şi consiliere, Serviciul de asistenţă
psihopedagogică:
- realizează procesul de evaluare complexă a dezvoltării copilului în vederea identificării
competenţelor şi necesităţilor per domenii de dezvoltare şi stabilirea măsurilor de
intervenţie şi serviciile de suport, în funcţie de necesitățile lor specifice;
- analizează baza de date a elevilor cu cerințe educaționale speciale pe nivele educaţionale în
vederea estimării numărului de elevi cu care se va lucra în mod prioritar la evaluarea
necesităţilor, intereselor, abilităţilor în scop de profesionalizare şi/sau angajare, precum şi
estimarea serviciilor de suport necesare;
- efectuează evaluarea specifică şi administrează instrumente standardizate pentru
determinarea intereselor vocaţionale: Chestionarul de Interese Vocaţionale Jackson (JVIS,
Jackson Vocational Interest Survey) şi RIASEC, autor Holand etc., adaptând
instrumentarul de evaluare în dependenţă de specificul deficienţei şi necesităţile elevului;
- elaborează Fişa de evaluare psihopedagogică şi orientare şcolară/profesională pentru elevii
cu cerinţe educaţionale speciale absolvenţi, în care se reflectă traseul educaţional al
elevului, categoria cerințe educaționale speciale, conform registrului UNESCO, 1995;
gradul de dizabilitate, eliberat de Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi
Capacităţii de Muncă; tipul de curriculum la disciplinele de studiu, conform Planului
educaţional individualizat; domeniile de dezvoltare evaluate (dezvoltarea fizică; abilităţile
de limbaj şi comunicare; dezvoltarea cognitivă; comportament socio-emoţional/relaţionare;
comportamentul adaptativ); aptitudinile şi interesele; măsurile realizate pentru pregătirea
tranziţiei elevului cu cerințe educaționale speciale; concluzii şi recomandări de
profesionalizare şi necesităţile de suport;
- oferă consiliere psihopedagogică elevului şi familiei acestuia în vederea accederii în
instituţiile de învăţământ profesional tehnic; informarea privind ofertele educaţionale
disponibile în învăţământul profesional tehnic; explorarea educaţională şi ocupaţională;
decizia cu privire la carieră şi promovarea personală; cunoaşterea realităţilor economice şi
sociale, precum şi a riscurilor şi avantajelor profesionale;
- informează elevii şi părinţii/reprezentanţii legali referitor la serviciile de ghidare în carieră
(ANOFM; Centrele de ghidare în carieră), la nivel de raion/municipiu, care oferă un
spectru divers de activităţi: informare cu privire la ocupaţii/profesii/meserii, posibilităţile
de instruire şi de căutare a unui loc de muncă, testarea abilităţilor, intermedierea muncii,
suport în marketing personal, surse de informare despre angajare şi alte drepturi ale
persoanelor cu dizabilităţi;
- organizează activităţi de informare, formare şi sensibilizare a actorilor educaţionali privind
eficientizarea proceselor de implementare a politicilor educaţionale şi elaborarea
mecanismelor de monitorizare şi coordonare a procesului de consiliere şi ghidare în
carieră;
- facilitează tranziţia elevilor cu cerinţe educaţionale speciale de la învăţământul general la
învăţământul profesional tehnic prin oferirea de suport instituţiilor de învăţământ unde sunt
incluşi elevi cu cerinţe educaţionale speciale şi optarea pentru domeniile profesionale în
concordanţă cu aptitudinile generale şi specifice ale elevilor;
- monitorizează în ce măsură acţiunile întreprinse de instituţia de învăţământ general
contribuie la implementarea prevederilor incluse în Planul educaţional individualizat al
4
 elevilor cu cerințe educaționale speciale privind activităţile de pregătire a tranziţiei a
copilului.
Roluri și responsabilități la nivel instituțional
Fiecare membru al echipei PEI realizează sarcinile, precizate și coordonate, pe tot parcursul
procesului PEI.
Personalul de conducere din instituţie:
- asigură examinarea şi aprobarea Planului educaţional individualizat în cadrul Consiliului
profesoral al instituţiei în care sunt menţionate acţiuni de planificare a tranziţiei elevului;
- monitorizează realizarea prevederilor incluse în Planul de tranziţiei al elevului;
- oferă asistenţă metodologică cadrelor didactice din instituţie în realizarea adaptărilor
curriculare şi selectarea/combinarea strategiilor didactice la particularităţile individuale de
dezvoltare şi potenţialul elevului;
- monitorizează procesul de realizare a activităților de consiliere și ghidare în carieră a
elevilor cu cerințe educaționale speciale în instituția de învățământ (în cadrul orelor de
Dezvoltare personală; Educația civică; Educația pentru societate; Educația tehnologică,
Robotica, Educația digitală, Educația antreprenorială, activitățile transdisciplinare etc);
- colaborează cu serviciile specializate (Serviciul de asistență psihopedagogică, Centrele de
ghidare în carieră, Agența pentru Ocuparea Forței de Muncă etc.), planifică și realizează în
comun activități privind alegerea traseului educațional și profesional al elevului cu cerințe
educaționale speciale.

Psihologul şcolar – realizează activităţi de consiliere şi ghidare în carieră, în corespundere cu

prevederile Reperelor metodologice privind activitatea psihologului în instituţiile de învăţământ
general, aprobate prin Ordinul Ministerul nr. 02 din 02.01.2018, conform cărora una din ariile de
acţiune se referă la determinarea intereselor, aptitudinilor, deprinderilor elevilor în vederea
orientării în carieră.
psihologul şcolar:

- realizează activităţi de cunoaştere şi autocunoaştere a personalităţii elevilor, în vederea

autodeterminării şcolare sau/şi profesionale, a corelării optime între posibilităţi, aspiraţii şi
cerinţe socioprofesionale; determinarea perspectivelor de dezvoltare şi a modalităţilor de
obţinere a formării necesare;
- desfășoară activități de psihoprofilaxie cu elevii, cadrele didactice și părinții cu diverse
tematice privind ofertele educaționale, conținuturile planificării carierii (autocunoașterea,
comunicarea și managementul informației, planificarea carierii, metode și tehnici de
căutare a unui loc de muncă, legislația și piața muncii, stil de viață și calitatea vieții),
identitatea vocațională (interese, valori, abilități și competențe), marketing personal
(Curriculum vitae, scrisoarea de intenție, interviul) etc.;
- efectuează convorbiri individuale cu elevul în vederea informării privind motivaţiile sale,
planurile privind viitorul profesional, gradul de maturitate, echilibrul emoţional, autonomia
sa, interesele şi abilităţile acestuia;
- efectuează convorbiri cu părinţii în cursul cărora se vor sesiza caracteristicile mediului
familial, eventualele repercusiuni asupra adaptării şcolare: nivelul sociocultural al familiei,
importanţa acordată de către părinţi studiilor copilului, culturii, reprezentările acestora
despre şcoală şi oportunităţilor de continuare a studiilor în învăţământul profesional tehnic;
- realizează activităţi de consiliere psihologică individuală și/sau de grup cu elevii orientate
spre înțelegerea propriei persoane și a pieții muncii, corelarea propriilor interese și talente
cu solicitările asociate diferitor oportunități ocupaționale, adaptarea la condiţiile reale de
viaţă, formarea sferei valorico-motivaţionale, depăşirea situaţiilor de criză şi menţinerea
echilibrului emoţional, care sunt importante în alegerea profesiei; concretizarea şi
5
 reorientarea alegerii personale a profesiei în concordanţă cu potenţialul, interesele,
abilităţile şi aptitudinile elevului;
- colaborează cu cadrele didactice la clasă și monitorizează procesul de ghidare în carieră a
elevilor cu cerințe educaționale speciale, prin asistenţe la ore și oferirea recomandărilor de
intervenție reieșind din punctele forte, interesele și caracteristicile specifice ale elevului
(limbajul, gândirea, imaginația, memoria, atenția, tipul de inteligență,
afectivitatea/emotivitatea, temperamentul, stilul de învățare, interesele, înclinațiile,
aptitudinile, abilitățile și preferințele acestuia).
Cadrul didactic de sprijin planifică și realizează asistența individualizată a elevului cu cerințe
educaționale speciale, la clasă, în Centrul de Resurse pentru Educația Incluzivă, în alte entități
structurale ale instituției de învățământ:
- coordonează realizarea tuturor activităților din Planul de tranziție (parte a PEI, care
prevede acțiunile necesare întreprinse de diferiți actori educaționali pentru a oferi instruirea
și serviciile necesare pentru o tranziție de succes a elevului cu cerințe educaționale speciale
de la o treaptă de învățământ la treapta succesivă și ulterior la angajare);
- examinează și furnizează informații relevante despre punctele forte ale elevului, strategii
de predare adecvate, stilul/stilurile de învățare preferate ale elevului, preocupările,
preferințe/ non-preferințele, interesele, abilitățile și necesitățile elevului, obiectivele sale de
viitor, performanțele și progresele în realizarea obiectivelor PEI;
- asistă/ajută elevul în identificarea obiectivelor post-școlare;
- urmărește progresul elevului privind finalitățile de învățare descrise în PEI, în coordonare
cu cadrul didactic la clasă și consemnează realizările și progresele elevului;
- pregătește elevul și familia pentru rolul lor de leadership în procesul tranziției;
- sugerează oportunități educaționale post-școlare;
- colaborează cu cadrele didactice, specialiștii din instituție și părinții copilului privind
atingerea finalităților din Planul educațional individualizat.

Cadrele didactice pe discipline școlare/diriginții:

- creează condiții favorabile pentru dezvoltarea personală, cunoașterea și acceptarea de sine,

explorarea și autoevaluarea resurselor personale, comunicare asertivă, non-conflictuală și
non-violentă, autoeducare, înțelegerea profesiilor din perspectiva pieței muncii,
planificarea carierei și luarea deciziilor de carieră, dezvoltarea spiritului antreprenorial ca
opțiune de carieră etc.;
- valorifică la maximum resursele și potențialul individual al elevului integrând cunoștințele
achiziționate la diferite arii curriculare, dezvoltând capacitatea de decizie și rezolvare de
probleme prin diverse perspective de abordare a conținuturilor curriculare;
- selectează strategii de predare-învățare la particularitățile individuale de dezvoltare și
potențialul elevului, stilul/stilurile de învățare, inteligențele multiple, finalitățile de învățare
stabilite, conținuturile de învățare, care stimulează interesul pentru învățare, comunicare,
socializare și cunoașterea reciprocă dintre elevi;
- realizează activități de proiectare a carierei, prin determinarea traseului școlar și/sau
profesional, din perspectiva valorificării potențialului personal și oportunităților pieței
muncii;
- asigură caracterul interactiv al procesului de predare - învățare-evaluare prin utilizarea
diferitor surse de documentare, explorarea mijloacelor TIC, instrumentelor web, a
oportunităților multimedia etc.;
- participă la identificarea formelor de suport, adecvate elevului în perioada de tranziție.

Viorica MARȚ, consultant principal, Direcţia învăţământ general,

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Tatiana LUNGU, psiholog, director adjunct, Centrul Republican de
Asistență Psihopedagogică

6
 DIRECȚIA GENERALĂ ÎNVĂȚĂMÂNT CANTEMIR
SERVICIUL DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ

ASPECTE ALE ACTIVITĂȚII DE GHIDARE ÎN CARIERĂ ȘI

CONSILIERE A ELEVILOR ȘI TINERILOR CU CERINȚE
EDUCAȚIONALE SPECIALE ȘI/SAU DIZABILITĂȚI

7
 Pentru ca elevii și tinerii cu CES este foarte important să trăiască independent şi să
participe pe deplin la toate aspectele vieţii este necesară asigurarea accesului acestora la mediul
fizic, la transport, la informaţie şi mijloace de comunicare, inclusiv la tehnologiile şi sistemele
informaționale şi de comunicaţii şi alte servicii.
Crearea unui mediu sigur și prietenos reprezintă o condiție iminentă pentru succesul
incluziunii educaționale a elevilor și tinerilor cu CES în general, și pentru ghidare în carieră și
consiliere în special. Astfel, accesibilitatea reprezintă ansamblu de măsuri şi lucrări de adaptare a
mediului fizic, a transporturilor, precum şi a mediului informaţional şi comunicaţional, incluzând
tehnologiile şi sistemele informaţionale şi de comunicare, conform necesităţilor persoanelor cu
dizabilităţi. Accesibilitatea constituie o precondiție esenţială pentru exercitarea drepturilor şi
îndeplinirea obligaţiilor persoanelor cu dizabilităţi în societate.

Adaptările includ identificarea strategiilor pedagogice, strategiilor de evaluare, a resurselor

umane și/sau a echipamentului personalizat, care va ajuta elevul sau tânărul cu CES să parcurgă
demersul educațional stabilit. Adaptările reprezintă strategii și acțiuni de sprijin, oferite elevilor și
tinerilor cu CES inclusiv în procesul de ghidare în carieră și consiliere.

Prestatori de servicii de ghidare și Contexte și medii de ghidare și consiliere

consiliere copiilor/ tinerilor cu CES și/ sau vocațională
dizabilități
- cadre didactice; - instituții de învățământ;
- psihologi; - servicii publice de ocupare a forței de
- cadre didactice de sprijin; muncă;
- specialiști din cadrul serviciilor de - servicii de suport;
ocupare a forței de muncă; - organizații și servicii private;
- specialiști în reabilitare; - întreprinderi;
- specialiști din cadrul ONG-urilor. - ONG-uri.

Scopul activităţii de orientare și ghidare în carieră este să ajute elevul să ia o

decizie independentă conform însuşirilor propriei personalităţi cu minimalizarea factorilor
externi.

În realizarea obiectivelor de orientare profesională trebuie să căutăm răspuns la mai multe

întrebări:
- Care sunt dorinţele elevului, aspiraţiile pentru o nouă meserie?
- Care sunt abilităţile, înclinaţiile?
- Cum se armonizează calităţile sufleteşti, subiective al elevului cu cerinţele obiective
ale societăţii?
8
 În contextul educației incluzive, este foarte importantă asigurarea echității, astfel încât
elevii și tinerii cu CES să-și poată realiza potenţialul şi aspiraţiile și să dobândească cunoștințe și
aptitudini aplicabile și utile în viața de zi cu zi.
Prestatorii de servicii de ghidare în carieră și consiliere care lucrează cu elevii și tinerii
cu CES determinate de dizabilitate ar trebui să țină cont de caracteristicile fiecărui
tip de dizabilitate și de faptul că unii elevi sau tineri pot avea dizabilități asociate sau
multiple.

Limitări privind Duce la afectarea

comunicarea, autoservirea, învățării și
abilităţile sociale, viaţa în funcționării lor în
Elevii și tinerii comunitate, auto- viața de zi cu zi și
cu dizabilități direcţionarea, sănătatea şi necesită un anumit
intelectuale securitatea personală, grad de sprijin, în
capacitatea de funcție de
învăţare, gestionarea severitatea
timpului și munca. dizabilității

Condiții, dificultăți parțiale

sau complete ale funcțiilor
și structurilor organismului.
Elevii și tinerii Pot fi afectate mobilitatea Aceste persoane
cu dizabilități generală, dexteritatea necesită sprijin
fizice manuală, capacitatea de coordonat
efort, capacitatea de
coordonare și precizie în
manevrarea obiectelor etc.

Sensibilitate senzorială Abordarea lor va fi

Elevii și tinerii
cu dizabilități de
văz
limitată sau complet diferită, în funcție
absentă la stimulii luminii, de claritatea
împiedicând în mod vederii, de
semnificativ comunicarea prezența percepției
vizuală. luminoase, de
Capacitate limitată sau calitatea câmpului
inexistente de a reacționa vizual și de
la stimulii vizuali, capacitatea
dificultăți de vorbire, utilizării altor
citire, scriere simțuri.

9
 Ei pot folosi o
Este afectată capacitatea varietate de metode
de percepere a sunetelor, de comunicare,
Elevii și tinerii ceea ce cauzează inclusiv
cu dizabilități respectiv, dificultăți în labiolectura,
de auz dezvoltarea vorbirii și imbajul semnelor și
creează obstacole în comunicarea scrisă.
comunicarea verbală.

Tulburările din spectrul autist

afectează abilitățile de afectează modul în care informațiile sunt afectează

comunicare și interacțiune
socială și pot include
prezența
comportamentelor,
intereselor și activităților
stereotipice
preluate și stocate în creier și se semnificativ
caracterizează prin: performanțele
probleme în interacțiunea socială cu alții; persoanelor în
interes neobișnuit pentru obiecte; activitățile de
necesitatea rutinei; învățare, muncă și
reacția sub- sau supra-dezvoltată la unul sau comunicare
mai multe dintre cele cinci simțuri;
acțiuni sau mișcări ale corpului repetitive.

Dizabilitățile de învățare

au la bază probleme neurologice și pot interfera cu achiziționarea și utilizarea abilităților de

vorbire, citire, scriere, raționament, a abilităților matematice sau atenției.

Dizabilitatea de învățare este un termen „umbrelă”, care descrie o serie de dificultăți specifice,
cele mai frecvente fiind următoarele:
Dislexia afectează lectura și abilitățile de procesare a informației bazate pe limbaj.
Severitatea poate fi diferită la fiecare persoană, dar poate afecta fluența
citirii, decodificarea, înțelegerea citirii, evocarea, scrierea, ortografia și,
uneori, vorbirea.

Disgrafia afectează capacitatea unei persoane de scriere de mână și abilitățile

motrice fine. Problemele pot include scrisul de mână ilizibil, distanțele
inconsistente, planificarea spațială slabă pe hârtie, prezența dificultăților
la ortografie și compunere, precum și dificultăți de gândire și scriere în
același timp.

10
Discalculia afectează capacitatea unei persoane de a înțelege numerele și de a învăța
date matematice. Persoanele pot avea, de asemenea, o înțelegere slabă a
simbolurilor matematice, pot avea dificultăți de memorare și organizare a
numerelor, de a citi ora pe ceas sau de a număra.

Pot include o serie de dificultăți, de la problem cu articularea

cuvintelor sau puterea vocii la absența completă acesteia:
- dificultăți de pronunție
- probleme de fluență
Tulburările - bâlbâiala
de vorbire și - articularea dificilă a anumitor cuvinte sau termeni.
de limbaj Dificultățile se pot întâlni în unul sau mai multe dintre următoarele
domenii: exprimarea orală și/sau scrisă, rezolvarea problemelor,
abilitatea de a asculta selectiv, având ca rezultat probleme în luarea
de notițe, interpretarea indicațiilor sociale, urmărirea și
concentrarea, și memoria de scurtă durată.

Sunt de natură neurologică și afectează atât învățarea, cât și

comportamentul. Rezultă din tulburările cronice din zonele
creierului care reglează atenția, controlul impulsurilor și funcțiile
executive, care controlează sarcinile cognitive, activitatea
motorie și interacțiunile sociale. Hiperactivitatea poate fi
prezentă sau absentă. Deficitul de atenție și tulburările de Deficitul de
hiperactivitate cu deficit de atenție se pot manifesta prin: Atenție și
- incapacitatea de a continua sarcina propusă și sustragerea facilă Tulburările
a atenției; de
- abilități slabe de gestionare a timpului; hiperactivitat
- dificultăți în respectarea angajamentelor ce țin de respectarea e cu deficit de
orarului, programului; atenție
- dificultăți de citire; (ADHD)
- dificultăți în cazul sarcinilor, care necesită schimbări în acțiune,
operare și ordine;
- incapacitatea de a asculta selectiv;
- dificultăți în executarea instrucțiunilor;
- dificultăți de ascultare și concentrare.

Aceasta nu este o listă exhaustivă a dizabilităților, ci le include pe cele, care

restricționează în cea mai mare măsură abilitățile elevilor și tinerilor cu CES de a accesa
facilitățile disponibile pentru persoanele fără dizabilități, din cauza impactului dizabilității,
așa cum este experimentat de persoană și perceput de alții.

11
 Mecanismul și dinamica la nivel local în procesul de consiliere și ghidare în carieră a
copilului/ tânărului cu CES și/ sau dizabilitate

La nivel local responsabilitatea pentru organizarea și coordonarea procesului de ghidare în

carieră și consiliere a elevilor și tinerilor cu CES le revine în primul rând instituțiilor de
învățământ, dar pot fi implicați, de asemenea, și alți prestatori de servicii, precum agențiile pentru
ocuparea forței de muncă, serviciile de asistență socială, ONG-uri specializate în domeniu.

I. Instituția de învățământ
stabililește echipa de specialiști responsabili de ghidarea în carieră și consiliere a copilului
Aceasta se întrunește în ședințe, asigură schimbul de informații, monitorizează
implementarea activităților propuse pentru fiecare elev.

Administrația
instituției de
CMI
învățământ
- realizează analiza comună a
- desemnează echipa
intereselor, capacităților, CREI-urile
de specialiști pentru Profesorii
dificultăților elevilor cu CES;
implementarea și propun tehnologii - monitorizează
monitorizarea - acordă asistență de asistență și de
metodologică cadrelor performanțele
tranziției elevilor cu adaptare a
didactice în realizarea școlare ale
CES de la o treaptă procesului de
adaptărilor curriculare, în elevilor cu
de învățământ la cea învățare și
selectarea metodelor de lucru CES, domeniile
succesivă sau la evaluare,
în funcție de CES; de interes ale
angajare. acomodări ale acestora;
- asigură - stabilește contacte cu alte locului de muncă,
instituții și servicii și referă evaluează - realizează
accesibilitatea
elevii cu CES la acestea în abilitățile, stilurile activități de
clădirii și
funcție de necesități; de comunicare, ghidare în
materialelor de
potențialul carieră prin
studiu, instruirea - crează rețelele de suport cu
elevului sau conținuturile
angajaților, implicarea colegilor elevului
tânărului cu CES didactice etc.
cooperarea, cu CES;
monitorizarea
- asigură cooperarea cu
procesului de
partenerii.
consiliere și ghidare
în carieră.

12
 II. Specialiștii din domeniul asistenței sociale
evaluează, monitorizează mediul familial, contextul social, serviciile sociale de care
beneficiază copilul cu CES și sau dizabilitatea și familia lui.

Managerii de caz Mediatorii de carieră

- oferă elevilor și tinerilor cu CES și familiilor
lor asistență psihosocială și suport pentru viața
în comunitate;
- îi informează despre posibilitățile de
instruire și obținere a unui loc de muncă,
mediază angajarea în câmpul muncii;
- stimulează și motivează aplicarea măsurilor
active de angajare prin promovarea
beneficiilor și subvențiilor, ca un avantaj
comparativ cu asistența socială;
- informează și sensibilizează angajatorii cu
privire la angajarea persoanelor cu dizabilități.
- desfășoară activități de mediere între
beneficiarii serviciului și angajatori;
- acordă asistență la pregătirea pentru
angajare și în procesul de căutare a unui
loc de muncă, auto-reprezentare, instruire
pentru obținerea unui loc de muncă
concret, realizarea acomodărilor necesare
conform cerințelor locului de muncă,
prevenirea abandonării locului de muncă
de către beneficiari;
- elaborează și monitorizează planul
individual de servicii și lucrează cu
beneficiarii în vederea implementării
acestuia.

III. Serviciile pentru ocuparea forței de muncă

cooperează cu instituțiile de învățământ și cu serviciile sociale, participând direct în
procesul de ghidare, consiliere și reprezentare

Specialiștii din cadrul agențiilor pentru Specialiștii centrului de reabilitare

ocuparea forței de muncă
- cooperează cu echipele multidisciplinare
intrașcolare în vederea evaluării caracteristicilor
personale și profesionale ale elevilor cu CES;
- oferă informații cu privire la: programele de
învățământ profesional tehnic, cursurile de
formare profesională, cerințele de
admitere/înscriere, posibilitățile de angajare,
potențialii angajatori;
- referă persoana la serviciile de reabilitare
profesională;
- informează angajatorii referitor la abilitățile
persoanei cu dizabilități, beneficiile și facilitățile
disponibile în cazul angajării persoanei cu
dizabilități, etc.
profesională
- lucrează cu elevii la finisarea
procesului de studii: evaluează
abilitățile de muncă;
- planifică măsurile necesare pentru
angajare;
- elaborează planuri pentru ajustarea
locului de muncă și mediului, pentru
asistența tehnică și echipamentul
necesar;
- efectuează instruirea pentru ocupații
concrete;
- realizează monitorizarea și evaluarea
persoanei la locul de muncă.

13
ASPECTE ALE ACTIVITĂȚII DE ORIENTARE ȘI GHIDARE ÎN
CARIERĂ A COPIILOR ÎN INSTITUȚIILE DE EDUCAȚIE TIMPURIE

14
Dimensiunea orientării profesionale la nivel preșcolar
 Prin activitățile curriculare și extracurriculare copilul:

Își formează și dezvoltă Își dezvoltă abilități Se familiarizează cu

deprinderi de viață, de pentru tranziția către diversitatea lumii
autoservire treapta școlară profesionale

Forma de bază în educația preșcolară, inclusiv pe dimensiunea de

orientare și ghidare în carieră, este jocul

15
 Spontan Ghidat și
sau susținut
structurat de adult

Adaptat la
nevoile și
JOCUL potențialul
copilului

Creativ Simbolic

Vizite, excursii, Recitaluri de poezie

Ședințe cu părinții
Alte forme de orientare profesională
întâlniri organizate la nivel preșcolar
tematice sunt:

Dramatizări Expoziții de lucrări

16
ASPECTE ALE ACTIVITĂȚII DE ORIENTARE ȘI GHIDARE ÎN
CARIERĂ REALIZATE LA NIVELUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
SECUNDAR GENERAL

Directiva școlii de orientare și ghidare în carieră se bazează pe:

17

formarea/dezvoltarea
atitudinii pozitive față de
activitatea practică și
deprinderile de viață
independentă, ca
exponent activ al
comunității sociale;
asigurarea concordanței
dintre nivelul de
cunoștințe și de aspirații
al elevului, și cerințele,
posibilitățile de integrare
școlară, profesională,
socială existente;
stimularea capacităților
creatoare necesare din
perspectiva ofertelor
existente și
oportunităților reale pe
piața muncii.

Dimensiunea orientării școlare /profesionale se realizează în diferite forme

de activitate școlară și extrașcolară:

Antrenarea elevilor în Vizite și excursii în

Convorbiri, diferite cercuri pe anumite unități
dezbateri, mese interese, cercuri socio-economice: Întâlniri cu
științifice și tehnice,
rotunde pe diverse artistico-literare, întreprinderi, specialiștii de
teme socio- muzicale, de desen șantiere, unități diverse profesii
profesionale; pictură, sculptură comerciale,
etc.; culturale;

18
ASPECTE ALE ACTIVITĂȚII DE ORIENTARE ȘI GHIDARE ÎN
CARIERĂ REALIZATE DE SERVICIUL DE ASISTENȚĂ
PSIHOPEDAGOGICĂ

Misiunea SAP în proiectarea traseul educațional al elevilor cu CES

19
 Echipa SAP este responsabilă de:
 Intervenția precoce în asigurarea incluziunii copiilor cu CES în instituțiile de învățământ
general;
 Elaborarea recomandărilor privind pregătirea tranziției de la o etapă la alta în procesul
educațional;
 Oferirea asistenței metodologice psihologilor școlari și cadrelor didactice de sprijin în
orientarea profesională a elevilor în general și a elevilor cu CES în mod special;
 Selectarea și recomandarea instrumentelor de evaluare a aptitudinilor și intereselor
vocaționale;
 Selectarea, aplicarea și interpretarea instrumentelor evaluare a aptitudinilor și intereselor
vocaționale;
 Completarea fișei psihopedagogice și de orientare școlar/profesională;
 Oferirea consilierii individualizate și de grup elevilor în elaborarea planului de carieră.

Oferirea consilierii vocaționale prin activități de grup

Pentru fiecare promoție a absolvenților cu

Pentru cine? CES

Sediul SAP sau la baza unei instituții de

Unde? învățământ

Cum? Activități de training, format fizic și online

Pentru a oferi suport în:

 Cunoașterea intereselor, dorințelor, abilităților și
De ce? înclinațiilor
 Clarificarea așteptările profesionale
 Explorarea diversității profesiilor
 Determinarea scopului profesional
 Luarea deciziei și estimarea consecințelor 

Specificul ședințelor de consiliere și ghidare în carieră cu prezență fizică

20
  Activități interactive de autocunoaștere și cunoaștere reciprocă;
 Vânătoare de profesii: explorarea lumii profesionale;
 Completarea chestionarelor, elaborarea hărților privind traseul educațional necesar pentru
obținerea calificării profesionale dorite;
 Joc de rol: provocări și soluții, persoane de suport în procesul de obținere a succesului în
carieră;
 Imagerie ghidată: ierarhia valorilor profesionale;
 Brainstorming: factorii ce influențează pozitiv și negativ decizia pentru carieră;
 Joc de rol: depunerea dosarului de înmatriculare la ȘP/ depunerea CV de angajare;
 Profesii vechi și noi, oportunități de angajare: analiza barometrului profesiilor, Zona de
Sud și la nivel de republică.

Specificul sesiunilor de orientare profesională, organizate în format

ONLINE

Activități Interviuri cu
Activități absolvenți ai Discuții cu
Vizite virtuale practice de
interactive de ȘP angajați în meseriași de
la Instituțiile realizare
explorare a câmpul muncii succes despre
de învățământ conexiunii
intereselor, despre etapele provocările și
profesional din dintre propriul
aptitudinilor și succesive în performanțele
zona de sud a potențial și
valorilor realizarea lor
țării cerințele
profesionale visului profesionale
profesiilor
profesional

Parteneriatele SAP în procesul de orientare și ghidare în carieră a copiilor

în general și a copiilor în mod special

21
 P
A
S
OF
N
A M rădi nița
G

L
P
A c oal
Ș

A genți
i lia
am
F econ om
ic
ON
-uri
G

COPILUL

Anexe

Activități pentru orele de consiliere și orientare

22
1. AUTOBIOGRAFIE
Obiective:
Dezvoltarea autocunoaşterii, a personalităţii şi o mai bună cunoaştere între elevi.
Durata: 45 minute
Metode: Muncă individuală, comunicare euristică
Materiale: Hârtie A4, instrumente de scris
Scenariul activităţii:
Fiecare elev scrie o autobiografie sau se autocaracterizează cu ajutorul a cinci cuvinte. Lucrările
efectuate se adună, se citesc şi membrii grupului încearcă să ghicească persoana care a scris
autobiografia respectivă.
Notă: Este important de stabilit regulile grupului de lucru înainte de începerea activităţii de
autocunoaştere. Exemplu: să nu criticăm, fiecare elev să răspundă pe rând, să păstrăm
confidențialitatea etc.

2. TERMINAREA PROPOZIŢIEI
Obiective:
Pe parcursul acestei activităţi elevii vor avea posibilitatea să formuleze propriile lor sentimente,
dorinţe, aspiraţii, eventual să-și exprimare propriile temeri.
Durata: 45- 50 minute (depinde de numărul elevilor din clasă)
Metode: Comunicare euristică, prezentare frontală
Materiale: Propoziţii începute pe o foaie de hârtie
Scenariul activităţii: Împărţim fiecărui elev câte o fişă de lucru, propoziţiile începute vor fi
completate de ei.
Exemplu de fişă de lucru:
1. Pentru mine este cel mai important …………………………………………………………
2. Doresc să …………………………………….………………………………………………
3. Aş fi bucuros ………………………………….……….…………………………………….
4. Am decis să …………………………………….……..……………………………………..
5. Mi-ar plăcea dacă aş fi în stare ……………………..………………………………………..
6. Am încredere în faptul că ……………………….…..……………………………………….
7. Voi face tot ceea ce-mi stă în putinţă să .…….………..……………………………………..
8. Nu mi-ar plăcea dacă ……..…………………………………….............................................
9. Mi-e teamă să ………………………………………………………………………………...
10. Nu-mi place să mă gândesc la faptul că …………………………………………………….
Notă: Numai cine vrea citeşte răspunsurile. Ascultăm elevii, nu explicăm sau nu punem întrebări
pe seama propoziţiilor. Atmosfera de încredere va consolida relațiile dintre elevi.

3. SCAUNUL FIERBINTE
Obiective:
- elevii îşi dezvoltă încrederea în sine;
- dezvoltarea autocunoaşterii prin prisma opiniei altora despre ei
Durata: 20 minute (depinde de numărul elevilor din clasă)
Metode: Convorbire euristică, prezentare frontală
Materiale: Scaune aşezate în formă de cerc
Scenariul activităţii: Cu ajutorul scaunelor formăm un cerc şi în mijloc aşezăm un alt scaun. Cine
stă în mijlocul cercului întoarce scaunul spre un coleg şi spune următoarele:
Mie îmi place la tine că: ………………………………………………………………………...
23
Cel mai puţin îmi place la tine faptul că ………………………………………………………..
Jocul se continuă până când elevii vor sta pe rând în mijlocul cercului.
Notă: Elevii vor învăţa cum să-şi expună părerea fără să jignească pe celălalt. Elevii au tendinţa
de a spune numai lucruri negative şi acolo unde se observă că ar exista conflicte în mijlocul
grupului le vom cere să se concentreze mai ales pe prima afirmaţie. Le atragem atenţia că fiecare
dintre noi are însuşiri pozitive şi negative. Această activitate poate fi folosită ca şi un feedback,
după terminarea unui curs.

4. MEDALIA CU DOUĂ FEŢE

Obiective: În urma activităţii elevii îşi formează o imagine despre felul în care ne văd alţii, cum
ne apreciază, şi totodată se formează şi se dezvoltă autocunoaşterea de sine şi autoevaluarea
noastră.
Durata: 50 minute
Metode: Comunicare euristică, prezentare muncă individuală
Materiale necesare: Hârtie A4, bandă adezivă sau ace de gămălie
Scenariul activităţii: Împărţim fiecărui elev o foaie de hârtie pe care trebuie să înşire cât mai
multe caracteristici pozitive. După aceea întoarcem foaia şi cu ajutorul bandei adezive sau a acelor
de gămălie punem foile una peste alta, iar elevii vor scrie pe rând o caracteristică pozitivă sau o
însuşire pe care o apreciază şi o iubesc cel mai mult la persoana respectivă. La sfârşitul activităţii
ei pot compara caracteristicile pozitive scrise de ei şi cele scrise de alţii. Discutăm apoi despre
caracteristicile care i-a surprins cel mai mult.
Notă: Şi profesorul poate fi antrenat în acest joc oferind feedback pentru elevi. Nu este obligatorie
o prezentare prealabilă, dar trebuie să atragem atenţia elevilor să scrie numai caracteristici pozitive
despre ei.
Trebuie subliniat faptul că ei nu au voie să scrie însuşiri negative sau jignitoare.

5. CE AŞ VREA SĂ FIU ŞI CE NU AŞ VREA SĂ FIU?

Obiective: Elevii conştientizează modele de asemănare şi deosebire şi efectul psihologic al
acestora.
Durata: 50 minute
Metode: Convorbire în grup
Scenariul activităţii: Elevii îşi aleg nume fictive. Apoi fiecare povesteşte o întâmplare care
prezintă persoana fictivă. De exemplu: „Eu voi fi Ana”, „Ana are deja 17 ani şi are un prieten
nostim” etc.
Prezentarea eului ideal este urmată de o convorbire în grup.
Notă: Într-o altă activitate elevul alege o persoană cu care nu ar vrea să se identifice. Cu ajutorul
liderului de grup elevii conştientizează eul ideal dorit şi cel negat.

6. RECLAMĂ DESPRE MINE, ANUNŢ

Obiective: La sfârşitul activităţii elevii își vor contura atât propria imagine cât și o imagine despre
ceilalți colegi. Sunt conștientizate elementele profilului individual şi se dezvoltă încrederea între
membrii grupului.
Durata: 20 minute
Metode: Discuţie, prezentare, muncă individuală, munca în grup
Materiale: Foaie de hârtie A4, post it, instrumente de scris
Scenariul activităţii: Fiecare elev primeşte câte o bucăţică de hârtie pe care trebuie să scrie un
anunţ scurt format din câteva propoziţii prin care ei caută un prieten, coleg de bancă, coleg de
joacă sau caută pentru alte scopuri câte un prieten. În anunţ trebuie să înşire cele mai bune însuşiri
de ale lor, totodată trebuie să scrie şi care sunt cerinţele lor faţă de ceilalţi. Nu trebuie semnat cu

24
numele ci cu o parolă sau cu un motto. Profesorul citeşte pe rând anunţurile şi încearcă să
ghicească pe baza datelor scrise cine ar fi autorul anunţului.
Notă: La sfârşitul activităţii putem afişa aceste anunţuri, iar elevii pot să aleagă şi să răspundă la
unul dintre aceste anunţuri.

7. DACĂ AȘ FI O PARTE DINTR-O CASĂ…

Obiective: Activitatea ajută elevii să conștientizeze punctele tari ale membrilor grupului.
Durata: 50 minute
Metode: muncă în grup, convorbire euristică
Scenariul activităţii: Cerem elevilor să se gândească la o casă. Își vor imagina elementele acestei
case, respectiv temelia casei, pereţii, acoperişul, hornul, felul cum este aranjată etc. Își vor imagina
apoi că se transformă intr-unul dintre aceste elemente. Este foarte important să
aleagă primul element pe care și l-au imaginat. Apoi liderul grupului cere elevilor să construiască
împreună casa, fiecare membru al grupului încercând să joace nonverbal rolul acelui element
închipuit din casă.
Apoi discutăm cum a fost să se înţeleagă fără cuvinte şi dacă au ghicit ce parte au fost din casă.
Întrebăm toţi elevii, iar ei vor încerca să spună ce a însemnat pentru ei să devină partea respectivă
a casei.

Notă: Este importantă crearea unei atmosfere de încredere reciprocă.

8. PEŞTIŞORUL DE AUR

Obiective: Cu ajutorul activităţii se consolidează profilul individual al elevilor, se dezvoltă

idealurile şi controlul asupra eului personal.
Durata: 45- 50 minute
Metode: Comunicare euristică
Materiale: Foi de hârtie A4, instrumente de scris
Scenariul activităţii: Elevii sunt aşezaţi în formă de cerc şi îşi imaginează ce ar fi dacă ar putea
pescui peştişorul de aur care îndeplineşte întotdeauna trei dorinţe. Care ar fi acele trei dorinţe
cerute şi de ce au ales aceste dorinţe. Fiecare elev scrie pe o foaie de hârtie propriile dorinţe după
care urmează discutarea lor.
Dacă unii preferă să nu prezinte propriile dorinţe atunci sunt scutiţi de acest lucru.
Activitatea se poate extinde cerându-le elevilor să se gândească şi să scrie în ce persoană ar vrea să
se transforme. Ei pot alege trei persoane din lumea cotidiană cum ar fi actori de film, staruri sau
sportivi. După efectuarea cerinţelor, se amestecă foile de hârtie, iar fiecare elev trage câte o foaie
de hârtie. O parte din elevii din clasă încearcă să ghicească persoana căreia îi corespund
caracteristicile scrise. Elevul respective motivează alegerea făcută.
Notă: În felul acesta elevii pot să se cunoască mai bine pe ei înșişi cât şi unii pe alţii. Putem să ne
formăm o imagine despre felul în care elevii se cunosc între ei. Prin alegerea celor trei dorinţe
întărim încrederea pe care o acordăm unul altuia, putem să cunoaştem mai bine
dorinţele şi aspiraţiile elevilor. Trebuie să fim atenţi, să nu existe remarci nepoliticoase şi să nu se
facă completări neadecvate.

9. INTERVIU ÎN PERECHI

Obiective: Să înveţe cât mai multe despre ei înşişi şi despre relaţiile lor, autocunoaştere şi auto-
reflexie.
25
Durata: 90 minute
Metode: Discuţie, prezentare
Materiale: Hârtie A4
Scenariul activităţii: Împărţim fiecărui elev câte o foaie de hârtie, iar sarcina va fi de a concepe
8-10 întrebări care vor fi utilizate într-un scurt interviu cu un alt coleg din clasă. În continuare
fiecare elev își va alege un coleg (dacă se poate un coleg cu care nu au discutat pe
parcursul anului şcolar) cu care va schimba foaia de interviu.
Răspunsurile primite vor fi memorate de colegul pereche și prezentate colegului pe baza
informaţiilor acumulate.
Notă: După terminarea activităţii, elevii pe baza informaţiilor primite de la persoana intervievată,
vor scrie un articol la ziar sau realizează un desen.

10. SĂ CĂUTĂM ASPECTUL POZITIV ÎNTR-O SITUAŢIE DATĂ

Obiective: Pe parcursul activităţii elevii dezvoltă atitudinea şi

gândirea pozitivă.
Durata: 50 minute
Metode: joc de rol
Materiale: instrumente de scris şi hârtie
Scenariul activităţii: Elevii îşi imaginează care sunt acele aspecte din cadrul propriei familii sau
clase care le provoacă probleme. Alegem apoi cinci astfel de situații care vor fi discutate cu
întregul grup abordând atât aspectele negative cât și pe cele pozitive.
- Este oare posibil să ne raportăm astfel la propriile noastre greutăţi (să încercăm să vedem și
plusurile într-o situație problematică) ?
- Când este greu să vedem partea pozitivă a lucrurilor? Ce ne ajută în asemenea
situaţii?
Notă: La începutul activităţii putem explica elevilor că ne simţim mult mai bine dacă învățăm să
privim și partea pozitivă a problemelor.

Situaţie: Ai o familie numeroasă

Partea pozitivă:
Partea negativă:
Niciodată nu eşti singur.
Aproape niciodată nu este linişte.
Pot să te ajute mai mulţi în rezolvarea
Fiecare are propria răspundere.
temei de casă.
Jucăriile trebuie împărţite între fraţi.
Ai mereu cu cine să te joci.
Trebuie să-ţi aştepţi rândul până când părinţii
Este mereu o persoană care să te protejeze,
tăi în sfârşit vor sta de vorbă cu tine.
să-ți înțeleagă punctul de vedere.

Plan (model) al activităților

din cadrul Săptămânii ghidării și orientării profesionale a copiilor
Scopul:

26
Revitalizarea activităților de ghidare și orientare în carieră a copiilor prin adoptarea unui model
conceptual formativ, care pune accent pe "necesitatea educării permanente a personalității", în
vederea optimizării procesului de integrare sociala a acesteia conform diferitelor roluri și statuturi
asumate, longitudinal si transversal, la nivel instituțional, constituirea unei relaţii de colaborare
între familie, şcoală, instituţiile statului şi societatea civilă pentru a susţine copiii/ elevii în vederea
integrării lor adecvate în activitatea socio-economică.

Obiective generale:

- inițierea unui dialog constructiv în rândul cadrelor didactice și copiilor, care ar facilita o bună
promovare a principiilor de ghidare în carieră;
- analiza experienţe de ghidare în carieră a copiilor/elevilor;
- motivarea cadrelor didactice și de sprijin pentru studierea principiilor psihopedagogice şi
abordarea contemporană a consilierii în carieră a elevilor tipici și a celor cu CES;
- inițierea unui dialog permanent între factorii educaţionali şi elementele sistemului de învăţământ
în vederea promovării unei metodologii contemporane de ghidare în carieră a elevilor.

Obiective specifice, valabile la nivelul unor "cicluri de orientare" propuse, in mod special,
pentru:

1) Învățământul preșcolar:
- cultivarea respectului pentru profesiile practicate de diferite categorii de adulți;
- formarea - dezvoltarea deprinderilor de autoservire, auto-gospodărire;
- pregătirea procesului de integrare școlară în clasa I-i.

2) Învățământul primar:
- formarea - dezvoltarea atitudinii pozitive fata de activitatea de învățare;
- cultivarea deprinderilor de munca independenta, integrabile in diferite activități sociale utile;
- inițierea in procesul de informare școlară și profesională.

3) Învățământul gimnazial:
- receptarea si aprofundarea informațiilor de baza despre rețeaua școlară și profesională locală,
teritoriala, națională;
- stimularea capacităților elevilor de (auto)cunoaștere a personalității;
- îndrumarea elevilor și a părinților in vederea definitivării unui sfat de O.S.P. optim.

4) Învățământul liceal:
- formarea - dezvoltarea capacității elevilor de opțiune școlară, profesională, socială optimă;
- stimularea atitudinilor si a aptitudinilor socio-profesionale în vederea realizării unor performanțe
școlare superioare;
- aprofundarea procesului de informare școlara, profesionala, sociala la niveluri de competenta
specifice educației tehnologice;
- sprijinirea elevilor în elaborarea și în perfecționarea propriului proiect de evoluție școlară,
profesională, socială.

Sugestii de activități în cadrul Săptămânii ghidării și orientării profesionale a copiilor

Nr. Posibile activități Responsabil Parteneri Perioada

d/o
1 Vizite în unități de producție, instituții Educatorul/ Directorul/ 11-15
din localitate: punct medical, magazin, dirigintele directorul aprilie

27
 bibliotecă, stația de pompieri, oficiul adjunct 2022
poștal etc. pentru educație,
părinți
2 Cercuri tehnice, expoziții de lucrări Educatorul Directorul/ 11-15
manuale , vizite la mașterii populari grupei/ directorul aprilie
din localitate profesorul de adjunct pentru 2022
educație educație,
tehnologică
3 Concursuri, simpozioanele pe teme Educatorul, Directorul/ 11-15
tehnologice dirigintele/ directorul aprilie
profesorul de adjunct 2022
educație pentru educație
tehnologică,
conducători de
cercuri
4 Întâlniri în grupă/ clasă sau instituție și Educatorul, Directorul/ 11-15
dezbateri cu personalități din domeniul dirigintele/ directorul aprilie
vieții sociale (economice, politice, profesorul de adjunct 2022
culturale etc.) din localitate/ raion educație pentru educație
tehnologică,
conducători de
cercuri
5 Aplicarea chestionarelor de evaluare Specialiștii SAP, Directorul/ 11-15
vocațională (doar la nivel de gimnazii/ diriginții directorul aprilie
licee) adjunct 2022
pentru educație
6 Master – clas, cum ar fi: Educatorul, Directorul/ 11-15
-”Prepararea unor bucate”; dirigintele/ directorul aprilie
- ”Lucrul cu hârtia”; profesorul de adjunct 2022
- ”Realizarea unui colaj” etc. (teme la
educație pentru educație
propria discreție) tehnologică,
conducători de
cercuri
7 Activități cu părinții, cum ar fi: Educatorul, Directorul/ 11-15
- ”Orientarea socio - profesională - dirigintele/ directorul aprilie
un deziderat al educației”; profesorul de adjunct 2022
- ”Moda profesiunilor”; educație pentru educație
- ”Orientarea profesională începe din tehnologică,
familie” etc. (teme la propria conducători de
discreție) cercuri
8 Ore de dezvoltare personală: Educatorul, Directorul/ 11-15
- ”Planificarea carierei”; dirigintele/ directorul aprilie
- ”În lumea profesiilor”; profesorul de adjunct 2022
- ”Unde pot să-mi continui studiile?” educație pentru educație
etc (teme la propria discreție) personală,
conducători de
cercuri
CHESTIONAR PENTRU PĂRINŢI

în vederea pregătirii elevilor pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii

(elaborat de M. Batog)
Vârstă _______________________________________
Gen _________________________________________
28
Localitate ____________________________________
Studii _______________________________________
Domeniul de activitate _________________________

1. Cum apreciaţi colaborarea Dvs. cu şcoala

_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
2. Enumeraţi câteva situaţii în care aţi fost solicitat să vă implicaţi la şcoală ca şi părinţi:
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

3. Menţionaţi obstacolele pe care le întâmpinaţi în relaţia cu şcoala:

_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

4. Este necesară învăţarea pe parcursul întregii vieţi a copiilor sau aveţi altă părere?
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

5. Doriţi ca copilul Dvs. să îşi continue studiile după absolvirea şcolii?

_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

6. Cum vă imaginaţi viitorul copiilor Dvs. peste 10 ani referitor la domeniul de învăţare?
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

7. Ce părere aveţi, are loc dezvoltarea personalităţii copilului Dvs. Pe parcursul învăţării pe tot
parcursul vieţii?
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

8. Care sunt cele 3 trăsături de personalitate a copilului Dvs. ce ar avea un impact mai mare pentru
activităţile de învăţare pe parcursul întregii vieţi şi ar fi important să le dezvoltăm:
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

9. Aveţi nevoie de consiliere psihologică pentru a vă implica mai efficient în pregătirea copiilor
pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi:
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

10. În ce momente aveţi nevoie de ajutor psihologic în acest sens:

_______________________________________________________________________________

29
_______________________________________________________________________________

11. Care este rolul părinţilor în pregătirea elevului pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii?
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

12. Care este rolul cadrelor didactice pentru a pregăti elevul pentru învăţarea pe tot
parcursul vieţii?
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

13. Care este rolul şcolii în pregătirea elevului pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii?
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

14. Ce sugestii aveţi pentru a facilita interacţiunea şi comunica mai eficient cu cadrele didactice în
vederea includerii copiilor în învăţarea pe tot parcursul vieţii?
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

15. Ce propuneri aveţi pentru a optimiza „implicarea parentală” în viaţa şcolară a copilului şi în
procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii:
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
Alte comentarii, sugestii:
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

CHESTIONAR PENTRU CADRELE DIDACTICE

referitor la pregătirea elevilor pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii

(elaborat de M. Batog)
Vârstă _______________________________________
Gen _________________________________________
Localitate ____________________________________
Instituţia _____________________________________
Studii _______________________________________
1. Cum apreciaţi colaborarea Dvs. cu părinţii?
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

2. Care sunt cele mai frecvente teme de discuţie cu părinţii?

_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
3. Discutaţi cu părinţii referitor la pregătirea copilului pentru învăţarea
pe tot parcursul vieţii?
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

4. Care este rolul părinţilor în a pregăti copilul pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii?
30
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

5. Care este rolul cadrului didactic în pregătirea copiilor pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii?
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
6. Aveţi nevoie de consilierea psihologului în vederea implicării parentale eficiente în dezvoltarea
personalităţii copilului pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii? Bifaţi una din variantele de mai jos.

Da Nu

7. Ce impedimente aveţi în acest sens, pentru soluţionarea cărora a-ţi solicita asistenţă
psihologică?
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

8. Ce vă reuşeşte cel mai bine în activitatea cu părinţii pentru a pregăti elevul referitor la învăţarea
pe tot parcursul vieţii?
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

9. Numiţi câteva trăsături de personalitate esenţiale, ce necesită a fi dezvoltate la elevi pentru

implicarea activă în activităţile de învăţare pe parcursul întregii vieţii:
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
10. Ce propuneri aveţi pentru a optimiza „implicarea parentală” în viaţa şcolară a copilului şi
activităţile de învăţare pe parcursul întregii vieţi?
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

11.Ce sugestii aveţi pentru a îmbunătăţi contribuţia cadrului didactic în pregătirea elevilor pentru
învăţare pe parcursul întregii vieţi?
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
Alte comentarii, sugestii:
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

31