Direcția Educație Ungheni Centrul Raional de Resurse pentru

Educația Incluzivă

REPERE METODOLOGICE
PRIVIND ORGANIZAREA PROCESULUI EDUCAȚIONAL,
PENTRU COPIII/ELEVII CU CERINȚE EDUCAȚIONALE
SPECIALE, ÎN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT GENERAL,
ÎN ANUL DE STUDII 2021-2022.

Realizat: Cațer Livica, șef CRREI

2021
 STRUCTURA REPERELOR METODOLOGICE
Proiect
Preliminarii
1.Sugestii metodologice în planificarea, organizarea și desfășurarea
procesului educațional din perspectiva
individualizării
2.Strategii de suport individualizare în asistența copilului/elevului CES
3.Valorificarea tehnologiilor informației și comunicației în procesul
educațional.
4.Managementul activității serviciului de asistență psihopedagogică în
asigurarea incluziunii educaționale.
5.Managementul învățământului general public și privat.
6.Asigurarea didactică (resurse bibliografice aprobate de MECC)
 CADRUL NORMATIV DE ORGANIZARE A PROCESULUI EDUCAȚIONAL
INDIVIDUALIZAT
 Codul Educației al Republicii Moldova, Chișinău 2014, nr.152 din 17.07.2014.
 Plan-cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, anul de studii 2021-2022, aprobat
prin ordinul MECC din 26.02.2021.
 Regulamentul-cadru al Comisiei multidisciplinare intrașcolare (CMI), ordinul MECC nr. 683 din
03.06.2019.
 Reglementări speciale privind organizarea anului de studii 2020-2021, în contextul
epidemiologic COVID-19, pentru instituțiile de învățământ primar, gimnazial şi liceal și
extrașcolar (ordinul MECC nr.830 din 13.08.2021).
 Regulamentul privind evaluarea și notarea rezultatelor învățării, promovarea și absolvirea în
învățământul primar și secundar( ordinul MECC nr.70 din 30.01.20, cu modificările aprobate
prin ordinul MECC nr.384 din 13.04.2021.
 Metodologia privind continuarea la distanță a procesului educațional în condiții de carantină,
pentru instituțiile de învățământ primar, gimnazial, liceal, ordinul MECC nr. 351 din 19.03.2020.
 Instrucțiunea privind organizarea învățământului la distanță pentru copiii cu dizabilităţi, ordinul
MECC nr. 1934 din 28.12.2018.
 Metodologia de evaluarea a dezvoltării copilului, ordinul ME nr. 99 din 26.02.2015.
 Metodologia de  organizare și funcționare a Centrului de Resurse pentru Educația
Incluzivă din instituția de învățământ preuniversitar, ordinul ME nr. 100 din
26.02.2015. 
 Instrucţiunea de organizare a învăţământului la domiciliu, ordinul ME nr.98 din
26.02.2015.
 Instrucțiune privind procedurile specifice de examinare a elevilor cu cerințe
educaționale speciale, ordinul ME nr. 156 din 20 martie 2015.
 Reglementări și condiții specifice referitor la evaluarea finală și certificarea elevilor
cu cerințe educaționale speciale din învățământul obligatoriu, ordinul ME nr. 311
din 05.05.2015.
 Reperele metodologice privind activitatea cadrului didactic de sprijin în instituțiile
de învățământ general, ordinul MECC nr.209 din 27.02.2018.
 Reperele metodologice privind activitatea logopedului în instituțiile de învățământ
general, ordinul MECC nr.01 din 02.01.2018.
 Reperele metodologice privind activitatea psihologului în instituțiile de învățământ
general, ordinul MECC nr.02 din 02.01.2018.
 I.SUGESTII METODOLOGICE ÎN PLANIFICAREA,ORGANIZAREA ȘI
DESFĂȘURAREA PROCESULUI EDUCAȚIONAL DIN PERSPECTIVA
INDIVIDUALIZĂRII.

 Cunoaşterea și respectarea conţinutului actelor normative şcolare de tip reglator, specifice

educaţiei incluzive;
 promovarea educaţiei incluzive drept prioritate educaţională în vederea evitării excluderii
şi/sau marginalizării copiilor/elevilor;
 cunoaşterea şi autocunoaşterea personalităţii copiilor/elevilor, în vederea autodeterminării
şcolare sau/şi profesionale, a corelării optime între posibilităţi, aspiraţii şi cerinţe
socioprofesionale;
 stabilirea unor reguli la nivel de grupă/clasă, părinți/reprezentanţi legali și informarea
comunității școlare privind caracteristicile de dezvoltare a copiilor cu CES/dizabilități, prin
organizarea activităților de informare, formare și sensibilizare;
 referirea copiilor/elevilor care atestă dificultăţi de învăţare, comunicare, relaţionare şi
interferează cu procesul educaţional la SAP pentru determinarea necesităţilor copilului şi
serviciilor de suport educaţional;
 I. I.SUGESTII METODOLOGICE ÎN PLANIFICAREA,ORGANIZAREA
ȘI DESFĂȘURAREA PROCESULUI EDUCAȚIONAL DIN PERSPECTIVA
INDIVIDUALIZĂRII.
 individualizarea procesului educațional în corespundere cu cerințele educaționale
identificate, ţinând cont de stilul de învăţare al copilului/elevului, de tipul de
inteligență, de ritmul propriu de creştere şi dezvoltare;
 reevaluarea dezvoltării copilului/elevului în vederea monitorizării dinamicii în
dezvoltarea copilului, per domenii de dezvoltare;
 referirea copiilor/elevilor care prezintă anumite dificultăți și probleme de învățare
la CRREI (SAP) pentru determinarea necesităţilor specifice ale copiilor/elevilor şi
a măsurilor de intervenție/serviciilor de sprijin care pot fi acordate în instituţie;
 centrarea procesului educațional pe copil și nu pe conținuturi; adaptarea
strategiilor de predare-învățare-evaluare la comunitatea de instruire și la fiecare
elev cu necesități speciale,în parte; alternarea eficientă a formelor de organizare a
procesului educațional (frontal, în grup, în perechi, individual);
 implicarea părinților/reprezentanților legali în procesul educațional în vederea
furnizării informațiilor relevante referitor la situația copilului/elevului.
 VALORIFICAREA TEHNOLOGIILOR INFORMAIEI ȘI
COMUNICAȚIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL

 evaluarea nivelului de dotare TIC și conectare a instituției/specialiștilor și familiei;

 stabilirea orarului activităților/lecţiilor și coordonarea cu familia copilului/elevului;
 stabilirea mijloacelor de comunicare la distanță cu copiii (Viber, Skype, aplicaţia ZOOM, Classroom, Grupe
de Facebook, Messenger, e-mail etc.);
 informarea părinților/reprezentanților legali și a copiilor/elevilor despre orarul lecţiilor on-line, mijloacele
de comunicare şi responsabilităţile părinţilor;
 identificarea strategiilor de lucru orientate spre realizarea la distanță a finalităților de studiu prevăzute în
curriculum individualizat al copilului/elevului;
 stabilirea timpului de lucru pentru o activitate/lecţie sincron sau asincron de 45 minute; durata intervenţiilor
sincron (Viber video, conferinţe Skype, Aplicaţia ZOOM etc.) de la 5 până la 7 minute în învățământul
preșcolar și de la 5 până la 15 minute în învățământul primar și secundar, ciclul I și ciclul II, pornind de la
specificul dizabilității și nivelul de dezvoltare a copilului/elevului cu cerințe educaționale speciale;
 identificarea soluțiilor în vederea diminuării dificultăților în asigurarea organizării și desfășurării procesului
educațional de calitate și prevenirea excluderii copiilor/elevilor cu CES/dizabilităţi;
 monitorizarea eficienţei și calităţii procesului privind planificarea, organizarea şi realizarea învățământului
la distanță pentru copiii/elevii cu CES/dizabilităţi.
 

STRATEGII DE SUPORT INDIVIDUALIZAT

ÎN
ASISTENȚA COPILULUI/ELEVULUI CU CES

Realizat: Bargan Eugenia

 Mesaje cheie
 Copiii au nevoie de imbolduri pentru a reuși
să realizeze ceva, nu este de ajuns să li se
spună cum să facă un lucru sau altul, ei au
nevoie să li se arate, demonstrând modul de
realizare; au nevoie de satisfacerea propriei
curiozități; posibilități de descoperire a
mediului; nevoia de a se adresa și a i se
adresa; nevoia de contacte sociale; a fi parte,
a participa; a avea succes și a gusta din
bucuria lui; starea de bine și satisfacerea
nevoilor fizice.
Rutina zilnică sau situațiile cotidiene sunt un
prilej bun pentru a ajuta copilul să-și însușească
diferite abilități. Ele sunt importante pentru
învățare deoarece sunt un mediu firesc și
obișnuit pentru copil; au loc câteva ori pe zi,
repetarea lor fiind suport pentru învățare; au loc
zilnic, se repetă și devin familiare; încurajează
copilul să fie activ, să se bazeze pe propriile
forțe; sporesc încrederea copilului în sine;
pregătesc copilul pentru a fi independent la
grădiniță, școală, în viața socială, adultă.
Strategia didactică – element cheie în individualizarea
procesului educațional

Strategia didactică - modalitatea de individualizare a instruirii prin diversificarea conținuturilor, a

metodelor și mijloacelor didactice, oferindu-i posibilitatea fiecărui copil de a studia în ritmul său,
conform particularităților individuale, a potențialului și a nivelul de achiziții, fiind flexibile și
accesibile tuturor copiilor/elevilor.

Selectarea strategiilor de predare-învățare-evaluare este stabilită de: tipul de inteligență,

stilul de învățare ale elevilor/copiilor, conținuturile și finalitățile de învățare.

Cadrul didactic poate intervine cu diverse strategii care susține și facilitează învățarea copilului cu
CES, pentru a diminua sau depăși dificultățile cu care se confruntă, prin intermediul: individualizării
procesului educațional; selectarea și combinarea adecvată a strategiilor didactice; ajustarea
obiectivelor, conținuturilor; elaborarea planului educațional individualizat, adaptând ritmul de
predare și volumul materiei, adaptând metodele de lucru la stilul de învățare și potențialul
copilului, în vederea satisfacerii necesităților individuale de învățare ale fiecărui copilului.
 Învățăm să înțelegem oamenii cu autism

Imaginați-vă că ați veni de pe o altă

planetă, pe care totul s-ar întâmpla mult
mai lent și mai liniștit. Deodată sunteți
aruncat într-o lume confuză, în care “În momentul în care primesc informația,
simțurile vă sunt permanent simt că în mintea mea vin o mulțime de piese
suprasolicitate. de puzzle și imi ia mult timp să le aranjez,
pentru că altfel ramân în gramadă și mi se
face capul pătrat“
autismul simțit din interior

Percepția modificată generează „un alt mod de a fi“ în comportament, reacție,

comunicare și mișcare, dar nu înseamnă reducerea inteligenței.

Dacă aflăm cum percepe un copil cu autism anturajul său, atunci putem să-l
înțelegem și să-l ajutăm să-și amelioreze calitatea vieții pe termen lung.
Strategii de lucru folosite cu copiii cu autism

☺ Structurarea spaţiului (unde este, unde trebuie să fie locul unui obiect
sau a altuia);

☺ structurarea timpului (previzibilitate: prezentarea vizuală a

succesiunii activităţilor, explicarea evenimentelor viitoare,
clasificarea în fragmente clare, înţelegerea structurii proceselor
diferite ca timp);
☺ structurarea sarcinilor, respectiv a lucrului (un loc de muncă bine
aranjat; clasificarea clasă a fazelor sarcinii care trebuie realizată: Ce
trebuie de făcut? În cât timp trebuie să facă acest lucru? Care este
ordinea activităţilor? Când este pauza? Se va stabili o rutină în sală da
grupă şi se va depune efort pentru ca aceasta să fie menţinută);
☺ structurarea materialului (păstrarea materialelor în containere,
clasificarea cantităţii de material oferit, vizualizarea funcţionalităţii: de ce
material am nevoie în care fază a procesului unei activităţi?).
 Strategii de lucru folosite cu copiii cu autism

☺ Utilizarea unui program de predare-învățare foarte structurat (orar vizual – fotografii,

simboluri).

☺ Sarcinile de lucru trebuie să fie preponderent individualizate; acestea trebuie să fie

ușor de înțeles, iar timpul de rezolvare nu trebuie lungit foarte mult.

☺ Tranziţia (copiii cu TSA au nevoie să fie totul constant în jurul lor. Se vor utiliza
instrucţiunile verbale gen: “În 5 minute veţi trece la locurile voastre”, apoi: “A mai
rămas un minut şi treceţi la locurile voastre”).
Strategii de lucru folosite cu copiii cu autism

Evitați să faceți comparație cu alți copii afectați de aceeași tulburare. 

Reduceți distractorii vizuali (copiilor le este foarte greu să ignore şi să filtreze

„gunoiul” vizual. Orice informaţie de pe pereţi îi sustrage atenţia; ei văd în
detalii şi de fiecare dată când va vedea ceva, va fi ca prima dată, va observa noi
detalii).

Evitaţi să faceţi zgomote neașteptate, stridente, acestea pot induce stări de

nervozitate copiilor.
 Strategii de lucru folosite cu copiii cu autism

☺ Predarea prin intermediul listelor (la începutul activităţii se va acroşa pe tablă un mic
plan al activităţii, prin imagini din 4-5 puncte care ar arăta copilului cu autism care
este începutul, mijlocul şi sfârşitul activităţii.

☺ Nu uitaţi să bifaţi de fiecare dată când treceţi la următorul punct.

☺ Se vor trece cu vederea lucrurile mărunte (copilul cu autism îi este greu să privească
în ochi atunci când cineva i se adresează, nu se va insista pe aceasta; dacă a dat alt
răspuns decât a fost aşteptat, dar şi acesta este corect, nu-l corectaţi, acceptaţi-l).
Strategii de lucru folosite cu copiii cu autism

Vorbiți simplu și concret cu copilul, cu o viteză și un volum portivit.

În comunicare folosiți propoziții scurte. Folosiți gesturi, imagini și expresii ale

feței care susțin comunicarea.

Vorbiți literal – nu folosiți figuri de stil care să genereze confuzii, copilul nu

înțelege metaforele, sarcasmul, ironia, ambiguitățile, aluziile sau lucrurile spuse
pe jumătate, la fel cum nu poate „citi” expresiile faciale; cuvintele sunt înțelese ca
atare, concret.
Folosiți un ton al vocii calm și liniștit pentru a reduce anxietatea copilului; folosiţi un
număr limitat de alegeri (asta sau asta) pentru evitarea confruntării (ex.Vrei cartea sau
mașinuţa?).
 Sugestii practice (I)

Copiii cu TSA ”gândesc în imagini”, ele se rotesc în mintea copilului ca niște cadre din
film, imaginile fiind primare și cuvintele secundare.

De obicei, mai ușor învață substantivele. Pentru a învăța unele noțiuni ca sus, jos, mare,
mic este necesar să i se arate și cu mâna și/sau să i se scrie cuvântul respectiv.

Spre exemplu, se poate lipi cuvântul SUS pe un avion, care se ridică sus, iar la aterizare se
lipește cuvântul JOS.

MAMA SUS RAȚA MAC-MAC

BEBI
 Sugestii practice (II)
Mai greu percep consecutivitatea acțiunilor, de aceea este necesar să i se spună fraze dintr-un
cuvânt sau cel mult două. Unii dificil memorizează numere sau tot ce este legat de numere, dacă
nu este însoțit de imagini.

COPILUL FETIȚA URSUL MAMA VLAD ACASĂ MÂNCĂM MERGEM

MĂNÂNCĂ SCRIE DOARME CITEȘTE DESENEAZĂ BISCUIȚI LA BAIE

Unii copii au abilități bune la pictură, desenând foarte bine, de aceea este binevenită
susținerea, încurajarea, dezvoltarea acestea.
 Sugestii practice (III)

Vor exista și copii care își vor forma mai dificil

abilitățile de scriere, hașurare, desen, de aceea
ei pot fi orientați să scrie cu ajutorul unui
calculator – activitate mult mai simplă de
realizat pentru astfel de persoane.
 Sugestii practice (IV)

Unii copii învață a citi mai ușor silabisind, alții mai bine rețin
cuvântul întreg (prin metoda fotografică). Se pot utiliza fișe cu
diverse imagini sau cărți cu imagini, deoarece cuvintele se asociază
cu imaginea, de aceea este foarte important ca cuvântul să fie însoțit
de imagine.

Procedeul: rostim cuvântul, arătăm imaginea și cuvântul scris. Ar fi

bine să se demonstreze și utilitatea obiectului reprezentat în imagine
sau acțiunea, unde este posibil. De exemplu: învățarea cuvântului
SARE – se arată imaginea unui copil care sare, apoi cuvântul, după
care se efectuează o săritură.
 PRINCIPII EDUCAŢIONALE

Folosirea suporturilor vizuale

pentru a face succesiunea
activităților de zi cu zi
previzibilă și ușor de înțeles.
 PRINCIPII EDUCAŢIONALE

Utilizarea suportului vizual pentru a face

secvenţele activităţilor zilnice previzibile şi înţelese

Îşi piaptănă părul încalţă ciorapii/pantofii îl sărută pe Alex își ia rămas bun şi merge la școală
Exemplu de orar vizual al zilei
Orar pregătire pentru lecții
Orarele vizuale
 Strategii de lucru folosite cu copiii cu ADHD

☺ Creaţi şi urmaţi rutine zilnice, într-o atmosferă de lucru cât mai calmă şi
plăcută posibil; evitaţi schimbările dese în orar.

☺ Încercați să menţineți rutina, inclusiv ora de masă, temele etc.

☺ Puteți realiza un program zilnic pe care să-l afișați într-un loc vizibil în
clasă/grupă.

☺ În acest sens, mai puteți avea grijă că lucrurile să fie așezate la locul lor,
evitând astfel factorii care îi pot distrage atenția copilului.

☺ Descoperiți activitățile care sunt plăcute pentru copil și încurajați-l să le

urmeze.
☺ Încercați să anticipați eventualele crize de nervi ale copilului prin discuții
referitoare la revizuirea regulilor pe care acesta le respectă cu dificultate, la
recompensele primite dacă urmează regulile și la pedepsele aplicate în caz
contrar.
 Strategii de lucru folosite cu copiii cu ADHD

☺ Oferiți un feedback imediat la comportamentul copilului fie că vorbim

despre o laudă verbală, sau despre o recompensă fizică, sau despre o
pedeapsă.
☺ În acest fel, veți avea control asupra comportamentului lui prin
aplicarea consecințelor imediat și mai frecvent decât în cazul altor
copii.
☺ Nu uitați faptul că hiperactivitatea poate fi transformată în energie și
motivație pentru a face lucruri inedite, copiii cu ADHD fiind rareori
plictisitori, având pasiuni diverse și o personalitate colorată.
☺ Încercați să găsiți o activitate sportivă potrivită pentru aptitudinile
copilului, sportul având o serie de beneficii majore: îmbunătățirea
puterii de concentrare, ameliorarea depresiei și anxietăţii și un somn
echilibrat.
☺ Planificaţi activităţile de învăţare mai solicitante dimineaţa.
 Strategii de lucru folosite cu copiii cu ADHD
☺ Copilul cu ADHD nu suportă bine schimbările, de aceea evitați: transferurile, schimbările de
program, întreruperile de program, schimbarea locului copilului.

☺ Planificaţi sarcinile de învăţare interactive, cu demonstraţii şi materiale didactice.

☺ Prezentaţi clar, simplu şi concis sarcinile de învăţare, una câte una, crescând treptat
complexitatea acestora. Repetați sarcina cu calm, dacă este nevoie. Dați-i copilului o
singură sarcină de lucru o dată.
☺ Păstraţi contactul vizual cu copilul atunci când îi daţi o sarcină de lucru.

☺ Evidenţiaţi sarcinile folosind culori.

☺ Daţi feed-back constructiv, recompensaţi şi evidenţiaţi succesul copilului.

☺ Folosiţi regulile clasei (simple, la vedere, distribuite tuturor).

 Strategii de lucru cu copiii cu tulburări de comportament

☺ Reduceți regulile impuse copilului la minimum, nu mai mult de 5, care, însă,

trebuie respectate cu strictețe.

☺ Copilul poate fi implicat în stabilirea regulilor de urmat.

☺ Identificați cauzele comportamentului copiilor. Încearcă oare să evite

îndeplinirea sarcinilor pe care le consideră prea dificile? Le place să atragă
atenţia celorlalţi? Sunt agitaţi din cauza foamei?
☺ Observând şi înregistrând momentul în care un copil se comportă într-un fel
sau altul, se pot obţine indicii legate de cauzele comportamentului respectiv
pentru a stabili măsurile cele mai potrivite.
☺ Deseori copiii vor da semne care avertizează despre începutul
comportamentului deviant.

☺ Dacă le puteți identifica, încercați să distrageți atenţiei copilului: apropiați-vă şi

puneți-i mâna pe umăr, în timp ce activitatea continuă.
 Strategii de lucru cu copiii cu tulburări de comportament

☺ Copilul poate fi rugat să facă o activitate care ştiți că-i reușește şi-i place.

☺ Recompensați copilul atunci când se comportă adecvat sau a realizat cu succes sarcina.

☺ Încurajați copilul, lăudați-l, recunoscându-i meritele, inclusiv şi de către colegi.

☺ Copilul este încurajat şi recompensat atunci când emite comportamentul

potrivit/adecvat.
☺ Orice program de control al comportamentelor inadecvate TREBUIE să includă
încurajarea comportamentelor pozitive.
☺ Altfel copiii învaţă ce nu trebuie să facă, şi nu ajung să înveţe ceea ce trebuie să facă.
Optim ar fi ca comentariile cadrului didactic să fie pozitive în 75% din cazuri.
☺ Deseori recompensele au cel mai bun efect când toată clasa este recompensată pentru
manifestatrea comportamentului dorit.
Strategii de lucru cu copiii cu tulburări de comportament
☺ Aceasta creează o „presiune colegială” asupra copiilor indisciplinaţi,
făcându-i să se comporte adecvat.

☺ Folosiți şi tonalitatea vocii, expresia feţei, enunţurile simple şi scurte

pentru exprimarea dezaprobării în legătură cu comportamentul
copilului. Rămâneți în orice situaţie calm, păstrându-vă controlul.
☺ Pedepsele sunt eficiente doar dacă copiii pot înţelege legătura dintre
acestea şi comportamentul lor şi dacă constituie ceva ce nu le place.
De asemenea, important este să nu se utilizeze sarcinile
suplimentare în rol de pedeapsă.

☺ Avertizați copilul numai în cazul când vă puteți îndeplini avertizarea

şi sunteți pregătit să o puneți în acţiune.

☺ Explicați copilului consecinţele comportamentului său.

Strategii de lucru cu copiii cu tulburări de comportament

☺ Discutați cu copilul impactul pe care-l pot avea comportamentele asupra celorlalţi.

Stabiliți clar consecințele comportamentelor inadecvate și în ce va consta
pedeapsa/privarea de anumite activități.

☺ Activităţile dramatice, cu interpretarea diferitelor roluri, îi pot face pe copii

să-şi trăiască şi să-şi exteriorizeze emoţiile.

☺ Discutați şi cu cadrele didactice pentru a înţelege dacă copilul are acelaşi

comportament şi la alte ore.

☺ În caz afirmativ, planificați împreună cu cadrele didactice o abordare comună

vis-a-vis de reacţia la manifestările copilului.

☺ Reacţiile planificate şi consecvente reprezintă cheia succesului.

 Condiții pentru stabilirea unor reguli eficiente (I)

 Regulile sunt negociate și agreate cu copilul, chiar el poate fi implicat în

elaborarea lor, dacă este posibil.

 Se stabilesc de comun acord și se repetă ori de câte ori este nevoie, până când
sunt învățate (interiorizate).

 Nu se creează reguli speciale pentru un anumit copil.

 Regulile dintr-o clasă/grupă sunt pentru toți membrii, colegii. Altfel copilul
simte această atitudine discriminatorie și se opune respectării ei.

 Sunt puține la număr, simple și clare.

 Specialiștii au stabilit că pentru cei mai mari, inclusiv și adulți, numărul optim este
de 5-6 reguli, pentru a reuși să fie îndeplinite.
Condiții pentru stabilirea unor reguli eficiente (II)

 Sunt formulate în limbaj pozitiv.

 Regula arată comportamentul pozitiv pe care-l așteptăm de la copil, și nu

ceea ce nu ar trebui să facă.
 Astfel, dacă un copil se adresează cu cuvinte urâte unui alt copil, vom
formula regula pe care o vor respecta toți din clasă: Mă adresez
celuilalt pe nume sau Folosim cuvinte frumoase când vorbim cu alți
copii (în loc de: Nu vorbi urât cu colegii).
 La formularea regulilor pornim de la ce nu ne place în comportamentul
copilului și dorim să modificăm.

 Prin orice regulă îi spunem copilului ce trebuie să facă și nu invers, cum

nu trebuie să se comporte.

 Sunt ușor de pus în practică. Sunt aplicate în mod consistent.

 Condiții pentru stabilirea unor reguli eficiente (III)

 Folosirea sistematică și consistența în abordare reprezintă cheia succesului în modificarea

comportamentului.
 Ne ținem de fiecare dată de principiul stabilit, altfel copilul devine confuz și riscă să
repete comportamentele nedorite. Aceasta se referă și la toate persoanele care
interacționează cu copilul: toate cadrele didactice înaintează aceleași cerințe și
respectă aceleași reguli.
 Sunt afișate într-un loc vizibil. Regulile nu sunt rigide, ele pot fi schimbate la
necesitate.

 Regulile stabilite corect ajută toți copiii din clasă/grupă să se simtă bine.

 Copilul învață foarte bine prin imitare, mai cu seamă prin imitarea celei mai mari
autorități în viața lor, părinții.
 Iată de ce nu o să avem rezultatul scontat dacă o să-i vorbim copilului despre
necesitatea respectării regulilor discutate în comun, în timp ce noi înșine le vom
încălca.

 Astfel, vom încerca să fim un exemplu pozitiv în acest sens.

 Strategii de lucru cu copiii cu dizabilităţi de văz

☺ îmbunătăţirea calităţii iluminării este o cale eficientă pentru creşterea gradului de utilizare
a vederii;

☺ antrenarea şi reeducarea percepţiei vizuale se realizează în corelaţie cu valorificarea

altor modalităţi receptive şi în primul rând cu cea tactil-kinestezică;

☺ adecvarea materialelor didactice: folosirea celor cu caractere grafice mari şi clare;

☺ limbajul are un rol considerabil în compensarea deficienţelor de vedere şi este o

formă principală de transmitere şi îmbogăţire a experienţei cognitive;

☺ încurajarea independenţei şi, în acelaşi timp, a muncii în echipă;

☺ aprecierea verbală sau atingerea tactilă, deoarece aprecierea vizuală nu este totdeauna
accesibilă copilului;
Strategii de lucru cu copiii cu dizabilităţi de văz
☺ când oferiţi instrucţiuni copilului adresaţi-vă pe nume, pentru a-i atrage atenţia şi a-i oferi
timp suplimentar pentru prelucrarea mesajului şi pentru reacţia de răspuns;
☺ copiii cu deficienţe de vedere mai puţin grave trebuie să fie încurajaţi să-şi
folosească cât mai mult văzut. Cei nevăzători să exploreze calităţile senzoriale ale
obiectelor aflate în preajmă;
☺ oferiţi-i timp suplimentar pentru a finaliza sarcina, încurajându-l să facă pauze
frecvente şi sugeraţi-i să continue cu activităţi relaxante şi calme;

☺ folosiți culorile stridente, pentru atragerea atenției (roșu, galben, negru, alb);

☺ preveniţi copilul înainte de a-l atinge;

☺ copii cu deficienţă de vedere trebuie să fie aşezaţi în prima bancă, să fie încurajaţi să se
mişte prin grupă, pentru a intra în posesia unor materiale sau informaţii.
 Strategii de lucru cu copiii cu dizabilităţi de auz
☺ în cazul în care copilul are aparat auditiv, verificaţi dacă îl poartă, dacă este pornit şi dacă are
baterii funcţionale;

☺ discutaţi la distanţa de 10 paşi de la copilul care poartă aparat auditiv;

☺ în cazul copiilor hipoacuzici care folosesc aparate auditive, zgomotele puternice venite
pe neaşteptate pot fi dureroase sau şocante;
☺ atunci când vorbiţi, faceţi-o într-o manieră clară şi într-un ritm normal, fără a exagera
şi fără a ţipa;
☺ dacă vorbiţi prea încet sau folosiţi mişcări exagerate ale buzelor, copiilor cu deficienţe
de auz le va fi mai greu să vă înţeleagă;

☺ folosiţi cuvinte, propoziţii simple, combinate cu gesturi sau imagini;

☺ folosiţi mult material vizual, plus planşe cu simboluri;

Strategii de lucru cu copiii cu dizabilităţi de auz
☺ aşezaţi copilul să lucreze împreună cu o persoană care aude;

☺ lăudaţi copilul pentru fiecare efort şi străduinţă;

☺ exersaţi răspunsurile corecte;

☺ treceţi de la simplu la dificil;

☺ evitaţi folosirea limbajului figurativ;

☺ încurajaţi copilul să adreseze întrebări;

☺ încurajaţi copilul să scrie, să deseneze etc., după ce a ascultat şi a înţeles însărcinarea;

 Strategii de lucru cu copiii cu dizabilităţi de auz
☺ explicaţi vocabularul în maniera cea mai firească; utilizaţi material didactic, imagini, folosiţi
exemple trăite de copil;
☺ vorbiţi mereu în faţa copilului şi nu vă mişcaţi prin sală în timp ce vorbiţi ca să permită
citirea labială;

☺ încurajaţi copilul să vorbească, şi mai puţin să folosească alte modele de comunicare;

☺ asiguraţi-vă că copilul este atent la dumneavoastră înainte sa începeţi să vorbiţi, altfel
s-ar putea să nu fie capabil să urmărească primă parte a conversaţiei sau a
instrucţiunilor;
☺ păstraţi-vă chipul descoperit, fără a-l ascunde cu mâinile sau părul;

☺ încercaţi să vă păstraţi mâinile libere, pentru a folosi gesturi naturale în sprijinirea

cuvintelor spuse;
☺ dacă vorbiţi mult sau vă mişcaţi mult, poate fi dificil şi obositor pentru un copil hipoacuzic să
vă citească pe buze sau să-l urmărească pe cel care traduce în limbajul semnelor. Folosiţi
propoziţii scurte.
Strategii de lucru cu copiii cu dizabilităţi intelectuale/ dificultăți severe de învățare

☺ Pregătiți spaţiul în care să lucrați cu copilul: reduceți numărul factorilor ce ar putea

distrage atenţia copilului; prea multe jucării produc sațietate și îngreunează
organizarea mentală și concentrarea atenției.

☺ Folosiți suporturi concrete (obiecte, imagini) atunci când explicați ceva.

☺ Structuraţi activităţile de învăţare în paşi mici; odată încheiat un pas, se trece la

următorul. Asiguraţi-vă că copilului îi e clar când se sfârşeşte o activitate şi
începe una nouă.

☺ Oferiți-i copilului îndrumare directă (mână peste mână), însoţiți mișcările cu

propoziții simple; reduceți treptat gradul de îndrumare directă cu instrucţiunilor
verbale.
Strategii de lucru cu copiii cu dizabilităţi intelectuale/ dificultăți
severe de învățare

☺ Încurajați verbalizarea acţiunilor, punând întrebări și sprijinind comunicarea.

☺ Folosiți efecte vocale pentru a-i atrage atenția copilului (șoapte, ridicări sau
coborâri bruște ale vocii).

☺ Încurajaţi copilul să înceapă cu ceea ce ştie deja să facă şi doar apoi să

treacă la paşii mai dificili.

☺ Reveniţi la etapa mai uşoară dacă copilul întâmpină dificultăţi. De exemplu,

învăţând să deseneze un cerc, copilul poate colora mai întâi un cerc făcut de alţi
copii, apoi poate urma unirea punctelor pentru a obţine un cerc, copierea
cercurilor în baza unui model prezentat etc.
Strategii de lucru cu copiii cu dizabilităţi intelectuale/ dificultăți severe de învățare

☺ Dacă copilul încă nu verbalizează, utilizați imagini pentru ca el să poată alege

jucării sau pentru a-i demonstra etapele activităţii; învățați-l limbajul semnelor ca
să poată comunica cu ceilalţi

☺ Faceți legătura între activitate și experienţele din viaţa cotidiană a copilului.

☺ Desfășuraţi o singură activitate, nu mai multe în același timp și finalizaţi-o.

Ignoraţi comportamentul nedorit al copilului atunci când încearcă
intenţionat să atragă atenţia tuturor asupra sa. Astfel va descreşte rata
repetării acestor comportamente.

Încurajaţi și recompensați copilul atunci când comportamentul său este acceptabil.

 Concluzie
“Munca unui profesor este ca aceea a unui grădinar care
îngrijește diferite plante.
O plantă iubește lumina soarelui, alta, umbra răcoroasă; uneia
îi place malul apei curgătoare, alteia piscurile sterpe ale
munților.
Uneia îi merge bine pe solul nisipos, alteia în pământul gras.
Fiecare cere îngrijirea care i se potrivește cel mai bine; altfel
rezultatul nu este mulțumitor.”
VĂ MULŢUMIM PENTRU ATENȚIE!

sapungheni@gmail.com

0236-27942