METODE DE ESTIMARE CANTITATIVĂ A INDICILOR CALITATIVI A VIETII

CARE INFLUENȚEAZĂ LONGEVITATEA OMULUI

ARSENE IGOR, DR.,CONF.,UNIV.,USEFS,

CHISINAU, REPUBLICA MOLDOVA
Cuvintele cheie: sănătate, stare, menţinere, metode, estimare, cantitate, indici, calitate,
longevitatea omului, influiențe.
Rezumat: Conţinutul acestui articol pune în importanţă metodele de estimarea cantitativă
a indicilor calitativi a vietii care influențează longevitatea omului
Este scoasă in evidenţă relaţia corelaţională dintre calitatea vieții omului și longevitatea
acestuia. Importanţa metodelor de estimare pentru o calitate a vieții care va influiența
longevitatea omului.
Actualitatea. Activitatea fizică este deosebit de importantă pentru viața unui om. Să
practici un sport cu regularitate înseamnă o stare de sănătate mai bună precum si numeroase
beneficii pentru organism,  indiferent de vârstă.
Principalele avantaje ale practicării sportului

* reduce riscul morții premature;

 * reduce riscul apariției bolilor de inimă, a diverselor forme de cancer și a două tipuri de diabet;

 * previne apariția problemelor de tensiune;

 * reduce riscul apariției osteoporozei;

 * ajută la o mai bună socializare și înlătură comportamentele antisociale;

 * o metodă de relaxare prin reducerea stresului, depresiei și anxietății

* calmează durerea, atunci când faci exerciții organismul eliberează endorfine care îți va atenua
durerea.

Deşi numărul studiilor privind efectele activităţilor fizice asupra calităţii vieţii a crescut
simţitor în ultimele decenii, există încă o lipsă de informaţii integrate care să delimiteze mai clar
efectele pe termen mediu şi lung ale mişcării fizice în calitatea vieţii. Am încercat să analizăm
critic literatura din domeniul sociologiei şi psihologiei sociale pe acest subiect, acordând atenţie,
în capitolele teoretice, deopotrivă dimensiunii obiective a calităţii vieţii (starea socio-economică,
nivelul de trai), cât şi bunăstării subiective, ca dimensiune construită social, cea a satisfacţiei cu
viaţa, două dimensiuni centrale ale oricărei analize sistematice.

Indicatori ai calității vieții

1. Bunăstarea emoțională (psihică), ilustrată prin indicatori precum: fericirea, mulțumirea de
sine, evitarea stresului excesiv, stima de sine, sentimentul de siguranță.
1
2. Relațiile interpersonale, ilustrate prin indicatori precum: a te bucura de intimitate,
afecțiune, prieteni și prietenii, contacte sociale, suport social.
3. Bunăstarea materială, ilustrată prin indicatori precum: proprietate, siguranța locului de
muncă, venituri adecvate, hrană potrivită, loc de muncă, posesie de bunuri (mobile – imobile),
locuințe, status social.
4. Bunăstarea fizică, concretizată în sănătate, mobilitate fizică, alimentație adecvată,
disponibilitatea timpului liber, asigurarea asistenței medicale de bună calitate, asigurări de
sănătate, activități preferate în timpul liber (hobbyuri și satisfacerea lor), formă fizică optimă.
5. Asigurarea drepturilor fundamentale ale omului, cum sunt: dreptul la vot, dreptul la
proprietate, la intimitate, accesul la învățătură și cultură, dreptul la un proces rapid și echitabil
etc.
Alte beneficii ale mișcării
1.Crează şi menţine o bună condiţie fizică. Dacă aveţi un stil de viaţă sedentar, în mod cert nu
sunteţi în cea mai bună formă. Condiţia fizică reprezintă starea unei persoane (sportiv) din punct
de vedere al condiţiei sale.
2. Sportul vă integrează într-un grup de oameni sănătoşi. Socializarea este foare importantă, iar
dacă o faceţi într-un grup care practică sport este un avantaj, pentru că există îndeletniciri
comune, cu un grad mare de optimism şi cu preocupări ce ţin de sănătate şi prevenţie.
3. Căpătaţi un mare grad de încredere şi respect faţă de voi. În clipa în care practicaţi un sport,
treceţi peste multe bariere fizice şi psihice, iar depăşirea acestor limite vă face să vă simţiţi că
este la îndemână să schimbaţi orice în viaţa, să luaţi decizii complexe şi să le aplicaţi în viaţă.
4. Realizaţi un tonus muscular bun. Persoanele implicate în activităţi sportive au un tonus
muscular bun şi o musculatură bine definită şi puternică, în timp ce persoanele neantrenate au un
tonus slab, un aspect pufos al muşchilor şi consistenţa unei meduze.
5. Ajută la creşterea capacităţii mentale. Implicarea în activităţi sportive organizate vă ajută să
fiţi mai riguros şi mai bine organizat, mai atent cu distribuirea timpului şi organizarea lui şi mai
implicat în activităţile curente pe care le aveţi. În funcţie de sportul pe care îl practicaţi se
dezvoltă reflexe, rapiditate în gândirie şi în analizare a situaţiilor variate.
6. Elimină tulburările de personalitate. Prin sport dirijăm accesele de agresivitate către mişcări
coordonate şi controlate în săli speciale, unde practicăm arte marţiale, box, lupte, bodybuilding
etc. Efortul din timpul antrenamentelor ne oboseşte îndeajuns ca să nu mai dorim să fim agresivi.
7. Elimină insomnia. Prin mişcare eliminăm diferite toxine şi relaxăm musculatura. Eliberarea de
serotonină şi endorfină ne ajută să dormim mai bine, să fim mai relaxaţi şi optimişti.

2
8. Reduce riscul afecţiunilor cardiovasculare. Muşchiul inimii este mai bine antrenat şi
pompează mai mult sânge, bate mai regulat şi este mai puţin predispus la diferite afecţiuni
caracteristice unui om sedentar.
9. Încetineşte procesul de deteriorare a muşchiului inimii.
10. Încetineşte îmbătrânirea ca proces fizic.
11. Ne determină să ne hrănim mai sănătos. Un om care face mişcare are alte nevoi alimentare şi
este mai conştient de importanţa unei diete echilibrate.
12. Implică suplimentarea cu minerale, vitamine şi antioxidanţi. Necesităţile organismului unui
sportiv în ceea ce priveşte cantităţile de minerale, vitamine şi antioxidanţi sunt diferite de ale
unui om sedentar. Suplimentarea se face pe cale naturală (prin mâncare) şi artificială (prin
pastile).
13. Creşte secreţia de serotonină şi endorfină. Aceştia sunt hormoni foarte importanţi în relaxarea
noastră şi în asigurarea unui somn liniştit.
14. Întinereşte pielea.
15. Modifică metabolismul. Un sportiv are un metabolism activ orientat spre furnizarea de
energie, nu spre stocare (aşa cum este metabolismul lent al unei persoane sedentare). Veţi putea
mânca mai mult, fără a pune kilograme în plus.
16. Schimbă compoziţia organismului (muşchi versus grăsime). Singurul mod sănătos prin care
puteţi schimba raportul de grăsime/muşchi în organism este sportul. O masă musculară mare şi
un ţesut adipos mic (dar necesar) reprezintă cheia unui organism sănătos şi frumos.
17. Creşte rezistenţa la diverse boli. Sistemul imunitar al unui sportiv este mai puternic decât al
unui om sedentar. Recuperarea după diverse boli este mai rapidă şi efectele negative sunt mai
reduse. Sa nu credeţi însă ca un sportiv nu se îmbolnăveşte… şi ei sunt oameni, doar că au o
rezistenţă mai bună la boli comune, mai mare decât a celorlalţi.
18. Creşte calitatea vieţii la bolnavi
19. Integrează social persoanele cu handicap fizic. Un handicap fizic nu trebuie să însemne
sfârşitul unei vieţi, ci adaptarea la una nouă.
20. Creşte densitatea osoasă prevenind osteoporoza. Acest capitol este de interes mai ales pentru
femei. Prin sport creşte rata de absorbţie a calciului în oase.
21. Reduce colesterolul rău şi creşte colesterolul bun.
22. Asigură o circulaţie sanguină bună şi o capacitate cardiovasculară bună
23. Regularizează presiunea sângelui
24. Asigură un ciclu respirator complet şi puternic, favorizând oxigenarea întregului organism.
[1].

3
BIBLIOGRAFIA
1. https://ru.scribd.com/doc/312388157/Calitatea-vie%C8%9Bii-prin-sport
2.

BIBLIOGRAFIE

 Abele, A.E., Brehm, W. (1993). „Mood effects of exercise versus sport games: Findings and
implications for well-being and health”. International Review of Health Psychology, 2

 Andersen, (2001). „Sport psychology: Training and supervision”. În În D. Baltes şi N. Smelser

(eds.). International Encyclopedia of Social and Behavioral Sciences. Oxford: Pergamon Press

 Archetti, E. (2001). „Anthropology of sport”. În D. Baltes şi N. Smelser (eds.). International

Encyclopedia of Social and Behavioral Sciences. Oxford: Pergamon Press

 Bandura, A. (1997). Self-efficacy: The exercise of control. New York: Freeman

 Bălţătescu, S. (2007). Stabilitate şi schimbare în nivelurile şi structura bunăstării subiective:

România 1997-1999. Calitatea vieţii, vol. 18, nr. 1-2: 125-136

 Bengtson, V.L., Schaie, K.W. (eds.). (1999). Handbook of Theories of Aging. New York:
Springer Publishing Company

 Berger, B., Motl, R. (2001). „Physical Activity and Quality of Life”. În Singer, R., Hausenblas,
H., Janell, C. (eds.). Handbook of Sport Psychology: 636-671. U.S.A: John Wiley & Sons, Inc.

 Blumer, H. (1962). Symbolic interactionism. Perspectives and method. New Jersey: Prentice
Hall

 Boncu, S. (2002). Psihologia influenţei sociale. Iaşi: Ed. Polirom

4
 Chappelet, J. (1996). „Colectivităţile publice şi finanţarea marilor manifestări sportive”. În
Surse de finanţare în sport. Bucureşti: CCRS

 Chelcea, S. (2008). Psihosociologie. Teorii şi aplicaţii. Bucureşti: Ed. Economică

 Lucuţ, G., Rădulescu, S.M. (2000). Calitatea vieţii şi indicatorii sociali. Teorie – metodă –
cercetare. Bucureşti: Luminalex

 Lupu, I. (2006). Calitatea vieţii în sănătate. Definiţii şi instrumente de evaluare. Calitatea vieţii,
vol. 17, nr. 1-2: 1-21