Sunteți pe pagina 1din 9

CD 8.5.

1 CURRICULUM DISCIPLINĂ Redacția: 09


PENTRU STUDII SUPERIOARE DE Data: 08.09.2021
MASTER DE PROFESIONALIZARE Pag. 1/9

FACULTATEA _______________________
PROGRAMUL DE STUDII SUPERIOARE DE MASTER DE
PROFESIONALIZARE OPTOMETRIE CLINICA
DEPARTAMENTUL/CATEDRA DE __OFTALMOLOGIE ȘI
OPTOMETRIE________________

APROBATĂ APROBATĂ
la ședința Comisiei de Asigurare a Calității și la ședința Consiliului Facultății de Medicină nr. 1
Evaluării Curriculare în Medicină Proces verbal nr. _____ din _____________
Proces verbal nr.___ din ____________
Președinte, dr. hab./șt. med. prof./ conf. univ. Decanul Facultății, dr. hab.șt. med., prof. /conf.
univ.
Nume, prenume______________________
Nume, prenume______________________

APROBATĂ
la ședința Catedrei de Oftalmologie și optometrie
Proces verbal nr.___ din ____________
Șef catedră, dr. hab./șt. med. prof. / univ.

Nume, prenume___Cușnir Valeriu___________________

CURRICULUM
DISCIPLINA OPTOMETRIE CLINICĂ AVANSATĂ

Studii de master

Tipul cursului: Disciplină obligatorie

Curriculum elaborat de colectivul de autori:


Cușnir Valeriu, dr. hab. /dr. șt. med., prof./univ.
Dumbrăveanu Lilia, dr. șt. med.,./conf. univ.

Chişinău, 2022
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ Redacția: 09
PENTRU STUDII SUPERIOARE DE Data: 08.09.2021
MASTER DE PROFESIONALIZARE Pag. 2/9

PRELIMINARII

 Prezentarea generală a disciplinei: locul şi rolul disciplinei în formarea


competențelor specifice ale programului de formare profesională / specialității
Disciplina Optometria clinică avansată are rolul de a furniza studenţilor masteranzi
cunoştințe teoretice în domeniul optometriei clinice, inclusiv aspecte anatomice şi
fiziologice ale ochiul ca aparat optic în practica clinică a optometristului. Abilități în
examinarea pacienţilor cu ametropii: determinarea acuității vizuale, distanța pupilară,
testul +1, balanța binoculară, autorefractometria. Prescripția lentilelor sferice și cilindrice
în activitatea profesională. Modele de prescriere a lentilelor sferice si sfero-cilindrice.
Rolul croscilindrului în activitatea clinică a optometristului.
Screeningul astigmatismului. Activităţile desfăşurate de studenţi în cadrul masteratului
urmăresc dezvoltarea capacităţilor de analiză critică şi de integrare a informaţiei predate
în activitatea individuală, cât şi în echipă în domeniul optometriei clinice. Este o
disciplină care contribuie la dezvoltarea unui limbaj clar, logic, articulat şi coerent pentru
un specialist în sănătatea oculară.

 Misiunea curriculumului (scopul) în formarea profesională


De a furniza informaţia necesară asupra optometriei clinice avansate, inclusiv aspecte
clinice ale metodelor de diagnostic ale miopiei, hipermetropiei, astigmatismului și
presbiopiei. Corecția miopiei, hipermetropiei, astigmatismului și presbiopiei cu lentile
sferice, particularități legate de vârstă. Metodele de profilaxie ale viciilor de refracție.

 Limba/limbile de predare a disciplinei: română, engleză.


 Beneficiari: studenții masteranzi ai anului I Programul de studii superioare de master
Optometrie clinică, Facultatea Medicină I

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Codul disciplinei F.01.O.001
Denumirea disciplinei OPTOMETRIE CLINICĂ AVANSATĂ
Cușnir Valeriu, dr. hab. /dr. șt. med., prof./univ.
Responsabil de disciplină
Dumbrăveanu Lilia, dr. șt. med.,./conf. univ.
Anul I Semestrul/Semestrele I
Numărul de ore total, inclusiv: 240
Curs 20 Lucrări practice/ de laborator 20
Seminare 20 Lucrul individual 180
Forma de evaluare E Numărul de credite 8

II. OBIECTIVELE DE FORMARE ÎN CADRUL DISCIPLINEI


La finele studierii disciplinei studentul va fi capabil:
 la nivel de cunoaștere și înțelegere:
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ Redacția: 09
PENTRU STUDII SUPERIOARE DE Data: 08.09.2021
MASTER DE PROFESIONALIZARE Pag. 3/9

 Să cunoască conceptele şi principiile de bază ale optometriei clinice.


 Să cunoască metodele avnsate ale diagnosticului viciilor de refracție
 Să recunoască metodele de profilaxie ale viciilor de refracție
 Să cunoască metodele evaluării strabismului și ale ambliopiei.
 Să cunoască metodele de corecție ale miopiei, hipermetropiei, astigmatismului și presbiopiei
.
 Să cunoască metodele investigării şi a monitorizării copiilor cu ametropii.
 Să cunoască măsurile de conduită ale optometristului în îngrijirea pacientului cu patologie
oculară și urgențe oftalmologice.
 Să cunoasă rolul croscilindrului în activitatea clinică a optometristului.
 Screeningul astigmatismului.
 la nivel de aplicare:
 Să aplice corecția astigmatismului cu lentile cilindrice. Să efectueze testul crucii optice si a
transpoziției crucii optice în corecție.
 Să aplice abilități de comunicare în examinarea pacientului cu eroare de refracție.
 Să demonstreze capacitați de evaluare a anamnesticul în cazul pacientului cu probleme de
sănătate oculară
 Să aplice în practică depistarea erorilor de refracție în acomodarea necontrolată.
 Să cunoască efectul supraestimării -/+ în timpul refracţiei în practica clinică.
 Să aplice evaluarea presbiopiei la pacienții cu diverse erori de refracţie.
 Să cunoască corectitudinea evaluării intervalului de vedere pentru aproape, diferenţa dintre
un adaos pentru aproape şi o reţetă pentru aproape.
 Să aplice abordări ale refracţiei obiective automate.
 Să aplice principiile de optometru / refractometru, autorefractometru. Utilizare clinică .

 la nivel de integrare:
 Să recunoască propriile limite privind cunoştinţele dobândite în contextul cursului.
 Să conștientizeze importanţa cooperării cu oftalmologii, pediatri şi specialişti din alte
domenii în caz de necesitate.
 Să analizeze şi să evalueze în mod critic propria activitate şi a colegilor pentru a asigura
calitatea examinării pacienților cu vicii de refracție.

III. CONDIŢIONĂRI ŞI EXIGENŢE PREALABILE


Studentul necesită următoarele:
 cunoaşterea limbii de predare;
 competenţe confirmate în ştiinţe la nivelul ciclului I de Licență
 competenţe digitale (utilizarea internetului, procesarea documentelor, tabelelor
electronice şi prezentărilor, utilizarea programelor de grafică);
 abilitatea de comunicare şi lucru în echipă;
 calităţi – toleranţă, compasiune, autonomie.
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ Redacția: 09
PENTRU STUDII SUPERIOARE DE Data: 08.09.2021
MASTER DE PROFESIONALIZARE Pag. 4/9

IV. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR


Cursuri (prelegeri), lucrări practice/ lucrări de laborator/seminare și lucru individual
Nr. Numărul de ore
ТЕМА Prele- Lucrări Lucru
d/o geri practice individual

Introducere în optometrie clinică avansată. Aspecte


1. anatomice şi fiziologice ale ochiul ca aparat optic în practica 1 0,5 0,5
clinică a optometristului.
Reprezentarea modelului schematic al ochiului:
componentele dioptrice, acomodaţia. Optica ochiului în
2. 1 0,5 0,5
practica clinică a optometristului. Funcţia optică a pupilei şi
imaginea retiniană. Cunoașterea aberațiilor optice.
Bazele opticii fundamentale. Evaluarea pe larg a lentilelor
3. sferice în practica optometristului. Prismele. Difracţia. 1 0,5 0,5
Principiile Huygens şi Fleşnel.
Corecția astigmatismului cu lentile cilindrice. Clasificarea
astigmatismului. Schimbarile astigmatismului odată cu
4. vârsta, simptome vizuale ale astigmatismului. Crucea optică. 1 0,5 0,5
Rolul transpoziției și crucii optice în corecție.

Abilități de comunicare în examinarea pacientului cu eroare


5. de refracție. Rolul anamnesticul în evaluarea pacientului cu 1 0,5 0,5
probleme de sănătate oculară.
Importanța determinării acuitații vizuale în practica clinică a
optometristului, metode de determinare, sistemul Snellen şi
6. logMAR, optotipuri pentru testarea vederii la copii şi 1 0,5 0,5
persoane cu deficienţe vizuale.

Efectele distanței pupilare greșite. Importanța distanței


7. 1 0,5 0,5
interpupilară. Pupilometru, metode de determinare.
Acomodația. Definiție, simptome, tratament. Depistarea
erorilor de refracție în acomodarea necontrolată. Efectul
supraestimării -/+ în timpul refracţiei în practica clinică.
8 1 0,5 0,5
Aspecte clinice ale astenopiei, spasmului și paraliziei
acomodative.

Tehnicile subiective ale refracţiei abordate în practica


clinică. Avantajele şi dezavantajele refracţiei subiective.
9 1 0,5 0,5
Rolul extraplusului la persoana care acomodează. Metode
de corecție optică.
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ Redacția: 09
PENTRU STUDII SUPERIOARE DE Data: 08.09.2021
MASTER DE PROFESIONALIZARE Pag. 5/9

Nr. Numărul de ore


ТЕМА Prele- Lucrări Lucru
d/o geri practice individual
Miopia: clasificare, diagnostic, tratament. Lentilele necesare
unei corecţii optime la pacientul miop. Aspecte clinice ale
10 1 0,5 0,5
miopiei patologice în practica optometristului.

Aspecte clinice ale metodelor de diagnostic ale miopiei.


Corecția miopiei cu lentile sferice, particularități legate de
11 1 0,5 0,5
vârstă. Metodele de profilaxie ale miopiei.

Principii ale tratamentului chirurgical la pacientul cu miopie


12 - Ortokeratologia în practica clinică a optometristului. 1 0,5 0,5
Avantaje și dezavantaje.
Prescripția lentilelor sferice și cilindrice în activitatea
13 profesională. Modele de prescriere a lentilelor sferice si 1 0,5 0,5
sfero-cilindrice.
Presbiopia: difiniție, metode de corecție. Evaluarea
Presbiopiei la pacienții cu diverse erori de refracţie.
14 Corectitudinea evaluării intervalului de vedere pentru 1 0,5 0,5
aproape, diferenţa dintre un adaos pentru aproape şi o reţetă
pentru aproape.
Ochelarii dea-gata. Avantaje și dezavantaje. Principiile
15 1 0,5 0,5
prescrierii ochelarilor dea-gata în practica optometristului.
Diferența dintre ochelarii confecționați și cei dea-gata.
16 Riscuri și consecințe clinice pentru pacienți. 1 0,5 0,5

Abordări ale refracţiei obiective automate. Discul Scheiner.


17 Principii de optometru / refractometru, autorefractometru. 1 0,5 0,5
Utilizare clinică .
Interpretarea rezultatelor autorefractometriei în practica
18 clinică. Avantajele şi dezavantajele refracţiei obiective. 1 0,5 0,5

Importanța testului +1 în practica clinică. Rolul controlului


acomodației în timpul refracţiei la diverși subiecți cu
19 1 0,5 0,5
patologie oculară.

Controlul acomodației în testarea refracției la copii. Aspecte


20 clinice în optometria clinică avansată. 1 0,5 0,5

Sindromul „ochiului roșu”. Cauzele urgente și non-urgente.


21 Principii de diagnostic diferențial și metode de management 1 0,5 0,5
al pacientului.
Sindromul „ochiului uscat”. Mecanismele și cauzele
22 instalării. Evaluarea filmului lacrimal și testarea secreției 1 0,5 0,5
lacrimale. Testul Schirmer. Metodele de tratament.
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ Redacția: 09
PENTRU STUDII SUPERIOARE DE Data: 08.09.2021
MASTER DE PROFESIONALIZARE Pag. 6/9

Nr. Numărul de ore


ТЕМА Prele- Lucrări Lucru
d/o geri practice individual
Indicații si contraindicații pentru lentilele de contact.
23 Hipoxia suprafeței oculare la pacienții cu lentile de contact. 1 0,5 0,5
Ochiul uscat la pacienții cu lentile de contact.
Nistagmus infantil/ congenital. Metodele de reabilitare ale
vederii slabe la copii. Aspecte clinice în optometria clinică
24 1 0,5 0,5
avansată.

Strabismul.Ambliopia. Tehnici de diagnostic în ambliopie și


strabism. Avantaje și dezavantaje ale aplicării testului
25 1 0,5 0,5
sensibilității cooperării binoculare în practica clinică.

Rolul biomicroscopiei fundului de ochi în vicii de


refracție(miopie, hipermetropie, astigmatism) în practica
26 1 0,5 0,5
clinică.

Rolul croscilindrului în activitatea clinică a optometristului.


27 Screeningul astigmatismului. 1 0,5 0,5

Indicațiile și contraindicațiile medicației oftalmice în practica


clinică. Interacțiunea medicamentelor pentru examinare și cele
28 1 0,5 0,5
pentru tratament.

Conduita clinică în depistarea pacienților cu tumori oculare


29 benigne și maligne. 1 0,5 0,5

Masuri de conduită ale optometristului în îngrijirea pacientului


30 1 0,5 0,5
cu patologie oculară. Urgențe oftalmologice.
Total 30 15 15

V. MANOPERE PRACTICE ACHIZIȚIONATE LA FINE1LE


DISCIPLINEI 1
Manoperele practice esențiale obligatorii sunt:
1.Principii ale determinării astigmatismului cu croscilindrul.
2.Prescrierea ochelarilor pentru pacientul cu astigmatism.
3.Prescrierea lentilelor de contact în vicii de refracție.
4.Folosirea sistemelor Snellen și LogMar pentru înregistrarea valorilor acuității vizuale.
5. Testarea acuității vizuale la copii.

(Pentru disciplinele de specialitate compartiment obligatoriu, pentru disciplinele


fundamentale – după caz)

Nota: Vor fi listate manoperele practice esențiale caracteristice disciplinei, obligatorii de a fi


CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ Redacția: 09
PENTRU STUDII SUPERIOARE DE Data: 08.09.2021
MASTER DE PROFESIONALIZARE Pag. 7/9

achiziționate de fiecare student pe parcursul modulului. Acestea vor servi drept bază
pentru etapa evaluării deprinderilor practice și vor constitui portofoliul acestora per
program de studii.

VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUT


Obiective Unități de conținut

Tema (capitolul) 1.
1
2
3
Tema (capitolul) 2.
 să definească
 să cunoască
 sa demonstreze
 să aplice
 să integreze ….
Tema (capitolul) 3.

Tema (capitolul) ...

VII. COMPETENŢE PROFESIONALE (SPECIFICE) (CP) ȘI


TRANSVERSALE (CT) ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU
Competențe profesionale (CP)
CP1. Text
CP2. Text
Etc. Text
Competențe transversale (ct)
CT1. Text
CT2. Text
Etc. Text
Finalități de studiu
La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
 text;
 text

Notă. Finalităţile disciplinei (se deduc din competenţele profesionale şi valenţele formative ale
conţinutului informaţional al disciplinei).

VIII. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI


CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ Redacția: 09
PENTRU STUDII SUPERIOARE DE Data: 08.09.2021
MASTER DE PROFESIONALIZARE Pag. 8/9

Notă. Acest compartiment va fi descris în detaliu reieșind de numărul mare de ore


pentru lucru individual comparatviv cu orele pentru contac direct (trebuie să contribuie
la achiziționarea competenţelelor profesionale şi și finalitățile de studiu).

Nr Produsul Termen de
Strategii de realizare Criterii de evaluare
. preconizat realizare
1.
2.
3.

IX. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE


 Metode de predare și învățare utilizate
Text
 Strategii/tehnologii didactice aplicate (specifice disciplinei)
Text
 Metode de evaluare (inclusiv cu indicarea modalității de calcul a notei finale)
Curentă: text
Finală: text

Modalitatea de rotunjire a notelor la etapele de evaluare


Grila notelor intermediare (media anuală, Sistemul de notare Echivalent
notele de la etapele examenului) național ECTS
1,00-3,00 2 F
3,01-4,99 4 FX
5,00 5
5,01-5,50 5,5 E
5,51-6,0 6
6,01-6,50 6,5
D
6,51-7,00 7
7,01-7,50 7,5
C
7,51-8,00 8
8,01-8,50 8,5
B
8,51-9,00 9
9,01-9,50 9,5
A
9,51-10,0 10
Nota medie anuală și notele tuturor etapelor de examinare finală (asistate la calculator, testare,
răspuns oral) - toate vor fi exprimate în numere conform scalei de notare (conform tabelului), iar
nota finală obținută va fi exprimată în număr cu două zecimale, care va fi trecută în carnetul de
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ Redacția: 09
PENTRU STUDII SUPERIOARE DE Data: 08.09.2021
MASTER DE PROFESIONALIZARE Pag. 9/9

note.

Notă: Neprezentarea la examen fără motive întemeiate se înregistrează ca “absent” și se


echivalează cu calificativul 0 (zero). Studentul are dreptul la 2 susțineri repetate ale
examenului nepromovat.

X. BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ:
A. Obligatorie:
1.
2.

B. Suplimentară
1.
2.

S-ar putea să vă placă și