Familia Mea

9
FAMILIA MEA SI ALTE ANIMALE
GERALD DURRELL
Mamei mele
CUVÎNT ÎN APĂRARE
„De ce uneori cred pînă și șase lucruri imposibile înainte de micul dejun ?“
REGINA ALBA, Alice prin oglindă
Aceasta este povestea celor cinci ani pe care eu și familia mea i-am
petrecut pe insula greacă Corfu. Am intenționat la început să fac o
relatare ușor nostalgică a istoriei naturale de pe această insulă, dar am
comis greșeala gravă să-mi introduc familia în primele pagini ale cărții.
De îndată ce s-a văzut pe hîrtie, s-a apucat să se instaleze și să invite
musa iri cu care să împartă capitolele. Numai cu mare greutate și cu
nenumărate șiretlicuri am reușit să rețin cîteva pagini ici și colo pe care
să le dedic exclusiv animalelor.
în paginile care urmează am încercat să schițez un portret exact și

nedeformat al familiei mele ; membrii ei apar așa cum îi vedeam eu.
Pentru a explica cîteva dintre apucăturile lor mai curioase simt că este
necesar să vă informez că, pe vremea cînd locuiam în Corfu, întreaga
familie era încă tînără : Larry, cel mai în vîrstă, avea douăzeci și trei de
ani; Leslie, nouăsprezece ; Margo, optsprezece ; în timp ce eu, cel mai mic,
eram la vîrsta fragedă și impresionabilă de zece ani. N-am fost nicicînd
prea siguri de vîrsta mamei mele, pentru simplul motiv că niciodată nu și-
a putut aminti data nașterii. Tot ce pot spune este că era destul de în
vîrstă ca să aibă patru copii. Mama insistă să vă informez și că era
văduvă, deoarece, așa cum a remarcat ea cu multă perspicacitate, nu poți
ști niciodată ce-și închipuie lumea.
Pentru a comprima cinci ani de întîmplări, observații și trai fericit într-o

carte ceva mai scurtă decît Enciclopedia Britanică , am fost silit să
restrîng, să tai și să altoiesc într-atîta, incit n-a mai rămas decît pifțin din
continuitatea originală a evenimentelor. De asemenea am fost forțat să
las pe dinafară multe întâmplări și personaje pe care mi-ar i plăcut să le
descriu.
Mă îndoiesc că aș i scris cele ce urmează fără ajutorul și entuziasmul

următoarelor persoane. Menționez acest lucru ca vina să cadă pe cine
trebuie.
Deci mulțumirile și recunoștința mea :
Doctorului Teodor Stefanides. Cu generozitatea care îl caracterizează mi-

a îngăduit să folosesc material din lucrarea sa nepublicată despre Corfu
și mi-a furnizat un număr de calambururi teribile, dintre care am folosit
cîteva.
Familiei mele. La urma urmei, ea este cea care în mod inconștient mi-a
pus la dispoziție o bună parte din material și m-a ajutat în mod
considerabil, în timp ce scriam cartea, certîndu-se violent și căzînd
rareori de acord în privința oricărui incident despre care le-am cerut
părerea.
Soției mele care mi-a făcut bucuria să rîdă în hohote citindu-mi

manuscrisul, ca apoi să mă informeze că ceea ce a amuzat-o a fost
ortogra ia mea.
Secretarei mele Sophie, responsabilă cu introducerea virgulelor și cu

radierea nemiloasă a in initivului cu adverb intercalat.
Aș vrea să aduc un omagiu special mamei mele căreia îi este dedicată

această carte. Ca un Noe blînd, entuziast și înțelegător, și-a pilotat cu
multă dibăcie corabia încărcată cu progenituri bizare pe mările
furtunoase ale vieții, amenințată mereu de posibilitatea unei răscoale,
înconjurată tot timpul de pericolul de a se înnămoli prin depășirea
contului din bancă și prin extravaganță, ne iind niciodată sigură că
echipajul îi va aproba manevrele, dar neîndoindu-se că ea va i învinuită
de cîte ori ceva nu iese bine. Faptul că a supraviețuit călătoriei este un
miracol, dar este cert că a supraviețuit, ba chiar cu mintea mai mult sau
mai puțin întreagă. Așa cum pe drept cuvînt subliniază fratele meu Larry,
putem i mîndri de felul cum am crescut-o, căci ne face cinste. Faptul că a
atins acea fericită nirvană în care nu te mai sperie și nu te mai miră
nimic poate i exempli icat prin cele întîm-plate nu demult, la un s îrșit de
săptămînă, cînd, a lîn-du-se singura în casă, s-a trezit că i s-au adus o
serie de lăzi conținînd doi pelicani, un ibis roșu, un vultur și opt maimuțe.
Un muritor mai slab de înger, la asemenea întâmplare neprevăzută, și-ar
i pierdut irea, dar mama, nu. Luni dimineață am găsit-o în garaj,
fugărită jur-îm-prejur de un pelican furios pe care încerca să-l hrănească
cu surdinele dintr-o conservă.
— Îmi pare bine că ai venit, dragă, spuse gî îind mama, cu pelicanul ăsta
o scoți cam greu la capăt.
Cînd am întrebat-o cum de a ș tiut că animalele îmi aparțin, a răspuns :
— Cum să nu știu că sînt ale tale, dragă ? Cine altul mi-ar i putut trimite
mie pelicani ?
Ceea ce demonstrează că cel puțin pe un membru al familiei îl cunoaște

bine.
în cele din urmă țin să subliniez că toate anecdotele despre insulă și

despre locuitorii ei sînt absolut adevărate. A călători în Cor ie era ca și
cum ai i trăit într-una dintre cele mai viu colorate și mai comice opere
bufe. Toată atmosfera și farmecul locului au fost, cred eu, rezumate
perfect într-o hartă maritimă pe care o avem, unde insula și linia de
coastă alăturată sînt prezentate cu multe amănunte. La s îrșit se a lă o
mică adnotare, și anume :
Atenție ! Balizele care indică bancurile de nisip iind adesea deplasate,
marinarii sı̂nt avertizați să navigheze cu prudență ı̂n lungul acestei
coaste.
P I
„Există fără îndoială o plăcere în nebunie, pe care doar nebunii o cunosc. “
DRYDEN, Călugărul spaniol
MIGRAȚIA
Luna iulie fu stinsă asemeni unei lumină ri de vı̂ntul muș că tor care
anunța un cer plumburiu de august. Că dea o burniță tă ioasă ș i
ı̂nțepă toare ce se ı̂nvolbura ı̂n straturi opace ș i cenuș ii cı̂nd o su la
vı̂ntul. ı̂n lungul coastei din Bournemouth, cabanele de pe plajă
ı̂ntorceau fețe goale de lemn spre marea cenuș iu-verzuie, ı̂nlă nțuită de
spuma care să rea neră bdă toare pe digul de ciment al țărmului.
Pescă ruș ii fuseseră rostogoliți spre interiorul oraș ului ș i acum pluteau,
cu aripile ı̂ncordate, peste acoperiș uri ș i se tı̂nguiau jalnic. Era o vreme
parcă anume calculată să pună la ı̂ncercare ră bdarea tuturor.
Luată ı̂n grup, familia mea nu oferea o priveliș te prea atră gă toare ı̂n
după -amiaza aceea, că ci vremea adusese cu ea sortimentul obiș nuit de
boli spre care eram pre-dispuș i. Mie, care stă team pe duș umea,
etichetı̂ndu-mi colecția de scoici, ı̂mi adusese un guturai, vă rsı̂ndu-mi-1
ı̂n craniu ca pe un ciment, astfel că eram silit să respir hı̂rı̂it cu gura
deschisă . Fratelui meu Leslie, ghemuit posac ș i mohorı̂t lı̂ngă foc, ı̂i
in lamase interiorul urechilor, fă cı̂ndu-le să sı̂ngereze uș or dar
persistent. Pe sora mea Margo, o ı̂mpestrițase cu o nouă erupție de
acnee pe o față deja pă tată ca un vă l roș u. Mama se alesese cu o ră ceală
zdravă nă ș i debordantă , asezonată cu un acces de reumatism. Doar
fratele meu mai mare, Larry, ră mă sese neatins, dar ı̂i era de ajuns faptul
că -1 iritau metehnele noastre.
Larry a fost, bineı̂nțeles, cel care a fă cut ı̂nceputul. Noi, ceilalți, eram
prea apatici ca să ne mai preocupe ș i altceva ı̂n afara propriilor boli. Dar
Larry fusese desemnat de providență să treacă prin viață ca o rachetă
mică ș i blondă care face să explodeze idei ı̂n mintea altor oameni, ca
apoi el să se ı̂ncolă cească onctuos ca o pisică ș i să refuze să se lase
ı̂nvinuit pentru urmă ri. Enervarea lui sporea odată cu ı̂naintarea după -
amiezii. ı̂n cele din urmă , privind mı̂nios ı̂n jurul camerei, se hotă rı̂ să o
atace pe mama, ca iind cauza evidentă a tuturor relelor.
— De ce ı̂ndură m climatul ă sta blestemat ? ı̂ntrebă brusc, fă cı̂nd un gest

spre fereastra schimonosită de ploaie. Priveș te, ș i dacă -i vorba aș a,
priveș te-ne ș i pe noi: Margo um lată ca o plă cintă rumenită ... Leslie
ră tă cind prin casă cu cı̂te paisprezece stı̂njeni de vată ı̂n iecare ureche...
Gerry scoțın ̂ d niș te sunete de parcă s-ar i nă scut cu gură de lup... Ș i,
uită -te la tine : pe zi ce trece ară ți mai ramolită ș i cazi pradă vedeniilor.
Mama privi pe deasupra unei că rți voluminoase intitulată Rețete ușoare
din Rajputana.
— Nu-i adevă rat ! Nu ară t aș a ! spuse ea indignată .
— Ba da, insistă Larry. Ai ı̂nceput să ară ți ca o spă lă toreasă irlandeză ...
Iar familia ta seamă nă cu o serie de ilustrații pentru o enciclopedie
medicală .
Mama, negă sind nici un ră spuns zdrobitor, se mulțumi să -1 fulgere cu
privirea ı̂nainte de a se retrage din nou ı̂n dosul că rții.
— Ceea ce ne trebuie este soarele, continuă Larry. Nu eș ti de acord, Les

?... Les !... Les !
Leslie extrase o mare cantitate de vată dintr-o ureche.
— Ce-ai spus ? ı̂ntrebă el.
— Iată unde am ajuns, ripostă Larry, ı̂ntorcı̂ndu-se triumfă tor spre

mama. A purta o conversație cu el a devenit o operație serioasă . Te
ı̂ntreb dacă se poate ı̂ndura o asemenea situație. Unul dintre frați nu te
aude cı̂nd vorbeș ti, iar celă lalt nu poate i ı̂nțeles. Cred că a venit
momentul să luă m mă suri. Nu se poate aș tepta de la mine să creez o
proză nemuritoare ı̂ntr-o atmosferă de deprimare cu miros de eucalipt.
— Da, dragă , spuse mama vag.
— Ceea ce ne lipseș te, continuă Larry reluı̂ndu-ș i ritmul obiș nuit, este
soarele... o țară ı̂n care să putem crește.
— Da, dragă , ar i foarte plă cut, consimți mama, fă ră să asculte prea
bine.
— Am primit azi-dimineață o scrisoare de la George. Spune că insula

Corfu e minunată . De ce nu ne facem bagajele să plecă m ı̂n Grecia ?
— Foarte bine, dragă , dacă -ți face plă cere, spuse mama neatentă .
Cı̂nd era vorba de Larry avea de obicei grijă să nu-ș i ia angajamente.
— Cı̂nd ? ı̂ntrebă Larry, destul de surprins de această consimțire.
Mama, dı̂ndu-ș i seama că a comis o greș eală de tactică , lă să jos cu grijă
Rețetele ușoare din Rajputana.
— De, cred că ar i o idee bună să te duci tu ı̂ntı̂i să pregă teș ti terenul.
Poți apoi să ne scrii ș i să ne spui dacă -i bine, ca să te urmă m ș i noi,
propuse ea ș iret.
Larry ı̂i aruncă o privire ucigă toare.
— Tot așa ai spus ș i cı̂nd am propus să mergem ı̂n Spania, ı̂i aminti el, ș i
am stat două luni nesfı̂rș ite la Sevilla, aș teptı̂nd să veniți ș i voi, iar tu,
ı̂ntre timp, n-ai fă cut decı̂t să -mi trimiți scrisori voluminoase despre
canalizare ș i apă potabilă , de parcă aș i fost angajat la primă rie sau aș a
ceva. Nu, dacă mergem ı̂n Grecia, mergem cu toții deodată .
— Ză u că tu exagerezi, Larry, se tı̂ngui mama. ı̂n orice caz, nu pot pleca
aș a. Trebuie să aranjez ceva ı̂n legă tură cu casa.
— Să aranjezi ! Ce să aranjezi, pentru numele lui Dumnezeu ? Vinde-o I
— Nu pot face una ca asta, ră spunse mama indignată .
— De ce nu poți ?
— Doar abia am cumpă rat-o.
— ı̂n cazul acesta, vinde-o cı̂t mai e-n picioare.
— Nu i ridicol, dragă , ripostă mania cu hotă rı̂re. Nici nu poate i vorba

de aș a ceva. Ar i curată nebunie.
Am vı̂ndut deci casa ș i am fugit de tristețea verii englezeș ti ca un cı̂rd de

rı̂ndunele migratoare.
Noi toți că lă toream cu bagaj puțin, neluı̂nd decı̂t ce consideram strict
esențial existenței. Cı̂nd am deschis bagajele pentru inspecția vamală ,
conținutul geamantanelor noastre indica exact caracterul ș i pasiunile
iecă ruia. Astfel, bagajul lui Margo consta dintr-o mulțime de veș minte
diafane, trei că rți despre slă bit ș i un regiment de sticluțe, conținı̂nd
iecare un elixir garantat pentru vindecarea acneei. Cufă rul lui Leslie
conținea cı̂teva pulovere cu gulerul ı̂ntors, o pereche de pantaloni
ı̂nfă ș urați ı̂n jurul a două revolvere, un pistol pneumatic, o carte
intitulată Fii propriul tău armurier ș i o sticlă mare din care picura ulei.
Larry era ı̂nsoțit de două lă zi cu că rți ș i o servietă ı̂n care ı̂și pusese
hainele. Bagajul mamei era judicios ı̂mpă rțit ı̂ntre haine ș i diverse că rți
de bucate ș i de gră dină rit. Eu ı̂mi luasem numai acele articole pe care le
consideram necesare să ı̂ndulcească plictiseala unei lungi că lă torii :
patru că rți de ș tiințe naturale, o plasă de prins luturi, un cı̂ine ș i un
borcan plin cu omizi, toate ı̂n pericol iminent de a deveni crisalide. Ș i
astfel, perfect echipați, după pă rerea noastră , am pă ră sit țărmurile reci
ș i umede ale Angliei.
Franța, melancolică ș i spă lată de ploaie, Elveția ca un tort de Cră ciun,
Italia, exuberantă , zgomotoasă ș i ră u mirositoare, pe toate le-am lă sat ı̂n
urmă , pă strı̂nd amintiri confuze. Micul vapor se desprinse palpitı̂nd de
că lcı̂iul Italiei ș i pe cı̂nd dormeam ı̂n cabinele cu aer ı̂nchis, undeva, pe
ı̂ntinderea de ape lustruite de lună , am trecut peste linia invizibilă ș i am
intrat ı̂n lumea stră lucitoare ca o oglindă a Greciei. ı̂ncetiș or,
sentimentul acestei schimbă ri s-a strecurat ı̂n noi ș i drept urmare ne-
am trezit ı̂n zori ș i am ieș it plini de neră bdare pe covertă .
Marea ridica muș chi netezi ș i albaș tri de valuri, miș -cı̂ndu-se ı̂n lumina
zorilor, iar spuma din siaj se rotea lin ı̂n urma noastră , ca o coadă de
pă un alb, sclipind cu bă ș icuțe. Cerul era palid ș i pă tat cu galben la
orizontul dinspre ră să rit. ı̂n fața noastră se ı̂ntindea o pată cafenie de
pă mı̂nt, cuibă rită ı̂n ceață, cu un volan de spumă la bază . Era Corfu. Ne-
am ı̂ncordat privirea să ne dă m seama de forma exactă a munților, să
descoperim vă ile, vı̂rfurile, de ileurile, dar degeaba, nu se ză rea decı̂t o
siluetă . Apoi soarele trecu deasupra orizontului ș i cerul deveni dintr-o
dată de un albastru satinat ș i smă lțuit, ca un ochi de gaiță. Curbele
nesfı̂rș ite ș i meticuloase ale mă rii se ı̂n lă că rară pentru o clipă , ca să se
schimbe apoi ı̂ntr-un purpuriu regal, stropit cu verde. Ceața se ridică ı̂n
panglici repezi ș i uș oare ș i ı̂n fața noastră apă ru insula, cu munți ce
dormeau parcă sub un cearș af brun, mototolit, ale că rui falduri erau
pă tate de verdele crı̂n-gurilor de mă slini. ı̂n lungul țărmurilor se
arcuiau plaje albe ca niș te colți de elefant, ală turi de cetă ți de stı̂ncă
stră lucitoare, unele aurii, altele roș ii sau albe. Am ocolit capul nordic,
un umă r neted de stı̂ncă ruginie curbată ı̂ntr-o serie de vă gă uni
gigantice. Valuri negre ridicau siajul navei noastre ș i-1 purtau uș or
că tre ele, ca apoi, chiar la gura lor, să se spargă , ș ıŝ ı̂ind ı̂nsetat printre
stı̂nci. Ocolind capul, am lă sat ı̂n urmă munții ș i acum insula cobora lin,
pă tată de irizarea argintie ș i verde a mă slinilor, avı̂nd ici ș i colo cı̂te un
deget amenințător de chiparos negru, ı̂ndreptat spre cer. Apa puțin
adı̂ncă din golfuri era albastră ca un luture ș i peste zgomotul fă cut de
motorul navei puteam auzi, ră sunı̂nd uș or dinspre țărm, ca un cor de
voci mă runte, strigă tele ascuțite ș i triumfă toare ale greierilor.
INSULA NEBĂNUITĂ
Ne-am croit cu greu drum prin zgomotul ș i confuzia din baraca vă mii
spre soarele stră lucitor de pe chei. ı̂n jurul nostru oraș ul se ridica
abrupt ; rı̂nduri de case multicolore, ı̂ngră mă dite la ı̂ntı̂mplare, ferestre,
cu obloane verzi deschise ca aripile a sute de luturi. ı̂n spatele nostru
se ı̂ntindea golful, neted ca un platou, picotind ı̂ntr-un albastru
incredibil.
Larry, mergı̂nd repede, cu capul ı̂nclinat pe spate ș i cu o expresie atı̂t de

regal disprețuitoare pe față ı̂ncı̂t nu-i mai observai statura miniaturală ,
nu scă pa din ochi hamalii care se ră zboiau cu bagajele. In urma lui
pă ș ea Les-lie, scund, ı̂ndesat, cu un aer de beligeranță potolită , apoi
Margo, tı̂rı̂nd ı̂n urmă iarzi de muselină ș i de parfum. Mama, ară tı̂nd ca
un mic misionar hă rțuit, prins ı̂n plină ră zmeriță, fu tı̂rı̂tă fă ră voia ei
spre cel mai apropiat stı̂lp de felinar de un Roger exuberant. Se vă zu
silită să stea acolo, privind ı̂n gol, ı̂n timp ce el se uș ura de emoțiile
reținute care se acumulaseră . Larry alese două tră suri atı̂t de
hodorogite ı̂ncı̂t aveau ceva mă reț , puse bagajul ı̂ntr-una ș i el se instală
ı̂n cealaltă . Privi apoi enervat ı̂mprejur.
— Ș i acum, ı̂ntrebă el, ce mai aș teptă m ?
— O aș teptă m pe mama, explică Leslie. Roger a gă sit un stı̂lp de felinar.
— Doamne s inte ! exclamă Larry, apoi se ridică ı̂n picioare ı̂n tră sură ș i
ră cni : Hai, mamă , vino ! Cı̂inele poate să mai aș tepte.
— Vin acum, dragă , ră spunse mama calm, neținı̂nd seama de adevă r,
că ci Roger nu dă dea semne că ar vrea să plece de lı̂ngă stı̂lp.
— Cı̂inele acesta a fost o adevă rată pacoste tot timpul că lă toriei, spuse
Larry.
— Nu i aș a neră bdă tor, ripostă Margo indignată , â inele nu are nici o
vină ... ș i oricum, la Napoli a trebuit >ă te aș teptă m pe tine o oră .
— Aveam stomacul deranjat, explică Larry rece.
— Ei da, probabil că ș i stomacul lui e deranjat, spuse Margo

triumfă toare. E totuna, ș ase pentru unu, o duzină pentru celă lalt.
— Vrei să spui jumă tate de duzină pentru celă lalt.
— Ce vreau, ce nu vreau, e acelaș i lucru.
ı̂n momentul acela a venit ș i mama, cu pă rul puțin ı̂n dezordine, iar noi
a trebuit să ne concentră m atenția asupra sarcinii de a-1 bă ga pe Roger
ı̂n tră sură . Cum nu mai fusese niciodată ı̂ntr-un asemenea vehicul, ı̂l
trata cu suspiciune. ı̂n cele din urmă , am fost nevoiți să -1 luă m pe sus ș i,
ı̂n timp ce el lă tra ı̂nnebunit, să -i facem vı̂nt ı̂nă untru, ca apoi să ne
aruncă m cu respirația tă iată asupra lui ș i să -1 ținem pe loc. Calul,
speriat de aceste manevre, porni ı̂ntr-un trap anevoios ș i noi o sfı̂rș iră m
toți gră madă pe podeaua tră surii, cu Roger care gemea dedesubt.
— Ce mai apariție, constată Larry cu amă ră ciune. Am sperat să dă m
impresia de maiestate binevoitoare ș i iată ce se ı̂ntı̂mplă ... intră m ı̂n
oraș ca o trupă de saltimbanci medievali.
— N-o ține aș a întruna, dragă , ı̂ncercă mama să -1 potolească . Ajungem
ı̂ndată la hotel.
Ș i astfel tră sura noastră ı̂și deschise drum spre oraș , bă lă bă nindu-se ș i
zdră ngă nind, ı̂n timp ce noi, stı̂nd pe banchetele acoperite cu roshar,
ı̂ncercam să dă m impresia de maiestate binevoitoare, cum ne pretindea
Larry. Roger, strı̂ns ı̂n ı̂ncleș tarea puternică a lui Leslie, stă tea cu capul
atı̂rnat ı̂n afara vehiculului, rotindu-ș i ochii gata parcă să -ș i dea duhul.
Am trecut apoi huruind pe lı̂ngă o ulicioară pe care patru javre stă teau
tolă nite la soare. Roger se ı̂ncordă , ı̂i privi furios ș i dă du drumul unui
torent de lă tră turi groase. Javrele, ca electrizate, deveniră imediat active
ș i ı̂ncepură să gonească după tră sură , hă mă ind zgomotos. Poza noastră
fu iremediabil zdruncinată , că ci era nevoie de două persoane să -1
frı̂neze pe Roger ce pă rea turbat, ı̂n timp ce toți ceilalți, aplecați ı̂n afara
tră surii, fă ceau gesturi amenințătoare, cu reviste ș i că rți, spre haita care
ne urmă rea. Singurul rezultat era că -i stı̂rneam ș i mai tare ș i la iecare
stră duță pe lı̂ngă care treceam numă rul lor creș tea, astfel ı̂ncı̂t ı̂n
momentul ı̂n care am ı̂nceput să coborı̂m strada principală a oraș ului
erau vreo două zeci ș i patru de cı̂ini care se aruncau spre roțile tră surii,
ı̂nnebuniți aproape de furie.
— De ce nu face cineva ceva ? ı̂ntrebă Larry, ridicı̂n-du-ș i vocea ca să

depă ș ească vacarmul. E ca o scenă din Coliba unchiului Tom.
— De ce nu faci tu ceva, ı̂n loc să tot bodogă neș ti, se ră sti Leslie, care
era ı̂ncleș tat ı̂n luptă cu Roger.
Larry se ridică imediat ı̂n picioare, smulse biciul din mı̂na birjarului
uluit, lovi cu putere spre haita de cı̂ini, nu-i nimeri ș i-1 atinse pe Leslie
la ceafă .
— De-a ce naiba-ți ı̂nchipui că te joci ? mirii Leslie, ră sucind spre Larry
o față stacojie ș i furioasă .
— Accident, explică Larry aerian. Mi-am pierdut antrenamentul. E atı̂ta

timp de cı̂nd n-am mai folosit un bici.
— Mai bine vezi ce dracu faci, strigă Leslie pus pe harță.
— Ei, lasă , dragă , a fost un accident, ı̂l ı̂mbuna mama. Larry mai biciui o
dată cı̂inii ș i doborı̂ pă lă ria mamei. — Tu eș ti o pacoste mai mare decı̂t
cı̂inii, constată Margo.
— Fii atent, dragă , ı̂l rugă mama ridicı̂ndu-ș i pă lă ria. Ai putea lovi pe
cineva. ı̂n locul tă u aș lă sa biciul jos.
ı̂n clipa aceea tră sura se opri, cu un hı̂rı̂it, ı̂n fața unei uș i deasupra
că reia atı̂rna o irmă pe care scria Pensiune Elvețiană. Cı̂inii, convinș i că
ı̂n sfı̂rș it vor reuș i să ı̂nhațe potaia neagră ș i efeminată care se plimba
cu tră sura, ne ı̂nconjurară , plini de speranțe, ı̂n grup compact. Uș a
hotelului se deschise ș i un portar bă trı̂n, cu favoriți, ı̂și fă cu apariția ș i
privi sticlos spre harababura de pe stradă . Necesitatea de a-1 scoate pe
Roger din tră sură ș i a-1 bă ga ı̂n hotel ridica probleme considerabile.
Fiind un cı̂ine greu, ı̂ntreaga familie trebuia să -ș i unească forțele ca să -1
ridice, să -1 care ș i să -1 stă pı̂nească . Larry uitase ı̂ntre timp de poza
maiestuoasă ș i ı̂ncepuse să se amuze. Să rea ș i țopă ia pe trotuar, croind
cu biciul o că rare printre cı̂ini, pe unde Leslie, Margo, mama ș i cu mine
că ram gră biți un Roger care se lupta ș i mı̂rı̂ia. Intrară m clă tinı̂ndu-ne ı̂n
hol ș i portarul trı̂nti uș a dinspre stradă ș i se sprijini cu spatele de ea, cu
mustața tremu-rı̂ndu-i. Directorul pensiunii ı̂naintă spre noi, mă surı̂n-
du-ne cu o privire neı̂ncreză toare ș i curioasă . Mama, cu pă lă ria sucită ș i
strı̂ngı̂nd ı̂ntr-o mı̂nă borcanul meu cu omizi, ı̂ncepu să -i vorbească .
— Numele nostru este Durrell, spuse zı̂mbind dulce, de parcă modul ı̂n
care ne fă cusem intrarea ar i fost cel mai normal din lume. Sper că ați
rezervat niș te camere pentru noi.
— Da, doamnă , spuse directorul, ferindu-se de Roger care tot mai

mı̂rı̂ia. Sı̂nt la etajul ı̂ntı̂i. Patru camere ș i un balcon.
— Foarte bine, se bucură mama. ı̂n cazul acesta aș propune să urcă m
imediat ș i să ne odihnim puțin ı̂nainte de a lua prı̂nzul.
Ș i cu o considerabilă grație maiestuoasă , ı̂și conduse familia la etaj.
Am coborı̂t ceva mai tı̂rziu la masă , ı̂ntr-o cameră mare ș i ı̂ntunecoasă ,

plină de ghivece cu palmieri pră fuiți ș i de sculpturi distorsionate. Ne
servea portarul cu favoriți care devenise chelner-ș ef ı̂mbră cı̂nd pur ș i
simplu un frac cu un plastron de celuloid care scı̂rțıî a ca o ı̂ntrunire de
greieri. Masa fu totuș i abundentă ș i bine gă tită ș i am mı̂ncat cu poftă . Pe
cı̂nd se servea cafeaua, Larry se lă să pe spă tarul scaunului cu un suspin.
— A fost o masă bunicică , admise el cu generozitate. Ce crezi despre

locul acesta, mamă ?
— De, mîncarea a fost bună , aprobă mama, refuzı̂nd să -ș i spună
pă rerea.
— Par oameni serviabili, continuă Larry. Directorul ı̂nsuș i mi-a ı̂mpins
patul mai aproape de fereastră .
— N-a fost prea serviabil cı̂nd i-am cerut hı̂rtie, se plı̂nse Leslie.
— Hı̂rtie ? se miră mama. La ce ı̂ți trebuie ție hı̂rtie ?
— Pentru toaletă ... ı̂nă untru n-am gă sit, explică Leslie.
— Ș ș șıı̂ t̂ , nu la masă , ș opti mama.
— E clar că nu ș tii unde să te uiți, spuse Margo cu voce limpede ș i
pă trunză toare. E o lă diță plină cu hı̂rtie lı̂ngă toaletă .
— Margo, dragă ! exclamă mama ı̂ngrozită .
— Ce s-a ı̂ntı̂mplat ? N-ați vă zut lă dița ?
Larri izbucni ı̂n hohote de rı̂s.
— Din cauza unui sistem cam excentric de canalizare, explică el amabil

lui Margo, lă dița e pusă acolo pentru... ı̂ı.̂ .. hı̂rtia folosită la sfı̂rș itul
comunică rii cu natura.
Fața lui Margo deveni stacojie ca urmare a unui amestec de jenă ș i

dezgust.
— Vrei să spui... vrei să spui... asta era ! O, doamne, cine ș tie ce boală
ı̂ngrozitoare am luat, se jeli ea ș i, izbucnind ı̂n lacrimi, fugi din
sufragerie.
— Foarte neigienic, spuse mama cu severitate. ı̂n afară de confuziile pe

care le poți face, aș crede că este ș i pericol de febră tifoidă .
— Confuzii nu s-ar face dacă lucrurile ar i bine organizate, remarcă

Leslie, revenind la doleanța inițială .
— Da, dragă , dar nu cred că e cazul să vorbim despre astea acum. Cel
mai bun lucru pe care ı̂l avem de fă cut este să gă sim o casă cı̂t mai
curı̂nd posibil, ı̂nainte să ne alegem toți cu cı̂te ceva.
Sus, Margo, ı̂ntr-o stare de seminuditate, ı̂și arunca pe corp mari

cantită ți de dezinfectant, iar mama petrecu o după -amiază extenuantă ,
silită iind s-o examineze la mici intervale ı̂n că utarea simptomelor
diverselor maladii de care Margo era sigură că s-a molipsit. Din
nefericire pentru liniș tea mamei, Pensiunea elvețiană era situată tocmai
pe drumul care ducea la cimitir. Stı̂nd ı̂n micul balcon care atı̂rna
deasupra stră zii, vedeam tre-cı̂nd pe sub noi o succesiune aparent
nesfı̂rș ită de ı̂n-mormı̂ntă ri. Locuitorii din Corfu credeau, se vede, că
partea cea mai bună a unei pierderi dureroase sı̂nt funera-riile, că ci
iecare pă rea mai ı̂mpodobită decı̂t precedenta. Tră suri decorate cu
iarzi de crep violet ș i negru, trase de cai acoperiți cu pene ș i baldachine,
ı̂ncı̂t te mirai că se mai pot miș ca. Ș ase sau ș apte astfel de tră suri, pur-
tı̂nd pe cei care jeleau ı̂n gura mare, precedau cadavrul. Acesta era
aș ezat ı̂ntr-un alt vehicul, asemă nă tor cu un car, ș i era tă inuit ı̂ntr-un
sicriu atı̂t de mare ș i de ı̂nzorzonat, ı̂ncı̂t ară ta mai degrabă ca o enormă
tortă de aniversare. Unele sicrie erau albe cu decorații violete, negre,
roș ii ș i albastre, altele de un negru sclipitor cu abundente decorații
complicat intercalate de iligran auriu ș i argintiu ș i minere lucitoare de
alamă . N-am vă zut niciodată ceva atı̂t de colorat ș i de atră gă tor. ı̂n felul
acesta, mi-am zis eu, se cade să mori, cu cai deghizați, hectare de lori ș i
o ceată de rude lovite de durere. Stă team atı̂rnat peste balustrada
balconului, urmă rind absorbit ș i fascinat cum se perindau sicriiele pe
dedesubt.
Odată cu trecerea a ı̂ncă unei ı̂nmormı̂ntă ri, cı̂nd ră sunetul bocetelor ș i
tropă itul copitelor se stingeau ı̂n depă rtare, mama dă du semne de
neliniș te crescı̂ndă .
Sı̂nt sigură că -i o epidemie, exclamă ı̂n cele din urmă , privind nervoasă
jos ı̂n stradă .
— Prostii, mamă . Nu te mai agita fă ră rost, zise Larry neatent.
— Dar, dragă , atı̂t de multe, e anormal.
— Nu-i nimic anormal ı̂n a muri... oamenii fac asta tot timpul.
— Da, dar nu mor ca muș tele decı̂t dacă ceva nu-i ı̂n regulă .
— Poate pun morții la pă strare ș i-i ı̂nmormı̂ntează pe toți gră madă ,
sugeră Leslie nesimțitor.
— Nu vorbi prostii, ı̂l mustră mama. Sı̂nt sigură că e ceva ı̂n legă tură cu
canalizarea. Asemenea aranjamente nu pot i să nă toase pentru
populație.
— O, doamne, exclamă Margo sumbru, ı̂n cazul acesta presupun că m-

am molipsit.
— Nu, nu, dragă . Nu are nici o legă tură , spuse mama vag. Ar putea i
ceva care nu se ia.
— Nu vă d cum poate exista o epidemie dacă nu-i ceva molipsitor,

remarcă ı̂n mod logic Leslie.
— ı̂n orice caz, spuse mama, refuzı̂nd să se lanseze ı̂n-tr-o discuție
medicală , cred că ar trebui să ne interesă m. N-ai putea telefona
autorită ților sanitare, Larry ?
— Probabil că nu există nici un fel de autorită ți sanitare aici, ı̂și dă du cu
pă rerea Larry, ș i chiar dacă există , mă ı̂ndoiesc că mi-ar spune mie
adevă rul.
— Ei, da, recunoscu mama, nu-i nimic de fă cut. Trebuie neapă rat să ne
mută m. Trebuie să plecă m din oraș . Să gă sim o casă la țară , imediat.
A doua zi dimineață am pornit la vı̂nă toare de case, ı̂ntovă ră ș iți de

domnul Beeler, ghidul hotelului. Era un omuleț gras, cu ochi speriați ș i
maxilare lucioase de transpirație. Fusese destul de vioi la plecare, dar
pe atunci nu ș tia ce-1 aș teaptă . Nimeni care nu a participat la o
vı̂nă toare de case cu mama n-ar i fost ı̂n stare să -ș i imagineze. Purtați
ı̂ntr-un nor de praf ı̂n jurul insulei, ı̂n timp ce domnul Beeler ne ară ta
vilă după vilă , ı̂ntr-o uluitoare varietate de mă rimi, culori ș i poziții,
mama continua să refuze, miș cı̂nd hotă rı̂tă din cap. După ce am vizitat
cea de a zecea ș i ultima casă de pe listă , la care mama mai clă tinase o
dată din cap, domnul Beeler se
aș eză frı̂nt pe trepte, ı̂și tampona fața cu batista ș i spuse :
— Madam Durrell, v-am ară tat toate vilele pe care le-am ș tiut. Nu v-a
plă cut nici una. Ce pretenții aveți ? Ce defect au vilele astea ?
Mama ı̂l privi uimită .
— Cum, n-ai observat ? Nici una nu are cameră de baie.
Domnul Beeler privi spre mama cu ochi bulbucați.
— Dar la ce vă trebuie baie ? se vă ită el sincer mı̂h-nit. Doar aveți
marea.
Ne-am reı̂ntors ı̂n tă cere la hotel.
A doua zi dimineață mama hotă rı̂ să ı̂nchiriem o maș ină ș i să plecă m la
vı̂nă toare de case singuri. Era convinsă că undeva pe insulă stă tea
ascunsă o vilă cu cameră de baie. Nu ı̂mpă rtă ș eam convingerea mamei,
astfel că grupul care se ı̂ndrepta spre ș irul de maș ini din piața
principală era cam enervat ș i pus pe harță. Ș oferii de taxi, observı̂nd
apariția noastră inocentă , să riră ı̂n pripă din interiorul maș inilor ș i se
ı̂nvă lmă ș iră ı̂n jurul nostru ca niș te vulturi, iecare stră duindu-se să țipe
mai tare decı̂t compatriotul să u. Vocile deveneau tot mai ră sună toare,
ochii le scă pă rau, se strı̂ngeau unii pe alții de brațe ș i scrı̂șneau din
dinți, ca apoi să pună mı̂na ș i pe noi, gata parcă să ne sfı̂șie ı̂n bucă ți. De
fapt nu era decı̂t cea mai blı̂ndă dintre cele mai blı̂nde neı̂nțelegeri, dar
cum nu eram obiș nuiți cu temperamentul grec, aveam impresia că viața
ne este ı̂n pericol.
— Nu poți face ceva, Larry ? scı̂nci mama desfă -cı̂ndu-se cu greu din
mı̂na unui ș ofer voinic.
— Spune-le că -i denunți la Consulatul Britanic, sugeră Larry, ridicı̂nd

vocea deasupra vacarmului.
— Nu vorbi prostii, continuă mama gı̂fı̂ind. Expli-că -le doar că nu

ı̂nțelegem.
Margo, afectată , ı̂nfruntă atacul.
— Noi englezi, zbieră ea spre ș oferii care gesticulau, nu ı̂nțelegem

greceș te.
— Dacă tipul ă sta mă mai ı̂mpinge, ı̂i cı̂rpesc un pumn ı̂ntre ochi, spuse
Leslie ı̂nroș indu-se.
— Stai liniș tit, dragă , gı̂fı̂i mama tot mai luptı̂ndu-se cu ș oferul care o
ı̂mpingea cu vigoare spre maș ina lui. Nu cred că au intenții rele.
ı̂n momentul acela toată lumea fu adusă la tă cere de o voce care bubui
pe deasupra gă lă giei, o voce adı̂ncă , puternică , vibrantă , acel gen de
voce pe care te aș tepți să o aibă un vulcan.
— Hei, urlă vocea, de țe nu estem țineva să vorbească pe limba voastră ?
Intorcı̂ndu-ne am vă zut un Dodge stră vechi, tras lingă trotuar ș i la vojan
un individ scund, cu trupul ca un poloboc, cu mı̂inile ca niș te ș unci ș i o
față mare, tă bă cită ș i ı̂ncruntată , ı̂ncununată de o ș apcă ı̂nclinată semeț
ı̂ntr-o parte. Deschise uș a maș inii, se să ltă pe trotuar ș i porni legă nat
spre noi. Se opri apoi, se ı̂ncruntă ș i mai ioros ș i ixă grupul tă cut de
ș oferi.
— Te-au supă rat ă ș tia cu țeva ? o ı̂ntrebă el pe mama.
— Nu, nu, minți mama. Ne-a fost doar greu să -i ı̂nțelegem.
— La voi trebuie țineva să vorbească pe limba voastră , repetă noul
venit. Ei sı̂nt potlogari, scuzați cuvı̂ntu... fură si pe mama lor. Aș teptați
un minut să -i aranzez eu.
Aruncă spre ș oferi un torent de cuvinte greceș ti care mai că -i culcară la
pă mı̂nt. Jigniți, gesticulı̂nd ı̂nfuriați, se lă sară mı̂nați ı̂napoi la taxiuri de
că tre tipul nemaipomenit care apă ruse. După un ultim ropot de
ı̂njură turi neaoș e, deloc plă cute, se ı̂ntoarse spre noi.
— Unde vreți să merdzem ? ne ı̂ntrebă aproape agresiv.
— N-ai putea să ne ajuți să că ută m o vilă ? ı̂ntrebă Larry.
— Sigur, tot țe vreți. Numai spuneți.
— Că ută m, spuse mama hotă rı̂tă , o vilă cu baie. Ș tii vreuna ?
Omul, ca un imens animal fantastic, ars de soare, cu sprı̂ncenele negre,

ı̂mbinate ı̂ntr-un nod de cugetare, că zu pe gı̂nduri.
— Bae, spuse el. De țe vreți bae ?
— Nici una dintre vilele pe care le-am vă zut pı̂nă acum nu avea baie.
— Aha, ș tiu o vilă cu bae, dar nu ș tiu dacă -i destul de mare pentru voi.
— Vrei, te rog, să ne duci să o vedem ? ı̂l ı̂ntrebă mama.
— Sigur. Urcați ı̂n maș ină .
Ne-am că țărat ı̂n maș ina spațioasă , iar ș oferul nostru, după ce ș i-a
ı̂nghesuit trupul voluminos ı̂n spatele volanului, a bă gat maș ina, cu un
zgomot infernal, ı̂n viteză ș i a pornit-o glonț , zburı̂nd pe stră zile
ı̂ntortocheate de la periferia oraș ului, cotind cı̂nd ı̂n stı̂nga, cı̂nd ı̂n
dreapta, printre mă gari ı̂mpovă rați, că ruțe, țărani ș i nenumă rați cı̂ini,
claxonı̂nd tot timpul ı̂n mod asurzitor, ı̂n acelaș i timp nu voia nici să
piardă ocazia de a sta de vorbă cu noi. De cı̂te ori spunea cı̂te ceva, ı̂și
ră sucea capul masiv să vadă cum reacționă m, iar maș ina se abă tea cı̂nd
ı̂ntr-o parte, cı̂nd ı̂ntr-alta a drumului, ca o rı̂ndunică cherchelită .
— Voi engledzi ? Ș tiam eu... La engledzi trebue totdeauna bae... Am si eu

bae acasă ... Mă numesc Spiros Hakiapulos... Ei ı̂mi dzic Spiro Americanu,
indcă am tră it ı̂n America... Da, opt ani la Sicago. Acolo am ı̂nvă țat asa
bine engledzeste... M-am dus să cı̂stig bani... După opt ani mi-am dzis,
Spiro, ai cı̂stigat destul... si m-am ı̂ntors ı̂n Greția... mi-am adus maș ină ...
țea mai bună din insulă ... nimeni nu are asa maș ină . Toți turiș tii
engledzi mă cunosc, toți mă caută ... Ș tiu că nu-i ı̂nș el... ı̂mi plac
engledzii... foarte buni oameni... dacă n-as i grec, dză u c-as vrea să iu
engledz.
Am gonit ı̂n lungul unui drum alb, acoperit de un strat gros de praf
mă tă sos care se ı̂nă lța ca un nor clocotitor ı̂n urma noastră . Un drum
mă rginit de peri țe-poș i ce formau un gard verde ca din plă ci sprijinite
dibaci unele de altele ș i stropite cu noduri de fructe stacojii. Treceam pe
lı̂ngă vii cu vița scundă , oprită din creș tere ș i dantelată cu frunze verzi,
pe lı̂ngă crı̂nguri de mă slini cu trunchiurile scorburoase care ı̂ndreptau
spre noi, din ı̂ntunericul propriei lor umbre, sute de fețe mirate, pe lı̂ngă
mă nunchiuri de stuf vă rgat ca zebra care ı̂și lutura frunzele ca pe o
mulțime de steaguri verzi. ı̂n cele din urmă , după ce am urcat ı̂n vı̂rful
unui deal, Spiro, apă -sı̂nd brusc pe frı̂ne, opri maș ina ı̂ntr-o negură de
praf.
— Am azuns, spuse el, ı̂ntinzı̂nd un deget ară tă tor butucă nos. Asta-i vila
cu bae, cum ați țerut.
Mama, care ținuse ochii ı̂nchiș i tot drumul, ı̂i deschise prudent ș i privi.
Spiro ară ta spre curba blı̂ndă a unei coline care se ridica clin marea
sclipitoare. Dealul ș i vă ile clin jurul ei erau acoperite cu mă slini ale
că ror frunze, ı̂n iorate de vı̂nt, luceau cu o sclipire ca de peș te. La
jumă tatea pantei, pă zită de un pı̂lc de chiparoș i ı̂nalți, stă tea cuibă rită
vila zmeurie, ca un fruct exotic ascuns ı̂n verdeață. Chiparoș ii se
legă nau uș or ı̂n vı̂nt, preocupați parcă să picteze cerul ı̂ntr-un albastru
ș i mai stră lucitor, ı̂n cinstea sosirii noastre.
VILA ZMEURIE
Vila era mică ș i pă trată ș i stă tea ı̂n mijlocul gră dinii cu un aer hotă rı̂t pe
fața ei roză . Obloanele, decolorate de soare pı̂nă la o nuanță delicată de
verde, erau cră pate ș i jupuite pe alocuri. Gră dina, ı̂nconjurată cu tu iș uri
ı̂nalte de fucsii, avea straturi de forme complicate geometrice, bordate
cu pietre netede, albe. Că ră rile acoperite cu prundiș alb, nu mai late
decı̂t un cap de greblă , ș erpuiau ı̂n jurul straturilor care abia dacă erau
mai mari decı̂t o pă lă rie de paie, aranjate ı̂n formă de stele, de semilună ,
triunghiuri ș i cercuri. Toate erau nă pă dite de o ı̂ncı̂lcitură abundentă de
lori să lbă ticite. Tranda irii lă sau să cadă petale neı̂ncrețite, mari ca
niș te ceș ti, roș ii ca focul, albe ca luna, lucitoare ș i netede. Gă lbenele, ca
niș te pui de sori zbı̂rliți, ı̂și priveau ruda ı̂naintı̂nd pe cer. Panselele ı̂și
ı̂mpingeau ı̂n sus fețele catifelate ș i inocente, iar viorelele plecau trist
capul sub frunzele ı̂n formă de inimă . Clematitele, cu lorile lor purpurii
ı̂n formă de lanternă , se ı̂ntindeau luxuriante peste micul balcon din
fața casei, atı̂rnate parcă pentru un carnaval. ı̂n umbra gardului de
fucsii, sute de lori fremă tau ı̂n aș teptare, ca niș te balerine. Aerul cald
era ı̂nmiresmat de parfumul numeroaselor lori care se o ileau ș i plin
de murmurul blı̂nd ș i alină tor al insectelor. Cum am vă zut-o, am ș i dorit
să locuim ı̂n ea ; vila stă tuse parcă acolo aș teptı̂nd sosirea noastră .
Simțeam că am ajuns acasă .
După ce se nă pustise ı̂n viața noastră ı̂ntr-un mod atı̂t de neaș teptat,
Spiro lua acum ı̂n mı̂nă treburile familiei. Era mai bine, ne explica el, să
se ocupe dı̂nsul de toate, deoarece lumea ı̂l cunoaș te ș i el va avea grijă
să nu im ı̂nș elați.
— Nu-ți bate capul cu nimic, doamnă Durrells, spuse el ı̂ncruntat. Lasă

totul ı̂n seama mea.
Ne lua astfel la tı̂rguieli ș i, după o oră de transpirație ș i urlete, obținea o

reducere de vreo două drahme. Aceasta ı̂nsemna aproximativ un penny
; nu au importanță banii, ci principiul, ne explica el. Dar o fă cea probabil
ș i pentru faptul că , iind grec, adora să se tocmească . Descoperind că
banii noș tri nu sosiseră ı̂ncă din Anglia, tot Spiro fu cel care ne
subvenționa, luı̂nd asupra sa ș i sarcina de a merge să -i reproș eze
directorului bă ncii lipsa de organizare. Faptul că bietul director nu avea
nici o vină nu-1 determină să renunțe. Spiro ne plă ti nota la hotel,
aranjă cu o că ruță să ne transporte bagajele la vilă ș i ne mută el ı̂nsuș i
ı̂n maș ina lui, ı̂ncă rcată pı̂nă la refuz cu alimentele pe care ni le
cumpă rase.
Faptul că toți locuitorii insulei ı̂i erau cunoscuți ș i că el era cunoscut
tuturor, am descoperit ı̂n curı̂nd că nu era laudă deș artă . Oriunde ı̂și
oprea maș ina, o jumă tate de duzină de voci ı̂l strigau pe nume ș i tot
atı̂tea mı̂ini ı̂i fă ceau semn să se aș eze la mă suțele de sub copaci ș i să
bea cafea. Polițiș ti, țărani ș i preoți ı̂l salutau zı̂mbind cı̂nd ı̂l vedeau că
trece ; pescarii, bă canii ș i proprietarii cafenelelor ı̂l primeau ca pe un
frate. „A ! Spiro !“ spuneau ș i-i surı̂deau cu afecțiune, de parcă ar i fost
un copil poznaș dar iubit. ı̂l respectau pentru cinstea lui, pentru spiritul
ră zboinic ș i mai presus de toate adorau disprețul lui tipic grecesc ș i
lipsa de teamă față de orice formă a birocrației guvernamentale. La
sosire, două dintre cuferele noastre fuseseră reținute la vamă , pe
ciudatul motiv că ar i vorba de mă rfuri. Cı̂nd ne-am mutat ı̂n vila
zmeurie ș i s-a ridicat problema aș ternutului, mama i-a vorbit lui Spiro
despre cuferele noastre care ză ceau la vamă , cerı̂ndu-i sfatul.
— Vai de mine, doamnă Durrells, mugi el ș i fața uriaș ă i se aprinse de

furie. De țe nu mi-ai spus pı̂nă acum ? Tică loș ii ă ia de la vamă ! Mă duc
eu mı̂ine si-i ı̂nvă ț minte ; ı̂i ș tiu pe toți si ei mă ș tiu pe mine. Lasă totul
ı̂n gridza mea. Le ară t eu lor !
A doua zi dimineață o duse pe mama cu maș ina la baraca vă mii. I-am
ı̂ntovă ră ș it ș i noi, ca să nu pierdem prilejul de a ne distra. Spiro se
rostogoli ı̂n sala vă mii, ca un urs ı̂nfuriat.
— Unde sı̂nt lucrurile oamenilor ă stora ? ı̂ntrebă el pe omulețul

durduliu care era vameș .
— Vrei să spui lă zile cu mă rfuri ? spuse funcționarul vamal ı̂n engleza
lui cea mai bună .
— Tu despre țe crezi că vorbesc ?
— Sı̂nt aici, admise prudent funcționarul.
— Am venit să le luă m, declară Spiro ı̂ncruntat, să ie gata.
Se ı̂ntoarse ș i ieș i semeț din baracă , ı̂n că utarea unui om care să ajute la
că ratul bagajelor. Cı̂nd reintră , vă zu că vameș ul luase cheile de la mama
ș i tocmai ridica capacul unui cufă r. Spiro, cu un mı̂rı̂it furios, fă cu un salt
ș i trı̂nti capacul peste degetele nefericitului vameș .
— De țe deschizi, mă porc de cı̂ine ? ı̂ntrebă el, scă -pă rı̂nd scı̂ntei.
Funcționarul vamal, scuturı̂ndu-ș i mı̂na ı̂ndurerată , protestă să lbatic,

spunı̂nd că e de datoria lui să controleze conținutul.
— Datorie ? ı̂ntrebă Spiro cu dispreț suprem. Ț e-i aia datorie, bă ? E

datoria ta să atați niș te stră ini nevino-vați ? Să -i tratezi drept
contrabandiș ti ? Asta ziți tu că -i datorie ?
Spiro fă cu o pauză de un minut, respiră adı̂nc, apoi luă cı̂te un

geamantan voluminos ı̂n iecare mı̂nă ș i porni spre uș ă. Ajungı̂nd ı̂n
prag se opri ș i se ı̂ntoarse spre vameș pentru a trage un ultim foc
ı̂nainte de plecare.
— Te ș tiu eu ține-mi eș ti, Cristaki, să nu-mi vorbeș ti tu mie de datorie.
Mi-aduc aminte cı̂nd te-au amendat cu două sprezețe mii de drahme
pentru c-ai pescuit cu dinamită . N-am chef s-aud pe un criminal vorbind
despre datorie.
Am plecat ı̂n triumf de la vamă , cu tot bagajul intact ș i necontrolat.
— Tică loș ii ă ș tia cred că insula e a lor, comentă Spiro.
Pă rea că nu-ș i dă seama că el se comportă de parcă ar i fost a lui.
După ce Spiro luase totul ı̂n seama sa, ı̂ncepu să se țină de noi ca o
umbră . ı̂n cı̂teva ore se transformase clin ș ofer de taxi ı̂n apă ră torul
nostru ș i peste o să ptă mı̂nă ne deveni ghid, ilozof ș i prieten. Fă cea atı̂t
de mult parte din familie, ı̂ncı̂t foarte curı̂nd, rar se ı̂ntı̂mpla sa facem
sau să plă nuim ceva, fă ră ca el să nu ie ı̂n vreun fel implicat. Era
totdeauna prezent, ı̂ncruntat ș i cu vocea ca de taur, aranjı̂nd să se facă
ceea ce doream, spunı̂ndu-ne cı̂t să plă tim pentru diverse lucruri,
supraveghindu-ne atent pe toți ș i raportı̂nd mamei tot ceea ce
considera că ar trebui să ș tie. Ca un ı̂nger mă tă hă los, oacheș ș i urı̂t,
veghea asupra noastră cu blı̂ndețe, de parcă am i fost niș te copii uș or
debili mintal. Pe mama o adora ı̂n mod deschis ș i o lă uda ı̂n gura mare,
oriunde ne-am i a lat, fă cı̂nd-o să se simtă teribil de jenată .
— Aveți griză țe fațeți, ne spunea el, schimonosin-du-ș i fața ca să o facă
cı̂t mai gravă , doar nu vrem să ne-că dzim pe mama voastră .
— De ce nu, Spiro, protesta Larry, prefă cı̂ndu-se mirat. N-a fă cut
niciodată nimic pentru noi. De ce-am ține seamă de dı̂nsa ?
— Vai de mine, domnu Larry, să nu fați asemenea glume, spunea Spiro
ı̂ndurerat.
— Are dreptate Larry, spunea foarte serios Leslie, nu-i cine ș tie ce
grozavă ca mamă , ză u aș a !
— Nu vorbi aș a ! Nu vorbi asa ! mugea Spiro. Mă zur că dacă as avea o
mamă ca a voastră , as ı̂ndzenunchea ı̂n iecare dimineață să -i să rut
pițioarele.
Ne-am instalat deci ı̂n vilă ș i iecare dintre noi s-a acomodat, adaptı̂ndu-
se ı̂n felul să u speci ic noii ambianțe. Margo, fă ră să facă nimic mai mult
decı̂t să ı̂mbrace un costum de baie microscopic ș i să stea la soare ı̂n
dumbrava cu mă slini, adunase o ceată ı̂n lă că rată de țărani tineri ș i
frumoș i care apă reau ca din pă mı̂nt, dintr-un peisaj ce pă rea pustiu, de
cı̂te ori o albină zbura prea aproape, sau trebuia mutat ș ezlongul. Mama
se vă zu silită să o prevină că aceste bă i de soare i se pă reau riscante.
— De fapt, dragă , costumul ă sta al tă u nu prea acoperă mare lucru,
remarcă mama.
— O, mamă , nu i demodată , ră spunse Margo pe un ton neră bdă tor. La

urma urmei nu murim decı̂t o dată .
Această remarcă era pe cı̂t de deconcertantă , pe atı̂t de adevă rată ș i

reuș i să o reducă pe mama la tă cere.
Fu nevoie de trei bă rbați zdraveni care timp de jumă tate de oră asudară
ș i gı̂fı̂iră ca să care ı̂n vilă cuferele lui Larry, ı̂n timp ce el se precipita ı̂n
jurul lor, dı̂ndu-le sfaturi. Unul dintre cufere era atı̂t de mare, ı̂ncı̂t a
trebuit introdus printr-o fereastră . Odată că rțile aduse, Larry petrecu o
zi fericită despachetı̂ndu-le, iar camera lui se umplu atı̂t de tare, ı̂ncı̂t
era aproape imposibil să mai intri sau să mai ieș i din ea. După ce-ș i
construise parapete de că rți ı̂n jurul camerei, Larry nu se miș ca toată
ziua de la maș ina de scris, fă cı̂ndu-ș i visă tor apariția doar pe la ora
mesei. ı̂n cea de a doua dimineață ieș i din cameră extrem de iritat,
deoarece un țăran ı̂și priponise mă garul de gardul nostru viu. La
intervale regulate, animalul ı̂și ı̂nă lța capul ș i scotea un ră get prelung ș i
lugubru.
— Vă ı̂ntreb ș i pe voi : nu-i ridicol ca generațiile viitoare să ie private

de opera mea din simplul motiv că un cretin cu palme tă bă cite mi-a
legat o bestie dezgustă toare sub fereastră ? ı̂ntrebă Larry.
— De, dragă , spuse mama, de ce nu-1 muți dacă te deranjează ?
— Dragă mamă , nu-ți ı̂nchipui că am să -mi irosesc timpul gonind
mă gari printre mă slinii din pă dure. Am aruncat ı̂n el cu o broș ură
despre ș tiința creș tină . Ce vrei să fac mai mult ?
— Bietul animal e legat ! Doar nu te aș tepți să se dezlege singur ? ı̂l
apostrofă Margo.
— Ar trebui să ie o lege care să interzică parcarea acestor oribile

animale de povară lı̂ngă casele oamenilor. Nu poate unul dintre voi să se
ducă să -1 mute ?
— De ce să ne ducem ? Pe noi nu ne deranjează .
— Asta-i problema familiei noastre, remarcă Larry cu amă ră ciune. Nu

există nici o colaborare, nici o considerație pentru ceilalți.
— Tu eș ti cel care nu ai nici o considerație pentru ceilalți, ripostă

Margo.
— E vina ta, mamă , spuse grav Larry. Nu trebuia să ne ı̂nveți să im
egoiș ti.
— Ș tii că -mi placi ! Cı̂nd am fă cut eu una ca asta ?
— De, n-am i ajuns ı̂n halul acesta de egoiș ti fă ră o oarecare ı̂ndrumare,
comentă Larry.
ı̂n cele din urmă mama ș i cu mine am dezlegat mă garul ș i l-am mutat
ceva mai la vale.
Leslie ș i-a despachetat ı̂ntre timp revolverele ș i ne-a luat prin

surprindere cu o serie, aparent fă ră sfı̂rș it, de explozii, tră gı̂nd din
geamul dormitorului ı̂ntr-o cutie veche de conserve. După o dimineață
deosebit de asurzitoare, Larry țıŝ ̦ ni din camera lui ș i ne anunță că nu i
se poate cere să lucreze cı̂t timp vila se cutremură din temelie o dată la
cinci minute. Leslie, supă rat, spuse că trebuie ș i el să exerseze. Larry fu
de pă rere că după zgomot n-ai zice c-ar i vorba de un exercițiu, ci de o
ră scoală a indienilor. Mama, ai că rei nervi fuseseră de asemenea uș or
zdruncinați de ı̂mpuș că turi, sugeră ca Leslie să exerseze cu revolverul
gol. Leslie pierdu jumă tate de oră să -i explice de ce acest lucru nu este
cu putință. ı̂n cele din urmă mută , cu pă rere de ră u, cutia de conserve
ceva mai departe de casă ș i zgomotul se auzea uș or mai ı̂nă buș it, dar tot
atı̂t de neaș teptat.
Fă ră să ne scape din ochi, mama ı̂și reluă obiș nuitele preocupă ri. Casa
mirosea violent a plante aromatice, a usturoi ș i ceapă , iar bucă tă ria era
plină de o gră madă de oale care clocoteau, ı̂n timp ce mama se miș ca
printre ele, cu ochelarii puș i strı̂mb, vorbindu-ș i ı̂n ș oaptă . Pe masă se
a la un maldă r gata să cadă de că rți pe care le consulta din cı̂nd ı̂n cı̂nd.
Cı̂nd reuș ea să se smulgă din bucă tă rie, se ı̂nvı̂rtea fericită prin gră dină ,
tă ind ș i cură țind pomi fă ră tragere de inimă , plivind ș i plantı̂nd cu
entuziasm.
Din punctul meu de vedere gră dina prezenta su icient interes ;

ı̂mpreună cu Roger, am ı̂nvă țat cı̂teva lucruri surprinză toare. Roger, de
pildă , a descoperit că nu-i prudent să adulmeci bă rză uni, că să getați cu
privirea prin poartă cı̂inii de țară fug scheunı̂nd ș i că puii care sar brusc
de pe gardul viu fă cut din fucsii, cı̂rı̂ind violent ı̂n timpul zborului, sı̂nt
pradă ilegală , deș i foarte dezirabilă .
Gră dina, pe mă sura unei case de pă puș i, era un loc magic, pă duri de
lori printre care miș unau viețuitoare pe care nu le mai vă zusem
niciodată . Printre petalele groase ș i mă tă soase ale tranda irilor tră iau
niș te pă ianjeni micuți, asemă nă tori crabilor, care o luau la fugă pieziș
cı̂nd erau deranjați. Trupurile lor mici, transparente erau colorate după
loarea ı̂n care locuiau : roz, side iu, roș u ca vinul ș i galben ca untul. Pe
tija tranda irilor, ı̂ncrustată cu musculițe verzi, se plimbau buburuze ca
niș te jucă rii proaspă t vopsite : buburuze roze cu puncte mari negre,
buburuze roș ii ca mă rul, cu puncte maro, buburuze portocalii cu pistrui
cenuș ii ș i negri. Rotunde ș i amabile, miș unau ı̂ncoace ș i ı̂ncolo, să -ș i
gă sească hrană ı̂n ș irul anemic al pă duchilor de lori. Bondarii de lemn,
ca niș te urș i pă roș i, de un albastru metalic, bombă neau mergı̂nd ı̂n
zigzag printre lori, gravi ș i ocupați. Fluturi de noapte, lucitori ș i
cocheți, zburau ı̂n jos ș i ı̂n sus pe că ră ri, cu o e icacitate aferată ,
oprindu-se uneori pe aripi ı̂nnegurate de viteză , ca să coboare o trompă
lungă ș i subțire ı̂ntr-o loare. Printre pietricelele albe, furnici mari ș i
negre se clă tinau ș i gesticulau strı̂nse ı̂n grup ı̂n jurul vreunui trofeu
ciudat : o omidă moartă , o bucată de petală tranda irie, o mă ciulie de
iarbă uscată , plină cu semințe. Ca un acompaniament al ı̂ntregii
activită ți, se auzea din pă duricea de mă slini, de dincolo de tu iș urile de
fucsii, țır̂ ı̂itul neı̂ntrerupt ș i tremurat al greierilor. Dacă boarea de
că ldură ciudată ș i difuză ar produce un sunet, ar i ı̂ntocmai strigă tului
straniu ș i armonios al acestei insecte.
La ı̂nceput eram atı̂t de uluit de risipa de viață din pragul casei noastre,
ı̂ncı̂t nu puteam decı̂t să mă plimb fermecat prin gră dină , urmă rind cı̂nd
iința aceasta, cı̂nd cealaltă , cu atenția mereu sustrasă de zborul
luturilor stră lucitori care treceau pe deasupra gardului. ı̂ncetul cu
ı̂ncetul, pe mă sură ce mă familiarizam cu tumultul vieții insectelor
dintre lori, am constatat că reuș esc să mă concentrez mai bine.
Petreceam ore ı̂ntregi stı̂nd pe vine sau ı̂ntins pe burtă , urmă rind cu
privirea viața intimă a vietă ților din jurul meu, ı̂n timp ce Roger aș tepta
ală turi, cu o expresie de resemnare pe față. ı̂n acest fel am ı̂nvă țat o
sumedenie de lucruri fascinante.
Am constatat că micul pă ianjen asemă nă tor cu un crab poate să -ș i
schimbe culoarea tot aș a de bine ca un cameleon. Iei un pă ianjen de pe
un tranda ir roș u ca vinul, pe care stă tuse ca o bucă țică de coral ș i ı̂l pui
ı̂n adı̂ncul unui tranda ir alb. Dacă ră mı̂ne acolo ș i majoritatea ră mı̂n,
vei vedea cum culoarea ı̂i dispare treptat, ca ș i cum schimbarea l-ar i
fă cut să sufere de anemic ș i astfel, peste două zile, ı̂l gă seș ti chircit
printre petalele albe, asemă nă tor unei perle.
Am descoperit că printre frunzele uscate de sub gardul de fucsia tră ia

un alt tip de pă ianjen, un mic ș i aprig vı̂nă tor, ı̂nzestrat cu ș iretenia ș i
ferocitatea unui tigru. Se miș ca ı̂ncet pe continentul să u de frunze, cu
ochii stră lucind ı̂n soare ș i se oprea din cı̂nd ı̂n cı̂nd ca să se ridice pe
picioarele pă roase ș i să scruteze ı̂mprejurimile. Dacă vedea vreo muscă
care se oprise să se bucure de o baie de soare, ı̂ncremenea pe loc. Apoi
ı̂ncet, ca o frunză care creș te, ı̂nainta imperceptibil, apropiindu-se din
ce ı̂n ce mai mult ș i fă cı̂nd eventual cı̂te o pauză ca să -ș i ixeze irul vieții
pe suprafața frunzelor. Cı̂nd ajungea su icient de aproape, se oprea, ı̂și
potrivea cu grijă lă buțele pı̂nă ı̂și gă sea un punct bun de sprijin ș i, cu
picioarele desfă cute ca pentru o ı̂mbră țiș are pă roasă , să rea drept pe
musca adı̂n-cită ı̂n visuri. N-am vă zut niciodată ca vreunuia dintre
aceș ti vı̂nă tori să -i scape prada, odată ce manevrase astfel ı̂neı̂t să
ajungă ı̂n poziție corectă .
Asemenea descoperiri mă umpleau de o imensă ı̂neı̂n-tare ș i cum
simțeam nevoia să le ı̂mpă rtă ș esc, dă deam buzna ı̂n casă ș i-mi
surprindeam familia cu veș ti, ca de pildă că omizile ciudate cu dungi
negre de pe tranda iri nu erau de fapt omizi, ci niș te buburuze mici, sau
cu noutatea la fel de uluitoare că chrysopa depune ouă pe pedi-cule. La
acest miracol am avut norocul să iu martor. Am gă sit o astfel de insectă
pe un tranda ir ș i am urmă rit-o cum se cațără pe frunze, admirı̂ndu-i
aripile frumoase ș i fragile ca de sticlă verde ș i ochii enormi de un auriu
transparent. Deodată s-a oprit pe suprafața unei frunze de tranda ir ș i
ș i-a coborı̂t capă tul abdomenului. A ră mas un moment aș a ș i apoi ș i-a
ridicat coada ș i din ea, spre uimirea mea, a ieș it un bețiș or subțire ca un
ir palid de pă r. Chiar ı̂n vı̂rful acestui pedicul a apă rut apoi oul. Femela
se odihni ș i apoi repetă performanța, pı̂nă cı̂nd suprafața frunzei de
tranda ir pă rea acoperită de o pă dure de mici pedicule. Ouatul odată
terminat, insecta ı̂și tremură puțin antenele ș i zbură ı̂ntr-un abur de
aripi verzi de voal.
Dar cea mai emoționantă descoperire pe care am fă -cut-o ı̂n acest
Liliput multicolor la care aveam acces a fost probabil cuibul unei
urechelnițe. Doream de mult să gă sesc aș a ceva ș i am că utat zadarnic
peste tot, astfel că bucuria de a da, fă ră să mă aș tept, peste un asemenea
cuib, a fost copleș itoare. Ca atunci cı̂nd, pe neaș teptate, primeș ti un dar
minunat. Am deplasat o coajă de copac ș i acolo, sub ea, era ciocitoarea,
o mică gaură ı̂n pă mı̂nt pe care insecta trebuie să ș i-o i să pat singură .
Stă tea ghemuită la mijloc, ocrotind sub ea cı̂teva ouă albe. Stă tea ı̂n
poziția unei cloș te ș i nu s-a clintit cı̂nd, eu ridicı̂nd coaja, s-a vă zut
inundată de lumina soarelui. N-am putut numă ra ouă le, dar nu erau
prea multe, deci mi-am ı̂nchipuit că nu le depusese ı̂ncă pe toate. Cu
mare grijă am pus la loc capacul de coajă ș i din momentul acela am
pă zit cu stră ș nicie cuibul. Am ridicat ı̂n jurul lui un zid din pietre ș i
drept supliment de precauție, am scris un anunț cu cerneală roș ie ș i l-
am arborat ală turi ı̂ntr-un bă ț , pentru a-mi preveni familia. Pe anunț
scria : ,,Atenție. Cuib de ure-chelniță. Pă strt liniș ta.“. Se remarca faptul
că numai cele două cuvinte cu privire la biologie erau scrise corect. Din
oră ı̂n oră , sau cam aș a ceva, supuneam pe mama ure-chelniță la un
examen de zece minute. Nu ı̂ndră zneam s-o cercetez mai des, de frică să
nu-ș i abandoneze cuibul. ı̂n cele din urmă gră mada de ouă crescu ș i
urechelnița pă rea că s-a obiș nuit să -i tot ridic capacul de coajă . Ba chiar
mi-am zis că ı̂ncepuse să mă recunoască , după felul prietenos ı̂n care ı̂și
miș ca antenele.
Spre cumplita mea dezamă gire, după tot efortul ș i veghea mea
constantă , puii au ieș it din nou ı̂n timpul nopții. S-ar i cuvenit ca, după
toate cı̂te fă cusem, urechelnița să aș tepte pı̂nă aș i fost ș i eu de față. Dar
oricum, era acolo o gră mă joară serioasă de pui de urechelniță, mă runți,
fragili, pă rı̂nd sculptați ı̂n ildeș . Se miș cau foarte ı̂ncet pe sub trupul
mamei lor, plimbı̂ndu-i-se printre picioare, iar unii mai aventuroș i
urcı̂ndu-i-se chiar pe cleș tiș ori. Era o priveliș te care ı̂ți ı̂ncă lzea inima. A
doua zi, ciocitoarea era goală . Minunata mea familie se ră spı̂ndise prin
gră dină . Am revă zut ceva mai tı̂rziu pe unul dintre pui. Era bineı̂nțeles
mai mare, mai cafeniu ș i mai puternic, dar l-am recunoscut imediat.
ı̂ncolă cit pe o gră mă joară de petale de tranda ir, tră gea un pui de somn
ș i cı̂nd l-am deranjat ș i-a ridicat doar enervat cleș tiș orii, plecı̂ndu-i pe
spate. Mi-ar i plă cut să cred că -i vorba de un salut, dar onestitatea mă
obliga să admit că nu era nimic mai mult decı̂t semnalul unei
urechelnițe la apariția unui duș man potențial. L-am iertat, totuș i. La
urma urmei era foarte mic cı̂nd ı̂l vă zusem ultima dată .
Am ı̂nceput să cunosc țără ncuțele dolofane care treceau pe lı̂ngă

gră dină ı̂n iecare dimineață ș i seară . Aș ezate ı̂n ș a ı̂ntr-o parte, pe
mă gari greoi, cu urechi pleoș tite, erau zgomotoase ș i colorate ca
papagalii ș i rı̂setele ș i lecă relile lor ră sunau printre mă slini. Dimineața
ı̂mi zı̂mbeau ș i mă salutau cu voci ridicate, trecı̂nd pe mă garii care
pă ș eau mă runt, iar seara, se aplecau peste tu iș ul de fvcsii,
cumpă nindu-se anevoie pe spatele fugarului lor ș i, surı̂zı̂nd, ı̂mi ofereau
daruri : un ciorchine de strugure cald ı̂ncă de soare, cı̂teva smochine
negre ca pă cura, cu dungi roș ii acolo unde plesniseră de coapte ce erau,
sau un harbuz uriaș cu interiorul ca o gheață roș ie. Cu trecerea zilelor,
ı̂ncepusem să le ı̂nțeleg. Ceea ce la ı̂nceput fusese o bolborosire confuză
deveni o serie de sunete separate ce puteau i recunoscute. Apoi,
deodată , ele ı̂ncepură să aibă ı̂nțeles ș i, ı̂ncetul cu ı̂ncetul, poticnindu-
mă , m-am apucat să le folosesc ș i eu. Am luat apoi cuvintele mele nou
dobı̂ndite ș i le-am legat ı̂n propoziții negramaticale ș i ș ovă ielnice.
Vecinii noș tri erau ı̂ncı̂ntați, de parcă stră duin-du-mă să le ı̂nvă ț limba,
le aduceam o delicată mă gulire. Stă teau aplecați peste gard, cu fețele
ı̂ncrețite de ı̂ncordare, ı̂n timp ce eu bı̂jbı̂iam să gă sesc calea de a
exprima un salut, sau o simplă remarcă . Cı̂nd ajungeam cu succes la
sfı̂rș it, ı̂mi zı̂mbeau radios, clă tinı̂nd din cap ș i bă tı̂nd din palme. Cu
timpul le-am ı̂nvă țat numele, gradele de rudenie, care dintre ei erau
că să toriți ș i care sperau să ie ș i alte amă nunte. Am a lat unde ı̂și aveau
că suțele ı̂n pă duricea de mă slini ș i dacă se ı̂ntı̂mpla ca Roger ș i cu mine
să trecem pe acolo, ı̂ntreaga familie, ı̂n-cı̂ntată ș i gă lă gioasă , se precipita
afară să ne salute ș i să aducă un scaun pe care să mă aș ez sub vița lor ca
să mı̂ncă m ı̂mpreună niș te fructe.
ı̂ncetul cu ı̂ncetul vraja insulei a pogorı̂t asupra noastră ttot atı̂t de

domol ș i aderent ca polenul. Fiecare zi purta cu «ea o pace, o lipsă a
noțiunii de timp care te fă cea să o 'doreș ti fă ră sfı̂rș it. Dar după ce
pielea neagră a nopții se .jupuia, ne aș tepta o nouă zi, lucioasă ș i
colorată ca un abțibild ș i cu aceeaș i nuanță de irealitate.
OMUL CU GÎNDACI DE TRANDAFIR
Dimineața cı̂nd mă deș teptam, jaluzelele camerei erau luminoase ș i

vă rgate cu aur de soarele care ră să rea. Aerul dimineții era plin de
mireasma că rbunilor de la focul din bucă tă rie, plin de cı̂ntecul
neră bdă tor al cocoș ilor, de lă tratul ı̂ndepă rtat al cı̂inilor ș i de melodia
ș ovă itoare ș i melancolică a tă lă ngilor de la turmele de capre minate
spre pă ș une.
Luam micul dejun ı̂n gră dină , sub un mic mandarin. Cerul era proaspă t
ș i lucitor, nu ı̂ncă de acel albastru aprig al amiezii, ci de un opal limpede
ș i lă ptos. Florile erau pe jumă tate adormite, tranda irii mototoliți de
rouă , gă lbenelele ı̂ncă strı̂ns ı̂nchise. Micul dejun era ı̂n general o masă
paș nică ș i tă cută , deoarece nici un membru al familiei nu era prea
vorbă reț la ora aceea. Spre sfı̂rș itul mesei, se fă cea simțită in luența
cafelei, a pı̂inii pră jite ș i a ouă lor ș i familia ı̂ncepea să prindă viață ș i să -
ș i spună iecare intențiile pentru ziua respectivă , cı̂t ș i motivul acestor
intenții, ca apoi să discute cu seriozitate dacă ho-tă rı̂rile luate sı̂nt
ı̂nțelepte sau ba. Eu nu luam niciodată parte la aceste discuții, deoarece
ș tiam exact ce intenționam să fac ș i mă gră beam să termin cı̂t mai
repede cu mı̂ncatul.
— Trebuie neapărat să ı̂nfuleci ș i să te mı̂njeș ti ı̂n halul ă sta ? ı̂ntreba
Larry cu o voce mı̂hnită , scobindu-se delicat ı̂n dinți cu un bă ț de
chibrit.
— Mă nı̂ncă mai ı̂ncet, dragă , nu-i nici o grabă , murmura mama.
Nici o grabă ? Cu Roger care aș tepta la poarta gră dinii, umbră neagră ș i
vigilentă , pı̂ndindu-mă cu ochii lui bruni, neră bdă tori ? Nici o grabă , cu
primii greieri somnoroș i care ı̂ncepeau să -ș i probeze viorile printre
mă slini ? Nici o grabă , cu insula care ı̂n ră coarea dimineții aș tepta,
stră lucitoare ca o stea, să ie explorată ? Nu puteam totuș i pretinde ca
familia să ı̂mpă rtă ș ească punctul acesta de vedere, aș a că o lă sam mai
ı̂ncet, pı̂nă cı̂nd simțeam că atenția le fusese atrasă ı̂n altă parte, ca din
nou să -mi umplu gura pı̂nă la refuz.
Gata ı̂n sfı̂rș it, mă strecuram de la masă ș i o porneam agale spre poartă ,
unde stă tea Roger, uitı̂ndu-se la mine cu un aer ı̂ntrebă tor. ı̂mpreună
priveam cercetă tor, prin poarta de ier forjat, la mă slinii de pe partea
cealaltă . Ii propuneam lui Roger să ră mı̂nem astă zi acasă , că ci nu merita
poate să ieș im. El ı̂și clă tina ciotul de coadă , con-trazicı̂ndu-mă gră bit
ș i-ș i ı̂ndesa nasul ı̂n mı̂na mea.
— Nu, serios, nu cred că -i bine să pornim, am impresia că o să plouă ,
spuneam eu, privind ı̂n sus spre cerul senin, stră lucitor, cu o expresie
ı̂ngrijorată .
Roger, cu urechile ciulite, privea ș i el spre cer, apoi, rugă tor, spre mine.
— ı̂n orice caz, continuam eu, chiar dacă acum nu s-ar pă rea că vine
ploaia, e aproape sigur că va ploua mai tı̂r-ziu ș i atunci n-ar i mai
prudent să ră mı̂nem ı̂n gră dină , cu o carte ?
Roger, disperat, punea o labă mare ș i neagră pe poartă ș i apoi se uita
spre mine, ridicı̂nd jumă tate din buza de sus ș i ară tı̂ndu-ș i colții albi,
ı̂ntr-un zı̂mbet strı̂mb ș i linguș itor, ı̂n timp ce ciotul cozii ı̂i fremă ta ı̂ntr-
un vı̂rtej de emoții. Acesta ı̂i era atuul, că ci ș tia bine că nu sı̂nt ı̂n stare
să rezist rı̂njetului să u caraghios. ı̂ncetam să -1 tachinez, ı̂mi luam cutiile
de chibrituri ș i plasa de luturi, poarta gră dinii scı̂rțıî a cı̂nd o
deschideam ș i ză ngă nea cı̂nd o ı̂nchideam ș i Roger o lua la fugă printre
copaci, iute ca umbra unui nor, urı̂nd bun venit, cu lă tratul lui adı̂nc,
zilei celei noi.
ı̂n aceste prime zile de exploră ri, Roger mi-a fost tovară ș nedespă rțit.
ı̂mpreună ne aventuram tot mai departe peste cı̂mpuri, descoperind
pă duri de mă slini liniș tite ș i retrase, care trebuiau cercetate ș i ținute
minte, croindu-ne drum printr-un labirint de mirt bı̂ntuit de mierle,
hoină rind prin vă i ı̂nguste unde chiparoș ii aruncau o mantie de umbră
misterioasă ș i ı̂ntunecată . Era tovară ș ul ideal pentru o aventură ,
afectuos fă ră exuberanță, curajos dar nu ră zboinic, inteligent ș i cu o
veselă toleranță față de excentricită țile mele. Dacă alunecam, urcı̂nd un
povı̂rniș lustruit de rouă , Roger ı̂și fă cea brusc apariția, scotea un
fornă it care suna a rı̂s ı̂nă buș it, privea repede ı̂mprejur, ı̂mi ară ta
compă timirea lingı̂ndu-mă ı̂n grabă , se scutura, stră nuta ș i-mi oferea
rı̂njetul lui strı̂mb. Dacă gă seam ceva care ı̂mi stı̂rnea interesul — un
muș uroi de furnici, o omidă pe o frunză , un pă ianjen ı̂nvă luind o muscă
cu feș e de mă tase — Roger se culca ș i mă aș tepta pı̂nă terminam
examinatul. Dacă credea el că ı̂ntı̂rzii prea mult, se dă dea mai aproape,
scotea un că scat slab ș i plı̂ngă reț , apoi suspina adı̂nc ș i ı̂ncepea să miș te
din coadă . Cı̂nd era ceva lipsit de importanță, plecam mai departe, dar
dacă dă deam peste ceva pasionant, ce trebuia studiat cu atenție, era
destul să mă ı̂ncrunt la el ș i-ș i dă dea seama că treaba va i de durată .
Urechile i se pleoș teau, coada se domolea ș i ı̂nceta să -i bată ș i el se tı̂ra
pı̂nă la tu iș ul cel mai apropiat ș i se trı̂ntea la umbră , aruncı̂ndu-mi o
privire de martir.
ı̂n timpul acestor plimbă ri, Roger ș i cu mine am cunoscut ș i am devenit

cunoscuți unui mare numă r de oameni de prin preajma locului. De
pildă , un tı̂nă r ciudat, ı̂napoiat mintal, cu o față rotundă ș i tot atı̂t de
lipsită de expresie ca o gogoaș ă de mă tase. Era ı̂mbră cat ı̂ntotdeauna
ı̂ntr-o că maș ă zdrențăroasă , cu pantaloni lucitori de serj albastru,
su lecați pı̂nă la genunchi, iar pe cap purta resturile unui melon fă ră
boruri. De cı̂te ori ne ză rea, alerga spre noi printre mă slini, ı̂și ridica
politicos absurda lui pă lă rie ș i ne spunea bună ziua cu o voce
copilă rească ș i dulce ca de laut. Se oprea timp de vreo zece minute, pri-
vindu-ne cu fața lipsită de orice expresie ș i clă tinı̂nd din cap la orice
remarcă a mea. Apoi, ridieı̂ndu-ș i politicos pă lă ria. se ı̂ndepă rta printre
copaci.
Mai era nemaipomenit de grasa ș i vesela Agathi care locuia ı̂ntr-o colibă
dă ră pă nată , sus ı̂n vı̂rful dealului. Stă tea totdeauna ı̂n fața casei cu o
furcă de pe care ră sucea lı̂na de capră ı̂ntr-un ir grosolan. Avea
probabil peste ș aptezeci de ani, dar pă rul ı̂i mai era negru ș i lucios,
ı̂mpletit cu grijă ș i ı̂ncolă cit ı̂n jurul unei perechi de coame de vacă ,
podoabă folosită de unele țără nci mai ı̂n vı̂rsta-Stă tea la soare, ca o
uriaș ă broască , cu o basma roș ie legată deasupra coarnelor. Fusul cu
lină se tot ridica ș i că dea, ră sucindu-se ca o sfı̂rlează , degetele ı̂i erau
ocupate să descurce ș i să aleagă irul, iar gura că zută , ı̂ngră dită cu dinți
rupți ș i decolorați, larg deschisă , ı̂n timp ce cı̂nta tare ș i strident, dar cu
multă vigoare.
De la Agathi am ı̂nvă țat cı̂teva dintre cele mai frumoase ș i de neuitat

cı̂ntece țără neș ti. Stı̂nd la soare, pe o cutie veche de conserve, mı̂ncı̂nd
struguri ș i rodii de la ea din gră dină , cı̂ntam ı̂mpreună iar ea se oprea
clin cı̂nd ı̂n cı̂nd să -mi corecteze pronunția. Cı̂ntam vers cu vers veselul
ș i ı̂n lă că ratul cı̂ntec al rı̂ului Vangelid, cum cade el din munți,
ı̂mbogă țind gră dinile, aducı̂nd rod cı̂mpurilor ș i ı̂ngreunı̂nd pomii cu
fructe. Cı̂ntam, rotind ochii unul la altul ı̂ntr-o exagerată cochetă rie,
cı̂ntecul comic de dragoste numit Amăgire. „Minciuni, minciuni44
intonam noi clin gı̂t, clă tinı̂nd capul, „toate-s minciuni, dar vina eu o
port, că ci eu te-am ı̂nvă țat să umbli prin vecini ș i să le spui la toți că te
iubesc/'4 Alegeam apoi o melodie tristă , de pildă un cı̂ntec lent ș i
cadențat numit De ce mă părăsești ? Acesta aproape că ne dă dea gata ;
intonam cuvintele tı̂nguitoare ș i sentimentale cu voci care tremurau.
Cı̂nd ajungeam la strofa inală , cea mai sfı̂șietoare dintre toate, Agathi
ı̂și ı̂ncleș ta mı̂inile peste sı̂nii ei mari, ochii negri se ı̂ncețoș au de tristețe
ș i bă rbia ı̂i tremura de emoție. ı̂n timp ce ultimele note false ale
duetului nostru se stingeau, se ı̂ntorcea spre mine, ș tergı̂ndu-ș i nasul cu
colțul basmalei.
— Ce zici cı̂t sı̂ntem de proș ti ? ! Proș ti, nu glumă ! Stă m aici la soare ș i
cı̂ntă m ș i ı̂ncă despre dragoste. Eu prea bă trı̂nă pentru ea, tu prea mic ș i
totuș i stă m ș i ne pierdem vremea cı̂ntı̂nd. Ei, ce să -i faci ? Hai să bem un
pahar de vin.
ı̂n afară de Agathi, cel mai mult ı̂mi plă cea bă trı̂nul cioban Yani, ı̂nalt ș i
gı̂rbovit, cu un nas mare ș i coroiat ca de vultur ș i o mustață de toată
frumusețea. L-am ı̂ntı̂l-nit pentru prima dată ı̂ntr-o după -amiază
ierbinte, cı̂nd Roger ș i cu mine petrecusem o oră obositoare ı̂ncercı̂nd
să scoatem o ș opı̂rlă mare din gaura ei, scobind un perete de stı̂ncă . ı̂n
cele din urmă , transpirați ș i obosiți ș i fă ră să i reuș it, ne-am trı̂ntit sub
cinci chiparoș i mici care aruncau un pă trat plă cut de umbră peste iarba
ı̂ngă lbenită de soare. Lungit acolo, am auzit clinchetul domol ș i adormit
al unor tă lă ngi ș i curı̂nd turma de capre a ajuns lı̂ngă noi, s-a oprit să ne
privească cu ochi galbeni ș i goi, a behă it disprețuitor ș i a pornit-o mai
departe. Ră sunetul blı̂nd al clopoțeilor ș i gurile care smulgeau ș i rupeau
pı̂rloaga aveau un efect liniș titor asupra mea, aș a că pı̂nă să se scurgă
agale turma ș i să apară ciobanul eram aproape adormit. Omul se opri ș i,
spriji-nindu-se greu pe bı̂ta negricioasă din lemn de mă slin, mă privi cu
ochi mici ș i negri, aprigi sub sprı̂ncenele stufoase, stı̂nd cu cizmele lui
mari bine ı̂n ipte ı̂n pă mı̂nt.
— Bună ziua, mă salută el morocă nos. Eș ti stră inul, nu-i aș a... micul lord
englez.
Intre timp mă obiș nuisem cu credința curioasă a țăranilor că toți
englezii sı̂nt lorzi ș i deci am con irmat că eu sı̂nt acela. Se ră suci, ră cni
la o capră care se ridicase ı̂n două picioare ș i rupea dintr-un mă slin
tı̂nă r ș i apoi se ı̂ntoarse din nou spre mine.
— Am să -ți spun ceva, tinere lord, spuse el. Este periculos pentru tine
să te culci sub copacii ă ș tia.
Am privit ı̂n sus spre chiparoș ii care mi se pă rură destul de inofensivi,
aș a că l-am ı̂ntrebat de ce crede el că sı̂nt periculoș i.
— De stat, poți să stai sub ei. Dau umbră bună , rece ca apa de izvor. Dar
aici e buclucul, te trag la somn. Ș i niciodată , pentru nimic ı̂n lume, nu
trebuie să dormi sub un chiparos.
Se opri, ı̂și ră suci mustă țile ș i aș teptă să -1 ı̂ntreb de ce.
— De ce, de ce ? Pentru că dac-o faci, cı̂nd te trezeș ti nu mai eș ti acelaș i.
Ei da, chiparoș ii negri sı̂nt periculoș i. In timp ce dormi ră dă cinile lui ı̂ți
cresc ı̂n creier ș i ți-1 fură ș i cı̂nd te trezeș ti eș ti nebun, cu capul sec ca
un luier.
L-am ı̂ntrebat dacă numai chiparoș ii au un asemenea efect, sau ș i alți

arbori.
— Nu, numai chiparoș ii, ră spunse bă trı̂nul, privind ı̂ncruntat copacii de
deasupra mea, vrı̂nd parcă să vadă dacă nu trag cu urechea. Numai
chiparosul e hoțul deș teptă ciunii. Aș a că ia aminte, nu mai dormi aici.
Clă tină scurt din cap, mai aruncă o privire spre frunzele ı̂ntunecate ale
chiparoș ilor, provocı̂ndu-le parcă să -ș i spună pă rerea ș i apoi ı̂și alese cu
grijă drumul, printre tu iș urile de mirt, spre locul unde caprele pă ș teau
ră spı̂ndite pe colină , cu ugerele mari legă nı̂ndu-li-se ca niș te cimpoaie.
Am avut prilejul să -1 cunosc bine de tot pe Yani, deoarece ı̂l ı̂ntı̂lneam
mereu ı̂n cursul exploră rilor mele ș i din cı̂nd ı̂n cı̂nd ı̂i fă ceam o vizită ı̂n
că suța lui, unde mă ospă ta cu fructe, dı̂ndu-mi povețe ș i punı̂ndu-mă ı̂n
gardă ca să nu pă țesc nimic ı̂n plimbă rile mele.
Poate cel mai straniu ș i mai fascinant caracter ı̂ntı̂lnit ı̂n cursul acestor
excursii a fost Omul cu gı̂ndaci de tranda ir. Pă rea ieș it dintr-un basm ș i
era imposibil să -i reziș ti, iar eu aș teptam cu neră bdare ı̂ntı̂lnirile
noastre destul de rare. Prima dată l-am vă zut pe un drum singuratic
care ducea ı̂n sus, spre un sat ı̂ndepă rtat de munte. ı̂l puteai auzi cu
mult ı̂nainte de a-1 vedea, deoarece cı̂nta o melodie unduioasă dintr-un
luier ciobă nesc, oprindu-se din cı̂nd ı̂n cı̂nd ca să intoneze cı̂teva
cuvinte cu o voce curioasă , nazală . Cı̂nd a cotit spre noi, atı̂t Roger cı̂t ș i
eu ne-am oprit ș i l-am privit uimiți.
Avea o față ascuțită ca de vulpe, cu ochi mari, oblici, de un cafeniu atı̂t

de intens, ı̂ncı̂t pă reau negri. Aveau o expresie ciudată , absentă ș i un fel
de brumă , aș a cum vezi pe prune, un vă l side iu aproape ca o cataractă .
Era scund ș i irav, de o subțirime a ı̂ncheieturilor ș i a gı̂tului care pledau
pentru lipsă de hrană . ı̂mbră că mintea lui era fantastică , iar pe cap purta
o pă lă rie fă ră formă cu boruri foarte largi, pleoș tite. Fusese pe vremuri
verde-ı̂nchis, dar acum era pă tată ș i murdară de praf, urme de vin ș i
arsuri de țigară . ı̂n panglică era ı̂n iptă o pă dure fı̂lfı̂itoare de pene :
pene de cocoș , de pupă ză , de bufniță, o aripă de pescă ruș albastru, o
gheară de ș oim, o pană mare albă ș i murdară care s-ar i putut să ie de
lebă dă . Că maș a ı̂i era ponosită ș i destră mată , cenuș ie de sudoare ș i ı̂n
jurul gı̂tului ı̂i atı̂rna o cravată enormă , din cel mai uluitor atlaz
albastru. Haina ı̂i era ı̂nchisă la culoare ș i lă bă rțată , cu petice de diferite
nuanțe, ici ș i colo. Pe mı̂necă , o bucată de pı̂nză albă imprimată cu
boboci de tranda ir, pe umă r un triunghi roș u cu pică țele albe.
Buzunarele acestui veș mı̂nt erau atı̂t de ticsite, ı̂ncı̂t conținutul era gata
să se reverse ı̂n afară : piepteni, baloane, poze viu colorate de s inți,
ș erpi, că mile, cı̂ini ș i cai ciopliți din lemn de mă slin, oglinjoare, o orgie
de batiste ș i batoane lungi, ı̂mpletite, de pı̂ine, decorate cu semințe.
Pantalonii, peticiți ca ș i haina, atı̂rnau deasupra unor „charoubias“
stacojii, panto i din piele cu vı̂rful ı̂ntors ș i ı̂mpodobiți cu mari
pompoane negru cu alb. Acest personaj extraordinar purta ı̂n spinare
cuș ti de bambus, pline cu porumbei ș i pui de gă ină , cı̂țiva saci misterioș i
ș i o legă tură mare de praz verde. Cu o mină ținea luierul la gură , iar cu
cealaltă ire de bumbac de lungimi diferite, la capă tul că rora erau legați
gı̂ndaci de tranda ir de mă rimea unor migdale, care stră luceau verzi-
aurii ı̂n soare, zburı̂ncl toți ı̂n jurul pă lă riei cu un bı̂zı̂it disperat ș i
intens, ı̂ncercı̂nd să scape de irul legat temeinic ı̂n jurul mijlocului. Din
cı̂nd ı̂n cı̂nd, obosit să tot zboare fă ră succes, unul dintre gı̂ndaci se
aș eza pentru o clipă pe pă lă rie, ı̂nainte de a se lansa din nou ı̂n vı̂rtejul
fă ră sfı̂rș it.
Vă zı̂ndu-ne, Omul cu gı̂ndaci de tranda ir se opri, tresă ri ı̂n mod

exagerat, ı̂și scoase pă lă ria ș i se ı̂nclină ı̂ntr-o reverență adı̂ncă . Roger fu
atı̂t de copleș it de această neaș teptată atenție, ı̂ncı̂t lă să să -i scape o
salvă de lă tră turi mirate. Omul zı̂mbi spre noi, ı̂și puse pă lă ria pe cap, ı̂și
ridică mı̂inile ș i clă tină spre mine degetele lungi ș i osoase. Amuzat ș i
destul de surprins de această apariție, i-am urat politicos bună ziua. El
mai fă cu o scurtă plecă ciune. L-am ı̂ntrebat dacă vine de la vreo
serbare. Clă tină energic din cap, ridică luierul la gură ș i cı̂ntă o mică
melodie veselă , fă cı̂nd cı̂țiva paș i să ltă reți ı̂n praful din drum. Se opri
apoi ș i-ș i aruncă degetul mare peste umă r, indicı̂nd ı̂n urmă drumul pe
care venise. Zı̂mbi, se lovi uș or peste buzunare ș i-ș i frecă degetul mare
de ară tă tor, ceea ce la greci ı̂nseamnă bani. Mi-am dat brusc seama că
trebuie să ie mut. Astfel, stı̂nd acolo ı̂n mijlocul drumului, am continuat
să conversez cu el, primind ră spunsurile printr-o pantomimă variată ș i
inteligentă . L-am ı̂ntrebat la ce-i servesc gı̂ndacii de tranda ir ș i de ce i-a
legat cu ire de bumbac. ı̂ntinse mı̂na ı̂ntr-un gest care ı̂nsemna copii
mici, luă unul dintre irele de bumbac de care atı̂rna un gı̂ndac ș i-1 roti
iute ı̂n jurul capului. Cı̂t ai clipi, insecta prinse viață ș i-ș i reluă circuitul
ca de planetă ı̂n jurul pă lă riei, iar el privi ı̂ncı̂ntat spre mine. Ară tı̂nd
spre cer ı̂și ı̂ntinse brațele ș i scoase un bı̂zı̂it adı̂nc, nazal, fă cı̂nd miș că ri
de viraj ș i aterizare. Aeroplan, orice prost putea să ı̂nțeleagă asta. Ară tă
apoi spre gı̂ndaci, ı̂ntinse mı̂na sa indice copii ș i-ș i ı̂nvı̂rti gı̂ndacii ı̂n
jurul capului, fă cı̂ndu-i pe toți să bı̂zı̂ie enervați.
Obosit de explicațiile date, se aș eză la marginea drumului ș i intonă o

melodie scurtă din luier, ı̂ntrerupta-du-se ca să cı̂nte cu vocea lui
nazală , curioasă . Nu folosea cuvinte articulate, ci o serie de mormă ieli
bizare ș i chițăi-turi sonore care pă reau formate ı̂n fundul gı̂tului ș i
emise pe nas. Dar le producea cu atı̂ta vervă ș i cu o expresie a chipului
atı̂t de minunată , ı̂ncı̂t erai convins că sunetele curioase aveau
semni icație. ı̂și ı̂ndesă apoi luierul ı̂n buzunarul ticsit, ı̂și aținti o clipă
ochii gı̂nditori spre mine ș i, coborı̂nd un să culeț de pe umă r, ı̂l desfă cu
ș i, spre ı̂n-cı̂ntarea ș i uimirea mea, lă să să cadă ı̂n praful de pe drum
jumă tate de duzină de broaș te țestoase. Carapacele le fuseseră lustruite
cu ulei ș i, printr-o metodă sau alta, reuș ise să le ı̂mpodobească lă buțele
din față cu mici arcuri roș ii, ı̂ncet ș i greoi, ı̂și scoaseră capetele ș i
picioarele din carapacea sclipitoare ș i o porniră la drum anevoie ș i fă ră
tragere de inimă . Le priveam fascinat ; cea care ı̂mi că zuse cu tronc la
inimă era destul de mică , cu o carapace de mă rimea unei ceș ti de ceai.
Pă rea mai sprintenă decı̂t celelalte ș i carapacea ı̂i era mai palidă , de
culoarea castanei, a zahă rului ars ș i a ambrei. Ochii ı̂i erau stră lucitori ș i
mersul atı̂t de vioi pe cı̂t te poți aș tepta de la o broască țestoasă . Am
ră mas mult timp ı̂n contemplarea ei. M-am autosugestionat că familia o
va primi la vilă cu deosebit entuziasm, felicitı̂ndu-mă poate pentru că
am gă sit un exemplar atı̂t de elegant. Faptul că nu aveam bani la mine
nu-mi dă dea nici o bă taie de cap, că ci era destul să -i spun omului să
treacă a doua zi pe la vilă pentru a-ș i lua plata. Nici nu putea i vorba ca
el să se ı̂ndoiască de mine. Faptul că eram englez era su icient, că ci cei
din insulă aveau pentru englezi o dragoste ș i un respect care depă ș eau
orice limită a valorii reale. Aveau chiar mai multă ı̂ncredere ı̂ntr-un
englez decı̂t ı̂ntr-unul de-ai lor. L-am ı̂ntrebat deci care este prețul
broaș tei țestoase. Ridică ambele mı̂ini cu degetele ră s irate. Nu
privisem degeaba cum ı̂ncheiau țăranii cı̂te o afacere. Am clă tinat
hotă rı̂t din cap ș i am ridicat două degete. ı̂nchise ochii, ı̂ngrozit de
această ofertă ș i ridică nouă degete ; ridicai ș i eu trei ; negă din cap ș i
după ce se gı̂ndi puțin ı̂nă lță ș ase degete ; la rı̂ndul meu, clă tinai capul ș i
ı̂nă lțai cinci. Din nou scutură din cap cu un oftat adı̂nc ș i mı̂hnit ș i apoi
râ maseră m un timp tă cuți, privind cum broaș tele țestoase se tı̂rau
greoaie ș i ș ovă ielnice pe drum cu acea hotă rı̂re curioasă ș i lipsită de
grație speci ică copiilor mici. După un timp, omul ară tă broasca țestoasă
ș i ridică din nou ș ase degete. Eu clă tinai din cap, ară tı̂nd cinci. Roger
că scă sonor ; ı̂l plictisea de moarte tı̂rguiala noastră tă cută . Omul ridică
reptila ș i printr-o pantomimă ı̂mi ară tă cı̂t de netedă ș i de dră guță ı̂i
este carapacea, cı̂t de mı̂ndru capul, cı̂t de ascuțite ghearele. Am ră mas
neı̂nduplecat. Ridică din umeri, ı̂mi dă du broasca țestoasă ș i ridică cinci
degete.
I-am spus apoi că nu am bani la mine ș i că va trebui să treacă a doua zi
pe la vilă . Clă tină a irmativ din cap ca ș i cum ar i fost cel mai normal
lucru din lume. Fericit de noua achiziție, eram neră bdă tor să mă ı̂ntorc
acasă ca să o ară t ș i celorlalți. I-am spus la revedere, i-am mulțumit ș i
am pornit-o repede la drum. Ajungı̂nd ı̂n punctul de unde o luam de-a
dreptul printre mă slini, m-am opri*t să -mi studiez cu grijă
cumpă ră tura. Era, fă ră ı̂ndoială , cea mai frumoasă broască țestoasă pe
care o vă zusem ș i valora, după pă rerea mea, cel puțin de două ori mai
mult decı̂t o plă tisem. Am mı̂ngı̂iat-o pe capul solzuros ș i am pus-o cu
grijă ı̂n buzunar. Omul cu gı̂ndaci de tranda ir ră mă sese ı̂n acelaș i loc,
dar acum dansa o mică gigă , să l-tı̂nd ș i legă nı̂ndu-se, scoțın
̂ d triluri din
luier, ı̂n timp ce pe drum, la picioarele sale, broaș tele țestoase miș unau
ı̂n sus ș i ı̂n jos ı̂ncete ș i greoaie.
Noului-venit i s-a dat binemeritatul nume de Ahile ș i se dovedi a i un

animal cı̂t se poate de inteligent ș i dră gă laș , ı̂nzestrat cu un deosebit
simț al umorului. La ı̂nceput l-am priponit de un picior ı̂n gră dină , dar
pe mă sură ce se ı̂mblı̂nzea, ı̂l lă sam să umble pe unde avea chef, ı̂și
ı̂nvă ță ı̂n curı̂nd numele ș i nu trebuia să -1 strigi decı̂t o dată sau de
două ori ș i apoi să aș tepți ră bdă tor o bucată de vreme, ca să apară ,
ı̂naintı̂nd tiptil pe că rarea pietruită , cu capul ș i gı̂tul ı̂ncordate de
neră bdare. ı̂i plă cea să ie hră nit ș i se instala regeș te la soare, ı̂n timp ce
noi ı̂i dă deam salată , pă pă die sau struguri. Se dă dea ı̂n vı̂nt după
struguri, tot atı̂t de mult ca ș i Roger ș i de aici se isca ı̂ntotdeauna o mare
rivalitate. Ahile molfă ia bobițele ı̂n gură ș i zeama i se prelingea pe
bă rbie, iar Roger, culcat ı̂n apropiere, ı̂l urmă rea cu ochii ı̂n agonie ș i cu
gura lă -sı̂ndu-i apă . Roger ı̂și primea ı̂ntotdeauna porția cuvenită de
struguri, dar chiar ș i aș a pă rea să considere că -i o risipă să dai
asemenea delicatese unei broaș te țestoase. Cı̂nd se termina hră nitul,
dacă -1 scă pă m din ochi, Roger se furiș a lı̂ngă Ahile ș i-1 lingea energic
pe partea din față, ı̂ncercı̂nd să adune zeama care se scursese pe reptilă
ı̂n timp ce mı̂ncase. Ahile, jignit de această ı̂ndră zneală , ı̂l muș ca pe
Roger de nas ș i apoi, cı̂nd linsoarea devenea prea violentă ș i umedă , se
retră gea ı̂n carapace cu un ș uierat de indignare ș i refuza să mai iasă
pı̂nă nu-1 ı̂ndepă rtam pe Roger din scenă .
Dar fructele care ı̂i plă ceau cel mai mult lui Ahile erau fragii. Era destul
să le vadă ca pur ș i simplu să ı̂nnebunească . Se bă lă bă nea ı̂ncoace ș i
ı̂ncolo, ı̂și ı̂ntindea gı̂tul să vadă dacă ai de gı̂nd să -i dai ș i lui, te privea
rugă tor, cu ochiș orii ca niș te nasturi. Fragii mai mici ı̂i devora din-tr-o
ı̂nghițitură , că ci abia dacă erau de mă rimea unui bob de mază re. Dar
dacă ı̂i dă deai un frag mare, să zicem cı̂t o alună , se comporta ı̂ntr-un fel
pe care nu l-am vă zut egalat de altă broască țestoasă . Apuca fructul ș i,
ținı̂ndu-1 bine ı̂n gură , mergea ı̂mpleticindu-se, cu viteza maximă , pı̂nă
la un loc sigur ș i retras, ı̂ntre straturile de lori. Acolo, lă sa să -i cadă
fructul ș i apoi ı̂l mı̂nca ı̂n tihnă , ca de ı̂ndată ce-1 termina să vină să mai
capete unul.
Odată cu pasiunea pentru fragi, crescu ı̂n Ahile ș i o ı̂nclinație pentru

tovă ră ș ia oamenilor. Oricine s-ar i dus ı̂n gră dină să facă bă i de soare,
să citească sau pentru orice alt motiv, la scurt timp auzea un freamă t
printre garo ițe ș i fața serioasă ș i ı̂ncrețită a lui Ahile se ivea dintre
plante. Dacă stă teai pe un scaun, se mulțumea să se apropie de
picioarele tale cı̂t mai mult cu putință ș i acolo să cadă ı̂ntr-un somn
profund ș i liniș tit, cu capul atı̂rnat afară din carapace ș i nasul sprijinit
de pă mı̂nt. Dar dacă stă teai lungit pe un pled la soare, Ahile era convins
că te-ai culcat pe pă mı̂nt numai ș i numai ca să -1 distrezi pe el. O pornea
clă tinat pe alee ș i se urca pe pled cu o expresie de veselie nă ucă pe față.
Fă cea o pauză , te privea gı̂nditor ș i apoi alegea o parte a anatomiei tale
pe care să practice alpinism. Să simți pe neaș teptate ghearele ascuțite
ale unei broaș te țestoase ı̂n ipte cu hotă rı̂re ı̂n ș oldul tă u, ca să ți se
aburce pe stomac, nu contribuie la relaxare. Dacă te scuturai de el ș i
mutai pledul nu obțineai decı̂t un scurt ră gaz, că ci Ahile dă dea
ı̂nverș unat tı̂rcoale gră dinii, pı̂nă te gă sea din nou. Obiceiul acesta
deveni atı̂t de sı̂cı̂itor ı̂ncı̂t, după numeroase reclamații ș i amenințări
din partea familiei, am fost silit să -1 ı̂nchid, cı̂nd unul dintre noi se culca
ı̂n gră dină . Dar ı̂ntr-o zi, portița gră dinii fu lă sată deschisă ș i Ahile nu
mai fu de gă sit nică ieri. Se organizară imediat echipe de salvare ș i
familia, care pı̂nă atunci ı̂și petrecuse timpul cu amenințări fă țiș e la
viața reptilei, ră tă cea prin crı̂ngul de mă slini strigı̂nd : Ahile !... fragi,
Ahile... fragi ! ı̂n cele din urmă l-am gă sit. Umblı̂nd dezlı̂nat, cum avea el
obiceiul, că zuse ı̂ntr-un puț pă ră sit, cu peretele demult dă rı̂mat ș i gura
aproape acoperită cu ferigi. Spre regretul nostru era mort de-a binelea.
Chiar ș i ı̂ncercarea lui Leslie de a-i face respirație arti icială ș i sugestia
lui Margo de a-i bă ga fragi pe gı̂t (ca să -i dă m, ne explică ea, ceva pentru
care să merite să tră iască ) nu dă dură nici un rezultat. Astfel că , ı̂ndoliați
ș i solemni, ı̂l ı̂ngropară m ı̂n gră dină sub o tufă de că pș uni (la
propunerea mamei). Un scurt discurs funebru, scris ș i citit cu voce
tremură toare de Larry, imorta-liză acest eveniment. Fu profanat doar
de Roger care, ı̂n ciuda protestelor mele, dă du insistent din coadă tot
timpul funeraliilor.
Nu mult după ce Ahile fu ră pit dintre noi, am obținut alt protejat de la
Omul cu gı̂ndaci de tranda ir. De data aceasta era un porumbel. Foarte
tı̂nă r ı̂ncă , trebuia ı̂ndopat cu lapte ș i pı̂ine sau cu grı̂u muiat. Ară ta
groaznic, cu penele care-i stră pungeau pielea creață ș i stacojie, ală turi
de acel puf oribil, galben, pe care ı̂l au porumbeii mici ș i care dă
impresia că ș i-au oxigenat pă rul. Din cauza aspectului să u respingă tor
ș i a obezită ții, Larry a propus să -1 numim Quasimodo ș i, cum numele
mi-a plă cut, am acceptat fă ră să -mi dau seama de implicații. Mult timp
după ce ı̂ncepuse să se hră nească singur ș i-i crescuseră toate penele,
Quasimodo mai pă stra un smoc de puf pe cap care-1 fă cea să semene cu
un judecă tor pompos care poartă o perucă prea mică .
Din cauză că nu fusese crescut conform tradiției ș i nu avea pă rinți care
să -1 ı̂nvețe realită țile vieții, Quasimodo ajunse la convingerea că el nu-i
deloc pasă re ș i refuza să zboare. ı̂n schimb umbla peste tot. Dacă dorea
să se urce pe o masă sau pe un scaun, se bă ga dedesubt, ı̂și ascundea
capul ș i uguia cu o voce pă trunză toare de con-tralto pı̂nă ı̂l ridica cineva
deasupra. Era mereu gata să ne țină tovă ră ș ie, indiferent cu ce ne-am i
ı̂ndeletnicit, ba chiar ı̂ncerca să vină cu noi la plimbare. De această
plă cere a trebuit ı̂nsă să -1 privă m, că ci sau trebuia să -1 porți pe umă r,
punı̂ndu-ți ı̂n pericol hainele, sau să -1 laș i să vină după tine. Dacă -1
lă sai pe jos, trebuia să -ți micș orezi pasul ca să se potrivească cu mersul
lui. Cı̂nd i-o luai prea mult ı̂nainte, auzeai cele mai frenetice ș i mai
rugă toare uguituri ș i, obligat să te ı̂ntorci, ı̂l vedeai pe Quasimodo
alergı̂nd disperat după tine, miș cı̂nd seducă tor din coadă ș i um lı̂ndu-ș i
pieptul irizat de indignare pentru cruzimea ta.
Quasimodo insista să doarmă ı̂n casă ; oricı̂t l-am ademenit sau certat,
nu am reuș it să -1 fac să stea ı̂n hulu-bă ria pe care o construisem pentru
dı̂nsul. Prefera să doarmă la capă tul patului lui Margo. ı̂n cele din urmă ,
ı̂nsă , fu izgonit pe divanul din salon, că ci dacă Margo se ră sucea noaptea
ı̂n pat, Quasimodo se trezea, traversa să ltı̂nd patul ș i se că țăra pe fața ei,
uguind tare ș i dră gă stos.
Larry fă cu descoperirea că Quasimodo este un porumbel muzical. Nu

numai că -i plă cea muzica, dar pă rea chiar să recunoască două genuri
diferite, valsul ș i marș urile militare. Pentru o muzică obiș nuită se
apropia legă -nı̂ndu-se de gramofon ș i stă tea lipit de el, cu pieptul um lat
ș i ochii pe jumă tate ı̂nchiș i, gungurind ı̂ncetiș or. Dar dacă melodia era
un vals, se ı̂nvı̂rtea ı̂n jurul aparatului, aplecı̂ndu-se, rotindu-se ș i
uguind tremurat. La marș uri, pe de altă parte, de preferință Sousa, se
ridica drept ı̂n picioare, se um la ı̂n pene ș i pă ș ea ı̂n sus ș i ı̂n jos prin
cameră , iar uguitul ı̂i devenea atı̂t de plin ș i gutural, ı̂ncı̂t pă rea ı̂n
pericol să se ı̂nă buș e. Nu se deda acestor performanțe pentru nici un alt
gen de muzică , ı̂n afară de vals ș i marș . Uneori totuș i, dacă nu auzise
muzică de multă vreme, se ı̂ntı̂mpla, ı̂n entuziasmul să u pentru
gramofon, să danseze un vals ı̂n loc de un marș ș i vice-versa, dar de
iecare dată se oprea ș i se corecta pe la jumă tatea melodiei.
ı̂ntr-o zi de tristă memorie, trezindu-1 pe Quasimodo, am constatat că

ne tră sese pe sfoară pe toți, că ci ı̂ntre perne se a la un ou alb ș i lucios.
Nu-ș i mai reveni niciodată după această ı̂ntı̂mplare. Deveni iritabil,
ı̂mbufnat ș i ı̂ncepea să te ciupească supă rat, dacă ı̂ncercai să -1 ridici.
Mai fă cu un ou ș i caracterul i se schimbă cu desă vı̂rș ire. El, sau mai
corect ea, se să lbă tici tot mai tare, ne trata pe toți de parcă i-am i fost
duș mani de moarte, intra ı̂n bucă tă rie după hrană pe furiș , ca ș i cum
viața i-ar i fost ı̂n primejdie. Nici mă car gramofonul n-o mai ispitea să
intre ı̂n casă . Ultima dată cı̂nd am vă zut-o, stă tea ı̂ntr-un mă slin, uguind
afectat ș i s ios, ı̂n timp ce pe aceeaș i creangă , ceva mai departe, un
hulub cu aspect foarte masculin se rotea ș i uguia ı̂ntr-un veritabil extaz
de admirație.
Un timp, Omul cu gı̂ndaci de tranda ir trecu destul de regulat pe la noi,
cu cı̂te un nou adaos la menajeria mea : o broască , eventual o vrabie cu
un picior rupt. ı̂ntr-o după -amiază , mama ș i cu mine, ı̂ntr-o criză de
sentimentalism extravagant, i-am cumpă rat tot stocul de gı̂ndaci de
tranda ir ș i după ce a plecat, le-am dat la toți drumul ı̂n gră dină . Zile
ı̂ntregi vila miș una de gı̂ndaci, se tı̂rau pe paturi, ne pı̂ndeau ı̂n baie, se
loveau de lă mpi noaptea ș i ne că deau ı̂n brațe ca niș te smaralde.
Cı̂nd l-am vă zut pentru ultima oară era seară ș i eu stă team pe creasta
unui deal de unde se vedea ș oseaua. Era evident că venea de la o
petrecere unde fusese omenit cu mult vin, că ci se clă tina ı̂n mers ș i
cı̂nta din luier o melodie melancolică . I-am strigat un salut ș i mi-a
ră spuns luturı̂nd extravagant din mı̂nă fă ră să privească ı̂ndă ră t. La
cotitura drumului, silueta i s-a pro ilat o clipă pe cerul liliachiu al
amurgului. I-am putut vedea pă lă ria ponosită ı̂n care fı̂lfı̂iau penele,
buzunarele um late ale hainei, că ș tile de bambus din spinare pline de
hulubi adormiți ș i, deasupra capului, rotindu-se ı̂ntruna somnoroș i, am
reuș it să vă d petele nedesluș ite care erau gı̂ndacii.
Coti apoi ș i nu mai ră mase decı̂t cerul palid cu luna nouă ce plutea pe el
ca o pană argintie ș i trilurile line ale luierului care se pierdeau ı̂n
amurg.
UN CAR DE ÎNVĂȚĂTURĂ
Abia ne instalasem ı̂n vila zmeurie cı̂nd mama hotă rı̂ că mă să lbă ticesc
ș i că era nevoie să mi se dea vreun fel de ı̂nvă țătură . Dar cum puteai
gă si aș a ceva ı̂ntr-o insulă izolată din Grecia ? Ca de obicei cı̂nd se ridica
o problemă , ı̂ntreaga familie se repezea, cu entuziasm. s-o rezolve.
Fiecare membru ı̂și avea propria sa pă rere despre ce era mai bine
pentru mine ș i iecare argumenta cu atı̂ta ardoare ı̂ncı̂t orice discuție
despre viitorul meu se termina ı̂n general cu un vacarm.
— Are tot timpul să ı̂nvețe, spuse Leslie, la urma urmei ș tie să citească ,
nu-i aș a ? Eu ı̂l pot ı̂nvă ța să tragă cu arma ș i dacă cumpă ră m o barcă l-
aș putea ı̂nvă ța să navigheze.
— De, dragă , nu vă d la ce i-ar folosi astea mai tı̂rziu, remarcă mama,
adă ugind vag, doar dacă intră ı̂n marina comercială , sau aș a ceva.
— Cred că -i esențial să ı̂nvețe să danseze, ı̂și dă du cu pă rerea Margo,
dacă nu vrem să crească un ı̂mpiedicat cu limba legată .
— Desigur, dragă , dar toate astea vin mai tı̂rziu. Ar trebui să i se dea
anumite noțiuni de matematică ș i franceză ... nu mai vorbesc de
ortogra ia lui care este ceva de speriat.
— Literatură , spuse Larry cu convingere, de asta are el nevoie. O bază

solidă ı̂n literatură . Restul vine de la sine. Eu l-am tot ı̂ncurajat să
citească că rți bune.
— Totuș i, nu crezi ș i tu că Rabelais e puțin prea „matur“ pentru el ?

ı̂ntrebă mama cu ı̂ndoială .
— Umor bun ș i să nă tos, spuse Larry degajat. E important să i se
prezinte sexualitatea ı̂n adevă rata ei lumină .
— Eș ti maniac ı̂n ceea ce priveș te sexualitatea, remarcă Margo afectat.
Indiferent despre ce vorbim, aduci ı̂ntotdeauna vorba despre sex.
— Vă spun eu că are nevoie de o viață să nă toasă , ı̂n aer liber, dacă
ı̂nvață să tragă cu arma ș i să navigheze... ı̂ncepu Leslie.
— Ispră veș te odată cu predicile. ı̂n curı̂nd o să faci propagandă pentru
duș uri reci.
— Ce mă scoate din să rite la tine este că te apucă cı̂te .o toană de
ı̂nfumurare ș i crezi că numai tu le ș tii pe toate. Nici nu vrei să asculți
punctul de vedere al celorlalți.
— Cu un punct de vedere atı̂t de ı̂ngust ca al tă u, nu vă d cum poți

pretinde să te ascult.
— Hai, lă sați, nu are rost să vă certați, spuse mama.
— Larry e teribil de absurd.
— Ș tii că -mi placi, ripostă indignat Larry. Sı̂nt de departe membrul cel
mai rațional al familiei.
— Desigur, dragă , dar cearta nu rezolvă problema. Ceea ce ne trebuie

este o persoană care să -1 poată ı̂nvă ța pe Gerry ș i să -1 ı̂ncurajeze ı̂n
pasiunile lui.
— Mă tem că nu are decı̂t una, comentă nemulțumit Larry ș i anume o
pornire exasperantă de a bă ga animale peste tot. Nu cred că asta
trebuie ı̂ncurajată . Viața e ș i aș a plină de primejdii... Nu mai departe
decı̂t azi-dimineață, am vrut să -mi aprind o țigară ș i din cutia de
chibrituri a zburat un afurisit de bondar uriaș .
— Mie mi s-a ı̂ntı̂mplat acelaș i lucru cu un cosaș , spuse Leslie ı̂ntunecat.
— Ei da, ș i eu cred că asemenea lucruri ar trebui să ı̂nceteze, zise

Margo. Am gă sit un borcan dezgustă tor, plin cu ceva care se zvı̂rcolea,
chiar pe toaleta mea, ca ș i •cum n-ar i putut gă si alt loc.
— N-are nici o intenție rea bietul mititel, spuse mama ı̂mpă ciuitoare ; ı̂l
interesează atı̂t de mult toate aceste lucruri !
— Nu mi-ar pă sa să iu atacat de bondari dacă toate acestea ar duce

undeva, remarcă Larry. Dar nu-i decı̂t o toană ... Pı̂nă la paisprezece ani
uită de ele.
— ı̂l ține toana asta de cı̂nd avea doi ani, spuse mama— ș i nu dă nici un
semn că o să -i treacă .
— Foarte bine, dacă vrei neapă rat să -1 ı̂ndop! cu tot— felul de
cunoș tințe nefolositoare, cred că George ar putea face o ı̂ncercare să -1
ı̂nvețe, spuse Larry.
— Asta-i o idee grozavă , se bucură mama. Nu vrei să mergi să vorbeș ti
cu el chiar acum ? Cu cı̂t ı̂ncepe mai devreme, cu atı̂t e mai bine.
Stı̂nd sub fereastra deschisă , ı̂n lumina crepusculului, cu un braț pe

după gı̂tul locos a lui Roger, ascultam cu un amestec de interes ș i
indignare discuția familiei despre soarta mea. Acum, că era hotă rı̂tă , mă
ı̂ntrebam vag cine o i George ș i de ce era necesar pentru mine să iau
lecții. Dar amurgul era ı̂mbibat cu mireasma lorilor, iar crı̂n-gurile de
mă slini ı̂ntunecate, misterioase ș i fascinante. Am uitat pericolul iminent
de a i pus la ı̂nvă țătură ș i am plecat cu Roger să vı̂nă m licuricii din rugii
tı̂rı̂tori.
Am descoperit că George era un vechi prieten al lui Larry, venit ı̂n Corfu
ca să scrie. Nu era nimic surprinză tor ı̂n asta, că ci toate cunoș tințele lui
Larry ı̂n vremea aceea erau scriitori, poeți sau pictori. De altfel George
era adevă ratul responsabil de prezența noastră ı̂n Corfu, că ci scrisese o
scrisoare atı̂t de elogioasă despre insulă , ı̂ncı̂t ı̂l convinsese pe Larry că
nu putea tră i ı̂n altă parte. Acum George trebuia să plă tească pentru
imprudența comisă . Veni la noi la vilă să discute cu mama despre
educația mea ș i fă cură m cunoș tință. George era foarte ı̂nalt ș i extrem de
subțire, cu bizara grație dezarticulată a marionetelor. Fața lui suptă ca
de craniu era ı̂n parte ascunsă de o barbă castanie, ascuțită , ș i de o
pereche de ochelari mari cu rame de baga. Avea o voce adı̂ncă ,
melancolică ș i un simț al umorului sec ș i sarcastic. Cı̂nd fă cea o glumă ,
zı̂mbea ı̂n barbă cu un fel de bucurie ș ireată care ră mı̂nea neafectată de
reacția celorlalți.
George ı̂și asumă cu gravitate sarcina de a mă ı̂nvă ța carte. Nu se lă să
descurajat de faptul că pe insulă nu se gă seau manuale ș colare ; ı̂și
ră scoli pur ș i simplu biblioteca ș i ı̂n ziua ixată apă ru ı̂narmat de cea
mai neortodoxă selecție de volume. Grav ș i ră bdă tor, ı̂mi preda
cunoș tințe elementare de geogra ie după hă rțile de la sfı̂rș itul unui
exemplar vechi al enciclopediei Pears. Engleza o studiam după o serie
de autori cuprinș i ı̂ntre Wilde ș i Gibbon, franceza după o carte groasă ș i
pasionantă numită Le Petit Larousse, iar matematica din memorie. Dar
din punctul meu de vedere, cel mai important era faptul că o parte a
timpului nostru era dedicată ș tiințelor naturale ș i George, cu
meticulozitate ș i atenție, mă ı̂nvă ța cum să observ ș i să -mi notez
observațiile ı̂ntr-un caiet. De ı̂ndată interesul meu entuziast, dar lă sat la
voia ı̂ntı̂mplă rii, deveni organizat, că ci mi-am dat seama că notı̂nd
anumite lucruri puteam să ı̂nvă ț ș i să -mi amintesc mai bine.
ı̂n iecare dimineață la nouă , George sosea că lcı̂nd semeț printre
m_ă slini, ı̂mbră cat ı̂n pantaloni scurți, sandale ș i o enormă pă lă rie de
paie cu borurile destră mate, ținı̂nd o legă tură de că rți sub braț ș i
legă nı̂ndu-ș i energic bastonul.
— Bună dimineața ! Discipolul ı̂și aș teaptă ı̂nfrigurat de neră bdare

maestrul, ı̂mi ı̂nchipui, mă saluta el cu un surı̂s palid.
ı̂n mica sufragerie a vilei, storurile erau trase ı̂mpotriva soarelui ș i ı̂n
crepusculul verzui George se pro ila deasupra mesei aranjı̂nd metodic
că rțile. Muș tele, drogate de că ldură , se tı̂rau ı̂ncet pe pereți sau zburau
amețite prin cameră , bı̂zı̂ind somnoros. Afară greierii salutau ziua nouă
cu entuziasm strident.
— Stai să vă d, stai să vă d, murmura George, plimbı̂nd un ară tă tor lung
peste programul nostru ı̂ntocmit cu grijă . Da, da, matematică . Dacă ı̂mi
amintesc bine eram implicați ı̂n sarcina herculeană de a descoperi cı̂t
vor lucra ș ase oameni ca să ridice un zid, la care trei dintre ei au lucrat o
să ptă mı̂nă . Parcă ı̂mi amintesc că am petrecut cam tot atı̂ta timp cu
rezolvarea acestei probleme cı̂t au lucrat oamenii la zid. Ei, hai să ne
ı̂ncingem ș alele ș i să pornim din nou la luptă . Poate te supă ră forma
problemei. Să ı̂ncercă m s-o facem mai atră gă toare.
Se apleca gı̂nditor peste caiet, tră gı̂ndu-se de barbă . Apoi, cu scrisul să u
mare ș i citeț , formula din nou problema.
— Dacă două omizi mă nı̂ncă opt frunze ı̂ntr-o să ptă mı̂nă , de cı̂t timp au
nevoie patru omizi ca să mă nı̂nce acelaș i numă r de frunze ? Acum
stră duieș te-te singur.
ı̂n timp ce mă munceam cu problema aparent de nere— solvat a

apetitului omizilor, George se ocupa cu altceva— Era scrimer priceput
ș i ı̂n acelaș i timp pasionat pentrU-dansurile populare locale pe care
ı̂ncerca să le ı̂nvețe— Ș i astfel, aș teptı̂nd ca eu să termin calculul, el se
tot miș ca ı̂n penumbra din cameră , practicı̂nd poziții de scrimă , sau paș i
complicați de dans, obicei pe care eu ı̂l gă seam deconcertant, ca să nu
zic mai mult, ș i că ruia i-am atribuit ı̂ntotdeauna incapacitatea mea
pentru matematică . Pune-mi ı̂n față, chiar ș i acum, o socoteală cı̂t de
simplă ș i o să invoce viziunea trupului costeliv a lui George, legă nı̂n-du-
se ș i smucindu-se ı̂n jurul sufrageriei slab luminate. Partea de dans o
acompania cu un zumzet adı̂nc ș i nemelo-dios, ca de la un stup de
albine ı̂nfuriate...
— Tam-ti-tam... tidl, tidl, tam... stı̂ngul ı̂nainte... trei paș i la dreapta...

tam, ti, tam, ti, tam, ti, tam... ı̂napoi, ı̂mprejur, ı̂n jos ș i ı̂n sus... tidl, tidl,
ampti, dii... zumză ia el, pă ș ind ș i fă cı̂nd piruete ca un cocostı̂rc
melancolic. Brusc apoi, zumzetul se oprea, ı̂n ochi ı̂i apă rea o lumină
metalică ș i el să rea ı̂ntr-o poziție de apă rare, ı̂ndreptı̂nd o loretă
imaginară spre un adversar imaginar. Cu ochi micș orați, cu ochelari
scı̂nteietori, urmă rea adversarul prin cameră , evitı̂nd cu dibă cie mobila.
Cı̂nd inamicul era ı̂mpins ı̂ntr-un colț , George să rea ș i se ı̂nvı̂rtea ı̂n
jurul lui, cu o agilitate de viespe, atacı̂nd, fentı̂nd ș i fandı̂nd. Vedeam
parcă stră lucirea oțelului. Venea apoi momentul inal cı̂nd, cu o lovitură
de jos ı̂n sus ș i cu una de sus ı̂n jos, prindea arma adversarului ș i i-o
arunca lă sı̂ndu-1 fă ră apă rare, apoi retragerea rapidă urmată de o
lovitură dreaptă ș i adı̂ncă prin care vı̂rful loretei se ı̂n igea drept ı̂n
inima inamicului. Tot timpul ı̂l urmă ream fascinat, dı̂nd uită rii
maculatorul din fața mea. Matematica n-a fost una dintre materiile
noastre ı̂ncununate de succes.
La geogra ie fă ceam progrese mai buniș oare, deoarece George era ı̂n
stare să -mi trezească interesul. Desenam hă rți gigantice ı̂ncrețite de
munți ș i apoi le completam um-plı̂ndu-le cu desene reprezentı̂nd fauna
cea mai pasionantă de prin partea locului. Astfel animalele ș i produsele
principale ale Ceylonului erau tapirii ș i ceaiul, █ale Indiei, tigrii ș i
orezul, ale Australiei, cangurii ș i •oile, ı̂n timp ce curbele albastre ale
curenților pe care le desenam peste oceane purtau balene, albatroș i,
pinguini ș i morse, cı̂t ș i uragane, alizee, vreme frumoasă ș i vreme rea.
Hă rțile noastre erau opere de artă . Vulcanii principali erupeau
asemenea lă că ri ș i scı̂ntei, ı̂ncı̂t ți-era frică să nu dea foc continentelor
de hı̂rtie. Lanțurile de munți ale lumii erau atı̂t de albastre ș i albe de
gheață ș i de ză padă , ı̂ncı̂t ți se fă cea frig privindu-le. Pustiurile noastre
cafenii, scă ldate ı̂n soare, ı̂nvoalte cu cocoaș e de că milă ș i piramide, iar
pă durile tropicale atı̂t de ı̂ncı̂lcite ș i luxuriante, ı̂ncı̂t cu mare di icultate
reuș eau să se strecoare prin ele jaguari cu mers lă bă rțat, ș erpi mlă dioș i
ș i gorile ursuze. Pe liziere, niș te bă ș tinaș i sfrijiți tă iau ı̂n silă copacii
pictați, formı̂nd luminiș uri, cu intenția vă dită de a scrie de-a curmeziș ul
lor cu litere ș ovă ielnice ,,cafea“ sau poate „cereale". Pvı̂urile noastre
erau largi ș i albastre ca loarea de nu-mă -uita, presă rate cu canoe ș i
crocodili. Oceanele numai goale nu erau, că ci dacă nu spumegau de
furia furtunilor sau nu se ridicau ı̂ntr-un lux ı̂nfricoș ător care atı̂rna
deasupra unei insule ı̂ndepă rtate ș i nă pă dite de palmieri, erau pline de
viață. Balene blajine ı̂ngă duiau galioanelor nedemne de mare, ı̂narmate
cu o pă dure de har-poane, să le urmă rească necontenit ; caracatițe
amabile ș i-cu aer nevinovat, scufundau calm, cu brațele lor, numeroase
bă rci ; jonci chinezeș ti cu echipaj icteric erau urmă rite de bancuri de
rechini colțoș i, ı̂n timp ce eschimoș i ı̂mbră cați ı̂n blă nuri urmă reau
cı̂rduri obeze de morse-pe cı̂mpuri de gheață bine populate cu urș i
polari ș i pinguini. Erau hă rți pline de viață, hă rți pe care le puteai
studia, care-ți ı̂ncrețeau fruntea ș i aduceau o contribuție pe scurt erau
hă rți care ı̂ntr-adevă r ı̂nsemnau ceva.
ı̂ncercă rile noastre de a studia istoria nu au fost, remarcabil de izbutite

la ı̂nceput, pı̂nă cı̂nd George a descoperit că asezonı̂nd o serie de
evenimente greu de ı̂nghițit cu cı̂teva boabe de zoologie ș i stropindu-le
cu un amă nunt fă ră nici o legă tură , putea să -mi trezească , interesul. ı̂n
felul acesta am devenit familiar cu cı̂teva date istorice care, din cı̂te ș tiu,
n-au fost niciodată ı̂nregistrate. Am urmă rit cu respirația tă iată lecție
dup? lecție, ı̂naintarea lui Hannibal peste Alpi. Motivul care l-a
ı̂ndemnat la o asemenea ispravă ș i ce avea de gı̂nd să facă de partea
cealaltă erau amă nunte de care puțin ı̂mi pă sa. Nu„ ceea ce-mi trezea
interesul, ı̂ntr-o expediție pe care consideram foarte ră u plă nuită , era
faptul că ș tiam— numele iecă rui elefant ı̂n parte. Mai ș tiam că Hanibal
— angajase un om special nu numai ca să hră nească ș i să -ı̂ngrijească
elefanții, dar să le dea sticle cu apă caldă cı̂nd vremea se ră cea. Acest
fapt interesant se pare că a scă pat celor mai serioș i istorici. Un alt lucru
pe care majoritatea că rților de istorie nu pare să -1 menționeze sı̂nt
primele cuvinte pe care le-a spus Columb cı̂nd a pus piciorul ı̂n America
: „Cerule, priveș te, un jaguar !“ Cu o asemenea introducere cum se putea
să nu ți se trezească interesul pentru ce-a mai urmat ı̂n istoria acelui
continent ? Ș i astfel George, handicapat de că rțile necorespunză toare ș i
de un elev fă ră tragere de inimă , se lupta să facă lecțiile cı̂t mai
captivante de teamă să nu le vadă lı̂ncezind.
Roger credea, bineı̂nțeles, că -mi irosesc zadarnic diminețile. ı̂mi

ră mı̂nea totuș i idel ș i dormea sub masă cı̂t timp eu mă luptam cu
ı̂nvă țatul. Din cı̂nd ı̂n cı̂nd, dacă trebuia să -mi iau o carte, se trezea, se
ridica, se scutura, că sca sonor ș i dă dea din coadă . Cı̂nd vedea că mă
reı̂ntorc la masă , urechile i se pleoș teau ș i se ı̂ntorcea greoi ı̂n colțul lui
retras unde se trı̂ntea jos cu un suspin de resemnare. George nu avea
nimic ı̂mpotrivă ca Roger să stea ı̂n cameră , că ci era cuminte ș i nu-mi
distră gea atenția. Uneori, dacă dormea foarte adı̂nc ș i auzea lă trı̂nd
cı̂inele vreunui țăran, se trezea brusc, să rea ı̂n sus ș i scotea un urlet
ră guș it de furie pı̂nă să -ș i dea seama unde se a lă . Privea apoi jenat spre
fețele noastre mustră toare, coada ı̂i tresă rea ș i se uita s ios ı̂n jurul
camerei.
Pentru o scurtă perioadă stă tu ș i Quasimodo cu noi la lecții, iind foarte

cuminte cı̂t timp ı̂i era ı̂ngă duit să stea la mine ı̂n poală . Moțăia acolo,
uguindu-ș i ı̂ncetiș or, toată dimineața. Cel care l-a izgonit am fost de fapt
eu pentru că o dată a ră sturnat o că limară cu cerneală albastră chiar ı̂n
mijlocul unei hă rți mari ș i foarte frumoase pe care atunci o terminasem.
Mi-am dat seama, bineı̂nțeles, că nu a fost un act de vandalism
intenționat, dar m-am supă rat. Timp de o să ptă mı̂nă , Quasimodo a
ı̂ncercat să -mi intre din nou ı̂n grații stı̂nd ı̂n spatele uș ii cră pate ș i
uguind ademenitor, dar de cı̂te ori eram gata să mă ı̂nduplec, ı̂i ^ză ream
penele din coadă de un verde stră lucitor ș i oribil sș i inima mi se
ı̂nă sprea din nou.
Ș i Abile a fost prezent la o lecție, dar el nu era de ;acord să stea ı̂n
interiorul casei. Ș i-a petrecut toată dimineața colindı̂nd prin cameră ș i
zgı̂riind soclul lambriului ș i uș a. ı̂ncepu apoi să se ı̂nțepenească sub cı̂te
o mobilă ș i să se zbată ı̂nnebunit pı̂nă cı̂nd ridicam obiectul ș i—1
salvam. Camera iind mică , pentru ca să miș că m o mobilă trebuia de
fapt să mută m totul. După a treia ridică tură , George spuse că deoarece
nu a lucrat niciodată la Carter Paterson ș i nu era obiș nuit cu asemenea
eforturi, credea că Ahile va i mai fericit ı̂n gră dină .
N-a ră mas astfel decı̂t Roger să -mi țină de urt. Era o consolare, ce-i
drept, să -mi sprijin picioarele pe spinarea lui pă roasă ı̂n timp ce mă
ră zboiam cu cı̂te o problemă , dar ș i aș a ı̂mi venea greu să mă
concentrez, că ci soarele se revă rsa printre storuri, desenı̂nd dungi de
tigru pe masă ș i duș umea ș i amintindu-mi toate lucrurile pe care aș i
putut să le fac.
La doi paș i de mine erau crı̂ngurile spațioase ș i goale de mă slini,

ră sunı̂nd de greieri ; zidurile de piatră acoperite de muș chi care terasau
viile ș i unde alergau ș opı̂rle pictate ; hă țiș ările de mirt, miș unı̂nd de
insecte ș i capul stı̂ncos pe care cı̂rdurile de sticleți aurii fı̂lfı̂iau dintr-un
ciulin ı̂ntr-altul, ciripind voioș i.
Conș tient de toate acestea, George, dı̂nd dovadă de ı̂nțelepciune,

introduse noul sistem de lecții ı̂n aer liber, ı̂n unele dimineți, sosea
purtı̂nd un ș ervet mare pluș at ș i porneam ı̂mpreună printre mă slini
spre ș oseaua care pă rea un covor de catifea albă . Ne abă team apoi pe
că ră ruia caprelor care ș erpuia pe crestele unor stı̂nci miniaturale ca să
ne conducă spre un golf mic ș i retras, ı̂mprejmuit de o plajă ı̂n formă de
semilună cu nisip alb. Acolo creș tea o pă durice de mă slini piperniciți
care dă deau o umbră plă cută . Din vı̂rful stı̂ncii, apa din golf pă rea atı̂t
de liniș tită ș i transparentă ı̂ncı̂t ı̂ți venea să te ı̂ndoieș ti de existența ei.
Peș tii care se miș cau deasupra nisipului ı̂ncrețit de valuri pă reau
suspendați ı̂n aer. Prin cele ș ase picioare de apă cristalină , vedeai
pietricelele de pe care actinii ridicau brațe subțiri ș i colorate ș i crabii se
miș cau, tı̂rı̂ndu-ș i carapacele ı̂n formă de sfı̂rlează .
Ne dezbră că m sub mă slini ș i intram ı̂n apa caldă ca să plutim cu fața ı̂n
jos, deasupra stı̂ncilor ș i a mă nunchiuri' lor de alge, scufundı̂ndu-ne din
cı̂nd ı̂n cı̂nd să scoatem cı̂te ceva ce ne-a atras privirea : o scoică mai viu
colorata, un crab de proporții masive, purtı̂nd o actinie pe carapace, ca
o bonetă cu o loare roș ie deasupra. Ici ș i colo, pe fundul nisipos,
creș teau ı̂n straturi lunguiețe alge marine ș i printre aceste straturi
tră iau melci fă ră cochilie. Bă tı̂nd apa cu picioarele ș i examinı̂nd
adı̂ncurile vedeam frunze stră lucitoare ș i ı̂nguste de plante ı̂ncı̂lcite,
verzi ș i negre, peste care pluteam ca niș te ș oimi suspendați ı̂n aer,
deasupra unei bizare pă duri. ı̂n luminiș urile dintre straturile de ierburi
stă tea acest melc, cel mai urı̂t specimen, poate, din fauna marină . Lung
de vreo cincisprezece centimetri, ară ta exact ca un cı̂rnat gros, fă cut
dintr-o piele cafenie ș i zgrunțuroasă ; animale sumbre ș i primitive care
stă teau ı̂ntr-un loc, rostogolindu-se uș or ı̂n legă narea mă rii, sugind apa
printr-un capă t al trupului ș i dı̂ndu-i drumul prin celă lalt. Vegetația ș i
animalele mă runte din apă sı̂nt iltrate pe undeva prin cı̂rnat ș i trecute
mecanismului simplu din stomacul vietă ții. Nimeni nu poate a irma că o
asemenea viață poate i interesantă . Se rostogolesc ı̂ncet pe nisip,
sugı̂nd apa mă rii cu o regularitate monotonă . Este greu de crezut că
aceste creaturi obeze se pot apă ra ı̂n vreun fel sau că ar avea nevoie să o
facă ș i totuș i au o metodă neobiș nuită de a-ș i ară ta supă rarea. Scoate-i
din mare ș i vor ı̂mproș ca un jet de apă prin ambele pă rți ale trupului,
fă ră nici un fel de efort muscular aparent. Acest obicei al lor, de a o face
pe pistolul cu apă , ne inspira să inventă m jocuri. Fiecare dintre noi,
ı̂narmat cu un mele fă ră cochilie, fă ceam pistolul să ı̂mproaș te,
observı̂nd cum ș i unde atinge jetul apa mă rii. Ne deplasam apoi la locul
cu pricina ș i cel care descoperea o cantitate mai mare de faună marină
ı̂n zona sa cı̂știga un punct. Uneori, ca la orice joc, ne să rea țandă ra, se
ridicau ș i se negau cu indignare ı̂nvinuiri de ı̂nș elă ciune. Atunci am
descoperit că animalul poate i ı̂ndreptat ı̂mpotriva adversarului. După
ce ne foloseam de serviciile acestor vietă ți, ı̂i aș ezam din nou ı̂n
pă durea lor de ierburi, de unde ı̂i luasem. Cı̂nd ne ı̂ntorceam data
urmă toare erau tot acolo, probabil exact ı̂n aceeaș i poziție,
rostogolindu-se paș nic ı̂ntr-o parte ș i ı̂n cealaltă .
După ce epuizam posibilită țile acestor melci, ı̂ncepeam vı̂nă toarea de

scoici pentru colecția mea, sau purtam lungi discuții despre restul
faunei care ne ieș ea ı̂n cale. George ı̂și dă dea brusc seama că toate
aceste ı̂ndeletniciri, oricı̂t de plă cute, era greu să le consideri ı̂nvă țătură ,
ı̂n sensul strict al cuvı̂ntului, aș a că reveneam la mal ș i ne aș ezam.
Lecția continua, ı̂n timp ce cı̂rduri de peș tiș ori se adunau ș i ne ciupeau
uș or de picioare.
..Ș i astfel lota franceză ș i cea britanică se apropia ı̂ncet una de alta
pentru ceea ce urma să ie bă tă lia decisivă a ră zboiului. Cı̂nd francezii
fură reperați, Nelson era pe punte urmă rind pă să rile printr-un
telescop... fusese deja anunțat de apropierea inamicului de un pescă ruș
prietenos... ce zici ?... mda, cred că era un pescă ruș mai mare cu ciocul
negru... da, vapoarele au ı̂nceput să manevreze unele ı̂n jurul celorlalte...
bineı̂nțeles că pe atunci nu se miș cau atı̂t de repede că ci totul se fă cea
cu ajutorul pı̂nzelor... nu erau motoare... nu, nici mă car motoare
exterioare. Marinarii britanici erau puțin ı̂ngrijorați, deoarece francezii
pă reau foarte puternici, dar cı̂nd ı̂l vă zură pe Nelson atı̂t de nepă să tor la
tot ce se petrece, ı̂ncı̂t stă tea pe covertă ș i-ș i eticheta colecția de ouă , ș i-
au dat seama că nu au de ce se teme.“
Marea era ca o plapumă caldă ș i mă tă soasă care ı̂mi clă tina lin trupul.
Nu erau valuri, doar acea uș oară miș care subacvatică , pulsul mă rii care
mă legă na ı̂ncet. ı̂n jurul picioarelor mele peș ti colorați zvı̂cneau ș i
tremurau, stı̂nd ı̂n cap ș i mormă ind spre mine cu gingii fă ră dinți.
Printre tufele aplecate de mă slini un greiere ı̂și spunea ceva ı̂n ș oaptă .
„...ș i atunci l-au purtat pe Nelson jos, cı̂t de iute cu putință, astfel ca nici
un membru al echipajului să nu a le că a fost lovit... Era ră nit de moarte
ș i cum ză cea ı̂n cabina de sub covertă , cu bă tă lia care continua furioasă
pe deasupra, murmură ultimele sale cuvinte : „Să rută -mă , Hardy“, ș i
muri. Cum ? A, da. ı̂i spusese mai demult lui Hardy că dacă i se va
ı̂ntı̂mpla ceva, ı̂i lasă colecția sa de ouă . Ș i astfel, deș i Anglia a pierdut pe
cel mai bun marinar al ei, bă tă lia a fost cı̂știgată ș i a avut o mulțime de
consecințe asupra Europei.
Prin gura golfului trecea o barcă decolorată de soare cu un pescar

bronzat, cu pantalonii peticiți, stı̂nd la pupa ș i ı̂nvı̂rtind ı̂n apă o vı̂slă ,
asemenea unei cozi de peș te. Ridica o mı̂nă salutı̂nd alene ș i peste apa
liniș tită ș i albastră puteai auzi scı̂rțıî tul vı̂slei cı̂nd se ı̂nvı̂rtea ș i
bufnitura uș oară cı̂nd se ı̂n igea ı̂n mare.
O COMOARĂ DE PĂIANJENI
ı̂ntr-o după -amiază caldă ș i somnoroasă , cı̂nd totul ı̂n afara greierilor
gă lă gioș i pă rea adormit, Roger ș i cu mine am pornit să vedem cı̂t de
departe ne putem urca pe dealuri pı̂nă se lasă ı̂ntunericul. Am luat-o
direct ı̂n sus prin crı̂ngul de mă slini dungat ș i ı̂mpestrițat de lumina
albă a soarelui, unde aerul era ierbinte ș i neclintit ș i ı̂n cele din urmă
ne-am că țărat mai sus de copaci, pe un pisc golaș ș i stı̂ncos, unde ne-am
aș ezat să ne odihnim. Insula picotea dedesubtul nostru, stră lucind ca o
acuarelă ı̂n abureala că ldurii ; mă slini verzi-cenuș ii, chiparoș i negri,
stı̂nci multicolore pe coastă , iar marea netedă ș i opales-centă , azurie ca
un pescă ruș albastru, verde ca jadul, avı̂nd ici-colo o cută , două , pe
suprafața lustruită , unde se arcuia ı̂n jurul vreunui promontoriu
stı̂ncos, nă pă dit de mă slini. Chiar dedesubtul nostru era un golf mic, cu.
o plajă albă ı̂n formă de semilună ; un golf fă ră adı̂ncime, cu fundul de
nisip luminos, fă cı̂nd să pară apa de un albastru palid, aproape alb.
Eram transpirat după urcuș , iar Roger ră su la cu limba scoasă ș i cu
mustă țile ı̂nspumate. Am hotă rı̂t să renunțăm la urcuș ș i ı̂n schimb să
facem o baie. Ne-am dat deci drumul la vale pı̂nă la golfulețul pustiu,
tă cut ș i adormit sub aversa stră lucitoare de lumină . Am trı̂ndă vit ı̂n apa
caldă ș i fă ră profunzime, iar eu ră scoleam nisipul din jurul meu. Uneori
gă seam cı̂te o pietricică netedă sau cı̂te o bucată de sticlă frecată ș i linsă
de mare pı̂nă cı̂nd devenise o bijuterie minunată , verde ș i transparentă .
Toate aceste descoperiri i le treceam lui Ro-
.ger care stă tea privindu-mă . El, ne iind prea sigur de ceea ce doream eu
să facă , ș i temı̂ndu-se să nu mă ofenseze, le lua delicat ı̂n gură . Apoi,
cı̂nd credea că nu-1 vă d, le lă sa să cadă ı̂napoi ı̂n apă ș i ofta adı̂nc.
Mai tı̂rziu m-am lungit să mă usuc pe o stı̂ncă , ı̂n timp ce Roger,
stră nutı̂nd, o porni prin apă ı̂ncercı̂nd să prindă unul dintre cocoș eii de
mare cu aripioare albastre, cu fețe bosum late ș i absente care să reau
din piatră ı̂n piatră cu viteza unei rı̂ndunici. Respirı̂nd din greu, cu ochii
ațintiți ı̂n jos spre apa clară , Roger ı̂i urmă rea cu o expresie de intensă
concentrare. Odată uscat, mi-am pus ș ortul ș i că maș a ș i l-am strigat.
Veni fă ră tragere de inimă , uitı̂ndu-se mereu ı̂ndă ră t spre peș tii care tot
se mai zbenguiau pe fundul ı̂ncercuit de soare. Se opri foarte aproape
de mine, se scutură viguros ș i mă stropi cu apa din mantaua lui
cı̂rlionțată .
După ı̂not ı̂mi simțeam trupul greu ș i moleș it ș i pielea ı̂mi era parcă
acoperită de o crustă mă tă soasă de sare, ı̂ncet, ca ı̂ntr-un vis, am pornit-
o spre ș osea. Descoperind că -mi este foame, mă ı̂ntrebam care să ie
că suța cea mai apropiată unde aș putea că pă ta ceva de mı̂ncare. M-am
oprit, stı̂rnind cu piciorul nisipul in ș i alb din calea noastră , ca să
examinez problema. Dacă mergeam s-o vă d pe Leonora care locuia cel
mai aproape, ı̂mi va da smochine ș i pı̂ine, dar va insista să -mi comunice
ș i ultimele ș tiri despre să nă tatea iicei sale. Fiica ei era un zdrahon cu
voce ră guș ită ș i cu un ochi zbanghiu pe care nu puteam să o sufă r ș i
deci nu mă interesa să nă tatea ei. Am hotă rı̂t să nu mă duc la Leonora.
Era pă cat, că ci avea cei mai buni smochini de prin preajma locului, dar
era o limită ı̂n ceea ce puteam să ı̂ndur de dragul unor smochine negre.
Dacă mergeam să -1 vă d pe Take, pescarul, l-aș i gă sit fă cı̂ndu-ș i siesta
ș i ar i strigat la mine : „Pleacă de aici, mă i. sfı̂rlează !“ din adı̂ncul casei
sale oblonite. Cristaki ș i familia sa ar i fost probabil pe acasă , dar ı̂n
schimbul hranei s-ar i aș teptat să le ră spund la o sumedenie de
ı̂ntrebă ri plicticoase : Dacă Anglia era mai mare decı̂t Corfu ? Cı̂ți
oameni tră iau acolo ? Dacă erau toți lorzi ? Cum arată un tren ? Dacă
creș teau copaci ı̂n Anglia ? ș i aș a mai departe la nesfı̂rș it. Dacă ar i fost
dimineață, aș i putut tă ia peste ogoare ș i prin vii ș i ı̂nainte să ajung
acasă , aș i mı̂ncat pe să turate ı̂n drum din contribuția prietenilor mei :
mă sline, pı̂ine, struguri, smochine, iar la sfı̂rș it aș i fă cut poate un mic
ocol care m-ar i dus prin cı̂mpul Filomenei, unde mi-aș i ı̂ncheiat poate
gustarea cu o felie proaspă tă ș i roș ie de harbuz, rece ca gheața. Dar era
ora somnului de după -amiază ș i cei mai mulți dintre țărani dormeau ı̂n
casele lor, cu uș ile ș i obloanele bine ferecate.
Problema era di icilă ș i ı̂n timp ce meditam asupra ei, crescură ș i

chinurile foamei. Loveam tot mai abraș cu piciorul ı̂n praful din drum,
pı̂nă cı̂nd Roger stră nută dezaprobator ș i-mi aruncă o privire lezată .
Brusc ı̂mi veni o idee. De cealaltă parte a dealului locuia bă trı̂nul pă stor
Yani ș i soția lui, ı̂ntr-o casă mică ș i stră lucitoare. Ș tiam că Yani doarme
după -masa ı̂n fața casei, ı̂n umbra viței ș i dacă fă ceam destulei gă lă gie
apro-piindu-mă de casă , se trezea. Odată treaz, eram sigur că ne va
primi cu ospitalitate. Nu exista nici o singură casă țără nească pe care să
o vizitezi fă ră să te alegi cu ceva, ı̂nveselit de acest gı̂nd, am pornit-o pe
că ră ruia pietroasă , ș erpuitoare, bă tă torită de copitele caprelor lui Yani,
ı̂n mersul lor mă runt pe creasta dealului ș i spre valea ı̂n care acoperiș ul
roș u al casei sclipea printre trunchiurile uriaș e de mă slin. Cı̂nd am
socotit că sı̂nt destul de aproape, m-am oprit ș i am aruncat o piatră pe
care să mi-o aducă Roger. Era una dintre distracțiile lui favorite, dar
odată ce ı̂ncepeai, trebuia să continui, sau de nu, se aș eza ı̂n fața ta ș i
lă tra oribil pı̂nă cı̂nd repetai igura, din pură disperare. Roger aduse
piatra, o lă să să -mi cadă la picioare ș i se dă du ı̂ndă ră t, ı̂n aș teptare, cu
urechile ciulite, ochii stră lucitori ș i muș chii ı̂ncordați, gata de acțiune.
L-am ignorat atı̂t pe el, cı̂t ș i piatra. Pă ru uș or surprins, examină cu grijă
piatra ș i apoi se uită din nou la mine. Eu luieram o mică melodie,
privind spre cer. Roger scoase un lă trat de probă . Vă zı̂nd că tot nu-1 iau
ı̂n seamă , continuă cu o salvă de lă tră turi adı̂nci ș i pă trunză toare care
ră sunau printre mă slini. L-am lă sat să latre vreo cinci minute. ı̂ntre
timp eram sigur că Yani trebuie să -ș i i dat seama de sosirea noastră .
Am aruncat piatra pentru Roger ș i ı̂n timp ce el se repezea după ea,
vesel, m-am ı̂ndreptat spre poarta casei.
Bă trı̂nul cioban se a la, cum era de aș teptat, ı̂n umbra peticită a viței
ı̂ntinsă pe spalierul de deasupra capului, •dar spre via mea
nemulțumire, nu se trezise. Stă tea revă rsat ı̂ntr-un scaun simplu de
scı̂ndură care era ı̂nclinat spre perete ı̂ntr-un unghi periculos. Brațele ı̂i
atı̂rnau fă ră vlagă , picioarele larg desfă cute, iar mustă țile lui magni ice,
portocalii ș i albe de nicotină ș i vı̂rstă , se ridicau ș i tremurau odată cu
sforă itul, ca o algă marină ciudată care e ı̂nă lțată ș i coborı̂tă de o blı̂ndă
hulă . Degetele groase ale mı̂inilor butucă noase tresă reau prin somn ș i-i
puteam vedea unghiile striate ș i galbene, ca niș te •solzi tă iați dintr-o
luminare de seu. Fața lui negricioasă , ı̂ncrețită ș i bră zdată ca o coajă de
pin, era goală de expresie ș i ochii strı̂ns ı̂nchiș i. M-am uitat ix la el,
ı̂ncer-cı̂nd să -1 trezesc prin puterea voinței, dar fă ră rezultat. Ca să -1
scol eu, nu era de bon ton ș i tocmai mă ı̂ntrebam dacă merită să aș tept
pı̂nă se trezeș te de la sine, sau e mai bine să mă duc, să mă las plictisit
de Leonora, cı̂nd apă ru Roger, ı̂n că utarea mea. Fă cu ocolul casei, cu
urechile ciulite ș i limba scoasă , mă vă zu, miș că din coadă ı̂ntr-un scurt
salut ș i privi ı̂n jurul să u cu aerul unui musa ir care se ș tie binevenit.
ı̂ncremeni dintr-o dată , mustă țile i se zbı̂rliră ș i ı̂ncepu să ı̂nainteze
fremă tı̂nd, cu picioarele ı̂nțepenite. Vă zuse ceva ce mie ı̂mi scă pase :
ghemuită sub scaunul ı̂nclinat al lui Yani, stă tea o pisică cenuș ie, mare ș i
slabă care ne privea cu ochi verzi insolenți. ı̂nainte să mă ı̂ntind ș i să -1
apuc, Roger să rise. Pisica, cu o miș care sprintenă ce dovedea o practică
ı̂ndelungată , o zbughi ca o pietricică aruncată spre locul unde vița
noduroasă se ră sucea amețită ı̂n jurul spalierului ș i de acolo o porni
glonț ı̂n sus, zgrepțănı̂ndu-se cu ghearele ascuțite. Se ghemui printre
ciorchinii de struguri albi, privi ı̂n jos spre Roger ș i scuipă delicat.
Roger, frustrat ș i furios, ı̂și aruncă capul pe spate ș i hă mă i amenințări ș i
insulte. Ochii lui Yani se deschiseră , scaunul se legă nă , brațele se
bă lă bă niră violent ı̂n efortul de a-ș i menține echilibrul. Scaunul se
clă tină periculos, apoi se aș eză pe toate patru picioarele cu o bufnitură .
— S inte Spiridoane, apă ră -mă , se rugă el tare. Ai milă , doamne !
Privi ı̂mprejur cu mustă țile tremură toare ca să a le cauza zarvei ș i mă
vă zu stı̂nd cuminte pe zid. ı̂l salutai dulce ș i politicos, de parcă nimic nu
s-ar i ı̂ntı̂mplat ș i-1 ı̂ntrebai dacă a dormit bine. Se ridică ı̂n picioare
zı̂mbind ș i scă rpinı̂ndu-se energic pe burtă .
— Tu fă ceai zgomotul ă sta de-i gata să -mi plesnească capul? Să ii
să nă tos. Ia loc, tinere lord, spuse el ș tergı̂n-du-ș i scaunul de praf ș i
punı̂ndu-mi-1 ı̂n față. ı̂mi pare bine că te vă d. Ai să mă nı̂nci cu mine ș i
poate o să bem ceva. E foarte cald azi după -amiază . Foarte cald, destul
de cald ca să se topească sticla.
Se ı̂ntinse ș i că scă zdravă n, ară tı̂ndu-ș i gingiile tot atı̂t de neı̂ntinate de
dinți ca ale unui bebeluș . Intorcı̂ndu-se apoi spre casă , strigă :
— Afrodita, Afrodita, trezeș te-te, femeie ! Au venit musa iri... micul lord
e aici cu mine. Adu de mı̂ncare, m-auzi ?
— Te aud, te aud, ră spunse o voce voalată de dincolo de obloane.
Yani gemu, ı̂și ș terse mustața ș i, ducı̂ndu-se lı̂ngă cel mai apropiat
mă slin, se retrase discret ı̂n dosul lui. Reapă ru, ı̂ncheindu-se la
pantaloni ș i veni să se aș eze lingă mine pe zid.
— Astă zi ar i trebuit să duc caprele pe Gastouri. Dar a fost prea cald,
mult prea cald. Pe creste pietrele trebuie să ie aș a de ierbinți, că -ți
aprinzi țigara de ele. Aș a că m-am dus ı̂n schimb ș i am gustat vinul cel
nou al lui Take. Spiridoane, ce mai vin ! Ca sı̂ngele unui zmeu ș i lunecos
ca un peș te... Ce mai vin ! Cı̂nd m-am ı̂ntors aerul era plin de somn ș i
uite aș a !
Oftı̂nd adı̂nc, dar fă ră pă rere de ră u, se scotoci prin buzunar să -ș i caute
tabachera cu tutun ș i foița cenuș ie de țigară . Mı̂na lui brună ș i
bă tă torită se fă cu că uș ca să țină gră mă joara de frunze aurii ș i degetele
celeilalte mı̂ini tipă reau ș i tră geau ı̂ncetiș or. ı̂și ră suci iute țigara, rupse
tutunul care atı̂rna la capete ș i-1 puse din nou ı̂n tabacheră ș i dă du foc
cu ajutorul unei brichete mari de tinichea din care atı̂rna un itil, ca un
ș arpe ı̂nfuriat. Pufă i gı̂nditor cı̂teva clipe, culese o frı̂ntură de tutun din
mustață ș i se că ută din nou ı̂n buzunar.
Pe tine ș tiu că te interesează gı̂ngă niile lui Dumnezeu. Ia te uită ce-am
gă sit azi-dimineață, ghemuit ca un drac sub o piatră , spuse el scoțın ̂ d
din buzunar o sticluță bine ı̂nchisă ș i plină cu ulei auriu de mă sline. E
frumos, nu ? E vı̂nă tor. Singurul vı̂nă tor, pe cı̂te ș tiu, care te poate
vă tă ma ș i cu spatele.
Sticla, plină pı̂nă sus cu ulei, pă rea fă cută din chihlimbar palid, iar la
mijloc, susținut de densitatea uleiului, stă tea, ca ı̂ntr-o raclă , un mic
scorpion castaniu, cu coada, ca un iatagan, ı̂ntoarsă pe spate. Era mort
de-a binelea, sufocat ı̂n mormı̂ntul nă clă ios. ı̂n jurul cadavrului era un
nimb slab, decolorat, ca o ceață a uleiului auriu.
— Vezi ? spuse Yani. Asta-i otravă . Era plină de tot lighioana asta.
L-am ı̂ntrebat, curios, de ce era necesar să pui scorpionul ı̂n ulei.
Yani chicoti cu poftă ș i-ș i ș terse mustața.
— Nu ș tii, tinere lord, deș i-ți petreci tot timpul stı̂nd pe burtă ș i
prinzı̂nd de-alde astea ! spuse el, foarte amuzat. Ei lasă , că -ți spun eu.
Nu ș tiu dacă n-o să -ți ie vreodată de folos. Intı̂i prinzi scorpionul. ı̂l
prinzi viu ș i-1 prinzi uș or, ca pe o pană ce cade. Apoi ı̂l pui viu — ai
ı̂nțeles, viu — ı̂ntr-o sticlă de ulei. ı̂l laș i să dospească ș i uleiul dulce să
sugă otrava. Ș i dacă se ı̂ntı̂mplă să te ı̂nțepe vreun frate de-al lui (Sfı̂ntul
Spiridon să te apere de una ca asta) trebuie să -ți freci locul cu ulei
dintr-ă sta. ı̂ți vindecă ı̂nțepă tura, de nu te necă jeș te mai tare decı̂t o
ı̂mpunsă tură de ghimpe.
ı̂n timp ce rumegam această ciudată informație, Afro-dita apă ru din

casă cu fața ei ı̂ncrețită , roș ie ca o să -mı̂nță de rodie, purtı̂nd o tavă de
tablă pe care pusese o sticlă de vin, un ulcior cu apă , o farfurie cu pı̂ine,
mă sline ș i smochine. Yani ș i cu mine bă ură m vinul amestecat cu apă
pı̂nă ce deveni de un roz delicat ș i mı̂ncară m ı̂n tă cere. ı̂n ciuda gingiilor
sale fă ră dinți, Yani rupea bucă ți mari de pı̂ine ș i le clefă ia cu poftă ,
ı̂nghițind cocoloaș e mari care fă ceau să i se um le gı̂tul ı̂ncrețit. Cı̂nd
terminară m, se lă să pe spate, ı̂și ș terse cu grijă mustața ș i reluă
conversația de parcă n-ar i intervenit nici o pauză .
— Am cunoscut cı̂ndva un om, pă stor ca ș i mine, care s-a dus la o

petrecere ı̂ntr-un sat mai de departe. ı̂n drum spre casă , cum ı̂i era
burta caldă de vin, a hotă rı̂t să tragă un somn ș i ș i-a gă sit un loc sub
niș te mirt. Dar ı̂n timp ce dormea, un scorpion a ieș it dintre frunze ș i i
s-a strecurat ı̂n ureche. Cı̂nd s-a trezit, l-a ı̂nțepat.
Yani fă cu o pauză la acest moment psihologic, scuipă peste gard ș i-ș i
ră suci altă țigară .
— Ei da, oftă el ı̂n cele din urmă , a fost foarte trist, era ı̂ncă tı̂nă r.
Scorpionul ă la mic l-a ı̂nțepat ı̂n ureche... mda ! Uite-aș a ! Bietul bă iat a
luat-o la fugă de durere. Fugea urlı̂nd, printre mă slini, tră gı̂ndu-se de
cap... ı̂ngrozitor ! Nu era nimeni să -1 audă strigı̂nd ș i să -1 ajute... absolut
nimeni. ı̂nnebunit de durere a luat-o ı̂n goană spre sat, dar n-a mai
ajuns niciodată . A că zut mort, acolo jos ı̂n vale, nu departe de drum. L-
am gă sit a doua zi cı̂nd am plecat la cı̂mp. Ce ară tare ! Ce ară tare ! Din
muș că tura aia mică i s-a um lat capul de parcă creierul i-ar i fost
ı̂nsă rcinat ș i era mort. Mort de-a binelea !
Yani suspină adı̂nc ș i jalnic, ı̂nvı̂rtind sticluța ı̂ntre degete.
— De aceea, continuă el, nu dorm niciodată sus pe dealuri. Ș i dacă mă

cinsteș te vreun prieten cu vin ș i uit pericolul, am totdeauna cu mine o
sticlă cu un scorpion.
Conversația trecu la alte subiecte la fel de captivante ș i după o oră , sau

mai mult, mă ridicai, scuturı̂nd irimiturile din poală , mulțumii
bă trı̂nului ș i nevestei sale pentru ospitalitate, acceptai niș te struguri ca
dar de despă rțire ș i pornii spre casă . Roger mergea ală turi de mine, cu
ochii la buzunar, că ci observase strugurii. După un timp, gă sind o
pă durice de mă slini ră coroasă ș i ı̂ntunecată de umbrele lungi ale serii,
ne-am aș ezat pe o ridică tură de muș chi ș i am ı̂mpă rțit strugurii. Roger
ı̂i mı̂nca ı̂ntregi, cu semințe cu tot. Eu scuipam sı̂mburii ı̂n cerc, ı̂n jurul
meu ș i-mi ı̂nchipuiam mulțumit vița-de-vie ı̂n loritoare care avea să
crească acolo. Cı̂nd am terminat strugurii, m-am ı̂ntins pe burtă ș i cu
bă rbia ı̂n mı̂ini, am ı̂nceput să cercetez movilița pe care stă tusem.
Un cosaș verde ș i mic, cu fața lungă , melancolică , ı̂și ı̂ncorda nervos

picioarele din spate. Un melc fragil stă tea pe o ră murică de muș chi,
meditı̂nd ș i aș teptı̂nd rouă serii. O că puș ă grasă , roș ie, de mă rimea unui
cap de chibrit, se trudea, ca un vı̂nă tor bondoc, prin pă durea de muș chi.
Era o lume mă runtă , plină de viață fascinantă . Urmă rind că puș a care
ı̂nainta ı̂ncet, am observat un lucru ciudat. Ici ș i colo, pe suprafața verde
ș i pluș ată a muș chiului, erau ră spı̂ndite semne slabe circulare, iecare
de mă rimea unui ș iling. Erau aș a de palide că nici nu le puteai observa
decı̂t din anumite unghiuri. ı̂mi aminteau o lună plină ,, vă zută ı̂n spatele
unor nori groș i ; un cerc slab care pă rea, că se deplasează ș i se schimbă .
Mă ı̂ntrebam alene cine le-a fă cut. Erau prea neregulate, prea ră spı̂ndite
ca să ie urmele unui animal ș i dacă ar i fost astfel, cine putea să umble
pe o suprafață aproape verticală aș a de alandala ? Ș i afară de asta, nu
semă nau a urme. Am ı̂mpins marginea unuia dintre cercuri cu un ir de
iarbă . Ră mase nemiș cat. ı̂ncepusem să cred că semnele erau pricinuite
de vreun fel ciudat ı̂n care creș tea muș chiul. Am sondat din-nou, mai
energic, ș i brusc stomacul mi s-a strı̂ns de o emoție teribilă . Ai i zis că
irul meu de iarbă gă sise un resort ascuns, că ci tot cercul se ridică ,
asemeni unei trape. Uitı̂ndu-mă atent, am constatat cu uimire că era de
fapt o-trapă , că ptuș ită cu mă tase ș i cu o muche tă iată oblic care se
potrivea exact cu gura cilindrului pe care ı̂l ascundea. Muchea uș ii era
prinsă de buza tunelului cu un mic ir de mă tase care acționa ca o
balama. Priveam la această magni ică lucrare ș i mă ı̂ntrebam cine ar i
putut-o face. Privind ı̂n interiorul tunelului de mă tase nu vedeam nimic.
Mi-am bă gat irul de iarbă ı̂nă untru, dar n-a avut nici un efect. Am stat
mult timp privind la fantastica locuință ș i ı̂ncercı̂nd să mă lă muresc cine
o fă cuse. Mă gı̂ndeam că ar putea i vreun fel de viespe, dar nu auzisem
niciodată ca vreo viespe să -ș i ajusteze la cuib uș i secrete. Simțeam că
trebuie imediat să adı̂ncesc problema. Să mă duc la George ș i să -1
ı̂ntreb dacă ș tie cine poate i animalul acela misterios. Strigı̂ndu-1 pe
Roger, ocupat cu dezră dă cinarea unui mă slin, am pornit-o ı̂n grabă .
Ajuns la vila lui George, cu su letul la gură ș i gata să explodez de emoție
reprimată , am bă tut de formă la uș ă ș i am dat buzna ı̂nă untru. Abia
atunci mi-am dat seama că nu era singur ; aș ezat lı̂ngă el pe un scaun,
stă tea un bă rbat care la prima privire mi-am zis că trebuie să ie frate
cu George, deoarece avea ș i el barbă . Totuș i, spre deosebire de George,
era ı̂mbră cat ireproș abil cu un costum de lanelă gri, cu vestă , o că maș ă
imaculată , o cravată frumoasă , dar sobră , ș i cizme largi ș i solide,
lustruite ca oglinda. M-am oprit intimidat pe prag, ı̂n timp ce George mă
privea ironic.
— Bună seara, mă salută el, după graba veselă cu care ți-ai fă cut
intrarea, bă nuiesc că n-ai venit pentru o mică lecție suplimentară .
M-am scuzat că -i deranjez ș i le-am povestit despre cuiburile curioase

pe care le descoperisem.
— Mulțumesc cerului că eș ti aici, Theodore, spuse el prietenului să u cu

barbă . Pot să -mi permit să pun problema ı̂n mı̂ini experte.
— Nu tocmai experte, mormă i dezaprobator bă rbosul numit Theodore.
— Gerry, ți-1 prezint pe doctorul Stefanidis, spuse George, expert ı̂n

aproape tot ce-ți trece prin cap ș i dacă nu-ți trece ție, ı̂i trece lui. Ca ș i
tine e un pasionat iubitor al naturii. Theodore, iată -1 pe Gerry Durrell.
Spre surprinderea mea, după ce l-am salutat politicos, bă rbosul se

ridică ı̂n picioare, traversă vioi camera ș i-mi ı̂ntinse o mı̂nă mare ș i albă .
— Incı̂ntat să te cunosc, spuse el, adresı̂ndu-se ı̂n aparență propriei sale
bă rbi ș i apoi ı̂mi aruncă o privire rapidă ș i s ioasă din ochii albaș tri
sclipitori.
I-am scuturat mı̂na ș i i-am spus că ș i eu eram foarte fericit să -1 cunosc.
Se instală apoi o tă cere jenantă ı̂n timpul că reia George ne urmă rea
zı̂mbind.
— Ei bine, Theodore, spuse ı̂n cele din urmă , cine crezi că a fă cut acele
ciudate galerii secrete ?
Theodore ı̂și prinse mı̂inile la spate, se ridică de cı̂teva ori pe vı̂rfuri, cu

cizmele care protestară , scı̂rțıî nd, ș i cercetă grav duș umeaua.
— De, spuse el pronunțın ̂ d cuvintele ı̂ncet ș i meticulos, s-ar putea să ie

ascunziș ul pă ianjenului cu trapă , cred eu... un specimen destul de
obiș nuit aici ı̂n Corfu... Cı̂nd zic obiș nuit, vreau să spun că am gă sit vreo
treizeci sau patruzeci de exemplare de cı̂nd sı̂nt aici.
— Aha, spuse George, pă ianjen cu trapă .
— Ei da, ı̂ntă ri Theodore, am impresia că este mai mult decı̂t probabil
să ie vorba despre aș a ceva, totuș i s-ar putea să greș esc.
Se ridică pe vı̂rfuri ș i se lă să iară ș i jos, scı̂rțıî nd ı̂ncetiș or ș i apoi ı̂mi
aruncă o privire ageră .
— Dacă nu-i prea departe, am putea merge să veri ică m, sugeră el
nesigur. Vreau să spun, dacă nu ai ceva mai bun de fă cut ș i nu-i prea
departe.
Vocea tă ră gă nată se pierdu ı̂ntr-o notă uș or interogativă . I-am spus că
nu era deloc departe, trebuia doar să urcă m dealul.
— Mda, spuse Theodore.
— Nu-1 lă sa să te tı̂rască cine ș tie unde, Theodore, ı̂l preveni George,
doar nu ai chef să ii mı̂nat prin tot ținutul.
— Nu, nici vorbă , spuse Theodore. Eram tocmai pe punctul de plecare ș i

nu-mi vine greu să mă ı̂ntorc pe acolo... E simplu pentru mine... pot să
ajung la Canoni tă ind-o direct prin crı̂ngul de mă slini.
Ridică o pă lă rie elegantă gri ș i ș i-o puse drept pe cap. La uș ă ı̂ntinse
mı̂na ș i o scutură scurt pe a lui George.
— ı̂ți mulțumesc pentru ceaiul delicios, adă ugă el, pornind cu paș i gravi
ală turi de mine pe că rare.
ı̂n timp ce mergeam, l-am studiat pe ascuns ; avea nasul drept ș i bine
fă cut, o gură ș ăgalnică , ascunsă ı̂n barba blondă -cenuș ie, sprı̂ncene
drepte, destul de stufoase, sub care ochii pă trunză tori, dar cu o lică rire
ı̂n ei ș i riduri fă cute din cauza rı̂sului la colțuri, supravegheau lumea.
Umbla cu energie, fredonı̂nd ı̂ncet. Cı̂nd am ajuns la o bă ltoacă plină cu
apă stă tută , se opri un minut ș i privi ı̂n jos, zbı̂rlindu-ș i barba.
— Mda, spuse el pe un ton de conversație, „daphnia magna“.
ı̂și scă rpină barba cu degetul mare ș i apoi porni mai departe pe că rare.
— Din pă cate, ı̂mi spuse el, am ieș it doar să vă d niș te persoane... ı̂ıı̂ .̂ ..
prieteni de-ai mei ș i nu mi-am luat sacul de colecționat. ı̂mi pare ră u,
că ci balta putea conține ceva interesant.
Cînd am părăsit cărarea destul de bătătorită pe care mersesem pînă

atunci și am luat-o pe calea pietroasă a caprelor, mă așteptam la
vreun protest, dar Theodore călca în urma mea cu vigoare susținută,
fredonînd mereu, în cele din urmă am ajuns la crîngul umbros, unde
1-ain condus pe Theodore la moviliță și i-am arătat trapa
misterioasă.
Privi în jos spre ea, cu ochi micșorați.
— Aha, îngînă el, da, da.
Scoase din buzunarul vestei un briceag, îl deschise, introduse delicat

vîrful lamei în mica ușă și o dădu pe spate.
— Mda, da, repetă el, „cteniza“.

Privi în adîncul tunelului, suflă în el și apoi lăsă trapa să cadă la loc.
— Da, sînt ascunzători de păianjen cu trapă, spuse el asta însă nu

pare locuită. De obicei vietatea stă agățată cu picioarele de trapă, sau
mai degrabă cu ghearele și o ține cu atîta îndîrjire că dacă nu ești
atent, strici ușa, încercînd s-o forțezi. Ei, da. Sînt ascunzătorile
femelei, bineînțeles. Masculul sapă o galerie similară, dar pe
jumătatea acesteia.
Am remarcat că este cea mai curioasă construcție pe care o văzusem.
— Ei da, aprobă Theodore, sînt într-adevăr foarte curioase. Pe mine

m-a mirat întotdeauna cum de știe femela cînd se apropie masculul.
Aveam probabil o expresie nedumerită căci se legănă pe vîrfuri, îmi

aruncă o scurtă privire și continuă :
— Păianjenul așteaptă, evident, în gaură pînă se în-tîmplă să treacă

vreo insectă — o muscă, un cosaș, sau ceva asemănător. Se pare că-și
dă seama dacă insecta este destul de aproape s-o poată prinde. Dacă-
i așa, păianjenul... îîî... țîșnește afară și o prinde. Ei, și cînd masculul
vine în căutarea femelei, pășește doar pe mușchi pînă la trapă,
întotdeauna m-am mirat cum de nu-i devorat din greșeală de femelă.
E posibil, desigur, ca pașii lui să răsune altfel. Sau poate scoate
vreun... mă înțelegi., vreun fel de sunet, pe care îl recunoaște femela.
Am coborît dealul în tăcere. Cînd am ajuns la locul unde cărarea se

bifurca, i-am spus că trebuie să ne despărțim.
— La revedere, atunci, spuse el, fixîndu-și cu privirea cizmele. Mă

bucur că ne-am întîlnit.
Am așteptat o clipă în tăcere. Theodore era chinuit de stînjeneala

acută care părea să pună stăpînire pe el de cîte ori saluta sau își lua
rămas bun de la cineva. Mai privi țintă cîteva clipe spre cizme, apoi
întinse mîna și mi-o strînse pe a mea cu gravitate.
— La revedere, spuse el și... îîîîî... sper să ne mai revedem.

Se întoarse și cu pașii săi apăsați coborî dealul legă-nîndu-și bastonul
și privind în jurul lui cu ochi cercetători. L-am urmărit cu privirea
pînă nu s-a mai zărit și apoi am pornit-o încet spre vilă. Eram derutat
și totodată uluit de Theodore. în primul rînd, era evident un om de
știință de o considerabilă reputație (îmi dădusem seama după
barbă), o persoană foarte importantă. De fapt fusese unica persoană
pe care o întîlnisem pînă atunci care părea să împărtășească
interesul meu pentru zoologie. In al doilea rînd, eram extrem de
flatat să văd că mă tratează și îmi vorbește de parcă aș fi fost de vîrsta
lui. Aceasta mi-1 făcea simpatic ; cum familia mea nu-mi vorbea
niciodată de sus, impresia mea despre orice străin care încerca să
procedeze astfel nu prea era strălucită. Dar Theodore nu numai că-
mi vorbea de parcă aș fi fost adult, ci ca și cum aș fi știut tot atît de
multe ca și dînsul.
Ceea ce mi-a spus despre păianjenul cu trapă mă obseda : ființa

ghemuită în tunelul mătăsos, ținînd ușa închisă cu gheare încîrligate,
ascultînd mișcarea insectelor pe mușchiul de deasupra. Mă întrebam
ce răsunet aveau lucrurile pentru acest păianjen. îmi puteam lesne
închipui că un melc se tîra pe deasupra trapei cu un zgomot ca atunci
cînd dezlipești încet un plasture. Un miriapod ar răsuna ca un
detașament de cavalerie, o muscă ar tropăi cu pași vioi, făcînd pauze
ca să-și spele lăbuțele, sunet înăbușit, asemenea unui rașpel în
acțiune. Gîndacii mai mari, am hotărît eu, ar răsuna ca un tăvălug, pe
cîtă vreme cei mici, buburuza și altele, vor trece pe deasupra
mușchiului ca o mașinuță cu motor. Fascinat de aceste
gı̂nduri, mă ı̂ndreptam spre casă , peste cı̂mpurile care se ı̂ntunecau,

neră bdă tor să povestesc familiei despre descoperirea mea ș i ı̂ntı̂lnirea
cu Theodore. Speram să -1 revă d că ci erau multe ı̂ntrebă ri pe care
doream să i le pun, dac mă temeam că nu era decı̂t puțin probabil ca el
să aib5 timp de pierdut cu mine. Nu aveam totuș i dreptate, că ci, peste
două zile, Leslie, ı̂ntors dintr-o vizită ı̂n oraș , ı̂mi ı̂nmı̂nă un mic pachet.
— M-am ı̂ntı̂lnit cu bă rbosul, spuse el laconic, ș tii, tipul ă la savant; mi-a
dat asta pentru tine.
Priveam, fă ră să -mi cred ochilor, pachetul. Cum ar fi putut să ie pentru
mine, că ci un om de ș tiință nu era de crezut să -ș i bată capul ca să -mi
trimită mie un pachet-L-am ı̂ntors ș i mi-am vă zut numele scris cu o
caligra ie ı̂ngrijită ș i ină . Am rupt hı̂rtia cı̂t am putut de repede. ı̂n
interior era o mică cutie ș i o scrisoare.
„Dragă Gerry Durrell,
După conversația noastră de ieri, m-am întrebat dacă nu ți-ar i de folos

la investigațiile pe care le faci în istoria naturală locală să ai vreun
instrument care mărește. Din acest motiv îți trimit un microscop de
buzunar, în speranța că îți va i de folos. Nu mărește, bineînțeles prea
mult, dar vei găsi că este su icient pentru cercetările pe teren.
Cu cele mai bune urări,
Theodore Stefanides P.S.
Dacă nu ai ceva mai bun de făcut joi, poate ți-ar plăcea să vii să iei ceaiul
cu mine. Aș putea să-ți arăt și cîteva dintre lamele mele de mieros cop.<(
DULCEA PRIMĂVARĂ
ı̂n ultimele zile ale sfı̂rș itului de vară cı̂t ș i de-a lungu: iernii calde ș i
umede care a urmat, ceaiul cu Theodore deveni o rutină să ptă mı̂nală . ı̂n
iecare joi stă team Is poartă , cu buzunarele doldora de cutii de
chibrituri ș i eprubete cu diverse specimene, aș teptı̂ndu-1 pe Spiro să
mă ducă ı̂n oraș . Era o ı̂ntı̂lnire de la care nu aș i lipsit pentru nimic ı̂n
lume.
Theodore mă primea la el ı̂n birou, o cameră după pofta inimii mele.
Era, am hotă rı̂t eu, exact cum trebuie să ie o cameră ; pereții erau
că ptuș iți pı̂nă sus cu rafturi burduș ite de volume despre biologia apelor
dulci, botanică , astronomie, folclor ș i alte subiecte la fel de fascinante ș i
atră gă toare. Introdusese printre ele o selecție de romane polițiste ș i
poveș ti cu sta ii. ı̂n felul acesta Sherlock Hol-mes stă tea cot la cot cu
Darwin ș i Le Fanu cu Fabre, ı̂ntr-o bibliotecă pe care eu o consideram
perfect echilibrată . La o fereastră a camerei era telescopul lui Theodore,
cu nasul ı̂ndreptat spre cer, ca un cı̂ine care urlă , ı̂n timp ce pervazul
iecă rei ferestre etala o expoziție de borcane ș i sticle conținı̂nd faună
minusculă de apă dulce, rotindu-se ș i palpitı̂nd ı̂ntre frunze delicate de
drobiță. Pe o latură a camerei era un birou masiv, ı̂nțesat cu dosare,
micro-fotogra ii, radiogra ii, jurnale de ı̂nsemnă ri ș i agende. Pe partea
cealaltă a camerei era masa microscoapelor cu lampa ei puternică
ı̂nclinı̂ndu-se ca un crin pe tija articulată , deasupra cutiilor plate care
gă zduiau colecția de lame a lui Theodore. Microscoapele, stră lucind ca
niș te coțofene, ı̂și aveau lă caș ul sub o serie de clopote de sticlă ı̂n formă
de stup.
— Ce mai faci ? ı̂ntreba Theodore, ca ș i cum ı̂i eram complet stră in,
dı̂ndu-mi mı̂na ı̂n felul să u caracteristic, smucindu-mi-o puternic ı̂n jos,
ca un om care probează nodul unei frı̂nghii.
După ce terminam cu formulele de politețe, puteam să ne ı̂ndreptă m

atenția spre subiecte mai importante.
— Tocmai... ı̂ıı̂ .̂ .. priveam, ı̂nainte să soseș ti, niș te lame ș i am dat peste
una care te-ar putea interesa. Este vorba despre sistemul mandibular al
unui purice... „ceratophyl-lus fasciatus", ı̂nțelegi? Stai puțin să reglez
microscopul... uite... vezi ? Foarte curios. Vreau să spun că aproape poți
să -ți imaginezi că -i vorba de un cap de om, nu crezi ? Ș i aici altă lamă ...
ei, asta-i nostim... A, iată ! Aceasta este iliera pă ianjenului de gră dină
sau a pă ianjenului cu cruce... „epeira fasciata“.
Ș i astfel, absorbiți ș i fericiți, studiam deasupra microscopului. ı̂n culmea

entuziasmului, treceam de la un subiect la altul ș i dacă Theodore nu
reuș ea să facă față potopului meu nesfı̂rș it de ı̂ntrebă ri avea că rți care
reuș eau. ı̂n bibliotecă apă reau goluri, pe mă sură ce volum după volum
era extras, pentru a i consultat, iar vraful de că rți de lı̂ngă noi creș tea
necontenit.
— Uite, acesta de aici e un ciclop... „cyclops viridis“... pe care l-am prins
lı̂ngă Govino. E o femelă cu pontă ... aș teaptă să reglez ș i o să poți vedea
destul de clar ouă le... s-o pun ı̂n cristalizor... Sı̂nt mai multe specii de
ciclopi aici ı̂n Corfu...
ı̂n cercul stră lucitor de lumină albă apă rea o creatură stranie, cu trupul
ı̂n formă de pară , antene lungi, care se zbă teau indignate, o coadă ca un
ir de iarbă neagră ș i de iecare parte (atı̂rnate ca niș te saci cu ceapă pe
spatele unui mă gar) două pungi mari, doldora de ouă roș ii.
— ...numit ciclop, deoarece, precum vezi, are un singur ochi situat ı̂n
centrul frunții. Adică ı̂n centrul a ceea ce ar i frunte dacă ciclopul ar
avea una. ı̂n mitologia greacă antică , după cum ș tii, ciclopul fă cea parte
dintr-un grup de giganți care aveau un singur ochi. Sarcina lor era să
forjeze ie” pentru Hefaistos.
Afară vı̂ntul cald se ı̂mbulzea ı̂n storuri fă cı̂ndu-le să scı̂rțıî e, iar
pică turile de ploaie se goneau unele pe altele de-a lungul ferestrei ca
niș te mormoloci transparența
— A, da ! E curios că ai amintit acest lucru. Ț ăranii din Salonic au o... ı̂ıı̂ .̂ ..
o superstiție asemă nă toare... Nu, nu, doar o superstiție. Am aici o carte
cu o descriere foarte interesantă a vampirilor din... ı̂ı.̂ .. Bosnia. Se pare
că localnicii de acolo...
Sosea ceaiul cu pră jituri cuibă rite ı̂n perne de friș ca, pı̂ine pră jită pe
care se topea un vă l de unt, ceș ti stră lucitoare ș i un ir subțire de abur
care se ridica din gura ceainicului.
— ...dar pe de altă parte este imposibil să a irmi că nu există viață ı̂n
Marte. După pă rerea mea e foarte plauzibil să se descopere vreo formă
de viață dacă ... ı̂ıı̂ .̂ .. vom reuș i vreodată să ajungem acolo. Dar nu-i nici
un motiv să presupunem că forma de viață care s-ar gă si ar i identică ...
Ș i aș a, ı̂ngrijit ș i corect, ı̂n costumul lui de tweed, Theodore mesteca

ı̂ncet ș i metodic pı̂inea pră jită , barba zbı̂rlindu-i-se, ochii aprinzı̂ndu-i-
se de entuziasm la iecare subiect nou abordat. Pentru mine
cunoș tințele sale erau inepuizabile. Era o vı̂nă bogată de informații pe
care eu o exploatam stă ruitor. Oricare ar i fost subiectul, Theodore era
capabil să contribuie cu ceva interesant. ı̂n cele din urmă ı̂l auzeam pe
Spiro clacsonı̂nd jos ı̂n stradă ș i, cu pă rere de ră u, trebuia să mă ridic să
plec.
— La revedere, spunea Theodore scuturı̂ndu-mi mı̂na. Mi-a fă cut

plă cere vizita... oo !... nu, nu, deloc. Ne vedem joia viitoare. Cı̂nd vremea
se mai drege... mai puțin umedă ... la primă vară , ș tii, putem ieș i
ı̂mpreună să ne plimbă m... să vedem ce mai gă sim. Sı̂nt niș te bă lți foarte
interesante ı̂n Val de Ropa... ei, da... la revedere... nicidecum !
ı̂n drum spre casă , de-a lungul ș oselelor ı̂ntunecoase, spă late de ploaie,
Spiro fredona tare ghemuit ı̂n spatele volanului ș i eu visam la
primă vara care urma să sosească ș i la toate vietă țile minunate pe care
Theodore ș i cu mine aveam să le captură m.
ı̂n cele din urmă vı̂ntul cald ș i ploaia iernii parcă ar i lustruit cerul, aș a
că la venirea lunii ianuarie stră lucea de un albastru limpede ș i delicat,
acelaș i albastru ca al lă că rilor care devorau trunchiurile de mă slini ı̂n
gropile de că rbuni de lemn. Nopțile erau liniș tite ș i reci cu o lună atı̂t de
fragilă ı̂ncı̂t abia dacă ı̂ncondeia marea cu puncte argintii. Zorii erau
palizi ș i transparenți, pı̂nă cı̂nd ră să rea soarele, ı̂nvă luit ı̂n ceață, ca un
gigantic cocon de vierme de mă tase ș i spă la insula cu o boare delicată
de praf de aur.
Odată cu luna martie veni ș i primă vara ș i insula se umplu de lori ș i de

parfum ș i fremă ta de frunze noi. Chiparoș ii care se zbă tuseră ș i
ș uieraseră ı̂n vı̂nturile iernii acum se pro ilau pe cer, drepți ș i netezi,
acoperiți de o mantie diafană de conuri alb-verzui. Ș ofranul galben ca
de ceară ı̂și fă cea apariția ı̂n ciorchini ı̂nvolți, bulbu-cı̂ndu-se printre
trunchiurile copacilor ș i rostogolindu-se prin ș anțuri. Sub tu iș uri de
mirt, ceapa ciorii ı̂nă lța boboci ca niș te bomboane roș ii ș i umbra
desiș urilor de stejar era ı̂nțesată de negura miilor de stı̂njenei albaș tri.
Anemonele delicate, lesne strivite de vı̂nt, ı̂nă lțau lori ivorii ale că ror
petale pă reau scă ldate ı̂n vin. Mă ză richea, gă lbenelele, narcisele ș i sute
de alte lori inundau cı̂mpiile ș i pă durile. Chiar stră vechii mă slini,
scorburoș i ș i gı̂rboviți de o mie de primă veri, se pavoazau cu ciorchini
de lori mă runte, alburii, modeste ș i totuș i decorative, cum se cuvenea
vı̂rstei lor ı̂naintate. Era primă vară din toate bă ierile inimii : ı̂ntreaga
insulă vibra odată cu ea, de parca o imensă coardă sonoră fusese lovită .
Toți ș i totul o auzise ș i-i ră spundea. Era vizibilă ı̂n stră lucirea petalelor,
ı̂n scă pă rarea aripilor de pă să ri, ı̂n lică rirea din ochii ı̂ntunecați ș i umezi
a fetelor de la țară . ı̂n bă lțile pline de apă , broaș te ce pă reau proaspă t
smă lțuite oră că iau ı̂ntr-un cor frenetic printre ierburile luxuriante. ı̂n
cafenelele din sat, vinul pă rea mai roș u, ba chiar mai tare. Degete
boante, bă tă torite de muncă , ciupeau coardele ghitarei cu bizară
delicatețe ș i voci profunde se ridicau ı̂ntr-un cı̂ntec ı̂nsu lețit ș i
obsedant.
Fiecare membru al familiei era afectat, ı̂n felul să u, de primă vară . Larry
ı̂și cumpă ră o ghitară ș i un poloboc voluminos cu vin roș u ș i tare. ı̂și
ı̂ntrerupea ș edințele de lucru ca să cı̂nte, cu o mică voce de tenor,
cı̂ntece de dragoste elisabetane, acompaniindu-se la voia ı̂ntı̂mplă rii din
ghitară ș i fă cı̂nd dese pauze să -ș i potolească setea. După scurt timp ı̂l
cuprindea melancolia, cı̂ntecele de dragoste deveneau tot mai triste ș i,
după iecare, Larry fă cea o pauză să informeze pe oricare din familie
care se ı̂ntı̂mpla să ie ı̂n preajmă că pentru el primă vara nu ı̂nsemna
ı̂nceputul unui an, ci moartea celui vechi. Mor-mı̂ntul, proclama el
fă cı̂nd ghitara să zdră ngă nească amenințător, se cască puțin mai tare cu
iecare anotimp.
Intr-o după -amiază , familia ieș ise lă sı̂nd-o pe mama singură cu Larry.
Acesta ı̂și petrecuse seara cı̂ntı̂nd cı̂ntece din ce ı̂n ce mai triste pı̂nă ce
izbutise să se aducă ș i pe el ș i pe mama ı̂ntr-o stare de jalnică
deprimare. ı̂ncercară să -ș i aline melancolia cu ajutorul vinului, dar din
pă cate efectul fu exact opus aș teptă rilor, că ci nu erau obiș nuiți cu
vinurile tari ale Greciei. La ı̂ntoarcere, fură m oarecum surprinș i să o
gă sim pe mama ı̂ntı̂mpinı̂ndu-ne ı̂n uș a vilei, cu un felinar de vı̂nt ı̂n
mı̂nă . Ne informă , cu o precizie ș i o demnitate de mare doamnă , că
dorea să ie ı̂nmormı̂ntată sub tu iș urile de tranda ir. Noutatea consta ı̂n
faptul că -ș i alesese un loc foarte la ı̂ndemı̂nă pentru depunerea
ră mă ș ițelor ei pă mı̂nteș ti. Mama petrecea o bună parte din timpul liber
alegı̂ndu-ș i locuri pentru ı̂n-mormı̂ntare, dar de obicei erau situate ı̂n
regiunile cele mai puțin accesibile ș i-ți sugerau o viziune a cortegiului
funerar că zı̂nd de epuizare la marginea drumului, ı̂nainte să i ajuns la
mormı̂nt.
Cı̂nd nu era tulburată de Larry, primă vara ı̂nsemna totuș i pentru mama
un nesfı̂rș it alai de legume proaspete cu care să experimenteze ș i o
dezlă nțuire de lori ı̂n gră dină care să o ı̂ncı̂nte. Din bucă tă rie izvorau
un numă r imens de bucate noi, supe, tocane, soteuri ș i curry care de
care mai nutritive, mai aromate ș i mai exotice. Larry ı̂ncepu să sufere de
indigestie. Disprețuind remediul simplu de a mı̂nca mai puțin, ı̂și
procură o cantitate imensă de bicarbonat de sodiu ș i lua solemn cı̂te o
porție după iecare masă .
— De ce mă nı̂nci atı̂t de mult dacă nu-ți face bine ? ı̂l ı̂ntreba mama.
— Ar i o insultă adusă artei tale culinare dacă aș mı̂nca mai puțin,
ră spundea linguș itor Larry.
— Ai ı̂nceput să te ı̂ngraș i teribil, constată Margo. Nu-i bine pentru tine.
— Prostii, ră spundea Larry alarmat. Mamă , nu m-am ı̂ngră ș at, nu-i aș a ?
— S-ar pă rea că ai cı̂știgat puțin ı̂n greutate, admise mama, privindu-1
critic.
— E vina ta, o acuză Larry fă ră temei. Mă ispiteș ti cu tot felul de
bună tă ți aromate. O să mă faci să mă ı̂mbolnă vesc de ulcer. Trebuie să
ı̂ncep să țin dietă . Ce cură bună de slă bit cunoș ti, Margo ?
Margo se lansă cu entuziasm ı̂n subiectul ei preferat.
— Poți să ı̂ncerci pe cea cu suc de portocale ș i salată . E grozav de bună .

Mai e una cu lapte ș i legume crude... ș i asta-i bună , dar durează ceva
mai mult. Apoi mai este una cu peș te rasol ș i pı̂ine neagră . Asta nu ș tiu
cum er n-am ı̂ncercat-o.
— S inte Dumnezeule, se vă ică ri Larry revoltat. Vrei să spui că astea-s
diete ?
— Da, ș i toate foarte bune, ră spunse serios Margo. Am ı̂ncercat-o pe cea
cu suc de portocale ș i mi-a fă cut minuni la acnee.
— Ei nu, spuse hotă rı̂t Larry. N-am de gı̂nd s-o țin nici dacă ar i să -mi
rod drum, ca un amă rı̂t de patruped, prin tu iș uri de fructe ș i legume.
Va trebui să acceptați toți ideea că voi i ră pit dintre voi la vı̂rstă
fragedă , bolnav de degenerescență gră soasă a inimii. ı̂nainte de masa
urmă toare, luă preventiv o doză mare de bicarbonat ș i apoi protestă
amarnic, spunı̂nd că mı̂ncarea are gust ciudat.
Asupra lui Margo primă vara avea ı̂ntotdeauna un efect negativ. Aspectul
ei izic, de care era permanent foarte preocupată , devenea aproape o
obsesie. Camera ei de dormit era plină de haine proaspă t spă late ș i
sfoara de rufe ı̂ndoită sub greutatea rochiilor puse la uscat. Se ı̂n-vı̂rtea
prin casă , cı̂ntı̂nd strident ș i fals, că rı̂nd gră mezi de lenjerie
transparentă sau sticluțe de parfum. Pro ita de orice ocazie să intre ı̂n
camera de baie, ı̂ntr-un vı̂rtej de ș ervete albe ș i odată acolo era tot atı̂t
de greu de dislocat ca o moluscă lipită de o stı̂ncă . Membrii familiei
strigau ș i bă teau pe rı̂nd la uș ă, fă ră să ajungă la alt rezultat decı̂t o
asigurare că e pe sfı̂rș ite, asigurare ı̂n care cruda experiență ne ı̂nvă țase
să nu avem ı̂ncredere. Ieș ea ı̂n cele din urmă stră lucitoare ș i imaculată ,
ca să dispară din casă fre-donı̂nd ș i să se ducă să facă plajă printre
mă slini sau să ı̂noate ı̂n mare. ı̂n timpul unei expediții de acest fel la
mare, ı̂ntı̂lnise un turc extrem de ară tos. Cu o discreție care nu-i era ı̂n
ire, evită să informeze familia despre frecventele ei ı̂ntı̂lniri cu acest
Adonis, crezı̂nd, aș a cum ne-a declarat mai tı̂rziu, că nu ne-ar i
interesat. Spiro a fost, bineı̂nțeles, cel care a fă cut descoperirea. Veghea
la bună starea lui Margo cu grija zeloasă a unui Saint-Bernard ș i ı̂n
consecință fata nu putea face mai nimic fă ră ca el să a le. ı̂ntr-o
dimineață, prinzı̂nd-o pe mama ı̂ntr-un colț al bucă tă riei, privi de mai
multe ori ı̂n jur, ca să se asigure că nu-1 aude nimeni, oftă adı̂nc ș i-i
ı̂mpă rtă ș i vestea.
— ı̂mi pare ră u că trebuie să vă spun asta, doamnă Durrells, murmură
el, dar cred că -i bine să ș tiți.
Mama se obiș nuise cu aerul de conspirator al lui Spiro de cı̂te ori venea
să -i aducă vreo informație ı̂n legă tură cu membrii familiei ș i nu se mai
alarma.
— Despre cine e vorba de data asta, Spiro ? ı̂ntrebă ea.
— Domniș oara Margo, suspină ı̂ntristat Spiro.
— Ce-i cu ea ?
Spiro privi stingherit ı̂mprejur.
— Ș tiți că se vede cu un bă rbat ? ı̂ntrebă el ı̂ntr-o ș oaptă tremură toare.
— Un bă rbat ?... mda... ș tiam ceva, minți mama cu curaj.
Spiro ı̂și ridică pantalonii peste burtă ș i se aplecă ı̂nainte.
— Dar ș tiți că -i turc ? ı̂ntrebă el pe un ton care fă cea să -ți ı̂nghețe
sı̂ngele ı̂n vine.
— Turc ? spuse mama vag. N-am ș tiut că -i turc. Ce-i ră u ı̂ntr-asta ?
Spiro privi ı̂ngrozit.
— Vai de mine, doamnă Durrells, țe-i ră u ı̂ntr-asta? E turc, bre, nu-
nțeledzi ? Nu m-as bizui pentru nimic ı̂n lume să las o zavră de turc cu o
fată ! ı̂n numele țerului, doamnă Durrells, o să -i tae beregata. O s-o
pă țească dacă mai merdze să -noate cu el.
— Foarte bine, Spiro, spuse mama ca să -1 liniș tească . Vorbesc eu cu

Margo.
— Am credzut că -i bine să ș tiți, dar nu vă necă dziți, doamnă Durrells,
dacă -i fațe țeva domniș oarei Margo, cu mine are de-a fațe, o asigură
Spiro grav.
ı̂n urma informației primite, mama menționă faptul că tre Margo, ı̂ntr-
un fel care fă cea sı̂ngele să -ți ı̂nghețe mai puțin ı̂n vine decı̂t atunci cı̂nd
o anunțase Spiro. Propuse ca tı̂nă rul turc să ie invitat la ceai. ı̂ncı̂ntată ,
Margo se duse să -1 cheme, ı̂n timp ce mama se gră bi să facă o pră jitură
ș i niș te plă cinte ș i rugă restul familiei să dea dovadă de maniere cı̂t mai
frumoase. Turcul, cı̂nd sosi, se dovedi a i un tı̂nă r ı̂nalt, cu pă rul
ondulat cu grijă ș i cu un surı̂s radios care reuș ea să ı̂mbine un minimum
de umor cu un maximum de condescendență. Avea exact siguranța de
sine mieroasă ș i infatuată a unui motan ı̂n că lduri. Apă să mı̂na mamei
pe buze, ca ș i cum i-ar i fă cut o onoare, iar nouă , celorlalți, ne aruncă
un zı̂mbet. Mama, simțind cum familia ı̂ncepe să se zbı̂rlească , se gră bi
să ia cuvı̂ntul.
— Incı̂ntați că vă avem printre noi... am dorit-o mereu... n-am prea avut
timp, ș tiți... zilele parcă zboară . Margo ne-a vorbit atı̂t de mult despre
dumneavoastră ... dar luați o plă cintă , spuse ea cu su letul la gură ,
surı̂zı̂nd cu farmec irezistibil ș i ı̂ntinzı̂ndu-i o felie de pră jitură .
— Atı̂t de amabil, murmură turcul, lă sı̂ndu-ne uș or nelă muriți dacă se
referea la noi sau la dı̂nsul.
Urmă o pauză .
— E venit aici ı̂n vacanță, anunță brusc Margo, de । parcă ar i fost

ceva cu totul neobiș nuit.
— ı̂ntr-adevă r, spuse Larry sec. ı̂n vacanță ? Uimitor.
— Am avut ș i eu odată o vacanță, spuse nedesluș it Leslie, cu gura plină

de pră jitură . ı̂mi aduc aminte precis.
Mama, nervoasă , fă cu să ză ngă nească ceainicul, ame-nințın

̂ du-ne cu
privirea.
— Zahă r ? ı̂ntrebă . Doriți zahă r la ceai ?

— Mulțumesc, da.
Urmă o altă scurtă pauză , ı̂n timpul că reia toți o priveam pe mama
turnı̂nd ceaiul ș i că utı̂nd disperată un subiect de conversație. ı̂n cele din
urmă , turcul se ı̂ntoarse spre Larry.
— Scrieți, dacă nu mă ı̂nș el, spuse el cu o totală lipsă de interes.
Ochii lui Larry lică riră . Mama, observı̂nd semnele pericolului, se repezi
cu ră spunsul, ca să nu-i dea lui timp.
— Da, da, ı̂l informă , surı̂zı̂nd, scrie ı̂ntruna. Zi de zi. Tot timpul bate la
maș ina de scris.
— Am avut totdeauna impresia că aș scrie minunat dacă aș ı̂ncerca.
— ı̂ntr-adevă r ? spuse mama. Ei da, e un dar, cred, ca atı̂tea alte talente.
— ı̂noată bine, remarcă Margo, se duce teribil de departe ı̂n larg.
— Nu mi-e frică , spuse turcul, modest. Sı̂nt un ı̂notă tor admirabil ș i deci
nu mi-e frică . Cı̂nd că lă resc nu mi-e frică , că ci că lă resc admirabil. Pot
conduce barca magni ic. Nici un taifun nu mă sperie.
Sorbi delicat ceaiul, privind aprobator fețele noastre uluite.
— Vedeți, continuă el, pentru cazul că nu eram lă muriți, vedeți, eu nu
cunosc ce-i frica.
Ca urmare a invitației la ceai, ziua urmă toare Margo primi un bilețel de

la turc ı̂ntrebı̂nd-o dacă nu vrea să meargă seara la cinematograf.
— Crezi că -i bine să mă duc ? o ı̂ntrebă pe mama.
— Dacă -ți face plă cere, dragă , ră spunse mama, adă ugind hotă rı̂tă , dar
spune-i că vin ș i eu.
— O să ie o seară veselă pentru tine, remarcă Larry.

— Mamă , nu se poate, protestă Margo. O să i se pară curios.
— Da’ de unde, dragă , spuse mama vag. Turcii sı̂nt obiș nuiți ca fetele
tinere să ie ı̂nsoțite ș i chestii de astea... uită -te la haremurile lor.
Deci, ı̂n aceeaș i seară , mama ș i Margo, ı̂mbră cate potrivit ocaziei,
coborı̂ră dealul să ı̂ntı̂lnească turcul. Unicul cinematograf din oraș era
ı̂n aer liber ș i noi am calculat că spectacolul se va termina cel tı̂rziu pe
la zece, cı̂nd Larry, Leslie ș i cu mine le aș teptam neră bdă tori să se
ı̂ntoarcă . La unu ș i jumă tate dimineața, Margo ș i cu mama, la limita
rezistenței, se furiș ară ı̂n vilă ș i că zură moarte de oboseală pe scaun.
— Ați venit deci acasă , spuse Larry. Ne-am ı̂nchipuit că ați fugit cu el.
Parcă vă vedeam galopı̂nd pe că mile, prin Constantinopol, cu iaș macul
luturı̂nd ademenitor ı̂n vı̂nt.
— Am petrecut o seară ı̂ngrozitoare, spuse mama, lepă dı̂ndu-ș i panto ii.

ı̂ntr-adevă r ı̂ngrozitoare.
— Ce s-a ı̂ntı̂mplat ? ı̂ntrebă Leslie.
— Folosise un parfum absolut ı̂nspă imı̂ntă tor, spuse Margo, asta mi-a
tă iat cheful de la bun ı̂nceput.
— Am stat pe locurile cele mai ieftine. Atı̂t de aproape de ecran, ı̂ncı̂t m-

a apucat durerea de cap ș i ı̂nghe-suiți ca sardelele. O ı̂nă buș eală de nu
mai puteam respira. Ș i ca să pună capac la toate m-am ales ș i cu un
purice. Nu-i nimic de rı̂s, Larry, ză u dacă mai ș tiam ce să fac.
Blestematul mi-a intrat sub corset ș i-1 simțeam cum se miș că . Nu se
că dea nici să mă scarpin. Tot ce puteam face era să mă apă s de scaun.
Dealtfel cred că a observat ceva... se tot uita pe furiș la mine, cu coada
ochiului. Apoi, ı̂n pauză , a ieș it ș i ne-a adus niș te rahat turcesc, oribil de
lipicios, aș a că foarte curı̂nd eram complet acoperită cu zahă r praf ș i ı̂mi
era o sete ı̂ngrozitoare. ı̂n a doua pauză iar a ieș it ș i s-a ı̂ntors cu lori.
Spuneți-mi, vă rog, ș i voi. Se poate să aduci lori ı̂n mijlocul ilmului ?
Acolo pe masă e buchetul lui Margo.
Mama ară tă un mă nunchi masiv de lori de primă vară , legat cu niș te
panglici ı̂ncı̂lcite ș i colorate. Ră scoli la ea ı̂n poș etă ș i scoase la iveală un
buchet minuscul de violete care pă rea că lcat de un cal extrem de
robust.
— Iar acesta, spuse ea, e al meu.
— Dar partea cea mai rea a fost ı̂ntoarcerea acasă , declară Margo.
— O expediție ı̂ngrozitoare, fu ș i mama de pă rere. Cı̂nd am ieș it de la

cinematograf, mi-am ı̂nchipuit că vom lua o maș ină . Da’ de unde ! Ne-a
ı̂nghesuit ı̂ntr-o tră sură ș i ı̂ncă una foarte ră u mirositoare, ză u, cred că
nu-i ı̂ntreg la minte, să ı̂ncerce să ne ducă tot drumul acesta cu tră sura.
A durat, bineı̂nțeles, ore ș i ore, deoarece bietul cal era obosit, iar eu mă
stră duiam să iu politicoasă , murind de dorința de a mă scă rpina ș i
tı̂njind după ceva de bă ut. Cı̂t despre nebun, tot ce fă cea era să se
hlizească la Margo ș i să cı̂nte turceș te cı̂ntece de dragoste. ı̂mi venea să -
i dau cu ceva ı̂n cap. Am crezut că n-o să mai ajungem niciodată . N-am
putut scă pa de el nici mă car la poalele dealului. A insistat să urce cu noi,
ı̂narmat cu un baston uriaș . Zicea că pă durile sı̂nt pline de ș erpi ı̂n
sezonul ă sta. Ce bucurie cı̂nd mi-a ı̂ntors ı̂n sfı̂rș it spatele. Mi-e teamă că
va trebui pe viitor să ii mai atentă cı̂nd ı̂ți alegi curtezanii, Margo. Nu
mai am puterea să trec ı̂ncă o dată prin ceva asemă nă tor. Eram
terorizată la gı̂ndul că va veni pı̂nă la uș ă ș i va trebui să -1 invit
ı̂nă untru. Mă temeam că nu mai scă pă m de el niciodată .
— E clar că n-ai ș tiut să ii destul de ı̂nfricoș ătoare, spuse Larry.
Pentru Leslie, sosirea primă verii ı̂nsemna lutură ri do-moale de aripi,

pe mă sură ce se ı̂ntorceau turturelele ș i porumbeii să lbatici ș i
stră fulgerarea unui iepure prin hă țiș urile de mirt. După ce cutreieră
magazinele de arme ș i după multe discuții tehnice, ı̂ntr-o zi se ı̂ntoarse
mı̂ndru la vilă , purtı̂nd o puș că cu două țevi. Prima lui acțiune a fost s-o
ducă ı̂n cameră , s-o demonteze ș i s-o curețe, ı̂n timp ce eu ı̂l priveam
fascinat de țevile lucitoare ș i de patul armei, inhalı̂nd ı̂ncı̂ntat mirosul
greu ș i pă trunză tor de ulei de puș că .
— Nu-i o frumusețe ? ı̂ngı̂nă el mai mult pentru sine ı̂nsuș i, cu ochii lui
albaș tri, stră lucitori. Nu-i aș a că e dră guță ?
Cu delicatețe, ı̂și plimbă mı̂inile peste formele mă tă soase ale puș tii. O
puse apoi la umă r ș i ochi ı̂ntr-un stol imaginar de pă să ri pe plafonul
camerei.
— Poc, poc, imită el ducı̂ndu-ș i arma la umă r. La stâ nga, la dreapta, ș i

iată -le cum cad.
Mai dă du puș tii un ultim lustru cu cı̂rpa unsuroasă ș i o aș eză cu grijă ı̂n
colțul camerei lı̂ngă pat.
— Mı̂ine trebuie s-o ı̂ncercă m pe niș te turturele. Vrei ? continuă el,

desfă cı̂nd un pachet ș i ı̂mpră ș tiind pe pat alice roș ii. Pe la ș ase ı̂ncep să
sosească . Colina din partea cealaltă a vă ii e locul cel mai potrivit.
Ș i aș a, ı̂n zorii zilei, Leslie ș i cu mine am pornit gră biți prin crı̂ngul de
mă slini gheboș i ș i ı̂ntunecați. Am trecut valea, unde mirții erau umezi
de rouă ș i apoi ne-am urcat pe vı̂rful colinei. Oprindu-ne ı̂ntr-o vie care
ne venea pı̂nă la mijloc, aș teptam să crească lumina ș i să ı̂nceapă
pă să rile să zboare. Deodată cerul palid al dimineții fu stropit cu pică țele
ı̂ntunecate care se miș cau iute ca să geata, iar noi putură m auzi bă tă ile
repezi ale aripilor. Leslie aș tepta țeapă n, cu picioarele ı̂ndepă rtate,
puș ca rezemată pe ș old, ochii atenți ș i sclipitori urmă rind pă să rile care
zburau din ce ı̂n ce mai aproape, dı̂nd impresia că vor trece pe deasupra
noastră ș i se vor pierde ı̂n vı̂rfurile argintii ș i tremură toare ale
mă slinilor din spate. ı̂n ultima clipă puș ca să ltă la el pe umă r, țevile
stră lucitoare ca gı̂ndacii ı̂și ridicară gura spre cer, arma se smuci odată
cu detună tura, urmată de un scurt ecou ca atunci cı̂nd se rupe o creangă
mare ı̂ntr-o pă dure liniș tită . Turturica care ı̂n urmă cu o clipă fusese atı̂t
de sprintenă ș i concentrată ı̂n zbor că dea acum moale la pă mı̂nt,
urmată de un vı̂rtej de pene de culoarea scorțiș oarei. Cı̂nd ı̂i atâ rnară
cinci turturele de centură , amorțit, cu ochii ı̂nchiș i alene, ı̂și aprinse o
țigară , trase borul pă lă riei peste ochi ș i strı̂nse puș ca sub braț .
— Hai să mergem, spuse el. Avem destule. Să le lă -să m să rmanele să se
odihnească .
Ne-am ı̂ntors prin crı̂ngul de mă slini vă rgat de soare, unde printre
frunze se ițeau cintezoii ca o sută de monede mici. Yani, pă storul, ı̂și
mı̂na turma de capre la pă scut. Fața lui mă slinie, cu mustă ți mari ca
niș te mă turi ș i pă tate de nicotină , se ı̂ncreți ı̂ntr-un surı̂s. O mină
noduroasă ieș i din faldurile grele ale saricii ș i se ridică să ne salute.
— Chairete, ne strigă el cu voce adı̂ncă frumosul salut grecesc. Chairete,

kyrioi... ii fericit.
Caprele se revă rsară printre mă slini, chemı̂ndu-se cu strigă te bı̂lbı̂ite, ı̂n
timp ce talanga conducă torului ră suna ritmic. Cintezoii ciripeau
ı̂ntă rı̂tați. Printre tu iș urile de mirt, un prigor se um lă ı̂n pene,
semă nı̂nd cu o mandarină ș i scoase un tril. Insula era leoarcă de rouă ,
radioasă ı̂n soarele dimineții, plină de viață clocotitoare. Fii fericit! Cum
putea cineva să ie altfel ı̂ntr-un asemenea anotimp !
CONVERSAȚIE
De ı̂ndată ce ne instalasem ș i ı̂ncepusem să ne bucură m de insulă , Larry,

cu generozitatea lui caracteristică , scrise tuturor prietenilor să i,
invitı̂ndu-i să vină să stea cu noi. Faptul că vila era abia destul de mare
să gă zduiască membrii familiei se pare că nu i-a trecut prin minte.
— Am invitat cı̂teva cunoș tințe pentru vreo să ptă -mı̂nă sau două , spuse
el degajat, ı̂ntr-o dimineață, mamei.
— Va i foarte plă cut, dragă , ră spunse mama fă ră să se gı̂ndească .
— Mi-am ı̂nchipuit că ne prinde bine să im ı̂n compania unor oameni
inteligenți care să ne mai stimuleze. Doar nu dorim să stagnă m.
— Sper că nu sı̂nt prea intelectuali, dragă .
— Doamne fereș te, mamă , bineı̂nțeles că nu. Niș te persoane obiș nuite,
dar cı̂t se poate de fermecă toare. Nu ș tiu de unde ți se trage fobia asta
de oameni prea intelectuali.
— Nu-mi place cı̂nd sı̂nt prea intelectuali, se lamenta mama. Eu nu sı̂nt

la ı̂nă lțime ; nu ș tiu să vorbesc despre poezii ș i de-alde astea. Dar ei tind
să creadă că pentru simplul fapt că -ți sı̂nt mamă , trebuie să iu ı̂n stare
să port lungi discuții cu ei despre literatură . Ș i vin să -mi pună ı̂ntrebă ri
stupide, exact cı̂nd sı̂nt mai ocupată cu gă titul.
— Nu-ți pretind să discuți cu ei despre artă , spuse Larry morocă nos,
dar cred că ar trebui să ı̂ncerci să ascunzi gustul revoltă tor pe care ı̂l ai
ı̂n ce priveș te literatura. Uite, am umplut casa cu că rți bune ș i noptiera
ta geme sub greutatea că rților de bucate, de gră dină rit ș i celor mai
lugubre romane polițiste. Nu ı̂nțeleg de unde faci rost de aș a ceva.
— Sı̂nt romane polițiste foarte bune, se apă ră mama. Le-am

ı̂mprumutat de la Theodore.
Larry scoase un suspin scurt ș i exasperat ș i-ș i luă din nou cartea.
— Ai grijă să anunți „Pensiunea elvețiană “ de data sosirii lor, ı̂l sfă tui
mama.
— De ce ? ı̂ntrebă surprins Larry.
— Ca să le rețină camere, ră spunse mama, la fel de surprinsă .
— Dar i-am invitat să stea la noi, explică Larry.
— Larry, sper că glumeș ti. Nu poți i chiar atı̂t de necugetat. Cum ar
putea să stea aici ?
— Ză u, nu ș tiu pentru ce faci atı̂ta caz, spuse Larry rece.
— Dar unde ai de gı̂nd să -i culci ? ı̂ntrebă consternată mama. Abia dacă
este loc destul pentru noi.
— Astea-s prostii, mamă ! E loc din belș ug cu condiția să ne organiză m

bine. Dacă Margo ș i Les dorm afară pe verandă , eliberă m două camere ;
tu ș i cu Gerry vă puteți muta ı̂n salon ș i ı̂n felul acesta mai avem ı̂ncă
două .
— Nu vorbi copilă rii, dragă , nu ne putem ı̂ntinde culcuș ul peste tot ca

țiganii. Afară de asta noaptea e ı̂ncă ră coare ș i nu cred că ar i bine ca
Margo ș i Les să doarmă afară . Nu-i loc, pur ș i simplu, să primim
musa iri ı̂n vila asta. Va trebui să le scrii ș i să te scuzi.
— Nu mai pot să mă scuz, sı̂nt ı̂n drum spre noi.
— Ză u, Larry, eș ti o iință insuportabilă . De ce nu m-ai anunțat mai din

vreme. Aș tepți pı̂nă cı̂nd sı̂nt aproape aici ș i atunci ı̂mi spui.
— N-am ș tiut că ai să consideri sosirea cı̂torva prieteni drept o

catastrofă .
— Dar bine, dragă , e o prostie să inviți oameni cı̂nd ș tii că nu-i loc ı̂n
vilă .
— Te rog să nu te mai agiți fă ră rost, spuse enervat Larry, există o
soluție foarte simplă pentru rezolvarea situației.
— Care ? ı̂ntrebă mama bă nuitoare.
— Ei bine, odată ce vila este prea mică , să ne mută m ı̂ntr-una mai mare.
— Nu i ridicol ! Unde-ai mai auzit că cineva se mută ı̂ntr-o casă mai
mare pentru că a invitat niș te prieteni ı̂n vizită .
— Ce vezi ră u ı̂n ideea asta ? Mi se pare o soluție foarte judicioasă ; dacă
spui că aici nu-i loc, lucrul cel mai normal este să te muți.
— Lucrul cel mai normal este să nu inviți lume, spuse mama sever.
— Nu cred că -i bine să tră im ca niș te pustnici, replică Larry. De fapt
pentru tine i-am invitat. E un grup fermecă tor. Mi-am ı̂nchipuit că o să -
ți facă plă cere. Se mai ı̂nsu lețeș te atmosfera.
— E ș i aș a destul de ı̂nsu lețită , mulțumesc.
— Nu prea vă d ce altceva am putea face.
— Nu ı̂nțeleg de ce să nu locuiască la „Pensiunea elvețiană ", dragă ?
— Nu poți chema niș te oameni ı̂n vizită la tine ș i apoi să -i duci la un
hotel de mı̂na a treia.
— Cı̂ți ai invitat ? ı̂ntrebă mama.
— A, puțini, vreo doi sau trei. Nu vor veni toți ı̂n aceeaș i perioadă . Cred
că vor sosi pe rı̂nd.
— Cred c-ar trebui să ii cel puțin ı̂n stare să -mi spui cı̂ți ai invitat,
spuse mama.
— Ei, nu-mi aduc acum aminte. Cı̂țiva n-au ră spuns, dar asta nu
ı̂nseamnă nimic... probabil au ș i pornit la drum, ı̂nchipuindu-ș i că nu
mai are rost să ne anunțe. ı̂n orice caz, dacă te pregă teș ti pentru ș apte
sau opt persoane va i ı̂n regulă .
— Vrei să spui ı̂mpreună cu noi.
— Nu, nu, vreau să spun ș apte sau opt invitați pe lı̂ngă familie.
— Dar e absurd, Larry. Nu putem adă posti treisprezece oameni ı̂n vila
aceasta, cu toată bună voința din lume.
— Atunci hai să ne mută m. Ț i-am oferit o soluție perfect viabilă . Nu ș tiu
de ce te ı̂mpotriveș ti.
— Nu i ridicol, dragă ! Să zicem că ne mută m ı̂ntr-o vilă destul de mare
să ı̂ncapă treisprezece persoane, ce facem cu surplusul de spațiu cı̂nd
pleacă musa irii ?
— Invită m alții, spuse Larry, uimit că mamei nu-i venise ı̂n cap
ră spunsul acesta simplu.
Mama ı̂l fulgeră cu privirea prin ochelarii puș i strı̂mb.
— Ză u, Larry, tu mă superi, spuse ea ı̂n cele din urmă .
— Cred că -i nedrept să dai vina pe mine, pentru că toată organizarea
casei tale se duce de rı̂pă la sosirea unui mic numă r de musa iri, spuse
grav Larry.
— Un mic numă r de musa iri, suspină mama. Mă bucur să aud că opt
este un mic numă r de musa iri.
— Cred că atitudinea pe care ai adoptat-o nu-i deloc rezonabilă .
— Presupun că -i rezonabil să inviți oameni fă ră să -mi spui ș i mie.
Larry ı̂i aruncă o privire ofensată ș i-ș i luă cartea.

— ı̂mi pare ră u, am fă cut tot ce am putut, spuse el, mai mult nu pot face.
Urmă o tă cere prelungită , ı̂n timpul că reia Larry ı̂și citea calm cartea ș i
mama ı̂ngră mă dea mă nunchiuri de tranda iri ı̂n vase ș i le punea la
ı̂ntı̂mplare prin cameră , vorbindu-ș i ı̂n ș oaptă .
— Aș dori să faci ceva ș i să nu stai culcat acolo, spuse ea ı̂n cele din
urmă . ı̂n de initiv sı̂nt prietenii tă i. Tu eș ti cel care trebuie să iei niș te
mă suri.
Larry, cu aerul unui om care a suferit ı̂ndelung, puse cartea jos.
— Nu ș tiu ce doreș ti să fac. Toate sugestiile pe care ți le-am dat le-ai
respins.
— Dacă ar i fost rezonabile le-aș i acceptat.
— Nu vă d nimic absurd ı̂n ceea ce am sugerat.
— Larry dragă , judecă ș i tu. Nu putem să ne mută m ı̂n graba mare ı̂n
altă vilă , iindcă vin niș te musa iri. Mă ı̂ndoiesc dealtfel că vom gă si una
la timp. Ș i mai sı̂nt ș i lecțiile lui Gerry.
— Toate pot i aranjate dacă ı̂ți dai silința.
— Nu ne vom muta de aici, spuse mama, ı̂n această privință hotă rı̂rea
mea este fermă .
ı̂și ı̂ndreptă ochelarii, ı̂l privi s idă tor pe Larry ș i se ı̂ndreptă spre
bucă tă rie, exprimı̂nd prin toată iința ei .hotă rı̂rea de nezdruncinat.
P D
„Primirea de oaspeți să n-o uitați, Căci prin aceasta unii fără ca să știe au
primit în gazdă îngeri
Epistolă către Evrei XIII, 2

VILA GALBENA CA NARCISA
Noua vilă era enormă , o clă dire ı̂naltă ș i pă trată ı̂n stil venețian, cu
pereți decolorați, galbeni ca narcisa, storuri verzi ș i acoperiș că ră miziu.
Stă tea pe un deal de pe care se vedea marea ș i era ı̂nconjurată de un
pı̂lc neı̂ngrijit de mă slini ș i de livezi tă cute de lă mı̂i ș i portocali. ı̂ntreaga
atmosferă sugera o melancolică antichitate : casa cu zidurile ei cră pate
care se cojeau, cu camerele imense cu ecou ș i verandele unde stă teau
ı̂ngră mă dite mormane de frunze din anul trecut ș i unde vița ș i lianele
creș teau atı̂t de des, ı̂ncı̂t' camerele de la parter erau ı̂ntr-un per-
mament crepuscul. Dintr-o latură a casei, coborai spre o gră dină mică ,
ı̂nconjurată cu un zid a că rui poartă de ier forjat era ruginită . Aici
tranda irii, anemonele ș i muș catele se revă rsau peste că ră rile nă pă dite
de buruieni ș i mandarinii lă țoș i ș i necură țați erau atı̂t de ı̂nțesați de
lori, ı̂ncı̂t parfumul lor te amețea. Dincolo de gră dină , livezile erau
nemiș cate ș i nu se auzea decı̂t bı̂zı̂itul albinelor ș i cı̂te un ciripit de
pasă re. Atı̂t casa cı̂t ș i pă mı̂ntul din jurul ei se pă ră gineau cu ı̂ncetul,
uitate pe partea dealului care privea spre coastele ı̂ntunecate ș i roase
ale Albaniei. Pă rea că vila ș i ı̂ntreg peisajul erau pe jumă tate adormite,
ză cı̂nd amețite sub soarele de primă vară , lă sı̂n-du-se pradă muș chiului,
ferigilor ș i unui mare numă r de ciuperci.
Spiro fusese bineı̂nțeles cel care gă sise locuința ș i organizase mutarea
cu minimum de agitație ș i maximum de e iciență. La trei zile după ce
vă zusem pentru prima dată vila, că ruțele lungi de lemn se tı̂rau pe
drum ı̂ntr-o procesiune pră foasă , ı̂ncă rcate pı̂nă la refuz cu lucrurile
noastre. ı̂n cea de a patra zi ne ș i instalasem.
La marginea proprietă ții, ı̂ntr-o că suță, locuia gră dinarul cu soția sa, o
pereche mai ı̂n etate ș i destul de decrepită care pă rea că decă zuse odată
cu moș ia. Sarcina lui era să umple rezervoarele cu apă , să culeagă
fructele, să preseze mă slinele ș i să se lase groaznic ı̂nțepat, o dată pe an,
extră gı̂nd mierea din cele ș aptesprezece stupuri care fremă tau pe sub
lă mı̂i. ı̂ntr-un moment de entuziasm prost inspirat, mama o angajase pe
soția gră dinarului ca fată ı̂n casă . Se numea Lugaretzia ș i era o iință
slabă ș i lugubră , al că rei pă r scă pa veș nic de sub forti icația de ace ș i
piepteni cu care era prins de țeastă . Era extrem de sensibilă , după cum
descoperi curı̂nd mama ș i cea mai palidă critică adusă activită ții sale, cu
oricı̂t tact ar i fost formulată , fă cea să -i ı̂noate ı̂n lacrimi ochii negri,
ı̂ntr-o manifestare penibilă de mı̂hnire. Era un spectacol atı̂t de
deprimant, ı̂ncı̂t mama renunță curı̂nd să o mai critice.
Exista un singur lucru pe lume care putea aduce un surı̂s pe chipul

ı̂ntunecat al Lugaretziei, o lică rire ı̂n ochii ei umili : să -i vorbeș ti despre
durerile ei. Pe cı̂tă vreme majoritatea oamenilor practică ipohondria ı̂n
timpul lor liber, pentru Lugaretzia devenise o ocupație permanentă .
Cı̂nd ne-am mutat, stomacul era cel care o supă ra. Raportul privind
starea stomacului ei ı̂ncepea la ș apte dimineața cı̂nd se urca cu ceaiul.
Trecea cu tă vile din cameră ı̂n cameră , oferind iecă ruia descrierea
detailată a ı̂ncă ieră rii ei nocturne cu mă runtaiele. Era as ı̂n arta
descrierii plastice : gemı̂nd, gı̂fı̂ind, ı̂ncovoindu-se de durere, ı̂mpleti-
cindu-se prin cameră , ne dă dea o imagine atı̂t de realistă a celor
pă timite, ı̂ncı̂t ne trezeam ș i noi, prin simpatie, cu dureri de stomac.
— N-ai putea face ceva cu femeia asta? ı̂ntrebă Larry pe mama ı̂ntr-o
dimineață, după o noapte ı̂n care stomacul ı̂i dă duse deosebit de mult
de furcă Lugaretziei.
— Ce crezi că aș putea face ? I-am dat niș te bicarbonat de sodiu de la
tine.
— Probabil asta explică ră ul ei din noaptea trecută .
— Sı̂nt convinsă că nu mă nı̂ncă cum trebuie, ı̂și dă du cu pă rerea Margo.
Are probabil nevoie de o dietă .
— Nimic nu i-ar putea veni de hac stomacului ei, cu excepția unei

baionete, spuse Larry caustic. Sı̂nt sigur, că ci ı̂n ultima să ptă mı̂nă m-am
familiarizat cumplit de mult cu iecare detaliu al intestinului ei gros.
— Ș tiu că -i puțin cam obositoare, recunoscu mama, dar ı̂n de initiv este
evident că biata femeie suferă .
— Da de unde ! fu de pă rere Leslie. Savurează iecare moment ı̂n parte,
cum face ș i Larry cı̂nd e bolnav.
— Oricum, interveni gră bită mama, trebuie să o suportă m. Nu putem

gă si nici altă femeie. Am să -1 rog pe Theodore s-o consulte cı̂nd vine
data viitoare pe la noi.
— Dacă tot ce mi-a spus azi-dimineață este adevă rat, spuse Larry, ar
trebui să intre la ea ı̂n stomac cu o daltă ș i o lampă de miner.
— Nu i dezgustă tor, Larry, ı̂l mustră mama.
Scurt timp după aceea, spre uș urarea noastră , stomacul Lugaretziei se
amelioră , dar aproape imediat o lă sară picioarele ș i ı̂ncepu să
ș chiopă teze jalnic prin casă , ge-mı̂nd tare ș i frecvent. Larry a irma că
mama angajase drept femeie de serviciu o sta ie ș i propuse să i se
cumpere o bilă ș i un lanț . Ne lă muri că ı̂n felul acesta vom ș ti cel puțin
cı̂nd se apropie ș i vom avea timp să ne salvă m, că ci Lugaretzia ı̂și fă cuse
obiceiul să se strecoare ı̂n spatele tă u ș i pe neaș teptate să -ți geamă ı̂n
ureche. După dimineața ı̂n care Lugaretzia ș i-a scos panto ii ı̂n
sufragerie ca să ne arate exact care deget o supă ră , Larry a ı̂nceput să ia
micul dejun la el ı̂n dormitor.
Dar ı̂n afara suferințelor Lugaretziei, casa mai avea ș i alte metehne.
Mobila pe care o ı̂nchiriasem odată cu vila era o colecție fantastică de
relicve victoriene, care stă tuseră ı̂ncuiate ı̂n camere ı̂n ultimii două zeci
de ani. ı̂nghesuite peste tot, urı̂te, greoaie, nepractice, scı̂rțıî nd oribil,
dacă trecei pe lı̂ngă ele că lcı̂nd mai apă sat, lepă dau cı̂te o bucată de
lemn cu trosnituri puternice ca ı̂mpuș că turile de muschetă , ı̂ntovă ră ș ite
de nori de praf. ı̂n prima seară că zu piciorul mesei din sufragerie, fă cı̂nd
să curgă ı̂n cascadă pe duș umea toată mı̂ncarea. Cı̂teva zile mai tı̂rziu,
Larry se aș eză pe un scaun imens, cu aspect solid, ca spă tarul să dispară
ı̂ntr-un nor de praf ı̂necă cios. Cı̂nd, ı̂ncercı̂nd să deschidă un garderob
de dimensiunile unei case, mama se trezi cu uș a ı̂n brațe, hotă rı̂ că
trebuiesc luate mă suri.
— Nu putem invita niș te oameni ı̂ntr-o casă ı̂n care lucrurile cad ı̂n
bucă ți numai dacă te uiți la ele, spuse ea. Nu-i nimic altceva de fă cut
decı̂t să cumpă ră m mobilă nouă . Niciodată musa irii nu ne-au costat
atı̂t de mult.
A doua zi dimineață, Spiro o conduse pe mama, pe Margo ș i pe mine ı̂n

oraș , să cumpă ră m mobilă . Am constatat că oraș ul era mai aglomerat ș i
mai gă lă gios ca de obicei, dar nu ne-a trecut prin minte că s-ar petrece
ceva deosebit pı̂nă nu am terminat tocmeala cu negustorul ș i am ieș it
din pră vă lie, pe stră zile ı̂nguste ș i ı̂ntortocheate. Incercı̂nd să ajungem
la locul unde parcasem maș ina, am fost ı̂mbrı̂nciți ș i ı̂mpinș i de
mulțimea care devenea din ce ı̂n ce mai compactă . ı̂nghesuiala se ı̂nteți
ı̂ntr-atı̂t, ı̂ncı̂t am fost antrenați ș i noi, ı̂mpotriva voinței noastre.
— Cred că se petrece ceva, spuse Margo, dovedind mult spirit de

observație. Poate-i vreo serbare, sau altceva interesant.
— Nu-mi pasă ce este cı̂tă vreme ne mai putem ı̂ntoarce la maș ină ,
a irmă mama.
Dar am fost tı̂rı̂ți ı̂n direcția opusă maș inii ș i, ı̂n cele din urmă , siliți să
ne ală tură m unei imense mulțimi adunate ı̂n piața principală a oraș ului.
Am ı̂ntrebat pe o țărancă bă trı̂nă de lı̂ngă mine ce se petrece ș i s-a
ı̂ntors să -mi ră spundă cu fața stră lucind de mı̂ndrie.
— Ziua sfı̂ntului Spiridon, Kiria. Astă zi ne este ı̂ngă duit să intră m ı̂n
biserică ș i să -i să rută m picioarele.
Sfı̂ntul Spiridon era sfı̂ntul protector al insulei. Moaș tele sale se pă strau
ı̂ntr-un sicriu de argint, ı̂n biserică , ș i o dată pe an erau purtate ı̂ntr-o
procesiune ı̂n jurul oraș ului. Sfı̂ntul era atotputernic ș i-ți putea
ı̂ndeplini dorințele; vindeca boli ș i fă cea o mulțime de minuni, dacă se
ı̂n-tı̂mpla să ie bine dispus cı̂nd ı̂i adresai rugă ciunea. Locuitorii insulei
ı̂l adorau ș i tot al doilea bă iat era botezat Spiro, ı̂n onoarea lui. Astă zi
era o zi specială . Se pare că aveau să deschidă sicriul ș i să ı̂ngă duie
drept-cre-dincioș ilor să să rute papucii din picioarele moaș telor ș i
totodată să ceară ı̂ndeplinirea unei rugă minți. Compoziția mulțimii
ară ta cı̂t de iubit era sfı̂ntul printre cor- ioți ; vedeai țără nci bă trı̂ne, ı̂n
hainele lor negre de să rbă toare, ală turi de bă rbații lor gı̂rboviți ca niș te
mă slini ș i cu mustă ți albe ș i stufoase ; pescari, bronzați ș i vı̂njoș i, cu
pete ı̂ntunecate de cerneală de caracatiță pe că mă ș i ; erau ș i bolnavi,
de icienți mintali, tuberculoș i, ologi, bă -trı̂ni care abia mai puteau
umbla ș i copilaș i ı̂nfă ș ați strı̂ns ca niș te coconi, cu obră jorii ca de ceară ,
ı̂ncrețiți de tuș ea care nu mai contenea. Vedeai chiar ș i cı̂țiva ciobani
albanezi, ı̂nalți ș i cu aspect să lbatic, mustă cioș i, raș i ı̂n cap ș i purtı̂nd
sarici. Toată această masă colorată de oameni se miș ca ı̂ncet spre uș a
ı̂ntunecată a bisericii, iar noi eram duș i odată cu ea, tı̂rı̂ți ca pietricelele
ı̂ntr-o revă rsare de lavă . Margo fusese ı̂mpinsă mult ı̂naintea mea, ı̂n
timp ce mama ră mă sese mult ı̂n urmă . Eram prins ı̂ntre cinci țărance
grase care se ı̂ndesau ı̂n mine ca niș te perne ș i emanau miros de
sudoare ș i usturoi, iar mama era ı̂ncleș tată fă ră ieș ire ı̂ntre doi ciobani
albanezi. ı̂n mod susținut ș i sigur eram ı̂mpinș i ı̂n sus, pe trepte, ı̂n
biserică .
ı̂n interior era ră coare ca ı̂ntr-un puț . Lumina venea doar de la un strat
de lumină ri care ı̂n loreau ca ș ofranul galben ı̂n lungul unui perte. Un
preot bă rbos, cu potcap, ı̂mbră cat ı̂ntr-o sutană neagră , fı̂lfı̂ia ca o cioară
prin ı̂ntuneric, cerı̂nd mulțimii să stea ı̂n rı̂nd cı̂te unul ș i să stră bată
biserica, trecı̂nd pe lı̂ngă sicriul mare de argint, ca apoi să iasă ı̂n stradă
pe altă uș ă. Sicriul stă tea ı̂n picioare ară tı̂nd ca o crisalidă de argint, iar
ı̂n partea de jos, o bucată fusese ı̂ndepă rtată , astfel că se puteau ză ri
picioarele ı̂ncă lțate ı̂n papuci brodați. Odată ajuns la sicriu, iecare se
apleca, să ruta picioarele ș i ș optea o rugă ciune, ı̂n timp ce ı̂n partea de
sus a sarcofagului, printr-un geam de sticlă , se vedea fața neagră ș i
smochinită a sfı̂ntului, purtı̂nd o expresie de viu dezgust. Era evident că
indiferent de voința noastră , eram siliti să să rută m picioarele sfı̂ntului
Spiridon. Am privit ı̂ndă ră t ș i am vă zut-o pe mama fă cı̂nd eforturi
frenetice să ajungă lı̂ngă mine, dar escorta albaneză nu ceda deloc ș i
sforțările ei ră mı̂neau zadarnice. Mama ı̂mi prinse privirea ș i ı̂ncepu să
facă grimase ș i să arate spre sicriu, scuturı̂nd vehement din cap. Eram
foarte nedumerit de semnele acestea ș i tot aș a erau ș i albanezii, care o
scrutau bă nuitori. Cred că au tras concluzia, pe bună dreptate, dealtfel,
că mama era pe punctul să leș ine, că ci era roș ie la față ș i se strı̂mba din
ce ı̂n ce mai tare. ı̂n cele din urmă , din disperare, lă să baltă prudența ș i
strigă peste capetele mulțimii.
— Spune-i lui Margo... să nu să rute... să să rute ı̂n vı̂nt... să să rute ı̂n vı̂nt.
M-am ı̂ntors să -i transmit lui Margo mesajul mamei, dar era prea tı̂rziu ;
o vă zui aplecată peste picioarele ı̂n papuci, să rutı̂ndu-le cu un
entuziasm care ı̂ncı̂ntă ș i surprinse mulțimea. Cı̂nd veni rı̂ndul meu,
urmai instrucțiunile mamei, să rutı̂nd cu zgomot ș i evlavie
demonstrativă un punct cu cı̂țiva centimetri deasupra picioarelor s inte.
Am fost apoi ı̂mpinș i mai departe ș i scoș i prin uș a bisericii afară ı̂n
stradă , unde mulțimea se risipea, formı̂nd grupuri mici care rı̂deau ș i
vorbeau. Margo aș tepta pe trepte cu un aer extrem de satisfă cut. ı̂n
clipa urmă toare țıŝ ̦ ni pe uș ă ș i mama, ı̂mpinsă de umerii vı̂njoș i ai
ciobanilor ei. Coborı̂ clă tinı̂ndu-se scă rile ș i ni se ală tură .
— Pă storii aceș tia ! exclamă ea slab. Atı̂t de prost crescuți... mirosul
aproape m-a omorı̂t... un amestec de tă mı̂ie ș i usturoi... cum reuș esc
oare să miroasă astfel ?
— Ei lasă , interveni Margo veselă . Merită totul dacă sfı̂ntul Spiridon ı̂mi
ı̂mplineș te dorința.
— Un procedeu cı̂t se poate de neigienic, spuse mama, fă cut să

ră spı̂ndească bolile, nu să le vindece. Mi-e groază să mă mai gı̂ndesc la
tot ce-am i putut lua, dacă chiar să rutam picioarele.
— Dar eu i-am să rutat picioarele, spuse Margo mirată .
— Margo, nu-i cu putință !
— Toți fă ceau aș a.
— După ce ți-am spus ı̂n mod expres să nu o faci !
— Nu mi-ai spus nimic mie !

Le-am ı̂ntrerupt ca să le explic că avertismentul mamei sosise prea
tı̂rziu.
— După ce toată lumea a ı̂mbă iat papucii aceia, tu n-ai ceva mai bun de
fă cut decı̂t să -i să ruți ?
— Am fă cut ș i eu ce-au fă cut ș i ceilalți.
— Nu pricep ce te-a apucat. Cum e cu putință una ca asta ?
— De, m-am gı̂ndit că poate ı̂mi vindecă acneea.
— Acneea ! repetă mama cu dispreț . M-aș mira dacă nu te-ai molipsit de

ceva care să țină de urı̂t acneei.
A doua zi Margo că zu la pat, bolnavă ră u de gripă ș i sfı̂ntul Spiridon ı̂și
pierdu de initiv prestigiul ı̂n ochii mamei. Spiro fu trimis ı̂n grabă la
oraș după un medic ș i se ı̂ntoarse aducı̂nd un omuleț bondoc, cu pă rul
lă cuit, un ir subțire de mustață ș i ochii ca niș te nă sturaș i, ı̂n dosul unor
ochelari mari, cu ramă de baga.
Era doctorul Androuchelli, o persoană fermecă toare, cu o comportare

absolut unică față de bolnavi.
— Po, po, po, spuse el intrı̂nd grav ı̂n dormitor ș i privind-o pe Margo cu
dispreț . Po, po, po, ai fă cut o prostie cı̂t tine de mare ! Să să ruți
picioarele sfı̂ntului ! Po, po, po, po, po, cı̂t pe ce să te alegi cu cine ș tie ce
microbi. Ai noroc, este gripă . Acum să faci tot ce-ți spun. Dacă nu, mă
spă l pe mı̂ini ı̂n ceea ce te priveș te. Ș te rog să nu-mi mai dai de lucru cu
prostii de-alde astea Dacă mai să ruți picioarele vreunui sfı̂nt, pe viitor
n-am de gı̂nd să mai vin să te vindec. Po, po, po, să faci asemenea
imprudență !
Ș i astfel, ı̂n timp ce Margo ză cu ı̂n pat trei să ptă mı̂ni, cu Androuchelli
po-po-ind ı̂n jurul ei o dată la două sau trei zile, noi ceilalți ne-am
instalat ı̂n vilă . Larry puse stă pı̂nire pe o imensă mansardă ș i angajă doi
dulgheri să facă rafturi pentru că rți. Leslie transformă veranda
acoperită care se ı̂ntindea spațioasă ı̂n spatele casei ı̂n poligon de tir ș i
agă ța un enorm steag roș u ı̂n exterior de cı̂te ori exersa. Mama se
ı̂nvı̂rtea absentă prin imensa bucă tă rie de la subsol, cu duș umea de
piatră , preparı̂nd galoane de bulion de carne ș i ı̂ncercı̂nd să urmă rească
monologul Lugaretziei ș i totodată să -ș i facă griji pentru Margo. In ceea
ce ne privea pe Roger ș i pe mine, aveam la dispoziție cincisprezece acri
de gră dină pe care să -i exploră m, un vast paradis nou, care cobora lin
spre marea caldă ș i nu prea adı̂ncă . Neavı̂nd pentru moment nici un
profesor (că ci George plecase de pe insulă ), puteam hoină ri toată ziua
pe afară , ı̂ntorcı̂ndu-mă la vilă doar pentru a lua ı̂n grabă masa.
ı̂n terenul variat care ı̂mi era la ı̂ndemı̂nă , am ı̂ntı̂lnit multe iințe pe
care le consideram acum vechi prieteni : gı̂ndaci de tranda ir, bondari
albaș tri de lemn, buburuze, pă ianjeni cu trapă . Dar am gă sit ș i animale
noi care ı̂mi trezeau interesul. ı̂n zidurile ı̂n curs de mă cinare ale
gră dinii de lı̂ngă casă , tră iau zeci de scorpioni mici ș i negri, lucitori ș i
lustruiți de parcă ar i fost fă cuți din bachelită . ı̂n lă mı̂ii ș i ı̂n smochinii
din spatele gră dinii se a la un mare numă r de brotă cei verzi ca
smaraldul care, printre frunze, pă reau delicioase bomboane satinate.
Sus pe dealuri ı̂ntı̂lneai diferite soiuri de ș erpi, ș opı̂rle stră lucitoare ș i
broaș te țestoase. ı̂n livada de fructe vedeai tot felul de pă să ri : sticleți,
lorinți, codroș i, codobature, granguri, ba uneori pupă ze albe, negre ș i
roz-portocalii, care scormoneau pă mı̂ntul moale, cu ciocuri lungi,
ı̂ncovoiate ș i ı̂și ridicau mirate creasta cı̂nd mă ză reau, ca apoi să -ș i ia
zborul.
Sub corniș ele casei ı̂și fă cuseră lă caș rı̂ndunelele. Sosiseră cu puțin timp
ı̂naintea noastră ș i că suțele lor noduroase de lut, abia terminate, mai
erau ı̂ncă de un cafeniu-ı̂nchis ș i umed, amintind plă cintele cu prune. ı̂n
timp ce cuiburile se uscau devenind de un brun mai deschis, viitorii
pă rinți erau ocupați să le că ptuș ească cu radicele, lı̂nă ș i pene, pe care le
că utau prin gră dină . Două dintre cuiburi erau mai jos decı̂t restul ș i
asupra acestora mi-am concentrat atenția. Am sprijinit de zid o scară ,
exact ı̂ntre cele două cuiburi ș i apoi, ı̂ncetul cu ı̂ncetul, zi de zi, m-am
urcat tot mai sus pı̂nă cı̂nd am reuș it să mă aș ez pe traversa superioară
ș i să privesc ı̂n cuiburile care erau acum la vreun metru depă rtare de
mine. Pă să rile nu pă reau deloc deranjate de prezența mea. Continuau
pregă tirile lor laborioase pentru a-ș i ı̂ntemeia familia, ı̂n timp ce eu
stă team ghemuit sus ı̂n vı̂rful scă rii ș i Roger jos la picioarele ei.
Am ajuns să cunosc foarte bine cele două perechi de rı̂ndunele ș i

urmă ream cu interes considerabil activitatea lor zilnică . Pă să relele pe
care eu le consideram femele erau-foarte asemă nă toare ı̂n felul de a se
comporta : preocupate-ș i din cale-afară de grijulii ș i aferate. Cei doi
masculi, pe de altă parte, dă deau dovadă de caractere total diferite.
Unul dintre ei, ı̂n timpul lucră rilor de că ptuș ire a cuibului, aducea
material excelent, dar refuza să -ș i considere activitatea drept muncă .
Purtı̂nd un smoc de pă r de oaie ı̂n. cioc, zbura cu multe devieri spre
cuib, pierdea cı̂teva minute desenı̂nd, ı̂n zbor jos, opturi deasupra
lorilor din gră dină , sau treiera ı̂nainte ș i ı̂napoi, printre coloanele care
susțineau via. Soția lui se ținea pe lı̂ngă cuib ș i-1 mustra exasperată , dar
el refuza să ia viața ı̂n serios. Ș i cealaltă femelă avea necazuri cu
perechea ei, dar de altă natură . Puteai spune, cel mult, că era exagerat
de entuziast. Pă rea hotă rı̂t să nu lase nici o piatră neı̂ntoarsă , ı̂n efortul
de a pregă ti pentru copiii lui cea mai bună că ptuș eală din toată colonia
de rı̂ndunele. Dar, din nefericire, nu era matematician ș i, oricı̂t s-ar i
stră duit, nu reuș ea să -ș i amintească dimensiunea cuibului. Se ı̂ntorcea
la cuib, ciripind agitat deș i cam ı̂nă buș it, cu cı̂te o pană de gă ină sau de
curcan mare cı̂t dı̂nsul ș i cu țeava prea groasă ca să poată i ı̂ndoită .
Soția sa pierdea cı̂teva minute ca să -1 convingă că , oricı̂t s-ar munci ș i
ar ı̂nghesui-o, pana nu va intra ı̂n cuib. Profund decepționat, o lă sa ı̂n
cele din urmă să plutească ı̂n jos, spre gră mada tot mai mare ce se
formase dedesubt, ca apoi să zboare ı̂n că utarea unui material mai
potrivit. După scurt timp se ı̂ntorcea ı̂mpovă rat cu cı̂te un smoc de lı̂nă
atı̂t de ı̂mbı̂csit ș i ı̂ntă rit de pă mı̂nt ș i bă legar, ı̂ncı̂t ı̂i era greu să -1 urce
pı̂nă sus la streaș ină , darmite să -1 mai bage ı̂n cuib.
Cı̂nd ı̂n cele din urmă cuiburile fuseseră că ptuș ite, ouă le pestrițe
depuse ș i clocite, caracterul celor doi soți pă ru că se schimbă . Cel care
adunase atı̂t de mult material inutil pentru că ptuș eala cuiburilor acum
se zbenguia ș i zbură tă cea pe deal fă ră grijă ș i venea plutind spre cuib
purtı̂nd nepă să tor o gură de insecte tocmai potrivite ca mă rime ș i
fră gezime ca să placă progeniturilor sale pufoase ș i tremură toare.
Celă lalt mascul ı̂ncepu să aibă un aer hă rțuit, pradă pare-se temerii
groaznice că puiș orii ı̂i vor muri de foame. Slă bise ca o umbră alergı̂nd
după mı̂ncare
ș i se ı̂ntorcea că rı̂nd cele mai nepotrivite alimente, ca de pildă gı̂ndaci

mari ș i scorțoș i, numai picioare ș i elitre, ș i imense libelule uscate,
complet indigeste. Se ținea de marginea cuibului ı̂ntr-un curajos dar
zadarnic efort să vı̂re aceste gigantice ofrande ı̂n ciocul veș nic deschis
al puiș orilor. Mi-e groază să mă gı̂ndesc ce s-ar i ı̂ntı̂mplat dacă ar i
reuș it să ı̂mpingă vreuna dintre țepoasele capturi ı̂n lungul micului lor
esofag. Din fericire nu reuș ea niciodată ș i, ı̂n cele din urmă , cu un aer
mai istovit ca ori-, cı̂nd, lă sa să -i cadă insecta jos ș i zbura gră bit ı̂n
că utare
de altă hrană . I-am ră mas foarte recunoscă tor acestui rı̂n-dunel că ci mi-
a furnizat trei specii de luturi, ș ase libelule ș i două exemplare de leul
furnicilor, noi ı̂n colecția mea.
Femelele, odată puii ieș iți din ou, se comportau aproape la fel ca ı̂nainte
: zburau ceva mai repede, aveau un aer de sprintenă e iciență, dar nimic
mai mult. M-a interesat să vă d pentru prima dată aranjamentele de
igienă din cuibul unei pă să ri. De cı̂te ori hră neam cu mı̂na vreun pui de
pasă re, mă tot ı̂ntrebam de ce ı̂și ridică coada ı̂n sus ș i o miș că insistent
cı̂nd vrea să excreteze. Acum am descoperit motivul. Excrețiile micilor
rı̂ndunele, ı̂n formă de bilă , erau ı̂nvelite ı̂ntr-o mucoasă , de parcă ar i
fost ı̂mpachetate ı̂n gelatină . Puii stă teau ı̂n cap, ı̂și miș cau coada ı̂ntr-o
scurtă dar entuziastă rumbă ș i depuneau micile lor ofrande pe
marginea cuibului. Cı̂nd se ı̂ntorceau rı̂ndunelele, ı̂ndesau hrana ı̂n
gı̂tlejurile că scate ș i apoi luau delicat ı̂n cioc gă inațurile ș i zburau să le
ducă undeva, printre mă slini. Era un aranjament admirabil ș i eu
urmă ream fascinat spectacolul, ı̂ncepı̂nd cu clă tinarea cozii — care mă
fă cea ı̂ntotdeauna să chicotesc — pı̂nă la zborul pă rinților peste
vı̂rfurile copacilor ș i că derea la pă mı̂nt a micii bombe negre ș i albe.
Ș tiind obiceiul rı̂ndunelului de a aduna insecte ciudate ș i nepotrivite
pentru puiș orii să i, aveam obiceiul să caut pe sub cuiburi de cı̂teva ori
pe zi, ı̂n speranța de a gă si specimene noi, pe care să le adaug la colecția
mea. Acolo am gă sit, ı̂ntr-o dimineață, tı̂rı̂ndu-se, un gı̂ndac absolut
extraordinar. Nu-mi venea să cred că un rı̂ndunel, chiar ză natic ca
acesta, ar i putut aduce sau prinde o vietate atı̂t de mare. Ș i totuș i era
acolo, sub cuiburi. Era un gı̂ndac mare ș i stı̂ngaci, negru-albă strui, cu
capul mare, rotund, antene lungi, unite ș i un corp bombat. Partea lui cea
mai bizară erau elitrele ; ai i zis că le-a trimis la spă lat ș i au intrat la
apă , că ci erau foarte mici ș i pă reau concepute pentru un gı̂ndac
jumă tate cı̂t el. Mă amuza ideea că ı̂n dimineața respectivă se trezise
fă ră elitre curate ș i le ı̂mprumutase pe ale fratelui să u mai mic, dar a
trebuit să recunosc că această presupunere, oricı̂t de ı̂ncı̂ntă toare, nu
putea i considerată ș tiinți ică . Am constatat, după ce am umblat cu el,
că degetele ı̂mi miroseau puțin ı̂nțepă tor ș i erau unsuroase, deș i nu am
vă zut să i eliminat vreun lichid. Am ı̂ntins mı̂na lui Roger s-o miroasă ,
să vă d dacă era de aceeaș i pă rere ș i cum a ı̂nceput să stră nute violent ș i
să se dea ı̂napoi, am tras concluzia că trebuie să i fost gı̂ndacul ș i nu
degetele mele. L-am pă strat cu grijă , ca Theodore să -1 poată identi ica.
Acum, că venise primă vara cu zilele ei calde, venea Theodore la noi la
vilă , la ceai, ı̂n iecare joi. Sosea de la oraș ı̂ntr-o tră sură ș i costumul să u
imaculat, gulerul tare ș i pă lă ria contrastau bizar cu plasele, pungile ș i
cutiile cu eprubete de care era ı̂nconjurat. ı̂nainte de ceai examinam ș i
identi icam specimenele noi pe care le gă sisem ı̂ntre timp. După ceai,
hoină ream peste cı̂mpuri ı̂n că utare de gı̂ngă nii, sau fă ceam ceea ce
Theodore numea o excursie la vreun eleș teu sau vreo baltă din
apropiere, ı̂n că utarea vreunui nou exemplu de viață microscopică
pentru colecția lui. Identi ică ciudatul meu gı̂ndac cu elitre fă ră nici o
di icultate ș i-mi mai dă du ș i cı̂teva informații interesante ı̂n legă tură cu
el.
— Aha, da, spuse el, examinı̂nd insecta de aproape. E un mamornic...

meloe proscaraboeus... Da, e drept că -i un gı̂ndac cu aspect foarte curios.
Ce spui ? A, da ! Elitrele... după cum vezi nu poate zbura. Există mai
multe specii de coleoptere care au pierdut capacitatea de a zbura dintr-
un motiv sau altul. Viața acestui gı̂ndac este foarte curioasă . Exemplarul
nostru este evident o femelă , masculul iind cu mult mai mic. Aș zice,
aproximativ pe jumă tate. Se pare că femela depune mai multe ouă mici,
galbene, ı̂n ulei, din care ies larvele. Acestea se urcă pe prima loare care
le iese ı̂n cale ș i aș teaptă printre petale. Există un anumit tip de albină
solitară pe care o aș teaptă larva ș i cı̂nd se ı̂ntı̂mplă ca una să intre ı̂n
loare, se prinde bine cu ghearele de periș orul albinei ș i... că lă toreș te cu
autostopul. Dacă are noroc, albina e o femelă care colectează miere să o
ducă ı̂n celula de fagure, unde va depune oul. De ı̂ndată ce albina a
umplut celula ș i ș i-a depus oul, larva ı̂și dă drumul deasupra oului ș i
albina ı̂nchide celula. Larva mă nı̂ncă oul ș i se dezvoltă ı̂n interior. Ceea
ce mi se pare curios este că nu există decı̂t o singură specie de albine pe
care le pradă larva. ı̂nclin să cred că un mare numă r de larve se agață de
cı̂te o albină din altă specie ș i la urmă moare. Ș i dacă stai să te gı̂ndeș ti,
chiar dacă este albina care trebuie, nu există nici o garanție că -i o
femelă pe punctul de a-ș i depune ouă le.
Fă cu o mică pauză , se ridică de mai multe ori pe vı̂r-furi ș i contemplă

gı̂nditor duș umeaua. Privi apoi ı̂n sus cu o lică rire ı̂n ochi.
— Mă gı̂ndesc, continuă el, că este ca atunci cı̂nd pariezi pe un cal la
curse... cu foarte puțini sorți de izbı̂ndă .
Clă tină uș or cutia cu capac de sticlă , fă cı̂nd gı̂ndacul să lunece dintr-o
parte ı̂ntr-alta, luturı̂nd surprins din antene, ı̂nainte de a o aș eza, cu
grijă , pe raft, ı̂ntre celelalte specimene.
— Vorbind despre cai, spuse Theodore fericit, pu-nı̂nd mı̂inile ı̂n ș old ș i
legă nı̂ndu-se, ți-am povestit vreodată cum am condus eu intrarea
triumfală a trupelor ı̂n Smirna pe un cal de luptă alb ? Ș tii, era ı̂n timpul
primului ră zboi mondial ș i comandantul batalionului meu luase
hotă rı̂rea să intre ı̂n marș ı̂n Smirna ı̂ntr-o coloană triumfală , condusă ,
dacă va i posibil, de un om că lare pe un cal alb. Din pă cate mi-au
acordat mie privilegiul ı̂ndoielnic de a conduce trupele. ı̂nvă țasem,
bineı̂nțeles, ș i eu să că lă resc, dar... n-aș zice... că m-am considerat
vreodată as ı̂n că lă rie. Totul a mers bine, calul a avut o comportare
foarte demnă , pı̂nă am ajuns la periferia oraș ului. In unele pă rți ale
Greciei există obiceiul de a se arunca cu parfum, apă de roze, sau ceva
de genul acesta ı̂n... eroii victorioș i. Cum mergeam eu aș a, ı̂n fruntea
coloanei, o
bă trı̂nă se repezi dintr-o stră duță lă turalnică ș i ı̂ncepu să mă stropească
cu apă de colonie. Calul nu s-ar i sinchisit de atı̂ta lucru, dar, din pă cate,
cı̂teva pică turi de parfum i-au intrat probabil ı̂n ochi. Era el, ce-i drept,
obiș nuit cu paradele, cu mulțimile entuziaste ș i aș a mai departe, dar nu
era obiș nuit să ie ı̂mproș cat ı̂n ochi cu apă de colonie. Deveni, ca să zic
aș a, foarte indispus ș i ı̂ncepu să se comporte mai mult ca un cal de circ
decı̂t ca unul de luptă . Am reuș it să ră mı̂n că lare, numai pentru că mi s-
au ı̂nțepenit piciorele ı̂n scă rile de la ș a. Coloana a fost nevoită să spargă
rı̂ndurile ca să se stră duiască să -1 potolească , dar era atı̂t de ı̂nnebunit
ı̂ncı̂t, ı̂n cele din urmă , comandantul a considerat că n-ar i ı̂nțelept să -1
lase să ia parte la intrarea triumfală . Ș i aș a, ı̂n timp ce trupele de ilau pe
bulevardele principale, cu fanfare care cı̂ntau ș i oameni care aplaudau,
eu, pe calul meu alb, am fost nevoit să mă furiș ez pe ulițe lă turalnice ș i,
colac peste pupă ză , amı̂ndoi miroseam foarte violent a apă de colonie.
Ei da... de atunci nu mi-a mai plă cut să că lă resc.
COLINA BROAȘTELOR ȚESTOASE
ı̂n spatele vilei se a la un ș ir de coline care ı̂nă lțau creste nă pă dite de
verdeață deasupra crı̂ngurilor de mă slini din jur, coline acoperite cu
mirt verde, hă țiș uri ı̂nalte ș i cı̂te un penaj pestriț de chiparoș i. Era
probabil partea cea mai atră gă toare din preajma casei, că ci clocotea de
viață. Pe că ră rile de nisip, larvele de leul furnicilor să pau capcane
conice ș i stă teau la pı̂ndă , gata să reverse asupra orică rei furnici
nesă buite care ar i că lcat pe margine un bombardament de nisip care o
fă cea să se rostogolească la fund unde era ı̂nhă țată de fă lcile teribile, ca
niș te cleș ti, ale larvei. ı̂n bancurile de nisip roș u, viespile pră dă toare ı̂și
să pau tunelele. Zburau jos, ı̂n că utare de pă ianjeni, ı̂i ı̂nțepau cu acul
paralizı̂ndu-i ș i-i că rau să -ș i hră nească larvele cu ei. Printre lorile
tu iș urilor, omizile unor mici jpă uni de noapte, grase ș i pă roase, se
hră neau tacticos, ară tı̂nd ca niș te gulere ı̂nsu lețite de blană . Printre
mirți, ı̂n umbra caldă ș i parfumată dintre frunze, miș unau că lugă rițele,
ı̂ntorcı̂ndu-ș i capul ı̂ntr-o parte ș i ı̂n cealaltă , ı̂n că utarea pră zii. Printre
ramurile chiparoș ilor se a lau cuiburi cochete de cintezoi, pline de
puiș ori cu ochi holbați •ș i cioc că scat. Pe ramurile mai de jos, auș eii ı̂și
țeseau cupa lor mică ș i fragilă din muș chi ș i pă r ș i, ı̂n aș teptarea
insectelor, atı̂rnau cu capul ı̂n jos la marginea crengilor. Scoteau
chițăituri aproape imperceptibile de bucurie cı̂nd descopereau vreun
mic pă ianjen sau țın̂ țar, iar crestele aurii sclipeau ca niș te că ș ti. ı̂n
zborul lor scurt, pe sub umbra pomului.
Nu mult după ce ne stabilisem ı̂n vilă , am fă cut descoperirea că aceste
coline aparțineau de fapt broaș telor țestoase. ı̂ntr-o după -amiază
ierbinte, Roger ș i cu mine stă team pitiți după un tu iș , aș teptı̂nd
ră bdă tori ca un luture coadă -de-rı̂ndunică să se ı̂ntoarcă la petecul de
soare unde pă rea să ie locul lui favorit, că ci voiam să -»l prind. Era
prima zi ı̂ntr-adevă r caldă a anului ș i totul pă rea să zacă amețit,
dormitı̂nd ș i absorbind soarele. Coada-de-rı̂ndunică nu se gră bea ;
coborı̂se jos printre mă slini ș i dansa de unul singur un balet, ră sucindu-
se, plonjı̂nd ș i piruetı̂nd ı̂n soare. ı̂n timp ce-1 urmă ream cu privirea, am
vă zut, cu coada ochiului o uș oară miș care ală turi de tu iș ul sub care ne
tupilasem. M-am uitat repede să vă d ce poate i, dar pă mı̂ntul brun era
inundat de soare ș i lipsit de viață. Eram pe punctul de a-mi ı̂ndrepta din
nou atenția spre luture, cı̂nd am vă zut ceva ce nu-mi venea să -mi cred
ochilor : petecul de pă mı̂nt pe care ı̂l privisem se ridică brusc ı̂n sus ca
ș i cum o mı̂nă l-ar i ı̂mpins pe dedesubt, scoarța se cră pă ș i o mică
plantă se clă tină violent, ı̂nainte ca ră dă cinile palide să -i cedeze ș i ea să
cadă ı̂ntr-o parte.
Care putea i cauza acestei subite erupții ? Un cutremur ? Nu era posibil,

era prea slab ș i restrı̂ns. O cı̂rtiță ? Puțin probabil ı̂ntr-un teren atı̂t de
arid ș i lipsit de apă . ı̂n timp ce ı̂ncercam să mă lă muresc, pă mı̂ntul se
mai ı̂nvă lură o dată , bulgă ri de țărı̂nă se desprinseră ș i se rostogoliră iar
sub ochii mei se ivi o carapace galbenă . Se ridică , ı̂nlă turı̂nd din calea ei
pă mı̂ntul ș i apoi, ı̂ncet ș i prevă ză tor, apă ru din gaură un cap ı̂ncrețit ș i
solzos, urmat de un gı̂t prelung. Ochii ı̂mpă ienjeniți clipiră de cı̂teva ori,
pe cı̂nd broasca țestoasă mă cercetă ș i, hotă rı̂nd probabil că nu
reprezint nici un pericol, se ridică cu mare grijă ș i efort ș i, ieș ind din
celula de lut, fă cu doi, trei paș i, ca apoi să se lase somnoroasă jos, la
soare. După o lungă iarnă petrecută sub pă mı̂ntul umed ș i rece, prima
baie de soare trebuie să i fost pentru reptilă ca un pahar de vin. Cu
lă buțele ieș ite din carapace, gı̂tul cı̂t se poate de ı̂ntins, capul culcat pe
pă mı̂nt ș i ochii ı̂nchiș i, vietatea pă rea că absoarbe soarele prin iecare
por al trupului ș i al carapacei. Ră mase culcată astfel vreo zece minute ș i
apoi se ridică ı̂ncet ș i hotă rı̂t ș i se rostogoli ı̂n jos, pe că rare, pı̂nă la un
petec de pă pă die ș i trifoi ce se ı̂ntindea ı̂n umbra unui chiparos. Aici
picioarele pă rură că o lasă ș i, cu o bufnitură , că zu cu carapacea de
pă mı̂nt. Capul ieș i apoi ı̂n afară , se aplecă spre smocul verde de trifoi,
gura se că scă , urmă o clipă de nehotă rı̂re, ca apoi să se ı̂nchidă ,
cuprinzı̂nd frunzele zemoase. Capul se smuci ı̂ndă ră t să le rupă ș i le
mestecă fericită , cu botul mı̂njit de ı̂ntı̂ia hrană a anului.
Fusese probabil prima care-ș i fă cuse apariția ı̂n primă vara aceea ș i ca ș i
cum ivirea ei din dormitorul subteran fusese un semnal, dealurile se
acoperiră ı̂n scurt timp de broaș te țestoase. Nu vă zusem niciodată un
numă r atı̂t de mare, adunate pe un teritoriu atı̂t de mic ; unele de
mă rimea unei farfurii adı̂nci, altele doar cı̂t o ceaș că , stră bunici palide,
de culoarea ciocolatei, tineret ı̂n nuanța coarnelor, miș unau greoi pe
că ră rile de nisip, intrı̂nd ș i ieș ind de sub tu iș uri ș i mirți, coborı̂nd
uneori ı̂n crı̂ngul de mă slini, unde vegetația era mai suculentă . Stı̂nd ı̂n
acelaș i loc vreo oră , puteai să numeri pı̂nă ș i zece broaș te țestoase care
treceau pe lı̂ngă tine. ı̂ntr-o după -amiază , vrı̂nd să fac o experiență, am
cules treizeci ș i cinci de exemplare ı̂n două ore, nefă cı̂nd altceva decı̂t să
mă plimb pe coasta dealului ș i să le culeg pe cele care ră tă ceau cu un
aer de hotă rı̂re preocupată , picioarele lor scurte ș i strı̂mbe lovind vı̂rtos
pă mı̂ntul.
Nu mult după ce stă pı̂nii cu carapace ai colinelor ieș iseră din lă caș urile
lor de iarnă ș i-ș i luaseră prima masă , masculii fură cuprinș i de
romantism. ı̂naintı̂nd semeț pe vı̂rfuri, cu o grabă ı̂mpiedicată ș i cu gı̂tul
complet ı̂ntins, porneau ı̂n că utarea unei perechi, oprindu-se din cı̂nd ı̂n
cı̂nd să scoată un strigă t ciudat, cı̂ntecul pasionat de dragoste al
masculului. Femela, că lcı̂nd mă runt ș i greoi printre tu iș uri ș i oprindu-
se din cı̂nd ı̂n cı̂nd pentru o gustare, ră spundea ı̂ntr-un fel degajat. Doi
sau trei masculi, depla-sı̂ndu-se ı̂n ceea ce pentru o broască țestoasă
ı̂nsemna galop, se ı̂ndreptau de obicei spre aceeaș i femelă . Ajungeau
su lı̂nd din greu, aprinș i de pasiune ș i se scrutau unul pe altul cu guș ile
palpitı̂ndu-le spasmodic. Apoi se pregă teau de luptă .
Bă taia lor era nespus de pasionantă , amintind mai mult luptele libere
decı̂t boxul, deoarece combatanții nu aveau nici iuțeala, nici grația
necesară vreunui joc de picioare. Tactica principală consta ı̂n a ataca
rivalul cı̂t puteai de repede ș i a te retrage brusc ı̂n carapace, ı̂nainte de
ciocnire. Lovitura cea mai bună era considerată cea de lanc, că ci ı̂ți
dă dea prilejul, dacă te ı̂nghesuiai ı̂n carapacea adversarului ș i apă sai cu
nă dejde, să -1 ră storni ș i să -1 laș i pe spate, bă tı̂nd neajutorat din lă buțe.
Dacă nu reuș eau să lovească ı̂n lanc, oricare altă parte din anatomia
adversarului era la fel de potrivită . Atacı̂ndu-se unul pe altul, opintindu-
se ș i ı̂mpingı̂nd ı̂n pă că nit de carapace, muș cı̂ndu-se uneori de ceafă , cu
o miș care lentă , sau retră gı̂ndu-se ı̂n carapace cu un sı̂sı̂it, masculii ı̂și
purtau bă tă lia. Intre timp, obiectul freneziei lor, pă ș ea mă runțel ı̂nainte,
oprindu-se din cı̂nd ı̂n cı̂nd pentru o gură de mı̂ncare, aparent
indiferentă la rı̂cı̂iala ș i trosniturile care se auzeau din spate. Nu ı̂n mod
excepțional, ı̂ncă ierarea devenea atı̂t de ı̂nverș unată , ı̂ncı̂t cı̂te un
mascul, ı̂ntr-un avı̂nt prost plasat, dă dea din greș eală cı̂te o lovitură de
lanc alesei inimii sale. Victima se ghemuia ı̂n carapace cu un smiorcă it
indignat ș i aș tepta ră bdă toare ca luptă torii să se ı̂ndepă rteze de dı̂nsa.
ı̂ncă ieră rile acestea mi se pă reau cı̂t se poate de prost organizate ș i
inutile, că ci nu cı̂știga ı̂ntotdeauna cel mai tare ; dacă terenul ı̂l avantaja,
un individ mic putea ră sturna cu uș urință unul de două ori mai mare. Ș i
nu se ı̂ntı̂mpla ı̂ntotdeauna ca doamna să ie cucerită de unul dintre cei
doi combatanți. De mai multe ori am vă zut femela că se ı̂ndepă rtează de
perechea de masculi ı̂n plină luptă ș i lă sı̂ndu-se acostată de un stră in
(care nici mă car nu-ș i ciopı̂rțise carapacea de dragul ei), pleacă fericită
cu el.
Roger ș i cu mine stă team ore ı̂ntregi ghemuiți ı̂n tuf iș uri, urmă rind
cavalerii broaș telor țestoase, ı̂n armurile lor incomode, duelı̂ndu-se de
dragul unor doamne, iar disputa reuș ea ı̂ntotdeauna să ne amuze.
Uneori pariam unul cu altul care va i ı̂nvingă torul ș i, spre sfı̂rș itul verii,
Roger pierduse de atı̂tea ori, ținı̂nd cu cel ı̂nvins, ı̂ncı̂t ı̂mi datora o
gră madă de bani. Adesea, cı̂nd lupta era ı̂n toi, Roger, furat de spiritul
momentului, vroia să ia ș i el parte ș i trebuia să intervin ca să -1
ı̂mpiedic.
După ce doamna ı̂și fă cea, ı̂n sfı̂rș it, alegerea, urmă ream perechea
fericită care ı̂și petrecea luna de miere printre mirți, ba chiar priveam
(pitindu-ne discret după tu iș uri) actul inal al tră irii romantice.
Noaptea, sau mai precis ziua nunții unei broaș te țestoase nu are nimic
care să te inspire. De la ı̂nceput femela se comportă ı̂ntr-o manieră
supă ră tor de timidă ș i prin capricii ı̂ncearcă să se sustragă atențiilor
mirelui ei. ı̂l irită ı̂ntr-atı̂t, ı̂ncı̂t nu-i ră mı̂ne decı̂t să adopte tactica
omului cavernelor ș i să -i potolească maimuțărelile feciorelnice cu
cı̂teva iuți lovituri laterale. Actul sexual ı̂nsuș i este cel mai anevoios ș i
mai stı̂ngaci lucru pe care l-am vă zut vreodată . Felul incredibil de
neı̂ndemı̂natic ș i neexperimentat ı̂n care masculul ı̂ncearcă să se aburce
pe carapacea femelei, alunecı̂nd ș i rostogolindu-se, agă țın ̂ du-se cu
disperare să -ș i gă sească un punct de sprijin pe scutul lucitor, pierzı̂ndu-
ș i echilibrul, mai, mai să se ră stoarne, este extrem de penibil de privit,
imboldul de a da o mı̂nă de ajutor să rmanei creaturi devenea aproape
irezistibil ș i numai cu greutate mă rețineam să nu intervin. Odată , un
mascul se dovedi in init mai nă tı̂ng decı̂t de obicei ; că zu jos de trei ori
ı̂n timpul actului ș i ı̂n general se comportă ı̂ntr-un mod atı̂t de stupid
ı̂ncı̂t ı̂ncepusem să mă ı̂ntreb dacă vara ı̂ntreagă ı̂i va i de ajuns ı̂n
stră dania lui. ı̂n cele din urmă , mai mult din noroc decı̂t din pricepere,
reuș i să se urce ș i tocmai scoteam un suspin de uș urare, cı̂nd femela,
vă dit agasată de nepriceperea mirelui, fă cu cı̂țiva paș i spre o frunză de
pă pă die. Masculul se agă ță cu disperare de carapacea miș că toare, dar
nu reuș i să se țină , lunecă , se clă tină o clipă ș i apoi se rostogoli ı̂n mod
ruș inos, că zı̂nd pe spate. Această lovitură inală era mai mult decı̂t
putea să ı̂ndure ș i ı̂n loc să ı̂ncerce să se ı̂ndrepte se ghemui pur ș i
simplu ı̂n carapace ș i se cufundă ı̂n tristețe. Femela mı̂nca ı̂ntre timp
frunza de pă pă die. Cum după toate aparențele pasiunea mirelui pă rea
că se stinsese, l-am repus ı̂n picioare ș i după cı̂teva minute o luă din loc,
uitı̂ndu-se nă ucit ı̂n jur ș i ignorı̂ndu-ș i fosta soție care ı̂l privea
indiferentă , cu gura plină de mı̂ncare. Drept pedeapsă pentru
comportarea ei crudă , am dus-o ı̂ntr-o parte aridă ș i uscată a colinei ș i
am lă sat-o acolo ca să ie silită să facă un drum nesfı̂rș it pı̂nă la cea mai
apropiată pajiș te de trifoi.
ı̂n urma entuziasmului cu care le urmă ream ı̂n viața lor de iecare zi, am
ajuns să cunosc din vedere multe dintre broaș tele țestoase. Pe unele le
recunoș team după formă ș i culoare, pe altele după vreun defect izic, o
crestă tură la marginea carapacei, lipsa unei gheare ș i aș a mai departe.
Printre acestea era, ı̂n special, o femelă mare de culoarea mierei ș i a
catranului care nu se putea confunda, că ci avea un singur ochi. Am
ajuns atı̂t de apropiați, ı̂ncı̂t am botezat-o doamna Ciclop. Ajunsese să
mă cunoască destul de bine ș i dı̂ndu-ș i seama că nu vreau să -i fac nici
un ră u, nu mai dispă rea ı̂n carapace cı̂nd mă apropiam, ci ı̂și ı̂ntindea
gı̂tul să vadă dacă i-am adus vreo bună tate, ca de pildă o frunză de
salată , sau un mic melc care ı̂i plă cea deosebit de mult. ı̂și vedea de
treaba ei nestingherită , ı̂n timp ce Roger ș i cu mine o urmă ream ș i,
uneori, ca să -i fac o bucurie, o purtam jos, printre mă slini, dı̂ndu-i
prilejul unui picnic cu trifoi. Spre nesfı̂rș ita mea pă rere de ră u, n-am
fost de față la că să toria ei, dar am avut norocul să asist la consecințele
lunii de miere.
Am gă sit-o ı̂ntr-o bună zi ocupată să sape o groapă ı̂n pă mı̂ntul moale
de la baza unei movile. Cı̂nd am sosit, să pase destul de adı̂nc ș i pă ru
bucuroasă să facă o pauză ș i să -ș i refacă forțele cu cı̂teva lori de trifoi.
Apoi se puse din nou pe treabă , rı̂cı̂ind pă mı̂ntul cu picioarele din față ș i
ı̂mpingı̂ndu-1 ı̂ntr-o parte cu carapacea. Ne iind sigur de intențiile pe
care le avea, n-am ı̂ncercat să -i vin ı̂ntr-ajutor, ci doar m-am ı̂ntins pe
burtă să o urmă resc cu privirea. După un timp, cı̂nd reuș ise să escaveze
o gră madă bună de pă mı̂nt, cercetă atent, din toate unghiurile
rezultatul ș i pă ru satisfă cută . Se ı̂ntoarse, ı̂și coborı̂ partea din spate
peste gaură ș i ră mase aș a, pierdută ı̂n gı̂nduri, ca să depună nouă ouă
albe. Am fost cı̂t se poate de surprins ș i ı̂ncı̂ntat ș i am felicitat-o din
toată inima pentru ceea ce realizase, ı̂n timp ce ea se uita la mine, cu un
aer meditativ. ı̂ncepu apoi să tragă la loc pă mı̂ntul peste ouă ș i să -1
bă tă torească prin metoda simplă de a se aș eza deasupra ș i a se scutura
de cı̂teva ori. ı̂ndeplinită ș i această sarcină , se odihni ș i acceptă restul
lorilor de trifoi.
M-am gă sit ı̂ntr-o situație di icilă , că ci ı̂mi doream cu ardoare unul
dintre ouă , pentru a-mi ı̂mbogă ți colecția ; nu voiam să -1 iau cı̂t mai era
ı̂ncă de față, de teamă să nu se simtă jignită , sau poate să sape ș i restul
ouă lor ș i să le mă nı̂nce, sau să facă cine ș tie ce altă groză vie. A trebuit
deci să stau ș i să aș tept ră bdă tor pı̂nă a terminat de mı̂ncat, a ațipit un
pic ș i apoi a pornit cu paș i ș ovă itori printre tu iș uri. Am urmă rit-o cı̂tva
timp, să mă asigur că nu se mai ı̂ntoarce ș i apoi m-am apropiă t gră bit de
cuib ș i am scos cu mare grijă din pă mı̂nt unul dintre ouă . Era de
mă rimea unui ou de porumbel, de formă ovală ș i cu o coajă aspră ,
calcaroasă . Am tipă rit țărı̂na bine peste cuib, ca să nu ș tie că i-a fost
deranjat ș i am dus triumfă tor trofeul ı̂napoi la vilă . Cu mare atenție i-am
scos gă lbenuș ul cleios ș i l-am aș ezat ı̂n colecția mea de ș tiințe naturale,
singur, ı̂ntr-o cutiuță cu capacul de sticlă . Textul etichetei era o nostimă
ı̂mpletire de ș tiinți ic cu sentimental : „Ou de broască țestoasă din
Grecia (Testudo graeca). Depus de doamna Ciclop. “
ı̂n cursul primă verii ș i al ı̂nceputului de vară , ı̂n timp ce eu studiam

ı̂mperecherea broaș telor țestoase, vila era asaltată de puhoiul aparent
fă ră sfı̂rș it al prietenilor lui Larry. Abia dacă vedeam plecı̂nd un grup ș i
oftam uș urați, că altul ı̂și ș i fă cea apariția ı̂ntr-un ș ir de taxiuri ș i tră suri
care urcau dealul clacsonı̂nd ș i zdră ngă nind, ca să ne umple iară ș i casa.
Uneori ceata de oaspeți noi apă rea ı̂nainte să i scă pat de cea care o
precedase ș i haosul devenea de nedescris. ı̂ntreaga casă ș i gră dină erau
dotate cu poeți, autori, pictori ș i dramaturgi care discutau, pictau, beau,
bă teau la maș ina ș i compuneau. Nu erau nici pe departe oamenii
obiș nuiți ș i agreabili pe care ı̂i promisese Larry, ci toți se dovediră a i
neobiș nuit de excentrici ș i atı̂t de supraintelectuali, ı̂ncı̂t aveau
di icultă ți să se ı̂nțeleagă unii pe alții.
Printre primii sosiți fu Zatopec, un poet armean, scurt ș i ı̂ndesat, cu

nasul acvilin, strı̂mb, o coamă de pă r că runt care ı̂i ajungea la umeri ș i
mı̂inile um late ș i deformate de artrită .
Purtı̂nd o imensă pelerină neagră care fı̂lfı̂ia, o pă lă rie cu boruri largi,
sosi ı̂ntr-o tră sură ı̂ncă rcată cu sticle de vin. Vocea lui cutremură casa ca
un siroco pe cı̂nd se repezea ı̂nă untru, cu pelerina ı̂n vı̂nt ș i brațele
pline de sticle. Nu tă cu mai deloc tot timpul vizitei sale. Vorbea din zori
ș i pı̂nă -n noapte, bı̂nd cantită ți enorme de vin, tră gı̂nd cı̂te un pui de
somn pe unde apuca ș i culcı̂ndu-se ı̂n pat foarte rar sau deloc. ı̂n ciuda
vı̂rstei sale ı̂naintate nu pierduse nimic din entuziasmul pentru sexul
opus ș i ı̂n timp ce pe mama ș i pe Margo le trata cu un fel de curtuazie
pră fuită , de modă veche, nici o fată de țară , pe o rază de kilometri, nu
scă pa atențiilor sale. Ș chiopă ta printre mă slini, ținı̂ndu-se după ele,
hohotind ș i strigı̂n-du-le vorbe de dragoste, cu pelerina fı̂lfı̂ind ı̂n urma
lui ș i buzunarul um lat de o sticlă cu vin. Nici chiar Lugaretzia nu a
scă pat, ci a fost ciupită de fund ı̂n timp ce mă tura pe sub divan. Aceasta
fu ı̂ntr-un fel o adevă rată bine-cuvı̂ntare, că ci a fă cut-o, cı̂teva zile, să
dea uită rii suferințele ș i să se ı̂mbujoreze, chicotind cochet, de cı̂te ori
apă rea Zatopec. ı̂n cele din urmă Zatopec plecă aș a cum venise, tolă nit
regeș te ı̂ntr-o tră sură , ı̂nfă ș urat ı̂n pelerină , strigı̂ndu-ne cuvinte
afectuoase ı̂n timp ce caii tropă iau la vale ș i promițın ̂ du-ne să se
reı̂ntoarcă ı̂n curı̂nd din Bosnia ș i să ne mai aducă vin.
Invazia urmă toare fu compusă dintr-o pictoriță, Jon-quil, ș i doi pictori,

Durant ș i Michael. Jonquil ară ta ș i vorbea ca o coțofană de mahala, cu
breton. Durant era deș irat ș i melancolic ș i atı̂t de nervos ı̂ncı̂t tresă rea
gata parcă să -ș i iasă din piele dacă i te adresai pe neaș teptate. Prin
contrast, Michael era un omuleț scund, gras ș i adormit care ară ta ca un
crevete bine iert, cu un moț de pă r negru ș i cı̂rlionțat. Toți trei nu aveau
decı̂t un singur lucru ı̂n comun ș i anume dorința de a se apuca imediat
de lucru., Jonquil, de cum intră ı̂n casă , o lă muri pe mama care pă rea
puțin speriată , spunı̂ndu-i sever :
— Nu-s venit aici ı̂n vacanță. Am venit să mă pun pe treabă ș i nu mă
interesează picnicurile ș i de-alde astea. Mă ı̂nțelegi ?
— Aa... da... nu, nu, desigur, spuse mama simțindu-se vinovată , de parcă
ar i plă nuit banchete fastuoase printre tu iș urile de mirți, ı̂n cinstea lui
Jonquil.
— E bine să ș tiți de la ı̂nceput. Nu vreau să stric cheful nimă nui, ı̂nțelegi
? Dar vreau să -mi duc treaba la bun sfı̂rș it.
Aș a că se retrase fă ră ı̂ntı̂rziere ı̂n gră dină , ı̂mbră cată ı̂n costum de baie
ș i dormi liniș tită la soare tot timpul cı̂t a stat la noi.
Durant ne informă ș i el că ar vrea să lucreze, dar mai ı̂ntı̂i trebuia să -ș i
refacă sistemul nervos. Fusese zguduit, ne spuse el, pur ș i simplu
zguduit de recenta sa experiență. Se pare că vizitı̂nd Italia, fusese brusc
cuprins de dorința de a picta o capodoperă . După multă cugetare hotă rı̂
că o livadă cu migdali ı̂n plină loare ar deschide anumite posibilită ți
artei sale. Cheltui considerabil de mult timp ș i bani colindı̂nd cu maș ina
prin țară , ı̂n că utarea livezii potrivite. ı̂n sfı̂rș it gă si una perfectă :
poziția era magni ică ș i lorile bogate ș i dese. Se apucă ı̂nfrigurat de
lucru ș i, spre sfı̂rș itul primei zile, schițase contururile pe pı̂nză . Obosit,
dar mulțumit, ı̂și strı̂nse ustensilele ș i se ı̂ntoarse ı̂n sat. După un somn
bun, se trezi refă cut ș i ı̂nviorat ș i se gră bi să se ducă la livadă ca să -ș i
continue pictura. La sosire ră mase mut de groază ș i uimire : toți copacii
erau despuiați ș i goi, ı̂n timp ce pe pă mı̂nt se aș ternuse un covor gros
de petale roze ș i albe. Probabil ı̂n cursul nopții, o furtună jucă uș ă de
primă vară scuturase lorile livezilor din preajmă , necruțın ̂ d-o nici pe
cea a lui Durant.
— Am fost lovit, ne povesti el cu voce tremură toare ș i ochi ı̂notı̂nd ı̂n

lacrimi. Am jurat să nu mai pictez niciodată ... niciodată ! Dar cu ı̂ncetul
am ı̂nceput să -mi mai refac nervii. Nu mă mai simt atı̂t de zguduit...
Cı̂ndva am de gı̂nd să ı̂ncerc din nou să pictez.
Din ı̂ntrebă ri reieș i că ı̂ntı̂mplarea avusese loc ı̂n urmă cu doi ani ș i
Durant ı̂ncă nu-ș i revenise.
Michael ı̂ncepu prost. Fusese fermecat de coloritul ținutului ș i ne

spusese entuziast că are de gı̂nd să picteze o pı̂nză imensă care să
capteze ı̂nsă ș i esența insulei Corfu. Abia aș tepta să ı̂nceapă . Dar
nenorocul a fă cut ca tocmai el să sufere de astmă . Tot din nenorocire
Lugaretzia pusese pe un scaun din camera sa o pă tură pe care eu o
folosisem la că lă rit, negă sindu-se ș ei. ı̂n plină noapte am fost treziți de
un zgomot car.e ı̂ți sugera o haită de copoi strangulați cu ı̂ncetul.
Adunı̂ndu-ne somnoroș i ı̂n camera lui Michael, l-am gă sit horcă ind ș i
sufocı̂ndu-se, cu fața scă ldată ı̂n sudoare. ı̂n timp ce Margo se repezi să -i
facă un ceai, Larry să -i aducă niș te coniac ș i Leslie să deschidă fereastra,
mama ı̂l aș eză din nou ı̂n pat ș i cum era acum leoarcă de transpirație, ı̂l
acoperi, plină de compasiune, cu pă tura pentru cai. Spre surprinderea
noastră , ı̂n ciuda tuturor ı̂ngrijirilor, i se fă cu ș i mai ră u. Pro itı̂nd că mai
putea ı̂ncă să vorbească , l-am ı̂ntrebat de ce suferă ș i care sı̂nt cauzele.
— Psihologice, pur psihologice, spuse Larry. De ce vă aminteș te

respirația lui ?
Michael negă , clă tinı̂nd muțeș te din cap.
— Cred că ar trebui să -i dă m ceva să miroasă ... amoniac, sau altceva,
spuse Margo. Face minuni cı̂nd eș ti pe punctul să leș ini.
— Nu-i pe cale de a leș ina, spuse Leslie scurt. Dar i se va ı̂ntı̂mpla

probabil ș i asta dacă respiră amoniac.
— Da, dragă , este puțin prea tare, spuse mama. Mă ı̂ntreb de la ce i se
trage. Eș ti alergic la ceva, Michael ?
Gı̂fı̂ind, Michael ne informă că este alergic numai la trei lucruri : polenul
lorilor de liliac, pisicile ș i caii. Priviră m toți pe fereastră , dar nu se
vedea nici un liliac cale de-o milă . Că utară m prin cameră , dar nu se
ascunsese nică ieri nici o pisică . Am combă tut indignat acuzația lui
Larry că aș i pitit vreun cal prin casă . Abia cı̂nd Michael pă rea că trage
să moară , am observat pă tura de cal, pe care mama i-o potrivise cu grijă
pı̂nă sub bă rbie. Incidentul avu un efect atı̂t de negativ asupra bietului
om, ı̂ncı̂t nu mai fu ı̂n stare să pună mı̂na pe penel tot timpul vizitei. El
ș i cu Durant stă teau ı̂n două ș ezlonguri ală turate, refă cı̂ndu-ș i ı̂mpreună
nervii.
ı̂n timp ce ı̂ncă mai țineam piept acestor trei, sosi un alt musa ir ı̂n
persoana Melaniei, contesă de Torro. Era lungă ș i slabă , cu fața ca de cal
bă trı̂n, ochi negri ca pana corbului ș i o imensă claie de pă r stacojiu
deasupra capului. Nu trecuseră nici cinci minute de cı̂nd intrase ı̂n casă ,
că ı̂ncepu să se plı̂ngă de că ldură ș i, spre consternarea mamei ș i
ı̂ncı̂ntarea mea, se apucă de pă r ș i smulgı̂ndu-ș i-1, dă du la iveală o
scă fı̂rlie tot atı̂t de cheală ca o ciupercă . Obser-vı̂nd privirea uimită a
mamei, contesa explică , cu vocea ei aspră ș i spartă :
— Tocmai m-am vindecat de erisipel... mi-am pierdut tot pă rul... La

Milano n-am gă sit sprı̂ncene asortate cu peruca... poate gă sesc la Atena.
Din pă cate, din cauza protezei prost fă cute care o jena, contesa avea
tendința să nu vorbească desluș it, aș a că mama ră mase cu impresia că
boala de care tocmai se vindecase era de o natură mult mai ı̂ndoielnică
ș i nedemnă de o doamnă . Pro ită de prima ocazie ș i ı̂l trase pe Larry
ı̂ntr-un colț .
— De-a dreptul dezgustă tor, .ș opti ea cu voce tremură toare. Ai auzit ce
boală a avut ? Ș i mai spui că ți-e prietenă !
— Prietenă ! se miră Larry. Da de unde, abia o cunosc... nu pot s-o sufă r.

Dar e un personaj interesant ș i am dorit s-o studiez mai de aproape.
— Ș tii că -mi placi ! se indignă mama. Deci ai invitat creatura asta aici ș i
o să ne molipsească pe toți de boli revoltă toare, ı̂n timp ce tu iei liniș tit
note. ı̂mi pare ră u, Larry, dar va trebui să plece.
— Nu vorbi prostii, mamă , se enervă Larry. Nu te poți molipsi... doar

dacă ai intenția să o culci cu tine ı̂n pat.
— Nu i insuportabil, ı̂l apostrofă mama cu voce severă . Nu am de gı̂nd

să suport o persoană atı̂t de obscenă la noi ı̂n casă .
Se certară ı̂n ș oaptă tot restul zilei, dar mama era de neı̂nduplecat. ı̂n
cele din urmă , Larry propuse să -1 cheme pe Theodore ș i să -i ceară lui
pă rerea ș i mama fu de acord. ı̂i trimise lui Theodore vorbă să vină , să
petreacă ziua cu noi. Ră spunsul prin care accepta invitația ne parveni
printr-o tră sură ı̂n care stă tea tolă nită forma ı̂nfă ș urată ı̂n pelerină a lui
Zatopec. Ne lă muri că -ș i luase ră mas bun de la Corfu bı̂nd peste mă sură ,
că se urcase ı̂ntr-un vapor greș it ș i se trezise la Atena. Cum ı̂ntre timp
pierduse ı̂ntı̂lnirea pe care o avusese ı̂n Bosnia, hotă rı̂se, ı̂n mod
ı̂nțelept, să se urce ı̂n prima navă care se reı̂ntorcea ı̂n Corfu ș i să aducă
cu el cı̂teva lă zi cu vin. Theodore apă ru a doua zi, purtı̂nd o panama ı̂n
locul pă lă riei lui obiș nuite, ca să facă o concesie verii, ı̂nainte ca mama
să -1 poată preveni despre oaspetele nostru, Larry fă cuse prezentă rile.
— Un doctor, se bucură Melanie, Contesă de Torro. Ce interesant ! Poate

ı̂mi puteți da un sfat... Tocmai am avut erisipel.
— A, da ! ı̂ntr-adevă r, spuse Theodore cu o privire pă trunză toare... ı̂ıı̂ .̂ ..

ce tratament ați urmat ?
Se lansară cu entuziasm ı̂ntr-o lungă discuție de specialitate ș i numai

eforturile foarte susținute ale mamei ı̂i fă cură să abandoneze acest
subiect, pe care ea tot ı̂l mai considera indecent.
— Ză u, Theodore e tot atı̂t de imposibil ca ș i femeia asta, ı̂i ș opti lui
Larry. ı̂ncerc eu să am vederi largi, dar există o limită ı̂n toate ș i nu cred
că -i cuviincios să se abordeze asemenea subiecte la masă .
Ceva mai tı̂rziu, mama reuș i să stea de vorbă cu Theodore ı̂ntre patru
ochi ș i se lă muri despre ce boală era vorba. Fu cuprinsă de remuș că ri că
a nedreptă țit-o pe biata contesă ș i tot restul zilei se purtă cu ea extrem
de afabil, invitı̂nd-o chiar să -ș i scoată peruca dacă ı̂i era prea cald.
Cina care a urmat fu neobiș nuit de colorată ș i eram atı̂t de fascinat de

diversitatea personajelor ș i a conversațiilor pe care le purtau, ı̂ncı̂t nu
mă puteam hotă rı̂ pe care să -1 ascult cu atenția neı̂mpă rțită . Lă mpile
fumegau uș or ș i aruncau o lumină caldă , de culoarea mierei, fă cı̂nd
porțelanurile ș i cristalurile de pe masă să sclipească ș i aprinzı̂nd vinul
roș u care se turna ı̂n pahare.
— Dar, bă iete dragă , ți-a scă pat adevă ratul ı̂nțeles... da, da, aș a este,
bubuia vocea lui Zatopec, ı̂n timp ce nasul i se curba deasupra paharului
cu vin. Nu poți vorbi despre poezie de parcă ar i zugră vitul unei
camere.
— ...ș i i-am zis : „n-am de gı̂nd să fac nici un afurisit de desen fă ră un
sutar de bucată . Ș i aș a-i scı̂rbos de ieftin". I-am zis...
— ...ș i a doua zi am ră mas paralizat... un ș oc care ı̂ntrece orice... mii de

lori o ilite ș i rupte... am spus că n-am să mai pictez niciodată ... nervii
mi-au fost zdruncinați... toată livada la pă mı̂nt Puuuuf ! Uite aș a... ș i eu
fusesem cel care...
— ... ș i bineı̂nțeles, am fă cut bă i de pucioasă .
— A, da... mda... deș i după pă rerea mea se crede... ı̂iı̂... puțin prea mult ı̂n
efectul tratamentului cu bă i. Nouă zeci ș i doi la sută din bolnavi, cred
eu...
Platourile ı̂ncă rcate cu mı̂ncare, fumegı̂nd uș or ca niș te vulcani, primele

fructe, bine lustruite ı̂ntr-o farfurie, la mijloc ; Lugaretzia ș chiopă tı̂nd ı̂n
jurul mesei, gemı̂nd ı̂ncetiș or ; barba lui Theodore sclipind ı̂n lumină ;
Leslie fă cı̂nd cu grijă cocoloaș e de pı̂ine ca să le arunce ı̂n moliile ce
pluteau ı̂n jurul lă mpilor ; mama servind mı̂n-carea, zı̂mbind vag
tuturor ș i ținı̂nd-o pe Lugaretzia sub observație ; sub masă nasul rece a
lui Roger, apă sı̂ndu-mi genunchiul, ı̂ntr-o chemare mută .
Margo ș i cu Michael, care tot mai respira astmatic vorbeau despre

literatură .
— După pă rerea mea, totuș i Lawrence rezolvă subiecte de felul acesta
mult mai bine. Are o vigoare opulentă , ca să zic aș a... nu eș ti de acord ?
Să luă m de pildă Lady Chatterley, nu ?
— Ei da, ș i ı̂n afară de asta lucrurile minunate pe care le-a fă cut ı̂n
deș ert, cred eu... ș i a scris cartea aceea admirabilă ... ı̂ıı̂ .̂ .. Cei șapte stîlpi
ai înțelepciunii, sau cam aș a ceva...
Larry ș i contesa vorbeau despre artă .

— E necesar să posezi o simplitate directă , limpezimea unor ochi de
copil... să luă m cele mai reuș ite versuri fundamentale... să luă m Humpty
Dumpty... ei da, asta-i adevă rată poezie... simplicitate ș i lipsa unor cliș ee
ș i a unor doctrine ı̂nvechite.
— ...dar e inutil atunci să mai lecă rim despre abordarea simplă a
poeziei dacă e vorba să compunem rime la fel de directe ș i
necomplicate ca stomacul unei că mile.
> Mama ș i Durant :
— ...ș i vă puteți imagina efectul pe care l-a avut asupra
। A mea... am fost zguduit.
\ — Ei da, pe bună dreptate. Ce pă cat, după toată oste
neala ! Mai doriți puțin orez ?

K Jonquil ș i Theodore :
/1 — ...ș i țăranii din Latvian... n-am vă zut niciodată aș a
ti ceva.
— Da, aici ı̂n Corfu ș i... ı̂ıı̂ .̂ .. cred ı̂n unele pă rți ale Albaniei au un obicei
foarte asemă nă tor.
\ De afară luna ne privea printr-un iligran din frunze
de viță ș i bufnițele scoteau sunetul lor straniu ș i monoton. Cafeaua ș i

vinul erau servite pe balcon, printre coloanele acoperite de viță. Larry
zdră ngă nea din ghitară , cı̂ntı̂nd un marș elizabetan care ı̂i aminti lui
Theodore o anecdotă despre Corfu, fantastică , dar adevă rată . Ne-o
povesti cu o veselie poznaș ă :
— Precum ș tiți, aici ı̂n Corfu, nimic nu se face cum trebuie. Toți pornesc
cu... ı̂ıı̂ .̂ .. cele mai bune intenții, dar totdeauna intervine ceva ș i lucrurile
iau o ı̂ntorsă tură anapoda. Cı̂nd a vizitat regele grec insula, ı̂n urmă cu
cı̂țiva ani... punctul culminant al programului trebuia să ie un spectacol,
o piesă . Momentul cel mai dramatic era lupta de la Thermopile cı̂nd,
odată cu că derea cortinei, armata greacă triumfă toare urma să
gonească pe perș i ı̂n... cum le spune ? A, da, ı̂n culise. Ei, se pare că
oamenii care jucau rolul persanilor erau puțin nemulțumiți de faptul că
trebuiau să bată ı̂n retragere ı̂n prezența regelui ș i-i sı̂cı̂ia gı̂ndul că
trebuie să o facă pe persanii. Nu era nevoie decı̂t de un mic incident ca
să dezlă nțuie totul. Din nefericire, ı̂n cursul scenei care reprezenta
bă tă lia, conducă torul armatei greceș ti... ı̂ıı̂ .̂ .. a calculat greș it distanța ș i
i-a tras ș efului persan o lovitură destul de serioasă cu sabia de lemn.
Era evident vorba de un accident. Adică bietul om n-a fă cut-o cu
intenție. Totuș i a fost su icient să ı̂ntă rite armata persană ı̂n aș a mă sură ,
ı̂ncı̂t să -i facă să avanseze ı̂n loc să se retragă . Centrul scenei deveni o
ı̂nvă lmă ș eală de soldați cu coifuri, ı̂ncleș tați ı̂n luptă pe viață ș i pe
moarte. Doi dintre ei au că zut ı̂n fosa orchestrei ı̂nainte ca cineva să
aibă buna inspirație de a coborı̂ cortina. Regele a remarcat mai tı̂rziu că
a fost foarte impresionat de realismul cu care s-a desfă ș urat scena
bă tă liei.
Hohotele de rı̂s stı̂rniră niș te geko palizi care, alarmați, o zbughiră ı̂n
sus pe perete.
— Theodore rı̂se Larry ironic, asta-i scornită de ține !
— Nu, nu, protestă Theodore. E adevă rat, am vă zut-o eu cu ochii mei.
— Povestea pare absolut neverosimilă .
— Aici ı̂n Corfu, spuse Theodore cu ochii sclipind de mı̂ndrie, totul este
posibil.
Marea, vă rgată de lună , stră lucea printre mă slini. Jos la fı̂ntı̂nă broaș tele
oră că iau agitate unele la altele. Două bufnițe se luaseră la ceartă ı̂n
copacul de sub verandă , ı̂n vița-de-vie de deasupra capetelor noastre,
ș opı̂rlele se tı̂rau ı̂n lungul crengilor cioturoase, urmă rind lacome vă lul
de insecte atrase, ca un lux, de lumina lă mpii.
O LUME ÎNTR-UN ZID
Zidul sfă rı̂micios din jurul gră dinii care cobora pe o latură a casei
constituia pentru mine un teren bogat de vı̂nă toare. Era un vechi zid de
că ră midă care fusese tencuit, dar acum pojghița exterioară era verde de
muș chi, deformată ș i mı̂ncată de umezeala multor ierni. ı̂ntreaga
suprafață forma o hartă complicată de cră pă turi, unele largi de cı̂țiva
centimetri, altele ine ca irul de pă r. Ici ș i colo tencuiala că zuse ș i lă sa
să se vadă straturile de că ră midă roș cată care stă teau dedesubt ca niș te
coaste. Dacă te uitai ı̂ndeaproape la acest zid, puteai distinge un ı̂ntreg
peisaj ; acoperiș uri a sute de ciuperci, roș ii, galbene ș i brune erau
grupate ca niș te sate pe pă rțile mai umede ; munți de muș chi verde ca
sticla creș teau ı̂n tufe atı̂t de simetrice, de parcă ar i fost plantate ș i
tunse ; pă duri de ferigi subțiri ră să reau din cră pă turi ı̂n locurile
umbrite, ı̂ndoindu-se moleș ite ca niș te mici ș i verzi fı̂ntı̂ni arteziene.
Vı̂rful zidului era pustiu, prea uscat ca să poată creș te pe el ș i altceva
decı̂t puțin muș chi roș u ca rugina, prea ierbinte ca să folosească la
altceva, ı̂n afara bă ilor de soare a libelulelor. La baza zidului creș teau o
mulțime de plante, ciclame, ș ofran, narcise, scoțın ̂ du-ș i frunzele printre
bucă țile sparte de țiglă , ı̂ngră mă dite acolo. Toată fı̂șia aceasta era pă zită
de un labirint de muri de care atı̂rnau, ı̂n anotimpul potrivit, fructe mari
ș i zemoase, negre ca abanosul.
Locuitorii zidului erau variați ș i se ı̂mpă rțeau ı̂n lucră tori de zi ș i de

noapte, vı̂nă tori ș i vı̂nat. Noaptea, vı̂nă tori erau broaș tele rı̂ioase care
tră iau printre rugi ș i ș opı̂rlele geko, palide ș i transparente, cu ochii
bulbucați, care locuiau ı̂n cră pă turile din partea mai de sus a zidului.
Prada lor era mulțimea proastă ș i neatentă de țın ̂ țăroi care zumză iau ș i
se vı̂rau printre frunze, molii de toate mă rimile ș i formele, molii
vă rgate, ı̂n carouri, cadrilate, cu pică țele, pă tate, care fı̂lfı̂iau ca niș te
nori uș ori prin dreptul tencuielii ı̂mbă trı̂nite, gı̂ndaci rotofei ș i corect
ı̂mbră cați ca niș te oameni de afaceri, gră bindu-se, cu aer de
impună toare e iciență spre treburile lor nocturne. Cı̂nd ultimul licurici
ı̂și tı̂rı̂se spre pat lanterna de smarald, trecı̂nd peste dealuri de muș chi
ș i ră să rea soarele, zidul era preluat de schimbul urmă tor de locuitori.
Acum era mai greu să faci distincție ı̂ntre vı̂nat ș i ră pitor, că ci toate
pă reau că se hră nesc, fă ră alegere, cu toate celelalte. Astfel viespea
pră dă toare că uta omizi ș i pă ianjeni, pă ianjenii vı̂nau muș te, libelulele
mari, fragile ș i roș covane se hră neau cu pă ianjeni ș i muș te, iar ș opı̂rla
multicoloră , sprintenă ș i mlă dioasă le mı̂nca pe toate.
Dar cea mai s ioasă ș i retrasă parte a populației din zid era ș i cea mai
periculoasă . Rar gă seai cı̂te unul, dacă nu-1 că utai anume ș i totuș i
trebuie să i tră it cu sutele ı̂n cră pă turile zidului. Dacă introduceai cu
grijă lama unui cuțit sub o bucată de tencuială dezlipită ș i o ridicai uș or,
pe că ră midă , vedeai ghemuit sub ea un mic scorpion negru, lung de
vreo trei centimetri, fă cut parcă din ciocolată . Erau fă pturi ciudate, cu
trupurile lor ovale, turtite, picioarele frumos curbate, gheare enorme ca
de rac, rotunde ș i elegant unite ca o armură , iar coada, un ș irag de
mă rgele cafenii, terminată ı̂ntr-un ac ca țepul unui tranda ir. Scorpionul
stă tea acolo liniș tit ı̂n timp ce-1 examinam ș i doar dacă su lai prea tare
asupra lui, ridica coada să te avertizeze, cu aerul că -ș i cere scuze. Dacă ı̂l
țineai prea mult expus la soare, ı̂ți ı̂ntorcea spatele ș i se ı̂ndepă rta, ca să
se strecoare ı̂ncet, dar hotă rı̂t, sub altă bucată de tencuială .
Am ı̂ndră git foarte mult scorpionii. ı̂i gă seam amabili ș i modeș ti, cu
obiceiuri ı̂n general foarte paș nice. Dacă nu fă ceai vreo stı̂ngă cie sau
ceva stupid (ca de pildă să pui mı̂na pe el), scorpionul te trata cu
respect, unica lui dorință iind să plece ș i să se ascundă cı̂t mai curı̂nd
posibil. Cred că mă considerau un fel de pacoste, că ci tot timpul
jupuiam tencuiala, ca să -i pot urmă ri, sau ı̂i prindeam ș i-i puneam să
umble ı̂n borcane, ca să vă d cum ı̂și miș că picioarele. ı̂n urma asalturilor
mele neaș teptate asupra zidului, am reuș it să descopă r destul de multe
despre scorpioni. Am constatat că mă nı̂ncă muș te albastre de carne
(deș i cum reuș eau să le prindă a ră mas un mister), cosaș i, molii, ș i
chrysope. De multe ori i-am gă sit mı̂ncı̂n-du-se unii pe alții, obicei
foarte reprobabil la o iință dealtfel impecabilă .
Ghemuindu-mă seara jos ı̂n fața zidului, cu o lanternă , am reuș it să
ză resc ı̂n fugă minunatul lor dans nupțial. I-am vă zut stı̂nd cu ghearele
unite, trupurile ı̂nă lțate spre cer ș i cozile ı̂nlă nțuite dră gă stos ; i-am
vă zut dansı̂nd, ı̂ncet, ı̂n cerc, printre pernele de muș chi, ținı̂ndu-se de
gheare. Dar clipele ı̂n care reuș eam să privesc acest spectacol erau mult
prea scurte, că ci de ı̂ndată ce aprin-deam lumina se ı̂ntorceau ș i plecau,
gheară ı̂n gheară , unul lı̂ngă altul. Erau, fă ră ı̂ndoială , niș te animale care
nu voiau să le ie tulburată intimitatea. Dacă aș i putut ține o colonie de
scorpioni ı̂n captivitate, aș i reuș it să ,vă d cum ı̂și fă ceau curte, dar
familia ı̂mi interzisese să aduc scorpioni ı̂n casă , ı̂n ciuda pledoariilor
mele ı̂n favoarea lor.
Dar ı̂ntr-o zi, am gă sit ı̂n zid o femelă purtı̂nd ceea ce la prima vedere
pă rea o haină de blană palid cafenie. Cercetı̂nd mai de aproape am
constatat că ciudata ı̂mbră că minte era de fapt o gră madă de puiș ori
care se țineau de spatele mamei lor. Am fost fermecat la .vederea acestei
familii ș i am hotă rı̂t să -i introduc pe ascuns ı̂n casă ș i să -i țin sus ı̂n
camera mea, ca să -i observ cum cresc. Manevrı̂nd cu in inită grijă , am
reuș it s-o ı̂nchid pe mamă ș i pe copiii ei ı̂ntr-o cutie de chibrituri ș i apoi
am pornit-o iute spre vilă . Din pă cate, cı̂nd am intrat pe uș ă, tocmai se
servea prı̂nzul. Am pus bine cutia de chibrituri pe polița că minului din
salon, astfel ı̂ncı̂t scorpionii să aibă destul aer ș i am intrat ı̂n sufragerie,
să iau masa ı̂mpreună cu familia. Mı̂ncı̂nd pe ı̂ndelete, hră nindu-1 pe
furiș pe Roger de sub masă , ascultı̂nd ce discută familia, am uitat cu
desă vı̂rș ire de noile ș i pasionantele mele capturi. La urmă , Larry,
terminı̂nd masa, ı̂și luă țigă rile din salon ș i, aș ezı̂ndu-se din nou pe
scaun, ı̂și puse o țigară ı̂n gură ș i ridică cutia de chibrituri pe care o
adusese. Nedı̂n-du-mi seama de soarta cumplită care mă amenința, ı̂l
priveam cu interes cum deschide cutia de chibrituri, continuı̂nd volubil
să argumenteze.
Eu susțin pı̂nă ı̂n ziua de astă zi că scorpionul-mamă nu a avut nici o

intenție rea. Era agitată ș i plictisită de atı̂ta stat ı̂n cutie ș i a pro itat de
prima ocazie să scape. Se să ltă afară ı̂n mare viteză , puiș orii ținı̂ndu-i-se
disperați de spate ș i o zbughi pe dosul mı̂inii lui Larry. Acolo, neș tiind
ı̂ncotro să se ı̂ndrepte, fă cu o pauză , cu acul ı̂ntors ı̂n sus gata de atac.
Larry, simțind miș carea ghearelor, privi ı̂n jos să vadă despre ce poate i
vorba ș i, din momentul acela, situația se strică de initiv.
Scoase un urlet de groază care o fă cu pe Lugaretzia să scape o farfurie ș i

pe Roger să iasă de sub masă , lă trı̂nd ı̂nnebunit. Scuturı̂ndu-ș i mı̂na, ı̂l
fă cu pe bietul scorpion să zboare ı̂n lungul mesei, aterizı̂nd la egală
distanță ı̂ntre Margo ș i Leslie. Cı̂nd că zu pe fața de masă , puiș orii se
risipiră , ca niș te confetti. ı̂nfuriată de-a binelea de acest tratament,
vietatea porni ı̂n grabă spre Leslie, cu acul palpitı̂nd de emoție. Leslie
să ri ı̂n picioare, ră sturnı̂nd scaunul, ș i se apă ră disperat cu ș ervetul,
fă cı̂nd scorpionul să se rostogolească spre Margo care, prompt, lă să să -i
scape un țipă t, de care orice locomotivă ar i fost mı̂ndră . Mama,
complet ză pă cită de această bruscă ș i rapidă trecere de la pace la haos,
ı̂și puse ochelarii ș i privi spre masă , să vadă care este cauza tă ră boiului.
ı̂n momentul acela Margo, ı̂ntr-o ı̂ncercare ză darnică de a opri
ı̂naintarea scorpionului, aruncă ı̂n el cu apa dintr-un pahar. Duș ul nu
atinse animalul, dar avu mult succes ı̂n a o uda pe mama care, neputı̂nd
suporta apa rece, ı̂și pierdu brusc respirația ș i ră mase gı̂fı̂ind la capă tul
mesei, incapabilă să mai protesteze. Scorpionul se tupilase sub farfuria
lui Leslie, ı̂n timp ce puiș orii miș unau speriați pe toată masa. Roger,
dezorientat de panică , dar hotă rı̂t să participe ș i el, fugea ı̂n jurul
camerei, lă trı̂nd isteric.
— Ne-a fă cut-o iară ș i afurisitul ă sta de bă iat... mugi Larry.
— Uite-i, uite-i că vin ! țipă Margo.
— E nevoie de o carte, strigă Leslie. Loviți-i cu o carte, nu vă speriați.
— Ce v-a apucat pe toți aș a deodată ? imploră mama un ră spuns,

ș tergı̂ndu-ș i ochelarii.
— E bă iatul ă sta afurisit... o să ne omoare pe toți... uită -te la masă ... poți
să te ı̂nfunzi pı̂nă la genunchi ı̂n scorpioni.
— Repede ! Repede ! Fă ceva... Fii atent ! Fii atent !

— Nu mai țipa ș i adu o carte, ı̂n numele cerului... Eș ti mai insuportabilă
decı̂t cı̂inele. Taci din gură , Roger !
— Numai din mila lui Dumnezeu nu m-a muș cat.
— Uite... altul... repede, repede !
— Taci, dragă , din gură ș i dă -mi o carte sau ceva !
— Afurisitul ă sta de bă iat ! Fiecare cutie de chibrituri a devenit o

capcană a morții.
— Uite ! Vine spre mine ! repede, repede, fă ceva !
— Loveș te-1 cu cuțitul. Cu cuțitul tă u, hai, loveș te-1 !
Deoarece nimeni nu-ș i bă tuse capul să -1 lă murească ș i pe el, Roger
avea greș ita impresie că familia este atacată ș i că -i de datoria lui să o
apere. Cum Lugaretzia era singura persoană stră ină din cameră , trase
concluzia logică că ea trebuie să ie vinovată ș i o muș că de gleznă , lucru
care nu contribui cu nimic la ameliorarea situației.
țı̂ntre timp ordinea ı̂ncepuse să se restabilească puțin. Scorpionii mici

se ascunseseră sub diferite farfurii ș i tacı̂muri. La rugă mințile mele
ierbinți, avı̂nd-o aliată ș i pe mama, sugestia lui Leslie de a-i mă celă ri pe
toți nu fu pı̂nă la urmă aplicată . ı̂n timp ce familia, fremă tı̂nd ı̂ncă de
furie ș i teamă , se refugiase ı̂n salon, eu m-am stră duit jumă tate de oră
să adun puiș orii luı̂ndu-i cu o linguriță ș i să -i pun ı̂napoi pe spatele
mamei lor. I-am dus apoi afară ı̂ntr-o farfurie ș i cu mare pă rere de ră u i-
am lă sat pe zidul gră dinii. Roger ș i cu mine am plecat să petrecem
după -amiaza pe deal, considerı̂nd că -i mai prudent să las familia să -ș i
facă siesta, ı̂nainte de a da ochii cu mine.
Rezultatele acestei ı̂ntı̂mplă ri fură numeroase. Larry se alese cu o fobie

pentru cutiile de chibrituri ș i le deschidea cu toată bă garea de seamă ș i
cu mı̂na ı̂nfă ș urată ı̂ntr-o batistă . Lugaretzia ș chiopă tă prin casă , cu
glezna ı̂nfă ș urată ı̂n iarzi de bandaj, multe să ptă mı̂ni după ce rana se
cicatrizase. ı̂n iecare dimineață, cı̂nd ne aducea ceaiul, ne ară ta cum
arată crusta de pe muș că tură . Din punctul meu de vedere,
repercusiunea cea mai gravă a fost constatarea mamei că am ı̂nceput
din nou să mă să lbă ticesc ș i hotă rı̂rea că a venit momentul să iu iară ș i
educat, ı̂n timp ce că utau un meditator care să se ocupe de mine tot
timpul, s-au gı̂ndit să ia mă suri pentru ca franceza mea, cel puțin, să nu
ie dată uită rii. Deci, conform unor aranjamente, Spiro mă conducea ı̂n
iecare dimineață ı̂n oraș , la lecția de franceză cu consulul belgian.
Casa consulului era situată ı̂n labirintul de stră duțe ı̂nguste ș i ră u
mirositoare care formau cartierul evreiesc al oraș ului. O zonă
fascinantă , stră zi pietruite, ı̂nțesate cu tarabe pe care erau ı̂ngră mă dite
baloturi viu colorate de pı̂nză , munți de dulciuri stră lucitoare, podoabe
de argint ciocă nit, fructe ș i legume. Stră zile erau atı̂t de ı̂nguste ı̂ncı̂t
trebuia să te lipeș ti de perete ca să permiți mă garilor ı̂mpovă rați cu
mă rfuri să treacă pe lı̂ngă tine. Partea aceasta a oraș ului era colorată ș i
pitorească , plină de zgomot ș i agitație : glasul strident al femeilor care
tı̂r-guiau, cotcodă citul gă inilor, lă tratul cı̂inilor ș i strigă tul tı̂nguitor al
oamenilor care purtau pe cap tă vi mari cu chi le calde. Chiar ı̂n mijloc,
la etajul superior al unei clă diri ı̂nalte ș i ș ubrede ce se apleca obosită
peste un mic scuar, locuia consulul belgian.
Era o persoană agreabilă , a că rui tră să tură predominantă era o
magni ică barbă ı̂n trei colțuri ș i o mustață bine ceruită . ı̂și lua meseria
foarte ı̂n serios, iind ı̂ntotdeauna ı̂mbră cat de parcă ar i fost pe punctul
să pornească spre vreo importantă recepție o icială : redingotă neagră ,
pantaloni ı̂n dungi, ghetre cafenii peste panto i bine lustruiți, o imensă
cravată , ca o cascadă de mă tase, ixată ı̂ntr-un ac simplu de aur ș i un
joben lucitor ca să completeze ı̂ntreg ansamblul. ı̂l puteai vedea la orice
oră din zi ı̂mbră cat astfel, alegı̂ndu-ș i drumul pe ulicioarele murdare ș i
ı̂nguste, că lcı̂nd elegant printre bă ltoace, retră gı̂n-du-se lı̂ngă perete, cu
un gest mă reț ș i curtenitor, ca să lase drum mă garilor pe care ı̂i lovea
uș or pe crupă cu bastonul să u de malacca. Oră ș enii nu gă seau nimic
neobiș nuit ı̂n portul să u. Credeau că este englez, că toți englezii sı̂nt
lorzi ș i că nu-i doar corect ci necesar ca ei să poarte uniforma cuvenită .
ı̂n prima dimineață ı̂n care m-am prezentat la lecție, m-a primit ı̂ntr-un
salon ai că rui pereți erau decorați cu fotogra ii ı̂n rame grele, care ı̂l
reprezentau pe el ı̂n diferite posturi napoleoniene. Scaunele victoriene,
acoperite cu brocart roș u, erau apă rate cu zeci de carpețele ca niș te
petice. Masa la care lucram era drapată ı̂n catifea purpurie, mă rginită
de franjuri, terminați cu ciucuri verzi. Era o cameră ciudat de urı̂tă . Ca
să probeze'extinderea cunoș tințelor mele la limba franceză , consulul
mă aș eză Ia masă , scoase o ediție groasă ș i uzată din Le Petit Larousse
ș i, punı̂ndu-mi-1 ı̂n față ı̂l deschise la pagina ı̂ntı̂i.
— Citeș te, te rog aici, spuse el cu dinții de aur stră lu-cindu-i prietenos
ı̂n barbă .
ı̂și ră suci vı̂rfurile mustă ții, țuguie buzele, duse mı̂inile la spate ș i
traversă camera spre fereastră , ı̂n timp ce eu mă trudeam să citesc lista
cuvintelor care ı̂ncepeau eu A. Abia dacă trecusem poticnindu-mă peste
primele trei, cı̂nd consulul ră mase ı̂ncremenit, scoțın ̂ d o exclamație
ı̂nă buș ită . Am crezut la ı̂nceput că -i indignat de accentul meu, dar s-a
dovedit că tulburarea lui nu avea nici o legă tură cu mine. Se repezi ı̂n
cealaltă parte a camerei, mormă ind ceva nedesluș it, deschise brusc un
dulap ș i trase afară o puș că cu aer comprimat, destul de puternică după
aspect. Eu ı̂l urmă ream cu un interes ș i o curiozitate crescı̂ndă , nu total
lipsită de o anumită neliniș te ı̂n ceea ce priveș te siguranța persoanei
mele. ı̂ncă rcă arma, ră s-pı̂ndind alice pe tot covorul ı̂n graba lui febrilă ,
se ghemui la pă mı̂nt, se tı̂rı̂ la fereastră unde, pe jumă tate ascuns după
perdea, privi atent afară . Ridică apoi puș ca, ținti cu atenție ceva ș i trase.
Se ı̂ntoarse apoi ı̂ncet, clă tinı̂nd mı̂hnit din cap ș i puse puș ca jos. Am
fost uimit să -i vă d ochii ı̂notı̂nd ı̂n lacrimi. Scoase o nesfı̂rș ită batistă de
mă tase din buzunarul de la piept ș i-ș i su lă violent nasul.
— Vai, vai, intonă el, scuturı̂ndu-ș i trist capul, să ı̂-mana mititică . Daı̂
tı̂ebuie să lucı̂ăm... te ı̂og, continuă să ‘; t citeș ti, mon ami.
v•• • Tot timpul dimineții m-am complă cut ı̂n ideea emoțio-
nantă că domnul consul comisese un omor chiar sub j ochii mei,
sau cel puțin că se duș mă nea de moarte cu
t. vreun vecin. Dar cı̂nd, după a patra dimineață, tot mai
tră gea din cı̂nd ı̂n cı̂nd cu puș ca pe fereastră , mi-am spus că bă nuiala
mea nu putea i corectă decı̂t doar dacă ținta urii sale era o familie
excepțional de numeroasă ș i anume una care evident nu era capabilă să
ră spundă , ı̂mpuș cı̂nd ș i ea la rı̂ndul ei. A trecut o să ptă mı̂nă pı̂nă cı̂nd să
a lu motivul neı̂ntreruptei canonade a consulului ș i acest motiv erau
pisicile. ı̂n cartierul evreiesc, ca ș i ı̂n alte pă rți ale oraș ului, pisicile se
ı̂nmulțeau necontrolat. Erau fă ră exagerare sute ș i sute. Nu aparțineau
nimă nui ș i nu erau ı̂ngrijite, astfel că cele mai multe dintre ele ajungeau
ı̂ntr-o stare de plı̂ns, acoperite de ră ni, cu blana care le că dea, lă sı̂nd
locuri goale, picioarele ı̂ndoite de rahitism ș i atı̂t de slabe, ı̂ncı̂t te
minunai că mai sı̂nt ı̂n viață. Consulul iubea mult pisicile, lucru dovedit
de faptul că avea el ı̂nsuș i trei mari pisici persane, bine ı̂ngrijite. Dar
priveliș tea tuturor acestor feline ı̂nfometate ș i suferinde care umblau
pe acoperiș urile din fața ferestrei sale era mai mult decı̂t putea să
ı̂ndure irea lui simțitoare.
— Nu le pot hı̂ăni pe toate, ı̂mi explică el. Deci vı̂eau să le fac feı̂icite
ı̂mpuș cı̂ndu-le. E mai bine pentu ele, da’ pe mine mă ı̂ntı̂istează nespus.
De fapt oricine a vă zut aceste pisici va i de acord că el ı̂ndeplinea o

sarcină foarte necesară ș i umană . Ș i astfel lecțiile mele de franceză erau
ı̂ntrerupte de cı̂te ori consulul să rea la fereastră să mai expedieze ı̂ncă o
pisică pe tă rı̂muri de vı̂nă toare mai fericite. După descă rcarea puș tii
urma un moment de reculegere, din respect pentru decedată ș i apoi
consulul ı̂și ș tergea violent nasul, suspina jalnic ș i ne afundam din nou
ı̂n labirintul ı̂ncurcat al verbelor franceze^
Dintr-un motiv de neexplicat, consulul nutrea convingerea că mama

vorbeș te franțuzeș te ș i nu pierdea nici o ocazie să facă conversație cu
ea. Dacă avea norocul, pe cı̂nd fă cea cumpă ră turile ı̂n oraș , să -i vadă
jobenul legâ nı̂ndu-se prin mulțime ı̂n direcția ei, mama se refugia ı̂n
grabă ı̂n cea mai apropiată pră vă lie ș i cumpă ra tot felul de lucruri de
care nu avea nici o nevoie, pı̂nă trecea pericolul. Uneori, ı̂nsă , consulul
apă rea brusc din vreo ulicioară ș i o lua prin surprindere. ı̂nainta,
zı̂mbind ș i ră sucindu-ș i bastonul, ı̂și ridica jobenul ș i, ı̂ndoindu-se pı̂nă
aproape de pă mı̂nt, ı̂i prindea mı̂na oferită ı̂n silă ș i i-o apă sa cu pasiune
ı̂n barbă . Ră mı̂neau apoi ı̂n mijlocul drumului, forțați din cı̂nd ı̂n cı̂nd să
se despartă de trecerea unui mă gar ș i consulul o inunda pe mama cu un
torent de cuvinte franțuzeș ti, gesticulı̂nd elegant cu pă lă ria ș i bastonul,
nedı̂ndu-ș i pare-se seama de expresia nedumerită ı̂nscrisă pe fața
mamei. Din timp ı̂n timp ı̂și ı̂ntrerupea discursul cu un riest-ce pas,
madame ? ı̂ntrebă tor ș i pentru mama acesta era semnalul. Adunı̂ndu-ș i
tot curajul, ı̂și etala toate cunoș tințele ı̂n materie de limbă franceză !
— Oui, oui ! exclama ea, zı̂mbind vag ș i apoi mai adă uga, de teamă că nu
fusese destul de entuziastă : oui ! oui !
Această replică ı̂l satisfă cea pe consul ș i cred că nu ș i-a dat niciodată
seama că era singurul cuvı̂nt francez pe care ı̂l cunoș tea mama. Dar
conversațiile acestea erau o tortură pentru nervii ei ș i era destul să -i
ș optim : „Uite, mamă , vine consulul" ca să facă cale ı̂ntoarsă , forțın̂ du-ș i
mersul ei elegant, pı̂nă cı̂nd se apropia periculos de mult de un galop.
Dintr-un punct de vedere, lecțiile acestea de franceză ı̂mi priau ; n-am

ı̂nvă țat, ce-i drept, nici o boabă de franceză , dar spre sfı̂rș itul dimineții
eram atı̂t de plictisit, ı̂ncı̂t ieș irile mele de după -amiază erau fă cute cu
un entuziasm dublu. Ș i mai erau bineı̂nțeles joile pe care le aș teptam cu
neră bdare. Theodore venea la noi la vilă atı̂t de devreme pe cı̂t permitea
buna-cuviință ș i ră mı̂nea pı̂nă cı̂nd luna se ridicase sus, deasupra
munților Albaniei. Ziua de joi era o alegere fericită , că ci tocmai atunci
sosea hidroavionul de la Atena, ș i ateriza ı̂ntr-un golf din apropierea
casei noastre. Din pă cate, unica parte a casei de unde aveai o vizibilitate
bună asupra golfului era podul, cu condiția să te apleci periculos de
mult pe fereastră ș i să -ți lungeș ti gı̂tul. Avionul sosea fă ră excepție
tocmai cı̂nd luam ceaiul : se auzea un bı̂zı̂it nedesluș it ș i somnoros, atı̂t
de slab ı̂ncı̂t nu puteai i sigur că nu-i o muscă . Theodore, ı̂n mijlocul
unei anecdote sau a unei explicații “se oprea brusc, ı̂n ochi ı̂i apă rea o
lucire fanatică , barba i se zbı̂rlea ș i-ș i pleca capul ı̂ntr-o parte.
— Nu cumva... ı̂ıı̂ .̂ .. credeți că ... se aude avionul ? ı̂ntreba el.
Toată lumea se ı̂ntrerupea din vorbit ș i asculta ; ı̂ncet, sunetul creș tea.
Theodore punea cu grijă pe farfurie pră jitura mı̂ncată pe jumă tate.
— Aha, exclama el, ș tergı̂ndu-ș i atent degetele. Da, după sunet e cu

siguranță avionul... ı̂ıı̂ .̂ .. da !
Zgomotul se ı̂ntețea, ı̂n timp ce Theodore se sucea neliniș tit ı̂n scaun. ı̂n
cele din urmă mama ı̂i curma chinul, ı̂ntrebı̂ndu-1 :
— Ț i-ar place să te duci să priveș ti cum aterizează ?
— Da, dacă sı̂nteți de acord, mormă ia Theodore, ridi-cı̂ndu-se cu mare

zel de pe scaun. Eu gă sesc spectacolul foarte atră gă tor, dacă nu vă
supă rați.
Ră sunetul motorului ajunsese ı̂ntre timp exact deasupra capetelor

noastre ; nu mai era nici un moment de pierdut.
— Am fost ı̂ntotdeauna... ș tiți... atras...
— Gră beș te-te Theo, dacă nu vrei să -ți scape ! strigam toți ı̂n cor.
Ne sculam ı̂ntr-un su let de la masă ș i ală turı̂ndu-ne lui Theodore

urcam ı̂n fugă cele patru etaje, cu Roger ı̂n frunte, lă trı̂nd- voios.
Dă deam nă vală ı̂n pod, gı̂fı̂ind ș i rı̂zı̂nd, tropă itul nostru pe duș umeaua
fă ră covor ră sunı̂nd ca pocnetele unor focuri de arti icii. Deschideam
fereastra ș i ne aplecam ı̂n afară , privind peste vı̂rfurile mă slinilor spre
golful care apă rea printre copaci ca un ochi rotund, albastru, cu
suprafața netedă ca mierea. Avionul, asemenea unei gı̂ște voluminoase
ș i obeze, zbura peste pă durea de mă slini, pierzı̂nd mereu ı̂nă lțime.
Curı̂nd ajungea deasupra apei, luı̂ndu-se la ı̂ntrecere cu imaginea
re lectată pe suprafața albastră . Treptat cobora tot mai jos. Theodore cu
ochii micș orați ș i barba zbı̂rlită ı̂l privea ținı̂ndu-ș i ră su larea. Din ce ı̂n
ce mai jos, atingea puțin suprafața fă cı̂nd să se propage o petală de
spumă . Zbura apoi mai departe ca să se aș eze, ı̂n cele din urmă , pe apă
ș i să salte pe valuri, lă sı̂nd ı̂n urma lui un evantai de spumă albă . Cı̂nd
avionul ră mı̂nea pe loc să se odihnească , Theodore ı̂și netezea barba cu
degetul mare ș i se retră gea ı̂n pod.
— Mda ! exclama el, scuturı̂ndu-ș i mı̂inile. Este desigur un... spectacol

foarte plă cut.
Spectacolul se terminase. Trebuia să aș teptă m ı̂ncă o să ptă mı̂nă pı̂nă la
hidroavionul urmă tor. ı̂nchideam ferestrele podului ș i gă lă gioș i ne
ı̂ntorceam toți ı̂n grup la ceaiul ı̂ntrerupt. Să ptă mı̂nă urmă toare se
repeta exact aceeaș i scenă .
Joia, Theodore ș i cu mine ieș eam ı̂mpreună , uneori limitı̂ndu-ne la

gră dină , alteori aventurı̂ndu-ne mai departe. ı̂ncă rcați cu cutii ș i plase, o
porneam printre mă slini, cu Roger galopı̂nd ı̂n frunte, adulmecı̂nd
pă mı̂n-tul. Tot ce ne ieș ea ı̂n cale ne stı̂rnea interesul, lori, insecte, roci
sau pă să ri. Theodore pă rea să dețină un fond inepuizabil de cunoș tințe,
ı̂n toate domeniile, ș i ți le ı̂mpă rtă ș ea cu un fel de scrupule de modestie,
dı̂ndu-ți senzația că nu te ı̂nvață ceva nou ci-ți aminteș te mai degrabă
ceva de care erai informat, dar care dintr-ur motiv sau altul nu-ți venea
ı̂n minte. Conversația lui er presă rată cu anecdote nostime, cu jocuri de
cuvint incredibil de nereuș ite ș i glume ș i mai proaste, pe care K spunea
cu multă plă cere, cu ochii lică rind ș i nasul ı̂ncrețit, că ci rı̂dea tă cut ı̂n
barbă atı̂t de el ı̂nsuș i, cı̂t ș i de umorul să u.
Fiecare ș anț plin cu apă , sau bă ltoacă ı̂nsemna pentru noi o junglă
fertilă ș i neexplorată , cu ciclopi microscopici, muș te de apă verzi ș i roș ii
ca ș i coralul, agă țate ca pă să rile pe ramurile subacvatice, ı̂n timp ce pe
fundul nă molos dă deau tı̂rcoale tigrii bă lților : lipitoarele ș i larvele de
lă custă . Fiecare pom scorburos trebuia cercetat ı̂ndeaproape, pentru
cazul că ar conține un mic ochi de apă ı̂n care tră iau larve de țın ̂ țari,
iecare piatră cu perucă de muș chi trebuia ı̂ntoarsă ca să vedem ce se
a lă dedesubt ș i iecare bucată de lemn putred trebuia disecată . Stı̂nd
drept ș i imaculat la marginea unei bă lți, Theodore trecea cu grijă o mică
plasă prin apă , o ridica ș i se uita cu toata atenția ı̂n sticluța care atı̂rna
la capă tul ei ș i ı̂n care se separaseră animalele microscopice de apă
dulce.
— Aha ! spunea el cu vocea ră sunı̂nd de entuziasm ș i barba zbı̂rlită .

Cred că -i ceriodaphnia laticaudata.
Scotea repede lupa pe care o purta ı̂n vestă ș i privea mai de aproape.
— Da, da ! Foarte curios... e ı̂ntr-adevă r laticaudata. Poți, te rog, să -mi

dai o eprubetă ? Mulțumesc.
Cu o pompă de toc rezervor, sugea micul animal din sticlă ș i-1 ı̂nchidea
cu grijă ı̂n eprubetă , examinı̂nd apoi restul pră zii.
— Nu pare să mai ie nimic altceva deosebit... a, da ! Nu observasem... o

larvă de friganidă , foarte curioasă ... uite, o vezi ?... se pare că ș i-a fă cut
teaca din cochilia unor anumite moluș te... e dră guță, nu ?
Pe fundul sticluței era o teacă lunguiață de vreo doi centimetri

construită din ceva care ară ta ca mă tasea ș i ı̂ngroș ată de cochilii mici ș i
late de melci, asemeni unor nasturi. Dintr-un capă t al acestei că suțe
ı̂ncı̂ntă toare se ițea stă pı̂nul, un animal neatră gă tor, ca un vierme, cu
capul ca de furnică . Se tı̂ra ı̂ncetinel pe sticlă , tı̂rı̂nd frumoasa casă după
el.
— Odată am fă cut o experiență interesantă , ı̂mi povesti Theodore. Am

prins mai multe larve... ca acestea... ș i le-am luat cochilia. Bineı̂nțeles, nu
au suferit. Le-am pus apoi ı̂n borcane cu apă limpede de tot, fă ră nimic
care să poată i folosit drept... ı̂ıı̂ .̂ .. material de construcție pentru o casă
nouă . Am dat apoi iecă rui grup de larve materiale divers colorate.
Unuia i-am dat mă rgeluțe verzi, ș i albastre, altuia fă rı̂me de că ră midă ,
nisip alb, ba chiar niș te... bucă țele de sticlă . Toate ș i-au construit carcase
noi din aceste materiale diferite ș i trebuie să recunosc că rezultatul a
fost curios ș i... viu colorat. Sı̂nt neı̂ndoielnic pricepute ı̂n arhitectură .
Goli conținutul sticlei din nou ı̂n baltă , ı̂și puse plasa pe umă r ș i
porniră m mai departe.
— Vorbind despre construcții, continuă el, cu ochii sclipitori, ți-am spus

vreodată ce i s-a ı̂ntı̂mplat unui prieten de al meu ? Ei, da. Avea o că suță
la țară ș i cum familia i se ı̂nmulțise... ı̂ıı̂ .̂ .. constată ca nu este destul de
mare. Hotă rı̂ să mai adauge un etaj. Avea, cred, puțin prea multă
ı̂ncredere ı̂n propriile sale... talente arhitectonice ș i insistă să -ș i
deseneze singur proiectul. Totul a mers bine ș i foarte repede, noul etaj
fu terminat, avı̂nd dormitoare, bă i ș i aș a mai departe. Amicul meu ı̂și
invită prietenii să să rbă torească realizarea. Se bă u ı̂n cinstea noului etaj
ș i cu mare fast se desfă cu ș i... ı̂ıı̂ .̂ .. se ı̂ndepă rtă schelă ria. Nimeni nu a
observat nimic... nimic lipsă , pı̂nă cı̂nd un ı̂ntı̂rziat la petrecere ceru să
viziteze noile ı̂ncă peri. Atunci s-a constatat că nu existau scă ri. Se pare
că prietenul meu uitase să deseneze casa scă rii ı̂n plan, ı̂nțelegi, ș i ı̂n
timpul lucră rilor atı̂t el cı̂t ș i muncitorii se obiș nuiseră ı̂ntr-atı̂t să se
cațere pe schele, ı̂ncı̂t nimeni n-a observat... ı̂ıı̂ .̂ .. defectul.
Ș i ne plimbam aș a, ı̂n după -amiaza ierbinte, oprin-du-ne la bă lți ș i

pı̂raie, croindu-ne drum printre tu iș urile de mirt parfumat, urcı̂nd
dealuri pline de hă țiș uri, mergı̂nd pe drumuri albe ș i pră foase, unde
eram cı̂teodată depă ș iți de vreun mă gar deș elat ș i obosit care că ra ı̂n
spate un țăran somnoros.
Spre seară , cu borcanele pline, cu sticluțele ș i epru-betele ı̂n care

miș unau forme ciudate ș i interesante, ne ı̂ntorceam spre casă . Cerul
pă lea, devenind de un auriu ș ters. Cı̂nd ajungeam la crı̂ngul de mă slini,
ı̂ntunecat deja de umbre, se ră corea ș i aerul, devenind ș i mai parfumat.
Roger alerga ı̂naintea noastră cu limba scoasă , privind din cı̂nd ı̂n cı̂nd
peste umă r, să se asigure că ı̂l urmă m. Theodore ș i cu mine, ı̂ncă lziți,
pră fuiți ș i obosiți, cu pungile de colectat doldora fă cı̂nd să ne doară
plă cut umerii, pă ș eam ı̂nainte, cı̂ntı̂nd un cı̂ntec pe care ı̂l ı̂nvă țasem de
la Theodore. Avea o melodie să ltă reață care ı̂nviora picioarele prea
ostenite ș i vocea mea soprană , subțire, ală turi de baritonul lui
Theodore, ră suna vesel printre copacii ı̂ntunecați.
Trăia odată un bătrîn la Ierusalim,
Glorie, aleluia, hu-ee-riim, Purta joben și-arăta sublim, Glorie, aleluia, hu-
ee-riim, Skirnermer rinki dudle dim, Glorie, aleluia, hu-ee-riim.
O PARADĂ DE LICURICI
Primă vara ı̂nainta ı̂ncetiș or spre zilele lungi, ierbinți ș i ı̂nsorite ale
verii, cı̂ntate de greierii care, cu vocile lor ascuțite ș i neră bdă toare,
fă ceau să vibreze ı̂ntreaga insulă . Pe cı̂mpuri, ș tiuleții de porumb
ı̂ncepuseră să se umple ș i mă tasea blondă ca untul să devină brună .
Cı̂nd dă deai la o parte frunzele care ı̂nfă ș urau pă puș oiul ș i muș cai
boabele ı̂nș irate asemeni perlelor, sucul ı̂ți țıŝ ̦ nea ı̂n gură ca laptele. Pe
vița-de-vie, strugurii atrı̂nau’ ı̂n mici ciorchini pistruiați ș i'calzi. Mă slinii
pă reau ı̂ngreu-iați de povara fructelor, mă rgele lustruite de jad, printre
care greierii cı̂ntau la țiteră . In livezile de portocali, printre frunzele
ı̂ntunecate ș i stră lucitoare, fructele ı̂ncepuseră să se ı̂nroș ească , o ı̂mbuj
orare care se ră spı̂ndea pe pielița verde, poroasă .
Sus pe dealuri, printre chiparoș ii ı̂ntunecați ș i printre tu iș uri, cı̂rduri

de luturi dansau ș i se ră suceau ca niș te confetti purtate de vı̂nt,
oprindu-se, cı̂nd ș i cı̂nd, pe cı̂te o frunză , să depună o salvă de ouă .
Cosaș ii ș i lă custele se ı̂nvı̂rteau ca niș te automate, sub picioarele mele,
ș i zburau ca bete printre tu iș uri, cu aripile lucind ı̂n soare. Printre
mirți, că lugă rițele, chintesența ră ului, se miș cau ı̂ncet, cu grijă ,
legă nı̂ndu-se uș or. Erau uscă țive ș i verzi, cu fețe fă ră bă rbie ș i ochi
monstruoș i, globulari, de un auriu ı̂nghețat, cu o expresie de nebunie
pră dalnică . Brațele ı̂n formă de că ngi, cu un chenar de dinți ascuțiți, se
ridicau de parcă ar i implorat ı̂n bă taie de joc lumea atı̂t de umilă , de
stă ruitoare a insectelor care se ı̂n iora chiar ș i cı̂nd un luture zbura
prea aproape.
Spre seară , odată cu ră coarea, greierii se opreau din cı̂ntat; locul le era
luat de brotă ceii verzi de copac, lipiți de frunzele lă mı̂ilor de jos de lı̂ngă
fı̂ntı̂nă . Privind cu ochii holbați, de parcă erau hipnotizați, cu spinarea la
fel de lucioasă ca frunzele printre care stă teau, ı̂și um lau pungile vocale
ș i oră că iau strident ș i cu atı̂ta violență, ı̂ncı̂t ai i crezut că trupurile lor
umede sı̂nt ı̂n pericol să crape din cauza efortului. Cı̂nd apunea soarele,
amurgul era pentru puțin timp verde ca mă rul, apoi pă lea ș i devenea
violet, iar aerul se ră corea ș i se ı̂mbiba cu parfumurile serii. Apă reau
broaș tele cenuș ii, cu pete ciudate verzi, ca niș te hă rți. Să ltau, pitindu-se,
printre smocurile lungi de iarbă dintre mă slini, unde zborul ș ovă ielnic
al țın
̂ țăroilor pă rea că acoperă pă mı̂ntul cu un val plutitor. Se opreau ı̂n
loc, clipind ș i hă pă ind brusc, cı̂nd trecea vreun țın ̂ țăroi. Stı̂nd pe coadă ,
cu aerul uș or jenat, ı̂și ı̂ndesau ı̂n gurile lor mari capete de aripi ș i
picioare, ajutı̂ndu-se cu ghearele. Deasupra lor, pe zidurile sfă rı̂micioase
ale gră dinii, scorpionii mici ș i negri pă ș eau solemn, ținı̂ndu-se de mı̂nă ,
printre gră mezi voluminoase de muș chi verde ș i pă duri de ciupercuțe.
Marea era netedă , caldă ș i ı̂ntunecată ca o catifea neagră . Nici o umbră

nu-i tulbura suprafața. Coasta ı̂ndepă rtată a Albaniei era palid
conturată de o slabă lucire roș iatică de-a lungul orizontului. Treptat,
clipă de clipă , lucirea se ı̂ntețea, devenind mai puternică ș i se ră spı̂n-
dea ‘ pe tot cerul. Apoi deodată , luna, enormă , roș ie, se ridica deasupra
crestelor de munți ș i arunca o că rare dreaptă de culoarea sı̂ngelui,
peste marea ı̂ntunecată . Acum apă reau bufnițele, plutind din pom ı̂n
pom, tot atı̂t de uș oare ca niș te fulgi de funingine, țipı̂nd de uimire
vă zı̂nd cum luna se ridică tot mai sus, devenind roș ie, apoi aurie ș i ı̂n
cele din urmă , ca un balon de argint care se plimbă ı̂ntr-un cuib de stele.
Odată cu vara sosi ș i Peter, noul meu profesor, un tı̂nă r ı̂nalt ș i frumos,
proaspă t ieș it de la Oxford, cu idei precise despre educație, idei pe care
le-am gă sit destul de deprimante la ı̂nceput, dar treptat, atmosfera
insulei i s-a strecurat ı̂n mod insidios sub piele ș i el s-a ı̂nmuiat ș i a
devenit mai uman. La ı̂nceput lecțiile erau o adevă rată tortură ; lupte
nesfı̂rș ite cu fracții ș i procentaje, straturi geologice ș i curenți calzi,
substantive, verbe ș i adverbe. Dar, pe mă sură ce soarele ı̂și exercita
efectul magic asupra lui Peter, fracțiile ș i procentajele ı̂ncetară să i se
mai pară o parte copleș itor de importantă a vieții ș i fură ı̂ncetiș or
ı̂mpinse pe ultimul plan ; descoperi că complexită țile straturilor
geologice ș i efectul curenților calzi pot i explicate mult mai uș or ı̂n
timp ce ı̂notam de-a lungul coastei, iar modul cel mai simplu de a studia
engleza era să -mi ı̂ngă duie să scriu ı̂n iecare zi ceva, iar el să corecteze.
Sugerase să țin un jurnal de zi, dar m-am ı̂mpotrivit spunı̂ndu-i că scriu
deja unul ı̂n care notez zilnic tot pe se ı̂ntı̂mplă interesant ı̂n natură .
Dacă aș i ținut ı̂ncă un jurnal, ce-aș i putut să mai scriu ı̂n el ? Peter nu
reuș i să -mi dea nici un ră spuns. I-am propus să mă lase să ı̂ncerc ceva
puțin mai pretențios ș i mai interesant. Cu s ială , mi-am exprimat
dorința de a scrie o carte ș i Peter, oarecum surprins, dar nereuș ind să
gă sească nici un motiv pentru care n-aș i putut să o scriu, acceptă . Ș i
astfel, ı̂n iecare dimineață, petreceam cı̂te o oră fericită adă ugind un
nou capitol epopeii mele, o poveste plină de ı̂ntı̂mplă ri, ı̂n care era
vorba despre o că lă torie ı̂n jurul lumii ı̂mpreună cu familia, ı̂n timpul
că reia capturam toate exemplarele imaginabile de faună cu ajutorul
unor capcane destul de neverosimile. ı̂mi modelam stilul după cartea
Boy’s Own Paper ș i ı̂n consecință iecare capitol se termina cu un
eveniment palpitant ; mama atacată de un jaguar, sau Larry zbă tı̂ndu-se
ı̂ncolă cit de un enorm piton. Uneori aceste momente de vı̂rf erau atı̂t de
complicate ș i ı̂ncă rcate de primejdii, ı̂ncı̂t aveam mari di icultă ți să scap
familia ı̂ntreagă ș i nevă tă mată ı̂n ziua urmă toare, ı̂n timp ce eu ı̂mi
scriam capodopera, su lı̂nd din greu, cu limba scoasă , ı̂ntrerupı̂ndu-mă
să discut cu Roger momentele mai subtile ale acțiunii, Peter ș i Margo se
plimbau prin gră dină ca să privească lorile. Spre surprinderea mea
fuseseră amı̂ndoi brusc cuprinș i de o ı̂nclinație pentru botanică . ı̂n felul
acesta diminețile treceau foarte plă cut pentru noi toți. Uneori, mai pe la
ı̂nceput, pe Peter ı̂l apucau spasme de conș tiință, cartea mea era
surghiunită ı̂ntr-un sertar ș i noi asudam iară ș i cu problemele de
matematică . Dar pe mă sură ce zilele de vară deveneau mai lungi ș i
interesul lui Margo pentru gră dină rit mai susținut, aceste perioade
enervante se ră riră .
După ı̂ntı̂mplarea nefericită cu scorpionul, familia ı̂mi pusese la

dispoziție o ı̂ncă pere mare la primul etaj, unde să -mi gă zduiesc
animalele, ı̂n speranța vagă că astfel le vor ı̂ngră di ı̂ntr-o singură parte a
casei. Camera — pe care eu o numeam biroul meu, iar restul familiei
casa gı̂ndacilor — mirosea plă cut a eter ș i alcool metilic. Aici ı̂mi țineam
că rțile de ș tiințe naturale, jurnalul de zi, microscopul, instrumentele de
disecție, plase, pungi de colectat ș i alte articole importante. ı̂n cutii mari
de carton țineam colecțiile mele de ouă , de gı̂ndaci, luturi, lă custe, ı̂n
timp ce pe rafturi erau ı̂nș irate frumos sticle pline cu alcool metilic ı̂n
care erau conservate tot felul de exemplare interesante, ca de pildă un
pui de gă ină cu patru picioare (primit ı̂n dar de la soțul Lugaretziei),
diverse ș opı̂rle ș i ș erpi, mormoloci ı̂n diferite etape de dezvoltare, un
pui de caracatiță, trei ș obolani bruni adolescenți (contribuția lui Roger)
ș i o mică broască țestoasă , abia ieș ită din ou care nu reuș ise să
supraviețuiască iernii. Pereții erau decorați simplu, dar cu mult gust, cu
o placă de ardezie conținı̂nd urmele fosilizate ale unui peș te, o
fotogra ie de a mea dı̂nd mı̂na cu un cimpanzeu ș i un liliac ı̂mpă iat.
ı̂mpă iasem singur liliacul, fă ră nici un ajutor ș i eram extrem de mı̂ndru
de rezultat. Deș i cunoș tințele mele despre ı̂mpă iere erau limitate, ară ta,
gı̂n-deam eu, extrem de asemă nă tor cu un liliac, ı̂n special privit din
partea opusă a camerei. Cu aripi ı̂ntinse, privea ı̂ncruntat ı̂n jos de pe
placa lui de plută prinsă de perete. Odată cu vara, totuș i, liliacul dă du
semne că suferă de că ldură : se pleoș ti puțin, blana nu-i mai stră lucea ș i
un miros nou ș i misterios se ridică simțitor deasupra celui de eter ș i de
alcool metilic. Bietul Roger fu acuzat pe nedrept la ı̂nceput ș i abia mai
tı̂rziu, cı̂nd mirosul pă trunsese pı̂nă ș i ı̂n camera unde dormea Larry,
prin in vestigații s-a constatat că sursa mirosului era liliacul met Eram
mirat ș i destul de supă rat. Sub presiuni am fost sili; să mă
descotorosesc de el. Peter mi-a explicat că nu l-am tratat aș a cum
trebuie ș i a promis să -mi arate procedura corectă , cu condiția să fac
rost de un alt exemplar. I-am mulțumit din toată inima ș i l-am rugat să
acționă m ı̂n mare taină ; i-am explicat că familia nutreș te asemenea
ı̂ndoieli ı̂n ceea ce priveș te arta ı̂mpă iatului ı̂ncı̂t mi-e teamă că va i
nevoie de prea multă stră danie pı̂nă să -i conving ș i să -i aduc ı̂n starea
de spirit favorabilă acestei ı̂ndeletniciri.
Eforturile mele de a-mi procura alt liliac nu au fost ı̂ncununate de

succes. ı̂narmat cu un bă ț lung de bambus, am aș teptat cu orele ı̂n
coridoarele stropite cu lună dintre mă slini, dar liliecii să getau pe lı̂ngă
mine ca ar-
gintul-yiu ș i dispă reau ı̂nainte să -mi pot folosi arma. Aș teptı̂nd zadarnic
prilejul să lovesc un liliac, am vă zut totuș i multe alte animale de noapte
care altfel mi-ar i scă pat. Am urmă rit o tı̂nă ră vulpe ră scolind pă mı̂ntul
ı̂n că utare de gı̂ndaci. Scurma cu lă buțe subțiri ı̂n țărı̂na de pe deal ș i
ronțăia lă mı̂ndă insectele pe care le dezgropa. O dată , dintre tu iș urile
de mirți, apă rură cinci ș acali, se i: < opriră surprinș i dı̂nd de mine
ș i apoi se topiră ca niș te
umbre, printre copaci. Caprimulgii, pe aripi mă tă soase ș i k • •

tă cute, lunecau asemeni unor mari rı̂ndunele negre de-a
i. ’ lungul mă slinilor, abă tı̂ndu-se prin iarbă , ı̂n urmă rirea
vreunui țın̂ țăroi care se rotea beat. ı̂ntr-o noapte, o pereche de pı̂rș i de
pă dure apă rură ı̂n copacul de deasupra mea. Se fugă riră unul pe altul cu
o exuberanță nebună , ı̂n sus ș i ı̂n jos, din creangă ı̂n creangă , gonind pe
trunchiurile arborilor ca niș te acrobați, cu cozile stufoase care pă reau,
ı̂n lumina lunii, pă mă tufuri de fum cenuș iu. M-au fascinat ı̂n aș a mă sură
ı̂ncı̂t am hotă rı̂t să ı̂ncerc să prind unul. Momentul cel mai potrivit ca să -
i caut era evident ziua, cı̂nd dormeau. Deci, am ı̂nceput o trudnică
vı̂nă toare printre mă slini ca să le gă sesc ascunziș ul dar că utarea mea
avea puține ș anse că ci iecare trunchi cioturos, ră sucit ș i scorburos avea
cel puțin jumă tate de duzină de gă uri. Totuș i ră bdarea mea nu a ră mas
complet neră splă tită , că ci ı̂ntr-o zi, bă gı̂ndu-mi mı̂na ı̂ntr-o gaură ,
degetele mi s-au ı̂nchis ı̂n jurul a ceva mic ș i pufos care se zbă tea cı̂nd l-
am tras afară . La prima privire captura mea pă rea să ie o legă tură mare
de semințe de pă pă die, ı̂nzestrată cu o pereche de ochi enormi, aurii.
Cercetată mai ı̂ndeaproape se dovedi a i un ciuș tı̂nă r acoperit ı̂ncă cu
puf de pui. Ne-am privit cı̂teva clipe ș i apoi pasă rea, indignată se pare
de rı̂sul meu nepoliticos vă zı̂nd-o cum arată , ș i-a ı̂n ipt gheruțele adı̂nc
ı̂n degetul meu mare, fă cı̂nd să mi se desfacă mı̂na cu care mă țineam de
o creangă ș i să că dem ı̂mpreună din copac.
Bă gı̂nd-o ı̂n buzunar am dus-o acasă ș i am prezentat-o familiei cu

oarecare ı̂ngrijorare. Spre surprinderea mea a fost acceptată fă ră
rezerve ș i nu s-au ridicat obiecții cı̂nd am propus să o pă stră m. ı̂și avea
culcuș ul ı̂ntr-un coș la mine ı̂n birou ș i după multe discuții fu botezată
Ulise. De la ı̂nceput se dovedi a i o pasă re cu multă
tă rie de caracter care nu-ți ı̂ngă duia să o iei ı̂n glumă . Deș i ar i ı̂ncă put
uș or ı̂ntr-o ceaș că de ceai, nu ș tia ce-i frica ș i nu ezita să atace orice ș i
pe oricine, indiferent de mă rime. Odată ce trebuia să ı̂mpă rțim toți trei
aceeaș i cameră , m-am gı̂ndit că ar i bine să se cunoască mai
ı̂ndeaproape ș i cu Roger ș i deci de ı̂ndată ce bufnița s-a instalat, am
fă cut prezentă rile. L-am aș ezat pe Ulise pe duș umea ș i l-am ı̂ndemnat
pe Roger să se apropie ș i să se ı̂mprietenească . Roger devenise un
ilozof ı̂n ce priveș te ı̂mprietenirea cu diversele fă pturi pe care le
adoptam eu ș i, ı̂n consecință, foarte detaș at, ı̂ncepu să o facă pe bufnița
ș i dı̂nd vesel din coadă , ı̂ntr-un fel prevenitor, se apropie de Ulise care
se ghemuise pe duș umea cu o expresie departe de a i prietenoasă .
Urmă rea cum se apropie Roger cu o privire ixă ș i feroce. ı̂naintarea
cı̂inelui deveni mai ș ovă ielnică . Ulise continuă să privească , ı̂ncercı̂nd
parcă să -1 hipnotizeze. Roger se opri, urechile i se pleoș tiră , coada nu
se mai miș ca decı̂t puțin ș i privi spre mine ı̂ntrebă tor. I-am poruncit
sever să continue oferta sa de prietenie. Roger, privi nervos spre ciuș ș i
apoi, cu prefă cută nepă sare, se ı̂nvı̂rti ı̂n jurul lui fă cı̂nd o ı̂ncercare de a
se apropia pe la spate. Ulise roti capul ș i continuă să -1 privească ix.
Roger, care nu mai ı̂ntı̂lnise o fă ptură capabilă să se uite ı̂ndă ră t fă ră să
se ı̂ntoarcă , ră mase puțin perplex. După o clipă de ezitare hotă rı̂ să
ı̂ncerce să se apropie ca ș i cum l-ar invita la joacă . Se culcă pe burtă , ı̂și
puse capul ı̂ntre labe ș i se tı̂rı̂ ı̂ncet spre ciuș , scheu-nı̂nd amabil ș i dı̂nd
cu dezinvoltură din coadă . Ulise continua să privească de parcă ar i fost
ı̂mpă iat. Roger, ı̂naintind pe burtă , reuș i să ajungă destul de aproape,
dar apoi fă cu o greș eală fatală . ı̂ntinse ı̂nainte capul lui lı̂nos ș i
adulmecă sonor ș i cu interes. Ulise era el ră bdă tor, dar nu ı̂ntr-atı̂t ı̂ncı̂t
să suporte să ie mirosit de un dulă u cı̂t un munte, acoperit cu cı̂rlionți
negri. Hotă rı̂ să arate acestei bestii dizgrațioase ș i fă ră aripi cu cine are
de-a face. ı̂și coborı̂ pleoapele, țăcă ni din cioc, să ltă ı̂n aer ș i ateriză
drept pe botul cı̂inelui, ı̂n igı̂ndu-ș i ghearele ascuțite ca briciul ı̂n nasul
negru. Roger cu un lă trat speriat se scutură de pasă re ș i se retrase sub
masă de unde, oricı̂t l-am ademenit, nu a mai vrut să iasă pı̂nă cı̂nd
Ulise nu a fost pus din nou la el ı̂n coș .
Maturizı̂ndu-se Ulise ı̂și pierdu puful ș i ı̂i crescu penajul! frumos, gri ș i
ruginiu al speciei sale, cu pieptul palid ı̂nsemnat cu o elegantă cruce de
Malta neagră . Că pă tă ș i perciuni lungi, pe care ı̂i ridica indignat dacă ı̂ți
permitea! familiarită ți cu el. Cum era acum mult prea mare ca să mai
stea ı̂n coș ș i se opunea vehement ideii de colivie, am fost silit să -1 las
liber prin cameră . A luat lecții de zbor ı̂ntre masă ș i clanța uș ii ș i de
ı̂ndată ce ș i-a ı̂nsuș it această artă ș i-a ales galeria de deasupra ferestrei
drept lă caș ș i-ș i petrecea ziua dormind cu ochii ı̂nchiș i, ară tı̂nd exact ca
un ciot de mă slin. Dacă ı̂i vorbeai, deschidea o clipă ochii, ı̂și ridica
perciunii ș i-ș i lungea tot corpul ară tı̂nd ca un idol chinez bizar ș i slab.
Dacă era deosebit de afectuos țăcă nea din cioc spre tine ș i ca o mare
favoare zbura jos ș i te ciugulea ı̂n grabă de ureche.
Cı̂nd apunea soarele ș i reptilele geko ı̂ncepeau să gonească pe pereții

umbriți ai casei, Ulise se trezea, că sca delicat, ı̂și ı̂ntindea aripile, ı̂și
cură ța coada ș i apoi se scutura violent astfel că toate penele ı̂i ră mı̂neau
sculate ca petalele unei crizanteme bă tute de vı̂nt. Cu multă nepă sare
regurgita un cocoloș de mı̂ncare nedigerată pe ziarul ı̂ntins dedesubt ı̂n
acest scop ca ș i ı̂n altele. Pregă tit astfel pentru activitatea nocturnă ,
scotea un ,,tifuu“ de probă , să se asigure că vocea ı̂i este ı̂n ordine ș i apoi
ı̂și dă dea drumul pe aripi moi, plutind ı̂n jurul camerei, tă cut ca un fulg
de cenuș ă ș i venea să mi se lase pe umă r. Ră mı̂nea puțin acolo,
ciugulindu-mi urechea, apoi se scutura din nou, lă sa baltă
sentimentalismul ș i devenea practic. Zbura, pe pervazul ferestrei ș i mai
scotea un. ,,tifuu“ ı̂ntrebă tor, privindu-mă cu ochii lui ca mierea. Era
semnalul că vrea să -i deschid obloanele. De ı̂ndată ce le dă deam ı̂ntr-o
parte, ieș ea plutind prin fereastră , se contura o clipă ı̂n lumina lunii ș i
apoi plonja ı̂n ı̂ntunericul dintre mă slini. Puțin mai tı̂rziu auzeai
ră sunetul unui „tifuu“ provocă tor, semn că Ulise este gata să ı̂nceapă
vı̂nă toarea.
Timpul pe care ı̂l petrecea la vı̂nat era variabil ; yne* ori se ı̂ntorcea ı̂n
cameră peste o oră ș i alteori ră mı̂nea afară toată noaptea. Dar oriunde
s-ar i a lat nu uita niciodată să se ı̂ntoarcă acasă ı̂ntre nouă ș i zece ca
să -ș i mă nı̂nce cina. Cı̂nd nu era lumină la mine ı̂n birou, zbura ı̂n jos ș i
se uita prin fereastra salonului să vadă dacă nu sı̂nt acolo. Cı̂nd nu eram
nici acolo, se ı̂nă lța din nou ș i zbura pe pervazul ferestrei dormitorului
meu, unde bă tea energic ı̂n oblon, pı̂nă cı̂nd deschideam ș i-i serveam un
castron cu carne tocată , bucă țele de inimă de pui sau orice altă
bună tate care era ı̂n meniul acelei zile. După ce ı̂nghițise ultima
bucă țică ı̂nsı̂ngerată , scotea un ciripit slab ca un sughiț , stă tea o clipă
gı̂nditor ș i apoi zbura peste vı̂rfurile copacilor luminați de lună .
Odată ce dovedise că -i luptă tor de temut, Ulise se ară ta destul de

prietenos față de Roger ș i cı̂nd mergeam să facem o baie seara tı̂rziu,
reuș eam uneori să obținem favoarea de a i ı̂ntovă ră ș iți de el. Că lă rea pe
spinarea lui Roger, ținı̂ndu-se bine de lı̂na neagră ș i dacă , cum se ı̂n-
tı̂mpla uneori, Roger uita de pasager ș i mergea prea repede sau să rea
jucă uș peste vreo piatră , ochii lui Ulise aruncau vă pă i, aripile fı̂lfı̂iau
ı̂ntr-un efort frenetic de a-ș i ține echilibrul ș i țăcă nea tare ș i indignat
din cioc, pı̂nă ı̂l mustram pe Roger pentru neatenție. Pe țărm se cocoța
pe ș ortul sau că maș a mea, ı̂n timp ce eu ș i Roger ne zbenguiam ı̂n apa
caldă de lı̂ngă țărm. Ulise ne urmă rea scă lı̂mbă ielile cu ochi rotunzi,
uș or dezaprobatori, stı̂nd drept ca un stră jer. Din cı̂nd ı̂n cı̂nd ı̂și lă sa
postul, plutea deasupra noastră , țăcă nea din cioc ș i se ı̂ntorcea la țărm,
dar n-am putut i sigur niciodată dacă venea să se asigure că nu ne
paș te nici un pericol sau ca să ia ș i el parte la jocurile noastre. Uneori,
dacă lungeam prea mult scă ldatul, se plictisea ș i zbura ı̂n sus, spre
gră dină , strigı̂nd „tifuu“ ı̂n semn de ră mas bun.
Vara, cı̂nd era lună plină , familia avea obiceiul să se scalde noaptea, că ci
ı̂n timpul zilei soarele ardea atı̂t de cumplit, ı̂ncı̂t apa era prea caldă ca
să te ră corească . De ı̂ndată ce ră sarea luna, ne croiam drum spre
debarcaderul <de lemn care scı̂rțıî a sub paș ii noș tri ș i ne urcam ı̂n Vaca
Mării. ı̂n timp ce Larry ș i Peter ramau la o vı̂slă , iar Margo ș i Leslie la
cealaltă , Roger ș i cu mine stă team la prora drept marinari de veghe.
Pluteam ı̂n jurul coastei vreo jumă tate de milă , pı̂nă ajungeam la un mic
golf, cu marginea de nisip alb ș i cı̂țiva bolovani netezi ș i calzi ı̂ncă de la
soare, aranjați cu grijă , tocmai buni să te aș ezi
pe ei. Ancoram Vaca Mării la apă adı̂ncă ș i apoi plonjam clin ca să ne
zbenguim, să ne scufundă m, fă cı̂nd să tremure lumina lunii care
traversa apa golfului. Cı̂nd oboseam, ı̂notam domol spre țărm ș i ne
ı̂ntindeam pe stı̂ncile calde, privind ı̂n sus spre cerul presă rat cu stele.
De obicei, după vreo jumă tate de oră , mă plictiseam de conversație,
lunecam din nou ı̂n apă ș i traversam ı̂notı̂nd lin golful ca să plutesc, cu
fața ı̂n sus, pe mare, ca pe o pernă caldă , privind luna. ı̂ntr-o noapte, pe
cı̂nd fă ceam tocmai acest lucru, am descoperit că golful nostru era
vizitat ș i de alte iințe.
Plutind pe spate pe apa mă tă soasă , privind ı̂n sus, miș cı̂nd uș or brațele
ș i picioarele ca să mă țin la suprafață, admiram calea lactee ı̂ntinsă ca
un fular peste cer ș i mă ı̂ntrebam din cı̂te stele poate i compusă . Glasul
celorlalți, vorbind ș i rı̂zı̂nd pe plajă , ră suna peste apă ș i ridicı̂ndu-mi
capul le distingeam poziția după luminile tremură toare ale țigă rilor.
Cum pluteam astfel, relaxat ș i visă tor, am fost surprins să aud foarte
aproape de mine clipocind ș i gı̂lgı̂ind apa ș i apoi un suspin lung ș i
profund, urmat de un ș ir de unde slabe care mă legă nau ı̂n sus ș i ı̂n jos.
M-am ridicat ı̂n grabă ı̂n picioare ș i că lcı̂nd apa m-am uitat să vă d cı̂t de
mult mă ı̂ndepă rtasem de coastă . Spre spaima mea, nu numai că eram
la o distanță considerabilă de țărm, dar ș i de Vaca Mării ș i nu-mi
dă deam deloc seama ce fel de vietate ı̂nota prin preajmă , ı̂n apa neagră
de sub mine. ı̂i auzeam pe ceilalți rı̂zı̂nd pe plajă de cı̂te vreo glumă ș i
am vă zut cum unul arunca mucul unei țigă ri sus, spre cer, care apoi, ca o
stea roș ie, fă cı̂nd o curbă , că dea stingı̂ndu-se la marginea mă rii. Mă
simțeam din ce ı̂n ce mai neliniș tit ș i eram gata să strig după ajutor
cı̂nd, la o distanță de vreo ș apte metri de mine, marea pă ru că se cască
cu un susur ș i un gı̂lgı̂it uș or ș i apă ru o spinare lucitoare, scoase un
suspin adı̂nc de satisfacție ș i se afundă din nou. Abia am avut timp să -
mi dau seama că era un del in ș i am ș i constatat că mă a lu drept ı̂n
mijlocul lor. Se ridicară toți ı̂n jurul meu suspi-nı̂nd profund, cu
spină rile negre lucind cı̂nd se curbau ı̂n lumina lunii. Trebuie să i fost
vreo opt ș i unul se să ltă atı̂t de aproape de mine, ı̂ncı̂t dacă aș i ı̂notat
spre el, din trei lovituri de brațe i-aș i atins capul de ebonit.
Să ltı̂ndu-se ș i suspinı̂nd, se jucau prin golf, iar eu ı̂notam ală turi de ei,
privindu-i fascinat. Ieș eau la suprafață, ı̂ncrețind apa, respirau adı̂nc ș i
apoi plonjau iară ș i, lă sı̂nd drept semn ı̂n urma lor un cerc de spumă
care se propaga. Deodată , dı̂nd parcă ascultare unui semnal, se
ı̂ntoarseră ș i lă sı̂nd golful ı̂n urmă o porniră spre coasta ı̂ndepă rtată a
Albaniei, iar eu, că lcı̂nd apa, ı̂i priveam cum se duc ı̂notı̂nd pe lanțul alb
de lumină fă cut de lună , cu spină rile lucind cı̂nd se să ltau ș i plonjau
fericite ı̂n apa caldă ș i proaspă tă ca laptele. ı̂n urma lor, ră mı̂nea o dı̂ră
de bă ș icuțe care se legă nau ș i stră luceau o clipă , ca niș te luni ı̂n
miniatură , ı̂nainte de a dispă rea sub valuri.
Incepı̂nd din acea noapte, am ı̂ntı̂lnit adesea del ini, cı̂nd ne duceam să
ne scă ldă m la lumina lunii ș i ı̂ntr-o seară ne-au oferit un spectacol cu
iluminații la care a contribuit ș i una dintre insectele cele mai
atră gă toare care locuiau pe insulă . Am remarcat că ı̂n lunile că lduroase
ale anului marea devenea fosforescentă . ı̂n nopțile cu lună , nu se
observa atı̂t de bine : o lică rire slab verzuie ı̂n jurul prorei, o lucire
scurtă cı̂nd unul dintre noi plonja ı̂n apă . Am constatat că fosforescența
se vede cel mai bine ı̂n nopțile fă ră lună . Locuitorii luminoș i ai insulei ı̂n
lunile de vară erau licuricii. Aceș ti gı̂ndaci subțiri ș i cafenii zburau cum
se lă sa ı̂ntunericul, plutind cu zecile printre mă slini, cozile lor
ră spı̂ndind o lumină alb-verzuie, nu auriu verzuie, cum era marea. Ș i
licuricii se vedeau mai bine cı̂nd nu era lună plină să le micș oreze
efectul. Pare ciudat, dar n-am i vă zut niciodată del inii, licuricii ș i
fosforescența dı̂nd ı̂mpreună un spectacol, dacă n-ar i fost costumul de
baie al mamei.
De cı̂tva timp, mama spunea că ne invidiază pentru că mergem la

scă ldat ziua ș i noaptea, dar cı̂nd am invitat-o să vină cu noi, ne-a
replicat că -i mult prea bă trı̂nă pentru asemenea lucruri. ı̂n cele din
urmă , ı̂nsă , la insistențele noastre, mama s-a dus pı̂nă ı̂n oraș ș i s-a
reı̂ntors cu un pachet misterios pe care ı̂l ținea ruș inată . Cı̂nd l-am
deschis, am ră mas toți cu gura că scată . Pachetul conținea un veș mı̂nt
fă ră nici o formă , din material negru, acoperit de sus ș i pı̂nă jos cu sute
de volă naș e, pliuri ș i cute.
—. E\ce P$rere aveți ? ı̂ntrebă mama.
Priviră m atenți ciudata ı̂mbră că minte, ı̂ntrebı̂ndu-ne ce ar putea să ie.
— Ce-i asta ? ı̂ntrebă ı̂n cele din urmă Larry.
— Un costum de baie, bineı̂nțeles. Ce altceva v-ați ı̂nchipuit că poate i ?
— Mie mi s-a pă rut că -i o balenă prost jupuită , mă rturisi Larry, privind
mai de aproape.
— Nu-i posibil să porți aș a ceva, mamă , spuse Margo ı̂ngrozită , pare
fă cut prin 1920.
— La ce servesc volă naș ele ș i toate chestiile astea ? se interesă curios

Larry.
— Garnitură , bineı̂nțeles, se indignă mama.
— Ce idee nostimă ! Să nu uiți să scuturi peș tii din ele cı̂nd ieș i din apă .
— Mie ı̂mi place ș i gata, spuse mama hotă rı̂tă , reı̂m-pachetı̂nd

monstruozitatea, ș i am de gı̂nd să -1 port.
— Trebuie să ai grijă să nu te tragă apa la fund, cu toată stofa asta pe
tine, spuse Leslie serios.
— Mamă , e ı̂ngrozitor ! Nu poți să -1 porți, fu de pă rere Margo. De ce

naiba n-ai luat ceva mai modern ?
— Cı̂nd cineva este de vı̂rsta mea, dragă , nu poate ı̂mbră ca un costum ı̂n
două piese... nu mai ai corpul pentru aș a ceva.
— Aș vrea să ș tiu pentru ce corp a fost croit ă sta, ı̂ntrebă Larry.
— Eș ti ı̂ncorijibilă , mamă , constată Margo disperată .
— Dar mie ı̂mi place... ș i nu-ți cer să -1 porți tu, ripostă mama, gata să se
ră zboiască .
— Asta-i adevă rat. Faci cum doreș ti, ı̂i dă du dreptate Larry, nu te jena.
Ț i s-ar potrivi probabil ceva mai bine dacă ți-ar mai creș te vreo trei,
patru picioare.
Mama ı̂l fulgeră cu o privire indignată ș i urcă scă rile să -ș i ı̂ncerce
costumul. După puțin timp ne chemă să vedem cum ı̂i vine ș i o
porniră m toți, buluc, spre dormitor. Primul care intră fu Roger ș i iind
ı̂ntı̂mpinat de o apariție ciudată , ı̂nveș mı̂ntată ı̂ntr-un costum negru,
voluminos, care unduia de volă naș e, se retrase gră bit spre uș ă, dı̂nd
ı̂ndă ră t ș i lă trı̂nd să lbatic. Ne-a trebuit destul timp să -1 convingem că
nu-i decı̂t mama ș i chiar atunci, tot o privea nesigur, cu coada ochiului.
ı̂n ciuda ı̂ntregii opoziții, mama se ı̂ncă pă țın ̂ ă să poarte costumul ei ca
un cort ș i ı̂n cele din urmă noi am cedat.
Ca să să rbă torim prima ei baie ı̂n mare, am hotă rı̂t să organiză m un
picnic la lumina lunii, jos la golf ș i i-am trimis o invitație ș i lui Theodore,
iind singurul stră in pe care mama l-ar i tolerat ı̂ntr-o asemenea ocazie.
Sosi ș i ziua marii scufundă ri, hrana ș i vinul erau pregă tite, barca
cură țită ș i umplută cu perne, ș i la sosirea lui Theodore totul era gata.
Auzind că plă nuisem un picnic ș i o baie la lumina lunii, ne aminti că ı̂n
noaptea aceea nu era lună . ı̂ncepură m să dă m vina undi pe altul că nu
ne-am interesat de mersul lunii ș i discuțiile s-au lungit pı̂nă la că derea
nopții. ı̂n cele din urmă am hotă rı̂t să nu renunțăm totuș i la picnic,
odată ce pregă tirile erau fă cute, aș a că am mers orbecă ind pı̂nă la barcă ,
ı̂ncă rcați cu hrană , vin, ș ervete ș i țigă ri ș i am ı̂nceput să plutim ı̂n lungul
coastei. Theodore ș i cu mine stă team de veghe la proră , iar ceilalți
vı̂sleau cu rı̂ndul, mama iind la cı̂rmă . Pentru ı̂nceput, privirea ei
ne iind obiș nuită ı̂ncă cu ı̂ntunericul, ne-a pilotat dibaci, ı̂n cerc strı̂ns,
aș a că după zece minute de vı̂slire istovitoare, debarcaderul se ivi brusc
ı̂n fața ochilor noș tri, iar barca se ciocni de el, gata să se facă țăndă ri.
Speriată de izbitură , mama exa-geră ı̂n celă lalt sens, pilotı̂ndu-ne spre
mare ș i am i debarcat cine ș tie unde, pe coasta albaneză , dacă Leslie nu
ar i observat la timp. Drept urmare trecu Margo la cı̂rmă , cu destul
succes, doar că ı̂n momentele de primejdie se fı̂stı̂cea ș i uita că pentru a
ı̂ntoarce spre dreapta, trebuie pus fusul cı̂rmei pe stı̂nga. Rezultatul a
fost că am petrecut zece minute tră gı̂nd ș i smucind barca pe care
Margo, ı̂n ză pă ceala ei, o bă gase drept ı̂n stı̂ncă pe care a vrut să o evite.
Punı̂nd totul la socoteală , prima baie a mamei a ı̂nceput ı̂ntr-un mod
destul de promițător.
Ajunș i la golf, am ı̂ntins pă turile pe nisip, am scos merindele, batalionul

de sticle cu vin a fost ı̂nș irat la apă mică , să ră mı̂nă rece, ș i momentul
hotă rı̂tor a sosit, ı̂mbă rbă tată de noi, mama ı̂și lepă dă halatul ș i ni se
ı̂nfă țiș ă ı̂n toată splendoarea costumului de baie care o fă cea să arate,
cum remarcă Larry, ca un fel de Albert Memorial marin. Roger se
comportă foarte bine pı̂nă
cı̂nd o vă zu pe mama bă lă cindu-se ı̂ncet ș i cu multă demnitate, la

marginea apei. Din momentul acela deveni teribil de agitat. Avea, se
vede, impresia că voluminosul costum era un monstru marin care se
ı̂nfă ș urase ı̂n jurul mamei ș i acum era gata să o tragă ı̂n larg. Lă trı̂nd
să lbatic, se aruncă să o salveze. Apucă unul dintre numeroasele volane
care atı̂rnau de marginea costumului ș i smuci cu toată puterea să o
tragă pe mama afară din pericol. Mama care tocmai constatase că apa
este puțin cam rece se trezi brusc trasă ı̂napoi. Cu un strigă t de spaimă
ı̂și pierdu echilibrul ș i că zu greoi ı̂n apa adı̂ncă de vreo jumă tate de
metru, pe cı̂nd Roger tră gea cu atı̂ta nă dejde ı̂ncı̂t o bucată bună de
volan cedă . Jubilı̂nd de bucurie că duș manul pare să se descompună ,
Roger, mı̂rı̂ind ı̂ncurajator că tre mama, se puse serios pe treabă vrı̂nd să
ı̂ndepă rteze ș i restul monstrului supă ră tor din jurul persoanei ei. Noi
ne tă vă leam de rı̂s pe nisip, ı̂n timp ce mama, gı̂fı̂ind, fă cea eforturi
disperate să se ridice ı̂n picioare, să -1 gonească pe Roger ș i să pă streze
mă car o parte din ı̂mbră că minte. Din pă cate, din cauza materialului
extrem de dens din care era fă cut costumul, aerul ră mă sese blocat
ı̂nă untru ; cu ajutorul apei se um lă ca un balon ș i ı̂ncercarea de a ține
sub control această aeronavă de vo-lă naș e ș i cute sporea di icultă țile ı̂n
care se zbatea mama. Theodore fu cel care ı̂n cele din urmă ı̂l goni pe
Roger ș i o ajută să se ridice. După ce am bă ut un pahar de vin ca să
să rbă torim ș i să ne venim ı̂n ire după ceea ce Larry numea salvarea
Andromedei de că tre Perseu, am mers să ı̂notă m, iar mama se scălda
discretă ı̂n apa de lı̂ngă țărm, ı̂n timp ce Roger, ghemuit ală turi, mı̂rı̂ia
amenințător la costumul care se um la ș i fı̂lfı̂ia ı̂n jurul trupului ei.
Fosforescența era deosebit de bună ı̂n noaptea aceea. Dacă bă gai mı̂na
ș i despicai apa, puteai să desenezi ı̂n mare o panglică verde aurie de foc
rece, iar cı̂nd plonjai, ı̂n momentul ı̂n care atingeai suprafața, pă rea că te
scufunzi ı̂n focarul unei lumini re lectate. Cı̂nd obosiți ieș iră m din mare
să ne aș eză m pe plajă ș i să mı̂ncă m, apa care se scurgea pe trupurile
noastre ne fă cea să pă rem cuprinș i de lă că ri. Ca ș i cum ar i fost un
montaj, după masă , pe cı̂nd desfundam vinul, cı̂țiva licurici apă rură ı̂n
mă slinii din spatele nostru, ca o uvertură a spectacolului ce urma să se
desfă ș oare.
Se iviră mai ı̂ntı̂i două sau trei pete verzi ce lunecau printre copaci,
lică rind. Treptat apă rură tot mai multe, pı̂nă cı̂nd porțiuni ı̂ntregi de
pă dure erau luminate de o stră lucire verde, bizară . Niciodată nu mai vă -
zuseră m atı̂ția licurici adunați ı̂ntr-un singur loc ; să getau printre
arbori, se tı̂rau pe iarbă , peste tu iș uri ș i prin mă slini, pluteau ı̂n roiuri
deasupra capetelor noastre ș i se lă sau pe pă turi ca un jar verde.
Formı̂nd ș iroaie sclipitoare, zburau peste golf, rotindu-se deasupra apei.
Apoi, ca la comandă , ı̂și fă cură apariția del inii, ı̂notı̂nd aliniați spre golf,
legă nı̂ndu-se ritmic ı̂n apă , cu spină rile ca pictate cu fosfor. Ajunș i ı̂n
mijlocul golfului ı̂notară ı̂n cerc, plonjı̂nd ș i rostogolindu-se, să rind
uneori sus ı̂n aer ș i că zı̂nd ı̂ntr-o vı̂lvă taie de lumini. Cu licuricii
deasupra ș i del inii fosforescenți dedesubt, priveliș tea era fantastică .
Puteai să vezi chiar ș i urmele luminoase pe care le lă sau del inii sub
suprafața apei, ı̂notı̂nd ca niș te forme de foc peste nisipul de la fund, iar
cı̂nd să ltau sus ı̂n aer se scuturau de pe ei pică turi de apă stră lucind ca
smaraldul. Nici nu-ți dă deai seama dacă ceea ce priveș ti era
fosforescență sau licurici. Mai bine de o oră am admirat parada. Apoi
ı̂ncet, licuricii au pornit-o spre interiorul insulei ș i jos, de-a lungul
coastei, del inii s-au aliniat ș i s-au ı̂ndreptat gră biți spre mare, lă sı̂nd ı̂n
urma lor o că rare de lă că ri care lică rea ș i stră lucea ca apoi să se stingă ,
ca o creangă aprinsă , aruncată peste golf.
ARHIPELAGUL FERMECAT
Pe mă sură ce vara devenea tot mai ierbinte am constatat că trebuie să
depunem un efort prea mare ca să vı̂slim pentru a ne duce la golful
unde obiș nuiam să facem baie ș i am cumpă rat un motor exterior de
barcă . Acum ne puteam aventura pı̂nă departe, fă cı̂nd excursii ı̂n lungul
țărmului crestat, ajungı̂nd la plaje singuratice ș i goale, aurii ca
porumbul, ară tı̂nd uneori ca o lună că zută printre
stı̂nci. ı̂n felul acesta mi-am dat seama că , paralel cu țărmul, era
presă rat pe distanță de mile un arhipelag format din insule mici, unele
mai ı̂ntinse, altele care nu erau de fapt decı̂t niș te stı̂nci mari, cu cı̂te o
perucă de verdeață aș ezată precar pe vı̂rf. Dintr-un motiv pe care nu l-
am putut deduce, fauna marină era foarte atrasă de acest arhipelag ș i ı̂n
jurul insulelor, ı̂n ochiurile de apă de pe stı̂nci ș i ı̂n golfurile nisipoase,
nu mai ı̂ntinse decı̂t o masă , exista o varietate uimitoare de vietă ți. Am
reuș it să ademenesc familia să facem cı̂teva excursii pı̂nă la aceste
insulițe, dar cum locurile de scă ldat erau rare, ceilalți s-au plictisit
curı̂nd să stea pe stı̂nci coapte de soare ı̂n timp ce eu pescuiam la
nesfı̂rș it prin bă ltoace ș i scoteam la iveală din cı̂nd ı̂n cı̂nd vietă ți
marine bizare pe care ei le gă seau respingă toare. Insulițele erau ı̂nș irate
ı̂n apropierea coastei, unele separate de mal de un canal doar de vreo
ș apte metri ș i abundau ı̂n recife ș i stı̂nci. Era deci di icil să navighezi pe
lı̂ngă aceste insule ı̂n aș a fel ı̂ncı̂t Vaca Mării să se strecoare prin locuri
primejdioase, fă ră ca elicea să se lovească ș i să se rupă . Plimbă rile
noastre ı̂n arhipelag deveniră tot mai rare, ı̂n ciuda insistențelor mele ș i
mă tortura gı̂ndul că viețuitoarele acelea minunate aș teaptă ı̂n apa
limpede fă ră ca eu să le pot prinde. N-aș i putut face nimic pentru
simplul motiv că nu aveam o barcă . Am cerut să mi se ı̂ngă duie să plec
singur cu Vaca Mării, să zicem o dată pe să ptă mı̂nă dar din mai multe
motive familia nu a fost de acord. Ș i tocmai cı̂nd eram pe punctul de a
abandona orice speranță mi-a venit o idee genială . Se apropia ziua mea
ș i dacă -mi manevram cu iscusință familia eram sigur că voi obține nu
numai o barcă , dar ș i o bună parte din echipamentul necesar. Am venit
deci cu propunerea ca familia să -mi ı̂ngă duie să -mi aleg eu singur
cadourile pentru ziua mea. Să -mi permită să le spun eu ce aș dori, că ci
ı̂n felul acesta puteau i siguri că nu mă decepționează . Familia, luată
oarecum prin surprindere, acceptă ı̂n principiu ș i apoi, cu destulă
suspiciune, se interesă ce-mi doresc. Inocent, le-am ră spuns că nu m-
am gı̂ndit ı̂ncă bine, dar că am să fac cı̂te o listă pentru iecare dintre ei
de pe care vor putea alege cı̂te unul sau mai multe articole.
ı̂ntocmirea listei necesită mult timp ș i gı̂ndire ș i o cantitate

considerabilă de psihologie aplicată . Mama, de pildă , eram sigur că ı̂mi
va cumpă ra tot ce era pe lista ei, deci am ı̂nș irat obiectele cele mai
necesare ș i scumpe : cinci cutii de lemn cu capac de sticlă , că ptuș ite cu
plută , pentru a-mi adă posti colecția de insecte ; două duzini de
eprubete ; trei litri de alcool metilic ; trei litri de formol ș i un microscop.
Lista pentru Margo era mai di icilă , că ci trebuia astfel alcă tuită , ı̂ncı̂t să -
i dea prilej să treacă pe la pră vă liile ei preferate. Deci i-am cerut zece
iarzi de ș ifon galben, zece iarzi de stambă albă , ș ase pachete mari cu
bolduri, două scule de bumbac, un litru de eter, un forceps ș i două
rezerve de stilou. Era, mi-am zis eu resemnat, inutil să -i cer lui Larry
formol, bolduri sau de-alde astea, dar dacă din lista mea reieș ea
oarecare ı̂nclinație spre literatură , aveam ș anse serioase. Prin urmare
am fă cut o ı̂nș irare nesfı̂rș ită cu titlurile, autorii, editurile ș i prețul
că rților de ș tiințe naturale de care simțeam eu că aș avea nevoie ș i am
pus o steluță ı̂n dreptul celor care ar i fost primite cu deosebită
recunoș tință. Deoarece nu-mi mai ră mă sese decı̂t o dorință, am
considerat că -i mai bine să -1 atac direct pe Leslie, ı̂n loc să -i dau o listă ,
dar ș tiam că momentul trebuie ales| cu grijă . A fost nevoie să aș tept
cı̂teva zile pı̂nă cı̂nd s-a ivit ș i momentul pe care l-am considerat
potrivit.
Tocmai ı̂l ajutasem să ducă la bun sfı̂rș it niș te experiențe balistice care
implicau legarea unei vechi puș ti de un pom ș i descă rcarea ei cu
ajutorul unui ir lung legat de tră gaci. La o a patra ı̂ncercare am obținut
ceea ce Leslie cosidera un succes : țeava s-a spart ș i bucă țile de metal au
zburat vă itı̂ndu-se ı̂n toate direcțiile. Leslie era ı̂ffcı̂ntat ș i fă cea
ı̂nsemnă ri amă nunțite pe dosul unui plic, ı̂mpreună am adunat
ră mă ș ițele puș tii. ı̂n timp ce ne ı̂ndeletniceam cu acest lucru, l-am
ı̂ntrebat, ca din ı̂ntâ mplare, ce cadou intenționează să -mi facă de ziua
mea.
— Nu m-am gı̂ndit, ră spunse el absent, examinı̂nd cu evidentă
satisfacție o bucă țică de metal deformat. Mi-e indiferent. Orice ı̂ți
doreș ti. Alege.
I-am spus că vreau o barcă . Leslie, dı̂ndu-ș i seama că fusese prins ı̂n
cursă , a replicat indignat că o barcă
era un cadou prea important pentru o zi de naș tere ș i ı̂n orice caz nu
avea cu ce să mi-o cumpere. I-am ră spuns la fel de indignat că el mă
pusese să aleg. Leslie recunoscu că -i adevă rat, dar că nu poate i vorba
de o barcă , iind prea scumpă . Eu i-am spus că atunci cı̂nd omul spune
orice, asta ı̂nseamnă orice, deci sı̂nt incluse ș i bă rcile ș i ı̂n orice caz nu
mă aș tept să mi-o cumpere. ı̂mi ı̂nchipuiam că odată ce ș tie atı̂t de
multe despre bă rci, ar i ı̂n stare să -mi construiască el singur una.
Totuș i, dacă crede că -i prea greu...
— Bineı̂nțeles că nu-i greu, spuse Leslie imprudent ș i apoi adă ugă
repede : Adică nu-i teribil de greu, dar e vorba de timp. Ar dura o
veș nicie pı̂nă să o termin. N-ar i crezi mai bine dacă te-aș scoate la
plimbare cu Vaca Mării, să zicem de două ori pe să ptă mı̂nă .
Eu ı̂nsă eram de neclintit. ı̂mi doream o barcă ș i eram dispus să aș tept
oricı̂t.
— Foarte bine. Foarte bine, spuse Leslie exasperat. Am să -ți fac o barcă ,
dar nu vreau să stai pe capul meu tot timpul cı̂t o fac. M-ai ı̂nțeles ? Stai
deoparte. Nu trebuie să o vezi decı̂t cı̂nd e gata.
ı̂ncı̂ntat, am acceptat această condiție ș i, ı̂n consecință, ı̂n urmă toarele

două să ptă mı̂ni, Spiro ı̂și tot fă cea apariția la vilă cu maș ina plină de
scı̂nduri, iar zgomotul fereș tră ului, al ciocanului ș i al blestemelor se
propaga ı̂n permanență de pe veranda din spate. Casa era plină de
aș chii ș i pe unde trecea Leslie ră mı̂nea o urmă de rumeguș . Nu mi-a fost
greu să -mi stă pı̂nesc neră bdarea ș i curiozitatea, că ci eram ocupat cu
altceva. Tocmai se terminaseră niș te reparații la casă ș i ră mă seseră trei
saci plini cu un ciment frumos, roz aprins. Mi-1 ı̂nsuș isem ș i m-am pus
pe lucru ca să clă desc o serie de bazine mici, ı̂n care să -mi țin nu numai
fauna mea de apă dulce, dar ș i minunatele viețuitoare marine pe care
speram să le prind din barca mea cea nouă . A să pa bazine ı̂n plină vară
era o muncă mai anevoioasă decı̂t m-aș i aș teptat, dar ı̂n cele din urmă
am reuș it să sap niș te gă uri pă trate acceptabile ș i două zile de bă lă ceală
ı̂ntr-o pastă lipicioasă , fă cută dintr-un dră gă laș ciment roz mă ı̂nviorară .
Dı̂rele de rumeguș ș i aș chii fă cute de Leslie prin casă se ı̂ntretă iau cu
urmele roz, lă sate de paș ii mei.
Cu o zi ı̂nainte de aniversare, ı̂ntreaga familie fă cu o expediție ı̂n oraș .

Motivele erau trei : mai ı̂ntı̂i voiau să -mi cumpere daruri, al doilea să
umple că mara. Că zusem de acord să nu invită m multă lume la sindro ie.
Declarasem că nu ne plac mulțimile ș i zece invitați aleș i cu
discernă mâ nt era maximum pe care am i fost dispuș i să -1 suportă m.
Va i o petrecere mică , dar selectă , invitı̂nd numai persoanele care ne
plă ceau cel mai mult. Hotă rı̂nd ı̂n unanimitate acest lucru, iecare
membru al familiei lansă zece invitații. Din pă cate nu toate includeau
aceleaș i persoane cu excepția lui Theodore care fu invitat de cinci ori.
Rezultatul a fost că mama, ı̂n ajunul aniversă rii, descoperi brusc că erau
aș teptați nu zece, ci patruzeci ș i cinci de oaspeți. Cel de al treilea motiv
de a merge ı̂n oraș era să ne asigură m că Lugaretzia se duce la dentist,
ı̂n ultima vreme dinții erau cei care o supă raseră mai tare ș i doctorul
Androuchelii, după ce privise ı̂n gura ei, a scos o seric de sunete care
indicau oroare ș i a declarat că toii dinții trebuie scoș i că ci ei erau fă ră
ı̂ndoială cauza tuturor suferințelor. După discuții de o să ptă mı̂nă
ı̂ntovă ră ș ite cu rı̂uri de lacrimi, am obținut consimțămâ ntul Lugaretziei
care ı̂nsă refuza să meargă , dacă nu i se asigura un suport moral. Astfel,
susținı̂nd-o ı̂n mijlocul nostru, palidă ș i plı̂nsă , am pornit-o spre oraș .
Ne-am ı̂ntors pe ı̂nserat, istoviți ș i nervoș i, cu maș ina ı̂ncă rcată de

alimente ș i cu Lugaretzia culcată peste genunchii noș tri, ca un cadavru,
gemı̂nd ı̂nspă imı̂ntă tor. Era evident că nu era ı̂n stare să ajute la gă tit ș i
la celelalte treburi care trebuiau fă cute a douti zi. Spiro, rugat să
gă sească o soluție, veni cu ră spunsul să u obiș nuit.
— Nu vă necă ziți. Lă sați totul ı̂n griza mea.

Dimineața urmă toare fu plină de ı̂ntı̂mplă ri. Lugaretzia ı̂și revenise
su icient ca să -ș i asume mici sarcini ș i ne urmă rea prin toată casa,
ară tı̂nd cu mı̂ndrie gă urile ı̂nsı̂ngerate din gingii ș i descriind cu lux de
amă nunte suferințele prin care trecuse cu iecare dinte ı̂n parte. După
ce am privit pe ı̂ndelete cadourile ș i am mulțumit familiei, m-am dus cu
Leslie ı̂n spatele casei, unde am vă zut o formă misterioasă , acoperită cu
o prelată . Leslie o ı̂ndepă rtă , cu aerul unui magician, ca să -mi prezinte
barca. Am privit-o extaziat. Era fă ră ı̂ndoială cea mai perfectă barcă pe
care o
vă zuse vreodată cineva. Stră lucind sub ı̂nveliș ul de vopsea proaspă tă ,
aș tepta acolo să mă poarte spre arhipelagul fermecat.
Barca era lungă de vreo doi metri ș i jumă tate ș i de formă aproape
circulară . Leslie explică gră bit, pentru cazul că aș i ı̂nclinat să cred că -i
vorba de vreo greș eală a meș terului, că forma se datora faptului de a nu
i avut scı̂nduri su icient de lungi pentru schelet, explicație pe care am
gă sit-o perfect satisfă că toare. Era unul dintre acele neajunsuri care
puteau să i se ı̂ntı̂mple oricui. Am susținut energic că , după pă rerea
mea, forma aceasta era foarte atră gă toare la o barcă . Chiar aș a ș i
credeam. Nu era lunguiață, zveltă ș i cu un aer pră dalnic ca majoritatea
bă rcilor, ci rotundă , blajină ș i cu ceva liniș titor ı̂n coeziunea ei circulară .
ı̂mi aducea aminte de un că ră buș de bă legar, un gı̂ndac serios pentru
care aveam multă afecțiune. Leslie, mulțumit de evidenta mea ı̂ncı̂ntare,
spuse depreciativ că a fost obligat să o facă cu fundul plat, că ci din
anumite motive tehnice numai ı̂n felul acesta reuș ise să -i dea
stabilitatea necesară . L-am asigurat că ı̂mi plac bă rcile cu fundul plat
deoarece ı̂ți oferă avantajul de a putea pune borcane cu specimene pe
jos, fă ră să riș ti prea mult să se ră stoarne. Leslie mă mai ı̂ntrebă dacă
ı̂mi place combinația de culori, el ne iind atı̂t de sigur că e reuș ită . După
pă rerea mea tocmai combinația de culori era partea cea mai frumoasă ,
efectul inal al unei mă iestrii unice. ı̂n interior era vopsită ı̂n verde ș i
alb, ı̂n timp ce laturile bombate erau pictate cu gust ı̂n dungi albe, negre
ș i portocalii, o combinație care ı̂ți fă cea impresia că este nu numai
artistică , dar ș i de bun augur. Leslie ı̂mi ară tă apoi stı̂lpul lung ș i neted
de chiparos pe care ı̂l tă iase drept catarg ș i-mi dă du explicația că nu
poate i montat decı̂t după ce barca va i lansată la apă . Plin de
entuziasm i-am propus să o lansă m imediat. Leslie ı̂nsă , care era foarte
pedant ı̂n ce priveș te respectarea protocolului, mă informă că o navă nu
poate i lansată pe apă ı̂nainte de a i se da un nume ș i mă ı̂ntrebă dacă
meditasem cum avea să o cheme. Problema era di icilă . Toată familia fu
chemată să mă ajute să o rezolv. Stă team ı̂ngră mă diți ı̂n jurul bă rcii care
ı̂n mijlocul nostru pă rea o gigantică loare ș i ne storceam creierii.
— De ce nu-i spui Jolly Roger ? spuse Margo.
Am respins disprețuitor ideea, explicı̂nd că doresc un nume gras, ca să

se potrivească cu aspectul bă rcii ș i să -i «dea personalitate.
— Arbuckle, sugeră vag mama.
Nici acest nume nu se potrivea cu barca.
— Numeș te-o Arie, spuse Leslie, dar ș i la această propunere am clă tinat
negativ din cap.
Urmă o altă pauză , ı̂n timp ce toți priveam barca. Brusc ı̂mi veni ı̂n
minte un nume care i se potrivea perfect : Bootle, aș a am s-o numesc.
— Foarte dră guț , aprobă mama.
— Eram gata să propun Bumtrinket, spuse Larry.
— Larry dragă , ı̂l mustră mama, nu ı̂nvă ța bă iatul astfel de cuvinte.
Am re lectat la sugestia lui Larry ; era un nume neobiș nuit, dar tot aș a
era ș i Bootle. Amı̂ndouă pă reau să evoce forma ș i personalitatea bă rcii.
După multă gı̂ndire ș tiam ce aveam de fă cut. Mi-am procurat o cutie cu
vopsea neagră ș i dı̂ndu-mi toată silința am scris pe o latură cu litere de
tipar, de pe care s-a cam prelins vopseaua : Bootle-Bumtrlnket. Asta era !
Nu numai un nume neobiș -nut, dar ș i un al doilea, unite aristocratic
printr-o cratimă . Ca să o liniș tesc pe mama i-am promis să nu folosesc
decı̂t Bootle cı̂nd vor i de față stră ini. Numele bă rcii odată stabilit, ne-
am apucat de treabă ca să o lă să m pe apă . A fost nevoie de eforturile
unite ale lui Margo, Peter, Leslie ș i Larry pentru a că ra barca la vale,
pı̂nă la debarcader, ı̂n timp ce mama ș i cu mine veneam ı̂n urmă purtı̂nd
catargul ș i o sticluță de vin pentru a face lansarea aș a cum se cuvine. La
marginea debarcaderului cei care că rau barca s-au oprit, clă tinı̂ndu-se
de oboseală , iar mama ș i cu mine ne-am chinuit să scoatem dopul
sticlei.
— Ce tot faceți acolo ? ı̂ntrebă iritat Larry. Dați-i zor, pentru numele lui
Dumnezeu ! Nu sı̂nt ı̂nvă țat să o fac pe cala de lansare.
ı̂n cele din urmă am scos dopul sticlei, iar eu am anunțat cu voce
limpede că botez ambarcațiunea Bootle-Bum-trinket. Am lovit apoi
sticla de spatele rotund al bă rcii ș i •din nefercire un sfert de litru de vin
roș u s-a vă rsat ı̂n capul lui Larry.
— Vezi ce faci, ii atent ! mă mustră el. Pe care dintre noi vrei să -1
lansezi la apă ?
ı̂n cele din urmă aruncară m pe Bootle-Bumtrinket de pe debarcader

gı̂fı̂ind toți din greu. Barca că zu pe fundul ei plat cu un bubuit ca de tun,
ı̂mproș cı̂nd apă ı̂n toate direcțiile, ca apoi să se legene constant ș i sigur
pe valuri. Avea o vagă ı̂nclinație la tribord, dar mă rinimos am atribuit
aceasta vinului ș i nu mă iestriei lui Leslie.
— Ș i acum, spuse Leslie luı̂nd conducerea, hai să montă m catargul.

Margo ține barca de bot... aș a... Peter, dacă te urci la pupă , Larry ș i cu
mine ı̂ți ı̂ntindem catargul pe care trebuie să -1 montezi ı̂n scobitură .
Ș i astfel, ı̂n timp ce Margo culcată pe burtă ținea barca de bot, Peter să ri
sprinten la pupă ș i ră mase cu picioarele desfă cute ca să primească
catargul pe care ı̂l țineau Larry ș i Leslie.
— Catargul acesta ı̂mi face impresia că e prea lung, Les, spuse Larry
privind critic.
— Da’ de unde ! Odată montat va i perfect. Eș ti gata, Peter ?

Peter dă du a irmativ din cap, se ı̂nțepeni, apucă catargul bine cu
amı̂ndouă mı̂inile ș i ı̂l vı̂rı̂ ı̂n scobitură . Fă cu apoi un pas ı̂ndă ră t, ı̂și
scutură mı̂inile ș i Bootle-Bumtrinket cu o iuțeală remarcabilă pentru un
vas cu circumferința ei, se ră sturnă cu fundul ı̂n sus. Peter, ı̂mbră cat ı̂n
unicul să u costum bun pe care ș i-1 pusese ı̂n cinstea zilei mele, dispă ru
fă ră mă car un plescă it. Tot ce ră mă sese pe suprafața apei era pă lă ria lui,
catargul ș i fundul portocaliu a lui Bootle-Bumtrinket.
— Se ı̂neacă ! Se ı̂neacă ! strigă Margo, care ı̂n momentele de criză avea

tendința să privească la partea tragică a situației.
— Prostii ! Nu-i destul de adı̂nc, spuse Leslie.
— Ț i-am spus eu, catargul e prea lung, insinua Larry.
— Nu-i deloc prea lung, i-o tă ie Leslie enervat. Nă tă ră ul ă la nu l-a ixat
bine.
— Să nu te mai aud că -i spui nă tă ră u, se ı̂nfurie Margo.
— Nu poți ixa un catarg de ș apte metri pe ceva care aduce cu o balie de

spă lat rufe ș i să te ș i aș tepți să ră mı̂nă ı̂n picioare, spuse Larry.
— Dacă eș ti aș a de deș tept, de ce naiba n-ai fă cut tu barca ?
— Nu m-a invitat nimeni. ı̂n afară de asta tu eș ti considerat expert, deș i
mă ı̂ndoiesc că te-ar accepta să construieș ti nave la Clydeside.
— Foarte spiritual. E destul de uș or să critici ! Ș i toate astea numai

pentru că nă tă ră ul...
— Nu-i mai spune nă tă ră u... Cum de ı̂ndră zneș ti ?
— Ei, lă sați. N-o să vă certați acum pentru asta, ı̂ncercă mama să -i
potolească .
— Larry o face totdeauna pe grozavul.

— Mulțumesc cerului ! A ieș it ! exclamă Margo cu ı̂n lă că rare, ı̂n timp ce
Peter ud leoarcă ș i cu apa ș iroind de pe el, ieș i la suprafață.
Fu tras afară ș i Margo porni cu el ı̂n grabă spre casă să ı̂ncerce să -i
usuce costumul ı̂nainte de petrecere. Noi ceilalți veneam ı̂n urmă
certı̂ndu-ne. Leslie, ı̂nfuriat de critica lui Larry, ı̂și ı̂mbră că costumul de
baie ș i, ı̂narmat cu un manual voluminos despre construcția iahturilor
ș i cu un metru, coborı̂ să salveze barca.
Toată dimineața tă ie cu ferestră ul cı̂te o bucată de catarg, pı̂nă cı̂nd, ı̂n
cele din urmă , barca ı̂ncepu să plutească dreaptă . ı̂ntre timp catargul
ră mă sese doar de vreo trei metri. Leslie era deconcertat, dar ı̂mi
fă gă dui să -mi potrivească alt catarg, de ı̂ndată ce se va lă muri care sı̂nt
caracteristicile precise ș i astfel Bootle-Bumtrinket, legată de capă tul
debarcaderului, plutea ı̂n toată splendoarea ei, ară tı̂nd ca o pisică fă ră
coadă din insula Manx, cı̂t se poate de vioaie ș i grasă .
Spiro ı̂și fă cu apariția imediat după prı̂nz, ı̂nsoțit de un bă trı̂n ı̂nalt, cu
aer de ambasador. Era, ne explică Spiro, fostul valet al regelui Greciei,
acum la pensie, care acceptase să vină să dea o mı̂nă de ajutor la
petrecere. ı̂n continuare, Spiro dă du pe toată lumea afară din bucă tă rie
ș i se ı̂nchise ı̂nă untru ı̂mpreună cu noul venit. Dı̂nd ocol casei să mă
ițesc prin fereastră l-am vă zut pe valet, ı̂n vestă , lustruind paharele, ı̂n
timp ce Spiro, cu fruntea ı̂ncrețită de gı̂nduri ș i fredonı̂nd ı̂ncetiș or,
ataca o gră madă imensă de legume. Din cı̂nd ı̂n cı̂nd se apleca asupra
celor ș apte
focuri care ardeau ı̂n lungul peretelui ș i su la viguros, fă -cı̂nd că rbunii
să stră lucească ca niș te rubine.
Primul musa ir care sosi fu Theodore, stı̂nd ca scos din cutie ı̂ntr-o
tră sură , ı̂mbră cat cu cel mai bun costum, cu cizmele lustruite ș i ı̂n
cinstea evenimentului fă ră nici un instrument de colectat. ı̂ntr-o mı̂nă
ținea bastonul ș i ı̂n cealaltă un pachet frumos ambalat.
— A, la mulți ani... ı̂ıı̂ .̂ .. spuse el scuturı̂ndu-mi mı̂na. Ț i-am adus o mică ...
ı̂ı.̂ .. amintire. Un mic dar. Vreau să spun cadou, ca să ... să rbă torim acest
eveniment.
Desfă cı̂nd pachetul am fost ı̂ncı̂ntat să gă sesc un volum gros intitulat
Viața în bălți și pîraie.
— Sper să o consideri drept un adaos util la biblioteca ta, spuse

Theodore, legă nı̂ndu-se pe vı̂rfuri. Conține cı̂teva informații foarte
interesante despre... viața ı̂n apele dulci.
Oaspeții sosiră rı̂nd pe rı̂nd fă cind ca mulțimea de taxiuri ș i tră suri din
fața vilei să ie ı̂ntr-o permanentă agitație. Salonul ș i sufrageria erau
ticsite de lume care vorbea, argumenta ș i rı̂dea, iar valetul (care spre
consternarea mamei se ı̂mbră case ı̂n frac) se miș ca agil prin mulțime ca
un pinguin mai ı̂n vı̂rstă , servind bă uturi ș i gustă ri, cu un aer atı̂t de
regal ı̂ncı̂t mulți musa iri nu erau lă muriți dacă era ı̂ntr-adevă r valet sau
vreun membru al familiei mai excentric care venise să ne viziteze. Jos ı̂n
bucă tă rie Spiro consuma cantită ți enorme de vin ı̂nvı̂r-tindu-se printre
oale ș i cratițe, fața lui ı̂ncruntată stră lucind roș ie ı̂n lumina focurilor, pe
cı̂nd cı̂nta, cu vocea lui adı̂ncă , cı̂t ı̂l ținea gura. Aerul era ı̂mbibat cu
miros de usturoi ș i ierburi aromate, iar Lugaretzia ș chiopă ta ı̂ntruna
ı̂ntre bucă tă rie ș i sufragerie, cu o viteză considerabilă . Din cı̂nd ı̂n cı̂nd
reuș ea să prindă ı̂ntr-un colț vreun biet musa ir ș i, ținı̂ndu-i o tavă cu
mı̂ncare sub nas, ı̂i descria calvarul prin care trecuse la dentist, imitı̂nd
ı̂n modul cel mai real ș i ı̂n ioră tor zgomotul pe care ı̂l face un molar
smuls din alveolă ș i deschizı̂ndu-ș i larg gura, să arate victimei pră pă dul
care fusese provocat ı̂nă untru.
Veneau mereu alți musa iri ș i odată cu ei alte cadouri. Erau ı̂n cea mai
mare parte inutile din punctul meu de vedere, că ci nu aveau tangență
cu studiile de istorie naturală . Darul care m-a bucurat cel mai mult au
fost doi că țeluș i aduș i de o familie de țărani care locuiau prin apropiere.
Unul era maro cu alb ș i cu sprı̂ncene mari roș cate, celă lalt negru ca un
că rbune, cu sprı̂ncene mari roș cate. Odată ce-mi fuseseră dă ruiți,
familia era evident obligata să -i accepte. Roger ı̂i cercetă bă nuitor ș i
interesat. Ca să facă cunoș tință mai ı̂ndeaproape, i-am ı̂nchis pe toți trei
ı̂n sufragerie, punı̂nd ı̂ntre ei un platou mare cu bună tă ți pregă tite
pentru aniversare. Rezultatele nu au fost exact cele scontate, că ci cı̂nd
puhoiul de musa iri deveni atı̂t de mare ı̂ncı̂t a trebuit să deschidem
uș ile ș i să -i lă să m ı̂n sufragerie, l-am gă sit pe Roger stı̂nd posac pe
podea, cu cei doi că țeluș i zburdı̂nd ı̂n jurul lui, iar ı̂ntreaga cameră
decorată de aș a natură ı̂ncı̂t nu mai ră mı̂nea nici o ı̂ndoială că noii-sosiți
mı̂ncaseră ș i bă useră pe să turate. Propunerea lui Larry de a-i numi
Widdle ș i Puke, primită cu dezgust de mama, a prins ș i Widdle ș i Puke
le-au ra-mas numele.
Oaspeții tot mai soseau, revă rsı̂ndu-se din salon ı̂n sufragerie ș i pe
verandă . Unii dintre ei veniseră convinș i că se vor plictisi, dar după vreo
oră se amuzau atı̂t de bine ı̂ncı̂t ı̂și chemară tră surile ș i plecară acasă ca
să aducă ș i restul familiei. Vinul curgea gı̂rlă , aerul bă tea ı̂n albastru de
fum de țigară , iar ș opı̂rlele geko erau prea speriate de zgomot ș i rı̂sete
ca să mai iasă din cră pă turile tavanului, ı̂ntr-un colț de cameră ,
Theodore, mergı̂nd cu ı̂ndră zneala atı̂t de departe ı̂ncı̂t să -ș i scoată
sacoul, dansa Kalamatiano cu Leslie ș i alți cı̂țiva dintre cei mai
chercheliți musa iri, fă cı̂nd să duduie podeaua sub să riturile ș i bă tă ile
lor din picior. Valetul care bă use probabil ceva mai mult vin decı̂t s-ar i
cuvenit nu rezistă ispitei cı̂nd ı̂i vă zu dansı̂nd jocul lui național. Lă să
tava jos ș i se ală tură dansatorilor, să l-tı̂nd ș i tropă ind ș i el cu aceeaș i
vigoare, ı̂n ciuda vı̂rstei sale ı̂naintate, ı̂n timp ce cozile fracului fı̂lfı̂iau
la spatele lui. Mama, cu un surı̂s cam forțat ș i confuz, stă tea ı̂nghesuită
ı̂ntre preotul englez care privea din ce ı̂n ce mai dezaprobator orgia ș i
consulul belgian care ı̂i vorbea la ureche ș i-ș i ră sucea mustața. Spiro,
venit din bucă tă rie să vadă unde dispă ruse valetul, intră ș i el prompt ı̂n
joc. Prin toată camera zburau baloane, lovindu-se de picioarele
dansatorilor ș i explodı̂nd brusc cu pocnete sonore. Larry, afară
pe verandă , se stră duia să ı̂nvețe un grup de greci cı̂teva poezioare

umoristice engleze. Widdle ș i Puke adormiseră ı̂n pă lă ria unui invitat.
Doctorul Androuchelli sosi ceva mai tı̂rziu ș i se scuză față de mama.
— Din cauza soției mele, madame, tocmai a dat naș tere unui copil.
— O ! Felicită ri, doctore, spuse mama. Trebuie să bem ı̂n să nă tatea lor.
Spiro, obosit de dans, stă tea pe o sofa din apropiere, fă cı̂ndu-ș i vı̂nt.
— Ț e dziți ? urlă la Androuchelli, ı̂ncruntı̂ndu-se ioros. Ai ı̂ncă un copil

?
— Da, Spiro, un bă iat, a irmă Androuchelli stră lucind de bucurie.
— Cı̂ți ai acu ? vru să ș tie Spiro.
— Ș ase, numai ș ase, ră spunse surprins doctorul. De ce mă ı̂ntrebi ?
— Ar trebui să -ți ie ruș ine, ı̂l apostrofă dezgustat Spiro. Sase ! Doamne
fereș te ’. ı̂i dai ı̂nainte ca pisițile si cı̂inii.
— Dar ı̂mi plac copiii, protestă Androuchelli.
— Cı̂nd m-am ı̂nsurat am ı̂ntrebat soția cı̂ți copii doreș te, spuse Spiro ı̂n
gura mare. A spus doi, asa că i-am dat doi si apoi am dus-o s-o coase.
Sase copii ’ Pentru Dumnedzeu ! Mă fați să -mi vină greață. Drept ca
pisițile si cı̂inii !
ı̂n acel moment preotul englez se hotă rı̂ să ne anunțe că va trebui, cu
toată pă rerea de ră u, să plece, deoarece, ı̂l aș tepta o zi grea. Mama ș i cu
mine l-am condus pı̂nă la ieș ire ș i cı̂nd ne-am ı̂ntors Androuchelli ș i
Spiro se prinseseră ı̂n joc.
Marea era calmă ı̂n lumina zorilor, iar orizontul se ı̂n-vă pă iase la ră să rit
cı̂nd, ı̂n dreptul uș ii de la intrare, noi că scam ı̂n timp ce caii ultimei
tră suri tropă iau ı̂n josul aleii. Cum stă team ı̂n pat cu Roger la picioare,
cı̂te un că țeluș de iecare parte ș i Ulise ı̂nfoiat sus pe garniză , privind
lumina roș ie care se ı̂ntindea peste vı̂rfurile mă slinilor ca să stingă
stelele una cı̂te una, mi-am zis că , dacă luai totul ı̂n considerație, fusese
o aniversare extrem de reuș ită .
A doua zi, dis-de-dimineață, mi-am ı̂mpachetat uneltele de colectat ș i cu

Roger, Widdle ș i Puke drept tovară ș i am plecat ı̂ntr-o că lă torie cu
Bootle-Bumtrmket. Marea era calmă , soarele stră lucea pe un cer
albastru ca gențiana ș i nu era decı̂t o foarte uș oară briză ; era o zi
perfectă . Barca plutea ı̂n lungul coastei ı̂ncet ș i demn, ı̂n timp ce Roger
stă tea de veghe la proră , iar Widdle ș i Puke alergau din-tr-un capă t ı̂n
celă lalt al bă rcii, bă tı̂ndu-se ș i ı̂ncercı̂nd să se aplece peste bord ș i să
bea marea ș i ı̂n general compor-tı̂ndu-se ı̂ntr-un mod care dovedea o
patetică lipsă de experiență ı̂n ale mă rii.
Bucuria de a avea o barcă care să -ți aparțină numai ție ! Sentimentul
plă cut de putere, ı̂n timp ce tră geai la rame ș i simțeai barca ridicı̂ndu-se
pe valuri ș i ı̂naintı̂nd cu un foș net de apă , ca atunci cı̂nd taie cineva
mă tase. Soarele ı̂ncă lzindu-ți plă cut spinarea ș i fă cı̂nd să tremure pe
suprafața mă rii sute de culori diferite. Emoția de a te strecura prin
labirintul ı̂ntortocheat al recifelor acoperite cu vegetație care stră lucea
drept sub suprafața mă rii ! Contemplam cu un fel de satisfacție
bă ș icuțele care mi se formau in palmă , fă cı̂nd să -mi simt mı̂inile
ı̂nțepenite ș i stı̂ngace.
Deș i am petrecut multe zile plimbı̂ndu-mă cu Bootle-Bumtrinket ș i am

avut multe aventuri, nimic nu s-a putut compara cu această primă
ieș ire. Marea pă rea mai albastră , mai limpede ș i transparentă . Insulele
scă ldate ı̂n soare mai singuratice ș i mai fermecă toare ca oricı̂nd ș i ai i
zis că viețuitoarele mă rii se adunaseră anume ı̂n micile golfuri ș i canale
ca să mă salute ı̂n barca mea cea nouă . La vreo treizeci de metri de o
insuliță, am lă sat vı̂slele ș i m-am tı̂rı̂t la proră unde, umă r la umă r cu
Roger, priveam ı̂n jos, prin apa cristalină , la fundul mă rii, ı̂n timp ce
barca plutea spre țărm cu vioiciunea placidă a unei rațe de celuloid. Pe
cı̂nd umbra ca de broască țestoasă a lui Bootle-Bumtrmket ı̂nainta pe
apă . priveam desfă ș urı̂n-du-se covorul multicolor ș i veș nic ı̂n miș care
de pe fundul mă rii.
ı̂n peticile argintii de nisip, scoicile stă teau ı̂n ipte ı̂n gră mezi mici, cu
gurile că scate. Uneori, agă țate ı̂ntre buzele lor cornoase vedeai un crab
ca un bob de mază re, mititel ș i fragil, cu carapacea moale, vietă ți
degenerate care
tră iau o viață parazitară ı̂n siguranța pe care le-o ofereau zidurile
ondulate ș i mari ale scoicii. Era amuzant să pui ı̂n funcțiune sistemul de
alarmă ı̂mpotriva hoților al coloniei de scoici. Pluteam peste cı̂te un
grup pı̂nă cı̂nd ajungeam drept deasupra ș i le vedeam că scı̂nd gura la
mine. Atunci bă gă m minerul plasei mele de luturi ı̂n apă ș i bă team
uș urel ı̂ntr-o scoică . De ı̂ndată se ı̂nchideau, miș carea lor fă cı̂nd un mic
nor de nisip să se ridice ı̂n sus ı̂n vı̂rtej, ca
• un tornado. Pe mă sură ce curentul de alarmă se transmi-
””’l tea prin apă , ı̂l simțeau ș i celelalte scoici din colonie. ı̂n-
k tr-o clipă , le vedeai ı̂n stı̂nga ș i ı̂n dreapta ı̂nchizı̂nd gră bite
uș a de intrare, iar apa se umplea de vı̂rtejuri de nisip care pluteau ș i se

roteau printre scoici ca apoi să cadă din nou la fund ca o pulbere de
argint. Ră spı̂ndite printre scoici vedeai serpulide, niș te frumoase petale
asemeni penelor care se miș cau necontenit jur-ı̂mprejur, agă țate la
capă tul unui tub lung, gros ș i cenuș iu. Petalele miș că toare, portocalii ș i
albastre, pă reau nelalocul lor la capă tul acelor lujere butucă noase, niș te
orhidee pe un picior de ciupercă . Ș i această plantă avea un sistem de
alarmă , dar mult mai sensibil decı̂t al scoicilor ; cı̂nd minerul plasei
mele ajungea doar la vreo cincisprezece centimetri de ondularea
stră lucitoare a petalelor ele se ș i ı̂ndreptau ı̂n sus, se adunau buchet ș i
plonjau cu capul ı̂n jos, ı̂n lungul tulpinii, aș a că ceea ce mai ră mı̂nea
semă na cu niș te bucă ți miniaturale de furtun ı̂n ipte ı̂n nisip.
Pe reciful care se a la doar la cı̂țiva centimetri sub nivelul apei ș i care

ră mı̂nea descoperit ı̂n re lux, gă seai cea mai deasă aglomerație de
viețuitoare. ı̂n gă uri stă teau co-coș ei de mare bosum lați, uitı̂ndu-se ix
la tine cu buzele lor groase care le dă deau o expresie de insolență
negroidă , cı̂nd ı̂și luturau aripioarele spre tine. ı̂n cră pă turile umbrite,
printre alge, aricii de mare stă teau adunați ciorchine, ca niș te capsule
de castane să lbatice, țepii lor miș cı̂ndu-se uș or, ca acele unui compas, la
apropierea unui duș man posibil. ı̂n jurul lor anemonele se țineau de
stı̂ncă , dolofane ș i lucioase, brațele lor legă nı̂ndu-se ı̂ntr-un dans
dezinvolt ș i oarecum oriental, ı̂n efortul de a prinde creveții transpa-
renți ca sticla care zburau pe lı̂ngă ele. Scormonind ı̂n peș terile
ı̂ntunecate submarine am scos la iveală un pui de •caracatiță care s-a
ixat de stı̂ncă ca un cap de meduză ș i s-a ı̂mbujorat pı̂nă la o nuanță
brun-pă mı̂ntie, privin-du-mă cu ochi parcă triș ti de sub bolta pleș uvă a
capului. Cı̂nd m-am miș cat din nou a scuipat un mic nor de cerneală
neagră atı̂rna ș i se rostogolea ı̂n apa limpede, ı̂n timp ce caracatița
luneca ı̂n dosul ei, despicı̂nd apa cu brațele atı̂rnı̂ndu-i ı̂n urmă , ca un
balon ı̂mpodobit cu panglici. Mai erau ș i crabii, graș i, verzi ș i lucitori
care stă teau pe creasta recifului, luturı̂nd ghearele ı̂ntr-un fel care-mi
pă rea prietenos. Jos, pe fundul nă pă dit de alge, tră iau crabi asemă nă tori
cu pă ianjenii, cu carapace ciudate, țepoase, cu picioare lungi ș i subțiri,
purtı̂nd iecare o mantie de ierburi, de bureți, ba uneori de anemone pe
care ș i le plantaseră cu grijă pe spinare. Pretutindeni, pe recife, pe
straturile de iarbă marină , pe fundul nisipos al mă rii, se miș cau sute de
scoici frumos vă rgate, sau cu pică țele, albastre, argintii, gri ș i roș ii ș i cu
chipul stacojiu ș i indignat al unui crustaceu decapod ițindu-se de sub
ele. Erau ca niș te caravane mici ș i greoaie, miș cı̂ndu-se ı̂ncoace ș i
ı̂ncolo, ciocnindu-se unele de altele, ı̂nghesuindu-se printre ierburi, sau
bă lă bă nindu-se pe deasupra nisipului, printre ghiocuri ș i gorgonacee ı̂n
formă de evantai.
Soarele cobora la as ințit ș i apa din golfuri ș i de sub castelele

tremură toare de stı̂ncă era pă tată de umbrele cenuș ii ale serii cı̂nd
ı̂ncet, cu vı̂slele care scı̂rțıî au uș urel, m-am ı̂ndreptat cu Bootle-
Bumtrinket spre casă . Widdle ș i Puke dormeau, obosiți de soare ș i de
aerul mă rii. Lă buțele le tresă reau ș i sprı̂ncenele roș cate se miș cau pe
cı̂nd goneau ı̂n vis crabi ı̂n lungul unor recife fă ră sfı̂rș it. Roger stă tea
ı̂nconjurat de borcane ș i de eprubete ı̂n care peș ti mititei atı̂rnau
suspendați, anemone ı̂și legă nau brațele ș i crabii pă ianjeni atingeau
pereții ı̂nchisorii de sticlă cu gheare delicate. Stă tea uitı̂ndu-se ı̂n jos, ı̂n
borcane, cu urechile ciulite, ridicı̂nd uneori privirea spre mine ș i dı̂nd
puțin din coadă , ı̂nainte de a se lă sa absorbit din nou de studiile sale.
Roger era un pasionat cercetă tor al vieții marine. Dincolo de mă slini
soarele lucea ca o monedă , iar marea avea dungi aurii ș i argintii cı̂nd
Bootle-Bumtrinket, ı̂ntors cu spatele ı̂nainte, se ciocni lin de debarcader.
Flă mı̂nd, ı̂nsetat, obosit, cu capul țiuind de cı̂te culori ș i forme vă zusem,
mi-am purtat prețioasele capturi sus pe deal, la vilă , urmat de cei trei
cı̂ini care că scau ș i se ı̂ntindeau.
IARNA SITARULUI
Cı̂nd vara se apropia de sfı̂rș it, m-am trezit, spre ı̂ncı̂n-tarea mea, din
nou fă ră meditator. Mama descoperise că Margo ș i Peter erau pe cale,
cum se exprima ea cu delicatețe, să se ataș eze prea mult unul de altul.
Cum familia, ı̂n unanimitate, nu vedea cu ochi buni o ı̂nrudire cu Peter
printr-o eventuală că să torie, era clar că trebuiau luate mă suri.
Propunerea cu care a contribuit ı̂n acest sens Leslie, de a-1 ı̂mpuș ca pe
Peter, a fost, din anumite motive, luată ı̂n rı̂s. Eu unul consideram că -i o
idee excelentă , dar eram ı̂n minoritate. Sugestia lui Larry ca perechea
fericită să ie trimisă o lună la Atena ca, tră ind ı̂mpreună , ne explică el,
să se lecuiască unul de altul, fu respinsă de mama pe bază de
imoralitate. ı̂n cele din urmă mama a renunțat la serviciile lui Peter,
acesta a plecat ı̂n grabă ș i pe ascuns, iar noi am ră mas s-o scoatem la
capă t cu o Margo tragică , plı̂nsă ș i teribil de indignată care, ı̂mbră cată ı̂n
veș mintele ei cele mai largi ș i posomorite, ı̂și juca rolul ı̂n mod magni ic.
Mama o consola cu banalită ți amabile. Larry o instruia ı̂n privința
amorului liber ș i Leslie, din motive numai de el ș tiute, hotă rı̂ să joace
rolul fratelui ultragiat, ı̂și tot fă cea apariția ı̂nvı̂rtmd un revolver ı̂n mı̂nă
ș i ame-nințın
̂ d să -1 doboare pe Peter ca pe un cı̂ine, dacă mai pune
piciorul ı̂n casă . ı̂n mijlocul tuturor acestora, Margo, cu lacrimi de mare
efect prelingı̂ndu-i-se pe obraji, fă cea gesturi tragice ș i ne spunea că
viața i-a fost distrusă . Spiro care gusta ș i el ca tot omul o bună situație
dramatică , ı̂și petrecea vremea plı̂ngı̂nd de mila lui Margo ș i angajı̂nd
diverș i prieteni să facă de gardă ı̂n lungul docurilor ca să ie sigur că
Peter nu ı̂ncearcă să se reı̂ntoarcă pe insulă . Cu toții ne distram de
minune. Tocmai cı̂nd evenimentul pă rea să moară de moarte naturală ș i
Margo era ı̂n stare să ı̂nfulece toată mı̂ncarea fă ră să plı̂ngă , primi un
bilet de la Peter prin care o anunța că vrea să se reı̂ntoarcă pentru
dı̂nsa. Margo, cuprinsă de panică , ară tă mamei biletul ș i ı̂ncă o dată
familia se nă pusti entuziastă să continue farsa. Spiro dublă paza din
docuri, Leslie ı̂și unse revolverele ș i ı̂ncepu să se exerseze tră gı̂nd ı̂ntr-o
siluetă mare de carton prinsă ı̂n cuie ı̂n fața casei, Larry cı̂nd o ı̂ndemna
pe Margo să se deghizeze ı̂n țărancă ș i să fugă ı̂n brațele lui Peter, cı̂nd ı̂i
spunea să ı̂nceteze de a o face pe Camille. Margo, jignită , se ı̂nchisese ı̂n
pod ș i refuza să mai vadă alt membru al familiei ı̂n afară de mine care
nu fusesem de partea nimă nui. Stă tea acolo plı̂ngı̂nd din belș ug ș i citind
un volum de Tennyson ; din cı̂nd ı̂n cı̂nd se ı̂ntrerupea ca să consume, cu
apetit neș tirbit, cı̂te o masă copioasă adusă sus de mine pe o tavă .
Margo ră mase ı̂nchisă ı̂n pod timp de o să ptă mı̂nă . Fu adusă jos, ı̂n cele
din urmă , de o ı̂ntı̂mplare care fă cu să culmineze ı̂ntreaga situație.
Leslie descoperise că au ı̂nceput să dispară lucruri fă ră valoare de pe
Vaca 'mării ș i ı̂i bă nuia pe pescarii care treceau noaptea pe lı̂ngă
ponton. Hotă rı̂se să dea o lecție hoților ș i ı̂n consecință ixă de pervazul
ferestrei din dormitorul să u trei puș ti cu țeava lungă care ținteau ı̂n jos,
spre debarcader. Printr-un aranjament dibaci de sfori reuș ea să tragă
consecutiv cu cele trei puș ti, fă ră mă car să se dea jos din pat. Armele
erau bineı̂nțeles prea departe ca să poată face vreun ră u, dar ș uieratul
gloanțelor printre frunzele de mă slin ș i zgomotul pe care ı̂l fă ceau
că zı̂nd ı̂n mare credea el că ı̂i va intimida bine pe hoți. Antrenat de
propria sa ingeniozitate a omis să informeze pe cineva că a construit o
capcană pentru hoți.
Ne retră sesem toți ı̂n camerele noastre ș i n° ı̂ndeletniceam cu diverse

lucruri. ı̂n casă era liniș te. De afară se auzeau greierii cı̂ntı̂nd ı̂ncetiș or
ı̂n noaptea caldă . Dintr-o dată ne luă prin surprindere o serie rapidă de
explozii asurzitoare care zgudui casa ș i fă cu cı̂inii de la parter să se
nună pe lă trat. Am ieș it pe culoar unde domnea o zarvă infernală . Cı̂inii
dă duseră buzna sus să ia parte la distracție ș i acum lă trau ațıt̂ ̦ați. Mama,
ı̂nnebunită de spaimă , să rise din pat ı̂n că maș a ei voluminoasă de
noapte, sub impresia că Margo s-a sinucis. Larry țıŝ ̦ nise furios din ca-
mera lui, să vadă despre ce poate i vorba, iar Margo, convinsă ca s-a
ı̂ntors Peter să o reclame ș i că fusese ucis de Leslie, bı̂jbı̂ia la
ı̂nchiză toarea podului, țipı̂nd cı̂t o ținea gura.
— Să nu i fă cut vreo prostie !... Să nu i fă cut vreo prostie ! se vă ită
mama zbă tı̂ndu-se să scape de Widdle ș i Puke care, crezı̂nd că -i vorba
de o plă cută hı̂rjoneală nocturnă , apucaseră de marginea că mă ș ii ș i
tră geau de ea, mı̂rı̂ind să lbatic.
— Asta-i culmea culmilor ! Nu poți nici mă car să dormi ı̂n pace. Familia
asta o să mă ı̂nnebunească , urla Larry.
— Nu-i faceți nici un ră u ! Lă sați-1 ı̂n pace, laș ilor, se auzea vocea
stridentă ș i plı̂nsă a lui Margo care se muncea disperată să descuie uș a
podului.
— Hoții, iți liniș tiți ! Nu-s decı̂t hoții, țipa Leslie din pragul camerei
sale.
— Tră ieș te ı̂ncă !... Tră ieș te ı̂ncă !... Scă pați-mă de cı̂inii ă ș tia.
— Brutelor... Cum ați ı̂ndră znit să -1 ı̂mpuș cați. Lă sa-ți-mă să ies.
...Lă sați-mă să ies.
— Nu mai face atı̂ta gură . Sı̂nt doar niș te hoți.
— Animale ș i explozii cı̂t e ziua de lungă ș i o salvă de două sprezece

detună turi la miezul nopții... s-a depă ș it orice limită a excentricită ții.
In cele din urmă mama ajunse la pod, cu Widdle ș i Puke ținı̂nd-o de

tivul că mă ș ii de noapte ; palidă , ș i tre-murı̂nd de frică , deschise uș a ca
să gă sească o Margo la fel de palidă ș i tremură toare. După ce s-a mai
potolit ză pă ceala am descoperit despre ce era vorba ș i ce ș i-a ı̂nchipuit
iecare. Mama, tremurı̂nd ı̂ncă de enervare, ı̂l certă cu severitate pe
Leslie.
— Nu-i bine să faci aș a ceva, dragă , e stupid. Cı̂nd tragi cu puș ca,
anunță-ne cel puțin.
— Da, spuse acru Larry. Fă ı̂n aș a fel ı̂ncı̂t să im preveniți. Strigă „arde“
sau ceva de felul acesta.
— Nu ı̂nțeleg cum aș putea să iau hoții prin surprindere, dacă sı̂nt silit
să previn ı̂n gura mare ı̂ntreaga familie, spuse Leslie agasat.
Naiba să mă ia dacă ı̂nțeleg de ce trebuie să im noi luați prin
surprindere, se revoltă Larry.
— Anunță-ne printr-un clopoțel, sau ceva de genul acesta. Dar, te rog, să
nu mai faci ce ai fă cut. Aproape că mi-a venit ră u.
Dar ı̂ntı̂mplarea o fă cu pe Margo să iasă din pod ceea ce. vorba mamei,
era o adevă rată binefacere. Deș i din nou ı̂n relație de „bună ziua“ cu
familia, Margo tot mai tindea să -ș i oblojească inima sfă rı̂mată ı̂n
singură tate. ı̂și fă cu obiceiul să dispară cı̂te o bucată bună de vreme
neavı̂nd al ți tovară ș i decı̂t cı̂inii. Aș teptă pı̂nă se dezlă nțui vı̂ntul brusc
ș i ioros al toamnei, numit siroco, ca să constate că locul ideal unde se
putea regă si ı̂n singură tate era o mică insulă situată ı̂ntr-un golf din fața
casei, cam la jumă tate de milă ı̂n larg. ı̂ntr-o zi, cı̂nd dorința de a i
singură devenise irezistibilă , ı̂mprumută pe Bootle-Bumtrinket (fă ră să -
mi ceară voie) ı̂nghesui ı̂n ea cı̂inii ș i o porni spre insulă ca să stea la
soare ș i să re lecteze la Iubire.
Abia la ora ceaiului, cu ajutorul unui binoclu, am reuș it să descopă r

unde ı̂mi dispă ruse barca ı̂mpreună cu Margo. Furios ș i prost inspirat,
am informat-o pe mama unde se a lă Margo ș i i-am spus deschis că nu
sı̂nt de acord să -mi mai ia barca fă ră să -i dau eu voie. Cine, am ı̂ntrebat
eu iritat, mi-ar mai construi altă barcă dacă Bootle-Bumtrinket se
avariază ? ı̂ntre timp siroco ı̂ncepu să urle ı̂r. jurul casei ca o haită de
lupi ș i mama, pusă ı̂n miș care de ceea ce la ı̂nceput am considerat că ar
i o vie ı̂ngrijorare pentru soarta lui Bootle-Bumtrinket, alergă gı̂fı̂ind
sus ș i se aplecă pe fereastra dormitorului, cercetı̂nd golful cu ajutorul
binoclului. Lugaretzia, suspinı̂nd ș i frı̂ngı̂ndu-ș i mı̂inile, ș chiopă ta ș i ea
pı̂nă sus ș i amı̂ndouă , tremurı̂nd de ı̂ngrijorare, alergau de la o fereastră
la alta, cercetı̂nd cu privirea golful ı̂nspumat. Mama voia neapă rat să
trimită pe cineva ca să o salveze pe Margo, dar nu era nimeni disponibil.
Deci tot ceea ce putea face era să se instaleze la fereastră , cu binoclul
lipit de ochi, ı̂n timp ce Lugaretzia se oferi să se roage lui sfı̂ntul
Spiridon ș i-i tot povestea mamei cum un unchi de-al ei s-a ı̂necat exact
ı̂n timpul unui siroco asemă nă tor. Din fericire mama nu ı̂nțelegea decı̂t
cam un cuvı̂nt din ș apte din povestirea Lugaretziei.
ı̂n cele din urmă ı̂i veni se pare ș i lui Margo ı̂n cap s-o pornească spre
casă ı̂nainte ca vı̂ntul să se ı̂ntețească ș i mai tare. O vă zură m coborı̂nd
printre pomi spre barca
ce se legă na ș i se smucea ı̂n locul unde era ancorată . Dar Margo ı̂nainta
ı̂ncet ș i ı̂ntr-un mod foarte curios ; mai ı̂n-tı̂i că zu de două ori, apoi,
ajunsă la vreo cincisprezece metri depă rtare de barcă , se ı̂nvı̂rti un timp
ı̂n cerc, pă -rı̂nd că o caută . ı̂ndrumată de lă tratul lui Rogei' merse, ı̂n
sfı̂rș it, ı̂mpiedicı̂ndu-se spre plajă ș i gă si barca. Avu apoi de ı̂ntı̂mpinat
serioase di icultă ți ca să -i determine pe Widdle ș i Puke să se urce
ı̂nă untru. Nu aveau nimic ı̂mpotriva plimbă rilor cu barca pe vreme
liniș tită , dar nu fuseseră ı̂ncă pe o mare agitată ș i nu aveau chef să facă
tocmai atunci ı̂nceputul. Odată ce reuș ea să -1 ı̂mbarce pe Widdle,
trebuia să se ı̂ntoarcă să -1 prindă pe Puke ș i pı̂nă cı̂nd reuș ea să pună
mı̂na pe el, Widdle să rea din nou pe plajă . Distracția aceasta dură cı̂tva
timp. ı̂n cele din urmă reuș i să -i bage pe amı̂ndoi ı̂nă untru, să ri ș i ca
după ei ș i vı̂sli cu nă dejde cı̂tva timp pı̂nă să -ș i dea seama că nu
dezlegase barca.
Mama urmă rea ı̂naintarea ei pe golf cu su letul la gură . Bootle-

Bumtrinket, intrı̂nd adine ı̂n apă , nu era tot timpul vizibilă ș i de cı̂te ori
dispă rea ı̂n spatele vreunui val deosebit de ı̂nalt mama ră mı̂nea
paralizată de neliniș te, convinsă că barca s-a dus la fund cu toată
su larea din ea. Apoi, pata alb-portocalie apă rea din nou curajoasă pe
creasta unui val ș i mama putea din nou să respire. Direcția ı̂n care
vı̂slea Margo era ș i ea foarte neobiș nuită , că ci Bootle-Bumtrinket ı̂și
schimba mersul cı̂nd ı̂ntr-o parte cı̂nd ı̂ntr-alta, fă ră nici o noimă ,
apă rı̂nd uneori deasupra valurilor, cu nasul ı̂ndreptat spre coasta
Albaniei. O dată sau de două ori, Margo se ridică clă tinı̂ndu-se ı̂n
picioare ș i scrută orizontul umbrindu-ș i ochii cu mı̂na. Se aș eză apoi ș i
ı̂ncepu din nou să vı̂slească . ı̂n cele din urmă , cı̂nd barcă mai mult din
ı̂ntı̂mplare ajunsese destul de aproape ca să putem i auziți, coborı̂ră m
toți jos la debarcader ș i ı̂ncepură m să -i dă m ı̂ndrumă ri, strigı̂nd cı̂t ne
ținea gura ca vocile să se ı̂nalțe deasupra vuietului valurilor ș i al vı̂jı̂i-
tului vı̂ntului. Dirijată de strigă tele noastre, Margo vı̂sli curajoasă spre
țărm ș i lovi debarcaderul cu atı̂tă violență, -mai, mai să o trı̂ntească pe
mama jos ı̂n mare. Cı̂inii -să riră ı̂n grabă din barcă ș i o luară la fugă ı̂n
sus pe deal, vă dit speriați că -i vom sili să mai facă o că lă torie cu acelaș i
că pitan. Cı̂nd am reuș it să o scoatem pe Margo la țărm, am descoperit
motivul pentru care condusese barca ı̂ntr-un fel atı̂t de neobiș nuit.
Ajungı̂nd pe insulă , se ı̂nfă ș urase bine ș i ı̂ntinzı̂ndu-se la soare că zuse
ı̂ntr-un somn adı̂nc din care fusese trezită de zgomotul vı̂ntului.
Dormind mai mult de trei ore ı̂n soarele arză tor, se trezise cu ochii atı̂t
de um lați ș i in lamați, ı̂ncı̂t abia mai reuș ea să vadă . Vı̂ntul ș i stropii de
apă contribuiră ș i ei astfel că , pı̂nă să ajungă la debarcader, nu mai
vedea aproape deloc. Roș ie ș i arsă de soare, avea pleoapele atı̂t de
um late, ı̂ncı̂t ară ta ca un pirat mongol dintre cei mai ioroș i.
— Ză u, Margo, ı̂mi vine uneori să cred că nu eș ti ı̂n toate mințile, spuse
mama, ș tergı̂ndu-i ochii cu ceai rece. Faci prostii cı̂t tine de mari.
— Fleacuri, mamă , nu face caz pentru atı̂ta lucru. Se poate ı̂ntı̂mpla

oricui.
Dar incidentul pă ru să -i vindece inima sfă rı̂mată , că ci renunță la
plimbă rile solitare ș i nu se mai aventură singură pe mare ; ı̂ncepu din
nou să se comporte atı̂t de normal, pe cı̂t ı̂i era ei cu putință.
De obicei iarna se apropia blı̂nd de insulă . Cerul tot mai ră mı̂nea senin,
marea albastră ș i calmă ș i soarele cald. Dar se simțea o neliniș te ı̂n aer.
Frunzele galbene ș i roș ii care pluteau ș i se rostogoleau prin tot ținutu
ș oș oteau ș i chicoteau ı̂ntre ele, sau dă deau fuga din loc ı̂n loc, ca niș te
cercuri colorate. Se antrenau, parcă , se pregă teau pentru ceva ș i
discutau agitate cu voci ruginite, ı̂ngră mă dindu-se ı̂n jurul trunchiurilor
de copaci. Pă să rile, de asemenea, adunate ı̂n grupuri mici, um lı̂ndu-se
ı̂n pene, ciripeau gı̂nditoare. Era o atmosferă de expectativă , ca atunci
cı̂nd un public numeros aș teaptă să se ridice cortina. Ș i apoi, ı̂ntr-o
bună dimineață, deschidea! obloanele ș i privind peste mă slini, dincolo
de golful albastru, la munții roș eați de pe peninsulă , ı̂ți dă deai seama că
a sosit iarna, că ci iecare vı̂rf de munte purta o scu ie zdrențuită de
ză padă . Acum, atmosfera de aș teptare sporea aproape cu iecare oră .
Peste cı̂teva zile nori mici, albi ı̂și ı̂ncepeau parada lor de iarnă ,
mă rș ăluind pe cer, gingaș i ș i bucă lați, lungi, languroș i ș i dezordonați
sau mici ș i sprinteni ca penele.. Mı̂nı̂ndu-i de la spate, ca pe o turmă de
oi prost asortată , venea vı̂ntul. Era cald la ı̂nceput ș i apă rea ı̂n rafale
potolite, care se frecau de
mă slini fă cı̂nd frunzele să tremure ș i să devină argintii de emoție,
legă nı̂nd chiparoș ii ș i punı̂ndu-i să se undu-iască , ı̂mboldind frunzele
moarte să danseze ı̂n vı̂rtejuri vesele care se potoleau tot atı̂t de brusc
cum ı̂ncepuseră .
K Jucă uș , ciufulea penele de pe spinarea vră biilor, fă cı̂n-
du-le să se cutremure ș i să se ı̂nfoieze ; lua prin surprindere pescă ruș ii,
forțın
̂ du-i să se oprească ı̂n mijlocul B S vă zduhului ș i să -ș i
arcuiască aripile albe ca să -i țină
piept. Obloanele ı̂ncepeau să se trı̂ntească ș i uș ile să sporo-t 'i
vă iască ı̂n tocurile lor, dar soarele tot mai stră lucea,
marea ră mı̂nea blajină , iar munții stă teau binevoitori, bronzați de vară ,
purtı̂ndu-ș i că ciulile lor de ză padă .
fc Timp de vreo să ptă mı̂nă vı̂ntul se juca cu insula,
tipă rind-o, fredonı̂nd de unul singur printre ramurile goale. Urmă apoi
o acalmie, un ră stimp de cı̂teva zile de liniș te ciudată ș i apoi, deodată ,
cı̂nd te aș teptai mai puțin vı̂ntul ı̂și fă cea din nou apariția, dar un vı̂nt
schimbat, un vı̂nt nebun care urla ș i zbiera ș i se repezea la insulă
ı̂ncercı̂nd să o arunce ı̂n mare. Cerul albastru dispă rea ș i o mantie de
nori ini, cenuș ii, se aș ternea peste insulă . Marea devenea de un
albastru-ı̂nchis, aproape negru ș i avea creste de spumă . Chiparoș ii
biciuiți se pro ilau ca niș te pendule negre pe cer, mă slinii (care
stă tuseră asemenea unor mumii toată vara, tă cuți ca niș te vră jitori) se
molipseau de nebunia vı̂ntului ș i se legă nau trosnind pe trunchiurile lor
diforme ș i viguroase, iar frunzele susurau, devenind din verzi, argintii
ca sideful. Acesta era evenimentul despre care vorbiseră ı̂n ș oaptă
frunzele o ilite, pentru care se antrenaseră ; pline de bucurie se ridicau
ı̂n aer ș i dansau, rotindu-se, coborı̂nd, nă pustindu-se ı̂n gol ș i că zı̂nd
epuizate cı̂nd vı̂ntul să tul de ele trecea mai departe. După vı̂nt urmă
ploaia, dar o ploaie caldă sub care te puteai plimba ș i de care te bucurai,
pică turi mari ș i grase care ră pă iau ı̂n obloane, bă teau toba ı̂n frunzele
de viță ș i gı̂lgı̂iau muzical ı̂n uluce. Rı̂urile sus ı̂n munții Albaniei se
um lau ș i rı̂njeau ară tı̂ndu-ș i colții albi pe cı̂nd se precipitau ı̂n jos spre
mare, rupı̂nd din mal, antrenı̂nd ră mă ș ițele verii, bețe, buș teni, smocuri
de iarbă ș i altele pe care le aruncau ı̂n golf, desenı̂nd pe apa bleumarin
vine ı̂n spirală din mı̂l ș i corpuri plutitoare.- Treptat, aceste vine se
spă rgeau ș i marea se transforma din albastră ı̂n pă mı̂ntiu-gă lbuie.
Venea apoi vı̂ntul care ı̂i ră vă ș ea suprafața, aduna apa ı̂n valuri masive,
ca niș te lei formidabili, cu coame albe, ce se aruncau asupra țărmului.
ı̂ncepea sezonul vı̂nă torii : pe peninsulă , marele lac Butrinto avea un

chenar de gheață argintie pe margini ș i suprafața ı̂i era presă rată cu
cı̂rduri de rațe să lbatice. Pe dealurile cafenii, umede ș i mă cinate de
ploaie, iepurii, că prioarele ș i mistreții se adunau prin desiș uri ca să
scurme ș i să rı̂me pă mı̂ntul ı̂nghețat ș i să dezgroape bulbii ș i ră dă cinile.
Pe insulă , mlaș tinile ș i bă lțile ı̂și aveau stolurile lor de becațe, care
cercetau pă mı̂ntul moale cu ciocuri lungi ș i lexibile, vuind ca să gețile
cı̂nd izbucneau ı̂n zbor de sub picioarele tale. ı̂n pă durea de mă slini,
printre mirți, stă teau la pı̂ndă sitarii graș i ș i greoi, să rind la o parte cı̂nd
ı̂i deranjai cu un foș net puternic de aripi, ară tı̂nd ca gră mă joare de
frunze su late de vı̂ntul toamnei.
Leslie era bineı̂nțeles ı̂n elementul să u ı̂n acest anotimp. Cu o bandă de
entuziaș ti fă cea excursii pe peninsulă o dată la două să ptă mı̂ni
ı̂ntorcı̂ndu-se cu cı̂te un porc mistreț cu pă r țepos, iepuri pă tați de sı̂nge
ș i coș uri uriaș e pline vı̂rf de trupurile irizate ale rațelor. Murdar, neras,
mirosind tare a ulei de puș că ș i sı̂nge, Leslie ne dă dea amă nunte despre
vı̂nă toare. ı̂i stră luceau ochii ı̂n timp ce se miș ca prin cameră
demonstrı̂ndu-ne unde ș i cum era aș ezat, unde ș i cum a ieș it mistrețul
din ascunză toare, bubuitul puș tii rostogol indu-se printre munții golaș i,
bufnitura glonțului ș i tumbele pe care le fă cea animalul ı̂n hă țiș uri.
Descria totul atı̂t de viu ı̂ncı̂t aveai impresia că ai fost prezent la
vı̂nă toare. Cı̂nd o fă cea pe mistrețul, adulmecı̂nd vı̂ntul, agitı̂ndu-se
neliniș tit ı̂n desiș ul dintre trestii, uitı̂ndu-se pe sub sprı̂ncene țepoase,
ascultı̂nd zgomotul hă itaș ilor ș i al cı̂inilor, cı̂nd era unul dintre gonaci,
ı̂naintı̂nd prudent printre tu iș urile care ı̂i veneau pı̂nă la brı̂u, privind
cercetă tor ı̂n stı̂nga ș i ı̂n dreapta ș i scoțın
̂ d un strigă t curios, tremurat,
ca să scoată vı̂natul din ascunziș . Odată ce mistrețul ieș ea la lumină ș i
pornea ı̂n vale gı̂fı̂ind, ı̂și să lta arma imaginară la umă r ș i tră gea, puș ca
ricoș a ı̂n mod foarte realist ș i
ı̂ntr-un colț al camerei mistrețul se dă dea de-a berbeleacul ı̂n

ı̂ntı̂mpinarea morții.
Mama nu fusese preocupată de partidele de vı̂nă toare ale lui Leslie pı̂nă
nu adusese acasă primul mistreț . Uitı̂ndu-se la trupul mare ș i musculos,
la colții ascuțiți care ı̂i ridicau buza de sus ı̂ntr-un rı̂njet, tresă ri de
spaimă .
— Doamne ! Nu mi-am dat seama că -i atı̂t de mare ! exclamă ea. Sper că
eș ti prudent, dragă ?
— N-ai de ce să -ți faci griji, o asigură Leslie. Nu-i periculos decı̂t dacă
iese din ascunză toare chiar la picioarele tale. Atunci e o treabă mai
complicată , că ci daca nu-1 nimereș ti sare pe tine.
— Foarte periculos, comentă mama. Nu mi i-am imaginat atı̂t de mari...

Ai putea i lesne ră nit, ba chiar omorı̂t de una dintre bestiile astea,
dragă .
— Nu, nu, mamă , sı̂nt ı̂n perfectă siguranță atı̂ta timp cı̂t nu apare la
picioarele mele.
— Nu vă d de ce-i periculos chiar ș i atunci, ı̂și dă du cu pă rerea Larry.
— Ce vrei să spui ? ı̂ntrebă Leslie.
— Pă i dacă se dă la tine ș i nu-1 nimereș ti sari peste el.
— Nu i ridicol, rı̂se ironic Leslie. Afurisiții sı̂nt lă ți de vreun metru ı̂n
dreptul umerilor ș i sı̂nt ı̂ndră cit de rapizi. Nu-ți ră mı̂ne timp să sari
peste ei.
— Nu vă d deloc de ce nu, continuă Larry. N-ar i mai greu decı̂t dacă ai
să ri peste un scaun. Ș i ı̂n orice caz, dacă nu poți să ri aș a, ai putea să te
salți cu ceva.
— Vorbeș ti aiurea, Larry ; nu i-ai vă zut miș cı̂ndu-se. Ar i imposibil să
sari sau să te salți peste ei.
— Ceea ce vă lipseș te vouă vı̂nă torilor este imaginația, ı̂l critică Larry.
ı̂ți sugerez idei minunate ș i ție ı̂ți ră mı̂ne doar să le ı̂ncerci. Dar nu, le
condamni de la bun ı̂nceput.
— Foarte bine, data viitoare vii ș i tu să ne demonstrezi cum se face.
— Nu susțin că aș i un om de acțiune cu pă r pe piept, spuse Larry grav.

Locul meu este ı̂n lumea ideilor. Activitatea cerebrală , ca să zic aș a. ı̂mi
pun creierul la dispoziția ta pentru a-ți elabora planuri ș i stratageme,
iar tu, voinicul, le duci la ı̂ndeplinire.
— Ei bine, pe ă sta n-am să -1 duc la ı̂ndeplinire, a irmă Leslie cu

convingere.
— ı̂mi pare cı̂t se poate de nesă buit, spuse mama. Te rog să nu faci vreo
prostie, dragă , iar tu, Larry, ı̂ncetează de a-i mai bă ga idei periculoase ı̂n
cap.
Larry era ı̂ntotdeauna plin de idei ı̂n domeniile ı̂n care nu avea nici o
experiență. Pe mine mă ı̂nvă ța care ar i calea cca mai bună să studiez
natura, lui Margo ı̂i dă dea sfaturi despre ı̂mbră că minte, mamei cum să -
ș i țină ı̂n frı̂u familia ș i să acopere depă ș irea contului din bancă , lui
Leslie ı̂i spunea cum să vı̂neze. Poziția lui era absolut sigură , deoarece
nici unul dintre noi n-ar i putut să se ră zbune, spunı̂ndu-i care este
maniera cea mai bună de a scrie. ı̂n mod invariabil, cı̂nd vreun membru
al familiei ı̂ntı̂mpina vreo di icultate, Larry cunoș tea calea optimă ca să
o rezolve ; dacă vreunul se lă uda cu o realizare, Larry nu reuș ea să vadă
pentru ce se face atı̂ta caz — lucrul era cı̂t se poate de simplu, cu
condiția să -ți foloseș ti creierii. Această tendință spre ı̂ngı̂mfare ı̂l fă cu să
dea foc casei.
Leslie se ı̂ntorsese dintr-o escapadă pe peninsulă , ı̂ncă rcat de vı̂nat ș i

um lı̂ndu-se ı̂n pene de mı̂ndrie. Reuș ise, ne explica el, să tragă cu stı̂nga
ș i cu dreapta. Trebui totuș i să ne dea toate amă nuntele ca să im
lă muriți prin ce a reuș it să se acopere de glorie. ı̂n limbaj u’ vı̂nă toresc a
trage cu stı̂nga ș i cu dreapta ı̂nseamnă < ucide două pă să ri sau animale
ı̂ntr-o succesiune rapidă tră gı̂nd ı̂ntı̂i cu glonțul din țeava din stı̂nga
puș tii ș i apoi cu cel din țeava din dreapta. Stı̂nd ı̂n bucă tă ria spațioasă ,
pavată cu piatră , luminată .de stră lucirea roș ie a focurilor de că rbune,
ne povestea cum ı̂și fă cuse apariția, ı̂n zorii de iarnă , stolul de rațe
să lbatice, ı̂mpı̂nzind tot cerul. Cum i-au trecut pe deasupra capului, cu
un fı̂lfı̂it sonor, ș i el, Leslie, țintind pe cea care le conducea, a tras ș i
imediat a ı̂ntors puș ca spre pasă rea urmă toare ș i a tras din nou cu o
iuțeală uluitoare, astfel ı̂ncı̂t, pe cı̂nd apleca țevile ı̂ncă fumegı̂nde ale
armei, cele două rațe că zură aproape ı̂n acelaș i timp ı̂n lac. Adunată ı̂n
bucă tă rie, familia asculta vră jită descrierile lui plastice. Masa largă de
lemn era ı̂ncă rcată cu vı̂rf de vı̂nat, mama ș i Margo cură țau de pene o
pereche de rațe pentru cină , eu examinam diferitele specii ș i-mi notam
observațiile
ı̂n jurnalul de zi (care deveni curı̂nd ș i mai pă tat de sı̂nge ș i de puf), iar
Larry stă tea pe un scaun ținı̂nd ı̂n brațe o rață să lbatică mai cură țică ș i
mı̂ngı̂indu-i aripile țepene, ș i privea spre Leslie care, intrat pı̂nă la
mijloc ı̂ntr-o mlaș tină imaginară , ne ară ta pentru a treia oară cum
reuș ise o stı̂ngă -ș i-o-dreaptă .
— Foarte bine, dragă , ı̂l lă udă mama după ce Leslie descrisese scena
pentru a patra oară . ı̂mi ı̂nchipui că a fost foarte greu.
— Nu vă d de ce, spuse Larry.
Leslie, care era tocmai pe punctul să o ia de la capă t, se opri ș i-1 privi
supă rat.
— A ! Nu vezi ? ı̂ntrebă el pus pe harță. Ș i ce ș tii tu, mă rog, despre toate
astea ? Nu eș ti ı̂n stare să ținteș ti nici un mă slin la trei paș i de tine, ca să
nu mai vorbim de o pasă re ı̂n zbor.
— Dragul meu bă iat, nu vreau să -ți ș tirbesc din glorie, spuse Larry pe
tonul lui cel mai enervant ș i mai onctuos. Pur ș i simplu nu vă d de ce
consideri că -i atı̂t de greu a face ceva ce mie mi se pare extrem de
simplu.
— Simplu ? Dacă ai avea cea mai vagă experiență de vı̂nă toare, n-ai mai
numi asta simplu.
— Nu vă d să ie necesară cine ș tie ce experiență. Mie mi se pare că -i

su icient să nu-ți pierzi capul ș i să ținteș ti acceptabil.
— Nu vorbi prostii, ı̂l apostrofă dezgustat Leslie. Tu eș ti pornit să crezi
că tot ce fac alții ı̂n afară de tine este simplu.
— Iată prețul pe care ı̂l plă tesc pentru agilitate ș i suplețe, suspină Larry.
De obicei, de cı̂te ori ı̂ncerc să fac ceva, constat că este ridicol de simplu.
Acesta-i motivul pentru care nu vă d de ce faci atı̂ta caz pentru o dibă cie
absolut banală de tragere la țintă .
— Ridicol de simplu cı̂nd ı̂ncerci să le faci ? repeta Leslie, nevenindu-i

să -ș i creadă urechilor. De altfel n-am avut niciodată prilejul să te vă d
ducı̂nd la ı̂ndeplinire vreo sugestie pe care o dai.
— Calomnie grosolană , exclamă Larry ofensat. Sı̂nt oricı̂nd dispus să

dovedesc că ideile mele sı̂nt viabile.
— Perfect. Hai atunci să ne demonstrezi cum tragi cu stı̂nga-ș i-cu-

dreapta.
— Cu plă cere. Fă -mi rost de puș că ș i de victime ș i-ți voi dovedi că nu-i
nevoie de cine ș tie ce dibă cie dacă ai o minte ingenioasă care poate
considera problema din punct de vedere matematic.
— Foarte bine. Mı̂ine mergem după becațe jos ı̂n mlaș tină . Ai să ai
ocazia să -ți pui mintea ta ingenioasă la ı̂ncercare cu ele.
— Nu-mi face nici o plă cere să mă celă resc niș te pă să ri care după toate
aparențele au fost oprite din creș tere de la naș tere, spuse Larry, dar
odată ce-mi este ı̂n joc onoarea, bă nuiesc că trebuie să le sacri ic.
— Fii liniș tit. Dacă dobori una, ı̂nseamnă că ai noroc, spuse Leslie
satisfă cut.
— Ză u, copii, voi vă certați pentru cele mai stupide leacuri, spuse
mama ilozo ic, ș tergı̂ndu-ș i penele de pe ochelari.
— Sı̂nt de acord cu Les, declară Margo pe neaș teptate. Prea ı̂i place lui
Larry să spună la toată lumea cum se fac lucrurile, ı̂n timp ce el nu face
nimic. I-ar prinde bine să i se dea o lecție. Pă rerea mea este că Les a dat
dovadă de multă dibă cie ı̂mpuș cı̂nd două pă să ri dintr-o lovitură , sau
cum s-o i zicı̂nd.
Leslie, sub impresia că Margo a ı̂nțeles greș it ı̂n ce consta fapta lui
vitejească , ı̂ncepu să povestească din nou episodul cu ș i mai multe
amă nunte.
Plouase toată noaptea aș a că a doua zi dimineață cı̂nd am pornit să -1
vedem pe Larry ı̂nfă ptuind isprava, pă mı̂n-tul jilav clefă ia sub picioare
ș i era parfumat ca o budincă de prune. Ca să dea onorul cuvenit
evenimentului, Larry ı̂și pusese o pană de curcan la pă lă ria de tweed ș i
ară ta ca un mic, maiestuos ș i teribil de demn Robin Hood. Se lamenta
energic tot timpul cı̂t a durat coborı̂șul pı̂nă la mlaș tina din vale, unde
se adunau stolurile de becațe. Era frig, era lunecos, nu ı̂nțelegea de ce
Leslie nu-1 crede pe cuvı̂nt ș i-1 pune să se preteze la această ridicolă
farsă , puș ca era grea, nu va i probabil nimic de vı̂nat că ci nu reuș ea să
vadă decı̂t un pinguin debil mintal că ci altfel n-ar i ieș it afară pe o
asemenea vreme. Reci ș i neı̂nduplecați, ı̂l gră beam să coboare, fă cı̂nd-o
pe surzii la toate protestele ș i argumentele sale.
Mlaș tina era de fapt fundul unei vă i mici, vreo zece acri de ș es care se
cultivau ı̂n timpul lunilor de primă vară ș i vară . Iarna erau lă sați ı̂n
paragină ș i se transformau ı̂ntr-o pă dure de bambus ș i iarbă ,
intersectată de canale de irigație, pline vı̂rf cu apă . Aceste ș anțuri care
se ı̂ncruciș au fă ceau vı̂natul di icil, că ci cele mai multe erau prea largi ca
să poată i să rite ș i nici să treci prin ele nu era posibil, deoarece erau
formate din vreo doi metri de mı̂l ș i peste un metru de apă murdară .
Erau traversate ici ș i colo de scı̂nduri ı̂nguste de lemn, dintre care cele
mai multe putrede ș i ș ubrede, dar ele ofereau unica posibilitate de a te
deplasa prin mlaș tină . Timpul dedicat vı̂nă torii ı̂ți era ı̂mpă rțit ı̂ntre a
pı̂ndi vı̂natul ș i a te uita unde este podul urmă tor.
Abia traversasem primul podeț , cı̂nd trei becațe țıŝ ̦ -niră de sub
picioarele noastre ș i se ı̂ndepă rtară zumză ind ș i legă nı̂ndu-se ı̂n zbor.
Larry ridică puș ca la umă r ș i trase emoționat de cocoș ul armei.
Ciocă nelele că zură , dar nu se auzi nimic.
— Poate n-ar i o idee rea să ș i ı̂ncarci puș ca, spuse Leslie cu o anumită
doză de triumf.
— Am crezut c-ai ı̂ncă rcat-o tu, spuse amă rı̂t Larry. Doar tu eș ti
purtă torul de arme, ce naiba. Le-aș i doborı̂t pe astea două dacă n-ar i
fost lipsa ta de e icacitate.
ı̂ncă rcă puș ca ș i porniră m ı̂ncet mai departe printre bambuș i. ı̂n fața
noastră se auzeau o pereche de coțofene croncă nind duș mă noase de
cı̂te ori ne miș că m. Larry le blestema ș i amenința ı̂n ș oaptă pentru că
avertizau vı̂natul. Continuară să zboare ı̂n fața noastră croncă nind tare,
pı̂nă cı̂nd Larry ajunse la capă tul ră bdă rii. Se opri pe un podeț care se
curba deasupra unei ı̂ntinderi mai mari de apă liniș tită .
— N-am putea face ceva cu pă să rile astea ? se ră sti el, scos din să rite.
Sperie orice vı̂nat cale de o milă .
— Pe becațe nu, ı̂l liniș ti Leslie. Ră mı̂n ı̂n preajma ta pı̂nă cı̂nd cald
aproape pe ele.
— Pare inutil să mai continuă m. Am putea tot aș a de bine trimite o
fanfară ı̂n fruntea noastră .
Strı̂nse puș ca sub braț ș i pă ș i furios ı̂nainte pe punte. Atunci avu loc
catastrofa. Se a la tocmai la mijlocul scı̂ndurii care gemea ș i se
cutremura, cı̂nd două becațe ce stă tuseră ascunse ı̂n iarba ı̂naltă de la
celă lalt capă t al podului țıŝ ̦ niră din iarbă ș i o porniră glonț spre cer.
Larry, uitı̂nd ı̂n emoția momentului poziția destul de precară ı̂n care se
a la, ridică arma la umă r ș i, clă tinı̂n-du-se nesigur pe podul care se
legă na, trase cu gloanțele din amı̂ndouă țevile. Puș ca ră sună ș i reculă ,
becațele zburară nevă tă mate, iar Larry, cu un chiot de spaimă , că zu pe
spate ı̂n ș anțul de irigație.
— Ț ine puș ca deasupra capului... Ț ine puș ca deasupra capului, urlă

Leslie.
— Nu te ridica ı̂n sus că te ı̂nfunzi, țipă Margo. Stai liniș tit.
Dar Larry, ı̂ntins lat pe spate, nu avea decı̂t o singură idee ș i anume să
iasă cı̂t se poate de repede. Se ı̂ndreptă ș i ı̂ncercă să se pună pe picioare,
folosind spre disperarea lui Leslie țevile puș tii drept sprijin. Se ridică
greoi, nă molul se cutremură ș i clocoti, puș ca dispă ru la fund ș i Larry se
ı̂nfundă pı̂nă la mijloc.
— Uite ce-ai fă cut cu puș ca, urlă Leslie furios. Mi-ai ı̂nfundat țevile.
— Ce naiba vrei de la mine ! se ră sti Larry. Să zac aici ș i să mă las tras la
fund ? Dă -mi mı̂na, pentru numele lui Dumnezeu.
— Scoate afară puș ca, spuse furios Leslie.
— Refuz să salvez puș ca dacă tu nu mă salvezi pe mine. Afurisită treabă
! Doar nu-s focă ... scoate-mă afară .
— Dacă -mi ı̂ntinzi capă tul puș tii te trag afară , idio-tule, strigă Leslie.
Altfel nu pot să ajung pı̂nă la tine.
Larry dibui disperat prin apă ı̂n că utarea puș tii ș i se mai afundă cı̂țiva
centimetri buni pı̂nă să o recupereze, acoperită de nă mol negru ș i ră u
mirositor.
— Dumnezeule, uită -te la ea, se jeli Leslie, ș tergı̂nd nă molul cu batista.
Uită -te la ea, să ră cuța !
— Cı̂nd ai de gı̂nd să ı̂ncetezi cu vă ică relile pentru nenorocita aia de
armă ș i să mă tragi afară ? ı̂ntrebă sarcastic Larry. Sau vrei să mă afund
ı̂n noroi ca un fel de Shelley sportiv ?
Leslie ı̂i ı̂ntinse capetele țevilor ș i cu toții am ı̂nceput să tragem din
ră sputeri. Se pă rea că nu are nici un efect,
ı̂n afară de faptul că de ı̂ndată ce ne opream Larry se afunda puțin mai
adı̂nc.
— Sper că intenția este să mă salvați, remarcă el gı̂fı̂ind, nu să -mi dați le
coup de grăce ?
— Nu mai tot tră ncă ni ș i ı̂ncearcă ș i tu să te salți, ı̂l sfă tui Leslie.
— Ce altceva crezi că fac, pentru numele lui Dumnezeu. Mă rup ı̂n trei,
după cum vezi.
ı̂n cele din urmă , după un efort susținut, nă molul scoase un rı̂gı̂it
prelung ș i Larry țıŝ ̦ ni la suprafață iar noi ı̂l traseră m pe mal. Ră mase aș a
acoperit cu noroiul negru care duhnea, ară tı̂nd ca o statuie de ciocolată ,
venită ı̂n contact cu un cuptor ı̂ncins ; cı̂nd ne-am apropiat de el pă rea
că se topeș te.
— N-ai pă țit nimic ? ı̂ntrebă Margo.
Larry o să getă cu privirea.

— Nimic, ră spunse el sarcastic. Mă simt bine. Niciodată nu m-am distrat
mai mult. ı̂n afară de faptul că sı̂nt puțin atins de pneumonie, că mi s-a
ș ubrezit coloana ș i că unul dintre panto ii mei zace dedesubt la o
distanță de un stı̂njen marin, mă distrez de minune.
Ș chiopă tı̂nd spre casă , ı̂și revă rsă asupra capetelor noastre disprețul ș i
mı̂nia ș i pı̂nă să ajungem la vilă era pe deplin convins că totul fusese un
complot. Vă zı̂ndu-1 cum intră ı̂n casă lă sı̂nd ı̂n urmă dı̂ră ca plugul pe
cı̂mp, mama scoase o exclamație de groază .
— Ce-ai fă cut, dragă ? ı̂ntrebă ea.
— Ce-am fă cut ? Ce-ți ı̂nchipui e-am fă cut ? Am fost la vı̂nă toare.
— Dar cum ai ajuns ı̂n halul ă sta ? Eș ti leoarcă , dragă . Ai că zut ı̂n apă ?
— Ză u, mamă , tu ș i cu Margo sı̂nteți de o perspicacitate atı̂t de

remarcabilă , ı̂ncı̂t uneori mă mir cum de ați supraviețuit.
— Te-am ı̂ntrebat doar, dragă .
— Bineı̂nțeles că am că zut ı̂n apă . Ce altceva ı̂ți ı̂nchipui că am fă cut ?
— Trebuie să te schimbi, dragă , altfel ai să ră ceș ti.
— Mă descurc eu singur, ripostă Larry demn. S-a atentat destul la viața
mea pentru o singură zi.
Refuză să ie ajutat, luă o sticlă de coniac din că mară ș i se retrase la el ı̂n
cameră unde, la indicațiile lui, Lugaretzia aprinse un foc uriaș . Se
ı̂nfofoli bine ș i se aș eză ı̂n pat unde stră nuta ș i bea coniac. La prı̂nz
trimise după altă sticlă ș i la ora ceaiului ı̂l auziră m cı̂ntı̂nd ı̂n gura mare,
ı̂ntrerupt din cı̂nd ı̂n cı̂nd de o serie de stră nuturi gigantice. La ora cinci,
Lugaretzia urcă anevoie scă rile cu o a treia sticlă ș i mama fu cuprinsă
de ı̂ngrijorare. O trimise pe Margo să vadă dacă Larry nu a pă țit ceva.
Urmă o tă cere prelungită , urmată de vocea furioasă a lui Larry ș i de a
lui Margo care pleda pe un ton plı̂ngă reț . Mama, ı̂ncruntı̂ndu-se, porni
ı̂n sus pe scă ri să vadă cum stau lucrurile, iar Leslie ș i cu mine o
urmară m.
ı̂n cameră focul duduia ı̂n că min, iar Larry stă tea ascuns sub un munte
de aș ternut. Margo, ținı̂nd ı̂n mı̂nă un pahar, se oprise disperată ı̂n
dreptul patului.
— Ce s-a ı̂ntı̂mplat cu el ? ı̂ntrebă mama, ı̂naintı̂nd hotă rı̂tă .
— S-a ı̂mbă tat, spuse Margo dezolată ș i nu reuș esc să -1 fac să -ș i vină ı̂n
ire. ı̂ncerc să -i dau niș te să ruri Epsom, ca să nu se sifntă groaznic mı̂ine
dimineață, dar nici nu vrea să se atingă de ele. Se tot ascunde sub
aș ternut ș i spune că ı̂ncerc să -1 otră vesc.
Mama luă paharul din mı̂na lui Margo ș i se apropie de pat.
— Hai, Larry, ispră veș te cu prostiile, ı̂l lua ea repede. Bea asta imediat.
Aș ternutul se să ltă ș i capul ciufulit al lui Larry apă ru din adı̂ncuri. Privi
cu ochi ı̂mpă ienjeniți spre mama ș i clipi gı̂nditor.
— Ce babă oribilă !... Sı̂nt sigur că te-am mai vă zut pe undeva, spuse el
ș i ı̂nainte ca mama să -ș i revină din ș ocul de a-1 auzi vorbind astfel,
Larry că zu ı̂ntr-un somn adı̂nc.
— De, spuse mama uluită , trebuie să i bă ut nu glumă , ı̂n orice caz acum
a adormit, aș a că hai să -i ı̂ntețim focul ș i să -1 lă să m. Mı̂ine se va simți
mai bine.
Margo fu cea care descoperi a doua zi dimineață că o bucată de jă ratic
să rise din că min, lunecase printre scı̂n-durile duș umelei ș i aprinsese
bı̂rna de dedesubt. Zbură
jos pe scă ri, ı̂n că maș ă de noapte, palidă de emoție ș i dă du buzna ı̂n
camera mamei.
— Arde casa... ieș i afară ... ieș i afară ..., strigă ea dramatic.
Mama să ri ı̂n grabă jos din pat.
— Trezeș te-1 pe Gerry... Trezeș te-1 pe Gerry, țipă ea, muncindu-se, din
motive numai de ea ș tiute, să -ș i tragă corsetul peste că maș a de noapte.
— Treziți-vă ... treziți-vă ... foc... foc ! striga Margo cı̂t o ținea gura.
Leslie ș i cu mine dă dură m nă vală pe coridor.
— Ce s-a ı̂ntı̂mplat ? ı̂ntrebă Leslie.
— Foc ! ı̂i țipă Margo ı̂n ureche. Larry a luat foc.
Mama ı̂și fă cu apariția, ară tı̂nd, fă ră ı̂ndoială , cam excentric cu corsetul
tras strı̂mb peste că maș a de noapte.
— A luat foc Larry ? Iute, salvați-1 ! strigă ea ș i o porni ı̂n fugă pe scă ri,
spre pod, urmată ı̂ndeaproape de noi ceilalți. Camera lui Larry era plină
de un fum ı̂necă -cios care ieș ea dintre scı̂ndurile duș umelei. Larry
dormea liniș tit. Mama se repezi la pat ș i ı̂ncepu să -1 zgı̂lțıî e.
— Trezeș te-te, Larry ! Pentru numele lui Dumnezeu, trezeș te-te !
— Ce s-a ı̂ntı̂mplat ? ı̂ntrebă el ridicı̂ndu-se somnoros.
— Camera e ı̂n lă că ri.
— Nu mă miră , spuse el culcı̂ndu-se din nou. Spune-i lui Les să le stingă .
Margo, dı̂nd ascultare acestei indicații, luă o sticlă de coniac pe

jumă tate plină ș i ı̂ncepu să -1 verse pe o suprafață largă de podea.
Flă că rile să riră ı̂n sus ș i ı̂ncepură să pı̂rı̂ie vesele.
— Ză pă cito, nu coniac ! urlă Leslie. Apă !... Adu niș te apă .
Dar Margo copleș ită de contribuția ei la dezastru izbucni ı̂n lacrimi. Les,
bodogă nind furios, smulse aș ternutul de pe Larry care tot mai era
culcat ș i-1 folosi să potolească lă că rile. Larry se ridică indignat.
— Ce dracu’ se petrece aici ? ı̂ntrebă el.
— A luat foc camera, dragă .
— Nu vă d de ce trebuie să ı̂ngheț eu de moarte pentru asta... De ce ı̂mi

smulgeți aș ternutul de pe mine ? Ză u, cit caz mai faceți. E lucru simplu
să stingi un foc.
— Ț ine-ți gura, se ră sti Leslie, să rind ı̂n sus ș i ı̂n jos pe aș ternut.
— N-am vă zut niciodată oameni care să intre ı̂n panică atı̂t de repede ca
voi, remarcă Larry. Nu-i nevoie decı̂t să nu vă pierdeți capul. Les a reuș it
să oprească ce era mai urgent ; dacă Gerry aduce acum toporul ș i tu
mamă cu Margo că rați apă , curı̂nd ı̂l vom stinge.
ı̂n cele din urmă , ı̂n timp ce Larry stă tea ı̂n pat ș i dirija operațiile, noi
ceilalți reuș iră m să spargem duș umeaua ș i să scoatem bı̂rna care
fumega. Trebuie să i ars mocnit toată noaptea, că ci bı̂rna, o bucată de
lemn de mă slin groasă de vreo treizeci de centimetri, era carbonizată
pe jumă tate. Cı̂nd, la sfı̂rș it, Lugaretzia veni să strı̂ngă maldă rul de
aș ternut care fumega, aș chiile de lemn, apa ș i coniacul, Larry se culcă
din nou ı̂n pat cu un suspin.
— Iată că am reuș it, se felicită el. S-a fă cut totul fă ră gă lă gie ș i panică .
Important este să nu-ți pierzi capul. Ș i acum, vă rog să -mi aduceți unul
dintre voi o ceaș că de ceai. Mă doare capul de-mi plesneș te.
— Nu mă miră ; ieri seara erai beat turtă , spuse Leslie.
— Dacă nu eș ti ı̂n stare să faci deosebirea dintre a avea febră mare ı̂n
urma unei expuneri la intemperii ș i a te deda unei orgii alcoolice, n-ai
dreptul să -mi ponegreș ti mie reputația, ı̂l apostrofă Larry.
— ı̂n orice caz, constată Margo, febra asta te-a lă sat mahmur.
— Nu sı̂nt mahmur, se ı̂mpotrivi Larry cu demnitate. Este doar efectul

faptului că am fost trezit din somn, cı̂nd s-a cră pat de ziuă , de o ceată
isterică de oameni care m-au silit să iau situația ı̂n mı̂nă .
— Ai luat-o grozav ı̂n mı̂nă , stı̂nd ı̂ntins pe pat, mormă i Leslie.
— Nu este acțiunea cea care contează ci activitatea creierului din

spatele ei, agerimea spiritului, abilitatea de a-ți pă stra capul cı̂nd toți
cei din jurul tă u ș i l-au pierdut. Fă ră mine ați i ars probabil de vii,
culcați ı̂n paturile voastre.
CONVERSAȚIE
Venise primă vara ș i insula scı̂nteia de lori. Miei luturı̂nd din codițe
zburdau pe sub mă slini, zdrobind lorile galbene de ș ofran sub copitele
lor mititele. Pui de mă gari cu picioare butucă noase ș i nesigure rumegau
printre zarna-cadele. ı̂n lacuri, pı̂raie ș i ș anțuri se ı̂neı̂lceau lanțuri de
ouă pă tate de broască . Broaș tele țestoase ı̂și dă deau la o parte
aș ternutul de iarnă din frunze ș i pă mı̂nt ș i primii luturi, decolorați ș i
slă biți de iarnă , pluteau cu un aer trist printre lori.
Vremea iind ră coroasă ș i ı̂nvioră toare, familia ı̂și petrecea majoritatea
timpului pe verandă mı̂ncı̂nd, dormind, citind sau contrazicı̂ndu-se. O
dată pe să ptă mı̂nă , aveam obiceiul să ne adună m aici pentru a citi
corespondența adusă de Spiro. ı̂n cea mai mare parte consta din
cataloage de arme pentru Leslie, jurnale de modă pentru Margo ș i de
a'nimale pentru mine. Poș ta lui Larry conținea de obicei că rți ș i
nesfı̂rș ite misive de la scriitori, artiș ti ș i muzicieni, despre scriitori,
artiș ti ș i muzicieni. Mama primea un vraf de scrisori de la diverse rude,
presă rat cu cı̂teva cataloage de semințe. ı̂n timp ce ră sfoiam revistele,
schimbam adesea pă reri unul cu altul, sau citeam cı̂te un fragment cu
voce tare. Acest lucru nu-1 fă ceam dintr-un spirit de sociabilitate (că ci
oricum, nici un membru al familiei nu te asculta cı̂nd citeai), dar din
simplul motiv că nu eram ı̂n stare să savură m din plin scrisorile ș i
revistele dacă nu le ı̂mpă rtă ș eam cu cineva. Uneori totuș i, cı̂te o veste
era destul de neaș teptată ca să capteze atenția familiei ș i acest lucru s-a
ı̂ntı̂mplat ı̂ntr-o zi de primă vară , cı̂nd cerul era ca de sticlă albastră ș i
noi stă team ı̂n umbra pestriță a viței-de-vie ș i devoram corespondența.
— O, asta-i dră guță... Priveș te, organdi cu mı̂neci bufante... Cred totuș i
că mi-ar plă cea mai mult din catifea... sau poate un corsaj de brocart cu
fustă evazată . Ei da, asta-i nostimă ... Se potriveș te cu mă nuș i albe lungi
ș i o pă lă rie dintr-alea de vară , ce ziceți ?
O pauză . Zgomotul slab al gemetelor pe care le scotea Lugaretzia ı̂n

sufragerie, ı̂mbinat cu fı̂șıî tul hı̂rtiei. Roger că sca sonor, urmat pe rı̂nd
de Widdle ș i Puke.
— Dumnezeule, ce frumusețe !... Te rog, priveș te-o ! vizor telescopic...

Percutor... Ce splendoare ! Mda, o sută cincizeci. Nu-i scump, presupun,
merită banii... Stai să vedem... Ț eavă dublă , amortizor... Da, aș crede că -i
nevoie de o armă puțin mai grea pentru rațe.
Roger ı̂și scarpină pe rı̂nd urechile, ră sucindu-ș i capul ı̂ntr-o parte cu o
expresie fericită ș i gemı̂nd uș urel de plă cere. Widdle se culcă ș i ı̂nchise
ochii, Puke ı̂ncerca ı̂n zadar să prindă o muscă , hă pă ind din fă lci cı̂nd se
repezea spre ea.
— A, lui Antoine i s-a acceptat ı̂n sfı̂rș it un poem. Există ı̂n el un talent
real, dacă ar i ı̂n stare numai să ș i-1 dezgroape. Verlaine ș i-a instalat o
tipogra ie ı̂ntr-un grajd... A ! Ediții limitate ale propriilor sale opere. O,
doamne ! George Bullock s-a apucat de portrete... Portrete ! ? Ce ziceți ?
Ș i nu-i ı̂n stare să picteze nici un sfeș nic. Asta-i o carte bună . Ar trebui
să o citeș ti, mamă : Dramaturgii elisabetani... o lucrare minunată ...
Cı̂teva pă rți splendide.
Roger se muncea să ajungă la partea lui posterioară ı̂n că utarea unui
purice, folosindu-ș i dinții din față drept pensetă ș i fonfă ind sonor. Lui
Widdle ı̂i tresă reau picioarele ș i coada, sprı̂ncenele roș cate se miș cau ı̂n
sus ș i ı̂n jos de mirare la propriul să u vis. Puke se prefă cea că doarme,
stı̂nd lungit, cu un ochi la pı̂ndă , aș teptı̂nd să se aș eze musca.
— Mă tuș a Mabel s-a mutat ı̂n Sussex... Spune că Henry ș i-a luat toate
examenele ș i urmează să se angajeze la o bancă . Eu cel puțin cred că e
vorba de o bancă ... Scrisul ei e ı̂ngrozitor, ı̂n ciuda educației costisitoare
cu care se tot laudă ... Unchiul Stephen ș i-a rupt un picior... Bietul bă trı̂n !
Ș i a luat scabie ?... O, nu ! Ză u, ce scris poate să aibă ... S-a urcat pe o
scară ș i a că zut rupı̂ndu-ș i piciorul. N-aș i crezut că -i aș a de ză natic ca
să se urce la vı̂rsta lui pe o scară ... ridicol... Tom s-a că să torit... Una
dintre fetele Garnett...
Mama lă sa ı̂ntotdeauna la urmă o scrisoare voluminoasă pe care adresa

era scrisă cu litere bine rotunjite, sigure ș i mari : rata lunară de la
mă tuș a ei Hermione. Scrisorile acesteia trezeau invariabil un vuiet de
indignare printre membrii familiei, aș a că toți lă sam la o parte propriile
noastre scrisori ș i ne ı̂ndreptam atenția spre mama care, cu un suspin
de resemnare, desfă cea cele două zeci de pagini ș i ceva, se aș eza mai
confortabil pe scaun ș i ı̂ncepea lectura.
— Spune că doctorii nu mai au multă speranță ı̂n ceea ce o priveș te, ne
comunică mama.
— Nu mai au speranțe de vreo patruzeci de ani ș i ea continuă să ie tare

ca un bou, zise Larry.
— Spune că ne-a considerat puțin excentrici pentru felul cum am plecat
ı̂n graba mare spre Grecia, dar că au avut o iarnă grea ș i crede că poate
a fost o hotă rı̂re ı̂nțeleaptă să alegem un loc cu climă salubră .
— Salubră ! exclamă Larry. Asta-i cuvı̂nt pe care să -1foloseș ti ? !
— O, cerule !... O, nu ! O, doamne !
— Ce s-a ı̂ntı̂mplat ?
— Spune că vrea să vină să stea cu noi. doctorii i-au recomandat un
climat cald.
— Nu, refuz. Nu sı̂nt ı̂n stare să o suport ! strigă Larry să rind ı̂n picioare.
Destul că Lugaretzia ne arată gingiile ı̂n iecare dimineață, nu vreau să o
mai avem ș i pe mă tuș a Hermione murind bucă țică cu bucă țică prin
toată casa, zi de zi. Trebuie să refuzi, mamă ... Spune-i că nu avem loc.
— Nu pot, dragă . ı̂n ultima scrisoare i-am povestit cı̂t de mare este vila
ı̂n care locuim.
— Probabil că nu mai ține minte, ı̂și exprimă Leslie speranța.
— Da’ de unde ! Aminteș te aici... Stai să vă d... Da, ascultați : „...odată ce
acum se pare că vă puteți permite o locuință atı̂t de spațioasă , sı̂nt
sigură , Louie dragă , că n-o să refuzi un colțiș or unei bă trı̂ne care nu mai
are mult de tră it". Vedeți ș i voi ! Ce putem face oare ?
— Scrie-i că bı̂ntuie o epidemie de vă rsat ș i trimite-i o fotogra ie cu

acneea lui Margo, sugeră Larry.
— Nu vorbi prostii, dragă , dealtfel i-am spus că aici ducem o viață foarte
să nă toasă .
— Ză u, mamă , eș ti imposibilă ! exclamă supă rat Larry. Eram neră bdă tor
să -mi petrec vara lucrı̂nd, ı̂nconjurat doar de cı̂țiva prieteni aleș i cu
mare grijă ș i acum nă vă leș te că mila aia rea ș i bă trı̂nă care miroase a
naftalină ș i cı̂ntă imnuri la toaletă .
— Tu exagerezi, dragă . Ș i nu ı̂nțeleg de ce trebuie să aduci vorba despre

toaletă . N-am auzit-o cı̂ntı̂nd nică ieri imnuri.
— Nu face nimic altceva decı̂t să cı̂nte imnuri : Indrumează-ne, lumină

sjintă, ı̂n timp ce toți facem coadă la uș ă.
— Să lă să m asta. Oricum ne trebuie o scuză plauzibilă . Nu-i pot scrie că
nu vrem să vină deoarece cı̂ntă imnuri.
— De ce nu ?
— Fii rezonabil, dragă , la urma urmei ne este rudă .
— Ș i ce-i cu asta ? Nu vă d de ce trebuie să ne gudură m față de o

cotoroanță bă trı̂nă , numai pentru că ne este rudă , cı̂nd lucrul cel mai
ı̂nțelept pe care l-am putea face ar i să o ardem pe rug.
— Nu-i chiar aș a de rea, protestă mama cu jumă tate de gură .
— Dragă mamă , dintre toate rudele infecte pe care trebuie să le

suportă m, ea este fă ră ı̂ndoială cea mai rea. De ce nu rupi legă turile cu
ea, pe viața mea dacă reuș esc să Ințeleg.
— De, trebuie să -i ră spund la scrisori, nu-i aș a ?
— De ce ? Scrie „Plecați" pe plic ș i returnează -le.
— Nu pot, dragă , mi-ar recunoaș te scrisul. Ș i ı̂n orice caz pe aceasta am

deschis-o.
— Nu poate să -i scrie unul dintre noi că eș ti bolnavă ? propuse Margo.
— Ba da, spunem că doctorii nu mai au nici o speranță, fu pă rerea lui
Leslie.
— Scriu eu scrisoarea, se oferi Larry bucuros. Fac rost de un plic dră guț
cu chenar negru... ca să dea evenimentului un aer verosimil.
— Ba n-ai să faci nimic din toate astea, spuse mama hotă rı̂tă ; dacă -i
scrii aș a ceva soseș te imediat să mă ı̂ngrijească . Doar o cunoș ti !
— De ce pă stră m legă tura cu ei, asta vreau să ș tiu ? se vă ită Larry
disperat. Ce satisfacție poți gă si ı̂n astfel de relații ? Sı̂nt cu toții sau
fosilizați sau nebuni.
— Nu-i adevă rat, nu sı̂nt nebuni, se indignă mama.
— Nu i absurdă , mamă ... Gı̂ndeș te-te la mă tuș a Bertha care ține pisici
imaginare... ș i mai este unchiul Patrick cel grozav care se plimbă ı̂n
pielea goală ș i povesteș te unor oameni complet stră ini cum a ucis
balene cu briceagul. Au toți sticleți la cap.
— E drept că sı̂nt ciudați, dar iind foarte bă trı̂ni e de aș teptat. Nu sı̂nt
nebuni, exclamă mama, adă ugind cu sinceritate : ı̂n orice caz nu ı̂ntr-atı̂t
ı̂ncı̂t să ie internați.
— Dacă -i vorba să im nă pă diți de rude, nu-i decı̂t un singur lucru de
fă cut, spuse Larry resemnat.
— Ce anume ? se interesă mama, privind curioasă pe deasupra

ochelarilor.
— Trebuie să ne mută m. Este de la sine ı̂nțeles.
— Să ne mută m ? Unde ? ı̂ntrebă mama nedumerită .
— ı̂ntr-o vilă mai mică . După aceea poți să scrii la toate mortă ciunile
alea că nu avem loc.
— Nu i stupid, Larry. Nu putem s-o ținem tot ı̂ntr-o mutare. Ne-am

mutat aici să facem față prietenilor tă i.
— Ei da ! Ș i acum ne mută m ca să nu facem fața rudelor.
— Dar nu ne putem trambala ı̂ntruna dintr-o parte ı̂ntr-alta a insulei. O

să creadă lumea că ne-am ieș it din minți.
— Ne vor considera ș i mai ieș iți din minți dacă ı̂și face apariția
zgripțuroaica bă trı̂nă . Ză u, mamă , n-am să pot s-o suport dacă vine. Am
să ı̂mprumut probabil o puș că de la Leslie ș i am să -i fac o gaură ı̂n
corset.
— Larry, te rog, nu mai spune asemenea lucruri de față cu Gerry.
— Nu fac decı̂t să te previn.
Urmă o pauză ı̂n timp ce mama ı̂și ș tergea ı̂nfrigurată ochelarii.

— Dar mi se pare atı̂t de excentric să tot schimbă m locuințele ı̂n felul
acesta, spuse ea ı̂n cele din urmă .
— Nu vă d de ce ar pă rea excentric, ripostă surprins Larry. Este un lucru

perfect logic.
— Bineı̂nțeles că -i aș a, ı̂ntă ri Leslie. Este un fel de autoapă rare.
— Fii ı̂nțeleaptă , mamă , o ı̂ncurajă Margo. La urma urmei o mutare e tot

atı̂t de bună ca un chef.
Ș i astfel, purtı̂nd ı̂n minte acest nou proverb, ne-am mutat.
P T
„Un om voios trăiește la fel de mult (s-a spus) Ca omul trist, ba chiar o zi in
plus."
UDALL, Ralph Roister Doister
VILA ALBĂ-CA-ZĂPADA
Aș ezată pe vı̂rful unui deal, printre mă slini, noua vilă , albă ca ză pada,
avea o verandă largă , ı̂mpodobită cu o draperie deasă de viță-de-vie. ı̂n
fața casei se a la o gră dină cı̂t o batistă , bine ı̂ngră dită , ı̂n care se
ı̂ncı̂lceau lori să lbatice. ı̂ntreaga gră dină era umbrită de o magnolie
mare ale că rei frunze lucioase, de un verde-ı̂nchis, aruncau o umbră
deasă . Drumeagul bă tă torit din poarta casei cobora ș erpuind printre
mă slini, vii ș i livezi, ı̂nainte de a ajunge la ș osea. Ne plă cuse vila de
ı̂ndată ce ne-o ară tase Spiro. Stă tea pă ră ginită , dar teribil de elegantă
printre mă slini beți ș i ară ta ca o prețioasă din secolul al XVIII-lea
lungită ı̂n mijlocul unei mulțimi de slujnice. Farmecul ei a sporit mult,
din punctul meu de vedere, cı̂nd am descoperit ı̂ntr-una din camere un
liliac stı̂nd agă țat cu capul ı̂n jos de un oblon ș i chițăind duș mă nos. Am
sperat că va continua să -ș i petreacă zilele ı̂n casă , dar de ı̂ndată ce ne-
am mutat, a considerat că locul s-a aglomerat prea tare ș i a plecat ı̂n
că utarea unui trunchi de mă slin paș nic. Am regretat că a luat această
hotă rı̂re, dar avı̂nd multe alte preocupă ri, l-am dat ı̂n curı̂nd uită rii.
Acolo, la vila albă , am ajuns să cunosc mai ı̂ndeaproape că lugă rițele.
Pı̂nă atunci le vedeam ı̂ntı̂mplă tor dı̂nd tı̂rcoale printre mirți, dar nu le
privisem niciodată cu prea multă atenție. Acum eram obligat să le iau ı̂n
seamă , că ci ı̂n vı̂rful dealului pe care era situată vila se a lau cu sutele,
iar majoritatea erau mult mai mari decı̂t cele vă zute pı̂nă atunci. Se
ghemuiau disprețuitoare ı̂n mă slini, printre mirți, pe frunzele verzi ș i
netede ale magnoliei, iar noaptea se adunau ı̂n casă , rotindu-se ı̂n
lumina lă mpii, cu aripile verzi ce se zbă teau ca roțile unei vechi nave cu
zbaturi, ca să se ridice pe mese sau scaune ș i să umble ı̂ncet, cu un aer
afectat, ı̂ntorcı̂ndu-ș i capul ı̂ntr-o parte ș i ı̂n alta ı̂n că utare de pradă ș i
privind spre noi ix, cu ochii bulbucați deasupra unei fețe fă ră barbă . Nu
ș tiusem pı̂nă atunci că aceste insecte pot creș te atı̂t de mari, că ci unele
dintre cele care ne vizitau ajungeau la o lungime de zece centimetri.
Aceș ti monș tri nu aveau teamă de nimic ș i nu se dă deau ı̂n lă turi de a
ataca ceva tot atı̂t de mare, sau chiar mai mare decı̂t ele. Pă reau să
considere casa o proprietate a lor, iar pereții ș i plafonul, teren legitim
de vı̂nă toare. Dar ș i reptilele geko care tră iau printre cră pă turile zidului
din jurul gră dinii se simțeau ı̂ndreptă țite să vı̂neze prin casă ș i astfel,
ı̂ntre aceste specii de insecte ș i reptile se purta un ră zboi permanent.
Majoritatea bă tă liilor erau simple ı̂ncă ieră ri ı̂ntre o că lugă riță ș i un
geko ș i cum erau de obicei de forțe cam egale, lupta ducea rar la vreun
rezultat. Uneori avea loc cı̂te o bă tă lie demnă de urmă rit. Am avut
norocul să asist dintr-o tribună centrală la o astfel de luptă , că ci s-a
desfă ș urat deasupra, pe ș i ı̂n patul meu.
ı̂n timpul zilei reptilele geko tră iau sub bucă țile dezlipite de ciment pe
zidul gră dinii. Cı̂nd soarele apunea ș i umbra ră coroasă a magnoliei se
aș ternea peste casă ș i gră dină , apă reau scoțın
̂ du-ș i că puș oarele din
cră pă turi ș i privind curioase ı̂n jurul lor cu ochi aurii. Treptat ieș eau de
tot afară ș i lunecau pe zid, cu trupurile turtite ș i cozile groase, aproape
conice, ce pă reau cenuș ii ı̂n lumina amurgului. ı̂naintau cu grijă pe zidul
cı̂rpit cu muș chi pı̂nă ajungeau la loc sigur ı̂n vița de deasupra verandei
ș i ră mı̂neau acolo ră bdă toare, aș teptı̂nd să se ı̂ntunece ș i să se aprindă
lă mpile. Atunci ı̂și alegeau locul de vı̂nat ș i se ı̂ndreptau spre el lunecı̂nd
pe pereții casei. Unele ajungeau ı̂n dormitoare, altele ı̂n bucă tă rie, iar
cı̂teva ră mı̂neau pe verandă printre frunzele de viță.
Un anumit geko ı̂și alesese drept teren de vı̂nă toare dormitorul meu ș i
am ajuns să -1 cunosc destul de bine ș i să -1 botez Geronimo, deoarece
asalturile lui asupra insectelor mi se pă reau tot atit de iscusite ș i dibaci
plă nuite ca oricare dintre ispră vile renumitului indian nord-american.
Geronimo pă reți să ie o idee mai presus de ceilalți geko. ı̂n primul rı̂nd
tră ia singur sub un pietroi ı̂n stratul de cı̂rciumă rese de sub fereastra
mea ș i nu tolera nici un alt geko prin apropierea culcuș ului să u. Tot aș a
nu ı̂ngă duia ca vreun geko stră in să intre la mine ı̂n dormitor. Se trezea
mai devreme decı̂t semenii să i, ieș ind de sub piatră cı̂t timp zidurile ș i
casa mai erau ı̂ncă scă ldate ı̂n lumina palidă a apusului. O zbughea ı̂n
sus peste gă urile fă cute prin desprinderea tencuielii albe, pı̂nă ajungea
la fereastra dormitorului meu. Privea curios pe deasupra pervazului
clă tinı̂nd repede capul de vreo două , trei ori, nu ș tiu dacă pentru a mă
saluta pe mine sau din satisfacția de a i gă sit camera aș a cum o lă sase.
Stă tea pe pervaz, ı̂nghițind ı̂n sec, pı̂nă se lă sa ı̂ntunericul ș i se aducea o
lampă . Sub lumina aurie pă rea să -ș i schimbe culoarea din cenuș iu ı̂ntr-
un side iu-roz palid ș i translucid care fă cea să iasă ı̂n evidență desenele
cochet formate din bobițe ș i pielea să -i pară atı̂t de ină ș i subțire, ı̂ncı̂t
aveai impresia că trebuie să ie transparentă ș i că ai putea să -i vezi
viscerele, ı̂ncolă cite ı̂ngrijit ca trompa unui luture.
Cu ochii stră lucind de entuziasm, ș erpuia ı̂n sus pe perete pı̂nă la locul
preferat, colțul din stı̂nga dinspre exterior al tavanului, unde atı̂rna cu
capul ı̂n jos, aș teptı̂nd să apară cina.
Hrana nu ı̂ntı̂rzia să sosească . Primul vă l de țın ̂ țari ș i buburuze pe care
Geronimo ı̂l ignora era curı̂nd urmat de insecte cu picioare lungi, cu
aripi dantelate, de molii mici ș i alți gı̂ndaci mai robuș ti. Urmă rind
tactica de pı̂ndă a lui Geronimo aveai multe de ı̂nvă țat. O chrisopă sau o
molie, după ce se ı̂nvı̂rtise ı̂n jurul lă mpii pı̂nă amețise, zbura ı̂n sus ș i
se instala pe tavan ı̂n cercul de lumină desenat de lampă . Geronimo
atı̂rnı̂nd cu capul ı̂n jos, ı̂n colț , se ı̂ncorda. Dă dea rapid de două , trei ori
din cap ș i apoi pornea atent pe tavan ș i ı̂nainta milimetru cu milimetru,
ținı̂nd insecta sub privirea ixă a ochilor lui stră lucitori. ı̂ncetiș or, luneca
peste tencuială pı̂nă ajungea la vreo doisprezece centimetri de pradă .
Se oprea o clipă ș i puteai să -i vezi gheruțele miș cı̂ndu-se ca să se
ı̂nțepenească bine de tencuială . Ochii i se bulbucau mai tare de emoție
ș i o expresie de ferocitate despre care el ı̂și ı̂nchipuia că face să ı̂nghețe
sı̂ngele ı̂n vine i se aș ternea pe față. Vı̂rful cozii se zbă tea mă runt ș i apoi
aluneca pe plafon, uș or ca o pică tură de apă . Se auzea un hă pă it slab
după care se ı̂ntorcea fericit ș i mulțumit de sine, ținı̂nd ı̂n gură insecta
ale că rei picioare ș i aripi ı̂i atı̂rnau peste buze ca o mustață de morsă
ciudată ș i tremură toare. Dă dea din coadă ca un că țeluș bucuros ș i apoi
alerga spre colțiș orul să u să -ș i ia masa ı̂n tihnă . Avea privirea incredibil
de ascuțită că ci adesea l-am vă zut ochind cı̂te o molie minusculă ı̂n
celă lalt capă t al camerei ș i ı̂nconjurı̂nd tavanul ca să se apropie ș i să o
prindă .
Comportarea sa față de rivalii care ı̂ncercau să -i uzurpe teritoriul era

foarte directă . De-abia se să ltaseră ș i ei peste pervazul ferestrei unde se
opreau să se mai odihnească după urcuș ul anevoios pe peretele vilei, că
se auzea un zgomot bă tă ios ș i Geronimo traversa ca un fulger tavanul ș i
cobora ı̂n jos pe perete ca să aterizeze pe pervaz, cu o mică bufnitură .
ı̂nainte ca noul-venit ss poată face vreo miș care, Geronimo se arunca
asupra lu Partea curioasă era că spre deosebire de ceilalți geko nu si
repezea spre capul sau toracele inamicului. Ț intea direct la coadă ș i
prinzı̂nd-o ı̂n gură , la vreun centimetru depă rtare de vı̂rf, se ținea de ea
ca un buldog, scuturı̂nd-o ı̂ntr-o parte ș i ı̂n alta. Noul-venit, descurajat
de acest atac per id ș i neobiș nuit, recurgea la seculara stratagemă de
protecție a ș opı̂rlelor : ı̂și lepă da coada. Escalada apoi pervazul ș i o
zbughea cı̂t se poate de repede spre stratul de cı̂rciumă rese de jos.
Geronimo, gı̂fı̂ind puțin din cauza efortului, ră mı̂nea triumfă tor pe
pervaz cu coada adversarului atı̂rnı̂ndu-i din gură ș i zbă tı̂ndu-se ca un
ș arpe. Asigurı̂ndu-se că rivalul s-a ı̂ndepă rtat, se aș eza comod ș i
ı̂ncepea să devore coada, obicei dezgustă tor pe care eu ı̂l dezaprobam
cu tă rie. Dar se vede că era felul să u de a să rbă tori o victorie ș i nu-ș i
gă sea liniș tea pı̂nă cı̂nd coada nu se gă sea ı̂n siguranță ı̂n stomacul lui
um lat.
Majoritatea că lugă rițelor care zburau la mine ı̂n cameră erau mici.
Geronimo era ı̂ntotdeauna gata să le facă de petrecanie, dar erau prea
iuți pentru el. Spre deosebire de celelalte insecte, nu pă reau atrase de
lumina lă mpilor, ı̂n loc să se ı̂nvı̂rtească ı̂n jurul lor amețite, stă teau
liniș tite ı̂ntr-un loc bine ales, ca să poată devora dansatorii de cı̂te ori se
aș ezau ca să mai prindă su let. Ochii bulbucați pă reau tot atı̂t de ageri
ca ș i ai unui geko ș i reuș eau totdeauna să -i simtă prezența ș i să plece ı̂n
grabă , mult ı̂nainte ca el să ajungă la distanță de luptă . In noaptea marii
bă tă lii totuș i, Geronimo dă du peste o că lugă riță care nu numai că nu ș i-
a luat zborul, dar fusese ea cea care venise să -1 ı̂ntı̂mpine, ceea ce era
mai mult decı̂t putea el să ı̂ndure.
Mă preocupau de cı̂tva timp obiceiurile de ı̂nmulțire a că lugă rițelor.

Urmă risem nefericitul mascul ghemuindu-se pe spatele femelei care, cu
mult sı̂nge rece, ronțăia din el pe deasupra umă rului. Chiar după ce
capul ș i toracele -dispă ruseră ı̂n gura dră gă laș ă a femelei, partea
posterioară tot mai continua să -ș i facă datoria. După ce privisem felul
lor să lbatic de a face dragoste, eram foarte curios să le vă d depunı̂nd ș i
clocind ouă le. Prilejul acesta s-a ivit ı̂ntr-o bună zi cı̂nd eram pe deal ș i
m-am gă sit față ı̂n față, ca să zic aș a, cu o că lugă riță excepțional de mare
care pă ș ea semeț prin iarbă . Burta ı̂i era dilatată ș i eram sigur că este ı̂n
aș teptarea fericitului eveniment. Se opri ș i, legă nı̂ndu-se pe picioarele
ei zvelte, mă privi rece ș i ı̂și vă zu de drum, trecı̂nd țeapă nă printre irele
de iarbă . Mi-am zis că tot ce aveam mai bun de fă cut era să o capturez,
ca să -ș i depună ouă le ı̂ntr-o cutie unde aș i putut să le privesc ı̂n voie.
De ı̂ndată ce-ș i dă du seama că voiam să o prind, se ră suci ș i se aș eză pe
coadă cu aripile verzi-palid ı̂ntinse ș i brațele ı̂ncovoiate ı̂n sus, ı̂ntr-un
gest s idă tor de avertizare. Amuzat de agresivitatea ei ı̂ndreptată
ı̂mpotriva unei iințe atı̂t de mari, am apucat-o fă ră multe fasoane de
torace cu două degete. Imediat brațele lungi ș i ascuțite s-au ı̂ndoit pe
spate ș i mi-au cuprins degetul mare. Am avut senzația că jumă tate de
duzină de ace ı̂mi pă trund ı̂n piele. Surprins, i-am dat drumul ș i m-am
aș ezat să -mi sug rana : trei dintre ı̂nțepă turi erau ı̂ntr-adevă r adı̂nci ș i,
cı̂nd mi-am stors degetul, au apă rut pică turi de sı̂nge. Respectul meu
față de că lugă riță crescu. Era evident o insecta de care trebuia să ții
seama. La urmă toarea ı̂ncercare am fost mai prudent ș i mi-am folosit
amı̂ndouă mı̂inile, prin-zı̂nd-o eu una de torace ș i imobilizı̂nd-o cu
cealaltă . Se zbă tea ză darnic ș i ı̂ncerca să mă muș te plecı̂ndu-ș i fața
ascuțită ș i ră ută cioasă spre mı̂na mea vrı̂nd să -mi ciugulească pielea ;
fă lcile erau prea slabe ca să aibă vreun efect. Am dus-o acasă ș i am
ı̂nchis-o ı̂n dormitorul meu ı̂ntr-o cuș că mare acoperită cu voal ș i
decorată artistic cu ferigi, iarbă ș i pietre, printre care se miș ca
sprintenă . Am botezat-o Cecilia fă ră nici un motiv evident ș i-mi
petreceam o mulțime de timp prinzı̂ndu-i luturi pe care ı̂i mı̂nca ı̂n
cantită ți considerabile cu un apetit ce nu pă rea să se micș oreze, ı̂n timp
ce stomacul ı̂i creș tea tot mai mare. Tocmai cı̂nd eram sigur că -ș i va
depune ouă le dintr-un moment ı̂ntr-altul, gă si nu ș tiu cum o gaură ı̂n
cuș că ș i evadă .
ı̂ntr-o noapte, citeam ı̂n pat cı̂nd Cecilia, bă tı̂nd tare din aripi, traversă
camera ș i se opri greoaie pe zid la vreo treizeci de centimetri de locul
unde Geronimo se stră duia să ı̂nghită ultimele bucă țele ale unei molii
foarte pă roase. Se opri cu puf lipit de buze ș i privi uimit spre Cecilia.
Sı̂nt sigur că nu vă zuse niciodată o că lugă riță atı̂t de voluminoasă , că ci
Cecilia ı̂l ı̂ntrecea cu mai bine de un centimetru. Mirat de mă rimea ei ș i
uluit de neruș inarea de a se instala la el ı̂n cameră , Geronimo nu fu ı̂n
stare cı̂teva minute decı̂t să o privească atent. ı̂ntre timp Cecilia ı̂și
ı̂ntorcea capul dintr-o parte ı̂n alta uitı̂ndu-se ı̂mprejur cu un aer de
interes ostil, ca o fată bă trı̂nă arțăgoasă ı̂ntr-o galerie de artă .
Revenindu-ș i din uimire, Geronimo hotă rı̂ că o insectă atı̂t de
impertinentă merită să primească o lecție. ı̂și ș terse gura de tavan ș i
apoi clă tină repede din cap ș i dă du ca dintr-un bici din coadă , ca să se
ambaleze probabil ș i să atingă o furie ce s idează moartea. Cecilia nu-1
luă deloc ı̂n seamă , ci continuă să privească ı̂mprejur, legă nı̂ndu-se
ı̂ncetiș or pe picioarele ei lungi ș i suple. Geronimo lunecă ı̂ncet pe
perete, ı̂nghițind de furie ș i se opri la vreun metru distanță de insectă ,
miș cı̂nd din picioare ca să se sprijine bine pe ele. Cecilia, cu mirare bine
simulată , pă ru că atunci ı̂l observă pentru prima dată . Fă ră să -ș i
schimbe poziția, ı̂ntoarse capul ș i privi peste umă r. Geronimo n-o scă pa
din privire ș i ı̂nghițea tot mai violent. Cecilia, după ce ı̂l cercetase rece
cu ochii bulbucați, continuă să inspecteze plafonul de parcă n-ar i
existat nici un geko. Geronimo mai ı̂naintă cı̂țiva centimetri, ı̂și ı̂nțepeni
iar ghearele, tremurı̂nd din vı̂rful cozii ș i apoi se repezi spre insectă .
Atunci se petrecu ceva ciudat. Cecilia care pı̂nă atunci pă ruse absorbită
ı̂n inspectarea unei cră pă turi din tencuială , să ri brusc ı̂n aer, se ră suci ș i
ateriză ı̂n acelaș i loc, dar cu aripile ı̂ntinse ca o pelerină . Se lă să pe
picioarele din spate, iar pe cele mai de nă dejde din față le ı̂ndoi gata de
luptă . Geronimo nu era pregă tit pentru o primire atı̂t de spinoasă , frı̂nă
ș i se opri la vreo ș apte centimetri de că lugă riță privind-o ix. Ea ı̂i
ı̂ntoarse privirea cu o agresivitate disprețuitoare. Geronimo pă rea
dezorientat de felul cum se desfă ș oară evenimentele. Conform
experienței sale, insecta ar i trebuit să -ș i ia zborul ș i să bı̂zı̂ie ı̂n
cealaltă parte a camerei odată ce l-a vă zut apropiindu-se, dar iată că
aceasta stă tea pe coadă , cu brațele gata să ı̂nțepe ș i cu pelerina verde de
aripi fı̂șıî nd ı̂ncetiș or pe cı̂nd se legă na dintr-o parte ı̂n alta. Oricum
ajunsese prea departe ca să mai poată da ı̂napoi, ı̂și adună tot curajul ș i
se avı̂ntă să ucidă .
Datorită iuțelii ș i greută ții sale, cı̂nd se ciocni de că lugă riță o fă cu să se
rostogolească ș i-i apucă cu fă lcile partea de jos a toracelui. Cecilia, drept
represalii, ı̂și ı̂ncleș tă picioarele din față de cele din spate ale lui
Geronimo. Se clă tinau ș i fremă tau ı̂n lungul plafonului ș i ı̂n jos pe
perete, iecare ı̂ncercı̂nd să cı̂știge un cı̂t de mic avantaj. Urmă o pauză
ı̂n timpul că reia adversarii se odihniră ș i se pregă tiră pentru runda a
doua, fă ră să slă bească ı̂nsă strı̂nsoarea. Mă ı̂ntrebam dacă n-ar trebui
să intervin. Nu voiam să ie ucis nici unul dintre ei. Pe de altă parte,
lupta era atı̂t de palpitantă , ı̂ncı̂t nu mă tră gea inima să -i despart. Pı̂nă
să mă hotă ră sc, au reı̂nceput. Dintr-un motiv oarecare, Cecilia era
ı̂nclinată să ı̂ncerce să -1 tragă pe Geronimo jos pe podea, pe cı̂tă vreme
el era la fel de hotă rı̂t să o tragă pe ea sus pe tavan. Se clă tinară ı̂nainte
ș i ı̂ndă ră t cı̂tva timp iind cı̂nd unul cı̂nd celă lalt deasupra, dar nu se
petrecu nimic hotă ritor. Apoi Cecilia fă cu o greș eală fatală . Pro itı̂nd de
o poziție favorabilă , ı̂ntr-unul dintre momentele lor periodice de
repaos, se aruncă ı̂n aer ı̂ncercı̂nd se pare să traverseze ı̂n zbor camera
cu Geronimo atı̂rnı̂ndu-i de gheare ca un uliu cu un miel. Dar nu luase ı̂n
considerație greutatea reptilei. Saltul ei brusc ı̂l luă pe geko prin
surprindere ș i-i dezlipi pernuțele ca niș te ventuze de pe tavan dar
odată ajunș i ı̂n aer greutatea lui deveni prea mare pentru puterile
Ceciliei. Că zură pe pat ı̂ntr-o ı̂ncı̂lcitură complicată de cozi ș i aripi.
Că ză tura ı̂i surprinse pe amı̂ndoi. ı̂și dă dură drumul ș i ră maseră pe
pă tură , privindu-se cu ochi scă pă ră tori. Momentul era potrivit să
intervin ș i să pun capă t luptei ; dar tocmai cı̂nd eram gata să -i prind pe
cei doi adversari, s-au repezit din nou unul la altul. De data aceasta
Geronimo, mai ı̂nțelept, prinse ı̂n gură unul dintre brațele ascuțite ale
Ceciliei care se ră zbună cuprin-zı̂ndu-1 cu celă lalt pe după gı̂t. Amı̂ndoi
se gă seau ı̂n dezavantaj pe pă tură , că ci li se agă țau ghearele, ı̂mpiedi-
cı̂ndu-le miș că rile. Se luptară totuș i ı̂n lungul patului ș i ı̂ncepură să -ș i
facă drum spre pernă . Consecințele luptei se vedeau acum bine la
amı̂ndoi : Cecilia avea o aripă ruptă ș i zdrobită ș i un picior ı̂ndoit ș i scos
din uz, ı̂n timp ce Geronimo avea un mare numă r de zgı̂rieturi
sı̂ngerı̂nde pe spate ș i gı̂t, produse de ghearele din față ale Ceciliei.
Eram mult prea curios să vă d cine cı̂știgă ca să -mi mai treacă prin minte
să -i opresc, aș a că am evacuat patul, ı̂n timp ce ei se apropiau de pernă ,
că ci nu aveam chef să simt gheara Ceciliei ı̂n igı̂ndu-mi-se ı̂n piept.
Că lugă rița dă dea semne de oboseală , dar contactul dintre picioarele ei
ș i suprafața netedă a cearș afului pă ru să o ı̂nvioreze. Din pă cate ı̂și
cheltui energia nou dobı̂ndită pe un obiectiv greș it. Liberă gı̂tul lui
Geronimo ș i-i apucă ı̂n schimb coada. Nu-mi dau seama dacă fă cı̂nd
astfel ı̂și ı̂nchipuise că -1 va să lta ı̂n aer ș i-1 va imobiliza, dar efectul fu
contrariu. De ı̂ndată ce ghearele i se ı̂n ip-seră ı̂n coadă , Geronimo ș i-o
lepă dă dar zvı̂rcolirea furibundă necesară acestei operații fă cu să i se
clatine violent capul. Drept urmare rupse brațul Ceciliei pe care ı̂l ținea
ı̂n gură . Ș i ı̂n felul acesta Cecilia ră mase ı̂ntr-o gheară cu coada care se
zbă tea, iar Geronimo, fă ră coadă ș i ı̂n-sı̂ngerat ținea ı̂n gură brațul
Ceciliei care mai zvı̂cnea. Cecilia ar mai i putut cı̂știga bă tă lia dacă l-ar
i atacat la iuțeală pe Geronimo, fă ră să -i lase timp să scuipe brațul care
ı̂i umplea gura, dar era prea absorbită de coada care se zbă tea ș i pe
care, cred, o considera o parte vitală a duș manului, drept care ı̂și ținea
ı̂n iptă ı̂n ea gheara ei unică . Geronimo scuipă brațul ș i să rind ı̂nainte
deschise gura. Atı̂t capul cı̂t ș i toracele Ceciliei dispă rură ı̂nă untru.
Acesta fu de fapt sfı̂rș itul luptei. Mai ră mı̂nea doar de vă zut dacă reptila
va rezista pı̂nă la moartea insectei. Picioarele ı̂i trosneau, aripile se
desfă cură ca niș te evantaie verzi ș i foș neau agitı̂ndu-se, abdomenul
mare pulsa ș i toate miș că rile trupului ei ı̂n agonie ı̂i rostogoliră pe
amı̂ndoi, disperați, sub aș ternutul mototolit. Timp ı̂ndelungat nu i-am
mai putut vedea ; auzeam doar trosniturile slabe ale aripilor, dar de la o
vreme ș i acestea ı̂ncetară . Urmă o pauză după care un mic cap zgı̂riat ș i
pă tat cu sı̂nge se ivi de sub marginea cearș afului, o pereche de ochi
aurii mă contemplară triumfă tor, ı̂n timp ce Geronimo, tı̂rı̂ndu-se
ostenit, ieș ea la vedere. O bucată bună de piele ı̂i fusese jupuită de pe
umă r, lă sı̂nd o pată roș ie ı̂nsı̂ngerată . Spatele ı̂i era presă rat cu bobițe de
sı̂nge, pe unde ı̂l ı̂nțepase ghearele Ceciliei ș i ciotul de coadă care ı̂i mai
ră mă sese lă sa o dı̂ră de sı̂nge pe pă tură . Era hă rtă nit, ș chiop, frı̂nt de
oboseală , dar victorios. Ră mase un timp pe pat ı̂nghițind ı̂n sec ș i-mi
ı̂ngă dui să -i ș terg spatele cu un tampon de vată prins ı̂ntr-un bă ț de
chibrit. Drept recompensă i-am prins cinci muș te grase pe care le-a
mı̂ncat cu plă cere. Refă cı̂ndu-ș i oarecum forțele a pornit-o ı̂ncet ı̂n jurul
peretelui, peste pervaz ș i ı̂n jos pe zidul exterior al casei la lă caș ul să u
de sub piatră , ı̂n stratul de cı̂rciumă rese. Hotă rı̂se, se vede, că are nevoie
să se odihnească o noapte după o asemenea ı̂ncă ierare violentă .
Noaptea urmă toare era din nou la locul să u obiș nuit, țanțoș ca
ı̂ntotdeauna, miș cı̂nd ciotul de coadă de plă cere ı̂n timp ce contempla
ospă țul de insecte care plutea ı̂n jurul lă mpii.
Două să ptă mı̂ni după marea bă tă lie Geronimo ı̂și fă cu apariția ı̂ntr-o
noapte, pe pervazul ferestrei, ı̂nsoțit, spre mirarea mea, de un alt geko.
Noul sosit era destul de micuț , cam jumă tate cı̂t Geronimo, de un roz
foarte delicat ș i cu ochi mari ș i stră lucitori. Geronimo ı̂și reluă poziția
obiș nuită ı̂n colț , ı̂n timp ce noul-venit ı̂și alese un loc ı̂n centrul
plafonului. ı̂ncepură vı̂nă toarea de insecte cı̂t se poate de concentrați,
ignorı̂ndu-se complet unul pe altul. Mi-am ı̂nchipuit la ı̂nceput că noul-
venit, iind atı̂t de gingaș , era mireasa lui Geronimo, dar investigațiile ı̂n
stratul de cı̂rciumă rese dovediră că ducea ı̂n continuare viață de burlac,
dedesubtul pietrei. Noul geko dormea se vede ı̂n altă parte,
ı̂ntovă ră ș indu-se cu Geronimo doar noaptea cı̂nd lunecau pe zid spre
dormitor. Ț inı̂nd seamă de atitudinea sa ră zboinică față de ceilalți geko,
mi-a venit greu să ı̂nțeleg cum de-1 tolera pe noul-venit. Am cochetat cu
ideea că ar putea i vorba despre vreun iu sau iică a lui Geronimo, dar
ș tiam că reptilele geko n-au nici un fel de viață de familie, depun doar
ouă le ș i lasă tineretul (odată clocit) să se descurce singur. Deci
supoziția mea nu era plauzibilă . ı̂ncă nu hotă rı̂sem ce nume să dau
noului locatar al camerei mele cı̂nd că zu victimă unui destin tragic.
ı̂n stı̂nga vilei se ı̂ntindea o vale mare, ca un am iteatru verde, bogat

ı̂mpodobit de coloanele ră sucite ale mă slinilor. Valea era ı̂nconjurată de
un mal de argilă ș i prundiș , ı̂nalt de vreo ș apte metri, la baza că ruia
creș tee un strat de mirt care acoperea o gră madă de pietroait pră buș ite.
Locul reprezenta pentru mine un teren fertil de vı̂nă toare, că ci un mare
numă r de animale de tot soiul tră iau ı̂n preajmă . ı̂ntr-o zi, vı̂nı̂nd printre
pietroaie, am gă sit un trunchi mare ș i putred de mă slin, sub un tu iș .
Gı̂ndindu-mă că ar putea i ceva interesant dedesubt, am ı̂mpins din
ră sputeri pı̂nă l-am dizlocat ș i l-am rostogolit, lă sı̂ndu-1 cu partea
umedă ı̂n sus. ı̂n covata formată sub greutatea lui, erau ghemuite două
viețuitoare la vederea că rora mi s-a tă iat respirația.
Erau, pe cı̂t puteam să vă d, broaș te obiș nuite, dar cele mai mari pe care
le vă zusem vreodată . Fiecare avea o circumferință mai mare decı̂t o
farfurioară obiș nuită . Erau verzi-cenuș ii, pline de excrescențe, cu pete
albe curioase din loc ı̂n loc unde pielea era lucioasă ș i nepigmentată .
Stă teau acolo lipite de pă mı̂nt ca doi Buddha obezi ș i leproș i, uitı̂ndu-se
la mine ș i ı̂nghițind vinovat, aș a cum fac broaș tele. A le ține pe iecare
ı̂ntr-o mı̂na era ca ș i cum ai i umblat cu două mingi dezum late de
piele. Broaș tele clipiră spre mine cu ochii lor aurii, iligranati ș i se
instalară mai bine ı̂n palme, privindu-mă cu ı̂ncredere, gurile lor largi,
cu buze groase, dı̂nd impresia că se lă țesc ı̂ntr-un zı̂mbet timid ș i
nesigur. Mă ı̂ncı̂ntau ș i eram atı̂t de emoționat că le-am descoperit, ı̂ncı̂t
simțeam că dacă nu le ară t imediat cuiva, plesnesc de bucurie
neı̂mpă rtă ș ită . Am rupt-o la fugă spre vilă , ținı̂nd cı̂te o broască ı̂n
iecare mı̂nă , ca să ară t familiei ce descoperisem.
Cı̂nd am dat buzna ı̂n casă , mama ș i Spiro erau ı̂n că mară să vadă cum
stă m cu alimentele. Ț inı̂nd broaș tele ı̂n sus, i-am implorat să privească
la minunatele mele am ibii. Eram foarte aproape de Spiro, cı̂nd s-a
ı̂ntors ș i a dat cu ochii de fața unei broaș te. Chipul ı̂ncruntat a lui Spiro a
pă lit, ochii s-au holbat, ș i pielea i-a devenit verzuie ; asemă narea dintre
cl ș i broască era remarcabilă . Smulgı̂ndu-ș i batista din buzunar ș i
ducı̂nd-o la gură , Spiro ieș i ı̂n grabă pe verandă unde vomă cu violență.
— Nu trebuie să -i ară ți lui Spiro asemenea lucruri, dragă , mă mustră
mama. Ș tii că are un stomac sensibil.
I-am spus că deș i ș tiam că are stomacul sensibil, nu mi-am ı̂nchipuit ca
vă zı̂nd niș te vietă ți atı̂t de dră gă laș e ar putea să i se facă ră u.
— Ce cusur aveau broaș tele ? am ı̂ntrebat eu foarte mirat.
— Nici unul, dragă , sı̂nt dră gă laș e, spuse mama privind bă nuitor spre
broaș te. Doar că nu plac la toată lumea.
Spiro intră legă nı̂ndu-se, palid la față, tamponı̂ndu-ș i fruntea cu batista.

Am ascuns repede broaș tele la spate.
— Vai de mine, domnu Zerris, se vă ită el. De țe mi-ară ți asemenea
lucruri. A trebuit să fug afară , doamnă Durrells, mi-e martor
Dumnedzeu, cı̂nd vă d o lighioană ca asta trebuie să vă rs si m-am gı̂ndit
că -i mai bine să vă rs afară decı̂t aiți. Să nu-mi mai ară ți asa țeva, domnu
Zerris, te rog.
Spre nemulțumirea mea restul familiei a avut cam aceeaș i reacție

vă zı̂nd cele două broaș te gemene ș i astfel, ı̂ntristat că nu pot trezi nici
un fel de entuziasm printre ceilalți, le-am dus la mine ı̂n cameră ș i le-am
aș ezat cu grijă sub pat.
In aceeaș i seară , cı̂nd s-au aprins luminile, le-am dat drumul să se miș te
prin cameră ș i mă distram prinzı̂nd insectele care se plimbau ı̂n jurul
lă mpii ș i dı̂ndu-le să le mă nı̂nce. Se deplasau greoaie ı̂ncoace ș i ı̂ncolo,
ı̂nghițind ofrandele mele, iar gura lor largă hă pă ia ı̂nchizı̂ndu-se cu un
țăcă nit uș or, cı̂nd limba lipicioasă ı̂mpingea insecta ı̂nă untru. La un
moment dat, o molie excepțional de mare ș i de isterică dă du buzna ı̂n
cameră ș i ı̂nchipuindu-mi ce gustare aleasă ar i putut i, am ı̂nceput să
o urmă resc cu asiduitate. După puțin timp se aș eză pe tavan, la cı̂țiva
centimetri de prietenul lui Geronimo. Odată ce molia era cam de două
ori mai mare decı̂t el, ı̂nțelept, nu-i dă du nici o atenție. Stră duindu-mă
să o dobor ca să o dau broaș telor, am aruncat prosteș te ı̂n ea cu o
revistă . Nu nimeri molia dar ı̂l luă prin surprindere pe geko tocmai cı̂nd
privea spre o muscă care se apropia. Revista zbură ı̂ntr-un colț al
camerei ș i geko că zu cu o bufnitură pe covor chiar ı̂n fața celei mai mari
dintre cele două broaș te, ı̂nainte ca reptila să -ș i vină ı̂n ire ș i ı̂nainte să
pot face ceva ca să o salvez, broasca se aplecă ı̂nainte, cu o expresie
binevoitoare pe față, gura largă se deschise, că -zı̂nd ca un pod
basculant, limba să getă ı̂ntı̂i ı̂n afară , apoi ı̂nă untru purtı̂nd ș opı̂rla cu
ea, ca apoi gura să se ı̂nchidă ș i broasca să -ș i reia expresia de veselie
timidă . Geronimo, atı̂rnı̂nd cu capul ı̂n jos, ı̂n colțul lui, ră mase
indiferent la soarta amicului să u, dar eu eram ı̂ngrozit de toată
ı̂ntı̂mplarea ș i chinuit de sentimentul că eram de vină . Am ı̂nchis ı̂n
grabă broaș tele la ele ı̂n cutie, de teamă să nu ie ı̂nsuș i Geronimo
urmă toarea victimă a ferocită ții lor.
Cele două broaș te mari mă intrigau din mai multe motive. Mai ı̂ntı̂i, deș i
pă reau să ie din specia obiș nuită , aveau pete albe, curioase pe trup ș i
picioare. De asemenea, toate celelalte broaș te pe care le vă zusem erau
de vreo patru ori mai mici decı̂t acestea. Un alt lucru curios mi se pă rea
a i faptul că le gă sisem ı̂mpreună sub un butuc ; să gă seș ti ș i un singur
monstru ca acela era ceva neobiș nuit, darmite o pereche ! Eram sigur că
fă cusem o descoperire unică . Mă ı̂ntrebam clacă n-o i cumva vreo
specie nouă , nestudiată . Plin de speranță, le-am ținut prizoniere sub
pat, pı̂nă joia urmă toare, cı̂nd a sosit Theodore. Vă zı̂ndu-1, m-am
repezit cu su letul la gură ı̂n camera mea ș i le-am adus jos să i le ară t.
— A, da ! exclamă Theodore, privindu-le ı̂ndeaproape ș i pipă indu-le cu

ară tă torul. Da, ai dreptate, sı̂nt niș te exemplare foarte mari.
Ridică o broască ș i o puse jos pe podea, de unde se uita trist spre el,
um lı̂ndu-se ș i leș că indu-se ca o bucată de cocă mucegă ită .
— Da, spuse Theodore. Par să ie broaș te obiș nuite deș i, cum se spune,
sı̂nt... ı̂ıı̂ .̂ .. niș te exemplare excepționale. Petele astea curioase se
datoresc lipsei de pigmentație. Cred că -i din cauza vı̂rstei, deș i...
evident, pot să nu am dreptate. Trebuie să ie de o vı̂rstă considerabilă
ca să atingă asemenea proporții.
Eram mirat, că ci nu considerasem niciodată broaș tele drept animale

care tră iesc mult. L-am ı̂ntrebat pe Theodore cam ce vı̂rstă pot atinge.
— De, e greu de spus... nu există statistici după care să te orientezi,

remarcă el cu ochii lică rind. Dar ı̂mi ı̂nchipui că unele atı̂t de mari ca
acestea ar putea foarte bine să ie de doisprezece, sau chiar de două zeci
de ani. Par ș ă aibă multă tenacitate de supraviețuire. Am citit undeva că
niș te broaș te au fost zidite ı̂n pereții unei case, sau aș a ceva ș i au ră mas
acolo mai mulți ani. Cred că au stat ı̂nchise acolo vreo două zeci ș i cinci
de ani.
Ridică ș i cea de a doua broască din cutie ș i o puse jos, ală turi de
perechea ei. Stă teau ală turi, ı̂nghițind ș i clipind, cu pă rțile lor moi
tremurı̂nd odată cu respirația. Theodore le contemplă concentrat cı̂teva
clipe, apoi scoase un cleș te din buzunarul vestei, se duse ı̂n gră dină ,
ı̂ntoarse mai multe pietre, pı̂nă gă si o rı̂mă mare ș i umedă de culoarea
icatului. O ridică cu cleș tele ș i se ı̂ntoarse pe verandă . Se aplecă
deasupra broaș telor ș i lă să rı̂ma care se zvı̂r-colea să cadă pe dalele de
piatră , unde se ı̂ncolă ci fă cı̂n-du-se nod ș i apoi ı̂ncet ı̂ncepu să se
ı̂ntindă . Broasca care era mai aproape ı̂și ridică capul, clipi des, ș i se
ı̂ntoarse cu fața spre rı̂mă . Viermele continuă să se zbată ca un ir de
lı̂nă pe un că rbune aprins. Broasca se plecă ı̂nainte, privind-o cu o
expresie de mare interes pe fața ei lată .
— Aha ! exclamă Theodore ș i zı̂mbi ı̂n barbă .
Rima execută ı̂ntr-un spasm cifra opt ș i broasca se aplecă ı̂nainte

emoționată . Gura mare se deschise, limba roș ie ieș i afară ș i partea din
față a viermelui fu ı̂mpinsă ı̂n hă ul care se că scase. Broasca ı̂nchise gura
cu un zgomot sec ș i partea cea mai mare a rı̂mei, care atı̂rna ı̂n afară , se
zbă tea violent. Broasca se aș eză pe coadă ș i cu multă grijă ı̂ncepu să -ș i
ı̂ndese viermele ı̂n gură , folosin-du-se de degetele mari. Pe mă sură ce
iecare bucată a rı̂mei care se zvı̂rcolea era ı̂mpinsă ı̂nă untru, broasca
ı̂nghițea din greu, ı̂nchizı̂nd ochii cu o expresie de durere acută . ı̂ncet
dar sigur, bucă țică cu bucă țică , rima dispă rea ı̂ntre buzele groase, pı̂nă
cı̂nd a ră mas doar un capă t de vreo doi centimetri care atı̂rna afară
contractı̂ndu-se.
— Ei, da, spuse Theodore pe un ton amuzat. Totdeauna mă distrez

privindu-le mı̂ncı̂nd rı̂me. ı̂mi vin ı̂n minte scamatorii aceia, ș tii, care
scot metri ı̂ntregi de panglici din gură ... ı̂ıı̂ .̂ .. doar că fenomenul e invers.
Broasca clipi, ı̂nghiți disperată , dı̂nd ochii peste cap ș i ultima bucă țică
de rı̂mă dispă ru ı̂n gură .
— Mă ı̂ntreb, spuse Theodore gı̂nditor, cu ochii seı̂n-teind, mă ı̂ntreb

dacă s-ar putea dresa broaș tele să ı̂nghită ș i să bii. Ar i o ı̂ncercare
interesantă .
Luă cu grijă broaș tele ș i le puse ı̂n cutie.
— Nu să bii ascuțite, bineı̂nțeles, continuă el, ı̂ndrep-tı̂ndu-se ș i

legă nı̂ndu-se pe vı̂rfurile picioarelor. Dacă sabia ar i ascuțită , te-ai alege
cu o broască gă urită .
Rı̂se pe ı̂nfundate freeı̂ndu-ș i marginile bă rbii cu degetul mare.

FLORI CUVÎNTĂTOARE
Nu peste mult timp am primit trista veste că mi-au gă sit un alt profesor.
De data aceasta era un individ numit Kralefsky a că rui origină era o
ı̂ncı̂lcitură complicată de naționalită ți, printre care predomina cea
engleză . Familia m-a asigurat că -i vorba despre o persoană foarte
dră guță ș i care, pe deasupra, era ș i interesat ı̂n pă să ri ; deci ne vom
ı̂nțelege probabil bine. Această informație nu m-a impresionat cine ș tie
ce. Intı̂lnisem mulți oameni care susțineau că -i interesează pă să rile ș i
care s-au dovedit (cı̂nd i-am luat la ı̂ntrebă ri) că erau niș te ș arlatani
care nu ș tiau nici cum arată o pupă ză sau nu puteau spune care este
diferența ı̂ntre un codroș negru ș i unul obiș nuit. Eram sigur că familia
inventase această iubire de pă să ri numai pentru a mă consola că
trebuie din nou să ı̂nvă ț . Puteam să jur că reputația lui de ornitolog i se
trage din faptul că ținuse un canar pe cı̂nd era de paisprezece ani. Prin
urmare am pornit spre oraș pentru prima mea lecție ı̂ntr-o stare
su letească cı̂t se poate de mohorı̂tă .
Kralefsky ocupa ultimele două etaje ale unei mari case pă trate ș i
mucegă ite de la periferia oraș ului. M-am urcat pe scă rile largi ș i cu
bravură ostentativă am bă tut tare cu ciocă naș ul care ı̂mpodobea uș a.
Am aș teptat apoi, ı̂ncruntı̂ndu-mă la mine ı̂nsumi ș i ı̂n igı̂ndu-mi cu
considerabilă violență tocul pantofului ı̂n covorul roș u. Tocmai cı̂nd mă
pregă team să bat din nou, se auziră niș te paș i uș ori ș i uș a se dă du ı̂n
lă turi revelı̂ndu-mi noul meu profesor.
Am hotă rı̂t de ı̂ndată că Kralefsky nu era cı̂tuș i de puțin om ci un

spiriduș travestit ı̂n muritor, cu ajutorul unui costum vechi, dar foarte
spilcuit. Avea un cap mare, de forma unui ou, ı̂nclinat pe spate spre o
cocoaș ă bine rotunjită . Această poziție ı̂i dă dea ciudata ı̂nfă țiș are că
tocmai ridică din umeri, privind ı̂n sus spre cer. Un nas lung, frumos
coroiat, cu nă ri largi i se ı̂ncovoia ı̂n mijlocul feței, iar ochii, neobiș nuit
de mari, erau umezi ș i de culoarea coniacului. Aveau o privire ixă ș i
pierdută de parcă posesorul lor tocmai se trezise dintr-o transă . Gura
largă ș i subțire reuș ea să ı̂mbine corectitudinea cu umorul ș i zı̂mbetul
de bun-sosit dă dea la iveală dinți regulați dar galbeni.
— Gerry Durrell ? ı̂ntrebă el, legă nı̂ndu-se ca o vrabie ș i luturı̂nd spre

mine mı̂inile mari ș i osoase. Gerry Durrell. nu-i aș a ? Intră , dragă bă iete,
te rog, intră .
ı̂mi fă cu semn cu un deget ară tă tor foarte lung ș i trecui pe lı̂ngă el ı̂n
antreul ı̂ntunecat, fă cı̂nd scı̂ndurile duș umelei să protesteze scı̂rțıî nd
sub covorul uzat ca o piele rı̂ioasă .
— Pe aici ; iată camera unde vom studia, mă informă Kralefsky cu voce
subțire, deschizı̂nd o uș ă ș i invitı̂n-du-mă ı̂ntr-o mică ı̂ncă pere sumar
mobilată .
Mi-am pus că rțile pe masă ș i m-am aș ezat ı̂n scaunul pe care mi-1
indicase. Se aplecă deasupra mesei, balan-sı̂ndu-se pe vı̂rfurile
degetelor cu unghii bine ı̂ngrijite ș i ı̂mi surı̂se vag. I-am ı̂ntors zı̂mbetul
neș tiind prea bine ce vrea de la mine.
— Prieteni ! exclamă el cu entuziasm. Este cı̂t se poate de important să

im prieteni. Sı̂nt foarte sigur că vom deveni prieteni, tu nu ?
Am ı̂ncuviințat clă tinı̂nd din cap ș i muș cı̂ndu-mi interiorul obrajilor ca

să nu-mi vină să zı̂mbesc.
— Prietenie, murmură el, ı̂nchizı̂nd ochii extaziat de acest gı̂nd,

prietenie ! Iată calea !
Buzele i se miș cau ı̂n tă cere ș i mă ı̂ntrebam dacă nu se roagă , iar ı̂n caz
a irmativ, dacă o face pentru mine, pentru sine sau pentru amı̂ndoi. O
muscă i se ı̂nvı̂rti ı̂n jurul capului ca apoi să i se aș eze, plină de
ı̂ncredere, pe nas. Kralefsky tresă ri, o goni cu mı̂na, deschise ochii ș i
clipi la mine.
— Da, da, asta-i totul, spuse el hotă rı̂t. Sı̂nt sigur că vom i prieteni.
Mama ta mi-a spus că iubeș ti mult istoria naturală . Vezi, asta face să
avem ceva ı̂n comun de la bun ı̂nceput. O legă tură , cum ar i, nu-i aș a ?
Introduse degetul ară tă tor ș i pe cel mare ı̂n buzunarul vestei ș i scoțın ̂ d
un ceas de aur,' ı̂l privi cu reproș . Suspină , puse ceasul la loc ș i apoi ı̂și
netezi chelia de pe creș tetul capului care stră lucea ca o piatră cafenie
prin pă rul ca un lichen.
— Sı̂nt pe cale să fac avicultură , deș i doar ca amator, se oferi el modest
să mă informeze. Poate te interesează să -mi vezi colecția. Vreo jumă tate
de oră printre viețuitoarele cu pene nu poate, după pă rerea mea, să ne
strice, ı̂nainte de a ne apuca de lucru. ı̂n afară de asta am cam ı̂ntı̂rziat
azi-dimineață ș i vreo două au nevoie de apă proaspă tă .
Mă conduse pe niș te scă ri care scı̂rțıî au la etajul de sus al casei ș i se

opri ı̂n fața unei uș i dublate cu postav verde. Scoase un vraf imens de
chei care clincă neau muzical, ı̂n timp ce o că uta pe cea potrivită . O bă gă
ı̂n broască , ră suci ș i apoi ı̂mpinse uș a grea. O ploaie de lumină se
revă rsă din cameră ș i odată cu ea un cor asurzitor de pă să ri. Pă rea că
din antreul ponosit al etajului de sus s-ar i deschis porțile paradisului.
Podul era imens, ı̂n-tinzı̂ndu-se aproape peste toată suprafața casei. Nu
avea covor ș i unica mobilă era o masă de scı̂ndură , la mijlocul ı̂ncă perii,
iar pereții erau acoperiți de la podea pı̂nă la plafon de ș iruri ș i ș iruri de
colivii mari ș i aerisite, conți-nı̂nd zeci de pă să ri care fı̂lfı̂iau ș i ciripeau.
Podeaua ı̂ncă perii era acoperită cu un strat subțire de semințe pentru
pă să ri care trosneau plă cut sub paș ii tă i de parcă te-ai i plimbat pe o
plajă acoperită cu pietriș . Fascinat de mulțimea de pă să ri am ı̂nconjurat
ı̂ncet camera, oprindu-mă să privesc ı̂n iecare colivie, ı̂n timp ce
Kralefsky (care pă rea să i uitat de prezența mea) luă o stropitoare de
pe masă ș i, dansı̂nd sprinten de la colivie la colivie, umplea castroanele
cu apă .
Impresia de la ı̂nceput că toate pă să rile erau canari se dovedi complet
greș ită . Spre ı̂ncı̂ntarea mea, am descoperit sticleți pictați ca niș te
clovni ı̂n roș u aprins, galben ș i negru, lorinți verzi ș i galbeni ca frunzele
lă mı̂ilor ı̂n plină vară , cı̂nepari cu haine elegante cafenii ș i maro,
botgroș i cu pieptul proeminent ș i tranda iriu ș i o armata de alte pă să ri.
Intr-un colț al ı̂ncă perii am gă sit o mică uș ă cu geam care dă dea pe
balcon. La iecare capă t fusese construită o cuș că de pă să ri. ı̂ntr-una
tră ia un mierloi negru ș i catifelat, cu un cioc elegant, galben ca banana,
iar ı̂n cea opusă , un fel de sturz ı̂mbră cat ı̂n pene de un albastru
nemaipomenit. O combinație celestă de nuanțe ı̂ntre bleumarin ș i opal.
— Sturz de stı̂ncă , anunță Kralefsky, ridicı̂nd brusc capul ș i ară tı̂nd spre
frumoasa pasă re. Mi-a fost trimis din Albania anul trecut cı̂nd era pui.
Din pă cate nu am reuș it să -i gă sesc ı̂ncă doamnă .
Scutură afectuos stropitoarea spre sturz ș i se retrase ı̂n interior. Sturzul

se uită spre mine cu o privire ș trengă rească , ı̂și ı̂nfoie pieptul ș i scoase o
serie de sunete care semă nau cu un chiot amuzat. După ce l-am privit
ı̂ndelung ș i cu lă comie, m-am ı̂ntors ı̂n pod, unde Kralefsky tot mai
dă dea apă la pă să ri.
— Mă ı̂ntreb dacă nu ți-ar plă cea să mă ajuți ? ı̂ntrebă el, privindu-mă
cu ochi pierduți ș i lă sı̂nd stropitoarea să se ı̂ncline, asfel că ș uvița ină
de apă ı̂ncepu să picure pe vı̂rful foarte lustruit al unuia dintre panto i.
Sarcina aceasta este mult mai uș oară dacă -i fă cută de două perechi de
mı̂ini, mi-am zis eu ı̂ntotdeauna. Dacă ții stropitoarea... aș a... eu am să -ți
dau farfuriile să le umpli. Perfect ’ Iată calea. Termină m cı̂t ai clipi din
ochi.
Ș i astfel, ı̂n timp ce eu umpleam castronaș ele de ceramică cu apă .

Kralefsky le lua atent ı̂ntre ară tă tor ș i degetul mare ș i le bă ga
ı̂ndemı̂natic prin uș a coliviei, de parcă ar i vı̂rı̂t bomboane ı̂n gura unui
copil. Pe cı̂nd lucra, ı̂mi vorbea ș i mie ș i pă să rilor cu absolută
imparțialitate, dar cum nu schimba deloc tonul, uneori nu-mi dă deam
seama dacă cı̂te o remarcă ı̂mi este adresată mie sau vreunui locatar al
coliviilor.
— Da, azi sı̂nt ı̂n formă bună . Din cauza soarelui, ș tii ?... De ı̂ndată ce
trece ı̂n partea aceasta a casei ı̂ncep să cı̂nte... nu-i aș a ? Va trebui să faci
mai multe ouă data viitoare... numai două , draga mea, numai două ! Nu
se poate numi ă sta cuibar cu toată bună voința din lume. ı̂ți plac
semințele astea noi ? Ț ii ș i tu vreuna, spune ? Se gă sesc aici cı̂teva
dintre cele mai interesante pă să ri mı̂n-că toare de semințe... Să nu mai
faci aș a ceva ı̂n apa curată ... A le face pe unele să se ı̂nmulțească este,
bineı̂nțeles, o ı̂ndeletnicire grea, dar ı̂ți ș i aduce satisfacții, după pă rerea
mea, ı̂n special ı̂ncruciș ările... doar două , ai ouat doar două ,
bineı̂nțeles... hoțomanule, hoțomanule ’.
ı̂n cele din urmă am terminat cu apa ș i Kralefsky mai contemplă cı̂teva
momente pă să rile, zı̂mbindu-ș i ı̂n timp ce ı̂și ș tergea insistent mı̂inile cu
un ș ervet. Apoi mă conduse ı̂n jurul ı̂ncă perii, oprindu-se ı̂n fața iecă rei
colivii ca să -mi vorbească despre pasă rea din interior, stră moș ii ei ș i ce
intenționa să facă cu dı̂nsa. Tocmai examinam, ı̂ntr-o tă cere plă cută , un
botgros gras ș i ı̂mbujorat, cı̂nd deodată un sunet puternic ș i tremurat
ră sună mai tare decı̂t larma cı̂ntecului de pă să ri. Spre uimirea mea
zgomotul pă rea să vină de undeva din stomacul lui Kralefsky.
— Pe Jupiter, exclamă el ı̂ngrozit, ı̂ntorcı̂nd spre mine o privire chinuită .

Pe Jupiter !
ı̂și bă gă ară tă torul ș i degetul mare ı̂n vestă ș i-ș i scoase ceasul. Apă să pe
un mic resort ș i sunetul se opri. Eram uș or decepționat vă zı̂nd că
sunetul are o sursă obiș nuită . Simțeam că un profesor ale că rui
mă runtaie sunau la diferite intervale ar i contribuit mult la farmecul
lecțiilor. Kralefsky se uită curios la ceas ș i apoi ı̂și strı̂mbă fața dezgustat
— Pe Jupiter, repetă el slab, s-a ș i fă cut ora două sprezece... timpul
zboară nu glumă ... Vai, mie ! Pleci la ș i jumă tate, nu-i aș a ?
Puse ceasul la loc ı̂n buzunar ș i-ș i netezi chelia.
— Ei bine, spuse el ı̂n cele din urmă , nu cred că putem face vreun
progres la ı̂nvă țătură ı̂n jumă tate de oră . De aceea, ca să treacă timpul
plă cut pentru tine, propun să mergem jos ı̂n gră dină ș i să culegem
cı̂teva cruciulițe pentru pă să rele. Le face foarte bine, ı̂n special cı̂nd ouă .
Deci ne-am dus ı̂n gră dină ș i am cules cruciulițe, pı̂nă cı̂nd maș ina lui
Spiro a coborı̂t clacsonı̂nd strada, ca o rață ră nită .
— Maș ina ta, presupun, spuse Kralefsky politicos. Am reuș it să
strı̂ngem la timp o provizie bună de verdeață. Ajutorul tă u a fost
neprețuit, deci mı̂ine vei i aici la nouă ix, nu-i aș a ? Iată calea ! Putem
considera că dimineața de astă zi nu a fost pierdută ; a fost ca un fel de
introducere, ne-am studiat unul pe celă lalt ș i sper că a fost atinsă o
coardă a prieteniei. Pe Jupiter ! Da, aceasta-i foarte important ! Pe mı̂ine
deci ș i au revoir.
Pe cı̂nd ı̂nchideam poarta de ier forjat, ı̂mi fă cu amabil semn cu mı̂na ș i
o porni spre casă lă sı̂nd ı̂n urma lui o dı̂ră ı̂n lorată de cruciulițe aurii,
pe cı̂nd ı̂și legă na cocoaș a printre tufele de tranda iri.
Ajuns acasă , familia mă ı̂ntrebă dacă mi-a plă cut noul meu profesor.
Fă ră să intru ı̂n amă nunte am ră spuns că mi s-a pă rut foarte dră guț ș i că
sı̂nt sigur că vom deveni prieteni. ı̂ntrebat ce am studiat ı̂n cursul
primei noastre dimineți, am ră spuns, cu o anumită doză de onestitate,
că dimineața a fost dedicată ornitologiei ș i botanicii. Familia pă ru
satisfă cută . Dar foarte curı̂nd am descoperit că domnul Kralefsky era un
partizan al muncii ș i că era hotă rı̂t să mă educe, indiferent care ar i fost
ideile mele ı̂n această privință. Lecțiile erau destul de plictisitoare, că ci
folosea o metodă de predare care fusese probabil la modă pe la mijlocul
secolului la XVIII-lea. Istoria era servită ı̂n hă lci mari ș i indigeste ș i
datele erau ı̂nvă țate pe de rost. Stă team ș i le repetam ı̂ntr-un cor
tă ră gă nat ș i monoton, pı̂nă cı̂nd deveneau ca o incantație pe care o
scandam automat, mințile noastre iind ocupate cu altceva. La geogra ie
ne limitam, spre nemulțumirea mea, la insulele britanice ș i nenumă rate
hă rți trebuiau desenate ș i completate cu o gră madă de comitate ș i
oră ș ele. Apoi comitatele ș i oră ș elele trebuiau ı̂nvă țate pe dinafară ,
odată cu numele celor mai importante rı̂uri, produsele principale,
populația ș i multe alte informații searbă de ș i absolut nefolositoare.
— Somerset ? spunea el, cu un tremolo ı̂n voce, ară tı̂nd acuzator spre
mine.
Mă ı̂ncruntam ı̂ntr-o ı̂ncercare disperată să -mi amintesc ceva despre
acest comitat. Ochii lui Kralefsky se mă reau de ı̂ngrijorare, urmă rindu-
mi eforturile mintale.
— Bine, spunea el, ı̂n cele din urmă , cı̂nd devenise evident că despre
Somerset cunoș tințele mele erau inexistente. Bine, hai să lă să m
comitatul Somerset ș i să -1 ı̂ncercă m pe Warwickshire. Deci,
Warwickshire capitala comitatului ? Warwick ! Iată calea. Ș i acum ce se
produce ı̂n Warwick, ia spune !
Cı̂t despre mine nu se producea nimic ı̂n Warwick, dar mă hazardam pe
ghicite, spunı̂nd că rbune. Descoperisem că dacă continua! să numeș ti
diverse produse, fă ră să ții seama de comitatul sau oraș ul de care era
vorba, mai . curı̂nd sau mai tı̂rziu nimereai un ră spuns corect. Suferința
lui Kralefsky la greș elile mele era foarte reală . ı̂n ziua ı̂n care l-am
informat că ı̂n Essex se produce oțel inoxidabil, avea lacrimi ı̂n ochi. Dar
aceste perioade lungi de ı̂ntristare erau mai mult decı̂t compensate de
bucuria ș i ı̂ncı̂ntarea de care era cuprins cı̂nd prin vreo stranie
coincidență ră spundeam corect la cı̂te o ı̂ntrebare.
O dată pe să ptă mı̂nă ne chinuiam dedicı̂nd dimineața, limbii franceze.

Kralefsky vorbea frumos franțuzeș te ș i să mă audă masacrı̂nd această
limbă era aproape mai mult decı̂t putea el să ı̂ndure. Nu-i trebui mult ca
să ajungă » la convingerea că era inutil să ı̂ncerce să -mi predea după <
manualele obiș nuite aș a că acestea au fost puse deoparte ș i ı̂nlocuite cu
o carte ı̂n trei volume despre pă să ri. Dar chiar ș i aș a era o muncă
anevoioasă . Uneori, cı̂nd citeam pentru a două zecea oară descripția
penajului unui prigor, pe fața lui Kralefsky se aș ternea o expresie de
cruntă hotă rı̂re. Trı̂ntea cartea ca să se ı̂nchidă , alerga afară ı̂n antreu ș i
apă rea peste un minut purtı̂nd o panama elegantă .
— Cred că ne-am ı̂nviora puțin... dacă am face o plimbare, anunța el,
aruneı̂nd priviri nemulțumite volumului Les Petits Oiseaux de VEurope.
Propun să trecem prin oraș ș i să ne ı̂ntoarcem pe faleză . Ce spui ?
Excelent. Dar nu trebuie să pierdem timpul, eș ti de acord, nu ? Va i un
bun prilej pentru un exercițiu de conversație franceză . Deci nici un
cuvı̂nt englezeș te, totul trebuie spus ı̂n franceză . Numai aș a ne vom
familiariza cu această limbă .
Ș i astfel, ı̂ntr-o tă cere aproape absolută , ne croiam drum prin oraș .
Frumusețea acestor plimbă ri consta ı̂n faptul că indiferent ı̂n ce direcție
ne-am i ı̂ndreptat, ajungeam ı̂n mod invariabil la tı̂rgul de pă să ri. Eram
ca „Alice ı̂n gră dina din oglindă ^ indiferent cu cı̂tă hotă rı̂re ne
ı̂ndreptam ı̂n direcție opusă , foarte curı̂rid ne regă seam ı̂n micul scuar
unde tarabele erau ı̂nțesate cu cuș ti din nuiele ı̂mpletite ș i aerul ră suna
de cı̂ntecul pă să rilor. Aici franceza era dată uită rii ı̂mpreună cu algebra,
geometria, datele istorice, oraș ele de provincie ș i alte subiecte similare.
Cu ochii stră lucitori, cu chipuri ı̂mbujorate treceam din tarabă ı̂n tarabă ,
examinı̂nd cu. atenție pă să rile. Ne tocmeam cumplit cu vı̂nză torii ș i
treptat brațele ni se ı̂ncă rcau de colivii.
Eram apoi brusc readuș i pe pă mı̂nt de sunetul delicat al ceasului din
buzunarul lui Kralefsky. Lă sa aproape să -i cadă povara instabilă de
colivii ı̂n efortul de a-ș i scoate ceasul ca să -1 oprească .
— Pe Jupiter ! Ora două sprezece. Cine ar i crezut ? Te rog, ține

cı̂neparul ă sta puțin ca să -mi opresc ceasul... Mulțumesc, trebuie să ne
gră bim, nu ? Mă ı̂ndoiesc că vom putea ajunge pe jos, ı̂ncă rcați cum
sı̂ntem. Vai de mine ! Cred că -i mai bine să luă m o tră sură . Este o
extravaganță, bineı̂nțeles, dar n-ai ce-i face dacă -ș i bagă dracul coada.
Deci traversam ı̂n grabă scuarul, ı̂ngră mă deam marfa noastră care
ciripea ș i fı̂lfı̂ia din aripi ı̂ntr-o tră sură ș i porneam pe sus spre casa lui
Kralefsky. Clinchetul hamurilor ș i tropotul copitelor se armonizau
plă cut cu ciripitul cumpă ră turilor.
După ce trecuseră cı̂teva să ptă mı̂ni de cı̂nd studiam cu Kralefsky am

descoperit că nu locuia singur. ı̂n cursul dimineții, la anumite intervale
se ı̂ntrerupea brusc ı̂n mijlocul unor socoteli sau la recitarea oraș elor
dintr-un comitat ș i-ș i lă sa capul pe o parte ca ș i cum ar asculta ceva.
— lartă -mă o clipă , spunea el. Trebuie să mă duc să o vă d pe mama.
La ı̂nceput m-am mirat, convins iind că Kralefsky era mult prea bă trı̂n
ca să mai poată avea o mamă . După adı̂nci cugetă ri, am ajuns la
concluzia că aceasta era doar o formulă de politețe ca să spună că vrea
să meargă la toaletă , că ci ı̂mi dă deam seama că nu toată lumea
ı̂mpă rtă ș ea lipsa de jenă a familiei mele cı̂nd era vorba despre acest
subiect. Nu-mi trecu prin cap că dacă presupunerea mea era corectă ,
Kralefsky se retră gea la toaletă mai des decı̂t orice altă iință umană pe
care o cunoscusem. ı̂ntr-o dimineață am mı̂ncat la micul dejun o
cantitate mare de fructe zemoase al că ror efect se fă cu simțit tocmai
cı̂nd eram ı̂n plină lecție de istorie. Odată ce Kralefsky era atı̂t de
ruș inos ı̂n privința toaletei, m-am gı̂ndit să -mi formulez dorința cı̂t mai
delicat ș i că cel mai bine ar i să adopt formula lui, ce-i drept cam
curioasă . L-am privit cu hotă rı̂re ı̂n ochi ș i i-am spus că aș vrea să merg
la mama lui.
— La mama ? repetă el uimit. Să mergi la mama, acum ?
Nu vedeam de ce face atı̂ta caz, aș a că am a irmat clă tinı̂nd capul.
— Bine, spuse el, cu ı̂ndoială . Sı̂nt sigur că va i ı̂n-cı̂ntată să te

cunoască , totuș i ar i mai bine să mă duc să vă d dacă -i posibil acum.
Ieș i din cameră , tot cam nedumerit ș i reveni după cı̂teva minute.
— Mama va i ı̂ncı̂ntată să te vadă , mă anunță el, dar te roagă să o scuzi
dacă nu-i aș a de aranjată .
Mi s-a pă rut cam exagerat să vorbeș ti despre toaletă de parcă ar i fost o
iință omenească , dar, odată ce Kralefsky era evident excentric ı̂n
privința acestui subiect, m-am hotă rı̂t să -i fac pe plac. L-am asigurat că
nu mă supă ră dacă mama lui era puțin ı̂n dezordine, că ci ș i a noastră
era adesea ı̂ntr-un hal fă ră de hal.
— A... ı̂ıı̂ .̂ .. da, da. Bă nuiesc că da, murmură el, arun-cı̂ndu-mi o privire
destul de surprinsă .
Mă conduse ı̂n jos pe coridor, deschise o uș ă ș i, spre marea mea mirare,
mă ı̂nvită ı̂ntr-un spațios dormitor umbrit. Camera era o pă dure de
lori. Vedeai vase, cupe ș i oale agă țate peste tot ș i iecare conținea o
mulțime de lori frumoase care luceau ı̂n penumbră ca niș te pereți de
giuvaere ı̂ntr-o peș teră verde. La un capă t al camerei era un pat enorm
ș i ı̂n el, sprijinită pe o gră madă de perne, era ı̂ntinsă o siluetă nu mult
mai mare decı̂t a unui copil. Trebuie să i fost foarte bă trı̂nă , mă
gı̂ndeam eu, ı̂n timp ce ne apropiam, că ci tră să turile ei ine ș i delicate
erau acoperite de o rețea de riduri care bră zdau o piele tot atı̂t de
gingaș ă ș i catifelată ca pielița unei ciuperci. Dar lucrul cel mai uimitor
pe care ı̂l avea era pă rul. ı̂i că dea pe umeri ca o cascadă bogată ș i apoi
cobora pı̂nă la jumă tatea patului. Era de un castaniu cı̂t se poate de cald
ș i de frumos, sclipind ș i stră lucind de parcă ar i ars, amin-tindu-mi de
frunzele toamnei ș i de blana lucitoare de iarnă a vulpii.
— Mamă dragă , o strigă ı̂ncetiș or Kralefsky, traver-sı̂nd camera ș i

aș ezı̂ndu-se pe un scaun lı̂ngă pat. Mamă dragă , uite-1 pe Gerry care a
venit să te vadă .
Silueta miniaturală de pe pat ridică pleoapele subțiri ș i palide ș i mă

privi cu ochii mari, că prui, tot atı̂t de stră lucitori ș i inteligenți ca a unei
pă să ri. Ridică o mı̂nă subțire ș i frumos formată , ı̂ncă rcată cu inele, din
adı̂ncul cosițelor ei castanii ș i mi-o ı̂ntinse zı̂mbind jucă uș .
— Mă simt atı̂t de mă gulită că ai venit să mă vezi, spuse ea cu o voce
dulce ș i ră guș ită . Mulți oameni ı̂n zilele astea consideră persoanele de
vı̂rsta mea plictisitoare.
Intimidat, am murmurat ceva ș i ochii stră lucitori priviră spre mine

lică rind, iar ea rı̂se muzical, ca o mierlă , ș i netezi patul cu palma.
— Stai jos, mă invită ea. Vino ș i stai jos ș i vorbeș te-mi cı̂teva minute.
Am ridicat cu grijă gră mada de pă r castaniu ș i am mutat-o mai la o

parte ca să mă pot aș eza pe pat. Pă rul era moale, mă tă sos ș i greu ca un
val de culoarea lă că rilor care-mi foș nea printre degete. Doamna
Kralefsky ı̂mi surise ș i ridicı̂nd o ș uviță ı̂ntre degete o ră suci uș or ca să
stră lucească .,
— Ultimul orgoliu pe care ı̂l mai am, spuse ea, tot ce a mai ră mas din
frumusețea de altă dată .
Privi ı̂n jos spre ș uvoiul de pă r ca ș i cum ar i fost un animal de casă , sau
altă iință care nu avea nimic de a face cu persoana ei, ș i-1 mı̂ngı̂ie cu
afecțiune.
— E straniu, spuse ea, foarte straniu. Teoria mea este că anumite lucruri
frumoase se ı̂ndră gostesc de ele ı̂nsele aș a cum a fă cut Narcis. Odată ce
se ı̂ntı̂mplă asta, nu av nevoie de ajutor ca să tră iască , devin atı̂t de
absorbite de propria lor frumusețe, ı̂ncı̂t nu tră iesc decı̂t pentru ea, ai
crede că se hră nesc din ea ș i astfel, cu cı̂t devin mai frumoase, cu atı̂t
sı̂nt mai puternice. Tră iesc ı̂ntr-un cerc. Este ceea ce s-a ı̂ntı̂mplat cu
pă rul meu. Se bizuie pe sine ı̂nsuș i, creș te numai de dragul lui ı̂nsuș i ș i
faptul că să rmanul meu trup a că zut ı̂n ruină nu-1 afectează cı̂tuș i de
puțin. Cı̂nd voi muri, vor putea să -mi că ptuș ească bine sicriul cu el ș i va
continua probabil să crească ș i după ce trupul meu se va preface ı̂n
pulbere.
— Lasă , mamă , nu mai vorbi aș a, o dojeni blı̂nd Kralefsky. Nu-mi plac
gı̂ndurile astea morbide.
ı̂și ı̂ntoarse capul ș i-1 privi cu afecțiune, rı̂zı̂nd ı̂ncetiș or.
— Dar nu sı̂nt morbide, John. E numai o teorie pe care o am, explică ea.
Ș i ı̂n afară de asta, gı̂ndeș te-te ce giulgiu frumos o să ie.
Se uită ı̂n jos, spre pă r, zı̂mbind fericită . ı̂n liniș tea care se aș ternuse,
ceasul lui Kralefsky ı̂ncepu să sune. Tresă ri, ı̂l scoase din buzunar ș i se
uită la el.
— Pe Jupiter, exclamă el, să rind ı̂n picioare. Ouă le acelea trebuie să se i
clocit. lartă -mă , te rog, mamă , un minut. Trebuie neapă rat să mă duc să
le vă d.
— Fugi, fugi, spuse ea. Am să stau de vorbă cu Gerry pı̂nă te ı̂ntorci. Nu-
ți face griji pentru noi.
— Iată calea ! exclamă Kralefsky ș i traversă iute camera, printre

gră mezile de lori, ca o cı̂rtiță care sapă ı̂ntr-un curcubeu. Uș a se ı̂nchise
cu un suspin ı̂n urma lui ș i doamna Kralefsky se ı̂ntoarse, ı̂mi zı̂mbi ș i
ı̂ncepu să -mi vorbească .
— Se spune că atunci cı̂nd ı̂mbă trı̂neș ti ca mine trupul ı̂ți funcționează
mai ı̂ncet. Nu sı̂nt de acord. Nu, nu cred că -i adevă rat. Teoria mea este
că nu tu, ci viața se miș că mai ı̂ncet pentru tine. Mă ı̂nțelegi ? Totul se
domoleș te, iar tu poți observa mult mai multe cı̂nd lucrurile sı̂nt ı̂ntr-o
miș care lentă . Vezi atı̂tea lucruri ! Atı̂tea lucruri extraordinare se
ı̂ntı̂mplă ı̂n jurul tă u despre care n-ai avut habar ı̂nainte. Tră ieș ti o
aventură ı̂ncı̂ntă toare, absolut ı̂ncı̂ntă toare.
Oftă de mulțumire ș i privi ı̂n jurul camerei.
— Să luă m lorile, continuă ea, ară tı̂nd bogă ția de lori care ı̂i umplea
camera. Ai auzit vreodată lorile vorbind ?
Foarte intrigat, am negat scuturı̂nd din cap. Ideea că lorile vorbesc era
nouă pentru mine.
— Ei bine, te asigur eu că vorbesc. Stau de vorbă ı̂ndelung unele cu

altele, cel puțin presupun eu că stau de vorbă , că ci bineı̂nțeles nu pricep
\ce spun. Ș i tu cı̂nd vei i bă trı̂n ca mine le vei putea auzi, cu condiția să
ră mı̂i deschis la astfel de lucruri. Cei mai mulți spun că pe mă sură ce
ı̂mbă trı̂neș ti nu mai crezi ı̂n nimic, nu te mai miră nimic, astfel că devii
mai receptiv la idei. Prostii ! Toți bă trı̂nii pe care ı̂i cunosc au avut
mințile ı̂nchise ca niș te stridii cenuș ii de cı̂nd erau adolescenți.
ı̂mi aruncă o privire pă trunză toare.
— Crezi că sı̂nt cam bizară ? Cam ı̂ntr-o ureche, spu-nı̂ndu-ți că lorile
stau de vorbă ?
ı̂n grabă ș i sincer am negat acest lucru. Am spus că era mai mult ca
sigur că lorile comunică ı̂ntre ele. Am menționat faptul că liliecii scot
niș te chițăituri foarte slabe pe care eu sı̂nt ı̂n stare să le aud, dar pe care
o persoană mai ı̂n vı̂rstă nu le-ar putea auzi deoarece au o frecvență
foarte ı̂naltă .
— Chiar aș a ! Chiar aș a ! exclamă ea ı̂ncı̂ntată . Depinde de lungimea de
undă . Am redus totul ı̂n raport cu procesul de ı̂ncetinire. Un alt lucru pe
care nu-1 observi cı̂t eș ti tı̂nă r este personalitatea pe care o au lorile.
Sı̂nt tot aș a de diferite unele de altele ca ș i oamenii. Stai să vezi. Uită -te
la tranda irul acela, acolo sus, singur ı̂n vas.
Intr-un colț pe o mă suță, ı̂ntr-un vas mic de argint, stă tea un tranda ir
superb, catifelat ș i de un purpuriu atı̂t de ı̂nchis, ı̂ncı̂t pă rea negru. Era o
loare minunată , petalele admirabil arcuite ș i ı̂mbujorarea atı̂t de
delicată ș i perfectă , ca puful de pe aripile unui luture proaspă t ieș it din
crisalidă .
— Nu-i aș a că -i o frumusețe ? mă ı̂ntrebă doamna Kralefsky. Nu-i

minunat ? ı̂l am de două să ptă mı̂ni. E greu de crezut, nu-i aș a ? Ș i nu era
boboc cı̂nd a sosit. Nu, era complet deschis. Dar ș tii, era aș a de bolnav
că nu am crezut să poată tră i. Persoana care ı̂l culesese fusese atı̂t de
neatentă ı̂ncı̂t l-a pus ı̂ntr-un buchet de ochiul-boului. Fatal. Pur ș i
simplu fatal. N-ai idee cı̂t de crude sı̂nt toate lorile de acest soi. Sı̂nt un
fel de lori grosolane ș i rezistente, foarte pă mı̂nteș ti. Ș i dacă pui o loare
atı̂t de aristocrată cum este tranda irul printre ele, trebuie să te aș tepți
la necazuri. Pı̂nă cı̂nd a ajuns aici se gı̂rbovise ș i se o ilise ı̂n aș a mă sură
ı̂ncı̂t nici nu l-am observat printre lorile de ochiul-boului. Dar din
fericire le-am auzit. Ațipisem aici cı̂nd au ı̂nceput, mai ales cele galbene,
am eu impresia, care de obicei sı̂nt mai agresive. Evident, n-am ı̂nțeles
ce spun, dar suna oribil. La ı̂nceput nu ș tiam cu cine vorbesc ; credeam
că se ceartă ı̂ntre ele. Apoi m-am ridicat din pat să privesc ș i am gă sit
bietul tranda ir strivit ı̂n mijlocul lor ș i chinuit de moarte. L-am scos, l-
am pus să stea singur ș i i-am dat jumă tate de aspirină . Aspirina face
bine tranda irilor. Drahmele sı̂nt bune pentru crizanteme, aspirina
pentru tranda iri, coniacul pentru sı̂ngele-voinicului, o pică tură de
zeamă de lă -mı̂ie pentru lorile că rnoase ca begonia. Ei bine, scos din
buchetul de ochiul-boului ș i ajutat de acest ı̂ntă ritor, a reı̂nviat foarte
curı̂nd ș i pare atı̂t de recunoscă tor. E clar că se stră duieș te să ră mı̂nă
frumos cı̂t de mult poate ca să -mi mulțumească .
Privi cu afecțiune spre tranda irul care stră lucea ı̂n vasul lui de argint.
— Ei da, am ı̂nvă țat multe despre lori. Sı̂nt ca ș i oamenii. Pune prea
multe ı̂mpreună ș i au să ı̂nceapă să se calce pe nervi ș i să se veș tejească .
Amestecă lori de mai multe feluri ș i ai să asiș ti la ceea ce pare să ie o
groaznică luptă de clasă ș i, bineı̂nțeles, apa este importantă . Mulți
oameni cred, imaginează -ți, că -i bine să schimbi apa ı̂n iecare zi. Greș it
! Poți auzi cum mor lorile dacă faci aș a. Eu schimb apa o dată pe
să ptă mı̂nă , adaug ș i un pumn de țărı̂nă ș i lorilor le merge de minune.
Uș a se deschise ș i Kralefsky intră cu mersul lui legă nat, zı̂mbind

triumfă tor.
— Au ieș it toți puii, ne vesti el. Toți patru. Sı̂nt atı̂t de mulțumit. Eram
de-a dreptul ı̂ngrijorat, că ci cloceș te pentru prima dată .
— Foarte bine, dragă . Mă bucur, spuse doamna Kralefsky ı̂ncı̂ntată , ș tiu
că -ți face plă cere. Eu ș i Gerry am avut o conversație cı̂t se poate de
interesantă . Cel puțin mie mi s-a pă rut interesantă .
Ridicı̂ndu-mă ı̂n picioare, am asigurat-o că ș i eu am gă sit-o foarte

interesantă .
— Trebuie să mai vii să mă vezi, dacă nu te plictiseș ti, spuse ea. Cred că
vei gă si că am idei cam excentrice, dar merită să ie ascultate.
Zı̂mbi spre mine aș a cum stă tea culcată pe pat, sub vă lul bogat de pă r ș i
ridică o mı̂nă ı̂ntr-un gest curtenitor de despă rțire. L-am urmat pe
Kralefsky, dar din uș ă am privit ı̂ndă ră t ș i i-am zı̂mbit. Stă tea liniș tită ș i
cuminte, sub greutatea pă rului ei. Ridică din nou mı̂na ș i o lutură .
Aveam impresia că ı̂n penumbră lorile se mutaseră mai aproape, se
ı̂ngră mă diseră curioase ı̂n jurul patului de parcă aș teptau ca ea să le
spună ceva. O bă trı̂nă regină ră vă ș ită , ı̂ntinsă pe catafalc, ı̂nconjurată de
suita ei de lori care ș opteau.
PĂDUREA DE CICLAME
La vreo jumă tate de milă depă rtare de vilă se ridica un deal conic,
destul de mare, acoperit cu iarbă ș i tu iș uri ș i ı̂ncununat cu trei pă duri
de mă slini, separate unele de altele prin largi fı̂șii de mirți. Le numeam
pă durile de ciclame, că ci ı̂n anotimpul potrivit pă mı̂ntul de sub mă slini
era inundat de roș ul ca anilina ș i ca vinul al ciclame-loi' care pă reau să
crească aici mai dese ș i mai luxuriante decı̂t ı̂n oricare altă parte a
ținutului. Bulbii că rnoș i, circulari, creș teau ı̂n straturi ca de stridii,
iecare cu ciorchinele lui de verde adı̂nc, frunze cu nervuri albe, izvor de
lori frumoase care pă reau fă cute din fulgi de omă t stropiți cu anilină .
Pă durea de ciclame era un loc excelent pentru a-ți petrece cı̂te o după -
amiază . Lungit la umbra trunchiurilor de mă slini, puteai privi ı̂n vale,
peste mozaicul de cı̂mpuri, vii ș i livezi, cum stră lucea marea printre
mă slini ș i cum mii de scı̂ntei alergau pe suprafața ei, cı̂nd se freca lin ș i
languros de țărm. Vı̂rful dealului pă rea să -ș i aibă propria lui briză , un
puiș or ce-i drept, dar oricı̂t de cald era jos ı̂n vale, sus printre mă slini
acest vı̂ntuleț se juca necontenit fă cı̂nd frunzele să ș oș otească , iar
ciclamele să se ı̂ncline unele la altele, salutı̂ndu-se la nesfı̂rș it. Era locul
ideal pentru a te odihni după o vı̂nă toare aprigă de ș o-pı̂rle, cı̂nd capul
ı̂ți zvı̂cnea de soare, hainele ı̂ți atı̂rnau decolorate de transpirație, iar cei
trei cı̂ini, cu limbile scoase afară , gı̂fı̂iau ca niș te locomotive vechi,
miniaturale. Acolo, ı̂n timp ce mă odihneam o dată ı̂mpreună cu cı̂inii,
am fă cut rost de două vietă ți noi care indirect au stı̂rnit un lanț de
coincidențe, afectı̂ndu-1 atı̂t pe Larry cı̂t ș i pe domnul Kralefsky.
Cı̂inii, cu limbile scoase, se azvı̂rliseră jos printre ciclame ș i stă teau

ı̂ntinș i pe burtă , cu picioarele din spate desfă cute, ca să se lipească cı̂t
mai bine de pă mı̂ntul ră coros. Ochii le erau pe jumă tate ı̂nchiș i ș i fă lcile
ı̂ntunecate de salivă . Stă team sprijinit de un trunchi de mă slin care ı̂și
petrecuse ultima sută de ani ca să crească ı̂n forma ideală pentru a-ți
odihni spatele de el ș i priveam peste cı̂mpuri, ı̂ncercı̂nd să -mi recunosc
prietenii țărani printre petele colorate care se miș cau pe ele. Departe, ı̂n
vale, dincolo de un pă trat auriu de porumb, apă ru o formă mică , ı̂n
negru ș i alb, ca o cruce de Malta tă rcată , lunecı̂nd repede pe deasupra
terenurilor cultivate, ca să se ı̂ndrepte hotă rı̂tă spre vı̂rful dealului unde
stă team eu. Zburı̂nd ı̂n sus spre mine, coțofana scoase trei cloncă nituri
scurte, aspre, care ră sunară cam ı̂nfundat, de parcă ciocul ı̂i era plin de
hrană . Plonjă ca o să geată ı̂n adı̂ncurile unui mă slin din apropiere, urmă
o pauză ș i apoi, dintre frunze, izbucni un cor de țipete stridente ș i
ș uieră toare care după un crescendo se pierdu ı̂ncet. Auzii din nou
coțofana cloncă nind blı̂nd ș i prevenitor ș i apoi ieș i dintre frunze ș i
lunecă ı̂n jos, ı̂n vale. Am aș teptat pı̂nă cı̂nd nu se mai vedea decı̂t o
pată , o molie plutind pe deasupra triunghiului franjurat de vie de la
orizont ș i apoi m-am ridicat ı̂n picioare ș i cu bă gare de seamă am dat
tı̂rcoale copacului din care se auziseră sunetele ciudate. Sus, printre
crengi, pe jumă tate ascuns de frunzele verzi ș i argintii, puteam ză ri o
construcție mare, ovală de ramuri ca o minge uriaș ă ș i pă roasă ,
ı̂nțepenită printre cră ci. Curios, am ı̂nceput să mă cațăr ı̂n copac, ı̂n timp
ce cı̂inii, adunați la baza lui, priveau cu interes. Cı̂nd am ajuns ı̂n dreptul
cuibului, am privit ı̂n jos ș i stomacul mi s-a strı̂ns de spaimă , că ci fețele
cı̂inilor care priveau neră bdă tori spre mine nu erau mai mari decı̂t niș te
lori de mac. Atent, cu palmele transpirı̂ndu-mi, m-am tı̂rı̂t spre
exteriorul crengilor, pı̂nă am ajuns ală turi de cuibul ascuns printre
frunzele ciufulite de vı̂nt. Era o construcție masivă , un coș mare de bețe
ı̂mpletite ș i ı̂n inima lui o cupă adı̂ncă din lut ș i radicele. Gura de intrare,
mică , era ı̂nconjurată cu crengi zbı̂rlite de țepi ascuțiți ș i tot aș a laturile
cuibului ș i acoperiș ul frumos boltit, fă cut din nuiele ı̂mpletite. Era un
cuib decorat anume ca să descurajeze pe cei mai pasionați ornitologi.
Evitı̂nd pe cı̂t posibil să privesc ı̂n jos, m-am ı̂ntins pe burtă ı̂n lungul
crengii ș i mi-am strecurat cu grijă mı̂na ı̂n interiorul mă nunchiului de
spini, bı̂jbı̂ind ı̂n cupa de lut. Simțeam ı̂ntre degete piele moale ș i
pufoasă care tremura ı̂n timp ce un cor strident ș i ș uieră tor se ı̂nă lța din
cuib. Cu grijă , mi-am arcuit degetele ı̂n jurul unui puiș or gras ș i cald ș i l-
am scos afară . Cu tot entuziasmul meu am fost silit să recunosc că nu
era o frumusețe. Ciocul pă trat, cu cı̂te o cută galbenă la iecare colț ,
capul chel ș i ochii ı̂mpă ienjeniți, pe jumă tate deschiș i, ı̂i dă deau o
expresie amețită ș i cam toantă . Pielea ı̂ncrețită ı̂i atı̂rna ı̂n falduri pe tot
corpul. Pă rea prinsă uș or ș i la ı̂ntı̂mplare de carne •cu acele tuleielor
negre. ı̂ntre picioarele slabe atı̂rna o burtă imensă ș i leș că ită , cu pielea
atı̂t de ină ı̂ncı̂t puteai •distinge vag organele interne de sub ea. Puiul
se cuibă ri ı̂n palma mea, cu burta revă rsı̂ndu-i-se pe de lă turi ca un
balon umplut cu apă ș i ș uiera plin de speranță. Bı̂jbı̂ind ı̂n interiorul
cuibului am constatat că mai erau trei pui, tot atı̂t de urı̂ți ca ș i cel pe
care ı̂l țineam ı̂n mı̂nă . După puțină gı̂ndire ș i după ce i-am examinat pe
toți cu atenție, am hotă rı̂t să iau doi ș i să las cealaltă pereche ı̂n cuib. Mi
•se pă rea un aranjament cinstit ș i nu vedeam de ce ar i putut obiecta
mama. Mi l-am ales pe cel mai mare (deoarece urma să crească mai
repede) ș i pe cel mai mic (din cauza aspectului să u patetic), i-am pus cu
grijă ı̂n că maș ă ș i am coborı̂t atent la cı̂inii care mă aș teptau. Cı̂nd le-am
ară tat noul adaos la menajeria mea, Widdle ș i Puke au tras imediat
concluzia că trebuie să ie comestibili ș i au ı̂ncercat să se convingă dacă
aveau dreptate. După ce i-am certat, i-am ară tat pă să relele lui Roger. I-a
mirosit, cum avea el obiceiul ș i apoi s-a retras ı̂n grabă , cı̂nd puii ș i-au
█ridicat capetele, pe gı̂turile lungi ș i deș irate ș i ș i-au deschr larg
ciocurile ș uierı̂nd cu lă comie.
ı̂n timp ce duceam puii spre casă , mă ı̂ntrebam c nume să le dau. ı̂ncă
mai dezbă team problema, cı̂nd an ajuns la vilă , unde familia, chiar
atunci sosită dintr-o expediție ı̂n oraș , fă cută pentru cumpă ră turi,
cobora din maș ină . Ț inı̂nd cı̂te un pui ı̂n iecare mı̂nă , i-am rugat să
ı̂ncerce să le gă sească un nume. Familia aruncă o privire ș i apoi
reacționă ca de obicei.
— Ce dulci sı̂nt, spuse Margo.
— Cu ce ai de gı̂nd să -i hră neș ti ? se interesă mama.
— Absolut dezgustă tori ! exclamă Leslie.
— N-ai mai terminat cu animalele ? ı̂ntrebă Larry cu silă .
— Vai de mine, domnu Zerris, spuse Spiro dezgustat, ce sı̂nt astea ?
Am ră spuns destul de rece că sı̂nt pui de coțofană , că nu le cerusem
pă rerea asupra lor ș i nu doream decı̂t să mă ajute să -i botez. Cum să le
zic ?
Dar familia nu era dispusă să coopereze.

— Ce inimă ai avut să -i desparți de mama lor, bieții mititei, zise Margo.
— Sper că sı̂nt destul de mari să mă nı̂nce, dragă , spuse mama.
— Pe ținstea mea, țe lucruri mai gă seste ș i domnu Zerris ă sta, se
lamenta Spiro.
— Trebuie să ii atent să nu fure, mă sfă tui Leslie.
— Fură ? se alarmă Larry. Credeam că stă ncuțele fură .
— Ș i coțofenele, ı̂l informă Leslie, sı̂nt nemaipomenit de hoațe !
Larry scoase o bancnotă de o sută de drahme din buzunar ș i o lutură

deasupra puiș orilor care ı̂și aruncară imediat capul ı̂n sus, pe gı̂turi
tremură toare ș i că scară ciocurile, ș uierı̂nd ș i bolborosind frenetic.
Larry fă cu repede un salt ı̂ndă ră t.
— Ai dreptate, pe onoarea mea, exclamă agitat. Ai vă zut ! Au ı̂ncercat să

mă atace ș i să -mi ia banii.
— Nu i ridicol, dragă , ı̂l potoli mama. Le este doar foame.
— Da’ de unde, mamă ... i-ați vă zut să rind la mine, nu ? Din cauza
banilor. Chiar la vı̂rsta aceasta fragedă au instincte criminale. Nu-i
posibil să -i ținem ; ar ı̂nsemna să tră im ală turi de un Arsene Lupin. Du-
te ș i pune-i de unde i-ai luat, Gerry.
Le-am explicat inocent ș i neținı̂nd seama de adevă r că nu pot face acest
lucru deoarece mama lor i-ar respinge ș i i-ar lă sa să moară de foame.
Cum prevă zusem, acest argument le fă cu imediat pe mama ș i pe Margo
să treacă de partea mea.
— Nu-i putem lă sa pe bieții mititei să moară de foame, protestă Margo.
— Nu vă d nici un ră u ı̂n a-i ține, spuse ș i mama.

— Veți regreta amar, fu pă rerea lui Larry. Vă că utați singuri beleaua. Vor
pră da toate camerele. Va trebui să ı̂ngropă m lucrurile de valoare ș i să
angajă m un paznic ı̂narmat. E nebunie curată .
— Nu vorbi prostii, dragă , ı̂ncercă mama să -1 calmeze. Le putem ține

ı̂ntr-o cuș că , lă sı̂ndu-le afară doar ca să facă miș care.
— Miș care ! exclamă Larry. Bă nuiesc că numeș ti miș care faptul că vor
fı̂lfı̂i prin toată casa cu bancnote de o sută de drahme ı̂n ciocurile lor
odioase.
Am promis formal că nu voi ı̂ngă dui nici ı̂ntr-un caz coțofenelor să fure.
Larry ı̂mi aruncă o privire ucigă toare. Le-am atras atenția că pă să rile
tot nu aveau nume, dar nimeni nu reuș i să gă sească ceva potrivit.
Priveam spre puiș orii tremură tori, dar nu ne venea nici o idee.
— Ț e vrei să fați cu spurcă țiunele astea ? ı̂ntrebă Spiro.
I-am ră spuns destul de acru că intenționam să le țin la mine ș i că
dealtfel nu erau spurcă ciuni, ci coțofene.
— Cum le dziți ? ı̂ntrebă Spiro ı̂ncruntı̂ndu-se.
— Coțofene, Spiro, coțofene, spuse mama pronunțın

̂ d ı̂ncet ș i clar.
Spiro cı̂ntă ri ı̂n minte acest adaos la vocabularul să u englezesc ș i—1
repetă ı̂n gı̂nd, ca să -1 ixeze bine.
— Conțofene, spuse el, ı̂n cele din urmă . Conțofene, nu ?
— Coțofene, Spiro, ı̂l corectă Margo.
— Tot asa dzic si eu, spuse indignat Spiro. Conțofene.
Din momentul acela am renunțat să le mai că ută m un nume ș i le-am
spus pur ș i simplu Conțofenele.
Pı̂nă cı̂nd Conțofenele s-au ı̂ndopat su icient ca să le crească toate
penele, Larry se obiș nuise ı̂ntr-atı̂t să le vadă prin preajmă , ı̂ncı̂t uitase
de pretinsele lor obiceiuri criminale. Grase, lucitoare ș i gureș e, instalate
ı̂n vı̂rful coș ului ı̂n care le țineam, bă tı̂nd viguros din aripi. Conțofenele
pă reau imaginea ı̂nsă ș i a inocenței. Toate au fost bune, pı̂nă au ı̂nvă țat
să zboare. ı̂n prima fază să reau de pe masa din verandă , bă tı̂nd cu
frenezie din aripi ș i alu-necı̂nd ı̂n jos, se ră sturnau pe dalele de piatră , la
o depă rtare de vreo cinci metri. Curajul le crescu odată cu forța aripilor
ș i ı̂n scurt timp efectuară primul lor zbor adevă rat, dı̂nd ocol, ca din
că luș ei, vilei. Erau atı̂t de frumoase, cu cozile lor lungi, lucind ı̂n soare,
aripile fı̂șıî nd ı̂n timp ce coborau ı̂n zbor pe sub vița-de-vie, ı̂ncı̂t am
chemat familia să le privească . Conș tiente că au public, Con-țofenele
zburau din ce ı̂n ce mai iute, fugă rindu-se una pe alta, plonjı̂nd la cı̂țiva
centimetri de zid, ca apoi să se abată ı̂ntr-o parte ș i să facă acrobații pe
ramurile magnoliei. ı̂n cele din urmă , una dintre ele, prinzı̂nd prea mult
curaj din cauza aplauzelor noastre, calculă greș it distanța, se ciocni de
viță ș i că zu pe verandă unde dintr-un brav as al aerului nu a mai ră mas
decı̂t un mă nunchi amă rı̂t de pene care, cu ciocul larg deschis, ș uiera
plı̂ngă reț spre mine, cı̂nd l-am ridicat să -1 consolez. Dar odată ce au
ajuns să -ș i stă pı̂nească aripile, Conțofenele ș i-au ı̂nsuș it repede ș i
planul vilei ș i erau gata de hoțomanii.
Ș tiau că bucă tă ria este un loc bun de vizitat, cu condiția de a ră mı̂ne ı̂n
pragul uș ii ș i de a nu se aventura ı̂nă untru. ı̂n salon ș i sufragerie nu
intrau niciodată dacă era cineva ı̂nă untru. Despre dormitoare ș tiau că
singurul ı̂n care vor i primite cu că ldură era al meu. Zburau ș i ı̂n
camera mamei ș i a lui Margo, dar le plictisea faptul că li se cerea tot
timpul să nu facă ba una, ba alta. Leslie le lă sa pı̂nă ı̂n pervazul ferestrei,
dar nu mai departe ș i renunțară să -1 mai viziteze din ziua cı̂nd, din
greș eală , a descă rcat o armă . Ș i-au pierdut curajul. Cred că aveau o vagă
bă nuială că Leslie atentase la viața lor. Dar camera care le intriga ș i le
fascina cel mai mult era, bineı̂nțeles, a lui Larry, din cauză , cred eu, că
nu reuș iseră niciodată să privească pe ı̂ndelete ı̂nă untru. ı̂ncă ı̂nainte de
a atinge pervazul ferestrei, erau ı̂ntı̂mpinate cu asemenea urlete de
furie, urmate de o revă rsare rapidă de proiectile, ı̂ncı̂t erau silite să
zboare cı̂t mai repede spre siguranța din magnolie. Nu puteau ı̂nțelege
deloc atitudinea lui Larry. Ajunseseră la concluzia că odată ce fă cea
atı̂tea caz, avea probabil ceva de ascuns ș i că era de datoria lor să
descopere despre ce e vorba. ı̂și aleseră cu grijă momentul, aș teptı̂nd
ră bdă toare, pı̂nă ı̂ntr-o după -amiază cı̂nd Larry plecă să ı̂noate, lă sı̂nd
fereastra deschisă .
N-am ș tiut de isprava Conțofenelor pı̂nă la ı̂ntoarcerea lui Larry. Am

constatat că lipsesc, dar am crezut că au zburat pı̂nă ı̂n vale să fure niș te
struguri. ı̂și dă deau pa-re-se bine seama că fac ceva interzis, că ci deș i
vorbă rețe de obicei, au ı̂ntreprins raidul ı̂n tă cere, ba (după pă rerea lui
Larry) fă ceau pe rı̂nd de pază pe pervazul ferestrei. Ur-cı̂nd dealul
Larry vă zu spre groaza lui pe una dintre ele stı̂nd ı̂n fereastră ș i țipă
furios spre ea. Pasă rea scoase un strigă t de alarmă ș i cealaltă ieș i din
cameră , ca ı̂mpreună să zboare ı̂n magnolie, cı̂rı̂ind ră guș it, ca niș te
elevi prinș i ı̂ntr-o livadă cu fructe. Larry nă vă li ı̂n casă ș i se repezi spre
̂ du-mă ș i pe mine en route. Cı̂nd deschise uș a, scoase
camera lui, ı̂nhă țın
un geamă t de su let chinuit.
Conțofenele scotociseră prin ı̂ncă pere cu o meticulozitate demnă de

orice agent de la serviciul secret care caută niș te planuri dispă rute.
Vrafuri de manuscrise ș i hı̂rtii bă tute la maș ină stă teau ră spı̂ndite pe
duș umea ca maldă rele de frunze toamna, cele mai multe avı̂nd un
model atră gă tor de gă urele. Conțofenele nu puteau rezista hı̂rtiei.
Maș ina de scris stă tea apatică pe masă , amintind de un cal spintecat
ı̂ntr-o arenă de corida, panglica ieș ită ș i ı̂ncı̂lcită , clapele stropite cu
gă inaț . Covorul, patul ș i masa sclipeau ca gheața, sub un aș ternut de ace
de prins foi. Conțofenele ı̂l bă nuiseră se vede pe Larry că ar i tra icant
de droguri ; se luptaseră voiniceș te cu cutia unde ținea bicarbonat ș i-i
ı̂mpră ș tiaseră conținutul ı̂n lungul unui rı̂nd de că rți care ară ta acum ca
un ș ir de munți aco-periți cu ză padă . Masa, duș umeaua, manuscrisul,
patul ș i ı̂n special perna erau acoperite cu un lanț artistic ș i original din
urme de picioare fă cute cu cerneală verde ș roș ie. S-ar i pă rut că iecare
dintre cele două pă să ri ı̂ș alesese culoarea favorită ș i că lcase ı̂n ea.
Că limara cu cer neală albastră care ar i bă tut mai puțin la ochi era
neatinsă .
— Asta-i ultima pică tură , spuse Larry cu voce tremu-rı̂ndă . Absolut
ultima pică tură . Sau faci ceva cu pă să rile astea sau le sucesc eu ı̂nsumi
gı̂tul.
Am protestat spunı̂nd că nu e drept să dea vina pe Conțofene. Lucrurile

le stı̂meau curiozitatea, i-am explicat eu. Nu puteau să reziste, aș a erau
ele fă cute. Toți cei din tribul corbilor, am continuat eu ı̂n lă că rat
pledoaria, sufereau de curiozitate. Nu-ș i dă deau seama că fac ceva ră u.
— Nu ți-am cerut o conferință despre tribul corbilor, spuse Larry

amenințător, ș i nu mă interesează simțul moral al coțofenelor, ie că -i
moș tenit sau dobı̂ndit. ı̂ți spun doar că va trebui sau să te
descotoroseș ti de ele sau să le ı̂nchizi, dacă nu vrei să le smulg eu pană
cu pană .
Restul familiei, neputı̂nd să -ș i facă siesta din cauza certei noastre, se
adună să vadă despre ce-i vorba.
— Vai de mine, dragă , ce-ai fă cut aici ? ı̂ntrebă mama, privind mizeria
din cameră .
— Mamă , n-am nici un chef să ră spund la ı̂ntrebă ri tı̂mpite.
— Trebuie să i fost coțofenele, spuse Leslie, cu satisfacția unui profet

cı̂nd s-a dovedit că a avut dreptate. Lipseș te ceva ?
— Nu, nu lipseș te nimic, ră spunse Larry cu amă ră ciune. De asta am fost
cruțat.
— Ț i-au deranjat teribil hı̂rtiile, observă Margo.
Larry se uită o clipă ix la dı̂nsa, respirı̂nd adı̂nc.
— Ce atenuare magistrală a realită ții, spuse el ı̂n cele din urmă . Eș ti
ı̂ntotdeauna gata să rezumi o catastrofă printr-o platitudine bine aleasă .
ı̂ți invidiez abilitatea de a ră mı̂ne mută ı̂n fața destinului.
— Nu e nevoie să ii grosolan, ı̂l apostrofă Margo.
— Larry n-a vrut să te jignească , minți mama. E natural să ie indispus.
— Indispus ? Indispus ? Vulturii ă ș tia rı̂ioș i vin aici fı̂lfı̂ind din aripi ca o
pereche de critici ș i-mi distrug ș i mı̂njesc manuscrisul ı̂nainte să mă
lase mă car să -1 termin ș i tu ı̂mi spui că sı̂nt doar indispus.
— Este foarte agasant, dragă , spuse mama, ı̂ncercı̂nd să arate vehement
dezaprobarea pentru cele ı̂ntı̂mplate, dar sı̂nt sigură că n-au fă cut-o cu
intenție. La urma urmei nu sı̂nt decı̂t niș te pă să ri. Nu pot să te aș tepți să
priceapă .
— Te rog, nu ı̂ncepe ș i tu, spuse Larry furios. Mi s-a oferit deja un

discurs despre sensul binelui ș i al ră ului ı̂n tribul corbilor. Gă sesc
dezgustă tor 'felul cum familia noastră se comportă față de animale.
Toată pelteaua asta antropomor ică despre care se sporovă ieș te drept
scuză ! De ce nu zei icați coțofenele ș i nu ı̂nă lțați o ı̂nchisoare ı̂n care să
vă ı̂nchinați lor. După felul cum ı̂i dați ı̂nainte cu gura, ai crede că eu
port vina ș i din greș eala mea camera arată de parcă ar i trecut pe aici
Attila hunul. Ei bine, vă previn că dacă nu se face imediat ceva cu
pă să rile astea, mă ocup eu personal de ele.
Larry iind atı̂t de pus pe crimă , mi-am spus că e mai bine să ı̂ndepă rtez
Conțofenele de primejdie, aș a că le-am ademenit la mine ı̂n cameră , cu
ajutorul unui ou crud ș i le-am ı̂nchis ı̂n coș ul lor, ca să mă gı̂ndesc ce-i
de fă cut. Era clar că vor trebui puse ı̂ntr-un fel de colivie, dar voiam una
ı̂ntr-adevă r mare ș i-mi era teamă că n-am să reuș esc de unul singur să o
construiesc. Ar i fost inutil să cer ajutor familiei, aș a că am hotă rı̂t să -1
antrenez pe domnul Kralefsky ı̂n această activitate. Ar i putut veni să
petreacă ziua la noi ș i odată colivia terminată ar i avut prilejul să mă
ı̂nvețe ș i cum să lupt. Eram de mult ı̂n aș teptarea unui moment potrivit
ca să iau aceste lecții de luptă corp la corp ș i ocazia mi se pă rea ideală .
Aptitudinea domnului Kralefsky pentru lupta corp la corp era,
descoperisem, unul dintre numeroasele lui talente ascunse.
ı̂n afara mamei sale ș i a pă să relelor, am descoperit că Kralefsky mai
avea o preocupare ș i aceasta era o ı̂ntreagă lume imaginară pe care o
crease ı̂n minte, o lume ı̂n care se petreceau tot timpul aventuri ciudate
ș i pasionante, aventuri la care nu participau decı̂t două personaje
principale : el ı̂nsuș i (ca erou) ș i o reprezentantă a sexului frumos,
cunoscută sub denumirea de o Doamnă . Constatı̂nd că eu pă ream să
cred ı̂ntı̂mplă rile pe care mi le povestea, deveni din ce ı̂n ce mai
ı̂ndră zneț ș i zi de zi ı̂mi ı̂ngă duia să pă trund mai adı̂nc ı̂n paradisul să u
personal. Totul ı̂ncepu ı̂ntr-o dimineață cı̂nd fă ceam o pauză să bem o
cafea cu biscuiți. Nu ș tiu cum ajunsesem să vorbim despre cı̂ini ș i i-am
mă rturisit dorința mea ierbinte de a avea un buldog» animal pe care ı̂l
gă seam de o urı̂țenie irezistibilă .
— Pe Jupiter ! Da, buldogii ! spuse Kralefsky. Animale bune, leale ș i

curajoase. Din pă cate nu se poate spune acelaș i lucru despre bulterieri.
Sorbi cafeaua ș i mă privi s ios. Am simțit că aș teaptă să ie tras de
limbă , aș a că l-am ı̂ntrebat de ce crede că nu te poți bizui pe bulterieri.
— Per izi, ı̂mi explică el, ș tergı̂ndu-se la gură . Foarte per izi.
Se sprijini de spă tarul scaunului, ı̂nchise ochii ș i-ș i adună vı̂rful

degetelor ca ı̂ntr-o rugă ciune.
— ı̂mi aduc aminte cum odată , cu mulți ani ı̂n urmă , cı̂nd eram ı̂n
Anglia, am fost cel care a contribuit la salvarea vieții unei doamne,
atacată de o astfel de brută .
Deschise ochii ș i mă cercetă cu privirea. Vă zı̂nd că sı̂nt numai urechi, ı̂i
ı̂nchise la loc ș i continuă :
— Era o dimineață frumoasă de primă vară ș i ieș isem să iau aer ı̂n Hyde
Park. Fiind foarte devreme, nu era nimeni prin preajmă ș i nu se auzea
decı̂t cı̂ntecul pă să rilor. Mersesem o bucată bună cı̂nd brusc, m-a
surprins un lă trat profund, puternic.
Vocea coborı̂ pı̂nă la o ș oaptă ı̂n iorată , cu ochii tot ı̂nchiș i ı̂și lă să capul
ı̂ntr-o parte, ca atunci cı̂nd asculți. Pă rea atı̂t de real, ı̂ncı̂t ș i mie mi se
pă rea că aud lă tră turile să lbatice ș i regulate, ră sunı̂nd printre narcise.
— La ı̂nceput, n-am luat ı̂n seamă . Am presupus că e un cı̂ine care se

distrează vı̂nı̂nd veverițe. Apoi, deodată , printre lă tră turile feroce, am
auzit o voce strigı̂nd după ajutor.
Se ı̂nțepeni ı̂n scaun, se ı̂ncruntă , nă rile ı̂i palpitau.
— Am luat-o la fugă , printre arbori, ș i deodată am vă zut ceva

ı̂nspă imı̂ntă tor.
Fă cu o pauză ș i-ș i trecu mı̂na peste frunte de parcă ș i acum ı̂i fă cea ră u
să -ș i amintească scena.
— Lipită cu spatele de un copac, stă tea o doamnă . Fusta ı̂i era ruptă ș i
sfı̂șiată , picioarele muș cate ı̂i sı̂ngerau ș i cu un scaun de gră dină se
lupta să respingă bulterierul furios. Bruta, cu gura ı̂nspumată , să rea ș i
mı̂rı̂ia, aș tep-tı̂nd să o poată apuca. Forțele Doamnei pă reau că sı̂nt ı̂n
scă dere. Nu era nici un moment de aș teptat.
Cu ochii ı̂ncă strı̂ns ı̂nchiș i ca să poată vedea mai bine imaginea,
Kralefsky se ı̂ndreptă ı̂n scaun. Pe chip i se aș ternu o expresie de
s idare, de cui-dracu-ı̂i-pasă , expresia unui om pe cale să salveze o
Doamnă de un bulterier.
— Mi-am ridicat bastonul ș i am să rit ı̂nainte, scoțın ̂ d un strigă t de

ı̂ncurajare că tre Doamnă . Dulă ul, atras de vocea mea, să ri imediat la
mine, mı̂rı̂ind oribil ș i i-am tras o asemenea lovitură ı̂n cap, ı̂ncı̂t
bastonul mi s-a rupt ı̂n două . Animalul, deș i bineı̂nțeles amețit, era ı̂ncă
plin de forță. Stă team fă ră apă rare ı̂n fața lui ı̂n timp ce el ı̂și aduna
puterile ca să se arunce, cu fă lcile deschise, spre gı̂-tul meu.
Fruntea lui Kralefsky se umezise bine ı̂n timpul povestirii. Fă cu deci o
pauză să -ș i scoată batista ș i să se tam-peneze. L-am ı̂ntrebat neră bdă tor
ce s-a mai ı̂ntı̂mplat ș i atunci Kralefsky ș i-a reunit vı̂rful degetelor ș i a
continuat :
— Am fă cut unicul lucru care era posibil. Ș ansele erau una la mie, dar
am fost silit să risc. Cı̂nd cı̂inele mi-a să rit ı̂n față, i-am bă gat mı̂na ı̂n
gură ș i apucı̂ndu-i limba i-am ră sucit-o cı̂t am putut. Dinții i s-au ı̂nchis
pe ı̂ncheietura mı̂inii mele, sı̂ngele a ı̂nceput să curgă , dar l-am ținut
aș a, eu ı̂nverș unare, ș tiindu-mi viața ı̂n joc. Cı̂inele se zbă tea la nesfı̂rș it.
Eram extenuat, simțeam că nu-1 mai pot ține. Ș i atunci, brusc, a mai
avut o ultimă convulsie care l-a să ltat ı̂n sus ș i a ră mas mort. Reuș isem !
Animalul fusese sufocat de propria lui limbă .
Am suspinat ı̂ncı̂ntat. Fusese o poveste grozavă care ar i putut i ș i

adevă rată . Ș i chiar dacă nu era adevă rată , era unul dintre acele lucruri
care simțeam că ar trebui să se ı̂ntı̂mple. ı̂l ı̂nțelegeam foarte bine pe
Kralefsky care vă zı̂nd că viața ı̂l privează de un bulterier pe care să -1
sugrume ș i-1 procurase el singur. I-am spus că după pă rerea mea
dovedise mult curaj ı̂n felul cum se descurcase cu cı̂inele. Kralefsky
deschise ochii, se ı̂nroș i de plă cere vă zı̂nd entuziasmul meu sincer ș i
zı̂mbi depreciativ.
— Nu, nu-i vorba de curaj, mă corectă el. Doamna se a la ı̂n primejdie ș i
un gentleman nu putea să procedeze altfel. Pe, Jupiter, era singura cale !
Vă zı̂nd că a gă sit ı̂n mine un auditor dispus ș i ı̂ncı̂ntat să -1 asculte,
ı̂ncrederea lui Kralefsky spori. ı̂mi povesti din ce ı̂n ce mai multe
aventuri de ale sale ș i iecare era mai ı̂n ioră toare decı̂t precedenta. Am
descoperit că dacă ı̂i bă gă m ı̂n cap, cu dibă cie, o idee, puteam i sigur că
voi asculta o aventură bazată pe ea a doua zi dimineață, după ce
fantezia lui avusese ră gazul să țeasă ı̂ntı̂mplarea. Vră jit ascultam cum el
ș i cu Doamna fuseseră singurii supraviețuitori ai unei nave naufragiate,
ı̂n drum spre Murmansk (aveam o afacere de rezolvat acolo). Timp de
două să ptă -mı̂ni plutise ı̂mpreună cu Doamna pe un aisberg, cu hainele
ı̂nghețate, hră nindu-se din cı̂nd ı̂n cı̂nd cu cı̂te un peș te sau un pescă ruș .
Vaporul care i-a descoperit ș i i-a salvat ar i putut trece fă ră să -i observe
dacă Kralefsky n-ar i avut o idee stră lucită : să aprindă blana Doamnei
ș i să semnalizeze prin foc.
M-a ı̂ncı̂ntat povestea ı̂n care fusese luat prizonier de niș te bandiți ı̂n
deș ertul sirian (condusese o Doamnă să -i arate niș te morminte) ș i cı̂nd
tică loș ii au amenințat să ia frumoasa lui tovară ș ă ca să ceară un preț de
ră scumpă rare pe ea, s-a oferit el ı̂n locul ei. Dar bandiții convinș i, se
pare, că Doamna ar i un ostatec mai atră gă tor, au refuzat. Kralefsky
detesta vă rsă rile de sı̂nge, dar ı̂n asemenea circumstanțe, ce putea să
facă un gentleman ? A fost obligat să -i omoare pe toți cei ș ase bandiți cu
un cuțit ascuns ı̂n cizmele care ı̂l protejau de țın ̂ țari. ı̂n timpul primului
ră zboi mondial fusese, bineı̂nțeles, ı̂n Serviciul Secret. Deghizat cu o
barbă , fusese lă sat să cadă ı̂n spatele duș manilor pentru a contacta un
alt spion englez ș i a pune mı̂na pe niș te planuri. N-am fost foarte
surprins cı̂nd celă lalt spion s-a dovedit să ie o Doamnă . Fuga lor (cu
planurile) din fața plutonului de execuție era o capodoperă de
ingeniozitate. Cine ı̂n afară de Kralefsky s-ar i putut gı̂ndi să se furiș eze
ı̂n depozitul de arme, să ı̂ncarce toate puș tile cu gloanțe oarbe ș i cı̂nd s-
a tras ı̂n ei, să simuleze moartea 1
Mă obiș nuisem atı̂t de mult cu poveș tile extraordinare ale lui Kralefsky
ı̂ncı̂t, ı̂n rarele ocazii cı̂nd ı̂mi spunea una uș or verosimilă , ı̂i dă deam
crezare. De aici i s-a tras pră buș irea. ı̂ntr-o zi mi-a povestit cum, pe cı̂nd
era tı̂nă r la Paris, plimbı̂ndu-se ı̂ntr-o seară , dă duse peste o brută mare
de om maltratı̂nd o Doamnă . Kralefsky, jignit ı̂n instinctul să u de
gentleman, lovi prompt cu bastonul ı̂n capul omului. Acesta era tocmai
campionul Franței la lupte greco-romane ș i ceru imedat să i se dea
satisfacție. Kralefsky acceptă . Se ixă data ș i Kralefsky ı̂ncepu să se
antreneze pentru luptă (o dietă vegetariană ș i multe exerciții) ș i cı̂nd
veni ziua cea mare se simți mai ı̂n formă ca oricı̂nd. Adversarul lui
Kralefsky care, judecind după descrierea lui, se asemă na ı̂ndeaproape
atı̂t la proporții cı̂t ș i la mentalitate cu Omul din Neanderthal, fu
surprins să vadă că ı̂i poate ține piept. Se luptară pe tot ringul timp de o
oră , nici unul nereuș ind să -1 trı̂ntească pe celă lalt. Deodată , Kralefsky
ı̂și aminti o igură ı̂nvă țată de la un prieten al să u, japonez. Cu o ră sucire
ș i o smucitură ı̂și să ltă adversarul ı̂n sus, ı̂l ı̂nvı̂rti ș i-1 aruncă ı̂n afara
ringului. Bietul om fusese atı̂t de grav ră nit, ı̂ncı̂t a stat trei luni la pat, ı̂n
spital. Aș a cum pe bună dreptate remarca Kralefsky, era o pedeapsă
bine meritată pentru un individ atı̂t de josnic ı̂ncı̂t să ridice mı̂na asupra
unei Doamne.
Pornind de la această poveste, l-am rugat pe Kralefsky să mă ı̂nvețe

primele noțiuni de luptă corp la corp, deoarece aveam convingerea că
mi-ar i de mare folos dacă mi-ar ieș i vreodată ı̂n cale o Doamnă la
ananghie. Kralefsky nu pă ru prea entuziast. Altă dată , ı̂mi spuse el, cı̂nd
vom avea mai mult loc, ı̂mi va ară ta poate cı̂teva iguri. El uitase
promisiunea, dar eu nu ș i ı̂n ziua ı̂n care a venit să -mi ajute să
construiesc că suța Conțofenelor, am hotă rı̂t să -i aduc aminte. ı̂n timpul
ceaiului, am aș teptat pı̂nă a intervenit o pauză potrivită ı̂n conversație
ș i i-am amintit lui Kralefsky de felul cum l-a ı̂nfruntat pe faimosul
campion francez de lupte corp la corp. Kralefsky nu pă ru bucuros să se
vorbească despre această ispravă . Pă li la față ș i-mi fă cu gră bit semn să
tac.
— Nu-i frumos să te lauzi ı̂n public cu astfel de lucruri, ı̂mi ș opti el
ră guș it.
Eram dispus să -i respect modestia, cu condiția să -mi dea lecția de lupte.
I-am explicat că tot ce doresc era să -mi arate cı̂teva dintre miș că rile mai
simple.
— Bine, cedă Kralefsky, lingı̂ndu-se pe buze. Presu-, pun că -ți pot ară ta
cı̂teva dintre igurile elementare. Dar trebuie să ș tii că e nevoie de mult
timp ca să devii luptă tor versat.
ı̂ncı̂ntat, l-am rugat să -mi spună dacă vrea să ne luptă m afară , pe
verandă , unde ne poate privi ș i familia, sau ı̂nchiș i ı̂n salon. Kralefsky a
ales salonul. Era important să nu ne distragă nimic atenția, ı̂mi explică
el. Deci am intrat ı̂n casă , am ı̂mpins mobila din calea noastră ș i
Kralefsky, ı̂n silă , ș i-a scos haina. ı̂mi spuse că cel mai important
principiu al luptei este să -1 faci pe adversar să -ș i piardă echilibrul.
Acest lucru se putea realiza cuprinzı̂ndu-1 de talie ș i smucindu-1 brusc
ı̂ntr-o parte. ı̂mi demonstră cum se procedează , prinzı̂ndu-mă ș i
aruncı̂ndu-mă uș or pe divan.
— Ș i acum, spuse el ridicı̂nd un deget, vreau să ș tiu dacă ai priceput.
I-am spus că da, că speram să i priceput destul de bine.
— Iată calea, spuse Kralefsky, ș i acum ı̂ncearcă să mă -arunci tu pe mine.
Hotă rı̂t să fac cinste instructorului meu, l-am aruncat cu mult
entuziasm. M-am repezit la el, i-am ı̂nconjurat, pieptul cu brațele, l-am
strı̂ns cı̂t am putut ca să nu-mi scape ș i apoi l-am aruncat cu o ră sucire
abilă a mı̂inii pe scaunul cel mai apropiat. Din nefericire nu l-am
aruncat, destul de tare ș i ratı̂nd scaunul s-a pră buș it pe podea, sco-țın ̂ d
un țipă t care fă cu familia să vină ı̂n goană de pe verandă . Palid ș i
gemı̂nd, campionul de lupte fu culcat pe divan ș i Margo se duse să -i
aducă puțin coniac.
— Pentru numele lui Dumnezeu, ce i-ai fă cut ? ı̂ntrebă mama.
Am asigurat-o că nu am fă cut decı̂t să -i urmez indicațiile. M-a invitat
să -1 trı̂ntesc ș i l-am trı̂ntit. Era cı̂t se poate de simplu ș i nu mi se putea
aduce nici o ı̂nvinuire.
— Nu eș ti conș tient de forța ta, dragă , ı̂mi spuse mama. Trebuie să ii
mai atent.
— Ce prostie să faci aș a ceva, mă mustră Leslie. L-ai i putut omorı̂.
— Ș tiu pe cineva schilodit pe viață dintr-o că ză tură la lupte, spuse Larry
ca să se a le ı̂n treabă .
Kralefsky gemu ș i mai tare.
— Ză u, Gerry, faci niș te prostii cı̂t tine de mari, spuse mama tulburată ,
avı̂nd evident imaginea unui Kralefsky țintuit ı̂ntr-un scaun cu rotile
pentru tot restul vieții.
Enervat de ceea ce consideram să ie o acuzație nedreaptă , le-am
explicat din nou că nu a fost din vina mea. Mi s-a demonstrat cum
trebuie aruncat adversarul ș i apoi am fost invitat să dovedesc că am
ı̂nțeles. Deci l-am aruncat.
— Sı̂nt sigur că nu ți-a spus să -1 trı̂nteș ti aș a. Puteai să -i rupi ș ira
spină rii. Ca omul acela pe care ı̂l ș tiu eu ș i că ruia i s-a frı̂nt coloana
vertebrală ca o banană . Foarte curios, mi-a spus că se vedeau aș chii de
os.
Kralefsky deschise ochii ș i aruncă spre Larry o privire ı̂ndurerată .
— Mă ı̂ntreb dacă n-aș putea că pă ta puțină apă , spuse el slab.
ı̂n clipa aceea Margo se reı̂ntoarse cu coniacul ș i l-am ‘ı̂ndemnat pe

Kralefsky să ia o ı̂nghițitură . Culoarea ı̂i reveni puțin ı̂n obraji ș i se culcă
din nou, ı̂nchizı̂nd ochii.
— Poți să te ridici, ă sta-i semn bun, spuse Larry vesel. Deș i nu cred că -i
un indiciu ı̂n care te poți total ı̂ncrede. Am cunoscut un artist care,
că zı̂nd de pe scară ș i-a fracturat coloana ș i abia după o să ptă mı̂nă , ı̂n
timpul că reia a umblat, au constatat ce are.
— Nu mai spune ! se miră Leslie profund interesat. E •chiar adevă rat ?

Ș i ce s-a ı̂ntı̂mplat cu el ?
— A murit, ne informă Larry.
Kralefsky se ridică ș i zı̂mbi palid.
— V-aș ruga să iți atı̂t de amabili, să -1 lă sați pe Spiro sa mă conducă ı̂n
oraș . Cred că -i mai ı̂nțelept să consult un medic.
— Bineı̂nțeles că vă conduce Spiro, spuse mama. V-aș sfă tui să vă duceți
la laboratorul lui Theodore ș i să -1 rugați să vă facă o radiogra ie, aș a,
pentru liniș tea dumneavoastră .
L-am ı̂nfă ș urat deci pe Kralefsky care era palid dar stă pı̂nit ı̂n mai multe
pă turi ș i l-am aș ezat cu grijă pe bancheta din spate a maș inii.
— Rugați-1 pe Theodore să ne trimită un bilețel prii Spiro ca să ș tim

rezultatul, spuse mama. Sper că ı̂n curı̂nd vă veți simți mai bine. ı̂mi
pare teribil de ră u de cele ı̂n-tı̂mplate. Totul din neatenția lui Gerry.
Sosise clipa cea mare a lui Kralefsky. Zı̂mbi cu un zı̂m-bet de nepă sare
chinuită ș i clă tină slab din mı̂nă .
— Vă rog, vă rog, nu vă faceți probleme. Nu vă mai gı̂ndiți la ce a fost,
spuse el. Nu certați bă iatul. Nu a fost vina lui. Eu sı̂nt cel care mi-am
pierdut puțin antrenamentul.
Seara tı̂rziu, Spiro reveni din această misiune de binefacere, aducı̂nd un

bilet de la Theodore :
„Dragă doamnă Durrell,
Din radiogra ia pe care i-am făcut-o domnului Kralefsky la piept reiese că

are două coaste rupte, una dintre ele, îmi pare rău să vă anunț, destul de
grav. Nu părea dispus să vorbească despre cauza accidentului, dar se
vede că s-a exercitat asupra lui o forță considerabilă. Totuși, dacă stă
legat vreo săptămână, nu vor rămîne leziuni permanente.
Calde salutări tuturor
Al dumneavoastră, Theodore
P.S.
Nu am lăsat din întâmplare prin casă cînd v-am vizitat joia treczită o
mică cutie neagră ? Conținea niște țînțarî Âno-pheles, foarte interesanți,
pe care i-am căpătat și se pare că i-am rătăcit. Vă rog să-mi dați de știre
dacă i-ați găsit sau nu.“
LACUL CRINILOR
Conțofenele erau extrem de indignate că au fost puse la ı̂nchisoare, deș i

locuința era destul de spațioasă . Suferind de o curiozitate de nepotolit,
gă seau foarte supă ră tor faptul de a nu putea investiga ș i comenta tot ce
se petrece. Raza lor vizuală se limita la partea din față a casei ș i dacă
ceva se petrecea ı̂n spatele ei, le apuca aproape nebunia ; cı̂rı̂iau ș i
croncă neau indignate, ı̂n timp ce se tot ı̂nvı̂rteau ı̂n zbor prin cuș că ,
vı̂rı̂ndu-ș i capul prin sı̂rmă , ı̂n efortul de a vedea ce se petrece. ı̂nchise
cum erau, puteau să -ș i consacre mult timp studiilor care constau ı̂n a
pune baze temeinice cunoș tințelor de limbă greacă ș i engleză ș i a
produce imitații abile după sunetele din natură . ı̂n scurt timp reuș iră să
strige pe nume pe toți membrii familiei ș i aș teptau, cu terbilă viclenie,
pı̂nă cı̂nd Spiro intra ı̂n maș ină ș i stră bă tea o parte din deal, ı̂nainte de a
se repezi ı̂n colțul coliviei ca să strige ,,Spiro... Spiro... Spiro“ fă -cı̂ndu-1
să frı̂neze brusc ș i să se ı̂ntoarcă acasă , să vadă cine ı̂l cheamă . De
asemenea se amuzau nevinovat strigı̂nd „pleacă “ ș i ,,vino“ ı̂ntr-o
succesiune rapidă , atı̂t ı̂n greacă cı̂t ș i ı̂n engleză , spre totala confuzie a
cı̂inilor. Un alt ș iretlic, ı̂n urma că ruia se amuzau copios, era să
pă că lească droaia de pă să ri care ı̂și petreceau ziua scurmı̂nd pline de
speranță printre mă slini. Din cı̂nd ı̂n cı̂nd femeia ieș ea ı̂n uș a bucă tă riei
ș i scotea o serie de piuituri intercalate cu un zgomot ciudat de sughiț pe
care gă inile ı̂l recunoș teau drept semnal de mı̂ncare ș i se adunau ca
prin minune la poarta din spate. De ı̂ndată ce Conțofenele ș i-au ı̂nsuș it
strigă tul prin care se chemau pă să rile la hrană , le-au necă jit pı̂nă cı̂nd
au ı̂nceput să slă bească . Aș teptau momentul cel mai nepotrivit pentru
a-1 folosi ; cı̂nd gă inile cu nesfı̂rș it efort ș i mult cı̂rı̂it se duseseră să se
aciueze prin copaci, sau cı̂nd, ı̂n că ldura după -amiezii, se instalaseră
toate ı̂n tihnă să -ș i facă siesta ı̂n umbra mirților. Abia ı̂ncepuseră să
picotească cı̂nd Conțofenele ı̂ncepeau strigă tul de mı̂ncare, una piuind,
alta sughițın ̂ d. Gă inile aruncau o privire iritată ı̂mprejur, aș teptı̂nd
iecare ca alta să dea semne de viață. Conțofenele strigau din nou, mai
seducă tor ș i insistent. Brusc, o gă ină cu mai puțină stă pı̂nire de sine
să rea cotcodă cind ı̂n picioare ș i dă dea buzna spre cuș ca Conțofenelor,
iar celelalte, cı̂rı̂ind ș i bă tı̂nd din aripi, o urmau zorite. Alergau spre
cotețul de sı̂rmă ciocnindu-se ș i cotcodă cind, că lcı̂nd una pe picioarele
celeilalte, ciupindu-se ı̂ntre ele ș i apoi se opreau ı̂ntr-o ı̂nghesuială
dezordonată ș i fremă tau privind ı̂n sus spre colivia ı̂n care Conțofenele
lustruite ș i elegante, ı̂n costumele lor alb cu negru, priveau ı̂n jos spre
ele chicotind, ca o pereche de pungaș i de la oraș care au reuș it să ı̂nș ele
o adunare de țărani cinstiți.
Conțofenelor le erau dragi cı̂inii, dar nu scă pau nici o ocazie să -i sı̂cı̂ie.
Le plă cea ı̂n special de Roger care se ducea adesea să le viziteze,
culcı̂ndu-se ı̂n apropierea cuș tii de plasă , cu urechile ciulite, ı̂n timp ce
pă să rile stă teau pe pă mı̂nt, ı̂n cuș că , la zece centimetri de botul lui ș i-i
vorbeau cu cı̂rı̂ituri line, ș uierate, izbucnind din cı̂nd ı̂n cı̂nd ı̂n hohote
de rı̂s ră guș it, de parcă i-ar i spus glume deocheate. Nu-1 tachinau pe
Roger ı̂n mă sura ı̂n care o fă ceau cu ceilalți doi ș i n-au ı̂ncercat
niciodată să -1 atragă cu dulci ademeniri destul de aproape de sı̂rmă ca
să se lase ı̂n jos ș i să -1 tragă de coadă , cum fă ceau adesea cu Widdle ș i
Puke.
ı̂n general, Conțofenelor le plă ceau cı̂inii, cu condiția să arate ș i să se
comporte ca adevă rați cı̂ini. Din cauza aceasta, cı̂nd Dodo ı̂și fă cu
apariția ı̂n mijlocul nostru, Conțofenele refuzară categoric să creadă că -i
cı̂ine ș i o-tratară chiar de la ı̂nceput cu un fel de dispreț zgomotos-ș i
batjocoritor.
Dodo fă cea parte dintr-o rasă cunoscută sub numele de Dandy
Dinmont. Aceș ti cı̂ini par niș te baloane lungi ș i um late, acoperite cu
pă r, picioarele iindu-le scurte ș i strı̂mbe, ochii enormi, bulbucați ș i
urechile lungi ș i pleoș tite. Oricı̂t ar pă rea de ciudat, mamei i se datora
introducerea ı̂n familie a acestui cı̂ine diform, de rasă neobiș nuită . Niș te
prieteni de-ai noș tri aveau o pereche de cı̂ini din această rasă care pe
neaș teptate, după ani de sterilitate,, dă duseră naș tere la ș ase că țeluș i.
Bietul om ajunsese la capă tul puterilor, ı̂ncercı̂nd să gă sească familii
iubitoare pentru toate vlă starele ș i astfel mama, bună din ire ș i fă ră să
se gı̂ndească , acceptă ș i ea unul. Plecă ı̂ntr-o după -amiază să -ș i aleagă
un pui ș i destul de prost inspirată luă o că țeluș ă. Nu-i trecu prin minte
că este imprudent să introducă o că țea ı̂ntr-o casă populată exclusiv de
cı̂ini foarte bă rbați. Ș i astfel, ținı̂nd că țelul sub un braț (ca pe un cı̂rnat
abia conș tient) mama se urcă ı̂n maș ină ș i plecă ı̂n triumf spre casă , să
ne arate noul adaos la familie. Că țeluș a hotă rı̂tă să facă prilejul de
neuitat, vomă cu violență ș i fă ră pauză de cı̂nd se urcă pı̂nă coborı̂ din
maș ină . Familia adunată pe verandă vă zu achiziția mamei ureı̂nd
că rarea clă tinı̂ndu-se, cu ochii holbați, picioruș ele trudind disperate să
țină trupul lung ș i greu ı̂n miș care, urechile luturı̂nd violent, oprindu-
se din cı̂nd ı̂n cı̂nd din mers ca să vomeze ı̂ntr-un strat de lori.
— Cı̂t e de dulce ! exclamă Margo.
— S inte dumnezeule, arată ca un melc fă ră cochilie,, spuse Leslie.
— Spune, mamă , ı̂ntrebă Larry, contemplı̂nd-o pe Dodo cu dezgust, cum

de ai reuș it să faci rost de un Fran-kenstein canin ?
— Dar e foarte dră guță, repetă Margo, ce vedeți ră u ı̂n el ?
— Nu-i un el ci o ea, spuse mama, privind-o cu mı̂n-drie... o cheamă

Dodo.
— De la bun ı̂nceput două lucruri nu sı̂nt ı̂n regulă , spuse Larry. Numele
e groaznic pentru un animal ș i a
aduce o că țea aici ı̂n casă , laolaltă cu cei trei desfrı̂nați, ı̂nseamnă să -ți
cauți singură beleaua. ı̂n afară de asta, uită -te numai la ea ! Uită -te ce
formă are ! Cum de a ajuns ı̂n halul ă sta ? A suferit vreun accident, sau e
din naș tere ?
— Nu vorbi prostii, dragă ; e rasa lor. Aș a trebuie să ie.
— Da de unde, mamă . E un monstru. Cine ar accepta de bună voie să

pră sească aș a ceva ?
Am explicat că rasa Dachshund are o formă foarte asemă nă toare ș i a
fost obținută anume ca să poată intra ı̂n gă uri după viezuri. Probabil că
ș i cei din rasa Dandy Dinmont sı̂nt crescuți ı̂ntr-un scop similar.
— Asta pare că a fost pră sită să intre ı̂n canale de scurgere, spuse Larry.
— Nu i dezgustă tor, dragă . Se pare că sı̂nt niș te că țeluș i dră guți ș i
foarte credincioș i.
— N-am ı̂ncotro. Sı̂nt obligați să ie credincioș i oricui le arată cı̂tuș i de

puțin interes. Nu-mi ı̂nchipui că au mulți admiratori pe lume.
— Cred că eș ti nesuferit ı̂n ce o priveș te ș i ı̂n orice caz nu eș ti tu
persoana cea mai indicată să -ți dai pă rerea ı̂n privința frumuseții, că ci
oricum e tot atı̂t de super icială ca ș i pielea ș i ı̂nainte să arunci pietre,
vezi bı̂rna din ochiul tă u, spuse Margo triumfă toare.
Larry privi uimit.
— E acesta vreun proverb, sau vreun citat din Gazeta Constructorului 2
— Cred că vrea să spună „Dacă semeni vı̂nt, pietrele ră mı̂n“, spuse
Leslie.
— ı̂mi faci silă , ripostă Margo, demnă ș i disprețuitoare.
— Du-te ș i tu cu Dodo la stratul cu lori.
— Hai, lă sați, spuse mama, nu vă certați pentru ea. Este cı̂inele meu,
mie ı̂mi place ș i numai asta contează .
Ș i astfel s-a instalat Dodo ı̂n familie, dı̂nd curı̂nd la iveală niș te defecte
de fabricație din cauza că rora ne dă dea mai multă bă taie de cap decı̂t
toți ceilalți cı̂ini la un loc. ı̂n primul rı̂nd unul dintre picioarele dindă ră t
ı̂i era slab ș i la orice oră din zi ș i din noapte, ș oldul ı̂i ieș ea din
articulație, fă ră nici un motiv aparent. Dodo, care nu era stoică ,
ı̂ntı̂mpina această catastrofă cu urlete stridente care
creș teau pı̂nă la o intensitate atı̂t de ı̂n ioră toare ı̂ncı̂t nu le mai puteai
ı̂ndura. Era foarte ciudat că piciorul nu pă rea să o supere cı̂nd mergea la
plimbare, sau țopă ia cu entuziasm elefantin pe verandă , după vreo
minge ; dar ı̂n mod invariabil seara, cı̂nd toată familia stă tea liniș tită ,
adı̂ncită ı̂n scris, citit, sau ı̂mpletit, piciorul lui Dodo să rea brusc din
ı̂ncheietură . Se arunca pe spate ș i scotea un urlet care ne fă cea pe toți să
să rim ı̂n sus ș i să lă să m baltă orice preocupare. ı̂n timp ce-i masam
piciorul ș i i-1 puneam la loc, Dodo scheuna pı̂nă la epuizare ș i apoi
că dea imediat ı̂ntr-un somn adı̂nc ș i liniș tit, ı̂n timp ce noi ră mı̂ncam
atı̂t de vlă guiți, ı̂ncı̂t nu mai eram ı̂n stare să ne concentră m la nimic tot
restul serii. Curı̂nd ne-am dat seama că inteligența lui Dodo era extrem
de limitată . Nu era loc ı̂n capul ei decı̂t pentru o singură idee ı̂n acelaș i
timp. Dar intrată acolo, Dodo o reținea cu stră ș nicie, ı̂n ciuda orică rei
opoziții. Hotă rı̂se ı̂ncă de la sosire că mama ı̂i aparține exclusiv, dar nu a
dat semne să ie exagerat de posesivă , pı̂nă ı̂ntr-o după -amiază cı̂nd,
ple-cı̂nd la cumpă ră turi ı̂n oraș , mama a lă sat-o pe Dodo acasă .
Convinsă că nu avea s-o mai vadă niciodată , Dodo ı̂ncepu să scheaune.
Ră tă cea prin casă , urlı̂nd ı̂ndurerată ș i din cı̂nd ı̂n cı̂nd jalea o asalta atı̂t
de violent ı̂ncı̂t piciorul ı̂i ieș ea din articulație. O ı̂ntı̂mpină pe mama cu
o nemaipomenită bucurie ș i, de frică să n-o piardă din nou, luă
hotă rı̂rea ca din acel moment să n-o mai scape din ochi. Deci stă tea
lipită de mama cu tenacitatea unei lipitori, neı̂ndepă rtı̂ndu-se de ea
decı̂t cel mult un metru. Cı̂nd mama ș edea, Dodo i se lungea la picioare.
Dacă mama se ridica ș i traversa camera să -ș i ia o carte sau o țigară ,
Dodo o ı̂ntovă ră ș ea ș i apoi se ı̂ntorceau ı̂mpreună ș i se aș ezau din nou,
Dodo scoțın ̂ d un suspin adı̂nc de satisfacție la gı̂ndul că dejucase ı̂ncă o
dată ı̂ncercă rile mamei de a evada. Insista să ie de față cı̂nd fă cea
mama baie, stı̂nd tristă lı̂ngă cadă ș i privind-o cu o intensitate jenantă ,
ı̂ncercarea de a o lă sa ı̂n afara camerei de baie o fă cea pe Dodo să urle
ca turbată ș i să se azvı̂rle ı̂n tă blia uș ii, fapt care ducea aproape
invariabil la alunecarea ș oldului din articulație. Pă rea să nutrească
convingerea că mama nu este ı̂n siguranță singură ı̂n camera de baie,
chiar dacă stă ea de pază la uș ă. Ră mı̂nea posibilitatea, se temea ea, ca
mama să -i scape strecurı̂ndu-se prin gura de canal.
La ı̂nceput Dodo fu privită cu dispreț tolerant de Roger, Widdle ș i Puke.

Nu aveau o pă rere cine ș tie ce grozavă despre ea. Era prea grasă ș i prea
deș ălată ca să poată merge cu ei pı̂nă mai departe ș i orice ı̂ncercare de a
se juca cu ea pă rea să -i stı̂rnească o criză de mania persecuției, drept
care galopa ı̂napoi spre casă urlı̂nd după ajutor. Luind toate ı̂n
considerație, erau ı̂nclinați să o considere ca pe un adaos plictisitor ș i
inutil la casă , pı̂nă cı̂nd au descoperit că are o supremă ș i covı̂rș itor de
ı̂ncı̂ntă toare calitate : intra ı̂n că lduri cu o regularitate monotonă . Dodo
ı̂nsă ș i manifesta o inocență miș că toare ı̂n ceea ce priveș te tainele vieții.
Pă rea nu numai uimită , dar chiar speriată de izbucnirile ei subite de
popularitate, ı̂n timpul că rora admiratorii veneau ı̂n numă r atı̂t de
mare, ı̂ncı̂t mama trebuia să umble ı̂narmată cu un bă ț solid. Din cauza
acestei inocențe, victoriene, Dodo că zu uș or victimă ademenirilor lui
Puke cel cu sprı̂ncene roș cate ș i avu de ı̂nfruntat o soartă mai cumplită
decı̂t moartea cı̂nd mama, din nebă gare de seamă , ı̂i ı̂nchise pe amı̂ndoi
ı̂n salon, ı̂n timp ce ea pregă tea ceaiul. Tocmai atunci sosi pe
neaș teptate preotul englez cu soția ș i mama ı̂i invită ı̂n camera unde se
amuza perechea fericită . Eforturile care au urmat pentru a susține o
conversație normală au stors-o pe mama de puteri ș i au lă sat-o cu o
durere atroce de cap.
Spre surpriza tuturor (inclusiv Dodo) din această unire s-a nă scut un
că țel, un boț de viață ciudat ș i plı̂ngă reț , cu trupul mamei sale ș i
neobiș nuitele pete că ră mizii ș i albe ale tată lui. Să devii aș a pe
nepregă tite mamă era foarte demoralizant ș i Dodo se a lă ı̂n pragul unei
epuiză ri nervoase, iind ı̂mpă rțită ı̂ntre dorința de a ră mı̂ne pe loc cu
puiul ș i pornirea de a sta cı̂t se poate de aproape de mama. Nu ne-am
dat totuș i seama de tulbură rile ei psihice. Pı̂nă la urmă , Dodo recurse la
un compromis ș i ı̂ncepu să se țină după mama, că rı̂nd puiul ı̂n gură .
Abia după ce petrecuse ı̂ntreaga dimineață ı̂n felul acesta, am observat
ș i noi ce face. Nefericitul pui, cu capul ı̂n gura ei, atı̂rna bă lă bă nindu-ș i
trupul, pe cı̂nd Dodo se ținea de că lcı̂iele mamei. Cearta ș i rugă mințile
neavı̂nd nici un efect, mania a fost obligată să ră mı̂nă la ea ı̂n cameră cu
Dodo ș i cu puiul ei, iar noi le duceam mı̂ncare sus pe o tavă . Nici aș a
problema nu era complet rezolvată , că ci dacă mama se ridica de pe
scaun, Dodo, vigilentă , ı̂și apuca puiul ș i o privea cu ochii ı̂n alertă , gata
s-o urmeze dacă va i cazul.
— Dacă situația mai continuă mult, remarcă Leslie, puiul acesta devine
girafă .
— Ș tiu, bietul de el, se plı̂nse mama. Dar ce pot să fac ? ı̂l ridică ș i cı̂nd
mă vede că aprind o țigară .
— Lucrul cel mai simplu ar i să -1 ı̂neci, o sfă tui Larry. Cı̂nd va creș te va
i oricum un animal hidos. Pri-veș te-i pă rinții.
— Nici prin cap să nu-ți treacă aș a ceva, se indignă mama.
— Nu i oribil ! exclamă Margo. Bietul mititel !
— Dar este ridicol să accepți să ii legată de un scaun din cauza unui
cı̂ine.
— E cı̂inele meu ș i dacă am chef să stau aici, am să stau, spuse mama
hotă rı̂tă .
— Pentru cı̂t timp ? Situația poate continua cı̂teva luni.
— Gă sesc eu ceva, spuse demn mama.
Soluția pe care a gă sit-o ı̂n cele din urmă era simplă . Angajă pe iica cea
mai mică a femeii de serviciu să poarte puiul ı̂n locul lui Dodo. Acest
aranjament pă rea să o satisfacă perfect pe Dodo ș i din nou mama putea
să se deplaseze prin casă . Se plimba din cameră ı̂n cameră , ca un
potentat oriental, cu Dodo lipă ind lı̂ngă că lcı̂iele ei ș i mica So ia
ı̂ncheind coloana, cu limba scoasă ș i ochii micș oraș i din cauza efortului,
purtı̂nd ı̂n brațe o pernă mare pe care se odihnea odrasla ciudată a lui
Dodo. Dacă mama urma să ră mı̂nă mai mult timp ı̂n acelaș i loc, So ia
punea reverențios perna jos ș i Dodo se să lta pe ea cu un suspin adı̂nc.
De ı̂ndată ce mama era gata să plece ı̂n altă parte a casei, Dodo se dă dea
jos, se scutura ș i-ș i relua poziția ı̂n cavalcadă , ı̂n timp ce So ia ı̂nă lța
perna de parcă ar i fost pe ea o coroană . Mama privea peste ochelari să
se asigure că toată lumea este gata de plecare, fă cea un mic semn din
cap ș i pleca spre treaba urmă toare.
ı̂n iecare după -masă , mama scotea cı̂inii la plimbare ș i familia se amuza
copios privind-o cum coboară dealul.
Roger, ca cel mai ı̂n vı̂rstă dintre ciini, conducea procesiunea, urmat de
Widdle ș i Puke. Venea apoi mama, cu o enormă pă lă rie pe cap care o
fă cea să arate ca o ciupercă ı̂nsu lețită , purtı̂nd ı̂n mı̂nă o cazma cu care
să sape vreo plantă să lbatică interesantă , dacă -i ieș ea ı̂n cale. Dodo
pă ș ea legă nat ı̂n urmă cu ochii holbați ș i limba scoasă ș i So ia ı̂ncheia
cortegiul purtı̂nd că țelul imperial pe pernă . Circul mamei, ı̂i spunea
Larry ș i ca să o necă jească ı̂i striga din fereastră .
— Hei, cucoanı̂, la ci orı̂ ı̂ncepi panarama ?
ı̂i cumpă rase o sticfă cu loțiune pentru crescut pă rul, explicı̂ndu-ne că ı̂n
felul acesta poate face experiențe asupra So iei ca s-o transforme ı̂ntr-o
femeie cu barbă .
— Asta-i lipsă ș ti circului dumitali cucoanı̂, spunea el cu voce groasă , o

imei cu barbı̂. Dacă vrei un spectacol di mı̂na-ntă i fă rost di-o imei cu
barbı̂.
Fă ră să se sinchisească de ironii, mama continua să -ș i conducă ciudata
ei caravană printre mă slini, ı̂n iecare după -masă la ora cinci.
Sus, ı̂n nordul insulei, se a la un lac cu numele frumos ș i ră sună tor de
Antiniotissa. Era locul nostru favorit pentru excursii. O fı̂șie de apă fă ră
adı̂ncime, lungă de vreo milă , ı̂nconjurată de o coamă deasă de trestie ș i
papură ș i despă rțită de mare la un capă t printr-o dună uș or curbată de
nisip alb, in. Theodore ne ı̂ntovă ră ș ea ı̂ntotdeauna, că ci el ș i cu mine
gă seam un cı̂mp bogat de explorare ı̂n bă ltoacele, ș anțurile ș i hı̂rtoapele
mocirloase de pe țărmul lacului. Leslie ı̂și lua negreș it o baterie de
puș ti, deoarece ı̂n pă durea de trestii miș una vı̂natul, ı̂n timp ce Larry
ținea să poarte un harpon enorm ș i stă tea cu orele ı̂n ș uvița de apă care
unea lacul de mare, stră -duindu-se să prindă peș tii mari care ı̂notau pe
acolo. Mama era ı̂ncă rcată cu coș uri pline de mı̂ncare, coș uri goale
pentru cules plante ș i diferite instrumente de gră dină rit, ca să sape
noile descoperiri. Margo era probabil cea mai puțin echipată , neluı̂ndu-
ș i decı̂t un costum de baie, un prosop mare ș i o sticlă cu ulei pentru
bronzat. Tot echipamentul de mai sus fă cea ca plimbă rile noastre la
Antiniotissa să devină ceva de natura unei expediții majore.
ı̂ntr-o anumită perioadă a anului lacul era mai frumos ca oricı̂nd ș i

anume ı̂n anotimpul crinilor. Curba lină a dunei care se ı̂ntindea ı̂ntre
golf ș i lac era unicul loc din insulă unde creș teau crinii de nisip, niș te
bulbi stranii ș i diformi, ı̂ngropați ı̂n nisip care o dată pe an scoteau la
suprafață frunze groase verzi ș i lori albe, astfel ı̂ncı̂t duna devenea o
ghirlandă de nea. Vizitam ı̂ntotdeauna lacul ı̂n perioada aceea că ci era
ceva de neuitat. Nu mult după ce Dodo devenise mamă , Theodore ne
informă că se apropie momentul crinilor ș i ı̂ncepură m să ne pregă tim
pentru excursia noastră la Antiniotissa. Curı̂nd ne-am dat seama că
avı̂nd ı̂n mijlocul nostru o mamă care ală ptează , lucrurile urmau să se
complice considerabil.
— De data aceasta trebuie să mergem cu barca, spuse mama,

ı̂ncruntı̂ndu-se la modelul complicat ı̂n dinți de ferestră u al jachetei pe
care o ı̂mpletea.
— De ce cu barca ? Durează de două ori pe atı̂ta, se miră Larry.
— Nu putem merge cu maș ina, dragă , că ci lui Dodo i se face ră u ș i ı̂n
orice caz nu-i loc pentru noi toți.
— Nu ai cumva de gı̂nd să iei javra asta cu tine ? ı̂ntrebă ı̂ngrozit Larry.
— N-am ı̂ncotro, dragă ... două ochiuri pe față, unul să rit... nu pot să o las
acasă ... trei ochiuri pe față... ș tii doar cum e ea.
— ı̂n cazul acesta te rog să ı̂nchiriezi o maș ină special pentru cı̂ini. Să
iu al dracului dacă am de gı̂nd să colind ținutul ară tı̂nd de parcă tocmai
am pră dat crescă toria de cı̂ini din Battersea.
— Nu poate merge cu maș ina. Este tocmai ce ți-am explicat. Are ră u de
maș ină ... Acum taci cı̂teva clipe, dragă . Trebuie să numă r.
— E ridicol... ı̂ncepu Larry exasperat.
— Ș aptesprezece, optsprezece, nouă sprezece, două zeci, rostii mama

tare ș i ioros.
— E ridicol să im siliți să luă m calea cea mai lungă numai pentru că
Dodo varsă de cı̂te ori vede o maș ină .
— Ai vă zut ! se enervă mama. M-ai fă cut să greș esc socoteala. Te rog să
nu te mai cerți cu mine cı̂nd ı̂mpletesc.
— De unde ș tii că n-o să aibă ră u de mare, se interesă Leslie.
— Oamenii care au ră u de maș ină nu au niciodată ră u de mare, explică

mama.
— Nu cred. Astea-s superstiții bă beș ti. Nu-i aș a, Theodore ?
— De, nu ș tiu ce să spun, ră spunse judicios Theodore. Am mai auzit
spunı̂ndu-se astfel, dar nu-mi dau seama dacă e adevă rat. Tot ce ș tiu e
că pı̂nă acum nu am avut ră u de maș ină .
Larry se uită la el nedumerit.
— Ce dovedeș te asta ? ı̂ntrebă el.
— Pă i ı̂n barcă mi se face totdeauna ră u, explică simplu Theodore.
— Asta-i bună ! exclamă Larry. Dacă luă m maș ina i se face ră u lui Dodo
ș i dacă luă m barca, lui Theodore. N-aveți decı̂t să alegeți.
— Nu ș tiam că ai ră u de mare, Theodore, se miră mama.
— Din pă cate da. Gă sesc că -i un mare inconvenient.
— Pe o vreme ca asta marea este deosebit de calmă . Nu vei avea nimic,

ı̂l ı̂ncurajă Margo.
— Din pă cate, ră spunse Theodore legă nı̂ndu-se pe vı̂rful picioarelor,
asta nu are nici o importanță. Sufă r la... ı̂ıı̂ .̂ .. cea mai vagă miș care. De
fapt, ı̂n diferite ocazii, cı̂nd la cinema rula un ilm cu vapoare pe mă ri
furtunoase, am fost obligat să ... am fost obligat să mă ridic de pe scaun.
— Cea mai simplă soluție este să ne ı̂mpă rțim, propuse Leslie. Jumă tate
mergem cu barca, cealaltă jumă tate cu automobilul.
— Iată o idee excelentă , aprobă mama. Problema a fost rezolvată .
Dar soluția nu a fost aceasta, deoarece am a lat că drumul spre

Antiniotissa era blocat de o mică alunecare de teren ș i deci era
imposibil să ajungem cu maș ina. Trebuia să mergem sau pe mare, sau
deloc.
Am pornit ı̂n zorii calzi ș i side ii ai unei zile care se anunța caniculară ș i
cu mare liniș tită . Ca să aibă loc ı̂ntreaga familie, cı̂inii ș i So ia, a trebuit
să luă m pe lı̂ngă Vaca Mării ș i pe Bootle-Bumtrinket. Obligația de a
remorca forma rotundă a lui Bootle-Buvitrinket micș ora mult viteza
bă rcii, dar era singura soluție. La sugestia lui Larry, cı̂inii, So ia, mama ș i
Theodore stă teau ı̂n Bootle Bumtrinket, iar noi ceilalți ı̂ngră mă diți ı̂n
Vaca Mării. Din pă cate Larry nu luase ı̂n considerație un factor
important : talazul lă sat ı̂n trecere de Vaca Mării. Valul se arcuia ca un
zid de sticlă albastră , pornind de la pupă ș i atingı̂nd ı̂nă lțimea maximă
tocmai cı̂nd lovea pieptul de scı̂ndură al lui Bootle-Bumtrinket, ridicı̂nd-
o ı̂n sus ı̂n aer ș i lă sı̂nd-o să cadă din nou jos cu un tră snet. N-am
observat efectul pe care ı̂l avea valul timp ı̂ndelungat, că ci zgomotul
motorului ı̂nghițea strigă tele prin care mama, ı̂nnebunită , ne cerea
ajutor. Cı̂nd ne-am oprit ı̂n cele din urmă ș i am lă sat bă rcuța să salte
pı̂nă la noi, am constatat că nu numai Dodo ș i Theodore aveau ră u de
mare, dar toți ceilalți, inclusiv Roger care era un marinar ı̂nă sprit ș i cu
experiență. A trebuit să -i luă m pe toți ı̂n Vaca Mării, ș i să -i ı̂ntindem pe
jos, la rı̂nd, ı̂n timp ce Spiro, Larry, Margo ș i cu mine le-am luat locul ı̂n
Bootle-Bumtrinket. Pı̂nă să ne apropiem de Antiniotissa, toți se simțeau
mai bine cu excepția lui Theodore care tot se mai ținea cı̂t mai aproape
de marginea bă rcii, uitı̂ndu-se ix la cizme ș i ră spunzı̂nd la orice
ı̂ntrebare prin monosilabe. Am ocolit ultimul cap de stı̂nci roș ii ș i aurii,
aș ezate ı̂n straturi ondulate ca un vraf gigantic de ziare fosilizate, sau
ruina ruginie ș i acoperită de lut a unei biblioteci colosale, iar Vaca-Mării
ș i Bootle-Bumtrinket intrară ı̂n golful larg ș i albastru care se ı̂ntindea la
gura lacului. Arcul de nisip alb ca perla se sprijinea de duna din spatele
lui. acoperită cu crini : mii de lori albe care, ı̂n soare, pă reau
nenumă rate cornuri de ildeș cu gura ı̂ndreptată spre cer, emițın ̂ d, ı̂n loc
de muzică , un parfum puternic ș i greu, esența distilată a verii, a că rui
dulceață caldă o respirai adı̂nc, iară ș i ș i iară ș i, ı̂ncercı̂nd să o pă strezi ı̂n
tine. Motorul se stinse cu un vuiet inal care ră sună scurt printre stı̂nci
ș i apoi cele două bă rci se ı̂ndreptară ș opotind spre țărm, iar parfumul
crinilor nă vă li peste apă să ne ı̂ntı̂m-pine.
După ce am că rat ș i am instalat echipamentul pe nisipul alb, iecare s-a

dus să -ș i vadă de treaba lui. Larry ș i Margo, ı̂ntinș i ș i pe jumă tate
adormiți ı̂n apa mică , se lă sau legă nați de undele uș oare ș i blı̂nde.
Mama ı̂și luase alaiul la o scurtă plimbare, cu o să pă ligă ș i un coș . Spiro,
ı̂mbră cat numai ı̂n izmene ș i ară tı̂nd ca un om preistoric, acoperit cu
pă r negru, intrase pı̂nă la genunchi ı̂n fı̂șia de apă care curgea din lac
spre mare ș i, ı̂ncruntat, se aținea cu un trident la cı̂rdurile de peș ti care
i se loveau de picioare. Leslie, Theodore ș i cu mine, prin tragere la sorți,
ne ı̂mpă rțisem țărmul lacului ca apoi să pornim ı̂n direcții opuse.
Semnul de frontieră dintre cele două jumă tă ți de mal era un mă slin
mare ș i diform. Odată ajunș i acolo, ne-am ı̂ntors ș i am pornit, noi ı̂ntr-o
direcție, iar Leslie ı̂n cealaltă , evitı̂nd astfel posibilitatea de a i
ı̂mpuș cați din greș eală prin stufă riș ul des ș i derutant.
Ș i astfel, ı̂n timp ce Theodore ș i cu mine ne cufundam ș i ne fă ceam de

lucru prin bă lți ș i pı̂rı̂iaș e, ca doi bı̂tlani zeloș i, Leslie colinda
tufă riș urile de cealaltă parte a lacului ș i din cı̂nd ı̂n cı̂nd o ı̂mpuș că tură
ră suna pı̂nă la noi, mareı̂nd progresele sale.
Sosind ora prı̂nzului, ne adunară m lă mı̂nzi pe plajă , Leslie cu o tolbă

ticsită de vı̂nat, iepuri umezi de sı̂nge, potı̂rnichi ș i prepelițe, becațe ș i
porumbei să lbatici, eu ș i Theodore cu eprubetele ș i sticlele pı̂lpı̂ind de
vietă ți mă runte. Focul pă lă lă ia, mı̂ncarea era ı̂nș irată pe pă turi ș i vinul
adus de la marginea mă rii unde fusese pus la rece. Larry ı̂și trase colțul
de pă tură mai sus pe dună , ca să se poată ı̂ntinde cı̂t era de lung ı̂n
mijlocul trompetelor albe ale crinilor. Theodore stă tea drept ș i corect,
cu barba miș eı̂ndu-i-se, ı̂n timp ce mesteca hrana ı̂ncet ș i tacticos.
Margo, ı̂ntinsă elegant la soare, ciugulea gingaș dintr-o gră madă de
fructe ș i legume. Mama ș i Dodo erau instalate ı̂n umbra unei mari
umbrele, Leslie stı̂nd pe vine pe nisip, cu puș ca ı̂n dreptul coapsei, ținea
ı̂ntr-o mı̂nă o halcă mare de friptură ș i cu cealaltă mı̂ngı̂ia gı̂nditor
țevile armei. Ală turi, Spiro, ghemuit lı̂ngă foc, cu sudoarea ș iroind ı̂n jos
pe fața pă roasă ș i picurı̂nd ı̂n stropi lucitori pe pieptul acoperit cu pă r
negru, rotea deasupra focului o frigare improvizată din lemn de mă slin,
cu ș ase becațe grase pe ea.
— Ce paradis, mormă i Larry cu gura plină , tolă nit printre lorile

luminoase. Simt că locul acesta a fost creat pentru mine. Mi-ar plă cea să
ră mı̂n ı̂ntins aici pentru totdeauna, cu* un grup de driade goale ș i
voluptuoase care să -mi dea ı̂n gură hrana ș i vinul. ı̂n cele din urmă ,
peste multe secole, respirı̂nd adı̂nc ș i egal, m-aș ı̂mbă lsă ma cu acest
parfum ș i ı̂ntr-o bună zi credincioasele mele driade n-ar mai gă si ı̂n
urma mea decı̂t parfumul. Vrea cineva să -mi ı̂ntindă una dintre
smochinele acelea care par delicioase ?
— Am citit odată o carte foarte interesantă despre ı̂mbă lsă mare, spuse
Theodore entuziast. ı̂n Egipt se pare că nu se dau ı̂n lă turi de la nici un
efort la pregă tirea cadavrelor. Trebuie să mă rturisesc că am gă sit foarte
ingenioasă metoda de a... ı̂ıı̂ .̂ .. de a extrage creierul pe nas.
— ı̂l trag prin nă ri, cu un fel de cı̂rlige, nu-i aș a ? se interesă Larry.
— Larry dragă , te rog, nu cı̂nd mı̂ncă m...
După ce terminam masa, ne retră geam la umbra mă slinilor din

apropiere ș i moțăiam ı̂n că ldura după -amiezii, ı̂n timp ce cı̂ntecul
alină tor ș i ascuțit al greierilor se revă rsa asupra noastră . Din cı̂nd ı̂n
cı̂nd cı̂te unul dintre noi se ridica, cobora la mare, se bă lă cea ı̂n apă un
minut ca apoi să se reı̂ntoarcă ră corit, să -ș i continue siesta. La ora patru
Spiro care, mă tă hă los ș i moale sforă ise de parcă ar i clocotit, ı̂și
recă pă ta conș tiința cu o pufnitură ș i se ı̂ndrepta legă nat spre plajă să
aprindă focul pentru ceai. Noi ceilalți ne trezeam ı̂ncet, visă tori,
ı̂ntinzı̂ndu-ne ș i sus-pinı̂nd ș i o porneam agale peste nisip spre
ceainicul care susura scoțın ̂ d aburi. Pe cı̂nd ne ghemuiam la pă mı̂nt cu
ceș tile ı̂n mı̂nă , clipind ș i visı̂nd, ı̂ncă pe jumă tate ador-miți, o prigorie
apă ru printre crini ș i ı̂ncepu să țopă ie spre noi, cu piept ca de jă ratic ș i
ochi stră lucitori. Se opri la vreo trei metri ș i ne privi critic. Convins că
ne-ar prinde bine o reprezentație, țopă i pı̂nă ı̂ntr-un loc unde o pereche
de crini formau o mică boltă , se opri ı̂ntr-o poză teatrală , ı̂și ı̂nfoi
pieptul ș i luieră un cı̂ntec dulce ș i modulat. După ce termină , ı̂și plecă
brusc capul ı̂n ceea ce pă rea o reverență ridicol de vanitoasă ș i apoi
zbură ca o să geată printre crini, speriat de rı̂setele care izbucniseră .
— Prigoriile sı̂nt atı̂t de dră guțe, spuse mama. ı̂mi amintesc cum ı̂n
Anglia era una care stă tea ore ı̂ntregi cu mine, cı̂nd lucram ı̂n gră dină .
ı̂mi place cum ı̂și ı̂nfoaie pieptul.
— Cı̂nd ș i-a aplecat capul, ai i zis că face o reverență, zise Theodore, iar
cı̂nd ș i-a ı̂nfoiat pieptul a fă cut să -mi vină ı̂n minte o... o cı̂ntă reață de
operă mai dolofană .
— Da, cı̂ntı̂nd ceva spumos ș i uș or. Aș zice Strp.uss, ı̂l completă Larry.
— Vorbind despre operă , spuse Theodore cu ochi sclipitori. V-am

povestit vreodată despre ultima reprezentație de operă care a avut loc
ı̂n Corfu ?
I-am ră spuns că nu ș i ne-am aș ezat mai bine, amu-zı̂ndu-ne aproape tot
atı̂t de mult privindu-1 pe Theodore cum povesteș te, ca ș i de cele
povestite.
— Venise... o trupă de operă plecată ı̂n turneu. Era cred din Atena, dar
se poate să i fost ș i din Italia. Primul spectacol a fost Tosca. Cı̂ntă reața
care interpreta rolul eroinei era excepțional de... de bine dezvoltată , aș a
cum se ı̂ntı̂mplă pare-se ı̂ntotdeauna. Ei bine, după cum ș tiți, ı̂n actul
inal al operei Tosca se aruncă de pe parapetul unei fortă rețe, sau mai
degrabă castel. ı̂n prima seară eroina se urcă pe zidurile castelului, ı̂și
cı̂ntă ultima arie ș i apoi se aruncă să -ș i a le... ș tiți... moartea, pe stı̂ncile
din pră pastia de jos. Din nenorocire, se pare că maș iniș tii uitaseră să
pună sub zid ceva pe care ea să aterizeze. Rezultatul a fost că bubuitul
că derii ș i... ı̂ıı̂ .̂ .. chiotul de durere care i-a urmat au micș orat oarecum
impresia că Tosca nu t mai era decı̂t un trup zdrobit pe stı̂ncile din vale.
Cı̂ntă rețul care tocmai se tı̂nguia că Tosca era moartă a fost nevoit să
cı̂nte foarte... foarte tare, ca să -i acopere strigă tele. Eroina ră mase, cum
era de aș teptat, destul de indispusă de incident ș i ca urmare, ı̂n seara
urmă toare, maș iniș tii teatrului s-au dedat cu entuziasm misiunii de a-i
asigura o aterizare agreabilă . Eroina, cam lovită , ce-i drept, reuș i să
ducă ș chiopă tı̂nd spectacolul pı̂nă la... ı̂ıı̂ .̂ .. scena inală . Se urcă din nou
pe parapet, cı̂ntă ultima arie ș i se aruncă ı̂n ı̂ntı̂mpinarea morții. Din
pă cate, cei că rora li se imputase o că dere prea dură ı̂n prima seară
acum trecuseră la cealaltă extremă . Gră mada uriaș ă de saltele ș i...
chestiile alea cu arcuri pentru pat erau atı̂t de elastice, ı̂ncı̂t eroina,
după ce că zu pe ele, fu să ltată din nou ı̂n sus. Ș i astfel, ı̂n timp ce toată
distribuția era jos la... cum ı̂i ziceți ? A, da, rampă , spunı̂ndu-ș i unul
altuia că Tosca e moartă , partea de sus a eroinei reapă ru de două sau de
trei ori deasupra parapetului, spre dezorientarea publicului.
Prigoria, care țopă ise mai aproape ı̂n timpul istorisirii, se sperie ș i
zbură din nou, la hohotele noastre de rı̂s.
— Ză u, Theodore, sı̂nt sigur că tu ı̂ți petreci timpul liber ticluind aceste
poveș ti, protestă Larry.
— Nu, nu, se ı̂mpotrivi Theodore, zı̂mbind fericit ı̂n barbă . Dacă ar i ı̂n
oricare altă parte a lumii aș a ar trebui să fac, dar aici ı̂n Corfu... ı̂ıı̂ .̂ .. arta
este anticipată , am putea spune.
După ceai, Theodore ș i cu mine ne-am dus din nou la marginea lacului
să continuă m investigațiile pı̂nă cı̂nd n-a mai fost destulă lumină . Atunci
ne-am ı̂ndreptat agale spre plajă , unde focul fă cut de Spiro pulsa ș i
seı̂nteia ca o enormă crizantemă printre crinii albi ca niș te fantome.
Spiro prinsese cu harponul trei peș ti mari ș i acum ı̂i frigea pe un gră tar,
concentrat ș i ı̂ncruntat, punı̂nd ba o feliuță de usturoi, ba storcind puțin
suc de lă mı̂ie ș i pre-să rı̂nd piper pe carnea albă ș i delicată care se vedea
ı̂n locurile unde pielea arsă ı̂ncepea să se jupoaie. Luna se ridica
deasupra munților, argintind crinii, cu excepția celor pe care lă că rile
pı̂lpı̂itoare le lumina ı̂n roș u. Undele mici se gră beau peste marea
luminată de lună ș i ră su lau de uș urare cı̂nd ajungeau ı̂n sfı̂rș it la mal.
Buf- . nițele ı̂ncepură să strige prin copaci ș i ı̂n punctele ı̂ntunecate
licuricii sclipeau ı̂n zbor, lumina verde ca jadul pulsı̂nd vag.
Ș i ı̂n cele din urmă , că scı̂nd ș i ı̂ntinzı̂ndu-ne, ne-am dus lucrurile jos la
bă rci. Am vı̂slit pı̂nă la gura golfului ș i apoi, ı̂n timp ce Leslie trebă luia la
motor, ne-am uitat ı̂ndă ră t spre Antiniotissa. Sub lună , crinii pă reau un
cı̂mp de ză padă ș i perdeaua de mă slini din spate era stră punsă de
luminile licuricilor. Focul pe care ı̂l aprinsesem ș i pe care ı̂l că lcasem ı̂n
picioare, ı̂nainte de a pleca, ca să se stingă , lucea ca un petec de granate
la marginea lorilor.
— Nu ı̂ncape ı̂ndoială că ... ı̂ıı̂ .̂ .. e un loc frumos, spuse Theodore cu

intensă satisfacție.
— Un loc splendid, ı̂ncuviință mama, ı̂ntă rind cu formula ci pentru

superlativ. Mi-ar place să iu ı̂ngropată aici.
Motorul se cutremură nesigur, apoi izbucni ı̂ntr-un vuiet adı̂nc. Vaca

Mării prinse viteză , tră gı̂nd pe Bootle Bumtrinket ı̂n urma ei, iar dı̂ra pe
care o lă sam se deschidea ı̂n evantai, albă ș i delicată ca o pı̂nză de
pă ianjen pe apa ı̂ntunecată , ı̂n lă că rı̂ndu-se ici, colo cu o scı̂n-teie
momentană de fosforescență.
CÎMPURI CA O TABLĂ DE ȘAH
ı̂n jos de vilă , mă rginite de dealurile pe care se ı̂nă lța clă direa ș i de
mare, se a lau cı̂mpurile ca o tablă de ș ah. Marea se arcuia spre țărm
formı̂nd un mare golf ı̂nconjurat aproape din toate pă rțile de uscat, cu
apa nu prea adı̂ncă ș i stră lucitoare. Pe ș esul din lungul țărmului se
desena un model complicat de canale ı̂nguste care fuseseră cı̂ndva, pe
vremea venețienilor, depozite de sare. Fiecare petec de pă mı̂nt ı̂ncadrat
de apă era intens cultivat ș i verde de recoltele de porumb, carto i,
smochine ș i struguri. Aceste cı̂mpuri, mici pă trate colorate, mă rginite
de ape lucitoare, formau o tablă de ș ah multicoloră pe care igurile
colorate ale țăranilor se miș cau din loc ı̂n loc.
Era unul dintre locurile mele preferate de vı̂nă toare că ci micile canale ș i
tufă riș urile stufoase adă posteau o mulțime de vietă ți. Te puteai pierde
cu uș urință, că ci dacă alergai entuziast după un luture ș i traversai
cı̂teva podețe dintr-o insulă ı̂n alta, puteai să te ră tă ceș ti ș i să umbli ı̂n
jos ș i ı̂n sus, nereuș ind să te orientezi ı̂ntr-un labirint de smochini,
papură ș i perdele de porumb. Cea mai mare parte a cı̂mpurilor
aparțineau unor prieteni de ai mei, țărani care locuiau sus pe deal ș i
deci cı̂nd mă plimbam pe acolo eram sigur că voi avea prilejul să mă
odihnesc ș i să stau de vorbă , la un ciorchine de strugure, cu vreo
cunoș tință, sau să primesc veș ti interesante ca de pildă , că pe terenul lui
Georgio, ı̂n pepenă rie, sub o plantă , era ascuns un cuib de ciocı̂rlie. Dacă
traversai direct tabla de ș ah, fă ră să te laș i abă tut din drum de vreun
prieten, sau de țestoasele de apă care alunecau pe bancurile miloase ș i
că deau fă cı̂nd pleosc ı̂n canal, sau de bı̂zı̂itul spart al unei libelule care
trecea pe lı̂ngă tine, ajungeai ı̂ntr-un punct unde toate canalele se lă țeau
ca să dispară ı̂ntr-o suprafață mare de nisip, modelată ı̂n nenumă rate
cute de luxul ultimei nopți. Aici lanțuri lungi ș i ș erpuitoare de resturi
indicau retragerea mă rii, lanțuri fascinante fă cute din algă marină
colorată , ace-de-mare moarte, dopuri de la plasele de pescuit care
pă reau bune de mı̂ncat — ca niș te felii de tartă cu fructe — bucă ți de
sticlă prelucrate ș i ș lefuite de că tre lux ș i nisip ı̂n bijuterii transparente,
scoici țepoase ca ariciul, altele netede, ovale, de un roz delicat ca
unghiile unei zeițe ı̂necate. Aici era țara pă să rilor de apă : becațe,
ostrigari, nagı̂ți ș i rı̂ndunici de mare stă teau ı̂mpră ș tiate ı̂n grupuri mici
ș i gă lă gioase la marginea mă rii unde undele lungi alergau spre țărm ș i
se spă rgeau ı̂n creste arcuite ı̂n jurul micilor cocoaș e de nisip. Aici, dacă
ți-era foame, puteai intra ı̂n apă ș i prinde creveți graș i ș i transparenți,
dulci ca strugurii cı̂nd ı̂i mı̂ncai cruzi, sau puteai să pa cu degetele de la
picioare ı̂n nisip pı̂nă gă seai niș te scoici striate ca nucile. Dacă luai
două , le puneai cap la cap ı̂n dreptul articulațiilor ș i le ră suceai tare ı̂n
direcția opusă , se deschideau bine una pe alta. Conținutul, deș i uș or
elastic, era lă ptos ș i cu gust delicat.
ı̂ntr-o după -amiază , neavı̂nd nimic mai bun de fă cut, am hotă rı̂t să iau
cı̂inii ș i să vizitez cı̂mpurile. Mă gı̂n-deam să mai ı̂ncerc o dată să -1
prind pe Old Plop, apoi să trec pe malul mă rii ș i să mă nı̂nc cı̂teva scoici,
să ı̂not ș i ı̂n drum spre casă să mă opresc pe cı̂mpul lui Petro ca să mai
stau de vorbă cu el la o felie de harbuz ș i cı̂teva rodii dolofane. Old Plop
era o țestoasă de apă , bă trı̂nă ș i mare, care tră ia ı̂ntr-un canal. De o lună
ș i mai bine mă tot că zneam să o capturez. ı̂n ciuda vı̂rstei ei ı̂naintate,
era foarte ș ireată ș i rapidă ș i cu oricı̂tă precauție mă apropiam cı̂nd
dormea pe bancul mı̂los, se trezea totdeauna la momentul crucial, bă tea
ı̂nnebunită din picioare, luneca pe nă mol ș i se lansa ı̂n apă , ca o barcă
de salvare rotofeie. Prinsesem bineı̂nțeles multe broaș te țestoase din
această specie, atı̂t din cele negre, ı̂mpestrițate cu pete ca niș te gă mă lii
aurii, cı̂t ș i din cele zvelte, cenuș ii cu linii maro. Dar ı̂mi ră mă sese inima
la Old Plop. Era mai mare decı̂t oricare țestoasă de apă vă zută de mine
ș i atı̂t de bă trı̂nă ı̂ncı̂t carapacea bă tă torită ș i pielea ı̂ncrețită deveniseră
complet negre, pierzı̂nd orice semn că a fost cı̂ndva tı̂-nă ră . Hotă rı̂sem
să ie a mea ș i după ce o lă sasem ı̂n pace timp de o să ptă mı̂nă , mă
gı̂ndeam că a venit timpul să trec iar la atac.
Am pornit la vale cu cı̂inii, ı̂ncă rcat de tolba mea cu sticle ș i cutii, plasa
de prins luturi ș i un coș ı̂n care să -1 pun pe Old Plop ı̂n eventualitatea
că ı̂l voi prinde. Conțofenele strigară : „Gerry ! Gerry ! Gerry !“ ı̂n urma
mea cu un ton stă ruitor de implorare ș i apoi, vă zı̂nd că nu mă ı̂ntorc,
ı̂ncepură să boscorodească , să chicotească ș i să scoată sunete insolente.
Vocile lor se stinseră odată ce-am ajuns ı̂n pă durea de mă slini, anulate
iind de corul greierilor, ale că ror cı̂ntece fă ceau să vibreze aerul.
Mergeam pe drumul alb, ierbinte ș i moale sub paș i ca un puf de pudră .
M-am oprit să beau din fı̂ntı̂na lui Yani ș i apoi m-am aplecat peste
cocina primitivă , fă cută din ramuri de mă slin, ı̂n care tră iau doi porci. I-
am mirosit bine ș i aprobator, pe cı̂nd se bă lă ceau cu o satisfacție sonoră
ı̂ntr-o mare de noroi nă clă ios, am tras o palmă celui mai mare pe crupa
murdară ș i tremură toare ș i mi-am vă zut de drum. La primul cot al
ș oselei am avut un schimb energic de cuvinte cu două țără nci durdulii
care purtat pe cap coș uri cu fructe ș i care erau furioase din cauza lu
Widdle. Vă zı̂ndu-le absorbite ı̂n conversație, se strecurase lı̂ngă ele ș i
după ce le adulmecase bine, se uș urase peste picioarele ș i fustele lor.
Cearta pentru a stabili cine este de vină ne-a ținut pe toți ı̂n loc vreo
zece minute plă cute ș i a continuat, ı̂n timp ce eu coboram la vale, pı̂nă
am ajuns prea departe ca să mai auzim ș i să apreciem insultele pe care
ni le adresam reciproc.
Tă ind peste trei cı̂mpuri, m-am oprit o clipă pe lotul lui Taki să -i gust
strugurii. Nu era acolo, dar ș tiam că nu are nimic ı̂mpotrivă . Strugurii
erau din cei mici ș i rotunzi, cu gust dulce, tă mı̂ios. Cı̂nd ı̂i storceai, ı̂ți
țıŝ ̦ nea ı̂n gură tot conținutul zemos ș i fă ră sı̂mburi ș i-ți ră mı̂nea ı̂ntre
degete pielița lască . ı̂mpreună cu cı̂inii am mı̂n-cat patru ciorchini ș i
am mai pus doi ı̂n geantă să -i probez mai tı̂rziu. Am mers apoi pe
marginea canalului spre locul unde Old Plop ı̂și avea panta favorită de
nă mol. Cı̂nd tocmai eram pe punctul să explic cı̂inilor că c nevoie de
tă cere absolută , o ș opı̂rlă mare ș i verde ieș i ca o să geată dintr-un lan de
porumb ș i o zbughi ı̂n sus. Cı̂inii, lă trı̂nd să lbatic, o luară la goană pe
urma ei. Cı̂nd am ajuns la panta lui Old Plop nu ră mă sese decı̂t un ș ir de
valuri care se lă rgeau ı̂ncet pe apă , anunțın ̂ du-mă că țestoasa fusese
prezentă . M-am aș ezat jos, să aș tept cı̂inii, repetı̂nd ı̂n minte insultele
bogate ș i pitoreș ti cu care aveam să -i bombardez. Dar spre mirarea mea
nu se ı̂ntorceau. Lă tratul lor ı̂ndepă rtat se opri, urmă o pauză ș i apoi
ı̂ncepură să latre ı̂n cor, ı̂ntr-un fel monoton, la distanță egală , ceea ce
ı̂nsemna că au gă sit ceva. ı̂n-trebı̂ndu-mă ce ar putea să ie, am pornit ı̂n
grabă spre ei.
Erau adunați ı̂n semicerc lı̂ngă un smoc de iarbă , la marginea apei ș i s-

au repezit zburdı̂nd să mă ı̂ntı̂mpine, dı̂nd din coadă ș i scheunı̂nd de
neră bdare. Roger ı̂și ridică buza de sus ı̂ntr-un rı̂njet de bucurie că am
venit să le examinez descoperirea. La ı̂nceput n-am reuș it să vă d ce ı̂i
emoționase ı̂ntr-atı̂ta. Apoi, ceea ce crezusem că -i o ră dă cină se miș că ș i
ochii mei vă zură o pereche de ș erpi de apă , graș i ș i pă mı̂ntii, ı̂nlă nțuiți
pasionat ı̂n iarbă , privind spre mine cu ochi argintii, neexpresivi, din
capetele lor ı̂n formă de hı̂rleț . Era o descoperire palpitantă care
aproape că mă compensa pentru pierderea lui Old Plop. De mult
doream să prind un astfel de ș arpe, dar ı̂notau atı̂t de repede ș i agil,
ı̂ncı̂t nu reuș isem niciodată să mă apropii destul de mult ca să -i
capturez. Ș i acum, cı̂inii descoperiseră perechea aceasta frumoasă ,
culcată la soare, parcă anume ca să se lase prinsă .
Cı̂inii, simțind că ș i-au fă cut datoria gă sindu-mi ș erpii ș i conducı̂ndu-mă
la ei, se ı̂ndepă rtară să se pună la adă post (că ci nu aveau ı̂ncredere ı̂n
reptile) ș i stă teau ur-mă rindu-mă atenți. Am manevrat ı̂ncetiș or plasa
mea de luturi, pı̂nă am reuș it să deș urubez minerul. Aveam astfel un
bă ț cu care să -i prind, dar ı̂ntrebarea era cum să prinzi doi ș erpi cu un
singur bă ț . ı̂n timp ce că utam soluția, unul dintre ei a luat hotă rı̂rea ı̂n
locul meu, des-colă cindu-se fă ră grabă ș i lunecı̂nd ı̂n apă , drept ca o
lamă de cuțit. Considerı̂ndu-1 pierdut, priveam supă rat cum lungimea
lui ondulată se contopeș te cu luciul apei. Ș i atunci, spre ı̂ncı̂ntarea mea,
vă zui o coloană de nă mol ridicı̂ndu-se ı̂ncet ș i desfă cı̂ndu-se la
suprafața apei ca un tranda ir. Reptila se ı̂ngropase la fund. Ș tiam că va
ră mı̂ne acolo, pı̂nă cı̂nd va bă nui că am plecat. Mi-am concentrat atenția
asupra perechii sale ș i am apă sat cu bă țul ı̂n iarba deasă . Se ră suci
formı̂nd un nod complicat ș i deschizı̂nd gura roză sı̂sı̂i la mine. L-am
apucat strı̂ns de gı̂t cu ară tă torul ș i degetul mare ș i ș arpele a ră mas
moale la mine ı̂n mı̂nă , ı̂n timp ce eu ı̂i mı̂ngı̂iam burta albă ș i frumoasă
ș i spinarea brună pe care solzii erau uș or ridicați, ca la un con de brad.
L-am pus cu blı̂ndețe ı̂n coș ș i am ı̂nceput pregă tirile să -1 prind ș i pe al
doilea. Am mers puțin la vale ș i ı̂n igı̂nd coada plasei ı̂n canal ca să vă d
ce adı̂ncime are, am constatat că erau vreo ș aizeci ș i cinci de centimetri
de apă , deasupra unui strat de vreun metru de nă mol moale ș i
tremură tor. Apa iind opacă ș i ș arpele ı̂ngropat ı̂n fundul mı̂los, m-am
gı̂ndit că metoda cea mai simplă era să -1 caut cu degetele de la picioare
(ca atunci cı̂nd că utam scoici comestibile) ș i odată ce l-am reperat, să
mă arunc asupra lui.
Mi-am scos sandalele ș i am intrat ı̂n apa caldă , simțind nă molul lichid
lunecı̂ndu-mi printre degete ș i mı̂n-gı̂indu-mi picioarele, uș or ca
cenuș a. Doi nori mari negr ı̂n loriră ı̂n dreptul coapselor mele ș i plutiră
peste canal M-am apropiat de locul unde stă tea ascunsă prada mea,
miș cı̂ndu-mi picioarele ı̂ncet ș i cu atenție prin perdeaua miș că toare de
nă mol. Simțind sub talpă un trup lunecos mi-am vı̂rı̂t brațele pı̂nă la cot
ı̂n apă ș i am apucat. Degetele n-au prins decı̂t nă molul care se prelingea
ș i plutea ı̂ncet ı̂n nori tumultuoș i. Tocmai ı̂mi blestemam ghinionul cı̂nd
ș arpele țıŝ ̦ ni la suprafață, la un metru depă rtare de mine ș i ı̂ncepu să
ı̂noate, ondulı̂ndu-se pe apă . Scoțın ̂ d un chiot de triumf, m-am aruncat
cu tot trupul deasupra lui.
A urmat un moment de confuzie, că ci m-am ı̂nfundat ı̂n apa negricioasă

ș i nă molul mi-a intrat fă cı̂nd clă buci ı̂n ochi, urechi ș i gură , dar simțind
trupul reptilei zbă -tı̂ndu-se violent ı̂n strı̂nsoarea mı̂inii mele radiam de
bucuria triumfului. Gı̂fı̂ind ș i bolborosind sub aș ternutul de nă mol, m-
am aș ezat jos ș i am apucat ș arpele de gı̂t ca să nu-i dau timp să -ș i vină
ı̂n ire ș i să mă muș te. Am scuipat ı̂ndelung, ı̂ncercı̂nd să scap de stratul
in ș i nisipos pe care ı̂l simțeam pe dinți ș i pe buze. Cı̂nd, ı̂n sfı̂rș it m-am
ridicat ı̂n picioare ș i am pornit spre țărm, am constatat, spre mirarea
mea, că publicul format din cı̂ini sporise cu sosirea tă cută a unui om
care se aș ezase confortabil pe vine ș i mă privea cu un amestec de
interes ș i amuzament.
Era un individ scurt ș i ı̂ndesat, a că rui față oacheș ă era ı̂ncununată de o
claie de pă r blond, de culoarea tutunului, tuns scurt. Avea ochii mari,
foarte albaș tri, cu o sclipire plă cută , veselă , ı̂n ei ș i laba gı̂știi pe pielea
ină din coada lor. Un nas scurt, ca un cioc de ș oim, se arcuia peste gura
mare ș i spirituală . Purta o că maș ă albastră de bumbac care se
decolorase pı̂nă la nuanța unei lori de nu-mă -uita uscată de soare ș i o
pereche de pantaloni vechi, de lanelă gri. Nu l-am recunoscut ș i am
bă nuit că -i vreun pescar dintr-un sat mai ı̂ndepă rtat de pe coastă . Mă
privi grav cum mă stră duiam să ajung pe țărm ș i apoi zı̂mbi.
— Să ii să nă tos, spuse el cu o voce adı̂ncă ș i plină .
I-am ı̂ntors politicos salutul ș i apoi am ı̂nceput să mă că znesc să
introduc cel de-al doilea ș arpe ı̂n coș , fă ră să -mi scape primul. Mă
aș teptam să -mi țină o cuvı̂ntare despre cı̂t sı̂nt de periculoș i inofensivii
ș erpi de apă ș i la ce pericol mă expun punı̂nd mı̂na pe ei, dar spre
mirarea mea a ră mas tă cut, privind interesat cum bag ı̂n coș ș arpele
care se zvı̂rcolea. Treaba odată fă cută , m-am spă lat pe mı̂ini ș i am scos
strugurii pe care ı̂i ș terpelisem din via lui Taki. Omul acceptă jumă tate
din ei ș i am ră mas tă cuți, sugı̂nd zeama din pulpă cu o plă cere
zgomotoasă . Cı̂nd ultima pieliță fu aruncată ı̂n canal, omul scoase niș te
tutun ș i-ș i ră suci o țigară cu degetele lui boante ș i brune.
— Eș ti stră in ? ı̂ntrebă el, tră gı̂nd ı̂n piept fumul cu imensă satisfacție.
I-am ră spuns că sı̂nt englez ș i că familia mea locuieș te ı̂ntr-o vilă sus pe
dealuri. Mă aș teptam la inevitabilele ı̂ntrebă ri ı̂n legă tură cu sexul,
numă rul ș i vı̂rsta celorlalți membri ai familiei, urmat de un
interogatoriu privind cauza pentru care locuiam ı̂n Corfu. Aș a obiș nuiau
țăranii, fă ră vreun motiv supă ră tor, ci numai din prietenie. Consimțeau
să -ți vorbească foarte simplu ș i direct despre viața lor particulară ș i se
simțeau jigniți dacă nu fă ceai ș i tu la fel. Dar, spre surprinderea mea,
omul pă ru satisfă cut de ră spunsul pe care i l-am dat ș i nu mă mai
ı̂ntrebă nimic. Ră mase acolo, aruncı̂nd inele frumoase de fum spre cer ș i
privind ı̂n jurul să u cu ochi albaș tri visă tori. Eu am zgı̂riat cu unghia un
model atră gă tor ı̂n carapacea de mı̂l cenuș iu care se ı̂ntă rea pe coapsa
mea ș i am hotă rı̂t că trebuie să merg la mare ca să -mi spă l hainele ș i să
fac baie, ı̂nainte de a mă reı̂ntoarce acasă . M-am ridicat ı̂n picoare ș i am
pus pe umă r sacul ș l plasa. Cı̂inii s-au ridicat ș i ei, s-au scuturat ș i au
că scat. Mai mult din politețe am ı̂ntrebat omul ı̂ncotro merge. Eticheta
țără nească cerea să pui ı̂ntrebă ri. Dovedeau interesul pe care ı̂l purtai
persoanei. Nu-1 ı̂ntrebasem ı̂ncă nimic pı̂nă atunci.
— Merg jos, spre mare, spuse el, fă cı̂nd semn cu țigara. Jos la barcă . Tu
unde te duci ?
I-am spus că ș i eu merg spre mare ca să mă spă l ș i să gă sesc niș te scoici
de mı̂ncare.
— Merg ș i eu cu tine, spuse el ridicı̂ndu-se ș i ı̂ntinzı̂n-du-se. Am un coș

plin de scoici ı̂n barcă . Dacă vrei poți să mă nı̂nci din ele.
Am stră bă tut tă cuți cı̂mpurile ș i cı̂nd am ajuns pe plajă mi-a ară tat ı̂n
depă rtare forma unei bă rci cu vı̂sle care stă tea tihnită pe o parte cu o
fustă ı̂ncrețită de unde ı̂n jurul pupei. ı̂ndreptı̂ndu-ne spre ea, l-am
ı̂ntrebat dacă este pescar ș i dacă -i aș a, de unde vine.
— Sı̂nt de aici de pe dealuri, ră spunse el. Cel puțin casa mea este aici,
dar acum stau la Vido.
Ră spunsul m-a mirat că ci Vido era o insuliță ı̂n afara oraș ului Corfu ș i
după cı̂te ș tiam nu locuiau pe ea decı̂t puș că riaș i ș i paznici — că ci era
ı̂nchisoarea insulei. I-am spus ceea ce ș tiam.
— E adevă rat, ı̂ncuviință el, aplecı̂ndu-se să -1 mı̂ngı̂ie pe Roger care

trecea pe ală turi. E adevă rat. Eu sı̂nt puș că riaș .
Am crezut că glumeș te ș i m-am uitat cercetă tor la el, dar expresia feței
lui era serioasă . L-am ı̂ntrebat dacă tocmai a fost eliberat.
— Da’ de unde. N-am eu norocul ă sta, zı̂mbi el. Mai trebuie să fac doi
ani. Dar sı̂nt un puș că riaș cumsecade, ı̂nțelegi, cinstit ș i care nu face
scandal. Toți cei ca mine, ı̂n care simt ei că pot avea ı̂ncredere, au voie
să -ș i facă bă rci ș i să plece acasă la sfı̂rș itul să ptă mı̂nii, dacă nu-i prea
departe. Trebuie să mă ı̂ntorc acolo luni dis-de-dimineață.
Odată lucrul explicat mi se pă rea bineı̂nțeles simplu. Nici nu mi-a trecut
prin cap că această procedură ar i neobiș nuită . Ș tiam că ı̂nchisorile din
Anglia nu-ți ı̂ngă duiau să -ți petreci week-end~ul acasă , dar eram ı̂n
Corfu ș i aici totul era posibil. Muream de curiozitate să ș tiu ce crimă a
fă cut ș i tocmai ticluiam ı̂n minte o ı̂ntrebare plină de tact, cı̂nd am ajuns
la barcă ș i ce-am vă zut ı̂n ea mi-a alungat orice alt gı̂nd din minte. La
pupă , priponit de scaun de piciorul lui galben, stă tea un imens
pescă ruș , cu spatele negru, care mă contempla cu ochi ze lemitori. Am
pă ș it neră bdă tor ı̂nainte ș i mi-am ı̂ntins mı̂na spre spatele lat ș i negru.
— Fii atent, ai grijă , e mare bă tă uș , mă preveni omul ı̂n grabă .
Sfatul lui venea prea tı̂rziu că ci ș i pusesem mı̂na pe spinarea neagră a
pă să rii ș i-mi treceam lin degetele peste penele mă tă soase. Pescă ruș ul s-
a lă sat la pă mı̂nt, a deschis uș or ciocul ș i irisul negru al ochilor s-a
contractat de mirare, dar era atı̂t de uluit de ı̂ndră zneala mea, ı̂ncı̂t nu
mi-a fă cut nimic.
— S inte Spiridoane ! exclamă omul uimit. ı̂i place de tine. N-a lă sat ı̂ncă
pe nimeni să -1 atingă fă ră să -1 ciupească .
Mi-am afundat degetele ı̂n penele albe ș i frizate de pe gı̂tul pă să rii, ș i ı̂n
timp ce-1 scă rpinam ı̂ncetiș or, plecă capul ı̂nainte ș i ochii galbeni
deveniră visă tori. L-am ı̂ntrebat unde reuș ise să prindă o pasă re atı̂t de
nemaipomenită .
— Am fost cu barca ı̂n Albania astă -primă vară să prind niș te iepuri ș i l-
am gă sit ı̂ntr-un cuib. Era mititel ș i pufos ca un miel. Acum e cı̂t o rață
mare, spuse omul privindu-1 gı̂nditor. Rață grasă ș i urı̂tă care ciupeș te,
asta eș ti tu, nu-i aș a ?
Pescă ruș ul, ascultı̂nd ce i se spune, deschise un ochi ș i scoase un țipă t

scurt ș i aspru care ar i putut i tă gă duire sau ı̂ncuviințare. Omul se
aplecă ș i trase de sub scaun un coș mare. Era plin cu scoici mari ș i grase
care zornă iau muzical. Ne-am aș ezat ı̂n barcă să mı̂ncă m scoicile ș i tot
timpul am privit pasă rea, fascinat de pieptul ș i capul alb ca ză pada, de
ciocul lung ș i coroiat, de ochii ioroș i, galbeni ca ș ofranul de primă vară ,
de spatele lat ș i aripile puternice, negre ca funinginea. Din că lcı̂iul
picioarelor lui mari cu membrane, pı̂nă ı̂n vı̂rful ciocului era, după
pă rerea mea, minunată . Am ı̂nghițit ultima scoică , mi-am ș ters mı̂inile
pe latura bă rcii ș i l-am ı̂ntrebat pe om dacă nu mi-ar putea face rost la
primă vară de un pui de pescă ruș .
— Ai vrea unul ? ı̂ntrebă el surprins ; ı̂ți place ?
Am avut impresia că -mi subestima sentimentele. Mi-aș i vı̂ndut su letul

pentru un asemenea pescă ruș .
— Ia-1 dacă -ți place, spuse omul degajat, ı̂ntinzı̂nd degetul mare spre
pasă re.
Nu-mi venea să -mi cred urechilor. Era de neconceput ca cineva care
posedă o creatură atı̂t de minunată s-o dea cadou cu atı̂ta uș urință. L-
am ı̂ntrebat dacă lui nu-i place pasă rea.
— Ba da, ı̂mi place, ră spunse omul, privind gı̂nditor spre pescă ruș , dar
mă nı̂ncă mai mult decı̂t ı̂i pot eu prinde ș i-i aș a de afurisit că ciupeș te
pe toată lumea. Nici unul dintre ceilalți puș că riaș i sau paznici nu-1
iubeș te. Am ı̂ncercat să -1 las să plece, dar nu vrea. Se tot ı̂ntoarce
ı̂napoi. Aveam de gı̂nd să -1 iau cu mine ı̂n Albania, la vreun sfı̂rș it de
să ptă mı̂nă ș i să -1 las acolo, aș a că dacă eș ti sigur că -1 vrei, poți să -1 iei.
Dacă sı̂nt sigur că -1 vreau ? Era ca ș i cum mi s-ar i oferit un ı̂nger. Un
ı̂nger cu o expresie cam sardonică , ce-i drept, dar cu cele mai fantastice
aripi. ı̂n emoția mea, nici nu m-am mai ı̂ntrebat cum va ı̂ntı̂mpina
familia sosirea unei pă să ri de mă rimea unei gı̂ște, cu ciocul ca un brici.
De teamă că omul ı̂și va schimba pă rerea, m-am dezbră cat
ı̂n grabă , mi-am scuturat, pe cı̂t am putut, nă molul uscat de pe haine ș i
am ı̂notat puțin. M-am ı̂mbră cat din nou, mi-am luierat cı̂inii ș i mă
pregă team să -mi duc darul acasă . Omul dezlegă sfoara, ridică
pescă ruș ul ș i mi-1 trecu mie. L-am luat sub braț , mirat că o pasă re atı̂t
de uriaș ă e uș oară ca pana. I-am mulțumit omului, din toată inima,
pentru cadoul lui minunat.
— ı̂și cunoaș te numele, mă informă el, prinzı̂nd ciocul pă să rii ı̂ntre
degete ș i scuturı̂ndu-1 ı̂ncet. Eu ı̂i spun Alee. Vine cı̂nd ı̂l strigi.
Alee, auzindu-ș i numele, bă tu violent din picioare ș i privi spre fața mea
cu ochii galbeni ı̂ntrebă tori.
— O să ai nevoie de niș te peș te pentru el, spuse omul. Mı̂ine ies ı̂n larg
cu barca, pe la opt. Dacă vii cu mine i-am putea prinde o porție bună de
peș te.
I-am ră spuns că sı̂nt de acord ș i Alee scoase un țipă t de acceptare. Omul
se aplecă peste prora bă rcii să -i dea vı̂nt ı̂n apă iar eu mi-am adus brusc
aminte de ceva. L-am ı̂ntrebat, cı̂t am putut de degajat, cum ı̂l cheamă ș i
de ce stă la ı̂nchisoare. Mi-a aruncat un zı̂mbet fermecă tor peste umă r.
— Mă numesc Kosti, ră spunse el. Kosti Panopoulos. Mi-am omorı̂t
nevasta.
Se plecă peste prora bă rcii ș i o să ltă . Barca alunecă ș o-ș otind pe nisip ș i
intră ı̂n apă . Undele mici ı̂ncepură să sară ș i să -i lingă pupa, ca niș te
că țeluș i neră bdă tori. Kosti se că țără ı̂n barcă ș i ridică vı̂slele.
— Să ii să nă tos, ı̂mi strigă el. Ne vedem mı̂ine.
Vı̂slele scı̂rțıî ră melodios ș i barca lunecă iute peste apele limpezi. M-am
ı̂ntors, purtı̂nd pasă rea sub braț ș i m-am ı̂ndreptat, tı̂rı̂ndu-mi
picioarele, spre cı̂mpurile ca o tablă de ș ah.
Drumul spre casă mi-a luat destul timp. Am constatat că apreciasem
greș it greutatea lui Alee ; pă rea să devină din ce ı̂n ce mai greu pe
mă sură ce ı̂naintam. Atı̂rna tot mai jos, pı̂nă cı̂nd am fost silit să -1
smucesc ca să -1 ridic din nou sus, sub braț . Protestă foarte viguros cu
un țipă t. La jumă tatea drumului am vă zut un smochin numai bun ca să -
mi dea ș i hrană ș i umbră . Am hotă rı̂t să fac un popas, ı̂n timp ce ș edeam
lungit ı̂n iarba ı̂naltă ș i mestecam smochine, Alee stă tea ală turi, atı̂t de
nemiș cat de parcă era sculptat ı̂n lemn ș i privea cı̂inii fă ră să clipească .
Singurul semn de viață era irisul care se dilata ș i se contracta de cı̂te ori
cı̂inii fă ceau o miș care.
Odihniți ș i ı̂nviorați, am propus bandei mele să atacă m ultima etapă a

că lă toriei. Cı̂inii se ridicară , dar Alee ı̂și ı̂nfoie penele fă cı̂ndu-le să
foș nească asemeni frunzelor uscate ș i tremură din tot trupul. Se pare că
nu era de acord să -1 port ca pe o boccea veche sub braț , ciufulindu-i
penele. Acum că mă convinsese să -1 pun jos ı̂ntr-un loc atı̂t de plă cut,
nu avea nici un chef să continue o că lă torie care i se pă rea ș i
plictisitoare ș i inutilă . Cı̂nd m-am plecat să -1 ridic, clă mpă ni din cioc,
scoase un țipă t puternic ș i strident ș i-ș i ridică aripile deasupra spatelui,
ı̂n poziția adoptată de ı̂ngerii de pe morminte. Se uită ix la mine. De ce,
pă rea să mă ı̂ntrebe privirea lui, să pă ră sim locul acesta ? E umbră , e
iarbă moale ș i apă ı̂n apropiere. Ce rost are să pleci ș i să te laș i spină rit
prin tot ținutul, ı̂ntr-un fel pe cı̂t de incomod pe atı̂t de nedemn ? Am
ı̂ncercat să -1 conving un timp ș i cı̂nd mi s-a pă rut că s-a liniș tit am fă cut
o altă ı̂ncercare de a-1 ridica. De data aceasta nu mi-a mai lă sat nici o
ı̂ndoială că dorința lui era să ră mı̂nă unde se gă sea. S-a repezit cu ciocul
atı̂t de iute, ı̂ncı̂t nu m-am mai putut feri ș i mi-a ciupit exact mı̂na cu
care voiam să -1 apuc. Parcă mă tă iasem cu un piolet. Degetele ı̂mi erau
zdrelite ș i mă dureau ı̂n dreptul ı̂ncheieturilor ș i dintr-o rană de vreo
cinci centimetri curgea sı̂ngele pı̂rı̂u. Alee pă rea atı̂t de mulțumit de
sine ș i mı̂ndru de acest atac, ı̂ncı̂t mi-am ieș it din ire. Apucı̂nd plasa
mea de luturi am lă sat-o ı̂n jos cu ı̂ndemı̂nare ș i, spre surprinderea lui,
l-am ı̂nvă luit ı̂n faldurile ei. Am să rit pe el, fă ră să -i las timp să se
dezmeticească ș i i-am prins ciocul ı̂n mı̂nă . I l-am ı̂nfă ș urat bine cu
batista ș i l-am strı̂ns cu o sfoară . Sco-țın
̂ du-mi că maș a l-am ı̂mpachetat
cu ea astfel ı̂ncı̂t aripile care se zbă teau să ră mı̂nă pironite de corp.
Stă tea acolo, legat ca pentru piață, s idı̂ndu-mă cu privirea ș i scoțın ̂ d
țipete ı̂nfundate de furie. Neı̂nduplecat, mi-am ridicat echipamentul, am
pus pescă ruș ul sub braț ș i am pornit-o mı̂ndru spre casă . Odată ce-1
primisem, nu aveam de gı̂nd să -i suport toanele, că ci trebuia să -1 duc
acasă . Tot timpul drumului a continuat, fă ră pauză , să scoată țipete
să lba-
tice, ı̂nă buș ite dar pă trunză toare, aș a că pı̂nă să ajung la vilă eram
supă rat foc pe el.
Am intrat ı̂n salon, l-am pus pe duș umea ș i am ı̂nceput să -1 desfă ș , ı̂n
timp ce el acompania ră guș it operația. Zgomotul o fă cu pe mama ș i pe
Margo să vină ı̂n grabă din bucă tă rie. Alee, eliberat acum de că maș a
mea, stă tea ı̂n mijlocul camerei, cu batista ı̂ncă legată de cioc ș i trı̂mbița
furios.
— Ce dumnezeu mai este ș i asta ? gı̂fı̂i mama.
— Ce pasă re enormă ! exclamă Margo. O i vreun vultur.

Lipsa de cunoș tințe ornitologice a familiei mă iritase ı̂ntotdeauna. Am
explicat morocă nos că nu-i vultur ci pescă ruș cu spate negru ș i am
povestit cum l-am că pă tat.
— Vai de mine, dragă , cu ce ai de gı̂nd să -1 hră neș ti ? Mă nı̂ncă peș te ?
Alee, mi-am exprimat eu speranța, mă nı̂ncă de toate. Am ı̂ncercat să -1

prind ca să -i desfac batista de pe cioc, dar iind evident sub impresia că
vreau să -1 atac, ı̂ncepu să țipe ș i să trı̂mbițeze tare ș i furios prin
batistă .. Noua izbucnire ı̂i aduse pe Larry ș i Leslie din camerele lor.
— Cine naiba cı̂ntă la cimpoi ? ı̂ntrebă Larry repe-zindu-se ı̂nă untru.
Alee se opri o clipă , privi rece spre noul-venit, se lă muri ı̂n privința lui ș i
ı̂ncepu să strige tare ș i disprețuitor.
— S inte dumnezeule, spuse Larry, pă ș ind gră bit ı̂ndă ră t ș i ciocnindu-se
de Leslie, ce dracu-i ă sta ?
— E noua pasă re pe care a dus-o Gerry, spuse Margo. Nu-i aș a că -i
ioroasă ?
— E un pescă ruș , spuse Leslie, privind peste umă rul lui Larry. Ce
matahală de pasă re !
— Da’ de unde, ı̂l contrazise Larry. E un albatros.
— Nu, e un pescă ruș .
— Fii serios, cine a mai vă zut un pescă ruș aș a de mare. Ț i-o spun eu. E
un blestemat de albatros.
Alee fă cu cı̂țiva paș i spre Larry ș i țipă din nou la el.
— Cheamă -1 la tine, Gerry, ı̂mi porunci Larry. Fă ceva ș i potoleș te

afuristul ă sta. Sare la mine.
— Stai liniș tit ș i n-o să -ți facă nimic, ı̂l sfă tui Leslie.
— Ț ie ce-ți pasă ? Tu eș ti ı̂n spatele meu. Gerry, prinde imediat pasă rea,
pı̂nă nu mă nenoroceș te de initiv.
— Nu striga aș a, dragă . ı̂l sperii.
. — Ș tii că asta-i bună . O namilă cı̂t pasă rea Roc fı̂lfı̂ie prin cameră ,
atacı̂ndu-ne pe toți ș i tu ı̂mi spui că eu ı̂l sperii.
Am reuș it să mă strecor ı̂n spatele lui Alee ș i să -1 prind. Apoi, printre
protestele lui asurzitoare, i-am scos batista de pe cioc. Cı̂nd i-am dat din
nou drumul, s-a cutremurat indignat ș i a clă mpă nit de două , trei ori din
cioc, scoțın
̂ d un sunet ca un ș ichiuit de bici.
— Ascultă la el, exclamă Larry. Scrı̂șneș te din dinți.
— Nu are dinți, ı̂l informă Leslie.
— Oricum, scrı̂șneș te din ceva. Sper că nu arc de gı̂nd să -1 țină , mamă ?
Este evident că -i un animal periculos. Uite-te numai la ochii lui. Ș i afară
de asta nu poartă noroc.
— De ce să nu poarte noroc ? ı̂ntrebă mama care era foarte interesată ı̂n
superstiții.
— E ș tiut de toată lumea. Ajunge să ai o pană ı̂n casă ș i dă molima peste
toți, sau ı̂nnebunesc, sau ceva ı̂n genul acesta.
— Aceș tia sı̂nt pă unii, dragă .
— Nu, ı̂ți spun eu că -i vorba de albatroș i. Poți să ı̂ntrebi pe cine vrei.
— Nu, dragă . Pă unii sı̂nt cei care aduc ghinion.
— Fie, ș i aș a, dar oricum nu putem pă stra namila asta ı̂n casă . Ar i
curată nebunie. Aminteș te-ți ce a pă țit Bătrinul Marinar. Va trebui să
dormim toți cu arbaleta sub pernă .
— Tu complici lucrurile, ză u, Larry, spuse mama. Mie mi se pare destul
de blı̂nd.
— Aș teaptă pı̂nă o să te trezeș ti ı̂ntr-o dimineață ș i ai să constați că ți-a
scos ochii.
— Ce prostii mai spui ș i tu, dragă . Nu pare deloc periculos.
ı̂n clipa aceea Dodo care dacă evenimentele se succedau rapid avea
nevoie de puțin timp ca să le ajungă din urmă , ı̂l observă pentru prima
dată pe Alee. Su lı̂nd din greu, cu ochii bulbucați de curiozitate, se
legă nă spre el ș i-1 adulmecă . Ciocul lui Alee se repezi ca un fulger ș i
dacă Dodo nu ș i-ar i ı̂ntors capul ı̂n momentul acela, ca ră spuns al
strigă tului meu de alarmă , ar i ră mas cu nasul retezat. După felul cum
s-au desfă ș urat lucrurile primi numai o lovitură pieziș ă ı̂n cap care o
surprinse ı̂ntr-atı̂t ı̂ncı̂t piciorul ı̂i să ri din ı̂ncheietură . Lă să capul pe
spate ș i scoase un urlet asurzitor. Alee, sub impresia că e vorba despre o
competiție vocală , ı̂și dă du toată silința să țipe ș i mai tare ș i bă tu din
aripi aș a de violent, ı̂ncı̂t stinse o lampă care se gă sea ı̂n preajmă .
— Ați vă zut cu toții, triumfă Larry. Ce vă spuneam eu, nu-i ı̂n casă decı̂t
de cinci minute ș i a ș i ucis un cı̂ine.
Mama ș i Margo o masau pe Dodo ca să tacă ș i Alee urmă rea operația cu
interes. Plescă i din cioc ca ș i cum l-ar i mirat cı̂t de fragil e tribul
că țeilor ș i apoi decoră din abundență podeaua ș i-ș i clă tină coada,
fudulindu-se ca cineva care a fă cut o treabă foarte bună .
— Ce plă cere, exclamă Larry. De acum ı̂nainte, bă nuiesc că va trebui să
ne bă lă cim prin casă , ı̂nfundați pı̂nă la brı̂u ı̂n guano.
— N-ar i mai bine să -1 duci afară , dragă , sugeră mama. Unde ai de gı̂nd
să -1 ții ?
I-am explicat că m-am gı̂ndit să ı̂mpart ı̂n două cuș ca Conțofenelor ș i
să -1 țin ș i pe Alee tot acolo. Mama gă si ideea foarte bună . Pı̂nă să
termin cuș ca, l-am ademenit pe terasă anunțın
̂ d pe iecare membru al
familiei ı̂n parte, de locul unde se a lă .
— Foarte bine, spuse Larry ı̂n timpul cinei. Să nu dați vina pe mine dacă
vila o să ie distrusă de un ciclon. V-am prevenit. Mai mult ce pot să fac ?
— De ce un ciclon, dragă ?
— Albatroș ii aduc ı̂ntotdeauna vreme rea. x
— Este prima dată cı̂nd am auzit că un ciclon ı̂nseamnă vreme rea,
constată Leslie.
— Dar sı̂nt pă unii cei care nu poartă noroc, dragă . Ț i-am mai spus-o, se
tı̂ngui mama. Sı̂nt sigură , că ci o mă tuș ă de a mea avea niș te pene dintr-o
coadă de pă un ı̂n casă ș i i-a murit bucă tă reasa.
— Mamă dragă , albatrosul are reputație mondială ca pasă re de ră u

augur. Lupi de mare, bă trı̂ni ș i tă bă ciți, pă lesc ș i leș ină cı̂nd vă d cı̂te
unul. Credeți-mă ce vă spun, ı̂ntr-o noapte o să ne pomenim cu hornul
casei aprins de focul Simțului Elmo ș i pı̂nă o să ne dă m seama ce-i cu
noi o să im ı̂necați ı̂n propriile noastre paturi de un val seismic
ucigă tor.
— Spuneai că o să ie un ciclon, ı̂i aminti Margo.
— Un ciclon ș i un val seismic, spuse Larry. Probabil ș i un pic de

cutremur ș i cı̂teva erupții vulcanice pe deasupra. Ar ı̂nsemna să
provocă m providența ținı̂nd bestia asta aici.
— Spune cel puțin cum l-ai gă sit, se interesă Leslie.
T-am povestit cum m-am ı̂ntı̂lnit cu Kosti (fă ră să amintesc ș erpii de
apă , că ci pentru Leslie orice ș arpe era tabu) ș i cum mi-a dă ruit pasă rea.
— Nici un om ı̂n toate mințile nu dă cuiva un dar ca acesta, declară

Larry. Cine este de fapt persoana aceea ?
Fă ră să mă gı̂ndesc am spus că -i un puș că riaș .
— Un puș că riaș , repetă mama cu voce tremură toare. Ce vrei să spui ?
Cum adică puș că riaș ?
Am explicat cum Kosti are permisiunea să plece acasă la sfı̂rș itul
să ptă mı̂nii, deoarece este un membru de ı̂ncredere al comunită ții din
Vido. Am mai adă ugat că a doua zi plecă m ı̂mpreună la pescuit.
— Nu ș tiu dacă -i bine să faci asta, dragă , spuse mama plină de ı̂ndoială .
Nu-mi surı̂de ideea să te plimbi cu un puș că riaș . Nu poți ș ti niciodată ce
a fă cut.
Indignat, am asigurat-o că ș tiu foarte bine. Ș i-a omorı̂t nevasta.
— Un ucigaș , spuse mama ı̂ngrozită . Dar cum e cu putință să

hă lă duiască aș a prin tot ținutul. De ce nu l-au spı̂nzurat ?
— Pedeapsa cu moartea nu este aplicată decı̂t bandiților, explică Leslie.

Pentru asasinat capeți trei ani ș i pentru pescuit cu dinamita, cinci.
— Este de-a dreptul ridicol, se revoltă mama. N-am auzit ı̂n viața mea
ceva atı̂t de scandalos.
— Indică , cred, o concepție justă a importanței lucrurilor. Scrumbii mai

presus de femei.
— ı̂n orice caz nu vreau să te ș tiu colindı̂n drumurile cu un asasin. Ar i

ı̂n stare să -ți taie beregata, sau aș a ceva.
După o oră de argumente ș i rugă minți, mama consimți, ı̂n cele din
urmă , să mă lase la pescuit ı̂mpreună cu Kosti, cu condiția să coboare ș i
Leslie ș i să -1 vadă ı̂nainte de plecare. Deci a doua zi dimineață m-am
dus la pescuit cu Kosti ș i cı̂nd m-am ı̂ntors, aducı̂nd destulă hrană să -1
țină pe Alee ocupat vreo două zile, mi-am invitat prietenul sus la vilă , ca
mama să -1 poată inspecta nemijlocit.
Mama, după considerabile eforturi mintale, reuș ise să ı̂ncredințeze
memoriei două sau trei cuvinte greceș ti. Această lipsă de vocabular
avea efectul de a limita conversațiile ei, chiar ı̂n momentele cele mai
bune. Pusă să facă față corvezii de a purta o discuție cu un asasin, uită
cu desă vı̂rș ire toată greaca pe care o ș tia. A fost deci obligată să stea pe
verandă , surzı̂nd nervos, ı̂n timp ce Kosti, cu că maș a lui decolorată ș i
pantalonii peticiți bea un pahar cu bere, iar eu traduceam conversația.
— Pare un om foarte dră guț , spuse mama, după ce Kosti ı̂și luă ră mas
bun. Nu arată deloc a ucigaș .
— Cum ı̂ți ı̂nchipui că trebuie să arate un ucigaș ? ı̂ntrebă Larry. Cu bot
de iepure ș i un picior bont, strı̂n-gı̂nd ı̂ntr-o mı̂nă o sticlă cu otravă .
— Nu vorbi prostii, dragă . Bineı̂nțeles că nu. Dar mi-am ı̂nchipuit că
arată , cum să spun, puțin mai ioros.
— Nu poți judeca oamenii după aspect. Numai faptele lor vorbesc. Ț i-aș
i putut spune imediat că -i un ucigaș .
— Cum, dragă ? ı̂ntrebă foarte intrigată mama.
— Foarte simplu, spuse Larry, cu un suspin de dezaprobare. Numai un

ucigaș s-ar i putut gı̂ndi să -i dea lui Gerry albatrosul ă sta.
O PETRECERE CU ANIMALE
Casa vuia de activitate. Grupuri de țărani, ı̂ncă rcați cu coș uri de legume
ș i gă ini care cı̂rı̂iau, stă teau gră madă la uș a din spatele vilei. Spiro venea
de două ș i uneori de trei ori pe zi, cu maș ina ticsită cu lă zi de vin,
scaune ș i mese pliante ș i coș uri cu alimente. Conțofenele molipsite de
agitație fı̂lfı̂iau dintr-un capă t ı̂n celă lalt al cuș tii, sco-țın
̂ du-ș i capul prin
plasa de sı̂rmă ș i rostind tare ș i zgomotos comentarii despre zarva ș i
activitatea din jur. ı̂n sufragerie, Margo stă tea jos pe podea, ı̂nconjurată
de coli imense de hı̂rtie pe care fă cea desene mari ș i colorate, ı̂n salon,
Leslie, ı̂n mijlocul unei gră mezi uriaș e de mobilă , calcula prin operații
matematice numă rul de scaune ș i mese pe care casa le putea cuprinde
fă ră să devină de nelocuit. ı̂n bucă tă rie, mama (ajutată de două fete de
la țară vorbă rețe) se miș ca ı̂ntr-o atmosferă de interior de vulcan,
ı̂nconjurată de nori de aburi, focuri scı̂nteietoare ș i de oalele care
clocoteau ș i ș uierau ı̂ncetiș or. Cı̂inii ș i cu mine treceam din cameră ı̂n
cameră , dı̂nd cı̂te o mı̂nă de ajutor, cı̂te un sfat, stră duindu-ne să im de
folos. Sus, ı̂n camera lui, Larry dormea liniș tit. Familia se pregă tea
pentru o petrecere.
Ca de obicei, ne hotă rı̂sem brusc să dă m petrecerea, fă ră alt motiv decı̂t
că ne-a venit nouă cheful. Plină pı̂nă la refuz de bună voință, familia
invitase pe toți cei care le trecuseră prin minte, inclusiv persoane
antipatizate din toată inima. Toți ne apucară m cu entuziasm să facem
pregă tirile. Fiind pe la ı̂nceputul lui septembrie, am hotă rı̂t să o
consideră m petrecere de Cră ciun ș i ca să ie treabă cinstită am invitat
musa irii pentru masa de prı̂nz, ceai ș i cină . Asta ı̂nsemna prepararea
unei vaste cantită ți de mı̂ncare ș i mama (ı̂narmată cu un vraf de că rți de
bucate, cu colțuri ı̂ndoite) dispă rea ı̂n bucă tă rie unde ră mı̂nea cu orele.
Chiar cı̂nd apă rea, cu ochelarii aburiți, era imposibil să mai vorbeș ti cu
ea despre altceva ı̂n afară de mı̂ncare.
Ca de obicei ı̂n ocaziile rare cı̂nd familia dorea ı̂n unanimitate să invite
musa iri, pregă tirile ı̂ncepeau cu atı̂t de mult timp ı̂nainte ș i cu atı̂ta zel,
ı̂ncı̂t pı̂nă să se reverse zorii zilei destinate festivită ții, toți erau nervoș i
ș i epuizați de oboseală . Petrecerile noastre, este inutil să mai spun, nu
se desfă ș urau niciodată conform prevederilor. Indiferent cı̂t ne-am i
stră duit, ı̂n ultimul moment intervenea o ı̂ncurcă tură care schimba
macazul ș i trimitea planurile noastre ı̂ntocmite cu grijă , să gonească
ı̂ntr-o direcție total opusă celei prevă zute de noi. Cu trecerea anilor ne
obiș nuisem, din fericire, cu acest lucru, că ci de altfel petrecerea noastră
de Cră ciun ar i fost condamnată de la bun ı̂nceput, că ci fusese aproape
complet preluată de că tre animale. Totul ı̂ncepuse destul de inocent cu
un caras auriu.
Nu de mult capturasem cu ajutorul lui Kosti pe bă trı̂na țestoasă de apă

pe care o poreclisem Old Plop. Obținerea unui adaos atı̂t de regal la
colecția mea de animale ı̂mi dă dea sentimentul că s-ar cuveni să fac
ceva pentru comemorarea evenimentului. Lucrul cel mai bun pe care ı̂l
puteam face, mi-am zis eu, era reorganizarea bazinului ı̂n care țineam
țestoasele de apă ș i care nu era de fapt decı̂t o albie veche de tablă . ı̂mi
dă deam seama că -i o dă ră pă nă tură prea umilă ca să ie locuința unei
iințe ca Old Plop ș i cum primisem un bazin mai mare ș i pă trat de piatră
(ı̂n care se pă strase pe vremuri ulei de mă sline) am ı̂nceput să -1
ı̂mpodobesc artistic cu bolovani, plante de apă , nisip ș i prundiș . Odată
terminat pă rea un colț de natură ș i atı̂t broaș tele țestoase cı̂t ș i ș erpii de
apă dă deau impresia că ar i mulțumiți. Totuș i nu eram satisfă cut pe
deplin. Deș i rezultatul era incontestabil demn de apreciat, ceva pă rea să
lipsească . După multă gı̂ndire, am ajuns la concluzia că aveam nevoie, ca
ultim adaos, de niș te caraș i aurii. Problema era de unde să -i gă sesc.
Locul cel mai apropiat unde i-aș i putut cumpă ra era Atena, dar ar i
fost mult prea complicat ș i mai ales ar i luat timp. Doream să -mi ie
gata bazinul pentru ziua petrecerii. Familia, ș tiam eu, era prea ocupată
ca să -ș i gă sească timp să umble după caraș i aurii, aș a că m-am adresat
lui Spiro. Acesta, după ce i-am descris cu amă nunte gra ice ce era un
caras auriu, mi-a spus că nu crede să -mi poată ı̂ndeplini dorința. Nu-i
ieș ise ı̂n cale niciodată ı̂n Corfu un asemenea peș te. Totuș i, m-a asigurat
că va face tot ce este cu putință. După o aș teptare atı̂t de lungă ı̂ncı̂t
credeam că a ș i uitat, ı̂ntr-o zi, ı̂nainte de petrecere, ı̂mi fă cu semn să mă
retrag cu el ı̂ntr-un colț liniș tit ș i aruncă o privire ı̂n jur să vadă dacă nu
ne aude cineva.
— Domnu Zerrys, cred că ți-am gă sit peș tii ă ia aurii, mormă i el ră guș it.
Nu spune nimic la nimeni. Diseară vii cu mine ı̂n oraș , cı̂nd o duc pe
mama la coafor, si aduți țeva ı̂n care să -i pui.
Emoționat de această veste, că ci aerul conspirativ al lui Spiro adă uga o
savoare plă cută de pericol ș i intrigă achiziției caraș ilor aurii, am
petrecut după -amiaza pregă tind un bidon ı̂n care să -i aduc acasă . Seara
Spiro sosi cu ı̂n-tı̂rziere. ı̂mpreună cu mama am aș teptat o bucată bună
de vreme pı̂nă să vedem maș ina urcı̂nd dealul, clacsonı̂nd ș i bubuind, ca
să se oprească cu un schelă lă it ı̂n fața vilei.
— ı̂mi pare ră u, doamnă Durrells că am ı̂ntı̂rziat, se scuză el, ajutı̂nd-o
pe mama să se urce ı̂n maș ină .
— Nu-i nimic, Spiro. Ne era doar teamă că ai avut un accident.
— Acțident ! spuse Spiro disprețuitor. Eu n-am niți-odată acțident. Nu, a

fost iar pilorul.
— Pilorul ? ı̂ntrebă mama nedumerită .
— Da, totdeauna mă necă zeș te la timpul ă sta, se plı̂nse Spiro.
— N-ar trebui să vezi un doctor, dacă te supă ră ?
— Doctor ? ! repetă mirat Spiro. Pentru țe ?
— Pă i, pilorul poate deveni periculos, ı̂l informă mama.
— Periculos ?
— Da, dacă ı̂l neglijezi.
Spiro se ı̂ncruntă , gı̂nditor, un minut.
— Voiam să dzic pilorul de la avion, spuse el ı̂n cele din urmă .
— Pilor de la avion ?
— Da, dzițe că -i franțudz.
— Vrei să spui pilot de avion ?
— Asta dzițeam si eu, pilor, se indignă Spiro.
Se ı̂nserase cı̂nd, lă sı̂nd-o pe mama la coafor, Spiro mă conduse de

cealaltă parte a oraș ului ș i parcă maș ina ı̂n fața unei porți enorme de
ier forjat. Ieș i din maș ină , privi jur-ı̂mprejur de mai multe ori, apoi se
rostogoli pı̂nă la poartă ș i luieră . Drept urmare un individ bă trı̂n ș i cu
favoriți apă ru din tu iș uri ș i amı̂ndoi se sfă tuiră ı̂n ș oaptă .
— Dă -mi tinicheaua, domnu Zerrys si să stai aiți, mormă i el, vin ı̂ndată .
Tipul cu favoriți deschise poarta. Spiro intră ș i ı̂mpreună se afundară , ı̂n

vı̂rful degetelor, ı̂n tu iș uri. După jumă tate de oră Spiro reapă ru,
strı̂ngı̂nd bidonul la pieptul lui masiv, cu panto ii clefă ind ș i din cră cii
pantalonilor scurgı̂ndu-i-se apă .
— lată -i, domnu Zerrys, spuse el, ı̂ntinzı̂ndu-mi bidonul.
ı̂n interior ı̂notau cinci caraș i aurii, graș i ș i lucitori. Nespus de ı̂ncı̂ntat i-
am mulțumit lui Spiro din toată inima.
— E ı̂n regulă , spuse el pornind motorul. Numai să nu su li niți un

cuvı̂nt la nimeni.
L-am ı̂ntrebat de unde ı̂i luase ? Cui aparținea gră dina ?
— Lasă asta, se ı̂ncruntă el, si ține-i ascunsi si nu povesti la nimeni

despre ei.
Abia după cı̂teva să ptă mı̂ni, trecı̂nd ı̂ntı̂mplă tor ı̂mpreună cu Theodore
pe lı̂ngă aceleaș i por ți de ier forjat, l-am ı̂ntrebat ce-i acolb. Mi-a
explicat că este palatul ı̂n care locuieș te regele Greciei (sau oricare
oaspete regal), cı̂nd descinde pe insulă . Admirația mea pentru Spiro
deveni fă ră margini. Să jefuieș ti un palat ș i să furi caraș i aurii din
eleș teul regal, mi se pă rea o ispravă nemaipomenită . Spori de
asemenea, ı̂n ochii mei, prestigiul peș tiș orilor ș i adă uga o stră lucire
specială formei lor dolofane, cı̂nd ı̂i vedeam plutind degajați printre
broaș tele țestoase de apă .
ı̂ncă de dimineață, ı̂n ziua hotă rı̂tă petrecerii, ı̂ncepură să se ı̂ntı̂mple
tot felul de lucruri. Mai ı̂ntı̂i mama descoperi că Dodo ı̂și gă sise tocmai
ziua aceea să intre ı̂n că lduri. Una dintre cele două țără ncuțe fu delegată
să stea ı̂n fața uș ii din spate, cu o mă tură , pentru a respinge candidații,
ca mama să poată gă ti fă ră ı̂ntreruperi. Dar ı̂n ciuda acestei precauții
erau momente de panică cı̂nd cı̂te un Romeo mai ı̂ndră zneț reuș ea să se
strecoare ı̂n bucă tă rie, prin uș a principală .
După micul dejun m-am dus ı̂n grabă să -mi vă d peș tiș orii ș i am
descoperit cu groază că doi dintre ei fuseseră uciș i ș i ı̂n parte mı̂ncați.
ı̂ncı̂ntarea de a-i i primit mă fă cuse să trec cu vederea faptul că atı̂t
broaș tele țestoase cı̂t ș i ș erpii de apă erau amatori, din cı̂nd ı̂n cı̂nd, de
un peș tiș or gras. Deci am fost obligat să mut reptilele ı̂n bidoane de
petrol pı̂nă voi i soluționat problema. Se fă cuse aproape ora prı̂nzului
cı̂nd am terminat de hră nit Conțofenele ș i pe Alee ș i eu tot nu gă sisem
posibilitatea să țin peș tii ș i reptilele ı̂mpreună . Primii musa iri
amenințau să sosească din clipă ı̂n clipă . Necă jit, m-am ı̂ndreptat spre
bazinul meu aranjat cu atı̂ta grijă , ca să descopă r, spre oroarea mea că
cineva mutase bidonul cu ș erpi ı̂n bă taia soarelui. Stă teau la suprafața
apei atı̂t de moi ș i ı̂n ier-bı̂ntați ı̂ncı̂t pentru o clipă am crezut că sı̂nt
morți. Era limpede că puteau i salvați numai printr-un ajutor aplicat
rapid. ı̂n consecință am luat bidonul ș i m-am repezit cu el ı̂n casă . Mama
era ı̂n bucă tă rie, hă rțuită ș i absentă , ı̂ncercı̂nd să -ș i ı̂mpartă atenția
ı̂ntre gă tit ș i curtezanii lui Dodo. I-am explicat primejdia ı̂n care se a lau
ș erpii ș i teama mea că nu puteau i salvați decı̂t printr-o baie lungă ș i
rece. ı̂mi dă dea voie să -i pun ı̂n baie pentru vreo oră ?
— Bine, dragă , cred că se poate. Dar ai grijă să i terminat toată lumea
cu baia ș i nu uita să dezinfectezi cada la sfı̂rș it, spuse mama.
Am umplut cada cu apă bună , rece ș i am pus cu grijă ș erpii ı̂nă untru ;
după cı̂teva minute au dat semne distincte de renaș tere. Foarte
satisfă cut, i-am lă sat să se ră corească bine, ı̂n timp ce eu m-am dus ca să
mă schimb. Coborı̂nd am fă cut un salt pe verandă să vă d cum arată
masa de prı̂nz, ı̂ntinsă sub umbra viței-de-vie. ı̂n mijloc, unde fuseseră
aranjate cu multă artă niș te lori, stă teau cocoțate Conțofenele
clă tinı̂ndu-se lin ı̂ntr-o parte ș i ı̂n alta. Negru de mı̂nie am privit masa.
Tacı̂murile erau aruncate la voie ı̂ntı̂mplă rii, pe farfurii era ı̂ntins un
strat de unt ș i urm( unsuroase de picioare ră tă ceau ı̂n sus ș i ı̂n jos pe
fața de masă . Piperul ș i sarea fuseseră folosite cu mult efect ca să
decoreze resturile mı̂njite ale unui castron cu sos picant. Cana de apă
fusese golită peste toate ca să pună o ultimă ș i inegalabilă pecete
personală a Conțofenelor.
Cı̂t despre vinovate, mi s-a pă rut mie că se petrece ceva ciudat. ı̂n loc să
zboare cu toată viteza, au ră mas aș ezate printre lorile rupte,
legă nı̂ndu-se ritmic, cu ochii stră lucitori, cı̂rı̂ind mulțumite una la alta.
După ce mă priviseră cu atenție concentrată cı̂teva clipe, una dintre ele,
foarte nesigură pe picioare, traversă masa cu o loare ı̂n cioc. Ajunsă la
margine ı̂și pierdu echilibrul ș i că zu grea la pă mı̂nt. Cealaltă , amuzată ,
scoase un cı̂rı̂it ră guș it, ı̂și puse capul sub aripă ș i adormi. Nu-mi
puteam explica această comportare neobiș nuită . Apoi am observat pe
jos o sticlă spartă de bere. Era limpede că Conțofenele fă cuseră un chef
numai ele singure ș i erau bete criță. Le-am prins destul de uș or, deș i cea
de sub masă ı̂ncerca să se ascundă după un ș ervet mı̂njit cu unt,
pretinzı̂nd că nu e acolo. Tocmai le țineam ı̂n brațe ș i mă ı̂ntrebam dacă
nu m-aș putea furiș a cu ele la cuș că , prefă cı̂ndu-mă că nu sı̂nt la curent
cu toată tă ră ș enia, cı̂nd apă ru mama care purta un castronaș cu sos.
Prins asupra faptului nu mai aveam nici o ș ansă să iu crezut dacă aș i
atribuit harababura unei pale putern/ce de vı̂nt, sau unor ș obolani sau
orice scuză mi-ar i trecut prin cap. Conțofenele ș i cu mine trebuia să ne
mı̂ncă m papara.
— Ză u, dragă , trebuie să ii mai atent cı̂nd ı̂nchizi portița coliviei. Doar
ș tii de ce sı̂nt ı̂n stare, se tı̂ngui mama. Nu face nimic, a fost un accident
ș i presupun că nu sı̂nt responsabile, odată ce sı̂nt bete.
Ducı̂nd Conțofenele amețite ș i neputincioase ı̂napoi la cuș că , am

descoperit că de ce mi-a fost teamă , n-am scă pat. Alee pro itase de
ocazie ca s-o ș teargă ș i el. Am bă gat Conțofenele ı̂n despă rțitura lor ș i
le-am tras o să puneală zdravă nă . Trecuseră acum ı̂n faza ră zboinică ș i-
mi atacau ı̂nverș unate pantoful. Ciorovă indu-se apoi ca să stabilească
cui ı̂i revenea onoarea să -mi mă nı̂nce ș iretul, s-au repezit una la alta.
Le-am lă sat fı̂lfı̂ind să lbatic ı̂n cercuri dezordonate, dı̂ndu-ș i cu ciocul
lovituri neputincioase ș i m-am dus ı̂n că utarea lui Alee. Am stră bă tut
gră dina ș i casa, dar nu era nică ieri. Mi-am zis că poate a zburat să se
scalde puțin ı̂n mare ș i am respirat uș urat gı̂ndindu-mă că -i dus din
calea noastră .
ı̂ntre timp primii oaspeți ieș iră pe verandă să bea ceva. M-am dus ș i eu
la ei ș i foarte curı̂nd m-am adı̂ncit ı̂ntr-o conversație cu Theodore. Pe
cı̂nd vorbeam, am fost surprins să -1 vă d pe Leslie ieș ind dintre mă slini,
cu puș ca sub braț ș i o plasă cu becațe ș i cu un iepure mare. Uitasem că
plecase la vı̂nă toare, ı̂n speranța să ı̂mpuș te vreun sitar venit de
timpuriu.
— Aha ! exclamă Theodore vesel, ı̂n timp ce Leslie să rea peste grilajul
verandei să ne arate tolba cu vı̂nat. E pă rul tă u sau... o perucă ?
— Theodore ! Ai ș terpelit-o din Lamb, spuse acuzator Larry.
— Ei da... Mă tem că -i aș a. Dar prilejul pă rea atı̂t de potrivit, explică
pocă it Theodore.
Leslie dispă ru ı̂n casă , ca să se schimbe ș i Theodore ș i cu mine rcluară m

conversația. Apă ru ș i mama ș i se aș eză pe zid, cu Dodo la picioare.
Grația ei de am itrioană era puțin alterată de faptul că -ș i tot ı̂ntrerupea
conversația ca să se strı̂mbe ioros ș i să luture un ciomag spre grupul
de cı̂ini, cu limbile scoase care se adunaseră ı̂n gră dina din față. Din cı̂nd
ı̂n cı̂nd se ı̂ncingea cı̂te o luptă cu mı̂rı̂ieli ı̂ntre aspiranții irascibili ai lui
Dodo ș i de iecare dată membrii familiei se ı̂ntorceau să țipe „liniș te" ı̂n
tonuri amenințătoare. Acest strigă t avea drept efect ca cei mai nervoș i
dintre musa iri să -ș i verse bă utura. După iecare incident de acest fel,
mama se ı̂ntorcea surı̂ză toare ș i se stră duia să readucă conversația la
normal. Tocmai reuș ise să facă acest lucru pentru a treia oară , cı̂nd
convorbirile ı̂nghețară iară ș i brusc, din cauza unui urlet care se auzi din
interiorul casei. Era un strigă t ı̂n genul celui pe care l-ar i scos un
minotaur dacă ar i suferit de mă sele.
— Ce-o i cu Leslie ? ı̂ntrebă mama.
Nu fu lă sată mult timp ı̂n nesiguranță că ci Leslie se nă pusti gol pe
verandă , acoperit doar cu un ș ervet.
— Gerry ! urlă el stacojiu la față de furie. Unde-i bă iatul ă la ?
— Liniș teș te-te, dragă , ı̂l potoli mama. Despre ce e vorba ?
— Ș erpi, strigă Leslie, fă cı̂nd cu brațele un gest impetuos ca să indice o
lungime extremă ș i apoi prinzı̂nd ı̂n grabă ș ervetul care aluneca. Ș erpi,
despre asta e vorba.
Efectul scenei asupra musa irilor era demn de studiat. Cei care ne
cunoș teau urmă reau totul cu viu interes. Cei neinițiați se ı̂ntrebau dacă
lui Leslie nu-i lipseș te cumva o doagă ș i nu ș tiau dacă -i mai bine să
ignore incidentul ș i să discute ı̂n continuare, sau să sară asupra lui
ı̂nainte ca vreunul să ie atacat.
— Despre ce vorbeș ti, dragă ?
— Tică losul ă la de bă iat a umplut afurisita de baie cu scı̂rbe de ș erpi, o

lă muri Leslie, prezentı̂nd limpede situația.
— Vezi cum vorbeș ti, dragă , spuse mama automat, adă ugind absentă , aș
dori să pui ceva pe tine. Ai să ră ceș ti dacă stai aș a.
— Niș te scı̂rbe cı̂t furtunul de stropit. E o minune că nu am fost muș cat.
— Nu face nimic, dragă , e de fapt vina mea. Eu i-am spus să -i pună
acolo, se scuză mama ș i apoi adă ugă , simțind că musa irii aveau nevoie
de o lă murire. Sufereau de in-solație, bieții de ei.
— Ză u, mamă , exclamă Larry. Pă rerea mea este că se merge prea
departe cu chestiile astea.
— Ei, lasă acum, nu ı̂ncepe ș i tu, dragă , spuse mama ferm. Leslie este cel
care a fă cut baie cu ș erpii.
— Nu ı̂nțeleg de ce trebuie ı̂ntotdeauna să se amestece ș i Larry,

interveni Margo cu obidă !
— Eu mă amestec ? Da de unde ! Dar cı̂nd mama conspiră cu Gerry ca să
umple baia cu ș erpi, nu crezi că -i datoria mea să intervin ?
— Mai taci din gură , se ră sti Leslie. Tot ce vreau să ș tiu este cı̂nd are de
gı̂nd să ia scı̂rbele alea de acolo.
— Cred că faci prea mare caz pentru nimica toată , ı̂și exprimă pă rerea
Margo.
— Dacă vom i obligați să ne spă lă m ı̂ntr-un cuib de ș erpi cu ochelari,
voi i silit să mă mut, ne preveni Larry.
— Pot să fac ș i eu o baie, sau nu ? ı̂ntrebă Leslie.
— Nu-i poți scoate tu singur ?
— Numai sfı̂ntul Francisc din Assisi s-ar simți la el acasă aici la noi.
— Pentru numele lui dumnezeu, taci din gură .
— Am ș i eu dreptul să -mi exprim pă rerile, nu ?
— Vreau o baie, asta-i tot. Nu-mi ı̂nchipui că cer prea mult.
— Lă sați acum cearta, dragă , interveni mama. Gerry, poate e mai bine
să te duci să scoți ș erpii din cadă . Pune-i deocamdată ı̂n chiuvetă sau
vezi tu unde.
— Nu, să ie scoș i imediat afară !
— Foarte bine, dragă , nu țipa.
ı̂n cele din urmă am ı̂mprumutat o cratiță de la bucă tă rie ș i mi-am pus
ș erpii ı̂n ea.
Spre ı̂ncı̂ntarea mea ı̂și reveniseră complet ș i sı̂sı̂iau energic cı̂nd i-am
scos din baie. Intorcı̂ndu-mă pe verandă am ajuns la timp să -1 aud pe
Larry perorı̂nd pe ı̂ndelete ı̂n fața ı̂ntregii adună ri.
— Vă asigur că această casă este o capcană a morții. Fiecare colț
imaginabil, iecare cotlon este ı̂nțesat cu animale periculoase, gata să
sară la tine. Cum de am scă pat nemutilat pe viață este mai mult decı̂t
pot eu pricepe. Cea mai simplă , cea mai inofensivă acțiune, ca de pildă
să -ți aprinzi o țigară este ı̂ncă rcată de primejdii. Nici mă car
inviolabilitatea dormitorului meu nu este respectată . Mai ı̂ntı̂i am fost
atacat de un scorpion, un animal hidos care ı̂mpră ș tie venin ș i pui peste
tot. Apoi camera mea a fost fă cută praf de coțofene. Acum avem ș erpi ı̂n
baie ș i un stol uriaș de albatroș i fı̂lfı̂ie ı̂n jurul casei, scoțın
̂ d un sunet ca
de instalație sanitară defectă .
— Larry dragă , tu exagerezi, spuse mama, zı̂mbind vag spre invitați.
— Dragă mamă , dacă mi se poate imputa ceva, este că atenuez faptele.
Ce zici despre noaptea ı̂n care Quasimodo a hotă rı̂t să doarmă ı̂n
camera mea ?
— N-a fost chiar atı̂t de ı̂ngrozitor, dragă .
— Ei bine, spuse Larry cu demnitate, poate ție ı̂ți face plă cere să ii
trezită la trei ș i jumă tate dimineața de un porumbel care pare dornic
să -ș i ı̂mpingă coada ı̂n ochii tă i ș i...
— Să lă să m astea. Am vorbit destul despre animale, ı̂l ı̂ntrerupse
gră bită mama. Cred că prı̂nzul este gata, deci hai să ne aș eză m cu toți la
masă .
— ı̂n concluzie, spuse Larry, ı̂n timp ce cobora de pe verandă spre masă ,
bă iatul ă sta este un pericol public... are sticleți la cap.
I se ară tă iecă rui invitat locul. Se auzi un hı̂rș ıî t sonor, cı̂nd scaunele
fură trase ș i apoi toți musa iri se aș ezară zı̂mbind unii la alții. ı̂n clipa
urmă toare doi dintre musa iri scoaseră cı̂te un chiot de durere ș i să riră
de pe scaunele lor ca niș te rachete.
— Vai de mine ! Ce s-a mai ı̂ntı̂mplat ? ı̂ntrebă mama agitată .

— Trebuie să ie din nou scorpionii, spuse Larry, pă ră -sindu-ș i ı̂n grabă
scaunul.
— M-a muș cat ceva.. M-a muș cat de picior.
— Ați vă zut ! exclamă Larry, privind ı̂n jur triumfă tor. Exact cum vă
spuneam. O să gă siți probabil o pereche de urș i ascunș i sub masă .
Singurul care nu ı̂nghețase de spaimă la gı̂ndul unui pericol misterios

care miș una ı̂n jurul picioarelor lui fu Theodore. Se plecă grav, ridică
fața de masă ș i-ș i bă gă capul dedesubt.
— Aha, spuse el cu interes ș i voce voalată .
— Ce-i acolo ? ı̂ntrebă mama.
Theodore apă ru de sub fața de masă .
— Pare să ie un fel de... ı̂ıı̂ .̂ .. un fel de pasă re... mare. Alb cu negru.
— E albatrosul, spuse Larry ı̂nsu lețit.
— Nu, nu ı̂l corectă Theodore. Un gen de pescă ruș , aș spune eu.
— Nu vă miș cați ! Stați pe loc, dacă nu vreți să vă reteze picioarele de la
genunchi, ı̂i sfă tui Larry pe musa irii.
Ca ı̂ndemn calculat să potolească panica, cuvintele lui lă sau mult de
dorit. Toată lumea se ridică ı̂n picioare ș i evacuă masa. De dedesubt
Alee scoase un țipă t lung ș i amenințător. Greu de spus dacă din cauza
decepției de a-ș i i pierdut victimele, sau ca protest ı̂mpotriva
zgomotului.
— Prinde pasă rea asta imediat, Gerry, porunci de la o distanță sigură

Larry.
— Da, dragă , ı̂ncuviință mama. Pune-1 mai bine la loc, ı̂n cuș ca lui. Nu
poate ră mı̂ne acolo dedesubt.
Am ridicat uș or marginea feței de masă ca să -1 vă d pe Alee instalat
regeș te dedesubt, privindu-mă cu ochii galbeni de furie. Am ı̂ntins o
mı̂nă spre el, la care, ridicı̂nd din aripi, clă mpă ni amenițător din cioc.
Era clar că nu era dispus să -ți ı̂ngă duie să -1 iei ı̂n glumă . Am luat un
.ș ervete! ș i am ı̂nceput să manevrez ca să ajung la ciocul lui.
— Ai nevoie de ajutor, dragul meu ? ı̂ntrebă Kralefsky, simțind, se vede,

că reputația lui de ornitolog ı̂l obligă să -ș i ofere asistența.
Spre vă dita lui uș urare, am refuzat. I-am explicat că Alee e indispus ș i
ı̂mi va lua ceva timp pı̂nă să -1 prind.
— Pentru numele lui dumnezeu, gră beș te-te, se ră ceș te supa, se ră sti
Larry nervos. Nu-1 poți ademeni cu ceva ? Ce mă nı̂ncă bestia ?
— „Orice pescă ruș dră guț iubeș te un matelot“, recită Theodore, cu

imensă satisfacție.
— Theodore, te implor, protestă Larry, nu ı̂n momentele de criză .
— Pe Jupiter, are un aer ı̂ntr-adevă r ioros, constată Kralefsky, pe cı̂nd

eu mă luptam cu Alee.
— ı̂i este probabil foame, remarcă voios Theodore. Vă -zı̂ndu-ne pe noi
stı̂nd la masă i s-a fă cut ș i pescă ruș ului de peș te.
— Theodore !
Am reuș it ı̂n cele din urmă să pun mı̂na pe ciocul lui Alee ș i l-am scos
țipı̂nd ș i zbă tı̂ndu-se de sub masă . ı̂n ier-bı̂ntat ș i ciufulit, i-am legat
aripile ca să -1 duc ı̂n cuș că . L-am lă sat acolo insultı̂ndu-mă ș i
amenințın ̂ du-mă cı̂t ı̂l ținea gura ș i m-am reı̂ntors ca să -mi continui
prı̂nzul ı̂ntrerupt.
— ı̂mi amintesc de un bun prieten de al meu care a fost odată molestat

de un pescă ruș mare, ı̂și aminti Kralefsky, sorbindu-ș i supa.
— Serios ? ı̂ntrebă Larry. Nu ș tiam că sı̂nt niș te pă să ri atı̂t de depravate.
— Mergea ı̂n lungul falezei cu o doamnă , continuă Kralefsky, fă ră să -1
asculte pe Larry. Deodată pasă rea a coborı̂t brusc din cer ș i i-a atacat.
Prietenul meu ı̂mi spunea că a ı̂ntı̂mpinat mari di icultă ți, pı̂nă să -1
alunge cu umbrela. O experiență de nedorit, pe Jupiter !
— Extraordinar, exclamă Larry.
— Ar i trebuit să ı̂ndrepte umbrela spre el, spuse Theodore grav ș i să
strige : „stai pe loc, sau trag !“
— De ce ? ı̂ntrebă Kralefsky foarte mirat.
— Pescă ruș ul l-ar i crezut ș i ar i luat-o la fugă foarte speriat, explică

Theodore cu ră bdare.
— Nu ı̂nțeleg prea bine... ı̂ncepu Kralefsky ı̂ncruntı̂n-du-se.
— Că ci pescă ruș ul e o pasă re uș or de pă că lit, spuse triumfă tor
Theodore.
— Theodore, mă sileș ti să -ți spun că eș ti ca un numă r stră vechi din
Punch, gemu Larry.
Paharele zornă iau, cuțitele ș i furculițele ză ngă neau ș i sticlele de vin
gı̂lgı̂iau pe mă sură ce se desfă ș ura prı̂nzul. Bună tă ți după bună tă ți ı̂și
fă ceau apariția pe masă ș i atunci cı̂nd musa irii ı̂și ară tau ı̂n
unanimitate aprecierea, mama surı̂dea modest. Conversația gravita
bineı̂nțeles ı̂n jurul animalelor.
— Mi-aduc aminte cum, pe cı̂nd eram copil, am fost trimis ı̂n vizită la
una dintre numeroasele noastre mă tuș i bă trı̂ne ș i excentrice. Fetiș ul ei
erau albinele. Gră dina ı̂i era plină pı̂nă la refuz de sute de stupi care
bı̂zı̂iau ca stı̂lpii de telegraf. ı̂ntr-o după -amiază ș i-a pus mă nuș i, s-a
acoperit cu un vă l enorm, ne-a ı̂ncuiat pe noi ı̂n casă să im ı̂n siguranță
ș i s-a dus să scoată puțină miere dintr-un stup. Se pare că nu le-a
afumat bine, sau ce se obiș nuieș te să se facă ș i cı̂nd a ridicat capacul, un
roi de albine s-a ı̂nă lțat ș i s-a aș ezat pe dı̂nsa. Noi priveam prin
fereastră . Cum nu ne pricepem la albine, credeam că totul se desfă ș oară
normal, pı̂nă cı̂nd am vă zut că o rupe la fugă , dı̂nd ocol gră dinii, ı̂n
ı̂ncercarea disperată să scape de albine ș i agă țın ̂ du-ș i vă lul de un tu iș
de tranda iri. ı̂n cele din urmă a ajuns lı̂ngă casă ș i s-a nă pustit spre uș ă.
Nu-i puteam deschide că ci luase cheia cu ea. Am tot ı̂ncercat să o facem
să ı̂nțeleagă acest lucru, dar țipetele ei de durere ș i bı̂zı̂itul albinelor ne
acoperea vocea. Leslie a fost cel care a avut ideea stră lucită să arunce
asupra ei o că ldare cu apă , de sus din fereastra dormitorului. ı̂n
entuziasmul să u, a aruncat, din nefericire, ș i gă leata. Să ii udat pı̂nă la
piele cu apă rece ș i apoi lovit ı̂n cap cu o gă leată mare de tablă
galvanizată este destul de supă ră tor, dar să trebuiască să te mai ș i lupți
ı̂ntre timp cu o mare de albine fă cea situația extrem de neplă cută . Cı̂nd,
ı̂n cele din urmă , a intrat ı̂n casă , se um lase atı̂t de tare, ı̂ncı̂t era de
nerecunoscut.
Larry fă cu o pauză ș i suspină cu tristețe.
— Groaznic, pe Jupiter, exclamă Kralefsky cu ochii mari. Ar i putut i

ucisă .
— Da, ar i putut i, ı̂ncuviință Larry, ș i ı̂n orice caz, mie mi-a stricat
toată vacanța.
— Ș i-a revenit ? se interesă Kralefsky.
Era clar că plă nuia o aventură cu Albina Furioasă pe care ar i putut-o
avea el cu Doamna lui.
— O, da, după cı̂teva să ptă mı̂ni de spital, ră spunse Larry degajat. Nu s-a
lecuit totuș i de albine. Scurt timp după aceea un roi ı̂ntreg s-a aciuit ı̂n
horn ș i ı̂ncercı̂nd să le gonească cu fum a dat foc casei. Pı̂nă să vină
pompierii n-a mai ră mas decı̂t un schelet carbonizat, ı̂nconjurat de
albine.
— Groaznic ! Groaznic ! tı̂ngui Kralefsky.

Theodore, ungı̂nd pe ı̂ndelete o bucă țică de pı̂ine cu unt, scoase un
mormă it slab de amuzament. Bă gă pı̂inea ı̂n gură , mestecă tă cut un
minut ș i apoi ı̂și ș terse cu grijă barba de ș ervețel.
— Vorbind despre focuri, ı̂ncepu el, cu o lică rire poznaș ă ı̂n ochi, v-am
povestit ce s-a ı̂ntı̂mplat cı̂nd brigada de pompieri din Corfu s-a
modernizat ? Comandantul pompierilor, vizitı̂nd se pare Atena, a fost
extrem de impresionat de... ı̂ıı̂ .̂ .. de utilajul nou, ı̂mpotriva incendiilor pe
care l-a vă zut acolo. S-a gı̂ndit că a venit momentul să scape ș i Corfu de
vechea pompă , trasă de cai ș i să obțină una nouă ... de preferat roș ie ș i
lucitoare. Mai erau ș i alte ı̂mbună tă țiri pe care dorea să le introducă . S-a
reı̂ntors arzı̂nd de... ı̂ıı̂ .̂ .. de entuziasm. Primul lucru pe care l-a fă cut a
fost o gaură rotundă ı̂n tavanul stației de pompieri ca să se poată
oamenii antrena lunecı̂nd ı̂n jos pe un stı̂lp, cum vă zuse că se
obiș nuieș te. Se pare că ı̂n graba lui de a moderniza a uitat să pună
stı̂lpul ș i ı̂n consecință la primul exercițiu doi pompieri ș i-au rupt
picioarele.
— Nu, Theodore, refuz să cred. Nu poate i adevă rat.
— Ba da, te rog crede-mă , e perfect adevă rat. Au adus oamenii la mine

ı̂n laborator să le fac radiogra ii. Comandantul se pare că nu vorbise
oamenilor despre stı̂lp ș i ei au crezut că trebuie să sară jos prin gaură .
Asta n-a fost decı̂t ı̂nceputul. La un preț considerabil s-a achiziționat o
pompă de incendii mare. Comandantul a insistat să ie cea mai mare ș i
mai bună . Din pă cate era atı̂t de mare, ı̂ncı̂t nu putea să se deplaseze
prin oraș decı̂t ı̂n sens unic. Ș tiți doar cı̂t de strimte sı̂nt majoritatea
stră zilor. Gonea adesea, sunı̂nd ı̂nnebunită din sirenă , ı̂n direcția opusă
incendiului. Odată ieș ită din oraș , unde drumurile sı̂nt ceva mai largi,
putea să se ı̂ntoarcă ș i să o pornească spre foc. Lucrul cel mai curios
după pă rerea mea a fost avertizorul de incendii pe care l-a procurat
comandantul : unul dintre acelea, dacă ș tiți, la care trebuie să spargi
geamul, iar ı̂nă untru dai de un mic telefon. Au fost discuții serioase
unde să -1 plaseze. Comandantul mi-a explicat cı̂t de greu au luat
hotă rı̂rea, deoarece nu aveau nici o idee unde urmau să izbucnească
incendiile. Ș i astfel, ca să evite orice confuzie, au plasat avertizorul de
incendii pe uș a stației de pompieri.
Theodore fă cu o pauză , ı̂și frecă barba cu degetul mare ș i luă puțin vin.
— Abia sfı̂rș iseră cu organizarea lucrurilor cı̂nd a avut loc primul foc.
Din fericire eram prin preajmă ș i am putut urmă ri tot evenimentul. Era
vorba despre un garaj ș i lă că rile se ı̂ntețiseră bine pı̂nă să ajungă
proprietarul la stația de pompieri ș i să spargă sticla avertizorului de
incendii. A urmat un schimb furios de cuvinte, că ci comandantul era
supă rat vă zı̂nd că s-a spart sticla atı̂t de curı̂nd. I-a atras atenția că ar i
putut foarte bine bate la uș ă. Semnalizatorul de incendii era nou nouț ș i
avea să dureze să ptă mı̂ni ı̂ntregi pı̂nă să ı̂nlocuiască sticla. ı̂n cele din
urmă , pompa de incendiu a fost scoasă ı̂n stradă ș i pompierii adunați.
Comandantul a ținut o mică cuvı̂ntare, ı̂n-demnı̂nd pe oameni să -ș i
facă ... datoria. A_poi se urcă iecare la locul să u. S-a mai iscat o
neı̂nțelegere pı̂nă să decidă cui ı̂i revine onoarea să sune din clopot, dar
pı̂nă la urmă ı̂nsuș i comandantul ș i-a asumat această sarcină . Trebuie
să recunosc că maș ina cı̂nd ı̂n sfı̂rș it ș i-a fă cut apariția era ı̂ntr-adevă r
impresionantă . Toți au să rit jos, au ı̂nceput să se agite ș i pă reau extrem
de e icienți. Au desfă ș urat un furtun foarte lung ș i apoi s-a ivit un nou
obstacol. Nimeni nu reuș ea să gă sească cheia cu care să deschidă uș a
din spate a maș inii, ca să poată ataș a furtunul. Comandantul spunea că
i-a ı̂ncredințat-o lui Yani, dar se pare că Yani era liber ı̂n seara ceea.
După multă ceartă a fost delegat cineva să alerge acasă la Yani care, din
fericire, nu locuia prea departe. ı̂n aș teptare, pompierii admirau
vı̂lvă taile care ı̂ntre timp deveniseră considerabile. Cel trimis s-a
reı̂ntors, anunțın ̂ d că Yani nu era acasă , dar soția lui ș tia că e plecat spre
incendiu. S-a că utat prin mulțime ș i, spre indignarea comandantului, l-
au gă sit pe Yani printre spectatori, cu cheia ı̂n buzunar. Comandantul,
foarte supă rat, a atras atenția că tocmai genul acesta de lucruri lasă o
impresie proastă . Au deschis spatele maș inii, au ataș at furtunul ș i au
dat drumul la apă . ı̂ntre timp, cum era de aș teptat, din garaj abia dacă
mai ră mă sese ceva care... putea i stins.
După prı̂nz musa irii erau prea ı̂mbuibați ca să mai facă altceva ı̂n afară
de o siestă pe verandă ș i ı̂ncercă rile lui Kralefsky de a organiza o
partidă de crichet fură ı̂ntı̂mpi-nate cu o totală lipsă de entuziasm.
Cı̂țiva dintre noi care aveam mai multă energie l-am rugat pe Spiro să
ne ducă cu maș ina jos, să ı̂notă m ș i ne-am lă fă it ı̂n mare pı̂nă s-a fă cut
timpul să ne ı̂ntoarcem la ceai, alt triumf gastronomic al mamei.
Gră mezi gata să se pră buș ească de plă cinte calele, biscuiți, fragezi ș i
subțiri ca foița, piș coturi uș oare ca ză pada, gem luid, pră jituri ı̂nchise la
culoare, consistente ș i umede, garnisite cu fructe, altele stropite cu
coniac, sfă rı̂micioase cum e coralul ș i acoperite cu miere. Conversația
stagnase aproape cu desă vı̂rș ire. Nu se mai auzea decı̂t clinchetul
ceș tilor ș i suspinul adı̂nc al cı̂te unui oaspete să tul peste mă sură , care
tot mai accepta o felie de tort. Am ră mas ı̂n continuare pe verandă , ı̂n
grupuri mici oare discutau ı̂ntr-un fel dezlı̂nat ș i visă tor ı̂n timp ce
luxul verde al amurgului se aș ternea peste crı̂ngurile de mă slini ș i
adı̂ncea umbra sub vița-de-vie, fă cı̂nd să nu se mai desluș ească
chipurile.
Spiro, care fusese plecat de unul singur ı̂ntr-o expediție misterioasă , se

ı̂ntorcea cu maș ina printre pomi, clacsonı̂nd de mama focului, ca să
anunțe pe toți ș i pe toate că a sosit.
— De ce trebuie oare Spiro să tulbure linș itea serii cu zgomotul ă sta
infernal ? ı̂ntrebă Larry cu voce ı̂ndurerată .
— Ai dreptate, ai dreptate, murmură somnoros Kralefsky, la ora asta ar

trebui să auzi privighetori, nu clac-soane de maș ină .
— ı̂mi amintesc cı̂t de mirat am fost, se auzi din umbră vocea amuzată a
lui Theodore, prima dată cı̂nd am mers cu Spiro cu maș ina. Nu mai ș tiu
exact despre ce vorbeam, dar deodată mi-a declart : „Ei da, domnu
doctor, cı̂nd trec eu printr-un sat, abia dacă mai ră mı̂ne țineva“. Am avut
o... ı̂ıı̂ .̂ .. viziune curioasă a satului golit de oameni ș i cu gră mezi uriaș e
de cadavre pe marginea ș oselei. Spiro a continuat apoi : „Uite, aș a, cı̂nd
trec printr-un sat, sun ı̂n drați, să -i sperii pe toți de moarte".
Maș ina fă cu un ocol ca să ajungă ı̂n fața casei ș i farurile luminară pentru
scurt timp veranda, scoțın ̂ d ı̂n evidență bolta dantelată de frunze verzi
de viță, grupurile de invitați vorbind ș i rı̂zı̂nd, cele două țără ncuțe, cu
basmale roș ii, lipă ind ı̂n sus ș i ı̂n jos, cu tă lpile goale pe dalele de piatră ,
ca să pună masa. Maș ina se opri, motorul se stinse ș i Spiro urcă
legă nı̂ndu-se că rarea, purtı̂nd la piept un pachet enorm ș i aparent greu,
ı̂nvelit ı̂n hı̂rtie cafenie.
— S inte dumnezeule, priviți ! exclamă Larry dramatic, ară tı̂nd cu un

deget tremură tor. Editorul mi-a ı̂napoiat din nou manuscrisul.
Spiro se opri ș i explică cu voce tare, ı̂ncruntı̂ndu-se.
— Da de unde, domnu Larrys. Estem ței trei curcani fripți de nevastă -

mea pentru mama.
— A, deci mai sı̂nt speranțe, spuse Larry scoțın ̂ d un oftat exagerat de

uș urare. Eram gata să leș in. Hai să intră m ı̂nă untru să bem ceva.
ı̂n interior camerele stră luceau ı̂n lumina lă mpilor ș i picturile murale
colorate fă cute de Margo se miș cau lin pe pereți, atinse dră gă stos de
briza serii. Ră suna clinchetul paharelor, dopurile să reau cu un zgomot
ca de piatră care cade ı̂ntr-o fı̂ntı̂nă , sifoanele oftau ca niș te trenuri
obosite. Musa irii se ı̂nviorară ; ochii le stră luceau ș i conversația era ı̂n
plin crescendo.
Plictisită de petrecere ș i nereuș ind să atragă atenția mamei, Dodo

hotă rı̂ să iasă puțin singură ı̂n gră dină . Pă ș i legă nı̂ndu-se ı̂n lumina lunii
ș i-ș i alese un loc potrivit sub magnolie pentru a se ı̂mpă rtă ș i cu natura.
Dintr-o dată , spre consternarea ei, se trezi cu o haită de cı̂ini zbı̂rliți,
bă tă ioș i ș i neciopliți care aveau evident cele mai sumbre intenții ı̂n
legă tură cu dı̂nsa .Cu un țipă t de groază , le ı̂ntoarse coada ș i fugi spre
casă pe cı̂t o țineau picioruș ele scurte ș i grase. Dar curtezanii ei
ı̂n lă că rați nu aveau de gı̂nd să renunțe fă ră bă taie. Petrecuseră o după -
amiază ierbinte ș i enervantă ı̂ncercı̂nd să facă cunoș tință cu Dodo ș i
nici nu le trecea prin minte să rateze această ocazie trimisă parcă de
cer, fă ră să ı̂ncerce să intre ı̂n raporturi mai intime cu dı̂nsa. Dodo
galopă ı̂n salonaș ul ticsit de lume, strigı̂nd după ajutor, iar pe urmele ei
se revă rsa valul de cı̂ini, gı̂fı̂ind ș i mı̂rı̂ind. Roger, Puke ș i Widdle care se
furiș aseră ı̂n bucă tă rie pentru o gustă rică se reı̂ntoarseră ı̂n plină viteză
ș i se cutremurară vă zı̂nd ce se petrece. Dacă urma ca cineva să o seducă
pe Dodo, trebuia să ie, după pă rerea lor, unul dintre ei, nu un slă bă nog
de paria din sat. Se nă pustiră cu avı̂nt asupra admiratorilor lui Dodo ș i
cı̂t ai clipi din ochi camera deveni o ı̂nvă lmă ș eală haotică de cı̂ini care se
bă teau ș i mı̂-rı̂iau ș i oaspeți cuprinș i de isterie care să reau ca să nu ie
muș cați.
— Sı̂nt lupi... E semn că o să avem o iarnă grea, țipă Larry să rind
sprinten pe un scaun.
— Fiți calmi ! Fiți calmi ! urlă Leslie, ı̂nș fă cı̂nd o pernă ș i aruncı̂nd-o
asupra celui mai apropiat grup de cı̂ini ı̂ncă ierați.
Perna că zu, fu imediat sfı̂șiată de cinci boturi furioase ș i un imens nor
de pene se ridică ı̂n sus ș i ı̂ncepu să plutească deasupra scenei.
— Unde-i Dodo ? tremură vocea mamei. Gă siți-o pe Dodo. Au s-o

nenorocească .
— Opriți-i ! Opriți-i ! Se omoară ! țipa Margo ș i apu-cı̂nd un sifon ı̂ncepu

să stropească atı̂t ı̂n oaspeți, cı̂t ș i ı̂n cı̂ini, cu totală imparțialitate.
— Cred că piperul e bun pentru cı̂inii care se bat, spuse Theodore, ı̂n
timp ce penele ı̂i că deau pe barbă ca fulgii de ză padă , deș i bineı̂nțeles,
n-am ı̂ncercat personal niciodată .
— Pe Jupiter ! strigă Kralefsky. Fiți atenți ! Salvaț'* doamnele !
Urmă el ı̂nsuș i ı̂ndemnul ajutı̂nd femeia cea mai apropiată să se urce pe
o sofa ș i că țărı̂ndu-se ș i el ală turi.
— Ș i apa e considerată bună , continuă Theodore gı̂nditor ș i, ca ș i cum

ar i vrut să probeze, turnă paharul cu vin, cu mare dexteritate, peste un
cı̂ine care trecea.
La sfatul lui Theodore, Spiro dă du fuga ı̂n bucă tă rie ș i se ı̂ntoarse ținı̂nd
ı̂n mı̂inile ca niș te ș unci un bidon de petrol, plin cu apă .
— Atenție, ră cni el, ı̂i ı̂nvă ț eu minte.
Musa irii s-au risipit ı̂n toate direcțiile, dar nu destul de repede. Masa
lucitoare de apă se arcui ı̂n aer, lovi duș umeaua, ca să sară din nou ș i iar
să cadă ș i să se spargă ca valul unui lux, prin toată camera. Asupra
oaspeților care se gă seau mai pe aproape, rezultatul a fost cı̂t se poate
de dezastruos, dar efectul asupra clinilor a fost uimitor ș i instantaneu.
Inspă imı̂ntați de bubuitul ș i susurul apei, abandonară lupta ș i se
refugiară afară , ı̂n noapte, lă sı̂nd ı̂n urma lor o scenă de masacru care ı̂ți
tă ia respirația. Camera ară ta ca o cuș că de gă ini lovită de un ciclon.
Prietenii noș tri se ı̂nvı̂rteau uzi ș i decorați cu pene. Fulgii se aș ezau pe
lă mpi ș i mirosul acru de ars umplea aerul. Mama, cu Dodo strı̂nsă ı̂n
brațe, examina ı̂ncă perea.
— Leslie dragă , du-te ș i adu niș te ș ervete ca să ne putem usca. Camera e
ı̂ntr-un hal fă ră hal. Nu-i nimic. Să mergem cu toții pe verandă , nu ? ı̂mi
pare atı̂t de ră u de cele ı̂ntı̂mplate, adă ugă ea dulce. Vedeți, e din cauza
lui Dodo. E momentul ı̂n care stı̂rneș te mult interes printre cı̂ini.
ı̂n cele din urmă , invitații au fost uscați, cură țați de pene ș i cu paharele
pline au fost instalați pe verandă unde luna pecetluia dalele cu umbrele
negre ca cerneala ale frunzelor de viță. Larry, cu gura plină de mı̂ncare,
zdră ngă nea ı̂ncetiș or la ghitară , fredonı̂nd nedesluș it. Prin uș a-fereastră
puteam vedea cum Leslie ș i Spiro, ı̂ncruntı̂ndu-se de concentrare,
desfă ceau pricepuți curcanii rumeni. Mama trecea de la un musa ir la
altul, ı̂ntrebı̂nd ı̂ngrijorată dacă au primit destulă mı̂ncare. Kralefsky ı̂și
cocoțase pe zidul verandei silueta lui ca de crab ș i luna se ițea pe
deasupra cocoaș ei pe cı̂nd povestea lui Margo o ı̂ntı̂mplare lungă ș i
ı̂ncı̂lcită . Theodore ținea doctorului Androchelli o conferință despre
stele, indicı̂nd constelațiile cu un picior de curcan mı̂ncat pe jumă tate.
ı̂n noapte, insula era vă rgată ș i peticită cu negru ș i argintiu de că tre
lună . Jos, ı̂n chiparoș ii negri, bufnițele se strigau unele pe altele alină tor.
Cerul pă rea ı̂ntunecat ș i moale ca o blană de cı̂rtiță, stropită ca de o
rouă delicată , de stele. Ramurile magnoliei se desluș eau imense
deasupra casei, ı̂ncă rcate cu lori albe, ca sute de imagini re lectate ale
lunii. Parfumul lor dens ș i dulce plutea languros deasupra verandei, un
parfum ca o vrajă care te tră gea afară spre natura misterioasă ș i
luminată de lună .
ÎNTOARCEREA
Cu o corectitudine de gentleman pentru care mi-a venit greu să -1 iert,

domnul Kralefsky o informase pe mama că m-a ı̂nvă țat tot ce era ı̂n
stare ; venise timpul, credea el, să merg undeva, poate ı̂n Anglia sau
Elveția, pentru a-mi completa educația. Disperat, am luptat ı̂mpotriva
acestei idei. Am a irmat că -mi place să iu educat numai pe jumă tate ;
totul fă cea asupra ta o impresie mai puternică cı̂nd erai ignorant. Dar
mama era de neı̂nduplecat. Trebuia să ne ı̂ntoarcem ı̂n Anglia ș i să
petrecem acolo vreo lună consolidı̂ndu-ne situația (adică certı̂ndu-ne
cu banca) ș i apoi vom hotă rı̂ unde urma să -mi continui studiile.
Pentru a potoli murmurul furios de ră zvră tire al familiei, ne-a spus că
vom considera totul ca o vacanță, o că lă torie de plă cere. ı̂n curı̂nd ne
vom reı̂ntoarce ı̂n Corfu.
Ș i astfel am ı̂mpachetat cuferele, valizele ș i geamantanele, am comandat

cuș ti pentru pă să ri ș i broaș te țestoase, iar cı̂inii pă reau jenați ș i puțin
vinovați, cu zgă rzile lor noi. Ne-am plimbat pentru ultima oară printre
mă slini, ne-am luat ră mas bun, cu lacrimi ı̂n ochi, de la numeroș ii noș tri
prieteni țărani ș i apoi maș inile, ı̂ncă rcate pı̂nă la refuz de bunurile-
noastre, au pornit ı̂ncet ı̂n jos ı̂ntr-o procesiune ce sugera, după cum a
remarcat Larry, ı̂nmormı̂n-tarea unui telal de succes. Muntele nostru de
bagaje fu descă rcat ı̂n hangarul vă mii ș i mama aș tepta ală turi,
ză ngă nind un enorm mă nunchi de chei. Afară , ı̂n lumina stră lucitoare a
soarelui, restul familiei vorbea cu Theodore ș i Kralefsky care veniseră
să ne conducă . Funcționarul vă mii ı̂și fă cu apariția ș i tresă ri uș or la
vederea gră mezii noastre de bagaje, ı̂ncoronate de cuș ca din care
Conțofenele priveau ră uvoitoare. Mama surı̂dea nervos ș i-ș i scutura
cheile, cu aerul vinovat al unui tra icant de diamante. Vameș ul privi
bă nuitor spre mama ș i bagaje, ı̂și strı̂nse cureaua ș i se ı̂ncruntă .
— Asta a tale ? ı̂ntrebă el ca să ie sigur.
— Da, da ale mele, ciripi mama emoționată , cı̂ntı̂nd un solo rapid cu

cheile. Doriți să deschid ceva ?
Vameș ul cı̂ntă ri din. ochi totul, țuguindu-ș i gı̂nditor buzele.
— Aveți țeva ane noi ? ı̂ntrebă el.
— Scuzați ?
— Aveți țeva ane noi ?
Mama arunca o privire disperata după Spiro.
— ı̂mi pare ră u, nu prea ı̂nțeleg.
— Aveți țeva ane noi... țeva ane noi ?
Mama surı̂se cu farmec disperat.
— ı̂mi pare ră u, nu prea...
Vameș ul ı̂i aruncă o privire furioasă .
— Madam, spuse el amenințător, aplecı̂ndu-se peste masă , vorbeș ti

engledzeste ?
— O da, ră spunse mama, ı̂ncı̂ntată că l-a ı̂nțeles. Vorbesc puțin.
Sosirea oportună a lui Spiro o salvă de furia vameș ului. Pă ș i zgomotos
ı̂nă untru, transpirı̂nd din belș ug, o liniș ti pe mama, ı̂l potoli pe vameș ,
explică că n-am mai cumpă rat haine noi de ani de zile ș i avu grijă să se
transporte bagajul afară pe chei, ı̂nainte să aibă cineva ră gaz să se
dezmeticească . ı̂mprumută apoi o bucată de cretă de la vameș ș i
ı̂nsemnă el singur toate bagajele ca să nu se ivească complicații.
— Ei bine, nu vă spun adio ci doar la revedere, mormă i Theodore, dı̂nd

mı̂na corect cu iecare dintre noi. Sper să vă avem din nou printre noi...
ı̂ıı̂ .̂ .. foarte curı̂nd.
— Să ne vedem să nă toș i ! Să ne vedem să nă toș i ! spuse Kralefsky cu
voce subțire, să ltı̂nd de la unul la altul. Vom aș tepta cu neră bdare să vă
reı̂ntoarceți. Pe Jupiter, da ! Ș i distrați-vă bine. Pro itați cı̂t mai mult de
Anglia. Faceți să ie ı̂ntr-adevă r o vacanță. Iată calea !
Spiro ne strı̂nse la iecare mı̂na ı̂n tă cere ș i apoi ră mase cu ochii la noi,
cu fața ı̂ncruntată ca de obicei, fră mı̂-tı̂ndu-ș i pă lă ria ı̂ntre mı̂inile
uriaș e.
— Vă dzic si eu la revedere, ne spuse el, cu voce ră guș ită care ı̂ncepu să -
i tremure, ı̂n timp ce lacrimi mari izvorau din ochi ș i i se prelingeau pe
obrajii pă roș i. Pe ținstea mea ! N-am vrut să plı̂ng, suspină el, stomacul
imens să ltı̂ndu-i-se, dar e ca si cum as dzice la revedere alor mei.
Simțesc că sı̂nteți ai mei.
Nava trebui să aș tepte ră bdă toare, ca noi să -1 consolă m pe Spiro. Apoi,
cı̂nd motorul ı̂ncepu să duduie ș i să ne poarte pe apele albastre, cei trei
prieteni se detaș au pe fundalul multicolor cu case care tremurau
ră spı̂ndite pe coastă . Theodore, corect ș i drept, cu bastonul ı̂nă lțat ı̂ntr-
un grav salut. Kralefsky să ltı̂nd ș i legă nı̂ndu-se ș i lutu-rı̂nd frenetic din
mı̂nă . Spiro, ca un butoi ı̂ncruntat, ș tergı̂ndu-ș i cı̂nd ochii cu batista,
cı̂nd fı̂lfı̂ind-o spre noi. Pe mă sură ce vaporul ı̂nainta pe mare ș i Corfu se
afunda sclipind ı̂n boarea side ie a orizontului, o neagră deprimare puse
stă pı̂nire pe noi ca să dureze tot drumul, pı̂nă ı̂n Anglia. Trenul hain
gonea dinspre Brindisi spre Elveția ș i noi stă team tă cuți, neavı̂nd chef
de vorbă . Deasupra noastră , ı̂n plasa de bagaje, cintezoii cı̂ntau ı̂n
colivia lor, Conțofenele bă teau ș i ciocă neau din ciocuri ș i Alee scotea din
cı̂nd ı̂n cı̂nd cı̂te un țipă t jalnic. La picioarele noastre cı̂inii dormeau
sforă ind. La granița elvețiană paș apoartele noastre fură controlate de
un funcționar ı̂ngrozitor de e icient. Le ı̂napoie mamei, ı̂mpreună cu o
foaie de hı̂rtie, se ı̂nclină fă ră să zı̂mbească ș i ne lă să cu ı̂ntristarea
noastră . Cı̂teva clipe mai tı̂rziu, mama privea la formularul completat de
funcționar ș i pe mă sură ce-1 citea, se crispa.
— Ia priviți ce-a scris ! exclamă ea indignată . Ce om impertinent !
Larry privi formularul ș i pufni.
— Asta-i pedeapsa pe care o plă teș ti pentru că am plecat din Corfu,
comentă el.
Pe formular, ı̂n dreptul coloanei ı̂n care se cerea descrierea pasagerilor,

era scris cu litere de tipar : „Un circ ambulant ș i personalul să u“.
— Cum poate scrie aș a ceva ! spuse mama ierbı̂nd de mı̂nie. Cı̂t pot i
unii oameni de ciudați !
Trenul gonea huruind spre Anglia.

Familia Mea

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Familia Mea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

9

FAMILIA MEA SI ALTE ANIMALE

REGINA ALBA, Alice prin oglindă

în paginile care urmează am încercat să schițez un portret exact și

Pentru a comprima cinci ani de întîmplări, observații și trai fericit într-o

Mă îndoiesc că aș i scris cele ce urmează fără ajutorul și entuziasmul

Deci mulțumirile și recunoștința mea :

Doctorului Teodor Stefanides. Cu generozitatea care îl caracterizează mi-

Soției mele care mi-a făcut bucuria să rîdă în hohote citindu-mi

Secretarei mele Sophie, responsabilă cu introducerea virgulelor și cu

Aș vrea să aduc un omagiu special mamei mele căreia îi este dedicată

Cînd am întrebat-o cum de a ș tiut că animalele îmi aparțin, a răspuns :

Ceea ce demonstrează că cel puțin pe un membru al familiei îl cunoaște

în cele din urmă țin să subliniez că toate anecdotele despre insulă și

„Există fără îndoială o plăcere în nebunie, pe care doar nebunii o cunosc. “

DRYDEN, Călugărul spaniol

— De ce ı̂ndură m climatul ă sta blestemat ? ı̂ntrebă brusc, fă cı̂nd un gest

— Nu-i adevă rat ! Nu ară t aș a ! spuse ea indignată .

— Ceea ce ne trebuie este soarele, continuă Larry. Nu eș ti de acord, Les

Leslie extrase o mare cantitate de vată dintr-o ureche.

— Ce-ai spus ? ı̂ntrebă el.

— Iată unde am ajuns, ripostă Larry, ı̂ntorcı̂ndu-se triumfă tor spre

— Da, dragă , spuse mama vag.

— Am primit azi-dimineață o scrisoare de la George. Spune că insula

— Cı̂nd ? ı̂ntrebă Larry, destul de surprins de această consimțire.

Larry ı̂i aruncă o privire ucigă toare.

— Să aranjezi ! Ce să aranjezi, pentru numele lui Dumnezeu ? Vinde-o I

— Nu pot face una ca asta, ră spunse mama indignată .

— Doar abia am cumpă rat-o.

— ı̂n cazul acesta, vinde-o cı̂t mai e-n picioare.

— Nu i ridicol, dragă , ripostă mania cu hotă rı̂re. Nici nu poate i vorba

Am vı̂ndut deci casa ș i am fugit de tristețea verii englezeș ti ca un cı̂rd de

Larry, mergı̂nd repede, cu capul ı̂nclinat pe spate ș i cu o expresie atı̂t de

— Ș i acum, ı̂ntrebă el, ce mai aș teptă m ?

— Ei da, probabil că ș i stomacul lui e deranjat, spuse Margo

— Vrei să spui jumă tate de duzină pentru celă lalt.

— Ce vreau, ce nu vreau, e acelaș i lucru.

— De ce nu face cineva ceva ? ı̂ntrebă Larry, ridicı̂n-du-ș i vocea ca să

— Accident, explică Larry aerian. Mi-am pierdut antrenamentul. E atı̂ta

— Mai bine vezi ce dracu faci, strigă Leslie pus pe harță.

— Da, doamnă , spuse directorul, ferindu-se de Roger care tot mai

Ș i cu o considerabilă grație maiestuoasă , ı̂și conduse familia la etaj.

Am coborı̂t ceva mai tı̂rziu la masă , ı̂ntr-o cameră mare ș i ı̂ntunecoasă ,

— A fost o masă bunicică , admise el cu generozitate. Ce crezi despre

— Hı̂rtie ? se miră mama. La ce ı̂ți trebuie ție hı̂rtie ?

— Ș ș șıı̂ t̂ , nu la masă , ș opti mama.

— Margo, dragă ! exclamă mama ı̂ngrozită .

— Ce s-a ı̂ntı̂mplat ? N-ați vă zut lă dița ?

Larri izbucni ı̂n hohote de rı̂s.

— Din cauza unui sistem cam excentric de canalizare, explică el amabil

Fața lui Margo deveni stacojie ca urmare a unui amestec de jenă ș i

— Foarte neigienic, spuse mama cu severitate. ı̂n afară de confuziile pe

— Confuzii nu s-ar face dacă lucrurile ar i bine organizate, remarcă

Sus, Margo, ı̂ntr-o stare de seminuditate, ı̂și arunca pe corp mari

— O, doamne, exclamă Margo sumbru, ı̂n cazul acesta presupun că m-

— Nu vă d cum poate exista o epidemie dacă nu-i ceva molipsitor,

A doua zi dimineață am pornit la vı̂nă toare de case, ı̂ntovă ră ș iți de

aș eză frı̂nt pe trepte, ı̂și tampona fața cu batista ș i spuse :

Mama ı̂l privi uimită .

— Cum, n-ai observat ? Nici una nu are cameră de baie.

Domnul Beeler privi spre mama cu ochi bulbucați.

Ne-am reı̂ntors ı̂n tă cere la hotel.

— Spune-le că -i denunți la Consulatul Britanic, sugeră Larry, ridicı̂nd

— Nu vorbi prostii, continuă mama gı̂fı̂ind. Expli-că -le doar că nu