1.

Incalzirea globala

Consecinte
-Economice:
Raportul UE privind consecințele încălzirii globale asupra mediului de securitate
atrage atenția asupra faptului că topirea ghețurilor arctice ar putea face exploatabile
resurse naturale ca pescuitul, sau zăcămintele de gaze naturale și petrol care sunt
momentan blocate sub platforma continentală înghețată.

-Asupra agriculturii:
Un timp s-a crezut că încălzirea globală are efecte benefice asupra agriculturii
datorită creșterii concentrației de CO2 asimilabil prin fotosinteză.

-Transport:
Drumurile, pistele de aterizare, căile ferate, conductele pot fi afectate de variațiile
de temperatură mai mari, pot avea o durată de serviciu mai mică și pot necesita
întreținere sporită.

-Sănătate:
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) apreciază că procesul de încălzire globală
este vinovat de moartea anuală a 150 000 de persoane și îmbolnăvirea altor 5
milioane din cauza valurilor de căldură sau a diferitelor calamități naturale
declanșate de acest proces.

Efectele încălzirii globale

• Gheața se topește la nivel mondial, în special la polii Pământului. Aceasta include
ghețarii montani, plăcile de gheață care acoperă Antarctica de Vest și Groenlanda și
gheața marină arctică. În Parcul Național Glacier din Montana, numărul ghețarilor
a scăzut la mai puțin de 30 de la peste 150, în 1910.

• O mare parte din această gheață care se topește contribuie la creșterea nivelului
mării. Nivelul mării la nivel mondial crește 3,2 milimetri pe an, iar creșterea are
loc într-un ritm mai rapid în ultimii ani.

• Pe măsură ce temperaturile se schimbă, multe specii sunt în mișcare. Unii fluturi,

vulpi și plante alpine au migrat mai spre nord sau către zone mai înalte și mai reci.

• Precipitațiile au crescut în medie pe tot globul. Cu toate acestea, unele regiuni se

confruntă cu o secetă mai severă, crescând riscul de incendii, recolte pierdute și
lipsa apei potabile.

2.Poluarea apei

Cauze

Corpurile de apă pot deveni poluate în mai multe moduri. Poluarea cu

sursă punctuală se referă la contaminanții care intră pe o cale navigabilă
printr-o singură sursă identificabilă, cum ar fi o conductă de tratare a
apelor uzate sau un coș de fum al fabricii. Poluarea sursă non-punct este
atunci când contaminarea provine din multe locații împrăștiate.
Efecte
Efectele poluării apei asupra sănătății omului sunt multe și extrem de nocive. Este
foarte important ca fiecare persoană să conștientizeze că apa poluată poate
îmbolnăvi orice organism sănătos și, mai mult, poate duce la deces. Chiar și înotul
poate reprezenta un risc. În apă pot exista foarte mulți poluanți chimici, de la
metale grele, cum ar fi arsenul și mercurul.

După ce sunt ingerate, aceste toxine pot provoca o serie de probleme de sănătate,
precum:

-cancer;

-dereglări hormonale;

-efecte nocive asupra funcțiilor creierului;

-erupții cutanate;

-ochi inflamați;

-infecții respiratorii;

-hepatită;

3.Scări de temperature

Scările de temperatură sunt modalități empirice de a măsura cantitativ temperatura.

Scările empirice, de orice natură, măsoară cantitatea de energie absorbită, cedată
sau transferată, sub forma sa de transfer energetic numită căldura.

Tipuri:
-Scara Celsius

-Celsius (simbol: °C) reprezintă a suta parte din intervalul de temperatură cuprins

între temperatura de topire a gheții pure și temperatura de fierbere a apei pure la
presiune normală.

-Denumirea „Celsius” vine de la numele astronomului suedez Anders Celsius, care

a propus primul această scară în 1742, cu doi ani înainte de moartea sa.

-Folosește ca repere: - temperatura vaporilor de apă care fierbe

-temperatura de topire a gheții pure la presiune normală

-Scara Kelvin
-Kelvin (simbol: K) reprezintă a 273,15-a parte din intervalul de temperature
cuprins înte 0 absolut și punctul triplu al apei.

-Scara Kelvin poartă numele fizicianului și inginerului irlandez William Thomson,

Lord Kelvin (1824-1907).
-Scara Fahrenheit
-Gradul Fahrenheit (simbol: °F), este unitatea de măsură a temperaturii și diferenței
de temperatură pe această scară.

-Scara Fahrenheit a fost propusă în 1724 de către fizicianul Daniel Gabriel

Fahrenheit și numită după acesta. Astăzi scara Fahrenheit a fost înlocuită de
scara Celsius în cele mai multe țări care au adoptat S.I. Este încă folosită în scopuri
non-științifice în Statele Unite și alte câteva state, cum ar
fi Bahamas, Belize și Palau.

4.Energiile viitorului

Energia verde
-Este denumirea populară în ceea ce privește sursele de energie regenerabilă și
nepoluantă. Electricitatea generată din surse regenerabile devine din ce în mai
disponibilă. Prin alegerea unor astfel de surse de energie regenerabilă consumatorii
pot susține dezvoltarea unor energii curate care vor reduce impactul asupra
mediului asociat generării energiei convenționale și vor crește independența
energetică.

-Energia fotovoltaică și eoliană este un exemplu de energie verde, fiind o soluție

pentru înlocuirea energiei tradiționale. Energia solară este consecventă și continuă,
ea acționând tot timpul anului și se distinge prin capacitatea sa de a fi rapid
utilizată de o mare parte a populației rurale sau chiar urbane.

Reducerea subvențiilor pentru combustibilii fosili

-Există un sprijin financiar public considerabil pentru producerea și utilizarea
combustibililor fosili, care beneficiază de o finanțare de aproape două ori mai mare
decât cea pentru sursele regenerabile. Energia regenerabilă ar fi chiar și mai
competitivă, dacă combustibilii fosili ar beneficia de mai puțin sprijin.
Cumpărături sustenabile
-În 2016, orașul Modena din Italia a demarat o colaborare cu consultanții în
tehnologia de mediu pentru a renova un mare supermarket, în cadrul unui proiect
cu finanțare europeană, în scopul modernizării centrului respectiv, care își
propunea să devină mai sustenabil din punct de vedere al mediului.
Datorită soluțiilor inovatoare, precum tuburile solare care direcționează lumina
solară direct în supermarket, clădirea folosește acum mult mai puțină energie și are
costuri operaționale mai reduse.