Translated from English to Romanian - www.onlinedoctranslator.

com

Revizuirea serviciilor pentru copii și tineret 121 (2021) 105826

Liste de conținut disponibile laScienceDirect

Revizuirea serviciilor pentru copii și tineret

pagina de pornire a jurnalului:www.elsevier.com/locate/childyouth

O meta-analiză a programelor de prevenire a sinuciderii pentru tinerii de vârstă școlară

Kristy L. BrannA,*, Derek BakerA, Mills K. Smith-Millmanb, Sarah J. WattA, Courtney DiOrioA
AUniversitatea din Miami, Statele Unite
bSpitalul McLean, Statele Unite ale Americii

INFORMAȚII ARTICOL ABSTRACT

Cuvinte cheie: Sinuciderea este o cauză din ce în ce mai răspândită de deces în rândul adolescenților din toate categoriile demografice. Școlile
Şcoală pot fi cadre eficiente pentru identificarea și prevenirea sinuciderii datorită cantității de timp pe care elevii îl petrec la școală.
Prevenirea sinuciderii
Acest studiu prezintă o meta-analiză a programelor de prevenire a sinuciderii în școală pentru elevi și personalul școlii cu
Meta-analiză
privire la următoarele rezultate: conștientizarea sinuciderii, abilitățile de ajutor, comportamentul sinucigaș, bunăstarea
Tineret
psihologică și rezultatele suferinței psihologice. Un total de 27 de studii au fost identificate prin intermediul a 5 baze de date.
Rezultatele sugerează că programele de prevenire a sinuciderii au cel mai mare impact asupra conștientizării sinuciderii (k=18,
g=0,72) și abilitate de ajutor (k=15,g =0,43) comparativ cu comportamentul suicidar (k=8,g=0,17), bunăstare psihologică (k=7,g=
0,16) și suferință psihologică (k=9,g=0,16). Cu toate acestea, rezultatele sunt limitate de disponibilitatea cercetărilor anterioare.
Încheiem cu o discuție despre limitări, implicații pentru practică și direcții pentru cercetările viitoare.

1. Introducere
Sinuciderea este a doua cauză de deces în rândul tinerilor cu vârste între 10 și
24 de ani din Statele Unite (Centrul pentru Controlul Bolilor, 2015). În plus,
aproape optsprezece la sută dintre liceenii americani raportează că s-au gândit
serios la sinucidere în ultimul an (Kann și colab., 2016). Sinuciderea este asociată
cu costuri economice și emoționale majore pentru societate. Din punct de vedere
economic, se estimează că suma totală a costurilor directe și indirecte ale
sinuciderilor totale finalizate în Statele Unite pe an se transformă la 16,83 miliarde
USD în 2005 de dolari SUA, în timp ce cea a tentativelor de sinucidere se
aproximează la 4,72 miliarde USD în 2005 USD (Yang și Lester, 2007). Consecințele
emoționale ale sinuciderii se pot manifesta prin efectul de contagiune prin
sinucidere sau riscul crescut de sinucidere în rândul persoanelor expuse la
sinucidere și/sau comportament suicidar, la care populațiile adolescenților sunt
deosebit de vulnerabile (Centrul pentru Controlul Bolilor, 2015; Gould și colab.,
1989). Rata de prevalență ridicată a ideii de sinucidere, împreună cu costurile
sociale și economice ridicate ale sinuciderii demonstrează o nevoie clară de
îmbunătățire a prevenirii sinuciderii în rândul tinerilor. Programele de prevenire a
sinuciderii sunt deosebit de importante deoarece urmăresc să ofere tuturor
studenților cunoștințe despre sinucidere și resurse pentru cum să se ajute pe ei
înșiși și/sau pe prietenii care se gândesc la sinucidere (Kalafat, 2003).
majoritatea statelor cer liceelor să ofere personalului școlii instruire în prevenirea
sinuciderii și/sau educație despre sinucidere tuturor elevilor (Fundația Americană
pentru Prevenirea Sinuciderii, 2017). Astfel, programele școlare de prevenire a
sinuciderii au proliferat în licee în încercarea de a preveni atât debutul suicidalității
la tineri, cât și de a instrui tinerii în modul de a obține ajutor pentru colegii care se
sinucigăresc (Kalafat & Elias, 1994). Pentru a adopta o abordare mai preventivă și
în amonte,Wyman (2014)recomandă ca programele de prevenire a sinuciderii în
școală din copilărie să poată viza îmbunătățirea bunăstării psihologice (de
exemplu, consolidarea autoreglării comportamentului și a emoțiilor) pentru a
afecta factorii de risc și de protecție înainte de apariția comportamentului suicidar.
Pe lângă locurile de grădiniță până la clasa a XII-a, instituțiile de învățământ
superior oferă o altă cale potențială pentru programele școlare de prevenire a
sinuciderii (Jodoin & Robertson, 2013). De exemplu, colegiile pot oferi
psihoeducație studenților și pot instrui consilieri rezidențiali și personalul pentru a
recunoaște semnele de avertizare și a interveni (Coleman și colab., 2019;
Shannonhouse, Lin, Shaw, Wanna și Porter, 2017). Prin urmare, programele
școlare de prevenire a sinuciderii pot fi implementate într-o gamă largă de setari
de dezvoltare.
1.1. Tipuri de programe de prevenire a sinuciderii

Programele de prevenire a sinuciderii la nivelul școlii implică de obicei una sau

Școlile permit un acces de neegalat pentru majoritatea tinerilor națiunii și, ca
mai multe dintre următoarele trei componente: instruire pentru personalul școlii,
atare, reprezintă un cadru ideal pentru a oferi servicii de prevenire a sinuciderii (
educație bazată pe curriculum pentru elevi sau screening pentru identificarea
Cooper și colab., 2011; Hayden & Lauer, 2000; Stein și colab., 2010). Ca atare,
timpurie a riscului de sinucidere al elevilor (Cooper și colab., 2011; Singer și colab.,

* Autor corespondent la: 210 E. Spring Street, 201 McGuffey Hall, Universitatea Miami, Oxford, OH 45056, Statele Unite. Adresa
de e-mail:brannk@miamioh.edu (KL Brann).

https://doi.org/10.1016/j.childyouth.2020.105826
Primit 20 mai 2020; Primit în formă revizuită 4 decembrie 2020; Acceptat 4 decembrie 2020
Disponibil online la 14 decembrie 2020 0190-7409/© 2020
Elsevier Ltd. Toate drepturile rezervate.
KL Brann și colab.
2019). Instruirea Gatekeeper implică predarea membrilor personalului școlii cum să
recunoască semnele de sinucidere la elevi și să conecteze elevii cu risc la resursele
adecvate. Educația elevilor implică, de obicei, un curriculum de sinucidere care este
predat tuturor elevilor dintr-o școală pentru a le spori atât cunoștințele despre
sinucidere, cât și capacitatea lor de a ajuta în mod eficient colegii care se sinucigăresc. În
cele din urmă, programele de screening se străduiesc să crească identificarea studenților
care se confruntă cu gânduri sinucigașe, punându-le elevilor să finalizeze o scurtă
evaluare a sinuciderii. Componentele suplimentare pot include campanii de schimbare a
normelor sociale (Silk și colab., 2017) sau postvenție (Hazell și Lewin, 1993) după ce are
loc o sinucidere în eforturile de a preveni comportamentul suicidar viitor.
Au fost dezvoltate mai multe programe standardizate de prevenire a
sinuciderii pentru implementare în mediile școlare, dar dovezile empirice existente
cu privire la eficacitatea acestor programe în promovarea factorilor de protecție și
atenuarea suicidului variază (Cooper și colab., 2011).Katz şi colab. (2013)identifică
Întrebare, Convingere, Referire (Quinnett, 1995; QPR) ca cel mai utilizat program
de formare pentru gatekeeper în mediile școlare. QPR este un program universal
conceput pentru a echipa profesorii și colegii să identifice semnele de avertizare
ale sinuciderii, să comunice sprijinul lor față de persoanele sinucigașe și să trimită
persoanele care se sinucigăresc pentru îngrijire profesională (Wasserman și colab.,
2015). O revizuire sistematică de cătreRobinson et al. (2013) a sugerat că
programarea QPR crește încrederea personalului școlii în abordarea
comportamentului legat de sinucidere și a problemelor de sănătate mintală în
rândul elevilor. Cu toate acestea, o revizuire sistematică a intervențiilor de
sinucidere în școală (Katz și colab., 2013) a sugerat că, deși QPR a demonstrat
eficacitatea în îmbunătățirea atitudinilor și cunoștințelor despre sinucidere, QPR
nu a reușit să demonstreze schimbări comportamentale pozitive la gatekeepers
(de exemplu, întrebând studenții despre sinucidere).
Un al doilea program de formare pentru gatekeeper, Surse de forță, este un program
universal care implică nominalizarea și formarea „liderilor de la egal la egal” ca purtatori
în școli (Cooper și colab., 2011). Liderii de la egal la egal, în cooperare cu mentorii adulți,
proiectează și implementează activități de mesaje de prevenire a sinuciderii menite să
specifice și să schimbe percepțiile grupului de egali cu privire la comportamentul tipic (de
exemplu, norme descriptive) și beneficiile comportamentului de coping pozitiv (de
exemplu, normele de injoncție);Wyman și colab., 2010). Astfel, Surse de putere are ca
scop nu numai să împuternicească liderii colegilor să promoveze comportamente pozitive
de căutare a ajutorului și de adaptare la colegii elevi (de exemplu, angajarea unui adult
de încredere), ci și să schimbe normele sociale mai largi ale școlii și să mărească
acceptabilitatea generală a căutării ajutorului. (Wyman și colab., 2010). Succesul acestei
strategii este susținut deKatz și colab. (2013), a cărui analiză a indicat Sursele de forță ca
fiind eficiente pentru creșterea cunoștințelor și conștientizării liderilor de la egal la egal
cu privire la sinucidere, în timp ce crește și comportamentul de control al liderilor de la
egal la egal (adică, încrederea în adulții de încredere despre colegii sinucigași).
Cooper şi colab. (2011) a identificat Semne de sinucidere (SOS) ca un program
favorabil de prevenire a sinuciderii bazat pe curriculum. SOS este un program cu
mai multe componente care combină prevenirea bazată pe curriculum cu
screening-ul elevilor. SOS combate noțiunea de comportament legat de sinucidere
ca răspuns normal la stres, legând direct sinuciderea cu o boală mintală
diagnosticabilă (Katz și colab., 2013). Programarea SOS îi educă pe elevi cu privire
la semnele de avertizare ale sinuciderii, prezintă depresia ca o afecțiune tratabilă și
conferă importanța căutării ajutorului pentru ei înșiși și colegii lor (Schilling și
colab., 2016). Curricula SOS implică viniete filmate care modelează răspunsuri
adecvate la indivizii sinucigași, mărturii înregistrate video ale persoanelor afectate
de sinucidere și discuții în clasă ghidate. În plus, SOS încorporează o măsură de
screening scurtă, auto-raportată, pentru a identifica elevii cu risc de sinucidere.
SOS nu este asociat doar cu schimbări pozitive în cunoștințele și atitudinile despre
sinucidere, ci și cu reducerea tentativelor de sinucidere (Cooper și colab., 2011;
Katz și colab., 2013; Schilling și colab., 2016).
1.2. Recenzii anterioare ale programelor de prevenire a sinuciderii
În ciuda proliferării programării, doar un mic corp de cercetare a
fost efectuat cu privire la eficacitatea programelor de prevenire a
sinuciderii în școală (Cooper și colab., 2011; Gould și colab., 2003).Maro
2
Revizuirea serviciilor pentru copii și tineret 121 (2021) 105826
et al. (2007) deplânge lipsa studiilor de control randomizate care
investighează succesul programelor de prevenire a sinuciderii în școală,
deoarece investigația controlată a programelor de prevenire a sinuciderii
poate proteja împotriva concluziilor nefondate, în special dacă numărul de
sinucideri în școala vizată este relativ mic. Autorii pledează în mod special
pentru investigarea sistematică a eficacității programelor de prevenire în
școală, deoarece ratele ridicate de participare pot permite unor astfel de
programe să protejeze atât persoanele cu risc existent de sinucidere, cât și
persoanele al căror risc de sinucidere se poate modifica după finalizarea
programării.Brown și colab., 2007).
Evaluările sistematice ale programelor de prevenire a sinuciderii arată că, în timp ce
aceste programe cresc adesea cunoștințele despre sinucidere și scad atitudinile
stigmatizante față de sinucidere, foarte puține demonstrează efecte pozitive asupra
comportamentului suicidar (Cooper și colab., 2011; Gould şi colab., 2003; Robinson et al.,
2013; Singer și colab., 2019). Cu toate acestea, îmbunătățirea gradului de conștientizare a
sinucigașului se poate conecta cu comportamentul suicidarZalsman şi colab. (2016) a
constatat că s-a demonstrat că programele de conștientizare din școală reduc ideile
suicidare și tentativele de sinucidere. Cu toate acestea, îmbunătățirile documentate încă
lipsesc;Kutcher et al. (2016)a efectuat o analiză aprofundată a două programe de
prevenire a sinuciderii utilizate în mod obișnuit în Canada, SafeTALK și Applied Suicide
Intervention Skills Training (ASIST) și a constatat că niciunul dintre programe nu și-a
demonstrat eficacitatea.Robinson et al. (2013) au găsit, în mod similar, dovezi limitate
pentru eficacitatea programelor de prevenire a sinuciderii în cadrul școlii în revizuirea lor
sistematică.Katz şi colab. (2013)a evaluat puterea dovezilor cu privire la eficacitatea
programelor, cu toate acestea, rezultatele au analizat studiile necontrolate și au oferit un
domeniu limitat în ceea ce privește variabilele de confuzie care au impact asupra
programelor. Evaluările anterioare au fost, de asemenea, limitate prin concentrarea pe o
gamă restrânsă de rezultate concentrate pe sinucidere și neevaluarea modului în care
programele de prevenire în școală pot avea un impact asupra bunăstării și stresului
psihologic. Având în vedere recomandările de implementare a programelor
cuprinzătoare de prevenire a sinuciderii la nivel școlar în mediile de dezvoltare care
vizează o serie de rezultate (Wyman, 2014) și lipsa unor dovezi concludente pentru
programele de prevenire a sinuciderii, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a
înțelege mai bine eficacitatea programelor de prevenire a sinuciderii în școală. În plus,
întrucât mărimea efectului programelor universale de prevenire variază foarte mult în
funcție de variabilele rezultatelor prevenirii,Tanner-Smith, Durlak și Marx (2018)subliniază
necesitatea de a examina diferite domenii de rezultate, mai degrabă decât doar efectele
agregate ale programului de prevenire.
1.2.1. Analizele moderatorului
Deși este esențial să înțelegem condițiile în care programele de prevenire a
sinuciderii sunt cele mai eficiente, moderatorii din literatura de specialitate privind
prevenirea sinuciderii sunt adesea neexplorați (Musci și colab., 2018). Acest studiu
încearcă să abordeze această lacună în literatură, examinând dacă efectele
programelor de prevenire a sinuciderii variază în funcție de condițiile și setările de
implementare a programului. În mod specific, modalitatea de prevenire (de
exemplu, Gatekeeper, Screening, Curriculum-Based și Multi-Component) era de
așteptat să modereze efecte. Programele de prevenire a sinuciderii cu mai multe
componente erau de așteptat să producă efecte mai mari asupra rezultatelor
legate de sinucidere și sănătatea mintală în comparație cu alte tipuri de programe,
deoarece programele cu mai multe componente erau de așteptat să combine
beneficiile identificate ale unor tipuri mai specifice de programe de prevenire (de
exemplu, Gatekeeper). , Curriculum-Based), abordând totodată deficiențele
recunoscute ale unor astfel de programe.
De exemplu, în timp ce cercetările anterioare sugerează că programele gatekeeper
sunt asociate cu o autoeficacitate îmbunătățită, abilități și cunoștințe de gatekeeper,
există dovezi mixte cu privire la efectul programelor gatekeeper asupra
comportamentului participanților ca răspuns la suicidalitatea elevilor (de exemplu,
întrebând elevii despre sinucidere) și atitudinile lor față de sinuciderea studenților (Mo și
colab., 2018). În mod similar, programele bazate pe curriculum sunt adesea eficiente în
creșterea cunoștințelor și a conștientizării despre sinucidere; totuși, cercetările limitate
demonstrează că programele bazate pe curriculum încurajează schimbarea
comportamentului de sinucidere și există un sprijin insuficient pentru a lega schimbarea
cunoștințelor despre sinucidere cu schimbarea comportamentului suicidar (Gould și
colab., 2003). În plus, de obicei sunt oferite programe tradiționale bazate pe curriculum
KL Brann și colab.
la nivel universal și nu sunt concepute pentru a identifica elevii expuși riscului (Cooper și
colab., 2011). În timp ce programele de screening urmăresc să identifice studenții cu risc
de sinucidere pentru a implementa intervenția timpurie,Cooper şi colab. (2011)
sugerează că programele de screening sunt cele mai eficiente atunci când inițiativele de
screening funcționează sincron cu programarea gatekeeper, astfel încât studenții care
sunt identificați ca fiind expuși riscului pot fi îndrumați în mod eficient către gatekeepers
instruiți pentru ajutor. Pana la urma,Cooper și colab. (2011) o revizuire cuprinzătoare a
programelor de prevenire a sinuciderii sugerează că programe hibride care integrează
programele de prevenire, screening-ul eficient și fezabil și formarea raționalizată a
gardienilor pot fi cele mai eficiente pentru promovarea rezultatelor pozitive și a factorilor
de protecție în ceea ce privește comportamentul legat de sinucidere și sănătatea mintală.
Astfel, emitem ipoteza că programele de prevenire cu mai multe componente pot fi cele
mai eficiente.
În plus, stabilirea de prevenire pentru ținta de intervenție (universal „întreaga clasă/
personal”, selectat „grup mic”, indicat „individ”) era de așteptat să modereze efectele
programelor de prevenire a sinuciderii. Literatura de prevenire a sinuciderii (Cooper și
colab., 2011) sugerează că eficacitatea programelor de prevenire a sinuciderii poate varia
în funcție de setarea și nivelul de acoperire. De exemplu, la urmarirea de un an a instruirii
universale QPR gatekeeper,Wyman şi colab. (2008)au descoperit că studenții care
raportează o tentativă anterioară de sinucidere au fost mai puțin probabil să caute ajutor
de la adulții de la școală, precum și mai puțin probabil să raporteze că prietenii ar dori ca
ei să caute ajutor de la un adult la școală. Într-o revizuire sistematică a programelor de
formare pentru gatekeeper,Mo și colab. (2018)a constatat că astfel de programe au avut
un impact limitat asupra comportamentului gatekeeper-ului, măsurat prin întrebarea
studenților despre sinucidere sau creșterea numărului de recomandări. Astfel,
programele universale de formare pentru gatekeeper care se concentrează pur și simplu
pe rolurile gatekeeper ale personalului școlii, mai degrabă decât pe normele generale de
căutare a ajutorului școlii (de exemplu,Wyman și colab., 2010), poate fi inadecvat în
prevenirea sinuciderii studenților în rândul studenților aflați în dificultate și sinucigași (Mo
și colab., 2018; Wyman și colab., 2008). Prin urmare, este important să se examineze
modul în care efectele diferă în funcție de setarea de prevenire.
În plus, în ceea ce privește stabilirea prevenirii, mărimea efectului în
programele universale de prevenire este de așteptat să fie mai mică în raport cu
efectul altor setări de prevenire. În revizuirea meta-analizelor programelor
universale de prevenire a problemelor comportamentale și emoționale la tineri,
Tanner-Smith și colegii (2018)distribuții medii ale mărimii efectului care justifică
noi repere interpretative pentru mărimea efectului programelor universale de
prevenire. Cercetătorii au descoperit că efectul mediu mediu al unor astfel de
programe asupra diferitelor rezultate de prevenire se încadrează în mod obișnuit
între 0,17 și 0,16 abateri standard, ceea ce sugerează că standardele comune de
interpretare a mărimii efectului ca mici/medii/mari ar trebui eliminate ca
neadecvate în contextul prevenirii universale (Tanner-Smith și colab., 2018). Astfel,
pe lângă considerentele de fezabilitate și fidelitate în evaluarea eficienței costurilor
a programelor universale de prevenire,Tanner-Smith și colab., 2018) imploră
cercetătorii, practicienii și factorii de decizie să interpreteze amploarea
dimensiunilor efectului în cadrul prevenției, pentru a nu renunța sau subestima
eficacitatea programelor de prevenire universale de succes. Este de așteptat ca
alte setări de prevenire (de exemplu, selectate, direcționate) să producă
dimensiuni mai mari ale efectului, deoarece nivelurile inițiale de simptomatologie
ale participanților au o îmbunătățire mai mare pentru îmbunătățirea rezultatelor
prevenirii odată cu implementarea programării de prevenire (Tanner-Smith și
colab., 2018). Pe baza acestei analize a cercetării, ne așteptăm ca mărimea
efectului să fie mai mică pentru programele universale de prevenire.
În mod similar, în ceea ce privește ținta intervenției, Singer și colegii (2019) au
examinat sprijinul empiric al programelor de prevenire a sinuciderii în școală
universale, selectate și direcționate într-un cadru de sprijin pe mai multe niveluri
(MTSS). Într-adevăr, autorii au descoperit că programele școlare de prevenire a
sinuciderii variază în ceea ce privește suportul empiric, precum și tipul
programului și conținutul procedurilor de screening, educația și formarea
personalului și educația elevilor. Pentru a înțelege mai bine condițiile favorabile
pentru programarea de prevenire a sinuciderii, ținta de prevenire (elevi, părinți,
profesori/personal), durata, nivelul de vârstă a participanților, agentul de
prevenire și conținutul prevenirii au fost incluse într-o analiză exploratorie a
factorilor de moderare care au impact.
3
Revizuirea serviciilor pentru copii și tineret 121 (2021) 105826
eficacitatea programului.
1.3. Studiul actual
Având în vedere importanța prevenirii sinuciderii tinerilor, școlile sunt
încurajate să implementeze programe de prevenire a sinuciderii la nivel școlar.
Astfel de programe pot fi costisitoare din punct de vedere al timpului și al
resurselor; cu toate acestea, lipsesc dovezi concludente cu privire la eficacitatea
programelor de prevenire a sinuciderii în școală. În ciuda rezultatelor mixte și a
diferitelor recenzii sistematice (Cooper și colab., 2011; Gould şi colab., 2003; Katz și
colab., 2013; Robinson et al., 2013; Singer și colab., 2019), există puține meta-
analize care evaluează impactul programelor școlare de prevenire a sinuciderii. În
plus, nicio meta-analiză nu a inclus criteriile mai largi de vârstă și a încorporat atât
măsuri pozitive, cât și negative. Studiul actual își propune să umple această lacună
în literatura de specialitate prin explorarea eficacității generale a programelor de
prevenire a sinuciderii pentru tinerii de vârstă școlară asupra rezultatelor legate
de sinucidere și de sănătate mintală, precum și analize exploratorii ale factorilor
moderatori care influențează eficacitatea programului.
2. Metoda
2.1. Criterii de eligibilitate și strategie de căutare
Pentru a examina impactul programelor de prevenire a sinuciderii în
școală, am folosit următoarele criterii de includere: (1) populații de tineri
vizate, care au inclus studenți K-12 sau studenți din școală sau colegiu, (2)
scris în limba engleză, publicat în sau după 1980, (3) a inclus un grup de
tratament cu accent pe prevenirea sinuciderii, (4) a inclus un grup de control,
(5) a vizat sinuciderea prin prevenire/intervenție sau măsură de rezultat și (6)
a inclus suficiente date de tratament și grup de control pentru a calcula
mărimea efectului după intervenție. Având în vedere dificultatea de a
efectua studii randomizate controlate cu studii de prevenire universală în
școală (National Research Council, 2002), studiile randomizate controlate,
studiile randomizate grupate și studiile cvasi-experimentale au fost toate
eligibile pentru includere.
A fost efectuată o căutare cuprinzătoare a literaturii folosind cinci
metode de căutare pentru a identifica studii potențiale pentru includere.
Studiile relevante au fost localizate printr-o căutare pe computer a Education
Research Complete, ERIC, PSYCArticles, PsycINFO și Psychology and
Behavioral Sciences. Textele complete au fost căutate în următoarele grupări
de termeni:Sinucidere(tot textul) ȘI (prevenireaSAUInstruireSAUcurriculum
SAUintervenţie[abstract]) ȘI (şcoalăSAUcolegiuSAUadolescent[tot textul]).
Căutarea inițială a fost limitată la articolele scrise în limba engleză, publicate
între 1980 și 2019 și publicate în reviste revizuite de colegi. Pentru a include
potențiala literatură gri, am căutat, de asemenea, primele 600 de rezultate
ale disertației pe ProQuest, am efectuat verificări de referință și am contactat
autorii pentru a localiza potențiale studii nepublicate. Căutarea inițială s-a
limitat la articolele evaluate de colegi cavan Driel et al. (2009)a constatat că
literatura gri este adesea de o calitate metodică mai scăzută și că studiile
nepublicate de înaltă calitate sunt în cele din urmă publicate. Autorii
recomandă ca meta-analizele să se concentreze pe studiile publicate, dar
sugerează necesitatea actualizării regulate a meta-analizelor. Mai departe,
Schmucker și colab. (2017)a finalizat recent o revizuire sistematică și a
constatat că excluderea literaturii gri nu a supraestimat mărimea efectului în
meta-analize.
Articolele duplicat au fost mai întâi eliminate și apoi cele 13.731 de articole au fost
verificate pentru includere; un articol a fost considerat acceptabil pentru a continua la
următoarea fază, condiționând să aibă un titlu relevant, un rezumat care să menționeze
un program de prevenire legat de sinucidere și să îndeplinească limita de publicare din
1980. După faza inițială, au fost incluse 171 de articole pentru textul integral. revizuire
pentru determinarea incluziunii. În continuare, articolele au fost evaluate pentru
includere în funcție de criteriile de includere.
Fig. 1prezintă o diagramă a procedurii de căutare și a deciziilor cu numărul de
articole pentru fiecare pas. În urma acestei determinări de incluziune, au rămas 28
de articole. În timpul revizuirii finale, articolele au fost
KL Brann și colab. Revizuirea serviciilor pentru copii și tineret 121 (2021) 105826

Fig. 1.Diagrama de incluziune PRISMA.

au fost incluse în funcție de existența datelor de tratament și de control pentru a măsuri care s-au concentrat pe trei domenii largi: rezultatele legate de
determina mărimea efectului pentru rezultatele post-test, care au exclus cinci sinucidere, bunăstarea psihologică și suferința psihologică.
studii. Am contactat autorii pentru a solicita detalii suplimentare pentru a calcula Pentru a determina măsuri specifice de rezultat, am luat în considerare măsurile de rezultat disponibile din studii, în plus față

mărimea efectului, dar nu am primit răspuns. Căutarea a dat 23 de articole care au de teorie. În primul rând, literatura și teoria anterioare au fost luate în considerare pentru a dezvolta categorii largi de comportament

îndeplinit criteriile de includere în revizuire. În urma verificării referințelor legat de sinucidere, bunăstare psihologică și suferință psihologică. În continuare, articolele incluse au fost revizuite și fiecare variabilă

articolelor incluse (14 potențiale noi articole relevante localizate), alte două articole dependentă specifică furnizată în articolele respective a fost înregistrată. După aceasta, variabilele dependente au fost codificate în

au îndeplinit toate criteriile de includere, însumând 25 de articole. Autorii mod colaborativ în categorii tematice (de exemplu, atitudine și cunoștințe de sinucidere) și apoi grupurile au fost combinate atunci

corespondenți ai celor 25 de articole au fost contactați pentru a identifica articolele când este cazul. De exemplu, atitudinea și cunoștințele privind sinuciderea au fost combinate în categoria tematică a conștientizării

potențial ratate care ar putea fi în presă, nepublicate sau ratate în timpul căutării sinuciderii. Următorul, Fiecare categorie tematică a primit o definiție și exemple bazate atât pe definițiile articolelor variabile

articolelor, ceea ce a dus la luarea în considerare a cinci articole suplimentare, dar dependente, cât și pe o înțelegere în colaborare a categoriei de rezultat (disponibilă în materiale electronice suplimentare). Fiecărei

niciunul nu a îndeplinit criteriile de includere. Două articole au conținut mai multe categorii i sa atribuit un cod specific și fiecare variabilă dependentă din studiile incluse a fost atribuită unui cod de rezultat. În cele din

studii cu mostre diferite, care a dus la un total de 27 de studii incluse. Acordul urmă, fiecare variabilă dependentă a fost verificată pentru acuratețe de către primul autor. Grupurile de rezultat final au fost

pentru includere a fost determinat prin discuții de grup și decizie colectivă bazată comportamentul/intenția de sinucidere, conștientizarea sinuciderii, abilitățile de ajutorare, bunăstarea psihologică și suferința

pe majoritate atunci când a fost semnalată o abatere de codificare. psihologică. Când au existat efecte multiple pe categorie de rezultat într-un studiu cu aceiași participanți, efectele au fost agregate în

cadrul studiului pentru a produce un singur efect, așa cum este recomandat de Fiecărei categorii i sa atribuit un cod specific și fiecare

variabilă dependentă din studiile incluse a fost atribuită unui cod de rezultat. În cele din urmă, fiecare variabilă dependentă a fost

verificată pentru acuratețe de către primul autor. Grupurile de rezultat final au fost comportamentul/intenția de sinucidere,

2.2. Măsuri finale conștientizarea sinuciderii, abilitățile de ajutorare, bunăstarea psihologică și suferința psihologică. Când au existat efecte multiple pe

categorie de rezultat într-un studiu cu aceiași participanți, efectele au fost agregate în cadrul studiului pentru a produce un singur

Studiile asupra programelor de prevenire a sinuciderii studiază adesea o gamă efect, așa cum este recomandat de Fiecărei categorii i sa atribuit un cod specific și fiecare variabilă dependentă din studiile incluse a

largă de rezultate, deoarece multe programe de prevenire care vizează fost atribuită unui cod de rezultat. În cele din urmă, fiecare variabilă dependentă a fost verificată pentru acuratețe de către primul

sinuciderea sunt, de asemenea, cuprinzătoare și speră să îmbunătățească autor. Grupurile de rezultat final au fost comportamentul/intenția de sinucidere, conștientizarea sinuciderii, abilitățile de ajutorare,

bunăstarea psihologică și să reducă suferința psihologică (Cooper și colab., 2011). bunăstarea psihologică și suferința psihologică. Când au existat efecte multiple pe categorie de rezultat într-un studiu cu aceiași

Se teoretizează că îmbunătățirea bunăstării psihologice și reducerea distresului participanți, efectele au fost agregate în cadrul studiului pentru a produce un singur efect, așa cum este recomandat deBorenstein şi

psihologic vor reduce factorii de risc și vor crește factorii de protecție, ducând la colab. (2009) unde corelația dintre măsurile de rezultat a fost stabilită la 0,50.

scăderea riscului de sinucidere (Meerwijk și colab., 2016; Wyman, 2014). În plus,

este dificil de observat măsuri directe ale rezultatului sinuciderii, cum ar fi ideea,
încercările și finalizarea, din cauza ratei de bază scăzute și a dificultății de 2.3. Mărimile efectului procedurilor statistice
măsurare cu acuratețe a ideației și încercărilor (Wasserman și colab., 2015). Prin
urmare, studiul de față a inclus o gamă largă de rezultate potențiale Datele au fost analizate cu Versiunea Comprehensive Meta-Analysis

4
KL Brann și colab.
Trei (CMA;Borenstein și colab., 2009). Un model cu efecte aleatoare a fost selectat
din cauza variabilității studiilor (de exemplu, dimensiunea populației și a
eșantionului, tipul de intervenție, durata intervenției, calculul mărimii efectului),
făcând un model cu efecte fixe inadecvat. Pentru analize a fost utilizată o
procedură de estimare a probabilității maxime (Lipsey & Wilson, 2001). Când au
fost disponibile, mediile post-test și abaterile standard au fost utilizate pentru
grupurile de control și tratament în fiecare studiu pentru a calcula mărimea
efectului. Când mediile și abaterile standard nu erau disponibile, dimensiunile
eșantionului pentru medii și abaterile standard șip-valoare a fost creată o estimare
a mărimii efectului. Mărimile efectului au fost calculate cu diferența medie
standardizată (Hedges'g) și dimensiunile efectului au fost interpretate ca un efect
mic = 0,2, un efect mediu = 0,5 și un efect mare = 0,8 (Cohen, 1988). A fost
calculată o mărime a efectului calculată per studiu pentru fiecare variabilă de
rezultat. Dacă au existat mai multe variabile de rezultat pentru fiecare categorie,
am agregat efectele în CMA. Pentru a determina dimensiunea generală a efectului,
varianța pentru fiecare studiu a fost calculată pentru a cântări fiecare dimensiune
a efectului prin variația sa inversă, unde ponderi mai mari sugerează o precizie
mai bună, apoi am calculat media efectelor ponderate (Lipsey & Wilson, 2001).
Datorită mai multor studii care includ mai multe categorii de rezultate pentru
fiecare eșantion, analizele au fost efectuate separat pentru fiecare categorie de
rezultat. Prin urmare, independența a fost menținută (Borenstein și colab., 2009).
Un efect mediu mare a fost estimat prin agregarea efectelor în cadrul fiecărui
studiu pentru a calcula un efect global pentru fiecare eșantion.
Valorile aberante ale mărimii efectului au fost identificate prin calcularea
mediei și a abaterii standard a tuturor efectelor, determinând care efecte au
fost la mai mult de trei abateri standard de la medie și resetarea valorii
aberante la trei abateri standard de la medie, ceea ce a dus la un efect
ajustat de 3,96. (Cooper, 2017; Lipsey & Wilson, 2001). Trei valori aberante au
fost ajustate.
2.3.1. Analizele moderatorului
Pentru a examina omogenitatea și a determina dacă analizele moderator au
fost adecvate, am calculatQstatistică și a luat în considerare eterogenitatea dintre
studiu cu celeu2șiT2valori (Borenstein și colab., 2017; Raudenbush, 2009). Analizele
moderatorului au fost finalizate prin evaluare Qintrepentru a determina dacă
moderatorul a fost semnificativ pentru mărimea efectului rezultatului. Pentru a
evalua diferențele de grup atunci când este cazul, am calculat mărimea efectului
pentru fiecare categorie cu o analiză a efectelor mixte (Borenstein și colab., 2009)
și a comparat dimensiunile efectului și a examinat suprapunerea intervalelor de
încredere și a interpretat că intervalele de încredere care nu se suprapun au diferit
semnificativ (Cumming & Finch, 2005) pentru analize cu efecte mixte.
Am examinat moderatorii programelor de prevenire a sinuciderii
pentru a înțelege condițiile și setările programelor eficiente, deoarece
moderatorii studiilor de prevenire a sinuciderii sunt critici, dar adesea
neexplorați (Musci și colab., 2018). Datorită varietății mari de studii
incluse, am examinat mai mulți moderatori de implementare a
programului. În mod specific, am evaluat moderatorii pentru tipul de
prevenții și modul în care a fost implementat, care includea modalitatea
de prevenire (Gatekeeper, Screening, bazat pe curriculum și
multicomponent), setarea de prevenire pentru ținta de intervenție
(universală, selectată și indicată), ținta de prevenire (elevi, părinți,
profesori/personal, colegi) după cum este determinat pe baza
rezultatului și a duratei prevenției (mai puțin de 1 săptămână, 1-4
săptămâni, 5 săptămâni sau mai mult). Am explorat, de asemenea,
modul în care efectele diferă în funcție de populație, examinând nivelul
de vârstă a participanților (liceu, facultate, mai multe niveluri de vârstă).
Alți moderatori (de exemplu, durata, agentul de prevenire,
Pentru a examina modul în care efectele diferă în funcție de calitatea
metodologică, am examinat moderatorii echivalenței inițiale stabilite (da, nu),
designul (trial de control randomizat, studiu cvasi-experimental), dimensiunea
mică a eșantionului, așa cum este indicat de mai puțin de 35 de participanți într-o
singură condiție (da , nu), durata timpului de urmărire mai mare de 1 săptămână
(da, nu), fidelitatea (da, nu), datele de urmărire colectate (da, nu), indicația măsurii
de încredere (da, nu) și indicația de măsură valabilă (da, nu) la
5
Revizuirea serviciilor pentru copii și tineret 121 (2021) 105826
determinați modul în care efectele diferă în funcție de calitatea studiului, ca o
indicație a impactului caracteristicilor metodologice asupra mărimii efectului.
Datorită numărului mare de comparații pentru analizele moderator, am stabilit că
semnificația statistică a fostp <.01 pentru a corecta teste multiple.
2.4. Fiabilitate
2.4.1. Instruire
O echipă de studenți absolvenți a finalizat căutări de articole pentru a revizui
articolele pentru includere. Toți codificatorii au fost instruiți mai întâi de al doilea
autor. Al doilea autor a revizuit procesul de codificare și a modelat procesul. A fost
creată o carte de coduri care a definit fiecare variabilă și categorii (disponibilă în
materiale electronice suplimentare). Echipa a codificat primul articol în colaborare
pentru a exersa codificarea și întrebările de revizuire. Apoi, fiecare membru al
echipei a codificat în mod independent cel de-al doilea articol și s-a întâlnit pentru
a discuta asemănările, a rezolva inconsecvențele și a răspunde la întrebări pentru
a clarifica codificarea. Echipa de codificare a revizuit articolele pentru includere și a
codificat studiile.
2.4.2. Acordul procesului de selecție
Acordul între observatori (IOA) a fost, de asemenea, realizat pentru deciziile de
eligibilitate și includere pentru 25% dintre articolele analizate și a dus la un acord
de 86%.
2.4.3. Acord intercoder
Echipa de codificare a finalizat codificarea în mod independent, iar primul
autor a efectuat IOA și a revizuit codarea, precum și a semnalat orice neînțelegeri
de codare între autori. Un total de 14 articole au fost codificate pentru acordul
interobservatori din cele 27 posibile, ceea ce a rezultat în 52% din totalul
articolelor. Numărul de codificări potențiale a fost împărțit la numărul total de
codificări posibile și înmulțit cu 100, ceea ce a dus la un acord de 86%.
Neînțelegerile au fost rezolvate prin discuții între codificatori și primul autor până
când s-a ajuns la un consens. După ce au revizuit procedurile de codificare și au
ajuns la un consens ca o echipă, programatorii au revizuit apoi articolele codificate
anterior pentru a verifica acuratețea codării.
2.5. Prejudecata de publicare
Au fost examinate diagramele tip pâlnie pentru a aborda posibilitatea
distorsiunii de publicare pentru fiecare rezultat (Sutton şi colab., 2000). Diagramele
funnel prezintă mărimea efectului și eroarea standard pentru fiecare studiu. Dacă
nu există nicio părtinire de publicare, graficul va afișa o distribuție simetrică pe
ambele părți. Metoda „taiere și umplere” a fost folosită ca mijloc de a crea simetrie
grafică a pâlniei datorită eliminării studiilor mai mici care pot denatura rezultatul
general (Card, 2012;Duvall, 2005; Duval și Tweedie, 2000). În urma înlăturării
studiilor mai mici, a fost estimat un adevărat centru. În cele din urmă, studiile
eliminate au fost înlocuite în jurul centrului ca o modalitate de a „umple” diagrama
pâlnie. Efectul ajustat a fost realizat prin includerea studiilor completate la stânga
mediei (Borenstein, 2005).
3. Rezultate
tabelul 1prezintă informații descriptive și caracteristici ale
programului de prevenire pentru fiecare studiu. Au fost incluse un total
de 27 de studii și efecte agregate din 25 de articole (2 articole au inclus
studii multiple), care au dus la un total de 27249 de participanți pentru
rezultatul mediu mare; 12.258 de participanți pentru rezultatul
conștientizării (28 de efecte); 18.081 de participanți pentru rezultatul
comportamentului suicidar (8 efecte); 4.556 de participanți pentru
rezultatul abilității de ajutor (15 efecte); 3.401 participanți pentru
rezultatul de bunăstare psihologică (7 efecte); și 4.740 de participanți
pentru rezultatul suferinței psihologice (9 efecte). Multe studii au
evaluat gradul de conștientizare a sinuciderii (46 de rezultate din 18
studii agregate în 18 efecte), în timp ce puține au evaluat
comportamentul/intenția de sinucidere (24 de rezultate din 8 studii
agregate în 8 efecte).
KL Brann și colab. Revizuirea serviciilor pentru copii și tineret 121 (2021) 105826

tabelul 1 tabelul 1(a continuat)

Caracteristicile Studiilor și Intervențiilor.
Studiu Participanții Numele Program Şcoală
Studiu Participanții Numele Program Şcoală Intervenţie Lungime nivel
Intervenţie Lungime nivel (Tip de
(Tip de prevenire)
prevenire)
Elevii Școlii Școli publice
Abbey et al. Totaln(%masculin): Pe termen scurt 2 saptamani Colegiu Clasa: a 11-a (Curriculum-
(1989) 73 (NR) Sinucidere Nota bazat)
Ţintă: Conștientizarea Orbach şi Totaln(%bărbați): Introspectiv 7 saptamani Înalt
Licență Curriculum Barjoseph 393 (45) Sinucidere Şcoală
Elevi (Curriculum- (1993) Țintă: mare Prevenirea
Varsta: 18–22 bazat) Elevii Școlii Program
ani Clasa: a 11-a (Curriculum-
Angerstein și colab., Totaln(%masculin): Proiectul SOAR NR K-12 Nota bazat)
1991 172 (NR) (Multi- Nota Petrova et al. Totaln(%masculin): Lider de la egal la egal <1 zi Înalt
Țintă: K-12 componenta) (2015) 462 (51) modelarea după Şcoală
Şcoală Intervenția 1 Țintă: mare Surse de
Consilieri Elevii Școlii Putere
Vârste: NR Clasele: 9-12 prezentare
Aseltine & Totaln(%masculin): Semne de sinucidere 2 zile Înalt Nota (Multi-
Demartino, 2100 (NR) (Multi- Şcoală componenta)
2004 Țintă: mare componenta) Petrova et al. Totaln(%masculin): Surse de <1 zi Înalt
Elevii de la școală (2015) 454 (53) Putere Şcoală
Clasele: 9-12 Intervenția 2 Țintă: mare (Multi-
Aseltine și colab., Totaln(%masculin): Semne de sinucidere 2 zile Înalt Elevii Școlii componenta)
2007 4133 (51) (Multi- Şcoală Clasele: 9-12
Țintă: mare componenta) Nota
Elevii de la școală Portzky și van Totaln(%masculin): psiho- <1 zi Înalt
Clasele: 9-12 Heeringen 166 (37) educational Şcoală
nota (2006) Țintă: mare prevenirea
Ciffone (2007) Totaln(%bărbați): South Elgin 3 zile Înalt Elevii Școlii program
"A" 271 (48) Sinucidere Şcoală Clasele: a 10-a- (Multi-
Țintă: mare Prevenirea Clasa a XI-a Varsta: componenta)
Elevii Școlii Program 14–16,M=15.6
Nota: a 10-a (Multi- Schilling şi colab. Totaln(%masculin): Semne de sinucidere 1 zi Înalt
nota componenta) (2016) 1575 (58) (Multi- Şcoală
Ciffone (2007) Totaln(%masculin): South Elgin 3 zile Înalt Țintă: tehnic componenta)
„B” 150 (45) Sinucidere Şcoală Liceu
Țintă: mare Prevenirea Elevi
Elevii Școlii Program Clasa: clasa a IX-a
Nota: a 10-a (Multi- Shannonhouse, Totaln(%masculin): Aplicat 2 zile K-12
nota componenta) Lin, Shaw și 149 (28) Sinucidere Nota
Coleman și colab., Totaln(%masculin): Kognito Online NR, „scurtă Colegiu Porter, 2017 Țintă: K-12 Intervenţie
2019 117 (26) Gardianul de poartă Instruire" Personalul școlar Instruirea aptitudinilor

Ţintă: Instruire Vârste:Mtratament= (Gatekeeper)

Licență (Gatekeeper) 43,7,SD=10,4;
Elevi MControl=46.1,
Vârste:M=20,5, SD=12.3
SD=7.3 Shannonhouse, Totaln(%masculin): Aplicat 2 zile Colegiu
Hazell și Lewin, Totaln(%masculin): Postvenție 90 min Înalt Lin, Shaw, 77 (30) Sinucidere

1993 806 (NR) Consiliere Şcoală vreau și Țintă: facultate Intervenţie

Țintă: mare (Multi- Porter, 2017 Personal Instruirea aptitudinilor

Elevii Școlii componenta) Vârste:Mtratament= (Gatekeeper)

Vârstă:M=14.75, 42.2, SD=13,0;
SD=NR MControl=42,7,
Jodoin (2014) Totaln(%masculin): Kognito Online <1 zi Colegiu SD=17.0
123 (24,6) Gardianul de poartă Silk și colab., 2017 Totaln(%masculin): Sinucidere 4 săptămâni Colegiu
Țintă: facultate Instruire 391 (39) Prevenirea
Sprijin pentru studenți (Gatekeeper) Ţintă: Campus
Profesionişti Licență Campanie
Vârste: 25–50+ Elevi (Alte)
Kalafat și Elias, Totaln(%masculin): Liniile de salvare 3 zile, 3 Înalt Varsta: 18-28,M
1994 253 (57) (Curriculum- 40–45 min Şcoală =19.01,SD=
Țintă: mare bazat) lectii 1.07
Elevii Școlii Spirito și colab. Totaln(%masculin): a lui Barrett 6 saptamani Înalt
Nota: a 10-a (1988) 473 (NR) program Şcoală
Nota Țintă: mare (Curriculum
LaFromboise Totaln(%masculin): Zunii 30 de săptămâni; Înalt Elevii Școlii bazat)
și Howard- 128 (36) Abilități de viață aproximativ 3 Şcoală Clasele: a 9-a
Pitney (1995) Țintă: mare Dezvoltare ori pe nota
Elevii Școlii Program săptămână Strunk și colab., Totaln(%masculin): Supraviețuind patru 50 min Înalt
Clasa: Clasa a IX-a (Curriculum- 2014 1547 (44) Adolescenţi sesiuni Şcoală
și11thNota bazat) Țintă: mare (Curriculum-
Murray (1991) Totaln(%masculin): Sinucidere 3 zile Înalt Elevii Școlii bazat)
66 (0) Prevenirea Şcoală Clasele: 9-12
Țintă: mare Program Vârste: 13–18
California ani
1h Colegiu

(continua pe pagina următoare)

6
KL Brann și colab. Revizuirea serviciilor pentru copii și tineret 121 (2021) 105826

tabelul 1(a continuat) Note:H = liceu, K = grădiniță până în clasa a XII-a; CO = Facultate; MH = gimnaziu și
liceu; NR = Neraportat.
Studiu Participanții Numele Program Şcoală
Intervenţie Lungime nivel
(Tip de din 7 studii agregate în 7 efecte) și evaluarea distresului psihologic (28
prevenire) de rezultate din 10 studii agregate în 9 efecte). Majoritatea studiilor au
Tompkins și Totaln(%masculin): Întrebare, implementat prevenții cu mai multe componente (44%), în timp ce
Witt (2009) 240 (41) Convingeți, referiți unele au implementat doar un program de control (33%). Majoritatea
Țintă: facultate (Gatekeeper)
studiilor (n=17) au evaluat programe destinate elevilor de liceu (63%), în
Şedere
Consilieri
timp ce restul au evaluat clasele K-12 (n =2; 7%), gimnaziu și liceu (n=3;
Vârste:M=20 11%) și vârsta universitară (n=5; 19%). Studiile au cercetat de obicei
ani,SD=1,02 Total rezultatele în rândul studenților (n=16; 59%) și colegii (n=5; 19%), în
Tompkins et al. n(%masculin): Întrebare, 1h Înalt timp ce restul rezultatelor cercetate în rândul personalului școlar (n=6;
(2010) 102 (22) Convingeți, referiți Şcoală
22%). Majoritatea programelor de prevenire au fost livrate în cadrul
Ţintă: (Gatekeeper)
Secundar întregii clase (n=25; 93%) ca prevenire universală, în timp ce câteva
Personalul școlar programe au fost furnizate unor grupuri mai mici (n=2; 7%).
Vârste:Mtratament=
42.10, SD=
11,34;MControl=
47.09,SD= 3.1. Efecte asupra rezultatelor
10.94
Wasserman şi colab. Totaln(%masculin): Întrebare, 1h Înalt Fig. 2afișează vizual dimensiunile efectelor și intervalele de încredere pentru
(2015) 4568 (37) Convingeți, referiți Şcoală
fiecare studiu în funcție de rezultat. Marea medie la nivel de studiu pentru cele 27
Intervenția 1 Țintă: Țintă: (Gatekeeper)
de studii a fostg =0,50, 95% CI [0,36-0,64],p <.01). În ceea ce priveșteQstatistică,
Înalt european
Elevii Școlii rezultatele au fost semnificative (Q=216,55,df=26,p <.01,eu2=87,99%,T2=0,10), ceea
Varsta: 14–16 ce indică o distribuție eterogenă a mărimii efectului pentru media mare (Lipsey &
varsta Wilson, 2001).
(Mintervenţie= Dimensiunile efectului pentru rezultate specifice sunt prezentate în parcele de
14.80,SD=
0,82;MControl= pădure în Fig. 2care prezintă diferențe medii standardizate cu intervale de încredere (IC)
14.78,SD= de 95% și rezultate cumulate calculate cu ponderi ale efectelor aleatoare. Intervalele de
0,89) predicție sunt reprezentate pentru fiecare efect general de rezultat cu o linie întreruptă.
Wasserman şi colab. Totaln(%masculin): Tineretul Conștient de 3 saptamani Înalt Efectele au variat de lag=0,16 pentru suferință psihologică și bunăstare lag=0,72 pentru
(2015) 4537 (40) Sănătate mentală Şcoală
conștientizarea sinuciderii. Rezultatele au fost semnificative pentru toate rezultatele.
Intervenția 2 Țintă: mare Program
Elevii Școlii (Gatekeeper) Programele de prevenire a sinuciderii au fost asociate cu îmbunătățiri mari ale
Varsta: 14–16 conștientizării sinuciderii (g=0,72, 95% CI [0,52-0,91],p <
varsta . 01), efecte mici spre moderate pentru a ajuta abilitățile (g=0,43, 95% CI
(Mintervenţie= [0,33–0,54],p <.01), și efecte mici pentru comportamentul suicidar (g=
14.80,SD=
0,85;MControl= 0,17, 95% CI [0,07-0,26],p <.01), bunăstare psihologică (g=0,16, 95% CI
14.78,SD= [0,06-0,26],p= .002) și suferință psihologică (g=0,16, 95% CI [0,10-0,23],p
0,89) <.01).
Wasserman şi colab. Totaln(%masculin): Screening de 1h Înalt
(2015) 4730 (42) profesionisti screening, Şcoală
3.2. Analizele moderatorului
Intervenția 3 Țintă: mare (Proiectare) a avut loc
Elevii Școlii peste 4
Varsta: 14–16 săptămâni Au fost efectuate analize de moderator pentru a evalua caracteristicile
varsta programelor de prevenire, designul studiului și eșantionul care au fost asociate cu
(Mintervenţie= mărimea efectului. Analizele de omogenitate au indicat o variabilitate
14.81,SD=
0,80;MControl= semnificativă pentru conștientizarea sinuciderii (Q=285,83,df=17,p <.01,eu2=
14.78,SD= 94,05%,T2= 0.14) și abilitate de ajutor (Q=35.14,df=14,p= .001,eu2=60,16%,T2=
0,89) 0,021), ceea ce a indicat oportunitatea de a continua cu analizele moderator
Wyman şi colab. Totaln(%masculin): Întrebare, 1 zi Înalt
pentru cele două rezultate (Lipsey & Wilson, 2001). TheQstatistica a fost, de
(2008) 252 (18) Convingeți, referiți Şcoală
asemenea, semnificativă pentru media mare, ceea ce sugerează eterogenitate a
Țintă: școală (Gatekeeper)
Personal
efectelor pentru analiza generală; cu toate acestea, am continuat cu analize de
Vârste: 22–75 moderator la nivel de rezultat specific datorită varietății tipuri de rezultate.masa 2
ani,M=44,5 afișează moderatorii mărimii efectului și intervale de încredere de 95% pentru
ani
rezultatele cu variabilitate semnificativă.
Wyman și colab., Totaln(%masculin): Surse de 1 zi Înalt
2010 453 (24) Putere Şcoală Tipul de prevenire a fost singurul moderator semnificativ pentru
Țintă: mare (Multi- conștientizarea sinuciderii (Qîntre=24.48,df=3p <.01). Cu toate acestea, un studiu (
Elevii Școlii componenta) Silk și colab., 2017) este un outlier în ceea ce privește tipul de prevenire și mărimea
Clasa: a 9-a-12
efectului. Când acel studiu și categoria Alte sunt eliminate, tipul de prevenire nu
nota
mai este semnificativ (Qîntre=1,84,df=2p= .40). Efectele pentru programele de
Mintervenţie=
15.7,SD=1,17; prevenire Gatekeeper, Curriculum-Based și Multicomponente au fost toate
MControl=16.1, moderate până la mari, cu intervale de încredere suprapuse, ceea ce sugerează că
SD=1.12 tipul de prevenire nu ține seama în mod semnificativ de variația efectelor. Niciun
Wyman și colab., Totaln(%masculin): Surse de 1 zi Înalt
alți moderatori în legătură cu implementarea programului sau calitatea
2010"Şcoală" 16.961 (NR) Putere Şcoală
Țintă: mare (Multi- metodologică nu s-au dovedit a fi semnificativi din punct de vedere statistic (p <.
Elevii de la școală componenta) 01) pentru conștientizarea sinuciderii. Prin urmare, nivelurile semnificative de
Clasa: 9-12 eterogenitate pentru conștientizarea sinuciderii nu sunt luate în considerare în
nota meta-analiză actuală.

7
KL Brann și colab. Revizuirea serviciilor pentru copii și tineret 121 (2021) 105826

Fig. 2.Forest Plot pentru rezultate.Notă.Linia întreruptă reprezintă intervalul de predicție. Shannonhouse a = Shannonhouse, Lin, Shaw, & Porter, 2017; Shannonhouse b =
Shannonhouse, Lin, Shaw, Wanna și Porter, 2017.

8
KL Brann și colab. Revizuirea serviciilor pentru copii și tineret 121 (2021) 105826

masa 2
Rezultatele moderatorului în funcție de rezultat.

Moderator Conștientizarea sinuciderii Ajutând

k g(95% CI) Qîntre k g(95% CI) Qîntre

Tip de prevenire 24,48* 6,70
Gardianul de poartă 6 0,66 (− 0,04–1,36) 7 0,54* (0,33–0,75)
Instrument de screening 0 – 0 –
Pe baza de curriculum 4 0,62* (0,18–1,06) 4 0,49* (0,23–.0,74)
Multi-component 7 0,96* (0,66–1,26) 3 0,40* (0,21–0,59)
Alte 1 0,0 (− 0,25–0,25) 1 0,15 (− 0,08–0,38)
Nivel de școală 0,28 1,67
Liceu 9 0,63* (0,42–0,84) 6 0,38* (0,28–0,50)
Colegiu 5 0,94 (− 0,23–2,11) 6 0,58* (0,24–0,92)
Multiplu 4 0,66* (0,48–0,84) 3 0,50* (0,28–0,72)
Țintă de intervenție 0,02 2.18
Elevi 11 0,71* (0,49–0,93) 7 0,43* (0,27–0,59)
Personalul scolii 7 0,67 (0,06–1,27) 6 0,54* (0,31–0,78)
Semenii 0 – 2 0,32* (0,13–0,51)
Setarea de prevenire 1.27 1,82
grup 3 0,98* (0,45–1,51) 5 0,51* (0,37–0,65)
Individual 0 – 0 –
Întreaga clasă/personal 15 0,67* (0,45–0,86) 10 0,38* (0,24–0,51)
Dimensiunea mică a eșantionului 4,71 13,72*
da 5 1,36* (0,61–2,11) 7 0,69* (0,51–0,87)
Nu 13 0,50* (0,31–0,70) 8 0,32* (0,25–0,39)
Fidelitate 2,66 1,38
da 2 0,30 (− 0,23–0,84) 3 0,51* (0,42–0,61)
Nu 16 0,78* (0,57–1,0) 12 41* (0,28–0,55)
Măsuri valabile 0,85 0,32
da 10 65* (0,37–0,93) 4 0,52* (0,18–0,87)
Nu 8 0,86* (0,52–0,1,19) 11 0,42* (0,31–0,53)
Măsuri de încredere 4,98 0,04
da 10 1,17* (0,56–1,77) 6 0,42* (0,17–0,67)
Nu 8 0,46* (0,38–0,59) 9 0,45* (0,34–0,57)
Urmare 1,97 0,01
da 3 0,03 (− 1,06–1,12) 6 0,45* (0,33–0,57)
Nu 15 0,83* (0,62–1,03) 9 0,45* (0,29–0,62)

Notă. g=garduri viig;k=numărul de studii;Qîntre=între-grup bunătate-de potrivire.*p < 0,01.

Pentru analiza moderatorului abilităților de ajutor, nu au existat moderatori
semnificativi legați de implementarea programului. Când am examinat
moderatorii legați de calitatea metodologică, am constatat că dimensiunea mică a
eșantionului a fost un moderator semnificativ pentru abilitățile de ajutor, (Qîntre=
13.72,df=1p <.01) cu un efect moderat găsit în studiile care au inclus o dimensiune
a eșantionului (mai puțin de 35 pentru o afecțiune),g=0,69 (IC 0,51–0,87) și un efect
mic până la moderat găsit pentru studiile cu dimensiuni adecvate ale eșantionului
pentru fiecare condiție,g=0,32 (IC 0,25–0,39). Constatările moderatorilor pot fi
limitate din cauza numărului mic de studii pentru unele categorii de moderatori,
care a dus la intervale mari de încredere pentru mărimea efectului.
3.3. Prejudecata de publicare
Prejudecățile de publicare a fost evaluată inițial prin revizuirea graficelor
funnel ale fiecărui rezultat prin intermediul erorii standard, precum și al diferenței
standard în medii. Graficul pâlnie pentru media mare a fost asimetric, dar niciun
studiu nu a fost tăiat la stânga mediei. Rezultatele pentru conștientizarea
sinuciderii au fost, de asemenea, asimetrice spre dreapta, fără studii tăiate la
stânga. Rezultatele testelor de părtinire a publicării pentru comportamentul
sinucigaș și bunăstarea psihologică s-au dovedit a fi simetrice pe diagrama pâlnie
și nu au fost tăiate studii. Ajutor testul de părtinire a publicării abilităților a generat
asimetrie pe diagrama pâlnie, cu cinci studii tăiate la stânga mediei, dar diferența
de efecte a fost mică cu o modificare a scorului deg=
− 0,07 (ajustatg95% CI [0,24–0,47]). Graficul pâlnie pentru suferința
psihologică a fost asimetric, fără studii tăiate la stânga mediei.
4. Discutie
Având în vedere apelul larg răspândit pentru programarea de prevenire a sinuciderii
(Robinson și colab., 2018; Wasserman et al., 2015; Wyman și colab., 2010) și costul
programelor (Vasiliadis et al., 2015), este important să se evalueze rezultatele
programelor de prevenire a sinuciderii. Rezultatele actuale sugerează că
programele de prevenire a sinuciderii au impact variabil asupra rezultatelor de
interes. Am găsit efecte mari pentru conștientizarea sinuciderii, efecte mici până la
moderate pentru abilitățile de ajutor și efecte mici pentru comportamentul
suicidar, bunăstarea psihologică și suferința psihologică. Rezultatele indică faptul
că programele de prevenire a sinuciderii au cel mai mare impact asupra abilităților
și rezultatelor predate direct de intervenție (adică îmbunătățirea cunoștințelor și
conștientizării sinuciderii, predarea abilităților de ajutor) mai degrabă decât
rezultatele distale și mai valoroase ale comportamentului sinucigaș și suferință
psihologică și bunăstare. Mărimile efectului studiului pot fi, de asemenea,
interpretate în contextul Tanner-Smith şi colab. (2018)revizuirea metaanalizelor de
prevenire la nivel școlar care a constatat că distribuțiile mărimii efectului pentru
programele universale de prevenire pentru tineri sunt de așteptat să fie mai mici
în comparație cua lui Cohen (1988)instrucțiuni. Mărimile efectului studiului actual
sunt în concordanță cu distribuțiile așteptate pentru programele de prevenire a
internalizării din școală, care s-au dovedit a avea o distribuție de 0,09-0,44 pe
măsurile comportamentului de internalizare (Tanner-Smith și colab., 2018).
4.1. Conștientizarea sinuciderii
Conștientizarea sinuciderii a fost rezultatul cel mai frecvent evaluat și a inclus
cunoștințele despre sinucidere, atitudinea, stigmatizarea și conștientizarea. De exemplu,
s-a constatat că Instruirea aplicată a competențelor de intervenție în caz de sinucidere
are un efect mare asupra atitudinilor despre sinucidere și cunoștințelor despre sinucidere
pentru personalul de gardă al colegiului (Shannonhouse, Lin, Shaw, Wanna și Porter,
2017) și un efect moderat pentru gardienii personalului K-12 (Shannonhouse, Lin, Shaw și
Porter, 2017).Ciffone (2007)a găsit cel mai mare efect pentru conștientizarea sinuciderii
cu implementarea South Elgin High School Suicide Prevention asupra conștientizării
sinuciderii, atitudinilor și stigmatizării în două.

9
KL Brann și colab.
diferite clădiri școlare, dar nu au prezentat dovezi psihometrice care să
susțină utilizarea măsurătorii lor de rezultat.
Efectul general mare pentru conștientizarea sinuciderii sugerează că programele de
prevenire a sinuciderii au cel mai mare impact asupra conceptelor predate direct în
cursurile programelor de prevenire pentru a crește gradul de conștientizare, atitudini și
cunoștințe despre sinucidere. Efectul mare pentru rezultatele conștientizării sinuciderii
este promițător, având în vedere că programele școlare de conștientizare a sinuciderii s-
au dovedit că reduc tentativele de sinucidere și ideea de sinucidere în cercetările
anterioare (Zalsman și colab., 2016). Luând în considerare dimensiunea mare a efectului
pentru conștientizarea sinuciderii, ar trebui să se ia în considerare și nivelul ridicat de
eterogenitate și intervalul mare de încredere, ceea ce sugerează o mare variabilitate a
rezultatelor. Doar un moderator, Tipul Programului de Prevenire, a fost semnificativ în
analiza moderatorului, iar efectul semnificativ s-a datorat unui program de prevenire a
valorii aberante axat pe o campanie de norme sociale (Silk și colab., 2017). Astfel, nu am
reușit să ținem cont de variabilitatea efectelor conștientizării sinuciderii.
4.2. Comportament sinucigaș
Puține studii au examinat impactul programelor de prevenire a sinuciderii asupra
comportamentului suicidar (de exemplu, tentativele de sinucidere și ideea), ceea ce este
îngrijorător, având în vedere că scopul programelor de prevenire a sinuciderii este de a
preveni sinuciderea. Cu toate acestea, există provocări cunoscute în examinarea
schimbărilor în comportamentul suicidar, cum ar fi incidența scăzută a tentativelor de
sinucidere, timpul necesar pentru observarea schimbărilor în comportamentul suicidar,
natura internalizată a suicidului și dependența de măsurile de auto-raportare.Katz și
colab., 2013; Wasserman și colab., 2015). Constatările sunt în concordanță cu cercetările
anterioare care indică efecte mai mari pentru cunoștințe în comparație cu schimbarea
comportamentală în cercetarea de prevenire în școală (Tanner-Smith și colab., 2018).
Efectul mic asupra comportamentului de sinucidere se poate datora, de asemenea,
analizării datelor imediat post-test, mai degrabă decât a rezultatelor urmăririi pe termen
lung, ceea ce ar permite timp pentru a examina în mod semnificativ impactul asupra
comportamentului suicidar. Cu toate acestea, nu toate studiile au inclus date de
urmărire. Semne de sinucidere este cel mai promițător program axat pe reducerea
comportamentului suicidar, deoarece rezultatul a fost examinat în trei studii (Aseltine şi
colab., 2007; Aseltine & Demartino, 2004; Schilling și colab., 2016), cu un efect mic găsit în
toate studiile. În special, Wasserman a examinat, de asemenea, comportamentul de
sinucidere pentru QPR; Programul Tineretului Conștient de Sănătatea Mintală; și
Screening de către profesioniști, dar efectele programului pot fi mascate din cauza
utilizării aceluiași grup de control și a necesității de a agrega efectele studiului.
4.3. Abilități de ajutor
Mai multe studii au examinat impactul programelor de prevenire a sinuciderii
asupra abilităților de a ajuta, care se referă la comportamentul, intenția sau
încrederea legată de primirea ajutorului sau de a-i ajuta pe alții (de exemplu,
disponibilitatea de a căuta ajutor, probabilitatea de a interveni, încrederea în a-i
ajuta pe ceilalți). Rezultatele sugerează că, după conștientizarea sinuciderii,
programele de prevenire a sinuciderii au cel mai mare impact asupra abilităților de
ajutor, programele de prevenire producând un efect general mic până la moderat.
De exemplu, personalul școlii care finalizează programarea Întrebare, Persuade,
Referire (QPR) a demonstrat câștiguri semnificative atât în ceea ce privește
probabilitatea de a interveni, cât și autoeficacitatea de a executa abilitățile de
gatekeeper (Tompkins et al., 2010; Wyman și colab., 2008). În plus, s-a dovedit că
Training-ul aplicat pentru abilități de intervenție în suicidul (ASIST) îmbunătățește
încrederea celor de la poartă și abilitățile de ajutor pentru a interveni cu elevii cu
risc de sinucidere atât la grădiniță până la clasa a 12-a (Shannonhouse, Lin, Shaw
și Porter, 2017) și setările universitare (Shannonhouse, Lin, Shaw, Wanna și Porter,
2017).
Deși aceste rezultate sugerează utilitatea programării de prevenire cu referire
simplificată a studenților către gardieni instruiți, ar trebui să se ia în considerare
nivelul ridicat de eterogenitate atunci când se evaluează eficacitatea programării
de prevenire a sinuciderii. Intr-adevar,Tompkins et al. (2010) recunoașterea
autoeficacității crescute și intenția de a ajuta nu generează neapărat
comportamente de ajutor sporite sau eficiente. De exemplu, în timp ce instruirea
QPR a demonstrat eficacitatea în creșterea ambelor
10
Revizuirea serviciilor pentru copii și tineret 121 (2021) 105826
auto-eficacitate și comportamente de ajutor în rândul personalului de liceu (
Wyman și colab., 2008), autoeficacitatea îmbunătățită și intenția de a interveni cu
formarea QPR nu s-au tradus în schimbări măsurabile în comportamentul de
ajutor în rândul asistenților rezidenți ai colegiului (Tompkins & Witt, 2009). Doar un
moderator, dimensiunea eșantionului, a apărut ca fiind semnificativ în analiză, cu
un efect moderat găsit în studiile cu o dimensiune mică a eșantionului și un efect
mic găsit în studiile cu dimensiuni adecvate ale eșantionului în toate condițiile de
studiu. Nu au apărut moderatori semnificativi în legătură cu implementarea
programului.
4.4. Bunăstare psihologică și suferință psihologică
Prin îmbunătățirea bunăstării psihologice și reducerea stresului psihologic,
programele de prevenire a sinuciderii pot îmbunătăți, teoretic, rezultatele pentru a
reduce comportamentul suicidar (Meerwijk și colab., 2016; Wyman, 2014). Cu toate
acestea, am constatat că starea de bine și suferința psihologică au fost evaluate
mai rar în studiile incluse, doar 26% dintre studiile evaluând impactul asupra
bunăstării psihologice și 30% dintre studiile evaluând distresul psihologic. Efectele
nule până la mici pentru multe programe sunt, de asemenea, îngrijorătoare. De
exemplu, programul bazat pe curriculum, Surviving the Teens (Strunk și colab.,
2014) nu a avut un impact semnificativ asupra bunăstării psihologice (de exemplu,
stima de sine, încrederea în gestionarea problemelor) sau suferința psihologică
(adică frecvența în gestionarea ineficientă a problemelor). Alternativ,Wyman şi
colab. (2010)a găsit un mic efect pentru Sursele de forță asupra bunăstării
psihologice (de exemplu, surse de coping forță, angajament școlar, conexiune cu
adulți de încredere, sprijin pentru semeni) și distres psihologic (adică, coping
dezadaptativ) pentru liderii de la egal la egal, dar un efect nul atunci când se
evaluează bunăstarea psihologică a întregii populații școlare pentru surse de
rezistență la coping. Constatările generale privind bunăstarea psihologică și
distresul sugerează necesitatea unui accent mai mare pe evaluarea stării de bine și
suferință psihologică din programele de prevenire a sinuciderii, mai ales că
rezultatele pot fi mai directe și mai imediate în comparație cu impactul asupra
comportamentului suicidar.
4.5. Caracteristicile studiilor incluse
Examinarea caracteristicilor studiilor incluse a indicat că, similar cu constatările
anterioare (Mo și colab., 2018; Robinson și colab., 2018; Singer și colab., 2019), cele
mai multe studii au evaluat conștientizarea sinucigașului, dar puține au examinat
comportamentul de sinucidere. De asemenea, a existat o lipsă de cercetări care să
examineze impactul programării de prevenire a sinuciderii asupra bunăstării
psihologice și a suferinței. Majoritatea studiilor au implementat strategii
universale de prevenire a sinuciderii, sugerând o lipsă de cercetări privind
intervențiile suicidare de nivel 2 în literatură. Mai mult, niciun studiu nu a examinat
eficacitatea screening-ului sinucigaș în monoterapie folosind un grup de
tratament și control. Având în vedere că screening-urile universale sunt o metodă
eficientă de identificare și tratament pentru elevii cu gânduri/comportamente
suicidare (Singer și colab., 2019), lipsa studiilor privind screening-ul universal al
suicidului este surprinzătoare. În special, programele de prevenire a sinuciderii
care implementau screening-ul au inclus și programarea curriculară și au fost
astfel codificate ca multicomponente (Aseltine & Demartino, 2004; Aseltine şi
colab., 2007; Schilling şi colab., 2016; Wasserman și colab., 2015). Sunt necesare
cercetări ulterioare pentru a examina impactul analizelor universale ale
gândurilor/comportamentului suicidar, precum și al intervențiilor de nivel 2 pentru
a evalua eficacitatea și a ajuta la dezvoltarea unui plan pentru modul de screening,
precum și ce trebuie făcut în cazul identificării elevului.
În cele din urmă, majoritatea studiilor incluse s-au concentrat în primul
rând pe studenții de liceu și colegiu. Doar două studii (Angerstein şi colab.,
1991; Shannonhouse, Lin, Shaw și Porter, 2017) au evaluat programe de
prevenire a sinuciderii cu elevi mai tineri, iar cele două studii au inclus și
elevi de liceu. Unele cercetări sugerează că utilizarea în amonte a prevenirii
sinuciderii, învățarea elevilor semne și simptome de sinucidere înainte de
apariția acestora, îi ajută pe studenți să fie mai sensibili și mai pregătiți la
această problemă atunci când aceasta devine mai probabilă (Cwik și colab.,
2019; Wyman, 2014).
KL Brann și colab.
4.6. Analizele moderatorului
Analizele moderatorilor au sugerat o variabilitate semnificativă pentru
conștientizarea sinucigașului și rezultatele abilităților de ajutor. De asemenea, am găsit
un nivel semnificativ de eterogenitate cu media mare, sugerând variabilitate pentru
studiile agregate. La nivel de rezultat specific, analizele au arătat un efect moderator
semnificativ pentru conștientizarea sinuciderii pentru tipul de program de prevenire. Cu
toate acestea, rezultatul a fost afectat de un valori aberanți (Silk și colab., 2017) care a
implementat o intervenție conform normelor sociale, mai degrabă decât tipurile standard
de programe de prevenire a sinuciderii (de exemplu, gatekeeper, program bazat pe
curriculum sau screening). Odată ce valorile aberante au fost eliminate, tipul de prevenire
nu a mai fost un moderator semnificativ pentru conștientizarea sinuciderii. Cu toate
acestea, am găsit efecte moderate până la mari pentru programele de control, bazate pe
curriculum și cu mai multe componente, ceea ce sugerează că toate pot fi benefice
pentru îmbunătățirea gradului de conștientizare a sinuciderii. În mod similar,Durlak şi
colab. (2011)de asemenea, nu a găsit dovezi care să susțină ipoteza lor că efectele ar fi
mai mari pentru programele cu mai multe componente în comparație cu programele cu
o singură componentă. În ceea ce privește ipoteza noastră că mărimea efectului ar diferi
în funcție de setarea de prevenire, nu am găsit o diferență semnificativă pentru setarea
de prevenire. Deși dimensiunile efectului au fost mai mici pentru programele universale
de prevenire „întreaga clasă/personal”, intervalul de încredere s-a suprapus cu intervalul
de încredere pentru programele de prevenire selectate „grup mic”.
De asemenea, am examinat dacă efectele diferă în funcție de calitatea metodologică
și am constatat că dimensiunea mică a eșantionului a fost un moderator semnificativ
pentru abilitățile de ajutor, ceea ce sugerează efecte mai mari pentru studiile care au
inclus dimensiunea mică a eșantionului. Nu au existat alți moderatori semnificativi pentru
calitatea metodologică, ceea ce indică faptul că majoritatea rezultatelor nu diferă în
funcție de calitatea metodologică. Cu toate acestea, am constatat, de asemenea, o lipsă
generală de rigoare metodologică pentru studiile incluse (a se vedea tabelul 3 în
materialele suplimentare), care este îngrijorătoare, dar în concordanță cu constatările din
recenziile anterioare (Mo și colab., 2018; Robinson și colab., 2013). De exemplu, au existat
puține modele controlate randomizate, o lipsă de documentație pentru fidelitatea
implementării și raportarea minimă a dovezilor psihometrice pentru măsuri.
4.7. Implicații pentru practică
Luate împreună cu cercetările anterioare, aceste rezultate sugerează că școlile ar
trebui să folosească o parte din resursele lor pentru a finanța programe de prevenire a
sinuciderii care se bazează pe dovezi (Robinson și colab., 2018). Școlile ar trebui să ia în
considerare implementarea programelor bazate pe gatekeeper, programe bazate pe
curriculum sau programe cu mai multe componente și să echilibreze atât potrivirea, cât și
dovezile pentru programe înainte de a selecta un program. În plus față de a lua în
considerare baza de dovezi pentru programe, școlile ar trebui să ia în considerare și
costurile, capacitatea de implementare, caracterul potrivit pentru nevoile școlii și
capacitatea de utilizare (Metz & Louison, 2018).
Școlile ar trebui să ia în considerare care program de prevenire a sinuciderii se
aliniază cel mai bine cu rezultatele lor de interes. Întrucât diferitele programe de
prevenire a sinuciderii vor avea focale diferite și cercetări disponibile, școlile care
doresc să crească cunoștințele și conștientizarea sinuciderii trebuie să determine
care programe de prevenire bazate pe dovezi au demonstrat cunoștințe și
rezultate de conștientizare și să aleagă dintre aceste opțiuni. De asemenea, dacă
școlile doresc să prevină sau să scadă gândurile sau comportamentele suicidare,
atunci școlile trebuie să caute programe bazate pe dovezi care au demonstrat
gânduri sinucigașe și rezultate comportamentale, cum ar fi Semne de sinucidere
(SOS;Aseltine & Demartino, 2004; Schilling și colab., 2016). Rezultatele acestui
studiu sugerează că școlile trebuie să se concentreze în primul rând pe rezultatele
dorite ale programului de prevenire și să aleagă un program bazat pe dovezi care
se potrivește nevoilor și priorităților lor.
În mod similar, școlile ar trebui să ia în considerare dacă să
implementeze programe care vizează prevenirea cazurilor prevalente sau
acei elevi care prezintă în prezent idei de sinucidere și/sau tentative de
sinucidere, sau direcționate către cazuri de incidente, sau acei elevi care pot
dezvolta idei suicidare sau comportament sinucigaș în viitor.Cooper şi colab.
(2011) recunosc obiectivul general al oricărui tip de prevenire a sinuciderii
11
Revizuirea serviciilor pentru copii și tineret 121 (2021) 105826
programul, indiferent dacă este bazat pe curriculum, gatekeeper sau cu mai multe
componente, este de a reduce incidența sinuciderilor studenților la cât mai
aproape de zero posibil. Cu toate acestea, diferitele programe de prevenire pot
varia în gradul lor de concentrare asupra cazurilor predominante față de cazurile
incidente de idei, planuri sau încercări de sinucidere a elevilor. De exemplu,
programarea gatekeeper, cum ar fi QPR și ASIST, se concentrează pe formarea
gatekeeper-ilor, cum ar fi personalul școlii, pentru a identifica, interveni și trimite
în mod eficient elevii cu risc de sinucidere (Shannonhouse, Lin, Shaw și Porter,
2017; Shannonhouse, Lin, Shaw, Wanna și Porter, 2017; Tompkins și colab., 2010).
Astfel, astfel de programe sunt în primul rând direcționate către prevenirea
cazurilor predominante de ideație suicidară și tentative de sinucidere în rândul
populației studențești. Alte programe pun accent pe prevenirea cazurilor incidente
de comportament suicidar. De exemplu, programele de postvenție (de exemplu,
Hazell și Lewin, 1993) urmăresc prevenirea comportamentului imitativ de
sinucidere în rândul elevilor în perioada de timp care urmează incidenței
sinuciderii unui student. Alte programe, inclusiv programe universale bazate pe
curriculum sau cu mai multe componente, vizează atât prevenirea incidentelor, cât
și a cazurilor prevalente de comportament suicidar. De exemplu, deși Surviving
the Teens este un program universal bazat pe curriculum, strategiile de reglare a
emoțiilor și convingerile de autoeficacitate predate studenților în cadrul
curriculumului pot fi utilizate atât de studenții care suferă în prezent de depresie și
idei suicidare, cât și de către studenți. care pot dezvolta depresie sau
comportament suicidar în viitor (Strunk și colab., 2014).
În cele din urmă, rezultatele acestui studiu indică, de asemenea, că școlile ar trebui
să conceptualizeze programarea de prevenire a sinuciderii ca o metodă de a crește
gradul de conștientizare prin creșterea cunoștințelor și îmbunătățirea atitudinilor sau
creșterea abilităților de ajutor. Datorită constatării că programarea de prevenire în școală
are efecte limitate asupra comportamentului de sinucidere, școlile ar trebui să
implementeze cele mai bune practici de intervenție pentru sinucidere pentru elevii cu
gânduri/comportament sinucigaș pentru a optimiza rezultatele elevilor (Kalafat, 2003;
Singer și colab., 2019) și să fie pregătit cu un plan cuprinzător de prevenire a crizelor și cu
o echipă (Administrația serviciilor pentru abuzul de substanțe și sănătatea mintală, 2012).
Astfel, școlile ar trebui să adopte o abordare cuprinzătoare atunci când pregătesc
eforturile de prevenire a sinuciderii, care variază de la prevenire la răspuns la criză.
4.8. Limitări și direcții pentru cercetările viitoare
În timp ce studiul actual face progrese în literatura de specialitate privind
prevenirea sinuciderii în școală, limitările trebuie abordate. În primul rând, pot
exista articole relevante care au fost omise în procesul de căutare sistematică.
Pentru a minimiza acest risc și a permite includerea materialului gri, am căutat în
liste de referințe, disertații și am contactat autorii studiilor incluse pentru a
identifica articolele potențial ratate care ar putea fi în presă, nepublicate sau ratate
în timpul căutării articolelor (Siddaway și colab., 2019). Rezultatele analizelor de
părtinire a publicării sugerează că diagramele pâlnie au fost fie simetrice, fie au
existat puține studii tăiate la stânga mediei. Cu toate acestea, prezența valorilor
aberante poate să fi afectat rezultatele tăierii și umplerii în analiza efectelor
aleatorii (Shi & Lin, 2019).
Au existat, de asemenea, limitări în ceea ce privește proiectele de cercetare ale
studiilor incluse. Puține studii au folosit un design de studiu randomizat-controlat,
determinând ca analiza să se concentreze pe studii controlate cvasi-randomizate
care au randomizat condițiile în funcție de clasă sau școală, ceea ce, la rândul său,
limitează eroarea standard sau intervalul de încredere în efectul estimat al
programului din cauza asemănărilor elevilor din școli sau districtele școlare.
Includerea unor studii cvasi-experimentale poate să fi influențat, de asemenea,
validitatea internă a constatărilor meta-analitice. Autorii au decis să permită
includerea unor studii cvasi-experimentale din cauza dificultății de a efectua studii
randomizate controlate cu studii de prevenire universală în școală (Consiliul
Naţional de Cercetare, 2002).
În plus, dintre cele 18 studii, 10 au indicat o echivalență inițială
stabilită pentru studii, în timp ce studiile rămase fie nu au raportat
echivalență inițială în raport sau în studiu. De asemenea, am combinat
datele cu două sau mai multe intervenții și același grup de control, așa
cum a recomandatBorenstein şi colab. (2009). In orice caz,
KL Brann și colab.
combinarea studiilor poate masca efectele intervențiilor individuale. De
exemplu,Wasserman şi colab. (2015)a comparat trei intervenții diferite
cu o condiție de control, dar efectele au fost agregate între condițiile de
tratament pentru a menține independența. În plus, multe dintre
analizele moderator nesemnificative se pot datora numărului redus de
studii, care poate duce la o reducere a puterii statistice și la intervale
mari de încredere (Card, 2012).
Cercetările viitoare ar trebui să includă studii care abordează gândurile și
comportamentele suicidare, deoarece acest rezultat a fost limitat în cercetările actuale și
este adesea scopul programelor de prevenire a sinuciderii. Studiile cu comportamentul
suicidar ca rezultat specific ar putea determina eficacitatea programelor de prevenire a
sinuciderii pentru elevii cu risc, care ar putea, la rândul lor, să ajute la identificarea și
scăderea numărului de studenți care pot fi sau devin sinucigași. Cercetările viitoare ar
trebui să abordeze, de asemenea, bunăstarea psihologică și suferința psihologică pentru
a determina dacă programele de prevenire a sinuciderii îmbunătățesc factorii de
protecție și reduc factorii de risc pentru sinucidere. În plus, sunt necesare cercetări
suplimentare de înaltă calitate pentru a examina rezultatele programelor de prevenire a
sinuciderii. Cercetarea ar trebui să raporteze echivalența inițială a rezultatelor, precum și
rezultatele urmăririi pe termen lung, deoarece multe studii nu au raportat date. Acestea
ar putea îmbunătăți înțelegerea cercetătorilor asupra programelor eficiente atât imediat
după intervenție, cât și a rezultatelor pe termen lung. Sunt necesare studii suplimentare
randomizate-controlate ale programelor școlare de prevenire a sinuciderii pentru a stabili
un control experimental.
4.9. Concluzie
Prezentul studiu a realizat o meta-analiză asupra eficacității programelor de
prevenire a sinuciderii în școală. Rezultatele sugerează că programele de
prevenire a sinuciderii pot îmbunătăți cunoștințele și conștientizarea semnelor și
simptomelor suicidare, dar sugerează, de asemenea, o lipsă de studii de înaltă
calitate care să încerce să abordeze dacă programele de prevenire a sinuciderii
scad gândurile sau comportamentul suicidar pentru elevii cu risc. Lipsa unor studii
randomizate controlate de înaltă calitate face dificilă determinarea și compararea
eficacității generale a acestor programe de prevenire a sinuciderii. Având în
vedere importanța prevenirii sinuciderii tinerilor, sunt justificate mai multe studii
de înaltă calitate pentru a determina beneficiul investiției de resurse în
implementarea programelor de prevenire a sinuciderii.
Finanțarea
Actualul proiect nu a fost finanțat financiar.
Aprobare etică și consimțământ informat
Aprobarea etică și consimțământul informat nu sunt aplicabile pentru
meta-analiză.
Declarație de contribuție a autorului CRedit
Kristy L. Brann:Conceptualizare, Supraveghere, Scriere - schiță originală,
Curare de date, Software, Metodologie, Administrare proiecte. Derek Baker:
Conceptualizare, Scriere - schiță originală, Curare de date. Mills K. Smith-
Millman:Conceptualizare, Scriere - schiță originală, Curare de date.Sarah J.
Watt:Supraveghere, Metodologie.Courtney DiOrio:Redactare - schiță
originală, curatarea datelor.
Declarație de interese concurente
Autorii declară că nu au interese financiare concurente cunoscute
sau relații personale care ar fi putut părea să influențeze munca
raportată în această lucrare.
Anexa A. Date suplimentare
Date suplimentare la acest articol pot fi găsite online lahttps://doi.
12
Revizuirea serviciilor pentru copii și tineret 121 (2021) 105826
org/10.1016/j.childyouth.2020.105826.
Referințe
Notă: Referințele cu un asterisc (*) indică studii incluse în metaanaliză.
Fundația Americană pentru Prevenirea Sinuciderii (2017). Legile de stat: prevenirea sinuciderii în
școli (k-12).https://afsp.org/wp-content/uploads/2016/04/Suicide-Preventionin-
Schools-Issue-Brief-1.pdf.
Abbey, KJ, Madsen, CH și Polland, R. (1989). Conștientizarea sinuciderii pe termen scurt
curriculum.Sinuciderea și comportamentul care pune viața în pericol, 19(2), 216–227.https://doi.org/
10.1111/j.1943-278X.1989.tb01034.x
Angerstein, G., Linfield-Spindler, S., & Payne, L. (1991). Evaluarea unei școli urbane
program de sinucidere a adolescenților.School Psychology International, 12, 25–48.https://
doi. org/10.1177/0143034391121004
Aseltine, RH, & Demartino, R. (2004). O evaluare a rezultatului sinuciderii SOS
program de prevenire.Jurnalul American de Sănătate Publică, 94(3), 446–451.https://doi.
org/10.2105/ajph.94.3.446
Aseltine, RH, James, A., Schilling, EA și Glanovsky, J. (2007). Evaluarea SOS
Program de prevenire a sinuciderii: O replicare și extindere.BMC Public Health, 7(1),
161.https://doi.org/10.1186/1471-2458-7-161
Borenstein, M. (2005).Software pentru părtinire de publicare. Prejudecăți de publicare în meta-analiză:
Prevenire, evaluare și ajustări(p. 193–220). Hoboken: Wiley. Borenstein, M., Hedges,
VL, Higgins, PTJ și Rothstein, RH (2009).Introducere in
meta-analiză. West Sussex, Anglia: John Wiley & Sons.
Borenstein, M., Higgins, JPT, Hedges, LV și Rothstein, HR (2017). Bazele meta
analiză:eu2 nu este o măsură absolută a eterogenității.Metode de sinteză a
cercetării., 8(1), 5–18.https://doi.org/10.1002/jrsm.1230
Brown, CH, Wyman, PA, Brinales, JM și Gibbons, RD (2007). Rolul
studii randomizate în testarea intervențiilor pentru prevenirea sinuciderii tinerilor.
Revista Internațională de Psihiatrie, 19(6), 617–631.https://doi.org/10.1080/
09540260701797779
Card, NA (2012).Meta-analiză aplicată pentru cercetarea în științe sociale. New York, NY:
Guilford Publications.
Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. (2015). Rezultate din politicile și practicile școlare de sănătate
studiu 2014. Departamentul de Sănătate și Servicii Umane din SUA Centre pentru Controlul
și Prevenirea Bolilor.http://www.cdc.gov/healthyyouth/data/shpps/index.htm. Ciffone, J.
(2007). Prevenirea sinuciderii: O analiză și replicare a unui curriculum bazat pe curriculum
program de liceu.Asistență socială, 52, 41–49.https://doi.org/10.1093/sw/52.1.41 Cohen, J.
(1988).Analiza puterii statistice pentru științe comportamentale. New York, NY:
Asociații Lawrence Erlbaum.
Coleman, D., Black, N., Ng, J. și Blumenthal, E. (2019). Sinuciderea pe bază de avatar a lui Kognito
formare de prevenire pentru studenți: rezultatele unui studiu controlat randomizat și o
evaluare naturalistă.Sinucidere și comportament care pune viața în pericol, 49(6), 1735–
1745. https://doi.org/10.1111/sltb.12550
Cooper, HM (2017).Sinteza cercetării și meta-analiză: O abordare pas cu pas. Los
Angeles, CA: SAGE.
Cooper, DG, Clements, TP și Holt, K. (2011). O revizuire și aplicare a sinuciderii
programe de prevenire în liceu.Probleme în îngrijirea sănătății mintale., 32, 696–
702.https://doi.org/10.3109/01612840.2011.597911
Cumming, G. și Finch, S. (2005). Inferență prin ochi: intervale de încredere și cum să citiți
imagini cu date.Psiholog american, 60 de ani(2), 170–180.https://doi.org/10.1037/
0003-066X.60.2.170
Cwik, M., Goklish, N., Masten, K., Lee, A., Suttle, R., Alchesay, M.,…Barlow, A. (2019).
„Lăsați moștenirea și cultura noastră apașă să trăiască pentru totdeauna și învățați-i pe cei tineri”:
Dezvoltarea curriculum-ului de reziliență a bătrânilor, o abordare în amonte de prevenire a
sinuciderii pentru tinerii indieni americani.Jurnal american de psihologie comunitară, 64 (1–2), 137–
145.
Durlak, JA, Weissberg, RP, Dymnicki, AB, Taylor, RD și Schellinger, KB (2011).
Impactul îmbunătățirii învățării sociale și emoționale a elevilor: o meta-analiză a
intervențiilor universale bazate pe școală.Dezvoltarea copilului, 82(1), 405–432.
https:// doi.org/10.1111/j.1467-8624.2010.01564.x
Duvall, S. (2005). Metoda de tăiere și umplere. În HR Rothstein, AJ Sutton și
M. Borenstein (eds.),Prejudecăți de publicare în meta-analiză: prevenire, evaluare
și ajustări(p. 127–144). Hoboken: Wiley.
Duval, SJ și Tweedie, RL (2000). Tăiați și umpleți: o metodă simplă bazată pe graficul pâlnie
testarea și ajustarea pentru părtinirea publicării în meta-analiză.Biometrie, 56, 455–463.
https://doi.org/10.1111/j.0006-341X.2000.00455.x
Gould, M., Wallenstein, A., & Davidson, L. (1989). Grupuri de sinucidere: o revizuire critică.
Sinuciderea și comportamentul care pune viața în pericol, 19(1), 17–29.https://doi.org/10.1111/j.1943-
278X.1989.tb00363.x
Gould, MS, Greenberg, T., Velting, DM și Shaffer, D. (2003). Riscul de sinucidere a tinerilor și
intervenții preventive: o trecere în revistă a ultimilor 10 ani.Jurnalul Academiei Americane de
Psihiatrie a Copilului și Adolescentului, 42, 386–405.https://doi.org/10.1097/
01.CHI.0000046821.95464.CF
Hayden, DC și Lauer, P. (2000). Prevalența programelor de sinucidere în școli și
obstacole către implementare.Sinucidere și comportament care pune viața în pericol, 30,
239–251. Hazell, P., & Lewin, T. (1993). O evaluare a postvenției după sinuciderea adolescenților.
Sinucidere și comportament care pune viața în pericol, 23(2), 101–109.
Jodoin, EC (2014). Asistarea studenților aflați în dificultate: evaluarea unui online
formare interactivă pentru profesioniști în sprijinul studenților (Teza de doctorat).
Universitatea din Carolina de Nord din Greensboro.https://libres.uncg.edu/ir/uncg/f/Jod
oin_uncg_0154D_11569.pdf.
KL Brann și colab.
Jodoin, EC, & Robertson, J. (2013). Abordarea de sănătate publică a sinuciderii în campus
prevenirea.Noi Direcții pentru Serviciile Studenților, 141, 15–25.https://doi.org/10.1002/
ss.20037
Kalafat, J. (2003). Abordări școlare în prevenirea sinuciderii tinerilor.Comportamentul american
om de știință, 46, 1211–1223.https://doi.org/10.1177/0002764202250665 Kalafat, J., &
Elias, M. (1994). O evaluare a gradului de conștientizare a sinuciderii în școală
intervenţie.Sinuciderea și comportamentul care pune viața în pericol, 24(3), 224–233.
Kann, L., McManus, T., Harris, WA, Shanklin, SL, Flint, KH, Hawkins, J., Queen, B.,
Lowry, R., O'Malley Olsen, E., Chyen, D., Whittle, L., Thornton, J., Lim, C., Yamakawa, Y.,
Brener, N. și Zaza, S. (2016) ). Supravegherea comportamentului de risc al tinerilor –
Statele Unite.Rezumate de supraveghere MMWR, 65, 1–174.https://doi.org/10. 15585/
mmwr.ss6506a1.
Katz, C., Bolton, SL, Katz, LY, Isaak, C., Tilston-Jones, T., Sareen, J. și Swampy Cree
Echipa de prevenire a sinuciderii. (2013). O revizuire sistematică a programelor de prevenire
a sinuciderii în școală. Depresie și anxietate, 30(10), 1030–1045. https://doi.org/ 10.1002/
da.22114.
Kutcher, S., Wei, Y. și Behzadi, P. (2016). Sinuciderea tinerilor în școală și comunitate
intervenții de prevenire: idee fierbinte, aer cald sau simulare?Jurnalul canadian de psihiatrie.
Revue Canadienne De Psychiatrie, 62 de ani(6), 381–387.https://doi.org/10.1177/
0706743716659245
LaFromboise, T., & Howard-Pitney, B. (1995). Dezvoltarea abilităților de viață Zuni
curriculum: Descrierea și evaluarea unui program de prevenire a sinuciderii.Journal
of Counseling Psychology, 42(4), 479.https://doi.org/10.1037/0022-0167.42.4.479
Lipsey, MW și Wilson, DB (2001). Metaanaliză practică. Thousand Oaks, California:
Sage Publications.
Meerwijk, EL, Parekh, A., Oquendo, MA, Allen, IE, Franck, LS și Lee, KA (2016).
Intervenții psihosociale și comportamentale directe versus indirecte pentru a preveni
suicidul și tentativele de sinucidere: o revizuire sistematică și meta-analiză.The Lancet.
Psihiatrie, 3(6), 544–554.https://doi.org/10.1016/S2215-0366(16)00064-X
Metz, A. & Louison, L. (2018) The Hexagon Tool: Exploring Context. Chapel Hill, NC:
Rețeaua Națională de Cercetare pentru Implementare, Institutul de Dezvoltare a Copilului
Frank Porter Graham, Universitatea din Carolina de Nord din Chapel Hill.https://www.
sprc.org/sites/default/files/resource-program/NIRN-HexagonDiscussionandAn
alysisTool2018-FINAL.pdf.
Mo, PK, Ko, TT și Xin, MQ (2018). Programe de formare a porților la școală
în îmbunătățirea cunoștințelor și a comportamentelor celor care poartă pentru prevenirea sinuciderii
adolescenților: o revizuire sistematică.Psihiatrie și sănătate mintală a copilului și adolescentului, 12,
29.https://doi.org/10.1186/s13034-018-0233-4
Murray, JH (1991). Factorul de imitare a sinuciderii în adolescență: efectul unei sinucideri
program de prevenire.Dissertation Abstracts International, 52(3-A), 853.
Musci, RJ, Kharrazi, H., Wilson, RF, Susukida, R., Gharghabi, F., Zhang, A.,
Wissow, L., Robinson, KA și Wilcox, HC (2018). Studiul moderarii efectului în studiile
de prevenire a sinuciderii la tineri.Psihiatrie socială și epidemiologie psihiatrică, 53
(12), 1303–1310.https://doi.org/10.1007/s00127-018-1574-2
Consiliul national de cercetare. (2002).Cercetarea științifică în educație. Washington, DC: The
Presa Academiilor Naționale. https://doi.org/10.17226/10236.
Orbach, I., & Barjoseph, H. (1993). Impactul unui program de prevenire a sinuciderii pentru
adolescenți pe tendințe suicidare, lipsă de speranță, identitate ego-ului și coping.Sinucidere și
comportament care pune viața în pericol, 23(2), 120–129.
Petrova, M., Wyman, PA, Schmeelk-Cone, K., & Pisani, AR (2015). cu tematică pozitivă
Mesaje de prevenire a sinuciderii transmise de liderii colegilor adolescenți: impact proximal asupra
atitudinilor colegilor de clasă de a face față și percepțiilor de sprijin pentru adulți.Sinucidere și
comportament care pune viața în pericol, 45(6), 651–663.https://doi.org/10.1111/sltb.12156 Portzky,
G. și van Heeringen, K. (2006). Prevenirea sinuciderii la adolescenți: A controlat
studiul eficacității unui program psiho-educativ în școală.Journal of Child Psychology
and Psychiatry, and Allied Disciplines, 47(9), 910–918.https://doi. org/10.1111/
j.1469-7610.2006.01595.x
Quinnett, P. (1995). QPR:Pune o întrebare, salvează o viață.Institutul QPR și sinuciderea
Conștientizarea/Vocile educației.
Raudenbush, SW (2009). Analizarea dimensiunilor efectului: modele cu efecte aleatorii. În H. Cooper,
LV Hedges și JC Valentine (eds.),Manual de sinteză și metaanaliza cercetării(Ed. a II-
a, p. 295–315). New York, NY: Fundația Russell Sage. Robinson, J., Cox, G., Malone,
A., Williamson, M., Baldwin, G., Fletcher, K. și
O'Brien, M. (2013). O revizuire sistematică a intervențiilor din școală care vizează
prevenirea, tratarea și răspunsul la comportamentul legat de sinucidere la tineri.
Criza, 34, 164–182.https://doi.org/10.1027/0227-5910/a000168 Robinson, J., Bailey,
E., Witt, K., Stefanac, N., Milner, A., Currier, D., Pirkis, J.,
Condron, P. și Hetrick, S. (2018). Ce funcționează în prevenirea sinuciderii tinerilor? O
revizuire sistematică și meta-analiză.EClinicalMedicine, 4, 52–91.
Schilling, EA, Aseltine, RH, Jr. și James, A. (2016). SOS prevenirea sinuciderii
program: alte dovezi ale eficacității și eficacității.Prevention Science: The Official
Journal of the Society for Prevention Research, 17(2), 157–166.https://doi. org/
10.1007/s11121-015-0594-3
Schmucker, CM, Blümle, A., Schell, LK, Schwarzer, G., Oeller, P., Cabrera, L., von
Elm, E., Briel, M. și Meerpohl, JJ (2017). Revizuirea sistematică constată că datele studiului
nepublicate în articole cu text integral au un impact neclar asupra rezultatelor meta-
analizelor în cercetarea medicală.PLoS ONE, 12(4), 1–16.https://doi.org/10.1371/journal.
pone.0176210
Shannonhouse, L., Lin, Y.-W.-D., Shaw, K. și Porter, M. (2017). Intervenție sinucigașă
instruire pentru școlile K-12: Un studiu cvasi-experimental asupra ASIST.Jurnalul de
consiliere și dezvoltare, 95, 3–13.https://doi.org/10.1002/jcad.12112
13
Revizuirea serviciilor pentru copii și tineret 121 (2021) 105826
Shannonhouse, L., Lin, Y.-W.-D., Shaw, K., Wanna, R. și Porter, M. (2017). Sinucidere
formare de intervenție pentru personalul colegiului: evaluarea programului și măsurarea
abilităților de intervenție.Journal of American College Health, 65, 450–456.https://
doi.org/ 10.1080/07448481.2017.1341893
Shi, L. și Lin, L. (2019). Metoda de tăiere și umplere pentru părtinirea publicării: practică
orientări și recomandări bazate pe o bază de date mare de meta-analize. Medicina,
98(23), articolul e15987.https://doi.org/10.1097/MD.0000000000015987 Siddaway,
AP, Wood, AM și Hedges, LV (2019). Cum se face o revizuire sistematică: A
ghid de bune practici pentru efectuarea și raportarea analizelor narative, meta-analizelor și
meta-sintezelor.Revista anuală de psihologie, 70, 747–770.https://doi.org/ 10.1146/
annurev-psych-010418-102803
Singer, JB, Erbacher, TA și Rosen, P. (2019). Prevenirea sinuciderii în școală: A
cadru pentru practica bazată pe dovezi.Sănătatea mintală școlară, 11(1), 54–71.https://
doi.org/10.1007/s12310-018-9245-8
Silk, KJ, Perrault, EK, Nazione, SA, Pace, K. și Collins-Eaglin, J. (2017). Evaluare
a unei abordări de norme sociale a unei campanii de prevenire a sinuciderii.Journal of
Health Communication, 22(2), 135–142.https://doi.org/10.1080/10810730.2016.1258742
Spirito, A., Overholser, J., Ashworth, S., Morgan, J., & Benedict-Drew, C. (1988).
Evaluarea unui curriculum de conștientizare a sinuciderii pentru elevii de liceu.Jurnalul
Academiei Americane de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului, 27(6), 705–711.https://
doi.org/ 10.1097/00004583-198811000-00007
Stein, BD, Kataoka, SH, Hamilton, AB, Schultz, D., Ryan, G., Vona, P. și Wong, M.
(2010). Perspectivele personalului școlar asupra implementării de către școala a unui
program de prevenire a sinuciderii în școală.Journal of Behavioral Health Services &
Research, 37, 338–349.https://doi.org/10.1007/s11414-009-9174-2
Strunk, CM, King, KA, Vidourek, RA și Sorter, MT (2014). Eficacitatea
supraviețuind adolescenților®Programul de prevenire a sinuciderii și de conștientizare a depresiei: O
evaluare a impactului utilizând un grup de comparație.Educație și comportament pentru sănătate, 41
, 605–613.https://doi.org/10.1177/1090198114531774
Administrația serviciilor pentru abuzul de substanțe și sănătatea mintală. (2012). Prevenirea sinuciderii:
Un set de instrumente pentru licee (Publicația HHS Nr. SMA-12-4669). Rockville, MD:
Centrul pentru Servicii de Sănătate Mintală, Administrația pentru Abuzul de Substanțe
și Sănătatea Mintală.http://store.samhsa.gov/shin/content//SMA12-4669/
SMA12-4669.pdf.
Sutton, AJ, Duval, SJ, Tweedie, RL, Abrams, KR și Jones, DR (2000). Empiric
evaluarea efectului distorsiunii de publicare asupra meta-analizelor.British Medical
Journal, 320, 1574–1577.https://doi.org/10.1136/bmj.320.7249.1574
Tanner-Smith, EE, Durlak, JA și Marx, RA (2018). Efectul mediu bazat empiric
distribuțiile de dimensiune pentru programele universale de prevenire care vizează tinerii de vârstă
școlară: o revizuire a meta-analizelor.Știința Prevenției, 19(8), 1091–1101.https://doi.org/ 10.1007/
s11121-018-0942-1
Tompkins, TL și Witt, J. (2009). Eficacitatea pe termen scurt a prevenirii sinuciderii
program de formare pentru gatekeeper într-un cadru universitar cu consilieri de viață de rezidență.
Jurnalul de prevenire primară, 30(2), 131–149.https://doi.org/10.1007/s10935-009- 0171-2
Tompkins, TL, Witt, J. și Abraibesh, N. (2010). Previne sinuciderea unui gardian
program de lucru într-un cadru școlar? Evaluarea rezultatelor antrenamentului și a moderatorilor
eficacității.Sinuciderea și comportamentul care pune viața în pericol, 40, 506–515.https://doi.org/
10.1521/suli.2010.40.5.506
van Driel, ML, De Sutter, A., De Maeseneer, J., & Christiaens, T. (2009). Căutare de
studiile nepublicate din recenziile Cochrane ar putea să nu merite efortul.Journal of Clinical
Epidemiology, 62, 838–844.https://doi.org/10.1016/j.jclinepi.2008.09.010 Vasiliadis, HM,
Lesage, A., Latimer, E. și Seguin, M. (2015). Implementarea sinuciderii
Programe de prevenire: costuri și ani potențiali de viață economisiți în Canada.Jurnalul de
politică și economie de sănătate mintală, 18, 147–155.https://www.ncbi.nlm.nih. gov/
pubmed/26474050.
Wasserman, D., Hoven, CW, Wasserman, C., Wall, M., Eisenberg, R., Hadlaczky, G.,…
Carli, V. (2015). Programe de prevenire a sinuciderii în școală: Studiul controlat,
randomizat SEYLE.The Lancet, 385, 1536–1544.https://doi.org/10.1016/
S0140-6736(14)61213-7
Wyman, PA (2014). Abordare de dezvoltare pentru prevenirea sinuciderilor adolescenților: cercetare
căi către intervenții preventive eficiente în amonte.Jurnalul American de Medicină
Preventivă, 47(3), 251–256.https://doi.org/10.1016/j.amepre.2014.05.039 Wyman,
PA, Brown, CH, Inman, J., Cross, W., Schmeelk-Cone, K., Guo, J. și
Pena, JB (2008). Studiu randomizat al unui program gatekeeper pentru prevenirea sinuciderii:
impactul de 1 an asupra personalului din școlile secundare.Jurnalul de consultanță și psihologie
clinică, 76, 104.https://doi.org/10.1037/0022-006X.76.1.104
Wyman, PA, Brown, CH, LoMurray, M., Schmeelk-Cone, K., Petrova, M., Yu, Q.,
Walsh, E., Tu, X. și Wang, W. (2010). O evaluare a rezultatelor programului de
prevenire a sinuciderii surselor de forță oferit de liderii colegi de adolescenți din
licee.Jurnalul American de Sănătate Publică, 100, 1653–1661.https://doi.org/
10.2105/AJPH.2009.190025
Yang, B. și Lester, D. (2007). Recalcularea costului economic al sinuciderii.Studii despre moarte,
31(4), 351–361.https://doi.org/10.1080/07481180601187209 Zalsman,
G., Hawton, K., Wasserman, D., van Heeringen, K., Arensman, E.,
Sarchiapone, M.,…Purebl, G. (2016). Strategii de prevenire a sinuciderii revizuite: revizuire
sistematică pe 10 ani.The Lancet Psychiatry, 3(7), 646–659.https://doi.org/ 10.1016/
S2215-0366(16)30030-X