,I11

'ffir 'q
'ftFF
ii.^^ ,

'1".{llllir
W'
ffffit
.ffit;rwffi"
lHffii i

i, rfitt**r ...I i.
jwi .rl

w*'"
!{ir rrri
.,.,i!x,,[|

riL:i.':t1!l1i;illiiil

{ dfir t
tiffi'."r[, ;:f l
n i

,@ffi
 Qur0nt inainte
Qartea Q(Jc enicufu i Qrajitor
qi Scoo[a fenuqie de cQrdjitorie

llrll
qutor :$essc c\[tof tHardin,
memhru o[ [onsitiului rprdjitorifor fcnuEii

Prietenul meu Oberon Zell-Ravenheart este Mai Marele Vrijitorilor,

plrintele unei nobile tradilii magice, cu redecini mult mai strivechi decAt
cele ale lui Merlin Si ale ucenicilor sii - o tradilie pistrati cu sfinlenie de vra-
cii din vechime, primii care au descoperit Puterea magiei 5i setea de cunoaEtere.
Dar pentru noi a fost intotdeauna o ,,profesie", pe care am transmis-o din
,i rl.rln Lakes,
generalie in generaqie, pe cale orali, de la dascil la ucenic' Manualul de
iniyiere in ar,ijitorie (Grimoire For Tbe Apprentice lVizard) scris de Oberon
Zell-Ravenheart, reprezintd primul manual contemporan de vrijitorie, demn
de incredere, care descrie pe larg credinlele 9i practicile magice. Acest ghid
este al doilea volum dintr-o serie de scrieri destinate magiei, ce vI oferi leclii
qi exercilii, prin care sn inlelegeli mai bine arta vrdjitoriei 9i sn vd perfeclionali
capacitllile magice.
Veli descoperi, agadar, exercilii practice interactive, provoclri incitante,
dar gi alte instrumente care vd vor ajuta si vi
schimbali structura sufleteascl
5i realitatea inconjuritoare. Veli gisi, in paginile acestei
cir1i, desene ale unor
lucruri magice fascinante Ei obiecte de ritual Pe cafe le puteli fiuri singuri,
dar 9i sfaturi utile cu ajutorul cirora vom Putea crea impreuni un univers
mai bun. Accentul se pune, a$adar, mai mult ca niciodati, pe practicd, nu

('drteq ucenicu[u i .''rdjitor 5

 pe teorie. oamenii au fost intotdeauna fascinali de magie, dar numai pe care doream si le dobAndesc nu erau apanajul gcolilor de stat. PAni la infiin-
cei
cu adevirar daruili isi inchind viaqa acestei arte. larea $colii Cenuqii de Vrijitorie, nu exista nicio institulie unde si-1i insuqe;ti
Mulgi dintre noi cresc qi imbdtranesc in societili unde rareori i9i dezviluie capacitiqile gi practicile asociate cu aceasti and Ei vocalie.
adeviratele sentimente sau planuri, trezindu-se adesea inconjurali
de min- A trebuit si cercetez gi si trec prin filtru nenumiratele teorii Promovate
ciuni 9i lucruri artificiale... de la incalliminte din imitagie de piele pani la de a;a-numitele ,,ci4i luminate" ca si descopir pulinele adeviruri pe care le
zAmbete false 9i copaci din plastic. conqineau. $i pentru cd nu exista un consiliu al inleleplilor, cdrora sd le cer
Foane multe dintre poveqtile despre vrijitorie pe care le citim abundd sfatul, mi-am petrecut ani intregi, stribdtend mii de kilometri, prin lumea toatd,
in inflorituri artistice gi iluzioniri menite se ne faci si ne simlim bine. pe pentrlr a-i putea intAlni pe marii vizionari ai timpului meu: Alan $(atts - adept
de alti parte, fiecare dintre noi are gansa in viali de a-$i dezvilui al religiei budiste, Gary Snyder poet cu vederi radicale, Rolling Thunder -
-
adevirata
personalitate, chiar daci asta presupune si plitim un anumit pre1. vraci indian, Teles Goodmorning - liderul spiritual al indienilor din Taos
Ne-am
niscut cu toqii intr-o lume miraculoasd, plinn de valori pe care irebuie
si le 9i mulli alli preoli gi preotese apa4inAnd nenumiratelor culturi ezoterice'
pastrdm cu sfinlenie - noi inqine, semenii no;tri gi planeta Geea sunt Am studiat misticismul oriental, practicile'ilflicca, arta striveche a magiei qi
unele
dintre ele. Ni se oferi, de oportunitigi - .rr- este, de exemplu,
asemenea, gamanismul, dobAndind in acelagi timp cunoEtinqe de la Mama Naturi, dar
aceasti carre - pe care le descoperim fie prin munci asidud, fie ne sunt pur Eide la forlele 9i spiritele pe care le-am intAlnit in cdlitoriile mele.
;i simplu diruite de spirite. Existi, e-adevdrar, vrijitori de paie magii fa1se, Deqi eu nu regret drumul greu pe care l-am stribitut in via1i, voi trebuie
9i
dar gi vrijitori adevirali care infrptuiesc lucruri uruitoare. viala pe care sd considerali $coala Cenugie de Vrijitorie ca pe o adevirati binecuvAntare,
agi
primit-o in dar reprezintd gansa, gi poate misiunea voastrd, de a cdci vd oferd toate informaliile, sfaturile, invdliturile gi sprijinul de care avegi
,,transforma
un vis in realitate": de a crea adevirate opere de magie gi de a modela aceasti nevoie. Trebuie si vi considerali, de asemenea, norocogi pentru cd aveli aceasti
lume minunati in fel incAt si devini ideale.
aga
carte - un adevdrat ,,ghid" in peregrinirile voastre fire de sfArgit in care veli
Credelimi, natura v-a inzestrat cu porenlial mintal, spiritual, fizic gi ex-
porni ca si dezlegali tainele vielii, si decoperili arta viziunii 9i se dobAndili
trasenzorial pentru a vi indeplini cel mai nobil scop: infeptuirea miracole- inlelepciune Eiputere. Astfel, nu vd veli simli niciodatd singuri.
lor. Termenul de ,,mister" provine din cuvantul gr...r. Poate ci la inceput unele cuvinte sau concepte din aceasti carte vi se vor
,,Lusterion,., care
nu se referi la necunoscut, ci la ,,lucrurile pe care numai cei iniliali pirea inaccesibile. Sunt convins insi ci va merita efortul de a-i parcurge pa-
inviqagi ;i
le cunosc". Pentru ci v-a1i hotdrat si
ginile pAni la capit. Oberon vi va ajuta si treceli peste toate obstacolele pe
pitrundeli tainele acestei ane, vd putegi
considera printre cei aleqi - cei care vor descoperi misterele secretele care le veli intAlni in cale, cici fiecare stavili nu este decAt o alti provocare.
;i unei
Nu trebuie si uitati ci - deEi a*ezi are barba alba - sufletul i-a rimas la fel
lumi magice... devenind astfel pdstrdtori nu ai unei credinle, ci ai unei curio-
de tAndr qi de vesel. Poate ctr, asemenea voui, in vechime a fost gi el un vraci,
zitdli nesdqioase ;i ai dorinlei de a descoperi mereu ceva nou.
In acum dornic si vd impirtigeasci elixirul fericirii.
zile, sunt gazdaanumero;i elevi gi ucenici de toate varstele, aici,
aceste
. Aleturagi-vi, agadar, $colii noastre CenuEii de Vrijitorie ca si dobAndim
in sanctuarul nosrru din inima pustietiqii, un roc sacru gi strivechi, inzestrat
noi cunogtinle, si fim ,,altfel", sd ne ajutim unii pe aliii, dar gi pe Mama Naturi
cu puteri magice. Nu trebuie si uitali insd ci invigiturile noastre
9i toate cele gi si devenim niqte vrijitori temerari, care si le diruiascr semenilor lor dra-
cinci ci4i publicate, inclusiv Gaia Eros (New page, 2oo4), sunt rodul a peste
goste gi armonie!
patruzecide ani de cercerare qi studii temeinice. Aceasti munci instruire
Ei de-o Asa si fie!
viagi au inceput de la o varsta fragedi, cand intuilia mea fantastici qi
uluitoa-
rea capacitate de cunoaqtere m-au transformat intr-un lup singuratic. pentru
Jassr Worr HaRon
ci nimeni nu-mi inlelegea sentimentele qi nici potenliarul .*r."orJi.r^r, u* Proiectul pentru Spiritualizarea Geei
fugit de la qcoala militard la varsta de treisprezece ani. Aga am pornir in
ceurarea Gila \fildlands, New Mexico
inlelepciunii gi a scopului meu in via1i. Nu trebuie si inlelegeqi cd profesorii
de la gcoala militard au fost prea exigenli cu mine, dar cunoagterea e"pe.ienla
Ei

Q6eron $ef[-tlQlenhearr

--u\---'!.--
 ,,Noui inele i-au fost oferite Omuiui, dar El igi doregte puterea mai pre-
sus de toate." (Stapinut inelelor). in rlt. doud filme - Omul care inf,lptuia
miracole 9i Dumnezeu pentru o zi, cu Jim Carey - am vdzut cum zeii i-au
conferit puteri divine unui muritor, dar consecinlele au fost devastatoare.
Fiecare versiune a acestei povegti are o morala: ,,Ai griji ce-1i doregti, pen-
tru ce s-ar putea si 1i se implineascil" Eroul i;i dore;te intotdeauna bogigie,
glorie qi putere, dar soarta ti este pecetluiti.
Morala altor versiuni este insi mult mai profunde. Protagonistul cugetd
indelung asupra ultimei dorinle Ei, in final, face alegerea corecti: in loc si-9i
cpr oto g doreascd ceva pentru el, i;i indreapti gAndurile spre semenii lui. Iar atunci
blestemul celor trei dorinte devine o binecuvAntare.
Qea de a treio, dorintd Sensul povegtilor este si ne faci sd chibzuim asupra chemirilor, nizuin-
lelor Ei operei viegii noastre, in funqie de care ne rrasim dorinlele. Aceasta
qutor : Oberon $eft-lIS .venheart
este menirea magiei - ne ajuti si creiondm gi si dam viali viselor noastre.
Astfel, cAnd am descoperir aceste povefri, in copilirie, am inceput sd mi
gindesc la dorinla cea mare, care trebuia sd fie prima, nu cea din urmi. $i am
CAnd eram copil, am aflat legenda ,,Celor trei dorinle magice,,. povestea
reugit si dau glas visului suprem: ,,imi doresc ca puterile psihice pe care fie-
existd aproape in toate culturile din lume, indiferent cine este
cel care le inde- care individ le poarti in sine si prindi aripi Ei si se pogoare asupra universu-
plinegte - spiritul lempii fermecate din povesrea rui Aladin, pegtiqorul
din bas- lui", pornind de la premisa ci in lume existi mai mulli oameni buni decAt rii.
mul frajilor Grimm sau un inel fermecat, precum cel al lui solomon
ori al Toli magicienii qtiu ci nu-1i poli pune o dorinli, ca apoi s-o uili ferecatd
eroilor lui rolkien. tn celebra povesre a lui w.v.
Jacobs, din r9o2,o laba de intr-un sertar al minlii. Trebuie s-o rransformi in realitate, concentrAndu-1i
maimuli joaci rolul talismanului fermecat, in timp ce, intr-un film recent,
un toate gAndurile 9i acliunile in acea direclie. Mi-am pus, agadar, dorinla de
praf cu puteri magice rransformd in realitate visurile eroilor.
carevi spun acum cincizeci de ani ;i tot ce am ficut apoi in viali a avut
lJneori, cei care oferd sunt zeri (vd mai amintili, probabil, cum Hera,
drept linti aceasrd ndzuinqi.
Atena;i Afrodita au incercar, fiecare in pane, si-l cumpere pe paris, povestea
La inceputul anilor '70, am hrgit granigele dorinqei mele dintru incepu-
culminand cu Rezboiul Troian). ln mitologia cregtini, ispita vine
i.rtotdeauna turi, transformAnd-o intr-o viziune, care avea drept scopt trezirea la viaga a
de la diavol, care a incercat si-l ademeneasci gi pe Iisus (r\4arc
r:1.3; L.,ca
4:2). congtiinlei planetare - degteptarea Geei inse;i. Crezul acestei misiuni sacre a
Povestea medievald a doctorului Faust gi a lui Mefisto stitlabazaliteraturii
devenit astfel ,,nizuinla de a crea o relea de informalii, credinle mitologice
moderne, dar gi a unor filme precum Fantoma paradiswlui, Eric,
dup,a roma_ ;i experienle pentru a ridica, din negurile unde zace adormiti, Spiritualita-
nul lui rerry Pratcherr sau pactul cu diavoripa, avandu-i in rolul p.incipal
tea Omului, dar gi pe Geea, printr-un context emulativ, adunAndu-i pe toqi
pe Elizabeth Hurley qi Brendan Frazer.
copiii ei intr-o comunitate tribali care si i se dedice pe deplin ;i si o conduci
In Biblie, diavolul il ispitegte mai intai pe Iisus cu bogdliile lumii. Apoi
responsabil gi, de asemenea, care si se diruiasci evoluliei congtiinlei umane."
cu putere. $i, in cele din urmi, cu glorie. Iisus le respinge pe
toare, spunAnd: Am plasat astfel dorinqa originald gi munca de-o viala sub un singur
,,Piei, Satani!" Dar acesre trei lucruri rdmAn obsesiile qi dorinlele dintotdeauna
slogan:,,Trezi1i-vi!"
ale omenirii, in funqie de care indivizii igi caleazd toate
acliunilg (inclusiv
mulli dintre preogii 9i politicienii care pretind ci urmeazi inviliturile lui
Iisus).

Q6eron $e[[-![$r'enheart
 St"[tumiri
A; vrea si-i mullumesc in primul rAnd iubitei mele panenere de ,,Moonwriter" Pesznecker, John ,,Apoilonius" Opsopaus 9i Ash
via1tr, Morning Glory, care - dupd 32 de ant - continui si md incu- ,LeopardDancer" deKirk. Ei sunt gefi de catedrd ai diverselor de-
raleze qi str mi sprijine in activitatea pe care o depun scriind ci4ile partamente din cadrul institutiei, directori gi profesori cu normi
de care vd vorbesc si ginAnd cursurile din cadrul $colii Cenu5ii de
intreagi la gcoala noastrl. Sunt, de asemenea, autorii unor capitole
Vrijitorie.
Aceste proiecte imi ocupi foane mult timp, dar ea acceprl
importante ale prezentului manual.
cu generozitate si mi impani cu voi. Aq vrea sd-i muljumesc dragului meu prieten gi frate Jesse Volf
in al doilea rind, ag vrea s1-i mullumesc lui Julie Epona O,Ryan Hardin, membru tn Consiliul $colii Cenu;ii de Vrijitorie qi inigiator
pentru sfaturile ei inlelepte gi pentru dirnicia cu care mi-a oferit aju-
al Proiectului pentru Spiritualizarea Geei. Este autorul a numeroase
torul ori de ori i l-am cerut. Aceasttr carre nu ar frvLzutlumina
cAte
unor opere de ani cu adevirat unice
anicole din aceasti cane, dar Ei al
tiparului fere contributia ei nepretruite. gi magice.
tn al treilea rAnd, trebuie si-mi exprim respectul gi recunostinla faqi Le mulqumesc, de asemenea, prietenilor care ne-au ajutat si strAn-
de membrii extraordinari ai colectinrlui Facultifi Cenugii de Vrijitorie.
gem fonduri ;i si ne mutem, cici am fost nevoili sI cdutdm o cltrdire
Cu mulli dintre ei veti face cuno$rin{i in paginile acestei cd4i, bucu-
noui in timp ce lucram la realizarea acestui proiect.
rAndu-vd de aportul lor necondiqionat. Pe primul loc o situez peEliza-
$i, ln final, vreau sd le mullumesc lui Tracy Swangler gi solului
beth Barretre, decanul qcolii noastre, ale cirei poezii tulburitoare deschid
ei, Joe Butt, doi artigti desivirgiqi tn ana tatuajelor, care ne-au oferit
fiecare capitol in parre. $a implicat in toare subiectele abordate de Scoala
desenele lor minunate pentnr a impodobi aceasti cafie.
Cenugie de Vrijitorie, dovedindu-se un suslinlror extrem de prelios. Vi mullumesc, Maiestilile Voastre!
Dintre ceilalli membri ai ;colii noastre, care 5i-au adus con-
tribulia \a reahzarea acestei cir1i, vreau si-i mentionez pe Susan OsrRoN Zu-l-Ra.vENHr.aRt
 ,'{fost odqtd cq niciodc.td...
...Se intAmpla, de fapt, in luna septembrie a anului 1961. Doi tineri s-au

intllnit la inceputul primului lor an de studengie la un mic colegiu din Mis-

souri. numeau Lance Christie Ei Tim Zell 9i amAndoi impindgeau senti-
Se
mentul ci nu aveau nimic in comun cu pirinlii gi oamenii din preajma lor.
Astizi, i-am numi ,,changelings", termen care provine dintr-o credinli
strdveche potrivit cdreia zinele rdpeau un copil dintr-o familie de muritori,
cpr ef a(d inlocuinduJ apoi cu un copil-spiridu;. Cei doi tineri plecaseri de acasi in
cdutarea unor fiinle asemenea lor.
AmAndoi citeau cu pasiune romane gtiinlifico-fantastice 9i ci4i de benzi
",{fost odqtd, cq niciodcrtd...,,
desenate, fascinali de tema unei noi etape in evolulia umani (Homo Nopus
sau ,,Omul Nou"). Se considerau predecesorii unei noi generalii de indi-
abloul meu preferat este o lucrare originald, pe care vizi, care igi vor putea folosi toate puterile minlii descrise in cirlile pe
o admir ade_
care le citeau.
sea in lui Chaz;i Debi LeFaye, decanul Academiei de Arte
casa
Una dintre povegtile lor preferate era cea aZenner Henderson, intitu-
Strdvechi din apropierea lacului Tahoe, NorCalifia.
Tabloul ii lati,The People", care depdna soarta supravieluitorilor unei planete dis-
aparline lui James c. christiansen qi se numette
,,A fost odati ca nicio- truse. Acegtia au ajuns pe pimAnt cu bircile de salvare dupd ce nava lor
dati"'" ca vrdjitor gi povestitor, md identific foarte mult cu personajul
spaliala a explodat pe orbiti. tmpreqtiindu-se care incotro Ei neputAnd si
central al picturii, motiv pentru care il reproduc
;i aici, cu permisiunea ia legitura cu semenii lor, au inceput si fie persecutali pentru puterile gi
lui Chaz qi a lui Debi. capacitilile lor ,,nepimAntene". Cei care au supravieluit au invilat sd-qi as-
cundi trisiturile care ii diferenliau de pimAnteni, devenind nigte indivizi
retragi Ei paranoici. Povestea relateazd, mai departe cum reugesc ei sd se
regiseasci generalii mai tArziu...
inca de la prima lor intAlnire, Tim gi Lance au realizatcr au foarte multe
lucruri in comun. De-a lungul lunilor care au urmat, s-au intAlnit deseori ;i
au stat de vorbd pdndtdrziu in noapte, plenuind cum si ia legitura cu cei
asemenea lor gi ce sd faci atunci clnd ii vor gisi. Se gAndeau si puni bazele
unui club, ale unei comunitili, fundalii, gcoli sau institut - chiar gi ale unei
migciri culturale, dacd aveau sd fie destui adepli.
Ca si afle cum sd-gi ducd planul la bun sfArqit, Tim s-a inscris intr-una
dintre frdqiile studenle;ti. Lance qi alqi ,,inadapta1i" au fondat o frdlie, precum
cea din frlmulAnimal House (Peripepii la colegiu), care se numeaMu Omicron
Alpha - MOA (rnoa era o pasire uriagd din Noua Zeelandi, incapabili si
zboare, acum dispdrutd).

(-.art e a ucoricufu i ""rdjitor r3

 c()ia(a hate
fic(iunea l'inal - mdcinati de conflicte interne, disensiuni gi lupte pentru putere -, s-a
destrimat pentnr totdeauna. Soarta ei tragici a spulberat energiile celor care
Apoi' in octombrie lg6r,Lance a gdsit in cutia pogtari romanul lui Roben
ar fi dorit si se implice 9i in alte proiecte. Tim a adoptat apoi alte identitili -
A' Heinlein - stranger in a Strange Land (Strdin pe un tdrim necunoscut)
- aceasta Otter ;i, mai tArziu, Oberon. Da, eu sunt cel de acolo, cu piliria in formi
fiind desemnati carrea lunii de clubul de cane science Fiction. A reusit
s-o cle con! tn timpul acestei lungi cdlitorii, am devenit vrijitor.
citeasci in luna marrie, fiind cuprins apoi
- dupd cum singur a mirturisit - ,,de $i acum sunt directorul $colii Cenugii de Vrijitorie... mi-am implinit ast-
un sentiment extraordinar de d6j)-r.'u". Lance i-a dat canea iui rim
pe 4 apri- lel destinul.
lie, spunandu-i cd regisise in paginile ei multe dintre gandurile
si ideile lor.
Romanul relateazd. povestea lui valentine Michaer smith, un pimantean
niscut pe Marte gi singurul supraviequitor al unei expedilii e$uate pe
Scoala Qenuqie de c()rdjitorie
aceasti
planeti' El a crescut, a;adar, printre margieni, un popor strdvechi;i inlelept.
CAnd ajunge din nou pe pdmAnt, doudzeci de ani mai tirziu,in
urma celei de
a doua expedilii, Michael (qi, impreuni cu el, cititorul) ,,$i ce e cu $coala asta Cenu;ie de Vrijitorie?" parcd vd gi aud intre-
are prilejul si cerce-
teze cultura;i instituqiile omenirii cu ochii unui striin. Apoi, alaturi de alli bAndu-vd. Ei bine, ca si rdspund la intrebare, trebuie si vi spun o altd po-
adepqi, incearcd si schimbe lumea... veste, cici viala mea este impletiti numai din povegti.
ca si-;i protejeze micuqa comunirare, unde ideile sale incep se prinda ridicini, CAnd am inceput sd scriu Manualul de inipiere in arrijitorie, nu md gAn-
Michael infiinleazi Biserica Tuturor Lumilor, invocand p.i*rrl deam sd pun gi bazele unei;coli de vrijitorie. Cartea era destinatd si fie un
amendament din
constitulia Statelor unite ale Americii: ,,congresul nu va adopta nicio manual, care sd-i indrume pe cititori spre diverse site-uri 9i gcoli online,
lege care
si ingrideasci drepturile instituliilor religioase nici libertatea de exprimare... de unde vor putea obtine mai multe informaqii in acest domeniu. Deoa-
9i
Pentru ci Marte este o planeti inghelati aride, apa este considerari rece concepusem manualul in aqa fel incAt si le fie accesibil adolescenlilor
;i cea
mai preqioasd materie din univers. Iar in povestea noastri, apa pe
care o bei (in special fanilor lui Harry Potter), 9i site-urile pe care urma si le acceseze
gi o imparli cu cei din jur capiti sensuri mult mai adanci,
devenind sino- cititorii mei trebuiau sd fie la fel de accesibile.
nimi cu deruirea de sine. cand oferi api cuiva
9i devii ,,frate de api.., legitura Dar, in timp ce scriam, am descoperit in curAnd ci nu existau site-uri
care se incheagi intre cele.doui fiinle esre mult mai puternice
decat relatriile sau forumuri pe tema vrijitoriei sau a magiei destinate adolescenlilor pi nici
de sAnge sau prin alianli. in zi,t de z aprilie 1,962,Lancesi
rim s-au hotirat pagini web care si le ofere informalii utile despre tVicca sau religiile p,igine.
si dea viali unui nou vis, atrigandu-i pe algii in aceastd misiune
;i nobila.
Au dat numele PdgAnismul ce magia qi vrdjitoria
Wicca reprezintd, orienttiri religioase,intimp
Atl
acesteifrdlii a apei, deoarece in graiul aztecirorcuvan-
de Ei

tul inseamnd qi constituie studii Si practlcl independente de orice religie. Era important ca
"api", dar ;i ,,silaEul strdmo5ilor...
Cam in aceeagi perioadd, editura Marvel Comics a creat personajele cititorii mei si inleleagi aceasti diferenli. Pe de alti parte, toare site-urile
de
benzi desenate ,,X-Men", un grup de tineri mutangi, inzestrali serioase Ei Ecolile online care oferi studii de magie sunt destinate numai
cu puteri qi
capacitili supranaturale, care devin elevii profesorurui charles Xavier adulqilor - cursurile sunt concepute la nivel universitar, iar studenlii trebuie
Ia
,,$coala tinerilor supradotaqi". Ideea este preluatd de tinerii frali-de-api si aibi peste optsprezece am. in plus, sunt ;i foarte scumpe.
;i din
anii '60. Tim a devenit profesor gi a rucrat mulli ani in gcolile de statli CAnd mI obsedeazi gAndul ci un anurnit lucru nu existi, il transform intr-o
pri-
vate - ca profesor gi consilier. Dar abia pesre patruzeci de ani viziunea lui
a imposibila" 9i fac tot ce-mi sti in putinln ca visul si prindi aripi. A;a
"misiune
prins cu adevirat viald sub forma unei $coli de Vrijitorie online. / s-a intlmplat Ei de aceastd dati. Am recmtat un vrijitor de renume (Steven Day)
In aceasti perioadi, eroii nogtri au creat o Bisericd a Tuturor Lumilor, gi am creat - impreuni cu cAliva profesori bine pregntili gi devotali trup gi suflet
care a cunoscut, timp de patru decenii, o dezvoltare uluitoare, dar care, in acestei gtiinle - ,,$coala Cenugie de Vrijitorie" pe site-ul www.GreySchool.com.

t4
Qber on $e[[- {fo .''enfr eart Qarlea ucsnicu[ui lrdjitor r5
 Elevii se pot inscrie de la unsprezece ani, iar cursurile sunr concepute la ni
velul celor de gimnaziu gi de liceu (de9i avem cursanli de toate vArstele - chiar
qi treculi de 70 de ani). Mi-am asumar responsabilitatea de director, iar programa

de invigdmAnt sebazeazd,pe Manualul de inipiere in vrdjitorie. Durata studiilor

este de Eapte ani, la finalul cirora studenlii primesc diploma de calfe vrdjitori.
Anul 2003 l-am dedtcat Manualului de inipiere ln nrdjitorie,iar 2oo4 a fost
anul in care am infiinlat $coala cenugie de vrijitorie. Nici nu am rerminat
bine cu aceste doui proiecte, ci editorul meu mi-a cerut si mai scriu o carte -
aga a prins viaqi cea de fali! Este evident ci nu am ajuns inci la finalul cilitoriei

noastre. Dupi, Ghidwl ucenicului ardjitor, va urma Manualul calfei vr,ijitor, clntr o duc er e
care va trebui insolit de un ghid. Apoi, vor urma un manual (qi un ghid) al
maestrului vrijitor gi unul al profesorului doctor in domeniu. Iar $coala
cenugie de Vrijitorie va trebui organizeze cursuri universitare pentru cal-
sd Cdldtorie printre cdrpi
fele vrijitori,care vor si devini maegtri vrijitori, dar qi postuniversirare pen-
tru maeqtrii vrijitori care vor si devini doctori in domeniu. Precwm o carte,
Iati mdrturisirea unuia dintre studenlii noEtri: l{u ne poartd peste mtiri ;i pdri nicio fregat,i,
$i niciun cal iute ca aintul
Spre z,iri-ndep,irtate nu poate sd ne poarte
Lumea noastrd peste zece ani... Mai mult de o sutd de eleai vor ab- Ca poezia dintr-o carte.
fi
soloit cursurile $colii Cenu;ii de Vrdjitorie, der.,enind calfe vrdjitori, si Eutv DrcrrNsoN
peste o mie de ucenici i;i asteaptd rindul. Talismanele pe care le purtdm
nu mai sunt doar simple ernbleme ale ;co/ii pe care o frecaentdm, ci re-
prezintd simbolul ordinului nostru. Iar acesta nu rnai este doar un sim- Lwmea granite nu are ce-o carte sd le-nldture nu poate,
bol de recunod$tere printre frayii ;i surorile noAstre, ci ;i un simbol in Si nici taine pentru ele nu existd.
fapa c,iruia se inclinti o lume intreagd - atit cea a ar,ijitorilor, cit si cea Ea putere le insufla ;i cuointele prind aripi,
laicd. Suntem respecta;i pi considerapi un izvor de intelEciune;i speranld Iar cunoayerea tdcerea, ca o pasdre, o strdpunge.
pentru comunit,iyile in care tniim. Puterile ne sunt recunoscute in con-
gres, in armatd, tn sabaturi ;i conclaoe, iar pentru infiptuirile noastre O carte e wn dasc,il ce sfaturi el ipi da
suntent recunoscupi ca o organizapie care militeazd pentru eoolutia lumii. Si inadldturi cum nicdieri nu aei g,isi.
S racv,,\TruowRuNt" RonnsoN in ale sale slove o lume-ntreagd se ascunde.
S,i de n-ai g,isit ce iyi dore;ti, adaug,i singur, dac,i popi!
Er.rz-a.sEtu BaRREttE
cred ci un timp voi fi foarte ocupat. Dar vesrea buni este ci sunt insolit de
o companie minunati in aceasti aventuri magicd. $i ca siJ parafrazezpe hobbi- ine aqi revenit, dragi prieteni, in lumea minr.rnatd a vrdjitoriei!
tul Bilbo Baggins: dea Domnul sd trdim fericili pana la adanci bdtraneli!" Cartea pe care am scris-o inaintea acesteia - Cartea wcenicw-
"Si
lui vrdjitor - este doar o introducere in universul vrijitoriei,

('drteq ucenicufui lrdjitor t7

unde v-am prczentatformele gi aspectele ei variate. Am abordat acolo
toate subiectele pe care - impreuni cu membrii consiliului cenugiu
al Vrnjitorilor - le-am considerat temelia celei mai vechi qi mai do-
cumentate profesii din lume. Am incercar sA dim viaji ci4ii pe care
ne-am fi dorit s-o avem cAnd am pornit in aceasti cilitorie magici -
gi cred ci am reugit. Sper cd o aveli la indemAni, penrru cd voi face
adesea referiri la ea qi nu vreau sd mi repet.
Acum, in acest volum, mi voi axa mai mult nu asupra teorii-
lor, aga cum am procedat in manualul precedent, ci asupra exerci-
giilor practice menite sd vi ajute si vi perfecqionaqi capacitigile
psihice gi magice prin intermediul instrucliunilor, desenelor qi gra-
ficelor. Aceasti carte este un curs practic, deoarece pune in prac-
tici teoriile. Am vrut s-o intitulez curs practic pentru ucenicwl
ardjitor, dar editorul meu s-a remut ci titlul nu ii va atrage pe ci-
titori' aqa cd am optar pentru Ghidul wcenicului ar,ijitor. Membrii
Consiliului Cenugiu al Vrljitorilor, pe care r-agi cunoscut deja in
volumul precedent, gi-au adus qi acum contribulia la realizarea aces-
tei cirli, iar pe noii colaborarori i-am coptat de la $coala Cenugie
de Vrijitorie, unde sunr director.
Multe din materialele prezentate aici constituie programa $colii
cenugii de vrnjitorie. Fiecare dintre cele gaispre zece departamente
ale gcolii noastre - despre care voi vorbi si in acest volum - are ca
emblemi o anumiti culoare.
Qodut cu[ori[or in artq,or$itoriei
De-a lungul istoriei, au apirut mai multe ,;coli", ordine 9i prac-
tici specializarc de magie qi vrdjitorie. Multe dintre acesrea se dis-
tingeau prin culori. CAnd elevii gcolilor Flogwarrs sunt acceptagi
in clasele Gryffindor (roqu), Ravenclaw (albastru), Hufflepuff (gal-
ben) sau Slytherin (verde), ei desf;qoari activitdli gi primesc
invipituri in funcgie de practicile de magie specifice acestui cod
al culorilor.
Absolvenlii adoptau culorile gcolii respective, devenind Vrnjitori
Rogii, Vrnjitori Yerzi, Vrdjitori Albi, Vrijitori Negri etc. Vrijitorii
(-)6eron $e[[' llQrlenfr eart
Cenuqii (sau ,,Vrijitorii Curcubeului", cum igi mai spun unii dintre
ci) nu se specializeazd,intr-un anumit domeniu, orizonturile cunoa$terii
lor fiind extrem de extinse. Unele vrijitoare au adoptat Ei ele acest
cod al culorilor, devenind Vrtrjitoare Albe sau Verzi. $i zlnele pot fi
recunoscute in funclie de culori.
in Stapinwl inelelor al lui J.R.R. Tolkien, fiecare dintre cei cinci
mari vrijitori (cunoscuji in lumea elfilor sub numele de Istari)
clin PdmAntul de Mijloc este identificat tot prin intermediul unei
culori. Dupn ce Gandalf cel Sur l-a distrus pe Balrog, a devenit
Gandalf cel Alb, inlocuindu-l astfel pe Saruman cel Alb, pe care
l-a sedus Lordul tntrrrr.."t Sauron. Un alt vrd,jitor din PimAntul de
Mijloc este Radagast cel Cafeniu, care are o legiturd speciah cu ani-
rnalele. Ceilalqi doi Istari nu sunt niciodati menlionali in trilogie,
dar apar in alte cdrli. Ei se numesc Pallando gi Alatar qi sunt amln-
doi Vrijitori Albaqtri.
Descoperim acest concept gi in lumea universitari, unde culorile
robelor purtate de profesori sunt alese in funcjie de domeniul lor de
activitate. Acest sistem iqi are radacinile in secolele al XIIJea qi al
XIIIJea, cAnd Biserica Romano-Catolicd a infiinqat primele univer-
siuqi. Majoritatea cursurilor erau religioase, iar profesorii qi studenpii
erau clerici. Astfel, uniforma universitard (tichia, roba qi gluga) se
aseamini cu linuta preo[ilor din acea perioadi.
in cadrul consiliului de la Oxfor d din 1.222, Stephen Langton, ar-
hiepiscop de Canterbury, in Anglia, a decretat ca toli preolii din ju-
risdicgia lui sd poarte cappa clawsa (,,pelerini inchisi"), o roba largi qi
lungi, in stilul modei de atunci. Cum Oxford;i Cambridge se aflau
in arhiepiscopia lui, preotii de la ambele universitiji au fost nevoili
si se supunl decretului. De-a lungul anilor, clericii englezi au adop-
tat alte stiluri, dar profesorii - dintre care rnulli erau vrijitori - au
continuat si poarte cappa clawsa) care a devenit in cele din urmi uni-
formi universitard.
in codul universitar, in funclie de disciplina pe care o predau pro-
fesorii, existi douizeci gi gapte de culori asociate robelor. Iate cAteva
dintre ele:
(arte a uce nicufui lrdjitor

$tiinlefe exqcte - ga[ben-auriu
$tiin{ete umqniste - q[b
$raptut - purpuriu
ftedicina - terda
]Qrcica - roz
pofitehnica - portocafiu
frlete pfastice - cafeniu
St ozolta - q[b qslru -inchis
Qratoric - gri- argintiu
{eotogia - stqcojiu
UrmAnd, agadar, exemplul universitar, elevii care trec in anul al
doilea de studiu la $coala Cenugie de Vrijitorie trebuie si opteze pen-
tru una dintre culorile specifice fiecirui departament din cadrul aces-
tei instituqii. Culorile sunr asociare cu domeniul de specializare al
studentilor, fiind, de asemenea, prezente qi pe diploma de calfe vrijitori
pe care o vor primi la finalul studiilor. Elevii sunr incurajaqi si poarte
o mantie simple, prinsd de umir, in stilul celor pe care le poarri
vrajitorii cAnd fac anumire tipuri de vriji, dar Ei alte qinute magice in
culorile pe care gi le-au ales. Ei pot, de asemenea, si le foloseascd atunci
cAnd se implici in diverse acrivireli magice: aprind lumAniri de o anu-
mit; culoare, practicd cromorerapia, igi aleg hainele 9i bijuteriile in
functie de culoarea respecrivi etc.
Veli observa ci, spre deosebire de culorile despre care am vorbit
in Manwalul de inipiere tn ardjitorie, aici voi aborda inci patru culori,
gi vreau sd vi explic de ce fac acest lucru. Iati care sunt cele doui-
sprezece culori tradigionale din arta vrijitoriei: acvamarin (asociat cu
metafizica sau ,,magia minlii"), albastru (asociat cu puterea de vin-
decare), verde (asociat cu griinta plantelor sau fitoterapia), galben (aso-
ciat cu arta divinagiei), roEu (asociat cu alchimia 9i gtiinqele magice),
portocaliu (asociat cu invocarea puterilor magice gi infiptuirea ma-
giei), cafeniu (asociat cu imblAnzirea animalelor), violet (asociat cu
metaf rzica gi cosmo lo gia), transparenf a (aso ciar i cu matematica), alb
(asociat cu ritualurile magice), cenugiu (asociat cu legendele gi credinlele
Qberon $ef [' tl{a.renfr eart
populare) qi negru (asociat cu vrijitoria qi gtiinlele oculte). Am dedi
cat fiecireia dintre acesre culori cAte un capitol din carte.
Cu toate acestea, existi gi a treisprezecea culoare, despre care uce-
nicii nu indriznesc si vorbeasci. $i anume culoarea roz, ale cirei ca-
racteristici misterioase sunt explorate la nivelul calfelor vrijitori. Dar,
dupd multe dezbateri cu membrii gcolii noastre, am hoterAt s-o in-
troducem in programr penrru a o integra printre capitolele volumului.
In acest context, culoarea roz este asociati cu relaqiile pe care le aveqi
cu alqi oameni.
celelalte trei culori prezente in cursurile noasrre, dar qi in carrea de
faqd, nu sunt culori propriu-zise, ci mai degraba domenii de studiu, pe
care eu le consider extrem de utile, motiv pentru care le gi introduc in
acest ghid. Este vorba despre indigo (asociat cu arra vrdjitoriei), argin-
tiu (asociat cu $tiinfele naturale) Ei auriu (asociat cu pracricile magice).
Toate acesre culori reprezintd domenii de specializare penrru ele-
vii noqtri, dupi modelul universitar.La fel cum un student se poare
specializa in botanici, un ucenic vrijitor igi poate completa studiile,
specializAndu-se in gtiinga plantelor gi devenind Vrijitor Verde.
Qbsar.rra{ii despre sti[
Iati acum cAteva observalii legate de stilul meu de a scrie! tn pri-
mul rAnd, cAnd mi refer la o persoani importanti din istorie, adaug
imediat dupi numele acesteia anul nagterii qi al mo4ii, ca de exem-
plu: (t+15-1520). Dacd,, persoana respecrivd atrdrt mai aproape de era
noastri, datele vor ri.mAne exact ca acelea de mai sus.
Daci, insi, personalitilile la care fac referire au trdit - sd spunem -
in vremea romanilor, atunci voi adauga inipialele e.n. - ca de exemplu
376 e.n,Inigialele sunr sinonime cu AD (anno domini - anulDomnului,
in latind, care se referi la era cregine). De asemenea, voi folosi abrevie-
rea i.e.n. (inaintea erei noastre) pentru perioada de dinainte de Hristos,
spre deosebire de algi scriirori, care folosesc abrevierea i.H. S-ar putea s;
intAlnili aceasri abreviere in multe scrieri gtiinqifice sau pe teme de magie,
de aceea ne-am glndit ci acesre note explicative v-ar putea fi de folos.
(-.arlea ucenicufu i lrdjitor
 IJneori, nu avem data exactd a nagterii sau a mo4ii unei persoane,
motiv pentru care adoptdm anumite abrevieri clasice: ,,c." inseamnd
circa, aproximativ; ,p.g." se referd la perioada de glorie a unei perso-
nalitngi; iar ,,n." gi ,rn." inseamni ,,niscut" ;i ,,mort". in cazul regilor,
reginelor, imperagilor ;i papilor, ,,d." indici perioada de domnie.
Pentru cd multe cuvinte din arta magiei provin din limbi mai vechi
ca englez.a (in special, din greaci 9i latinn), voi da o mici definilie clnd
le voi folosi prima datd: polybedron $n greacri, obiect cu multe laturi).
Vi voi atrage atenlia asupra acestor cuvinre, scriindu-le - prima oari
cAnd vor apdreain text - cu litere italice. ,{e[ieru[ clt
,{t o 1r'r dj it or i e i 1in di go;
Agadar, oreli sd devenipi ardjitori?

Vrei s,i afli ale lurnii ;i magiei taine
Dupd cite in;eleg?
Dar e;ti abia la incepwt de drum,
Iar orizontul e departe.
Tu ardjitor arei sd devii
$i invdpdturile strd,rrecbi arei sd le
stii?
Dar, micule cdutdtor, mulpi au pornit
$i au dir;it pe acest drum!
Iar inapoi de oei veni,
Porpile deschise tu le aei gisi.
Dar nu tnpelegi...
Incd nu poli sd inpelegi...
Cw umbrele inaapd sd oorbe5ti
$i luntina s-o asculpi!
Prin foc incearcd sd pd5e5ti
$i cu noaptea sd dansezi!

Riuri ndaalnice incearcd sd strdbali

Dar nu inpelegi...
Pin,i-n m,iri de se reaarsd!
inca nu popi s,i inpelegi...
Lacrimile-n fulgi de nea obraji-pi
br,izdeazd
Nu asculta ce spun menestrelii,
Pe cind furtunile le-nfrunyi!
C,ici nu este doar frumwsepe!
Este o misiwne ;i un privilegiu Dar nu inpelegi...
Ce noppile ;i zilele pi le aa bintwi. Incd nu poli sli intelegi...

A te tnatipa nu pot de sufletul pi-e gol. Canioanele tu le sudbate

Du-te ;i lumea tu o aezi, $i-n qte;teri tu te ascunde!

Qartea ucenicufu i rrrdjitor 21

In cimitire te strecoard
$i printre monninte mediteazd!
virfurile munpilor incearcd sd
Pe
ajungi,
Trecind peste mla;tini, cimpuri
;i
depertwri!
De pe st,inci incearcd sd te-aoinyi,
Luind totul de la capdt!
Dar nw inpelegi...
Incd nu poli sd inpelegi...
Speranpele de;a.rte.yi par acum
$i cdutdrile zadarnice...
Prezentul 5i aiitorul
Ca trecutul-nncgur,tt iti par.
Stelele pe cerse-nairt
$i mii de z,oci auzi ln gind
gi pentru o clipa tu rc infiebi:
,,Mai trdiesc ori am murit?"
Dar nu inpelegi...
Incd nw popi s,i inpelegi...
$i deodat,i tw o simti
Ca o sdgeatti ce inima-pi sndpunge
Tainele yi se dezleagd ;i puterea o
pdtrunzi -
$i porne;ti din nou la drum.
Vii din now la ula mea
Cum ai f,icut demult cindva.
$i-n prag te miri
Cind poryile pi se deschid.
Dar nu inpelegi...
Incd nu poli s/i inpelegi...
24
Te primesc ca ucenic
Si povapa mi-o asculpi:
Ca ;tiinpa s-o pLltrunzi,
Sufletul yi-l d,iruie;ti.
Ca puterea *o prime5ti,
Onoarea toatd li-o pristrezi,
$i ca rnagia *o inpelegi,
Via{a - ei - tri-o h,irazepti.
Dar nu ingelegi...
Incd nu poyi s,i inpelegi...
Pdmintul, Aerul ;i Apa,
Focul 5i Spiritul -
Pe toate tu le.ai infruntat
Si de la toate-ai inadyat.
Dar ceaa tot nu intelegi
$i sufletul 1i-l chinuiesti.
Lasd-m,i oglinda sa m,i fac
Ca prin ntine sd te vezi!
Dar nu inpelegi...
Incd nu poli sd intelegi...
Si astfel taina o descoperi,
Taina ar,ijitorilor:
- Magia cind o prind de mAnd,
Sodld pe aeci sii le devin,i.
$i puterea te inu,iluie
Ca o mantie ea te cuprinde.
Vrdjitorule, din clipa asta
Tu numai binele s,i-l sdvir;e;ti.
$i acum intelegi...
In sfir;it, tw intelegi.
ELTzABETH
Q6eron $e[[- tf{r",renlrecrt
t. clntroducere
rijitoria este sinonimi cu ingelepciunea. Aqa cum artizana-
tul este megtegugul unui artizan, vrijitoria este me$te$ugul
unui vrijitor.
Care diferenla dintre ingelepciune gi prostie? Rdspunsul e foafte
^este
simplu. Ingelepciunea presupune si vezi tabloul de ansamblu $i sd te
gAndegti la consecinlele fiecirui cuvXnt pe care il rosteqti qi ale fiecirei
fapte pe care o comiti. Prostia presupune si-gi urmireqti numai inte-
resele meschine, ignorAnd urmirile. Un exemplu edificator in acest
sens ni-l oferi politicienii din ziua de astdzi.
Culoarea asociati cu vrijitoria este in general indigo, care se leagd,
de asemenea, de percepgie, imaginaqie, iluzie gi de capacitatea de a vedea
forme gi modele. Nuanqa ultraviolet a indigoului se numegte ,,culoa-
rea magiei", fiind, de asemenea, culoarea robelor purtate de vrijitori -
presarate adesea cu stele, cu luni gi cu alte simboluri astrale.
In acest atelier, vom explora perceptiile gi iluziile gi vom analizaci-
teva jucirii inteligente, inventate de-a lungul timpului, ca sd intrelegem
cum funcgioneazd, capacitigile noastre vizuale ;i mentale, cu ajutorul
cirora am creat lumea inconjurdtoare. Vegi inviga cum pot fi mani-
pulate percepfiile umane qi cum putem crea iluzii.
Dar, inainte de a trece la acest capitol, trebuie si vi creali jurnalul
magic, in care va trebui si notali diverse lucruri extrem de importante.
Sarcina predarii acestei prime leclii vitale ii revine profesorului de la
$coala Cenugie de Vrdjitorie, Susan Pesznecker ,,Moonwriter", deca-
nul catedrei de Cosmologie 9i Metafizici.
z. Surna[u[ magic
qutor: Susqn pesznecker,,fioonu'riter" lindigoy
Istoria jurnalulwi
Unele dintre primele manuscrise - qi poate chiar primele jurnale -
au fost concepute pe suluri de pergament, de papirus sau de hlrtie,
BanRE'ttr materiale care se foloseau pe-atunci pentru scris.
(-,qrte a ucen icufu i lr{jitor
 Pergamentul se confecqio neazd. dinpiele de vilel, de oaie sau de capri,
pe cAnd papirusul era obginut din tulpina plantei de papirus. A fost
folosit pentru prima dati in Egiptul anric in jurul anului 3oo0 i.e.n.,
iar prin anul 1000 i.e.n. locuitorii din Asia de vesr au inceput si cum-
pere papirus de la egipteni care folosiseri pani arunci numai tablite
din lut. Au descoperit insi ci papirusul era mult mai ugor tle folosit.
Ca si-l confeclioneze, oamenii tdiau, pe lungime, tulpinele plan-
telor gi le lisau sd se inmoaie in apa plni incepeau sd putrezeasci. Le
a$ezau apoi unele peste altele, risfirate, 9i le zdrobeau, inci ude, pAni
le netezeau qi deveneau o foaie platl precum cea de hArtie.
Sulwrile
;i cdrpile
Sulurile au fost folosite de civilizatiile strevechi cu mult inainte
de secolul I, cnnd s-au inventat primele cirqi. Plantele de papirus care
cre$teau in Egipt erau folosite cu precidere pentru confectionarea su-
lurilor. Maitirziu, oamenii au incepur sI taie plantele de
papirus sub formi de foi.
Codexul (carte in latini) esre un manuscris
care dateazd, din Evul Mediu. Inventarea co-
dexului a reprezentat un progres, deoarece -
spre deosebire de suluri - putea fi deschis la
orice pagini. in pl.rs, urhzareaambelor pirli
ale paginii uqura lecrura gi scrisul. Codexul inlesnea, de asemenea aran-
)
jarea documentelor intr-o biblioreci, pentru ci putea fi agezat pe raf-
turi in pozigie verticale.
Istoria atesti faptul ci - odati cu aparigia materialelor de scris -
oamenii au inceput si tind jurnale. Acestea au jucat un rol extrem de
important in expediqii. cand coribiile porneau in larg, jurnalul de
bord devenea cel mai pregios obiect, iar cel in grija ciruia se afla se
bucura de un respect aparre, dupd cel acordat cipitanului. Aceste jur-
nale ofereau detalii despre cdlitorie, care mai tirziu aveau si fie eva-
luate de monarhi;i oameni de gtiingn. Fird un jurnal de bord, importanqa
unei cilitorii s-ar fi diminuat considerabil.
La fel cum jurnalele de bord consemnau aventurile exploratori-
lor, jurnalul vostru magic trebuie si inregistre ze caldtoriavoastrd ca
ucenici vrdjitori. cu ajutorul lui, veqi putea si vi analizagiprogresele
Qberon $cff - {I{r'enhecrl
Itcute de la o lecqie la alta 9i de la un an la altul. Veqi putea sI vd
-
rrotrrli lucrurile pe care le-a1i descoperit, ritualurile la care aqi partici-
[):rt sau sirbitorile pe care opiniile profesorilor
le-a1i petrecut, dar gi
voStri. Vegi putea imortaliza astfel momentele importante din dru-
rnul vostru spre lumea magici a vrljitoriei.
Pe scurt, jurnalul - impreuni cu cAteva instrumente utile - vI va
.rjuta si invilaji. $i si progresaqi.
De dragwl pldcerii
tn."r.a1i si faceqi un sul! Avegi nevoie de o bucate de hArtie, o pan-
slici lungi de douizeci de centimetri qi o linguri din lemn sau un diblu
g.or. irrfiq.rraqi hArtia pe diblu, apoi legali-o strXns cu panglica! Lisali-o
.rpa siptimAni, pe urml desfaceii panglica ;i scoategi diblul! Veli avea
o
.rstfel un sul de hirtie pe care veli putea si scriegi vrijile, sI desenali
hirqi secrete sau si notagi fazele lunii.
flurna[u[ mq7ic
Cwm sd alegepi un jurnal magic
Ca ucenic vrijitor, unul dintre cele mai importante
lucruri pe care trebuie si le faceqi este si lineqi un jurnal
magic. De ce este el atAt de important?
o NotAndu-vi capacit5gile 9i abilitigile nou-dobAndite, vegi putea
sd vi analizali progresele.
r Vrijile, ritualurile qi alte proiecte descrise cu lux de aminunte
in jurnal vi vor ajuta sd vi le amintiqi mereu ;i si le folosili
ori de cAte ori avegi nevoie.
o Consemnarea in jurnal a datelor, a fazelor lunii, a informa-
qiilor meteorologice etc. vi va ajuta si corelaqi aptitudinile
voastre cu anumite fenomene magice sau naturale.
o Disciplina joaciun rol extrem de important in arta vrijito-
riei. A jine un jurnal presupune impunerea unei autodisci-
pline, acesta fiind un motiv suficient pentru a vi indemna
si treceli la treabi.
Cqrteq uccnicu[ui lrdjitor
 Ce jwrnal ar tebwi sti alegepi
Unde trebuie sd lineli jurnalwl
In primul gi-n primul rnnd, trebuie sd alegegi un jurnal
-_ pe care si_l
.f urnalul magic este un obiect personal Ei intim. Nimeni nu tre-
folosili cu ugurinli qi in acelagi timp si v; fala plac"r".
lrt.rtgi ,r..rri.i lrrrie si-l citeasci firi permisiunea voastri. Unii vrdjitori cred cd ni-
vrdjitori aleg modele tradigionale - agende cu
iagini albe sau iirri"r". ttrcni n-ar trebui si citeasci jurnalul magic al altei persoane, pentru
Unii preferi mapele cu foi, penrru .; l. p.r*ii ,l qi sd_qi rea_
ranjeze colile. "d",rg" t :l ii
diminueazd, prfierea.
Clnd nul folosiqi, pistragi-l intr-un loc sigur ca si nu cadi pe mAini
Jurnalul trebuie si fie destul de mare pentru a-r putea forosi cu
profane! Poate ci ar fi bine seJ inveliqi intr-o pAnzi care si corespundi
uguringi, dar destul de mic penrm a purea inira intr-un
*.rr. sau inrr_o , trlorii obiectului vostm de studiu (vezi introducerea legati de aso-
geanti' Poate si aibe cope4ile tari sau moi; cele cu
copergile rari sunr ..'icrea culorilor). Puneli-l pe un raft, intr-un sertar sau in cutia lui!
mai rezistente.
, E uEor si gdsili astdzi jurnare cu elemente decorative. putegi sd vi-l
alegeli in funclie de aria inrereselor magice,
de numele vosrru magic,
de un animal fantastic sau de ,rr, ,or.ri etc. puteli Cum sd fotosif i jurna[u[
alege, de aseme_
nea' o culoare care si vi oglindeascd interesul
pentru .,1 do- Ce ar trebwi sti scriepi ln el
meniu din universul vrdjitoriei, cum ar fi, de exemplu, "rrrr-it
culoarea verde, Rispunsul este simplu: scrieqi ce vreli Ei orice vi se pare relevanr
dacd' vdr simlili atraqi de lumea planteror,
sau negru, daci suntegi fas- din ciletoria voastri ca ucenici vrijitori! Fiecare insemnare trebuie
cinagi de gtiinlele oculte. Daci sunreri ambigiogili
aveli siml artistic, s;i congind:
puteli siJ decoragi dupi bunul vostru plac.
ucenicii vrdjitori, adepqi ai tehnologiei moderne, por
o Data
un computer sau un_laptop intr_un jurnal magic, noiAnd.r_gi
transforma o Ora
nirile in format word. Daci folosiji un compurer, vi sfituiesc
insem_ o Starea vremii
mereu cu voi o agendi micd in care si vi puteli
si aveli o Locul (de unde scriegi sau unde a avut loc ritualul, vrala ori
scriegi ideile atunci evenimentul?)
clnd nu vi afla1i in fatra calculatorului.
. Tema sau ideea principali
Ce formwle magice alegepi cd motto
Putefi si notagi ;i alte lucruri in funcqie de interesele voastre:
pentru jwrnalul oostru
Unii vrnjitori sdvargesc anumite rituaruri ca si-qi ocroreasce jur-
o Faza lunii sau pozigiazodiacall, a planetelor

nalul de duhuri rele. sau scriu formure magice pe

o Aspecte legate de studiile voastre magice
prima pagini a
lui. cu ajutorul ritualurilor gi al formuleror magice, j.rr.r"lrrl
. Evenimente din viaga voastrd legate de familie, prieteni,
i.rrir" munci, gcoali sau cilitorii etc.
un izvor de ?ngelepciune, o cdrduzd,'i un obiecJde
formuld magici:
meditalie. t"ta o o Evenimente din lumea profani
. Vise qi gAnduri legate de aceste evenimente
. Sentimentele, stdrile sufletegti sau opiniile referitoare la un
Cuvintele mi le pdzeSte
anumit subiect
$i asupra lor vegheazd, r Citatele preferate
Ca s,i fie-n sigwranld
o Poezii, povegti, desene, he4i, grafice sau alte lucrrri artistice
In acest loc binecuv,intat.
o Lucrdri magice - ritualuri, vrIji, talismane sau alfabete
z8
Qb er on $c[f - t(alenheart (lartea ucenicufui lrdjitor
 o Ci4i gi filme despre magie sau ahe surse educarive
. Obiective sau planuri de viitor
o Pe parcurs, vi sfituiesc si vi gAndigi la aceste intrebari
gi se
notali rdspunsurile in jurnal:
o Vedeti vreo legiturd intre evenimentele din naruri (starea
vremii, fazele lunii, zile 9i nop1i, anorimpuri etc.) gi univer-
sul vostru launtric?
o V-ati perfecqionat in vreun fel cunoqtingele in arta vrijitoriei?
o Vi se pare cd viaqa voastrd emopionali sau spirituali a evo-
luat?
unii vrijitori
igi stabilesc anumire repere - solstigiile, echinocaiile,
inceputul sau sfArgitul lunii etc. - 9i atunci igi revizuiesc insemnirile.
Acest lucru ii ajuti si-gi analizeze progresele gi sn-gi evalueze viaga
de vrijitori.
Puteli, de asemenea, sd desenatri in jurnal - graficele, desenele, he4ile
;i alte ilustralii sunt o parre complementari a insemndrilor.
Cdnd ar trebui sti scriepi in jwrnal
La inceput, incercaqi si scrieqi in fiecare zi! Acest lucru vd va im-
pune o rutini gi o disciplini, aspecre exrrem de importante in viaqa
unui ucenic vrijitor. Dupi ce veli cdpita mai multe experienqi, veqi
scrie doar cAnd veli simqi nevoia.
Va trebui si consemnagi in jurnalul vostru orice eveniment impor-
tant pe care l-a1i trrit ca vrrjitori - parriciparea la un ritual de vrijitorie
sau dobAndirea unui nou talent magic.
$u6rd:vi1i jurna[u[ intr - o pa[etd coloristicd
Cerneluri, stilouri ;i materiale de arbiaare
unii vrnjitori preferi sd foloseasci pixurile in locul stilourilor sau
al cariocilor atunci cAnd scriu in jurnalele lor, pentru ci nu curg si
nu piteazd,hArtia. Aljii preferd cariocile. tr, cazuri,p.rt"gi giri
"*b"1.
materiale de calitate, care sI rreaci testul timpului.
Avantajul cariocilor il reprezintd varietarea culorilor, lucru care ne
permite si ne alegem nuanla doriti in functrie de un anumit domeniu
Qb er on $e[[- tl{rlenhecrt
,lirr lumea vrijitoriei. (De exemplu, un descAnrec pentru vindeca-
bolilor poate fi scris cu albastru, iar re[eta unei pogiuni magice
','.r
prrrte fi scrisi cu verde.) Cariocile pot avea, de asemenea, nuante
rrr.'t,rlizate gi strdlucitoare. Cele metalizate sunt mai durabile. Cele
str.ilucitoare sunt impresionante, dar efectul se pierde odati cu fre-
t.rrca paginilor.
Vir sfdtuiesc sI nu folosili creionul, pentru cI insemnirile se gterg
r.'pc.le.
Unii vrijitori igi scriu insemnirile importante cu un pix special.
lrrr, de exemplu, imi notez lucrurile pe care le consider extrem de im-
l)ortante cu un stilou cu penija din argint.
Altii preferi si foloseascd pana de scris cireia ii inmoaie peniqa in
t':ilirnari. Poate fi distractiv, cu atAt mai mult cu cAt ne aminteste de
vrijitorii din vechime. $i totuqi, dacl adoptali acest stil de a scrie, va tre-
bui s-o faceqi intr-un loc sigur, unde nu existi pericolul si virsagi celimara.
(lcrnelurile folosite pentru pana de scris sunt imposibil de gters. Ve{
gasi regeta unei cerneli magice in capitolul 9 dedicat Alchimiei.
Caligrafia
Vrnjitorii inzestragi cu simg arristic pot folosi creioane sau pixuri
colorate ca si-qi infrumuseleze paginile, creind jurnale cu aspecr me-
clieval, realizat prin anluminuri. Sau pot sd-gi decoreze filele jurnalu-
lui cu ajutorul caligrafiei. Caligrafia (termen compus in greaci din doui
cuvinte - ,,frumusege" + ,,scris") reprezintd arta scrisului decorativ.
Un stil special de a caligrafia este socotir un adevirat talent.
Gatigrafie
Caligrafia este o arti. Cum comunicarea prin cuvinte scrise de mind
devine o raritate, caligrafiaa devenir evenimenrelor gi al oca-
"prttrlnl
ziilor speciale, cum ar fi, spre exemplu, invitaliile de nunti.
Putegi cumpira cirli care si vi inveqe noliunile de bazd ale cali-
grafiei sau ale artei anluminurilor. Le puteli invlla, de asemenea, gi
de pe internet. Daci aveli norocul si cunoagrefi pe cineva din cadrul
Societnlii Anacronismului Creator, putegi apela la ajutorul unui pro-
fesor de caligrafie.
(-.artea ucan icufu i rrdjitor
 Cwm sd puneli in practicd ce ali tnodpat
Iati cAteva proiecte pe care le putegi pune in aplicare penrru a vi
perfecjiona capacitigile magice:
o Scrieli clte o insemnare din jurnal folosind o anumiti culoare
sau un anumit tip de cerneali!
o Apelati la ajutorul unui profesor de caligrafie sau cumpiragi
o carte despre caligrafie de la un magazin de papetirie!
Exersagi literele plni reugigi si le scrieqi corect! Adoptagi apoi
acest stil ,,decorativ" clnd scrieqi in jurnal!
o Folosili tehnica anluminurilor gi/sau caligrafia ca si scriegi o
felicitare pentnr un prieten sau pentm un membru al familiei!
q con$tientiza, -
' c.pc"na,jufde
S. Cqpacitqtec
rrrdjit ori[or
qutor: (Wotf (Hqrdin
Sesse lorgintiu;
Pentru un vrijitor, fiecare moment este decisiv gi toate acliunile sale
sunt consecinqa unei decizii deliberate. Nu suntem victimele propriei
nechibzuinge, de aceea nu ne pllngem niciodati de ce ni se intAmple.
Prin aceastd caracterisrici ne distingem de oamenii obi;nuiqi - nu doar
prin capacitigile noastre supranaturale, prin modul in care ne imbrdcim
sau glndim. De fapt, rrisitura definitorie a unui vrijitor esre capacira-
tea de a conqtientiza. Aptitudinile noasrre magice ne ajutd doar cAnd sun-
tem pe deplin congtienli de potengialul nostru uluiror, dar 9i de limitele
noastre, de situagia gi de contexrul prezent, de intengiile congtiente $i de
energiile magice ale altor indivizi... de efectele intenqionate gi nein-
tengionate ale vrijilor, rugiciunilor gi acliunilor noastre.
Natura ne-a tnzestrat cu o capacitate uluitoare - aceea de a glndi
9i de a inqelege, dar vrijitorii trebuie si-qi perfecgioneze;i un instinct
primar, care este prezent nu doar in mintea, ci qi in trupul nostru,
facAnd parte din structura noasrrd genetici - un instinct care i-a ajw
tat pe strdmo;ii nogtri sI supraviequiascd gi si evolueze. il observem
in vigilenla unei pisici carevineazi o pasire sau un qoarece, aga cum
a liclrit cAndva in privirea unui tigru preistoric cu dinqi ca sabia.
Q6eron jeff - tl{rlenheort
Aceasti trisituri se manifesti atunci cAnd ne aflim intr-o situagie pe-
r ir rrkrmi, cind scena care ni se deruleazi prin faga ochilor devine dintr-odate
lo.rrte clari, cAnd suntem con$tienli de fiecare m$care Ei sunet ;i putem
, lrier si anticipim ce se va intAmpla mai departe. Acest proces apare fira
i r r r plicarea vreunui comentariu sau a unui glnd abstract - se manifesti cu
.r, t't'a;i rapiditate cu care sirim in picioare in clipa in care auzimun guie-
r,rt la picioare, deqi cuvAntul ,$2{p€" nici nu ne-a trecut prin minte.
Adepqii religiei budiste numesc acest instinct prezenld de spirit -
, ,rp:rcitatea de a fi congtient de momentul prezent. Vrijitorii gi rizboi-
rricii spirituali imbinn aceasti prezen:',lde spirit cu acliunile delibe-
r'.rtc ;i consecinqele intengionate pentru a influenla evenimentele gi
l)cntru a remodela lumea in mod con$tient. Numai indivizii perfect
.'ongtiengi pot lua deciziile corecte... iar in cazul vrijitorilor, fiecare
.rc1iune, mici sau mare, este consecinqa unei hotirAri congtiente.
Degi cu togii ne nagtem cu aceasti capacitate de a congtie ntiza, ma-
i
r r ritatea oamenilor nu-gi perfec tioneazl, aptitudinile native, preferXnd
sri le ignore pentru a nu-gi asuma anumite responsabilitiqi. Vrijitorii, pe
,lc altd parte, gi le asumd gi igi petrec intreaga viagi, perfecgionlndu-gi -
prin practici indelungati - talentele native gi capacitatea de care vor-
bcam. Ca si inveqe si meargl, un copil exerseazl de nenumlrate ori
pasii inainte de a porni la drum.
Cei mai rapizi atleli sunt cei care muncesc din greu, oameni care
iqi depfuesc limitele Ei iqi imbunitlgesc inzestririle naturale, exersAnd
in fiecare zi. $i vrijitorii trebuie sd-gi perfecqLoneze firi preget capa-
citatea de conqtientizare.
ince.cagi gi voi aceste exercitrii cAt se poate de simple:
o Fiti mereu atenti de unde risare gi unde apune soarele, chiar
dacd vI aflaqi intr-un oraE striin sau cerul este acoperit de
nori! Observali, de asemenea, daci luna este descrescdtoare,
crescitoare sau plini! tncercaqi sd sesizagi direclia in care curge
o api, qinAnd seama de locul in care vd afla1i, dar ;i de cel
mai apropiat golfuleq! Observagi direcgia in care bate vln-
tul, chiar daci adierea lui abia vd mAnglie obrajii!
o Natura este locul ideal unde vi putegi perfecgiona aceasti ca-
pacitate - chiar daci vd aflagi in gridina din spatele casei sau
intr-un parc - dar nu este singurul loc. Fiti mereu cu ochii-n
far tea ucenicu[ui rrrdjitor
 patru gi observagi ror ce vi inconjoare, indiferent dacd vd,
plimbagi sau sunteli la;coale!
Atenjia nativ pe care trebuie sil folosim la maxim.
este un har
Cind mergeti pe trotuar, incercali si identifica{ plantele care
cresc pe margine! Observagi modelele create in cimentul crdpat
Ei florile de pdpndie care se ivesc printre ele! Acordaqi atenqie
zgomotelor diferite pe care le fac maginile care trec dintr-o
parte in alta, de;i vi se par nepldcute! Luagi seama gi bucuragi-vi
in acelagi timp de cAntecele pdsirilor, chiar daci sunteli pringi
intr-o discugie!
Incercagi si vi perfeclionali percepliile senzoriale! Putegi, de
exemplu, si vd legati la ochi ;i si incercagi si gdsigi un prieren,
ghidnndu-va doar dupi zgomotele pe care le face sau sd gisigi
o portocali dupi miros. Un alt exerciliu presupune si gustali,
cu ochii inchigi, diverse mlncdruri sau produse alimentare
gi sd le identificagi. Nu este atAt de ugor precum vi imaginaqi.
Oriunde vi aflaqi, incercagi si gisiqi plante comestibile qi surse
de api potabile! Fili cu ochii-n parru ca sa descoperiji orice
posibih ameninpare - de la traficul periculos la linii de inalti
tensiune cdztfie la pimAnt, oamenii imbufnali gi gata de
cearti, porliuni inghegate, pe care pogi oricAnd si aluneci,
si schimbe sau si realizeze? Oamenii sunt con$tienli de pre-
zenga celorlalli 9i cum interaclioneaz|tuniicu allii? tncercagi
sil identificaji pe cel sau pe cei care inspiri teaml ori dragoste!
Incercali sn simqigi prezen+aenergiilor qi a entitiqilor nevezute,
care siligluiesc intr-un anumit loc! in momentul in care
incepegi si captali aceste fo4e, vI implicagi intr-un joc ca acela
cu ,,Apa gi focul". Cu clt vi apropiali mai mult de aceste pu-
teri nevlzute, cu atAt prezen+a spiritului devine mai intensd,
provoclndu-vi fiori ;i fiind cu neputinpl de ignorat. Apoi,
clnd trecegi pe lAngn el, intr-o alti direcgie , senzalia dispare.
Invigagi din greutilile pe care destinul vi le presari in cale!
invagaji ce inseamnd deruirea de sine Ei luptagi mereu sub
stindardul binelui!
Identificali lucrurile care vi conferi senzaliade confort, dar
gi disconfon! Nu uitali cI - pentru un vrdjitor - confortul
este cel mai mare duqman! Ca si putem doblndi puterea
magici, trebuie si urcim pante abrupte
Ei si deschidem ugi in spatele cdrora
se ascund secrete pe care ne temem { vr..*)rt
si le dezleglm. ,,,'' , 't::--;
":::
n
Analizali gradul de influenqd pe
.,;j

sau locuri primejdioase. care il exercitaii asupra.oame- 'ff jtq$tdi

Daci mai cunoaEteli persoane dornice si-gi perfecl joneze ca- nilor ;i asupra mediului "".
pacitiqile native, pureti sI vi implicagi cu togii intr-un joc inconjuritor! Ce impact au {il fj,fi
care si vi testeze aptitudinile. Rugalil pe un prieten si treaci asupra oamenilor ." ;r;; ili'' \ -"
\*ffi,
j;;ffi, , ,i
prin cameri cAnd nimeni nu se agteapti, apoi intrebapi-i pe venitiin contact atitudinea, ",, :'." , I.\,. . l:;1\$*w:.'
.,sr.:<i.4 !l.11;...1
"{
ceilalqi ce au observat! Cine a trecut prin cameri, cu ce era exemplul, atentia, disprequl, ,'{ .]i\'l " 1,. \:
imbricati gi ce-a ficut persoana respectivn? linea ceva in t.ml;
ideile si acliunile voastre? : ,'i't ' :,:
mlni? Cum au reaclionat sau interaclionat ceilalgi? $i-a trddat Sunteli mai bine informati I "fflf?:'
cumva intengiile sau scopul? decAt semenii
sau inspirali declt
t
."-,..j:-{tr , ' :"' a;'t':-;
o Priviti-i cu atentie pe oamenii din jurul vosrru! Ce vi trans-
ri .,]r[i
voqtri? Cum influengeazd
mite limbajul trupului? Este diferit de expresia de pe chipul . 'r r r vrala - t.- Mama Nalurd, sursa inepuizabild a cunoa-
strlul vostnr oe rn
pterii^si a ne aa inttnde intotdeauna
lor? Jinlnd seama de hainele, coafura gi linuta lor, cum mod direct sa' indirect - 7a{ei'
"J',i!ri"i !'l,l!r',::
;:;:,':,' :] !]ii]-;,
credeqi ci vor sd-i percepem? $i cum ii percepegi? tqi reprima formele vii ale Geei - pdrnar,-
sau igi proiecteazi energiile? Daci le proiecteazd, careeste efec- tul, apa qi aerul? Le influen- sd ascuhdm.
tul pe care vor sdl creeze) spre ce le direcgioneazd gi ce vor peazd in bine sau in riu? Desen realizat de Jlssr' $(l'orr HanolN

34 Qberon $e[[- tQalenhearl ('.artea ucen icu[u i vrdjitor

 Schimbaqi-vd adesea percepgiile qi acliunile pentru binele pentru ci mintea noastre com-
lumii 9i al semenilor vogtri! penseazi ace$ lucru - ii percepem
Concentrali-vi cu atenfie asupra obiectivelor voastre gi vedepi mirimea corecti. Aga l-ar fi infe-
ce se intAmpla! Vi se pare cS,lucrurile pentru care v-a1i rugat qigat artiqtii medievali.
qi pe care vi le dorigi cu ardoare devin realitate? Credegi ci Iatd un tablou amuzant reali-
anumigi prieteni sau anumite idei, conversatii, activitlji, emi- zatin !754 de \X/illiam Hogarth,
siuni de televiziune sau obiceiuri personale vi distrag atenlia care a vrut astfel si le atragi aten-
9i vn impiedici sd vi ducegi intenliile la bun sfArgit? lia oamenilor asupra importantrei
o La sflrgitul fiecirei zlle,incercagi si vI amintigi detaliile tu- perspectivei, invdllndu-i cum s-o
turor evenimentelor Ei lucrurilor care vi s-au intAmplatinziua foloseascd in picturi. ,,Cel care
respectivi gi notapi-le in jurnal aleturi de reaqiile gi sentimen- face un desen feri si cunoasci teh-
tele voastre! Consemnali nu doar aspectele pe care le-aqi nica perspectivei va comite absur-
observat, ci gi modul in care agi reacqionat ;i efectele sau con- ditdgile din acest frontispiciu."
secinlele care au rezultat! Regizorul Peter Jackson a fo-
losit acelagi principiu al perspectivei cAnd a realizat Saipinul inelelor -
:l creat unghiuri pentm camera de luat vederi, bazXndu-se pe ,,perspec-
tiva forqatd" in aga fel incAt hobijii par mai mici decAt sunt actorii in
4. cperceptii qi i[uzii realitate. El i-a plasat pe Frodo sau pe Bilbo putin mai departe fagi
cle Gandalf sau Aragorn, feclndu-i astfel sd pari mai mici. Pentru ca
autor: Obaron lcenuqiu; iluzia si fie perfecti, Jackson a consrruit pentru hobili un decor mult
mai mare in comparaqie cu ei.
Aga cum am explicat in Manualul de inipiere in vrdjitorie, magia vi Un alt exemplu il constituie ,,iluzialunii" - una dintre cele mai cu-
invagl sI vedeli lucruri inaccesibile altora. O modalitate prin care noscute iluzii optice. Cnnd se afle
vrijitorii realizeazi acest lucru qi pe care au perfecgionat-o de-a lun- la orizont, luna plini pare mult
gul timpului o reprezint| afia iluziilor optice. mai mare decAt atunci cAnd este sus
Multe iluzii se bazeaz6,pe perspectiud (,,privire inliuntru"), unde min- pe cer. Cu toate acestea, luna - care
tea umani coreleazl, automat mirimea cu distanga, astfel incAt - dacd se aflA la o distantri de 383.023 de
un obiect pare mai mic decAt altul - noi il percepem ca fiind mai de- kilometri de pdmAnt - pdstreazd
parte. $i daci pare si fie mai depane, ne agteptdm si fie mai mic. Acest intotdeauna acelaqi unghi cAnd este
fenomen ni se pare astdzi atit de firesc, incAt pare greu de crezvt cI pic- pe cer. Pare mai mare la orizont
torii au folosit tehnica perspectivei de-abia in perioada Renaqterii. tn deoarece mintea umand percepe
arta medievale, figurile infaqigate in depirtare aveau aceeagi mlrime pre- orizontul ca fiind mai departe
cum cele prezentate in prim-plan, aga cum gtim cI sunt in realitate. Daci decAt cerul de deasupra noastrd.
il rugagi pe un prieten si stea la o anumiti distanqi de voi 9i apoi inchideli Desenul aliturat, intitulat,,T erra
un ochi 9i intindeqi o mAnI, veli avea impresia cd il puteli cuprinde intre Subterranea", realizat de Roger
degetul mare gi cel arititor. $tim insi ci este vorba doar de o iluzie qi - Shephard, este o iluzie care se

:6 Qberon $eff -({r."enheart (-.art ea ucen icu[u i .'rrdjitor 17

bazeazd pe tehnica perspectivei false. Care personaj este mai mare
micuqul care aleargd.speriat in prim-plan sau uria;ul care il urmiregte?
De fapt, cei doi sunt identici din toate punctele de vedere - inclusiv
ca mirime.
O alta formi de iluzie optici sebazeazi pe ambiguitare (,,cu doui
tiiguri" - cevace are doui sau mai multe inlelesuri).
) .T,T:::;fl'i:il:i::T::::fr:$:'J;!* 14lC
((
ffi#:";:i'J::*'ffilT;:TH"',,: [
,1
care priviii desenul. Ele se mai numesc gi ima- r I
ginimetamorfi.ce.ChipuldinstAnga, realizatde \
G.H. Fisher, este un exemplu clasic. Priviqi cu \/
atenlie! Ce vedeqi? Distingegi chipul mamei, al tatilui Ei al fii-
cei? Dar desenul din dreapta ce infaii;eaze - o lebeda sau o veverili?
tn celebrul exemplu din dreapta, efectul este creat prin
inversarea imaginii din fundal cu cea din prim-plan, in
funcgie de imaginea pe care o priviqi - cea albe sau cea
neagri. Puteqi vedea in acelaqi timp gi vasul, ;i chipu-
Ittrl
rile umane?
Ce reprezinti desenul de deasupra?
Aceste imagini par complet diferite daci le
intorci. Ati avea incredere in barbatul din desenul
din dreapta?
Desenele vd joaci feste. Apoi, existi imagini care par
destul de reale pe hArtie, dar nu pot
si existe in realitate. Iati cAteva exem-
ple! Primul gi cel mai cunoscut este
,,Enigma lui Schuster" sau furca im-
38 Qberon $e[[- tl{r'cnh aart
- pr>sibill. Existd nenumlrate variante ale
,rcestui desen, cum ar fi elefantul lui Roger
Shepard, intitulat ,,Dilema elefantului cu
n picioare". CAte picioare are elefantul?
Putegi vedea qi alte desene de acest
gcn - unele chiar in culori - pe site-ul:
ltttp: / / members.lycos.nl/ amazingart
i
rpasdrea cqre te vrmd,re.;ta.
Existi un alt efect al iluziilor optice, cu multiple utiliziri. Se ba-
)
'r.etzd.pe proiectarea unui obiect 3D pe o suprafagi concavi spre de-
osebire de proiectarea normah, convexl, a obiectelor reale. Pentru
t'i ne agteptlm ca obiectele reale si fie convexe, imaginile ne pdcilesc
cr.r uqurinqi. Aceste iluzii optice sunt foarte vechi - le-am vizut in pic-
ttrrile murale din Franla realizate de oamenii de Cro-Magnon cu 20000
rle ani in urmi. tn grot"l" lungi, animalele pictate plreau sd se indrepte
spre ieqirea din pegteri ca sd renasci. Unele erau pictate pe suprafege
plate; altele pe suprafege rotunjite qi bombate, create natural pe pere-
tele de stAncI. Dar cele mai uluitoare erau pictate in adAnciturile din
piatri - iar cAnd treceai pe llngd ele, lumina de la lempile cu ulei se
rasfrAngea asupra lor, trezindu-le parcl la viaqi.
Aceasti tehnicd se folose;te astdziin crearea migtilor concave, pic-
tate pe dinluntru in a;a fel incit par convexe. tnremate ca nigte portrete
obignuite, ele par si te urmireasci pretutindeni
prin camerd intr-un mod insplimAntitor.
Am creat gi eu un model, pe care il puteli
face qi voi la rlndul vostru, dupi ce il
copiaqi pe o hArtie mai rezistentd. L-am
numit,,Pasirea care teurmireqte". tnainte
cle a incepe si decupali, folosili un cutit
de bucltdrie 9i o rigle pentru a marca locul! Lipipi
apoi pasirea cu aracet!
Dupi ce a1i asamblat-o, a$ezali-o pe un raft
la nivelul ochilor,lnchideqi un ochi 9i plimbaqi-vi
(-.arte a ucen icufu i lrdjitor 39
prinfaga ei! Vi se vapd,rea ci igi va intoarce capul dupd voi gi vi va
urmiri peste tot cu privirea. Iluzia dispare insd cAnd o priviqi cu ambii
ochi. Imi puteti spune de ce?
Apropo, impresia este ;i mai puternicd dacd puneli pasirea intr-o
vazd, de sticli sau intr-un acvariu rotund.
5. Qbiecte optice de anima[le
La inceputul secolului al XIX-lea, clqiva inventatori Ei oameni de
gtiinli au descoperit ci o serie de imagini statice pot crea efectul unei
imagini in migcare. Acest lucru se intAmpla deoarece creierul nostru
refine un timp imaginile pe care le vedem ca si nu ne cufundim in
intuneric de fiecare datd cAnd clipim.
Procesul este cunoscut sub numele de fenomenwl phi sau,,persis-
tenga imaginilor". Observat ;i analizat pentru prima oari in 1820 de
Peter Mark Roget, fenomenul se referi ia perioada de timp in care
retina (ecranul de proiecgie, sensibil la lurninl, din spatele ochilor)
re[ine o imagine. Daci vedem o lumini aprinzAndu-se gi stingAndu-se
la fiecare zecime de secundi sau mai putin, o percepem ca arzindincon-
tinuu. Fiecare scAnteiere de lumini persisti pe retinl cel pulin o ze-
cime de secunde. Din cauza acestei persistenle, nu ne dim seama cAnd
se stinge lumina gi se aprinde alta. O percepem, in schimb, ca pe o
lumind continui.
Fenomenul stilabaza tuturor filmelor si desenelor animate. Ne
sunt prezentate o serie de imagini cu o vitezi de cel pulin zece ima-
gini pe secundi, cu o pauzi intre ele pentru ca acestea sa nu intre una
intr-alta. Creierul face apoi o legituri intre cele doui imagini, care -
deqi statice - par acum in mi;care. (V-agi uitat vreodati cu atenlie la
un film ca sd vedeli toate imaginile individuale? Este nevoie de 24 de
cadre de film pe secundi pentru a convinge ochiul uman cI ceva se
migci pe un ecran de proieciie.)
Denumirile obiectelor optice de animalie, bazate pe acest fenomen,
provin din greacl qi au sufixul trop, care inseamni,,a se risuci" sau
scop -,.a privi".
4o Qberon $cff - tl{rlorheort
Taumatropwl
in 1,824, fizicianul englezJohn Ayrton Paris a inventat un dispo-
zitiv simplu ca si le demonstreze fenomenul phi membrilor Colegiu-
Irri Regal Britanic al Fizicienilor. Acesta consta intr-un disc cu imagini
pe ambele pdr1i, de care erau ataqate doui sfori. Clnd discul se invAr-
tca intre cele doud sfori, imaginile de pe ambele pirli ale sale pireau
sa fuzioneze, crelnd impresia unei singure imagini. Doi ani mai tAr-
z.iu, aceste discuri au devenit primele obiecte de animalie vlndute
lrr Londra, purtlnd numele de tawmatrop (in greaci ,,disc minune").
lniaginile infeqiqau pisiri in colivii gi qoareci in cugti, circari Ei lupte
intre cAini 5i pisici. Aceste discuri au fost primele obiecte optice de
.rnimalie, care au continuat si funcqioneze ca mijloace de distracgie
plni la inventarea cinematografiei rnoderne.
Puteli si vi creaqi propriul taumatrop, ghidAndu-vn dupi mode-
lele pe care vi le-am oferit la sfArgitul ci4ii. Copiali imaginile la xerox
la o mirime de 150%, apoi lipigi imaginile pe o bucati de carton! De-
cupali cartonul in formi de cerc 9i lipili-le pe ambele pirqi ale sale!
(lmportant: Avegi grijd se lipiqi una dintre imagini cu capul in jos fali
de cealalta!) Dupi ce se usuci lipiciul, faceli o gauri pe fiecare parte
a cartonului, ca in modelele prezentate! Introduceqi apoi prin fiecare
gaurl cAte o sfoari lungi cam de douizeci de centimetri qi faceli un
nod la fiecare capit! Puteli folosi elastic in loc de sfoari, faclndu-i cAte
un ochi la capete. Vi sugerez, de asemenea, si coloragi canarul cu gal-
ben gi frunzele copacului cu verde.
Introduceqi degetele ardtdtoare in ochiurile sforilor sau ale elasticu-
lui, apoi risucigi Jisc.rl de mai multe ori! tntindeqi sfoara sau elasticul
(.urteo ucenicu[ui .rrdjitor 4t
pentru ca discul si se roreascl incontinuu! Veli observa astfel ci im-
aginile de pe ambele pnrji ale discului fuzioneazd., pirAnd si fie una
singuri. Copacul cel mort va infrunzi; canarul va inrra in colivie; gi
atunci veli rosti cuvAntul ,,Magie".
Chiar aga qi este. CuvAntul tawmaturgie (,,purerea de a face minuni")
vine din greacd, Ei inseamnd punerea in practici a magiei.
Desenaji acum propriile voastre imagini destinate unui taumatrop!
Puneji-vd imaginalia la contribulie! Desenagi un cal pe o parte, iar pe
cealaltl un om in aqa fel incAt sd pari ciar fi cilare; sau un jongler
pe o parte, iar pe cealalti nigte mingi amncare in aer; capul unui berbat
chel pe o parte gi peruca pe cealalti; sau un pegte qi un pescar! Dis-
traji-vi creAnd ,,jumitdgi de imagine", care vor deveni un intreg atunci
clnd invArtiji taumatropul!
Fenakistiscopwl
Urmitorul pas in
dezvokarea obiectelor de animagie a fost desco-
perireafenakistiscopulul. Acesta a fost inventat in 1830 de Joseph
Antoine Ferdinand Plateau din Belgia, dar Ei de profe-
sorul Simon Ritter von Stampfer de la Institutul Poli-
tehnic din Austria in anul 1832. Plateau qi-a numit
inv engia fena b is t is c op (,,cilindrul cu imagini "), iar Vo n
Stampfer l-a botezat stroboscop (.,titirezul
cu imagini"). In 1833, Ackerman vindea
aceste discuri la Londra sub numele de
,,fantascop" - eu prefer aceasti denu-
mire. Se mai numea insF,, Eifantamascop,
kaleidorama sau discul-minune. Astizi,
din plcate, se folosegte mai mult termenul de
fenakistiscop - un cuvAnt imposibil de pronunlar.
Acesta era un disc pe marginea cdruia se desenau 8-16 imagini in
pozi1',liugor modificate gi despi4ite prin nigte fante. Imaginile infaqi;au
de obicei desene abstracre, jongleri sau acrobali. Discul putea fi mon-
tat pe un cilindru, iar imaginile rrebuiau privite in oglinde prin acele
fante. CAnd se invAftea, persoana care privea imaginile prin fante, din
spatele discului, avea impresia cd vedea, reflectati in oglinda, o imagine
in continui miScare.
42 Qberon $a[['<I$r'enheart
Stroboscopul lui Von Stampfer implica un al
doilea disc, static, care ave o ferestnrici infaia
celuilalt disc, pentru a putea vedea imaginile
in migcare flrrlt utrlizarea unei oglinzi.
Ca si vd creafi propriul fantascop, copiagi
F t" xerox discurile de la sfArgitul cn4ii qi apoi
I
decupali-le - inclusiv ,,ugile" de pe unul din-
tre ele! Folosind o pionezd, fixali discul pe
un diblu din lemn, in aga fel incAt - atunci
clnd ginegi diblul orizontal - fereastra si fie pla-
satl in partea de jos! Lipigi apoi diblul cu scotch!
Fixaqi-l apoi, folosind aceeaqi pionezi, astfel
?ncAt desenul cu cei doi dansatori si se
vadi prin fereastri! @
Ca si observagi efectul, priviqi imaginile (,
prin fereastrn 9i invArtili discul pAnI cindvtteza
v;i va crea impresia ci cele doui personaje din
desen danseazi impreuni! Veli fi astfel martorii pn-
mului obiect de animagie inventat de-a lungul timpului.
Daci veqi folosi o luminl stroboscopici, vegi putea
vedea miqcarea direct, fareutilbarea discului cu fereastrr.
lncercagi acum si vI creali propriul fantascop!
imp;4igi cercul in 12 sau 1.6 pd4iegale - ca
si clnd desenali imagi
^litiiapizza- 9i
nile pe care vi le dorigi!
,,irtrc lwmi"
Vi voi prezenta acum adevlrata lecqie de vrijitorie Pe care fantas-
copul o poate dezvllui:
Tot ceea ce percepem ca fiind ,,Lumea Reali" sunt, de fapt, vibragiile
unor frecvenqe diverse pe care le captim cu simlurile gi cu instrumen-
tele noastre qtiinlifice. Fie ci vorbim despre frecvenqele de vibraqie
ale atomilor elementelor, fie de cele ale spectrului energiei electro-
magnetice sau de cele ale sunetului, totul - materie, energie, timp
;i spaqiu - se materializeaza ca frecvenle de vibraqie. $i pentru cr
simlurile noastre sunt menite sd capteze anumite frecvenqe - cum
(-orlea ucenicufui lrdjitor 43
ar fi, de exemplu, lumina gi sunetul, ne-am dezvoltat mecanisme ce-
rebrale ;i de percepgie, care inleture discontinuitatea vibraliilor, ast-
fel inclt le percepem ca fiind continue.
Iar noi seminim cu dispozitivele de selectare a canalelor de radio
sau TV, care trtazd nenumiratele frecvenle pe care le capteazl., ale-
gAnd in final postul dorit. Diferenla consti in faptul cd ,,dispozitivele
noastre interne de selectare" sunt programate si capteze doar anumite
frecvenqe, inleturAndu-le din start pe celelalte.
Fantascopul ne demonstreazd cu elegangi acest lucru, cu ajutorul
imaginilor qi al vitezei sale de rotalie.
Dar daci toate lucrurile pe care le percepem fac parte dintr-un
ciclu de frecvenge corelate cu receptorii nogtri, ce se intAmpla cu pau-
zele dintre aceste frecventre? tntre imaginile fantascopului existi anu-
mite spalii goale, pe care noi nu le percepem din cauza ,,persistenlei
imaginilor". Ce se intAmpla daci mai adiuglm o altd serie de imagini
in acele spagii goale, dar cu o rar.d diferita a frecvenqei? Si ludm ca
exemplu discul lui Plateau cu cele Eaisprezece imagini ale balerinei
care face piruete (reahzat in 1S32)! Pentru ca ele si pari in migcare
continui, discul trebuie si se invArtd cu o vrtezd de o rotalie pe se-
cundl, ceea ce pentru ochiul nostru inseamnl Eaisprezece cadre pe
secundi. Retina noastrr refine imaginea respectivi suficient clt si fie
succedatd de cealalti.
Dar hai si introducem (aga cum fecut eu) o serie de patru zXne
plasate la o distanle egali intre cele qaisprezece
cadre! Decupaqi qi acest disc 9i fixagi-l cu o pio-
nezd de diblul din lemn, ca in modelul prece-
dent! De data aceasta insi, trebuie sI gineli diblul
astfel incAt fereastra sI fie plasati in partea de sus.
Daci vegi invlrti discul cu o vitezi de o rotajie
pe secundi, vegi observa cd balerina face piruete
pe loc. Dar dacd veqi invlrti discul 9i mai repede,
cu o vitezi de patru rotalii pe secundi, imaginea ba-
lerinei va deveni neclari, dispirAnd in cele din urmi, in
timp ce imaginea zAnei se coreleazd cu perceptia noastri
vizuali^ de gaisprezece cadre pe secunda, materializAndu-se
dintr-odati in fala ochilor noqtri.
Qberon $eff -i[{r'enhcart
Clte alte lumi Ei universuri paralele sau dimensiuni alternative existi
irrr re rata vibragiilor pe care le ,redem qi le auzim? ,,trrtr. aceste lumi"
t'xisti TirAmulZinelor, Lumea Spiritelor, Lumea de Dincolo - gi,
l)()rlte, alte tirAmuri responsabile pentru multe fenomene stranii despre
('.rre oamenii au relatat de-a lungul timpului.
,,Ce simpuri ne lipsesc de nu aedem pi nu awzim lumea care ne inconjoardt
FnaNr Hrxrrxt, Dwne
Zootropul
Zootropwl a fost inventat in Anglia in 1834 de William George
Ilorner, care l-a numit daedalum (,,roata ingenioasi"). S-a bucurat insi
de popularitate de-abia clteva decenii mai tArziu, clnd
producltorii din Franqa (1860), Anglia qi America
(1,867) au brevetat invenqia gi au introdus-o pe piali ca
obiect optic de animagie. Omul de afaceri american
Villiam Lincoln l-a redenumit zootrop (,,roata viegii").
Zootropulse baza pe aceleagi principii ca fantascopul,
dar imaginile erau desenate in interiorul unui dispozitiv
cilindric din metal, cu fante. Dispozitir-ul se monta pe
un suport care se rotea astfel incAt cei care priveau dese-
in continud miqcare.
nele le percepeau ca pe o imagine
Yrteza zootropului este variabila. Cu cAt cilindrul se rotegte mai
tare, cu atlt imaginile sunt percepute mai clar, iar migcarea pare mai
fluide. CAnd zootropul incetinegte gi vedeti fiecare imagine la o ze-
cime de secund;, iluzia miqclrii incepe si dispari.
Praxiniscopwl
Zootropul presupunea insi o problemd: lumina nu pitrundea su-
ficient prin fantele cilindrului. tn 1878, Emile Reynaud din Paris il
perfecgioneazd, inlocuind fantele cu oglinzi. El a numit noul dispo-
zitiv praxtnoscop (,,cilindrul practic"). Acesta era alcituit dintr-un
cilindru, la fel ca zootropul, iar imaginile erau desenate tot in inte-
riorul lui. Dar in locul fantelor prin care spectatorii priveau imagi-
nile, acestea se reflectau in oglinzile plasate pe marginea cilindrului.
O lumlnare alezatd deasupra le lumina gi mai bine.
Cqrlea ucenicu[ui lrdjitor 45
 Praxinoscopul era, de aseme- vr':ljitori, nu trebuie sl studiali doar aspectele practice ale acestei arte,
iJ'' " -.
nea, insolit de anumite elemente . i ;i ideile care stau labazaei. in alte lecqii veli explora subiecte cu
.t ( .rrilcter etic qi tehnic; in cea de astizi vom vorbi despre creativitate
de decor pentru obqinerea efectu-
fi\
F"I
, \*,: ft
tnF!4 '\' lui maxim. Cilindrul era plasat 1i irrterpretare. Trebuie sd incepegi sd vn gAndiqilavri,jitori gi la arta
intr-o cutie de lemn, care avea un rn,rgiei, dar gi la semnificalia pe care o au pentru voi aceste nofiuni.
*Filqq orificiu in capac. Prin acest orifi-
1*i. 4'r'
1
ciu, spectatorul vedea o sceni care
Vom analiza, aqadar, treisprezece filme de animalie, care-iplaseazl,
irr centrul atentiei pe vrijitori gi evenimentele magice. Le-am inter-
introducea imaginile intr-un anu- lrrcl-:rt in ordinea aparipiei lor in cinematografe. Priviji fiecare film in
rfh.- mit context. l);rrte $i notagi-vi opiniile in jurnalul magic! (Pot fi procurate uqor din
Toate dispozitivele de animalie se numeau ,Jucirii filozofice" in pe- nr.rgazinele de specialitate, unde se inchiriazi sau se vlnd casete video
rioada victoriani. Ele sunt precursoarele filmelor moderne de astizi, ,rri DVD-uri, dar sunt difuzate qi la televizor.) Aga cum se intAmpla
cici benzile desenate ale zootropului au fost transformate in pelicule irr lumea vrdjitoriei, nu toate intreberile au un rispuns ,,corect". Scrietri
de film. Procesul a implicat desenarea a sure sau mii de imagini gi trans- ,'t' credegi despre asta!
punerea lor pe band; transparenti ) care - agezatd. in fala unei lumini
puternice - proiecta imaginile pe un ecran. Iar in momentul in care
oamenii au reugit sd faci fotografii cu o frecvenli suficient de mare, incAt
Jitme de animc.tie
si simuleze o imagine in migcare, s-a niscut cinematografia moderni.
Cele mai moderne proiecroare de filme funcjioneazi cu o vitezd Alakazam cel mare (Taiji Tonomura, 1.96L,
de 24 de cadre sau imagini pe secundi. Aparatele video inregistreazd. vechi film de animaqie pe care
( )) este cel mai
gi redau casetele cu o vitezi de 30 de cadre pe secundi. Dar vechile vi-l recomand in lecjia de astizi. S-ar putea si
aparate, care proiectau filmele mute, aveau ovitezl,de doar 16-1g cadre vi se pari pulin stangaci daci sunteti obiqnuili
pe secundi. Mergeau atat de incet, incat imaginile pireau si rremure. cu filmele moderne, dar are foarte mult far-
$i acest subiect ne poarti spre urmitoarea noastri leclie - ,,Magia rnec. Personajul principal al pove$tii este o
in filmele de animalie", unde o veli avea ca profesor pe Elizabeth rnaimuqi riuticioasi, pe nume Alakazam. Ne-
Barrette, decan al $colii Cenuqii de Vrljitorie. rnulqumiti de statutul siu de rege, igi doregte
cu ardoare puteri magice, pe care in final le
furd. Pentru ci nu le poate stlplni, Alakazam
invagd pe tot parcursul filmului cum si le foloseasci.
6. cQrajitorii ;i magia in fitmete de anima(ie
Sabia din stdncd (Disney, 1963, G). Adaptare dupd romanul cu
' autor Q[izabeth $,arrette lcenusiuy acelaqi nume, scris de T.H. Vhite, filmul este o transpunere ciudatl
(Adaptare dup.i articolul ,,O lume plind de magie: Teme sacre in filmele a legendei arthuriene. Ni-l infeligeazd pe tAnirul Anhur intr-un mo-
de animalie Disney", revisra PanGaia, edijia din toamna anului 2OO0) rnent crucial din viala sa. Pelicula conline unele dintre cele mai com-
plexe observagii despre magie din istoria filmelor de animagie. ,,Nu-qi
Multe filme au ca subiecte magia qi vrijitorii. Scopul acestei lecaii imagina" - il avertizeazdMerlin - ,,ci magia igi va rezolva toate pro-
este sd analizd,m clteva personaje din filmele de animatrie. ca ucenici blemele, cici nu va fi deloc aga!"

46 f)baron $e[[ - ($.,renh eorr (.artea ucenicului lrajitor 47

 Unele dintre secvenqele memorabile ale fil-
mului sunt momentele in care Arthur se meta-
morfozeazdin pasire, veverigi gi pegte (trecAnd
astfel prin toate cele trei tirAmuri ale vechilor
celli: PlmAntul, Apa 9i Cerul). Duelul epic din-
tre Merlin Ei Madame Mim, unde cele doui
personaje iau diverse forme, este extrem de amu-
zant; cutoate acestea, mesajul pe care ni-l trans-
mite despre principiile morale ale magiei este clt
se poate de grav: Merlin igi foloseEte inteligenla
ca si-gi infrlngn rivala (care recurge la orice mijloace siJ picileascl),
fd,rd, ca el si tncalce regulile.
Magia gi gtiinla pot conlucra foarte bine impreuni; inleleptul
Merlin le stlpAnegte pe amAndoui. Filmul pune accentul pe impor-
tanga inteligenqei, care trebuie sd fie mai presus de fo4a fizici^; in final,
nu aceasta il ajute pe Arthur sd smulgd sabia din stAnci, ci puritatea
inimii sale ii asiguri tronul.
vrdjitorii (Ralph Bakshi, 1977, PG) abor-
deazd o temi rard in filmele de animaqie, dar
preferatdin literatura gtiinqifico-fantastici: vii-
torul post-apocaliptic care a urmat unui rdzbor
nuclear. Fiinge fermecitoare, precum zAnele, se
nasc din plmAnturi roditoare in timp ce
mutanti respingitori apar din linuturile pustiite
de rdzboiul nuclear. Doi vrijitori gemeni - sau
mai degrabd un vrijitor gi un vraci - se lupti
si salveze lumea. Avatar qi Blackwolf folosesc metode diferite, atlt
magice, cit qi laice, ca sI-gi atingi scopul.
Aaenturile unwi bobit (Rankin/Bass, 1980, U).Bazat pe roma-
nul cu acela;i nume, scris de J.R.R. Tolkien, filmul ne prezintd po-
vestea unui spiriduq paqnic gi comod, Bilbo Baggins, care este atras,
feri voia lui, intr-o aventuri in urma intrigilor puse la cale de prie-
tenul siu vrijitor, Gandalf cel Sur. tn compania celor treisprezece
pitici, pornesc si recupereze o comoard furati - infruntAnd atacurile
48 Q6cron,je[[- il{rlenheart
t rolilor, goblinilor, elfilor qi ale pdienjenilor
rrrilqi. Bilbo gnsegte un inel cu puteri magice,
..'.rrc la inceput pare si-i ajute, dar care, mai
tirziu, devine mirul discordiei. Aventurile
,rt ing punctul culminant odati cu infrAngerea
b,rlaurului Smaug gi lupta pentru preluarea co-
rnorii redobAndite. Bilbo descrie succinr 9i plas-
t ic intAmplxrile prin care au rrecur: ,,Neplicute
;i incomode; din cauza lor nu pot si-mi iau
nr,rsa in tihnl."
Uhimul inorog (Rankin/Bass, 1982, PG).
llirzat pe romanul lui Peter S. Beagle, filmul ne
infiliEeazi o povesre impresionanti. Eroina
pove$tii, un inorog, descoperi cd a rimas singurl
in lume. Ea pornegte in ciutarea semenilor sii,
realizind cd doar cAgiva oameni ii vld adevdrata
inf;qiqare. Cdzilnd inmlinile vrijitoarei Mommy
l]ortuna, inorogul reugeqte si scape cu ajutorul lui
Schmendrick, un magici an care ne demonstreazl
citi dreptate a a'v'ut Isaac Bonewits cAnd a spus -
ci ,,sinceritatea nu inlocuie$te competenga". Ei cildtoresc impreuni spre
castelul regelui Haggard, unde Taurul Rogu ii gine caprivi in mare pe
inorogi. Metamorfozat intr-o fiingi umani, inorogul aproape ci igi uitd
misiunea, pletind in final un pre! uriag ca si-gi salveze semenii.
Regele leu (Disney,1994, G) exploreazi con-
ceptul de statut sacru al regelui, conform ciruia
intre el gi gara pe care o conduce existd o legiturd
mistici. Fugind de pericol, tAndrul erou Simba
se imprietene$te cu Timon gi Pumbaa, adop-
tAndule {llozofiade viagi ,,Hakuna Matata" (Si
triieqti fer e gri)i), care ii mar cheazd. adolescenga
lipsiti de povara responsabilitipilor. Simba nu
vrea sd se mai intoarcd in Pridelands. Rafiki, ca
orice gaman bun, incearci si-l aduci pe calea cea
l'.qrlea ucenicu[ui lrdjitor 49
dreapti pe eroul incipigAnat, dar Simba ingelege care ii este meni-
rea pe plmAnt numai in clipa in care tatel ii apare in vis. Simba se
intoarce acas5, unde gisegte un ginut pustiu qi arid, distrus de ne-
priceperea regelui. Odati cu victoria lui Simba, se intorc ai ploile,
iar pdmlntul se treze;te din nou la viagi, celebrAnd intoarcerea
regelui de drept.
Fantasia 2000 (Disney,1999, G) continui
tradiqia inceputi cu varianta originala din
1940. Tema ,,lJcenicului vrijitor" a lui Paul
Dukas apare in amAndoui. tn aceastr poveste,
Mickey Mouse imprumutl peleria fermecati
a stlpAnului sIu in timp ce vrljitorul doarme,
in speranqa ci sarcinile sale vor deveni mai
ugoare. Descoperi insi cd este mai greu decAt
gia imaginat si stipAneasci puterile magice.
O altn capodoperi este ,,Pasirea de foc", suita
de balet compusi in 191,9 de Igor Stravinski. Un elan insufla viaga
unui sloi de gheali, creAnd un spirit feminin - o zind - care, prin
puterile ei magice, insuflelegte pdmAntul. Dar eatreze$te astfel cum-
plita Pasdre de Foc, care sdligluiegte in mun[i qi care aproape ci o
distruge pentru totdeauna. Aceasti poveste ne atrage atenqia asu-
pra surselor de magie, dar gi a modului in care trebuie s-o Punem
in aplicare.
Spiritele (Disney I{ome Entertainment;
Hayao Miyazaki, 2001, PG) este povestea unei
fetile care porneite impreund cu familia ei sI
se mute intr-un nou cimin. Dar, pe drum,
piringii o iau pe o scurtlturi care ii poarti spre
un linut magic, unde rimAn captivi. Este un
loc de intAlnire a spiritelor altor lumi, iar
micuqa Chihiro trebuie si-gi croiasci drum
prin acel linut ciudat ca si-;i elibereze pdrinqii.
Bogat in simbolistici japonezi, filmul abor-
deazdtema increderii, a devotamentului 9i a obligaqiilor familiale'
Qbcron jeff-llUrtenhccrt
T. Cdf.dtoriq
4utor: !}foonwriter lindigo;
Studiaqi ana vrdjitoriei, dobAndiqi talente noi, scrieli in jurnalul
rrr,rsic $i, incet-incet, incepegi si adunati in jurul vostru instrumente
si lrrrine care vi conferi infagigarea unor vrijitori.
I)ar, desigur, lucrurile sunt mult mai complexe.
Vrijitoria este o cilitorie plini de aventuri gi de neprevizut Ei nici
' zi nu va semina cu cealalta.
in lecgiile de pAnI acum am vorbit despre scopul acestui drum,
,lt'spre menirea unui jurnal magic, dar gi despre instrumentele care
r.,:i ajuti sI vd duceqi misir.rnea la bun sflrgit.
Cu toate acestea, metamorfoza - trecerea de la ucenici la vrijitori -
.rrc loc inliuntrul vosrru. cehtoria pe care trebuie s-o intreprindeti
('ste una spirituala.
Cititi cu atengie urmdroarele povegti gi incercali si le deslugili sim-
l'.lurile! ce semnificalie au ele pentru voi gi cum v-ar purea fi de folos
1't'drumul pe care l-aji inceput?
tprima porl'sste
Pe clnd ceata se risipegte, barca plutegte in ricere spre mal, cAr-
rnuitd de doi b;rbagi arqi de soare, imbricaqi cu niEte pantaloni po-
nosili. Acostim pe un mal nisipos, iar ei mi privesc in ticere cAnd
irni cufund pAni la glezne picioarele in apa pe care o simt nea$reprar
de cald;.
Ma indepirtez de barci qi o pornesc pe plaji. Esre momentul in
cirre incerc si ingeleg penrru ce mi aflu aici. CAteva femei stau pe mal
;i mi recunosc, dar nici nu-mi zAmbesc, nici nu par ostile. tmi arate
. clrare care duce spre pidure. tn timp ce urmez poteca aceea, le simt
cum md urmiresc cu privirile. Soarele e sus pe cer, vAntul aduce o
boare cu aromd de fructe de pidure, iar copacii si iarba par pictaqi
irrtr-o nuantri fantasticr de verde. Am senzaqi a cd" am pigit intr-o altd
lume - o lume la care doar am visat pAni acum.
('.rrteq ucenicufui lrdjitor
5r
 Dupd cAteva minute de mers, cd,rarea mi poarti spre un lumini;.
Intr-o parte vdd o alcituire simpla din piatri gi lemn. Mi indrept spre
'.rsi qialbastre. intr-oparte observ o ravd cu fructe, o pAine cu ce-
o carafd,devin. in prrt"" cealalti se afl; o carte - o .arte
structura aceea, unde mi se sugereazd, s5, intru singuri.
'e.rle -i-
rrunati, cu coperli din piele qi argint. Pare si strdluceasci sau chiar
Piqesc in intuneric. CAnd incep si mi obignuiesc cu obscuritatea, s.i freamrte, dornici si-mi impirtd$easce din cunogtinqele ferecate
trec de prag gi intru in camera principali. int.-o parte, arde un foc in i' paginile ei. simbolurile incrustare pe copertd sunt criptice pen-
cimin, iar lAngi el sti o femeie. Nu seamlni cu nicio femeie pe care t ru ochiul meu profan. Realizez deodati cnt de siricicios
sunt
am vizut-o in viata mea, deqi pare in acelagi timp intruchiparea tutu- imbricati, iar miinile-mi sunr goale.
ror femeilor din lume. Are pirul negru, presirat cu Euvile de un Ferneia imi zAmbeqte, aritlndu-mi piinea gi fructele.
alb-argintiu. Ochii pe care Ei-i alintegte asupra mea par cenuqii. Este - vino!spune ea. Probabil ci 1i-e foame. Hai si mancdm mai intai!
imbricati in voaluri de un albastru diafan. La glt poarti piatra lunii Apoi vom incepe.
gi deasupra ei un colier din argint cu inscriplii runice. in
-i.ra dreaptl
line un toiag simplu, in vArful ciruia se afld o piatri strilucitoare de
cuarg. Pe incheietura mAinii drepte are un tattaj, care infilise azd,luna \doua poreste
crescitoare, in aceeagi nuanqi de albastru ca rochia ei. in .iurul taliei
are o cingitoare din satin, de care este prins un sdculel din piele, ingesat Bniatul stribate singur dealurile. Poarti o vesti gi o pelerini, ghete
de obiecte pe care nu mi le pot imagina. s.lide si o ciciuli cilduroasi. tr, ,rr.sac.rl pe care il qine in spate are
Intr-un coll al camerei se afli o misuli rotundi, acoperiti cu o faqi citiva cartofi, un cugit, o frlnghie, o piturd si materiale ca s; aprinde
de masd de un verde atAt de strilucitor, incit pare locui. urci porvlrnisurile cu ajutorul unui toiag din lemn de anin si
incrustat cu firigoare de aur. Lucrurile de pe poarti cu el un burduf cu apd.
masi par lasate la intlmplare, sugerAnd in Poposegte pe unul dintre versanlii inalqi ai muntelui. ,,Este un loc
acelagi timp o ordine fireasci. Ved lumA- bun unde si innoptez", isi spune b;iatul. Apoi, aprinde focul la
niri, scoici, un pocal plin cu api, un .rclipostul unei stxnci penrru ca vAntul sd nu i-l stingi, iar cildura sd
cuqit strilucitor din obsidian 9i multe se rlsfrAngi asupra lui.
alte minuni pe care nu le pot numira. Verifica burduful gi vede ci este aproape plin. Lulnd cutitul, se
Pe peretele din spatele mesei se vid aclincegte in pidure gi taie cAteva crengi de brad, pe care le duce la
mai multe rafturi pline de sticle de adipostul lui, unde isi incropeEte un pat. $tie ci, daci se va culca
diverse forme, mirimi gi culori, direct pe prmint, i se va pirea gi mai frig; crengile de brad vor fi pe
unele conqinAnd lichid, altele post de saltea. Dupd ce gi-a flcut patul, porne;te si caute lemne pen-
frunze sau seminge uscate. LJn tru foc, pe care le aduni de pe jos, mullumind pidurii penrru gene-
clntar cu un set de greut;li e ,< (.
rozitatea.i. tn ,..rrt timp, stringe un vraf de lemne.
agezat in apropiere, alituri de un , Biiatul a pornit intr-o cildtorie iniliatici. El trebuie sd srea pe
jurnal cu coperli din piele si o munte pani cand i se va ari.ta viziunen. iqi caur; spiritul-animar qi
pani de scris. noul nume pe care il va purta. Dar intre ele existd o legdturi pu-
De cealalti parte a ciminului
Ucenicii inxay'i, simt ;i pwn in practicti - ternici, astfel cr - penrru a-gi afla numele - trebuie si-si identifice
pentru binele lumii - darurile pe care le
se afli o masi obignuiti, cu doud printesc. spiritul-animal. Este tandr pentru acest ritual - abia a implinit paispre-
scaune. Este acoperit; cu o faqa de Desen de JEssE.
\il/orE HaRorN zece ani - dar el a cerut si plece, iar rugiminrea i-a fost indepliniti.

Q6eron $e[[- tl{rlenheort Qartea ucenicufui lrdjitor

$tie ci mulji se a$teaptl si dea greg, convingi ci nu va fi destul de viziune nu se pogorase noaptea asupra lui, dormise bine gi vi
'rcio
puternic si indure vitregiile naturii pAni cAnd va avea viziunile do- sase. Acum, in aerul plicut al diminegii, are minrea limpede. ZAmbegte
rite. Dar el nu le impirti;egte pirerea. Se simte in largul lui in mij- pi se apucd si facd focul. Lulnd un trciune de pe marginea focului, igi
locul s;lbdticiei, cdci qtie si citeasci in stele, si descifreze semnele rLrseneazl o linie pe ambele braje. Cea dintAi noapre rrecuse.
naturii Ei sa audi ritmurile pdmAntului. Stie si giseasci surse de api Diseari, iqi spune el. Diseari...
gi mincare, si aprindi focul gi sI simti prezenla animalelor inainte gi iqi incepe ziua fluierAnd.
ca ele s-o simti pe-a lui. I se pare ci e pregitit pentru cea mai mare
aventure a vietrii sale.
Pentru ci se lasi seara, biiatul construiegte un rug, in stilul coli-
belor indiene. GhidAndu-se dupi apusul soarelui, identificn vestul ;i
agazl pietre in jurul focului pentru a marca punctele cardinale. CAnd
soarele se ascunde in spatele munlilor, rosre$te o rugi, se inchini cu
fala inspre toate cele patru puncre cardinale, mullumegte naturii pen-
tru darul focului qi apoi aprinde rugul. Flncnrile il cuprind, trosnind
in aerul ,..". tn timp ce arde, biiatul pune ,m .".tof printre ticiunii
incingi ca si se coaci.
tntunericul se pogoari incet, iar culorile apusului incep si se es-
tompeze. Bliatul se sprijini cu spatele de stAncl, bucurAndu-se de
cildura focului, infruptlndu-se din cartoful copt gi potolindu-qi setea
cu o inghilituri de ape. tgi atinre$re apoi privire" fl;cirilor, se
relaxeaz'a si invoci viziunile.
"r.,pr"

Spirite ale vestului 5i ale apei d,itdtoare de uiapri, r,egheapi asupra mea!
Spirite ale vestulwi, sc,iLdapi-mi swfletul in ale voastre puteri!
Spirite ale nordului, ale P,imAntului, ale stAncilor gi p,idurilor oerzi,
ocrotili-rnli in aceastd noapte ;i-n grija aoastrd voi md luapi!
Spirite ale estului, ale aerwlui fi ale norilor, spirite ale vintului, care
improspdtapi natura, insuflapi-mi inpelEciunea aoastrd!
Spirite ale sudului;i alefoculwi, dansapi cu mine j viziunea aoi mi-o d,iruipi!

El privegte apoi in ticere cum fliclrile se ridicd in aer, aude rros-

netul lemnelor mugcate de foc, simte mirosul de fum qi cildura lui
dogoritoare. Pentru ci noaptea devine rece, igi trage pitura pe umeri
gi adoarme.
A doua zi,bliatul se treze$te in aerul ricoros al rislritului. Culo-
rile diminepii se revarsi asupra stAncilor din granit pe care sti. Cum

Qberon $eff -tQrlanhearl

 Dar rnai departe noi putem sd mergem
I prin arta magiei sd ne remode/dm;
sd eztoludm con;tient noi putem sd inatiydm.

Personalitatea nu yi-o popi sclsirnba

! nici destinul; popi doar s,i le influenyezi.
Nu popi schimba ins,i aluatul
din care natura pe tine te-a pl,imridit -
ata cum nici stejarul salcie nicicind nu oa putea fie
,4(e[ierut :ICI
s,i

5i nici salcia trandafir...

qfuturc- lar7intiuy Popi insri crengile sd pi le tnodeLezi

ca lurnina s-o cuprinzi ;i acl,ipost ttticilor v-ietuitoare
tu sd le creezi. Cu ce ai /a indeminri,
Entelehiel cit mai departe trebuie sd ntergi.

Orologiul bate clipele-n parte

DestinuL e o fortd de zei h,irrizit,i.
si uiala parca o r('aczi:
Entelehia eo forp,i ce dinlduntru se nage,
din seminye-ai aptirut ;i drum spre lumind ti-ai croit;
a aoinpei manr.festare
flori si fructe ai conccput
;i a esenpei expresie.
spre regatul inyelepciunii tot mereu incerci sd tinzi.
;i
Este destinul unui prinp ca rege s,i devin,i.
Calea in aialti tu pi-o rnodelezi
Entelehia transfortnd insri ghinda irt stejar.
;i aripile tot nTdi mult yi le intinzi
ca la cap,ituL cril,itoriei tu s,i-ajungi.
intinde aripile 5i zboar,i, c,ici altfel z;ei muri!
pi
Eaolueazri, ciici altfel oei pieri! Fiecare pas pe care-l faci
propriile concluzii te-ajutti sti le tragi.
Sufletul se modeleazd, Nu albia dd na5tere riului,
cdptitind propria inmgine. ci riul modeleaz,i albia dupd cursul pe care ;i-l urnteazii.
$i crepte - intrinsec si natural -
inc,i de la incEut. Ne credm singuri lumea in care trdim
;i rolul ni-l juc,im.
scena pe care
Scinteia in foc se transformd, Iar amprenta pe care asupra Lwnii vrem sti o lris,im
Iar dintr-o sdminpd un copdc spre cer se-nalp,i. f,ir,i de pata ea trebuie s,i fie.

Noliune filozoficl indicAnd perfecqiunea

1
ca scop liuntric al dezvolterii tuturor Kartna nu trebuie s,i fie o scuzd pentru prostie
lucrurilor (n. t r.). ;i nici in spatele ei s,i te ascunzi

56 Qberon je[['cQrlorheart ('urteq ucenicufui lrdjitor

 ca de responsabiliate tu s,i fugi! 1. Seva naturii este spiritul.
Adopta enrclebia, ctici te ajutd sd-pi vezi calea ce-o urmezi ?. Natura nu este o intAmplare. Ea are o semnificapie gi un scop
ntt ca pe o aointd de zei impus,i, bine definit.
ci ca pe o rnanifestare a propriei esenpe! -1. Anumite aspecte ale naturii sunt invizibile.
4. Natura face parte dintr-un lntreg, care este mai presus de timp
Entelebia pa;ii yi-i cdlduzelte
9i de spagiu.
tn aceastd c,il,itorie 5. Frumusetea naturii are valoare intrinseci.
a descoperirii de sine. 6. Cel care pdstreazl" frumusegea gi armonia naturii este bun. Cel
care le distruge este riu.
Fii increz,itor in propria-pi perfecyiune 7. Toate animalele, plantele qi locurile din naturi sunt sacre.
;i calea pi-o urmeazd! 8. Toate fiinlele trebuie si se dezvolte 9i si-gi implineasci desti-
Consult,i-tri busola lduntricd nul.
ce spre entelehie te oa conduce! 9. lJniversul liuntric face parte din naturi.
Euz,A.serH BenRnrrr' l0.Trebuie si sirbitorim natura prin cAntec, dans, arti, poezie gi
povegri.
1l.Stiin1a este un instrument indispensabil pentru cunoa$rerea
naturii.
r. clntroducere (Larry Cates; http: / / ponalproductions.comlspiritNature)

ine a1i venit in lurnea naturii! Lecgiile despre narure includ
toate aspectele care 1in de metafizici gi misticism corelate cu
natura si cu misterele ei. Acest capitol joaci un rol atAt de
important in arta vrijitoriei, inclt vrljitorii au mai fost numili qi
,,Filozofii naturii".
in
"."rt
Atelier, vefi pltrunde in tainele narurii 9i ii vegi explora
toate aspectele. Vegi primi sfaturi utile pe care le puteli pune in prac-
tici atunci cAnd plecali in excursii, in expedijii sau in rabere, sau
dacd,vd, ocupali cu grddiniritul, bucurAndu-vi de aventuri uluitoare
atlt in silbiticie, cAt 9i in agezirile urbane. Veli studia, de aseme-
nea, ecologia ;i vegi afla de ce este ameninlat ecosistemul - qi cum
putem si-l aplrim.
Culoarea asociati acestui atelier este argintiul, reprezentAnd ener-
giile feminine ale intuigiei, raqiunii, viselor, harurilor psihice 9i darului
prezicerii. Argintiul este culoarea lunii, a tainelor narurii, a misterelor
feminine gi a artei magiei qi vrijitoriei.
GAnditi-vn la urmitoarele lucruri:
Prima lecpie din cadrul acestui Atelier v-o implrtigegte \X/olf
Jesse
llardin, membru al Consiliului Cenusiu al Vrajitorilor:
z. Qeea, {pd,mdntuf r'riu
qutor:
lgessc
cWoff fiardin lar6intiu;
in centrrrl altarului meu de acasi rroneazi o sculpturd verde ca
pidurea, care infijigeazd, o femeie linigtiti, frumoase 9i puternicd: Geea!
Ira ne binecuvinteazd"qi ne vegheazi acqiunile atunci cAnd organizim
.rcolo conferinqe sau festivaluri. Artistul qi vrd.iitorul Oberon i-a in-
strflat viali statuii, reprezentind-o sub forma unei femei puternice,
crre sta cu picioarele incruci;ate sub ea, avAnd trisiturile fegei preluate
percd din toate rasele lumii. Emani nu doar puterea unei mame pro-
t cctoare, ci gi senzualitatea unei tinere fecioare. Pe picioare are gravate

58 Qbaron $eff - (f{r.,'enh eart ('urteq ucenicu[ui ."rajitor

 forme de pegti qi crustacee, atAt din timpurile
strdvechi, cAt gi contemporane. Pe braqele Geei
sunt schigate planta viegii gi copaci uriagi de
sequoia, care se afla in pericol sd fie tiiaji de ma-
rile corporapii din California de Nord. Cosigele
impletite 9i impodobite cu diverse simboluri
ADN in forme care amintesc de toate speciile de
viaqd - de la cele mai vechi gi mai simple la cele
mai complexe. Pe vArful capului troneazebalena
cu puteri telepatice ;i un copil care line in mAini
un glob albastru - simbolul planetei noastre pe
care trebuie s-o ocrotim. Ea este Geea - Mama
Naturl, zeiga pdmintului pe care piqim,
dar qi a viequitoarelor gi a plante-
lor printre care triim.
Geea are diverse nume -
Cybele,
Mami Aruru, Nu Kwa sau Terra.
BiEtinagii Yoruba ii spun Assaya, abo-
rigenii - Kunapipi, hindusii - Prithivi, iar
popoarele indigene din Peru - Pachamama, din trupul cdreia ne-am
niscut cu totii. Numele de Geea sau Gaia (care rrmeazi cu Maya) pro-
vine din greacaveche. Legendele elene spun ci ea s-a niscut din Haos,
dAndu-i apoi nagtere lui lJranus, zeul cerului. Dupi ce s-a unit cu Eros,
iar acesta af.ertilizat-o cu energiile sale, Geea a devenit simbolul vielii
inseqi, deruindu-le ingelepciunea sa celor care cunosc nogiunile de
empatie gi congtientizare.
Cele mai vechi reprezent5ri ale Mamei Naturi dateazd, de peste
100000 de ani, fiind printre primele dovezi care atestd ritualurile
gi arta umani. Geea este ,,mama tuturor zerlor gi cea mai bitrAne
dintre toti", spune Homer. Ea ii ispirl pe fondatorii 9i pe adeplii
tuturor practicilor spirituale sau magice, printre care vrijitoria gi
religia \7icca, panteismul ;i neopigAnismul, ecologia generalisti qi
druidismul. Indiferent de religia pe care o imbragi;im, Geea repre-
zintd, izvorul vielii qi al viziunilor noastre. Este forqa care le oferi
curaj qi ii cdlduzegte pe toli ciutdtorii si cercetitorii, iar viziunile
ei conferd claritate gi putere tuturor practicilor spirituale gi magice.
Qberon $e[f -!Qr.i'enheart
gi, clnd murim, ne intoarcem cu togii la sAnul ei - chiar si cei care
.ru negat-o sau au batjocorit-o.
Trdim intr-un univers plin de inspiragie qi imaginaqie creatoare.
lrrdiferent care este percepfia noastri asupra acestei zeige, azeilor sau
.r lui Dumnezeu, ;tim cd este o fo4i care cuprinde sub aripile sale
ocrotitoare tot ceea ce existd ;i va exista vreodati. Dar pentru cei care
s-rru niscut din pemlnt, divinitatea o reprezinti,planeta insigi. Nu rre-
buie decAt si atingem pimAntul sau sd imbripigim un copac pentru
e stabili o legdturi cu acesr zeu/zeigit gi toati purerea universului de-
vine a noastri - prin forta naturii gi prin capacitiqile noastre magice.
(]eea nu este doar o sceni pentru activitigile noastre noi suntem
-
niqte pirgi complementare, organele senzoriale qi agenqii ei magici.
Avem cu totii un rol pe care trebuie si-l jucim - ca ucenici gi profe-
sori, muzicieni Ei artiqti, rizboinici qi iubili.
Toate culturile ne invaqi ci trebuie si incheiem un pact sacru cu
Manra Naturd, iar dacavom da gre$, soarta ne va fi pe veci pecerluit;.
Faptul ci ne-am ignorat misiunea gi indatoririle pe care le avem fagi
tle ea a dus la deciderea civilizaliei gi la aparilia unei crize de mediu
de propo4ii inspiimlnt;toare. Dar, in acelaqi rimp, roare lucrurile de
cilre avem nevoie sunt chiar aici, in faga noastri - un dar spiritual al
zeigei Geea. Cu toqii am fost binecuvAntati cu harul de a face Narura
sa ne ofere viziunile ;i lecpiile de care avem nevoie ca si devenim
Ciutdtorii, eroii gi eroinele timpului nosrru.
o tncercali si vI imaginaqi PimAntul ca pe o fiinlI vie, capabild
sd simtd satisfaclia, bucuria gi durerea! Aceasta esre Geea. Astfel,
veli evita si-i faceqi riu, acordlnd in acelaqi timp atenlie dorin-
qelor, sfaturilor, harurilor 9i lecqiilor ei.
o tncercati s-o desenagi a$a cum v-o imaginagi, ferasn vn glndili
la perfecqiunea sau imperfecgiunea desenului! Imaginagia este mai
importanti decAt realitatea.
r Imaginali-vi acum ci sunteqi unul dintre organele ei senzoriale
sau de perceplie! Ori de cAte ori sunteli rentati sd comiteqi un
('artao ucenicu[u i lrdjitor 6r
 act de abuz fagi de trupul vostru, cum ar fi, de exemplu, sd
mAncagi peste misuri sau si vi infometagi, si beqi prea mult ori
sI vI drogaji, sau orice altceva ar purea sd vi facd riu, gAndili-vd
ci aceste abuzuri pe care le sdvArqiqi asupra voastri le resimte
qi Geea!
a Desenaqi-vi ca o parte complementari a Geei, dar
;i ca silaqul
spiritual al zeiqeit
Respectali-o pe Geea, firi s-o venerati, cici putegi sd scoateji
la iveah tot ce e mai riu, dar gi tot ce e mai bun din ea!
Construili un altar dedicat Mamei Naturi intr-un loc cu totul
special! Alegepi obiecte reprezentative pentru fiecare regn al Geei
(pene pentru pdslri, pietre pentru minerale, un vas cu apd ca
simbol pentnr rXurile qi marile ei, bucipi de blani sau coarne
de cerb pentru animale gi a;a mai departe)! Adaugaqi qi alte
obiecte care v5. aminresc de anumite momenre dificile din viala
voastri, cAnd a1i invilat niEte lecgii grele, care insi v-au ajutat
si devenigi vrijitori inqelepqi!
o Aqezaqi in mijlocul altarului un singur obiect ca simbol al Geei
-
un desen inrimat, un colaj de imagini din naturi decupate din
reviste gi lipite intr-un glob de sticld sau reprezentarea unei femei!
O sculpturi reprezintd. o alegere ideala - fie una creatdde Obe-
ron, fie propria voasrri creaqie din lut, impodobiu cu mareriale
naturale - scoici, fosile, lemn sau cristale. Daci vegi reuqi sI creali
o statueti rudimentari, cu atAt mai bine, cici va semina cu Venus
din Villendorf sau cu alte reprezentdri din timpuri imemoriale.
a Nu incercali sd impunegi cu fo4a cultul Geei! Putepi, totuqi, si-i
ajutagi pe alli ciutdtori volunrari si simti gi si capteze energiile
Geei - atAt din jurul, cAt gi dinliuntrul lor! Este un lucru be-
nefic pentru cei cu care venigi in conract) dar gi pentru PimAntul
de care depinde viaga insigi.
a Folosiqi un limbaj care sd-i inspire pe oamenii care nu fac parte
din comunitatea voastri! Puteqi inlocui, de exemplu, termenul
de ,,Geea" cu ,,Mama Naturd", pentnr ci in acest fel mesajul
vostru va ayea mai multi rezonantd'
tnc.rcali sI captali energiile negative, care dezech ihbreaza atit
existenla voastri, cAt ;i pe a lumii tntregi! in ,..r, fel. o veqi
Qberon $,cff '{Qarrenheart
ajuta pe Geea si restabileasci echilibrul - prin metode magice
gi evolutive.
Bucuragi-vl de harurile pe care le-aji primit, diruindu-le la rAn-
dul vostru! Geea se va simqi astfel fericiti.
a Descltugaqi-vd bucuria de a trd.i, cici astfel i-o vegi impirtd;i Geei!
9i
a Creali un cAntec sau un descAntec in onoarea Geei!
a tn fiecare ritual pe care il desfigurali, recunoa$teli gi inchinaqi-vi
in fapa puterii Geei, care este mama ruturor spiritelor gi entitdlilor,
dar gi un izvor permanent de cunoagtere!
o Scrieti ;i desfigurali ritualuri in care si atrageli arenfia partici-
panlilor asupra caracterului imanent al Geei!
o Diruiti ceva in schimb penrru fiecare lucru pe care i-l ceregi
Mamei Naturi gi pe care ea vi-l conferd!
3. Qomuniunea, cu nqtura,
qutorr A66t gTiflowroot lo16inliu;
Comuniunea cu natura presupune procesul de conEtientizare a ci-
clurilor care ne influengeazi existenja - exterioari qi liuntrici. Tre-
buie si invigim si apreciem micile miracole, dar gi momentele efemere
clin viala noastri. Trebuie sd experimentim lumea fire ,,si capturdm,,
cxperienla. Trebuie si invigim si percepem qi sI inlelegem natura)
punAndu-ne la treabe gi perfeqionAndu-ne simqurile gi percepgiile sen-
z.oriale- vom trezi astfel la viali instincte qi aptitudini pe care le-am
r-ritat sau nu le-am folosit niciodati. un vrdjitor devine cu adevrrat
vrajitor numai atunci cxnd percepe subtilitdqile lumii inconjuritoare.
in fiecare dimineajl, in."p.1i o noui cdlitorie in viala voastri, iar
rnodul in care va decurge aceaste cilitorie depinde de felul in care vi
trezili. Procesul de interaclionare cu narura intr-un mod cXt mai po-
zitiv cu putinli, cu rezultate curative qi magice, reprezintd. o provo-
care zilnici. Daci veli reugi si vi fixaqi ,,alarma interioard" in aqa fel incAt
si vi trezili in fiecare dimineaji cu o jumitate de ori inainte se sune
ceasul, veji incepe zi:ua fard, stres, insogili de viziunile sau imaginile din
('.arle a ucenicu[ui lrdjitor 61
visele noplii. Ceasul biologic reprezintd, o modalitate ideale prin care
puteti demara procesul de congtientizare. tr, ,..r, fel, puteqi, de ase-
menea, controla ciclurile de somn gi de visare.
Pe parcursul clldtoriei de ucenici vrijitori, veli avea ocazia sd,
invalaqi nenumirate lucruri utile, dar nimic nu este mai important
ca dezlegarea misterelor gi tainelor naturii. Ele constituie temelia vielii
insegi. in fiecare zi avegi ocaziasi invipagi ceva nou de la naturi, chiar
dac[ locuigi la orag. Daci privigi cerul in fiecare zi, vegrinviqa si pre-
zicegi starea vremii. Daci veli acorda atenlie aerului sau vAntului care
vi atinge pielea, veqi putea simqi ploaia cu o ori inainte de venirea ei.
Daci veli privi un copac pe lAngI care treceli in fiecare zi,vegi observa
schimb;rile subtile care survin in naturi. incercali si vorbiji cu anima-
lele pe care le intllniqi in cale! Toate aceste lucruri simple reprezintd,
niqte instrumente vitale pentru un vrijitor.
Lumea care ne inconjoari se afli intr-o permanenti schimbare.
Unele sunt stresante, altele ne deschid calea spre un alt univers - un
univers plin de visuri, idealuri qi posibilitali cu totul noi. Obiceiurile
gi credinqele adAnc inridicinate in cugetul gi in existenta noastrd incep
si se schimbe odati cu dobAndirea noilor modalitdti holistice de a ne
folosi puterile. Trdim intr-un timp al Renagterii, un timp al inflori
rii intelectuale gi artistice, dar gi un timp al schimbarilor climatice ;i
de mediu. Ucenicii vrijitori joaci un rol extrem de important, deoa-
rece capacitdtile si principiile lor morale influenqeazi intr-un mod
covlrgitor evenimentele viitoare. Pentru cd omenirea trece printr-un
moment de crizi. comuniunea cu natura reprezintd o condilie sine
qua non pentru toli vrijitorii.
Misticismul, spiritualitatea gi autoexprimarea se contopesc cu in-
fluenlele culturale din intreaga lume. Vrijitori, ;amani, preotese,
cilugiri, ingelepgi ai triburilor gi oameni de toate credinqele Ei tradiliile
se intAlnesc gi cauti solulii pentru problemele 9i schimbirile globale.
Pentru prima dati in istoria omenirii avem gansa de a dobAndi cunogtin-
qele 9i practicile curative specifice multor culturi. Acum ni se deschid
porqile 9i ochii nogtri pot privi deopotrivi misterele antice gi tehno-
logia moderni. Descoperim faptul cd tocmai mogtenirea noastri ge-
netici 9i diferenlele culturale au l^puterea de a ne imbogngi gi de a ne
uni dincolo de orice granile ;i obstacole. Intr-un mod paradoxal, insd,
64 Qberon jeff - il{alenfr earl
lrogilia acestor resurse adAncegte gi mai mult misterele vieqii qi meca-
rrismele puterii. Nevoia de a pune in practici gi de a exersa artele me-
t.rl'izice a devenit acum cu adevdrat vitale.
Mama Naturd ne vorbegte tuturor. Mesajele ei ne sunt aduse uneori
tlc vint, alteori le auzim in momente de meditagie sau in timpul ri-
trrrlurilor. Cei care danseazd sub clar de luni, celebrlnd-o pe Geea,
r'inti adesea: ,,Din pAntecele zeilei noi ne na$rem qi la slnul ei ne
intoarcem - ca o picdturi de ploaie in marele ocean..." Cuvintele ne
rcrrmintesc faptul ci aceasti comuniune cu natura ne une$te gi ne con-
(ope$te viaga gi destinul.
Vrijitoarele qi vrnjitorii verzi, dar gi vracii triburilor din intreaga
Irrrne incearcd sd vindece mediul inconjuritor gi si reaprindi fl.acdra
spiritelor sacre ale naturii. Vedete precum Sting, Bono sau Al Gore
,rtrficut tot ce le-a star in putinli sI ne rransmiti mesajul legiturii
strinse dintre om 9i naturi, dar Ei al fragilitatii mediului narural. Chiar
1i oameni de afaceri de talia lui Ted Turner si Bill Er Melinda Gates
.ru donat sume impresionante de bani pentnr programele de ajutorare
,r oamenilor gi a planetei, penrru ci inqeleg comuniunea dintre om gi
nrturi. Schimbiri dramatice sunt pe cale de a se inflptui. Noi, vriji-
torii, ne extragem purerea din univers gi pimAnt ;i trebuie s-o folo-
sim ca si vindecim planeta-mamd. Talentul ;i fo4a noastre magici
i;i au ridicinile in capacitatea de a inqelege narura, de a ne inqelege
scmenii gi pe noi inqine.
Ca vrijitori, veli dobAndi puterea de a modela viitorul. Cu cAt veti
ingelege mai bine natura Ei legile universului, cu arar capacitateavoastrd
.le a modela viitorul va deveni mai puternici. Se apropie timpul cAnd
puterile vrijitorilor inlelepli vor juca un rol crucial in restabilirea echi-
librului lumii noastre. Lecgiile naturii - simple sau dificile - vd vor
ajuta sd pornigi in aceasti mare aventuri a viegii voastre. trrcercagi,
,rgadar, si invdgagi in fiecare zi ceva nou despre naturi, observAnd-o
cu atenfie! Exercigiile de observaqie vi vor perfecliona perceptiile sen-
'toriale - instrumente extrem de importante pentru un vrijitor.
tn fiecare celule din trupul uman existi o memorie generice. Comu-
niunea cu natura vi alutd sa stabiliqi contactul cu aceste memorii ge-
r-retice. Este vital ca rofi vrijitorii sd-gi intinde anrenele senzoriale
pentru a c pta inqelepciunea existentd in ele. Daci veqi invlga si
l'.qrleq ucenicu[ui lrdjitor 65
cunoa$teli natura, veli descoperi cum si vi cunoa$teli pe voi ingivi - t) agendi veche de telefon
si vi cunoaqtegi adevirata personalitate neingriditi de limite sau opreligti. ( loli de hArtie format A.4
Poate ci vd. atrage ideea de a rrece repede pesre acesr capitol dedi- Un marker cu pasri durabili
cat studierii naturii pentru a ajunge mai repede la aspectele fascinante ( lreioane colorate (daci vregi si vd colorali desenele)
(;entute mai mari sau mai mici (intr-una trebuie si vd
ale vrijitoriei, dar nu vefi putea dobAndi puterile magice fdrd capaci- lineqi jurnalul)
tatea de a ingelege mecanismele naturii. l);rsti corectoare
()trtiule: ca acelea in care se pistreazi filmele foto sau truse goale de
machiaj
l]orcane goale cu capace bine strAnse
Un borcan cu capac giurit (pentru insecte sau animale de mici dimensiuni)
4. c\rtura[istu[ a,mator l,;lnternl
l.upi
qutor: Koonwritar lindi1o 1
Un briceag multifunclional
l)enseti
Ce este naturalistul? Este cel care studiazd gi interacli oneazd,cu na- ()le;te (un instrument opfional, dar util)
tura. Prin observajii gi interacaiuni, naturalistul inpelege mecanismul lioarfeci
Sloari din bumbac
viejiigi conexiunile dintre lumea noastri gi natura inconjuritoare.
() roli
de scotch transparenr
Mottoul $colii Cenugii de Vrnjitorie esre: Omnia viaunt, omnia inter
Un metru (lung de cel pugin 90 de centimetri)
se conexd - ,,Totul este viu, rotul interaclioneazd". (Cicero)
Aracet
l.ipici
Un ziar impiturit
anstrumente[e nec esgtr e studiului natvrii Un aparat de fotografiat (puteli folosi orice gen de aparat - de la cele
de unicd folosingi la cele digitale)
Puteli citi ci4i despre naturd, puteti urmdri emisiuni la televizor
Ei putegi chiar sd faceli vizite la gridinile zoologice din oraqele in care Este, de asemenea, extrem de important si avegi cu voi un ghid de
locuili. Dar nimic nu se compari cu incursiunile in inima naturii, unde cilitorie. Vi recomand:
puteli urmdri pe viu qi invila din ceea ce se perrece in jurul vostru.
Ca si puteji desfigura activitilile din aceasti leqie, avefi nevoie A Practical Guide for the Amatewr Naturalist (Ghid practic pentru
de urmitoarele instrumente (pe multe dintre ele s-ar putea si le avepi naturalistul amator)- de Gerald Durrell. Este ugor si gisili online
deja prin casi): un exemplar la mAna a doua la un prej derizoriu (putegi ciuta pe
Amazon.com sau Powells.com). Este un ghid util, presirat cu foto-
Un jurnal gol r4rafii minunate gi instrucgiuni detaliate.
Pixuri Boy Scout Handbook qi Boy Scowt Fieldbook, publicate de Asociapia

Wr
Creioane (iercetagilor din America (www.scourstuff.org), sunr alte doui ghi-
3-4 carioci in culori inchise cluri extrem de utile.
Celofan rogu Putegi, de asemenea, si cumpdraqi cd4i - in funclie de domeniul
Un carton gol de oui [)e care il studiali - despre pisiri, flori, minerale, mamifere erc.

Qberon $eff - !fu ."cnfr eort l'.arl es ucenicufu i rrdjitor 67


|VOTA: Multe dintre informatiile din aceste c,irpi pot
fi gtisite pe
internet. Cu toate Acestea, este bine sd aoepi cu ooi un gbid practic. Cele
din coleclia ,,Golden Pochet Guidei', scrise de Herbert Zim, sunt minu-
nate ;i extrem de ieftine. Am gisit pe site-ul Arnazon.com exemplare la
mina a doua pentru 0,59 dolari exemplarul.
9rgfi qi principii
Salbeticia este definitt in dicgionar ca fiind ,,o regiune nepopulati
gi necultivati, lisati in stadiul ei primitiv Ei caracterizati prin imen-
sitate, pustietate qi o complexitate neexploratd".
Definilia mea preferati pentru salbaticie elste: ,,IJn loc pe care il poqi
vizita, dar unde nu ai voie se rimAi".
CAnd iegiti din casi, faceji primul pas in selbeticie. poate cI grddina
voastri nu este un loc silbatic (degi, cu pulin noroc, ar purea si fie),
dar fiecare pas pe care il facegi in naruri vi apropie de un astfel de spagiu.
CAnd ieqigi in naruri, pigipi intr-un loc sacru, guvernat de ciclul
anotimpurilor, un loc al vielii gi al morjii, dar gi un loc al crealiei.
Nu uitagi niciodati ci pigiji pe un pimant sacru, iar Terra gi stelele
v-au dat viagi! Si trebuie si inlelegeqi acesr lucru in sens propriu: fie-
care atom din trupul nostru s-a niscut din viaqa qi moartea stelelor
- . Algseti un b;1 lung, cu un diametru de cinci centimetri, care si vi ajungn
atomii care zboard.prin spagiu pitrund in atmosfera noasrri gi se sta-
bilesc pe pimAnt, unde incep procesul dltetor de viaqi. Astronomul
gi cosmologul Carl Sagan spunea ci ,,suntem plimediqi din stele,,.
Ca naturaligti, trebuie si respectagi anumite legi qi principii etice:
1. Nu culegeqi plante sau flori daci nu e un loc unde cresc din
abundengi!
2. Alegeqi doar exemplarele cele mai mici!
3. Sunt situalii cAnd trebuie si. vI limitagi doar la fotografii. Nu
trebuie si luali exemplare din specii aflate pe cale de dis-
parigie, si deraniafi vizuinele animalelor sau si profanafi
vestigiile culturii amerindiene. Fotografiile vd vor ajuta si
pistrali aceste descoperiri fere si le tulburaqi.
Qberon $eff - cl{alcnfraart
4. Nu lasagi urme ale prezengei voastre! CAnd plecapi de undeva,
nimic nu trebuie sd.trddeze faptul ci agi fost acolo.
5. ca ucenici vrdjitori, trebuie si respectaji intotdeauna integri-
tatea gi caracrerul sacru al naturii. cnnd pdtrundeji intr-un loc
sau luapi cuvoi un anumir exemplar, trebuie sd vedeqi mai intAi
dacd acliunea voastri nu exerciti o influenjd negativi asupra
ecosistemului. Dupi ce vi incheiali misiunea, mullumigi ener_
giilor emanate de locul respectiv! N-ar fi riu chiar si desfiquraqi
un mic ritual sau sI rostiti o binecuvlntare.
ffisuri de precautie
cand lucragi in naturi, aveli grij; si vi luagi toate mesurile de pre-
caulie pentru ca nimic si nu diuneze mediului inconjuritor: focul,
uneltele ascuqite etc.! Precum in cazul tuturor aspectelor legate de
vrijitorie, ;i cand e vorba de mdsurile de siguranqi ere trebuie apli-
cate asupra celor patru elemente: pimAntul, Aerul, Focul gi Apa.
Pdmdntul
Folosirea unui basron vava ajutasd vd menlinegi echilibrul pe pan-
tele abrupte pe care s-ar putea sd le stribategi, dovedindrr-r" ,r.rlrrtru_
ment extrem de util.
plni la umir, apoi curiqagi-i coaja cu un briceag! il prrtegi d..or" d.rpa
cum dorigi sau il puteli lesa aga cum esre. Ata;ati-i o .rrr"" de varf, care sd
vi poatd intrape incheietura mlinii, a$a cum vedegi in imaginea aliturati!
Aerul
+
Inainre de a porni intr-o incursiune prin naturi sau de a desfiqura
un ritual in aer liber, ar fi bine sd analizali srarea vremii. Astfel, vetri
putea evita surprizele neplicute. invdgagi ,,si cirili" semnele de pe cer
cu ajutorul observagiilor qi al notigelor din jurnal! perfecliona reaha-
rului de a prevesti anumire lucruri vd va imbundtdli qi capacitatea de
a prezice starea vremii.
Puteqi consuha in acest sens site-ul: http:/ /wunderground.com
Qarlea ucenicu[ui .,'rdjitor
 Focwl
Daca folosigi surse de foc (lumAniri, arugaze cu spirt, focuri de
tabiri etc.), avepi griji s; utilizagi suprafeqe ignifuge!
Evitagi sI pinegi hArtii sau obiecte din hArtie in preajmi! gi aveli
grija se indepartali orice lucruri care ar putea si ia foc cu ugurinli!
Nu purtaqi robe, eEarfe sau haine cu mAneci foarte largi, care s-ar
putea aprinde repede!
Daci sunteli nigte ucenici foarte tineri, folosigi chibriturile in pre-
zenpa unui adult!
Trebuie si faceqi focul de tab;r; numai in locuri amenajare,
inleturAnd in prealabil materialele inflamabile gi crengile care atArni
deasupra focului.
Nu ldsapi NICIODATA nesupraztegbeate sursele de foc!
Nu vd uitapi niciodatd la soare printr-un binoclw sau telescop! V-api
putea pierde pederea pentru totdeauna.
Apa
CAnd vi aflati in naturd, nu beli api direct dintr-un rzvor,lac,
helegteu, rAu sau orice alti sursi! Apa ar putea fi contaminati cu bac-
terii purtitoare de boli. inainte de a o bea, trebuie s-o purificaqi in
felul urmitor:
o Prin filtrare - folosind un filtru de api modern.
o Prin fierbere - timp de unu-dou5 minute.
o Prin tratamente chimice cu tablete de iod (cumpirate de la ma-
gazinele de specialitate) sau adeugAnd doui picituri de clor
intr-un litru de api.
5. Cum sd tii un jurnqt, cum sd cu[egi p[ante
qi cum sd, alegi minera[e.te
Cwm sd folosipi jurnalwl
Cel mai valoros instrument al naturalistului este jurnalul, in care
iqi noteazi cilitoriile, observaqiile gi descoperirile f;cute. Jurnalul
Q6eron $eff -(f{r'enheart
strrprinde gi inregistreazdrtrdirile qi emoliile naturalistului care observd
('urn un flurure iese din cocon sau studiazi o eclipsi de luni.
Jurnalul trebuie si fie destul de mic ca si incapi
irrtr-un rucsac sau in buzunar in timpul aventurilor
v();rsrre prin naturi. Poate sI fie o agendi simple sau
unir cu cope4i tari gi coli albe. Ideal ar fi sd aibe micar
, fue.va coli albe, unde putegi face desene, ha4i etc.
in afari de notipe scrise, jurnalul trebuie sI conlini
tlt'scne, he4i, grafice gi orice alte lucruri utile. putetri, de
.rs('menea, se lipiqi fotografii sau ahe materiale practice.
Notagi in jurnal observagii legate de locurile pe care le-a1i vizut
s.ru unde v-a1i ridicat rabdra, de studiul aqtrilor sau de aventurile prin
t'.rre ati trecut impreuni cu familia! Desenaji un fluture interesanr, un
,'.rcubeu minunar sau grddina voasrri cu plante medicinale! Adiugagi
, r lotografie din excursia preferati! Indiferent cum il
concepeli, jurnalul
t rcbuie si v5. bucure sufletul.
Iati o listi cu cAreva intrebiri pebaza cdrorasi vd notaqi observaqiile:
Unde vi afla1i?
In ce zi suntegi?
Cum e vremea?
Care este faza lunii?
Descrieli zonain care vi aflagi, folosind cat mai multe adjective cu
lrrrtingi! Adjectivele sunr cuvinre descriptive, care aratd,insugirea unui
,biect sau a unei fiinge, ca de exemplu: cafeniu, minunat sau moale.
Ce viequitoare vedeji?
Ce energii sau prezente percepefi?
Ce mirosuri simqigi?
Ce sunete auzigl? irrcercagi sd stali pe loc, si inchideqi ochii qi sI
,rscultaii cu urechile ciulite. Apoi, scriegi sau desenali ce api auzit!
Revenili in acelagi loc in diverse momenre ale zilei sau seara! ce
vi se pare diferit? ce a rimas neschimbat? tntoarcegi-vr in acelagi loc
irr condigii mereorologice diferite! ce vi se pare diferit? ce este la fel?
Ce plante gesigi? Desenagi-le! Ce au acesre plante in comun? prin
. t' se diferenqiazi?
Scriegi o poezie despre narura carevd,inconjoarr! Nu uitaji ci poe-
ziile au rimr, dar nu este o condigie obligatorie! cine spune ci treluie
\' urle a ucenicu[ui rrrdjitor
si scriegi o poezie in versuri? Dacd" muzainspiragiei voastre este o floare,
incercaqi si scriegi cuvintele in forma unei flori! tncercali sd creaqi un
haiku - gen literar cu formi fixi, din tradigia japonezd, care are rrei
versuri: primul vers are cinci silabe, al doilea are $apte, iar cel de-al
treilea are cinci.
Poate ci simgigi dorinla sd scriegi o povesre.
Ori poate cI locul magic in care vi afla1i vd inspiri si sivArgiji un
ritual sau si spuneqi o rugiciune.
Proceswl de obseraare
Procesul de observare presupune studierea cu foarte multd atenlie
a unui anumit lucru qi inregistrarea fenomenelor sau a intAmphrilor
pe care le observali. In timpul acestui proces, trebuie si fiqi numai
ochi qi urechi ca sd nu v5. scape nimic din tot ce vi inconjoari.
Din picate, insd, fenomenul nu vine de la sine. tn.riaga noastrd de
zi cu zi, ne concentrdm doar asupra unui anumit lucru care ne soli-
citi atentia pe moment, de aceea nu observim tot ce se petrece in jurul
nostru. Din fericire, vefi purea dobAndi experiengl qi vegi exersa pro-
cesul de observare, a$a cum vd veli insugi - pe parcursul perioadei voas-
tre de ucenicie - toare celelalte calitnli magice.
Ca naturaligti, veli inviqa ci procesul de observare implici doui
lucruri: rdbdare gi repetare.
Daci vreli si vedegi cu adevirat ce se petrece in jurul vosrru) tre-
buie si vi inarmaji cu multi rdbdare qi si dedicaqi foarte mult timp
acestei activitigi. Pentru cele mai bune rezultate, trebuie si pe-
^ ^vea
treceti cAt mai mult timp in naturi 9i si observaji in tdcere tor ce se
intAmple acolo. Odati ce vieguitoarele se vor obignui cu prezenta
voastrd, nu vor mai fi atAt de timide gi igi vor continua existenla firi
sd mai fie tulburate de compania voastri.
Pe de alt; parte, ca si inlelegeli comporramentul plantelor gi al ani
malelor sau ca sr deslqili semnele vremii, trebuie sd le cercetagi inde-
lung. Fapt care permite sI vedegi lucruri care poate ci v-au scipat
altidate 9i sn obqineqi rdspunsuri legate de ciclul anotimpurilor.
n In tot acest timp, vegi descoperi Ei veqi vedea natura cu algi ochi.
Ii veqi aprecia calitilile magice, pe care le puteli integra in ritualu-
rile gi ceremoniile de vrdjitorie. Natura este, de asemenea, o sursi
Q6eron $e[[- !fu ."enheart
inepuizabili de simboluri Ei instrumenre magice: crengi de copac, lemn
putrezit, scoici, roci, plante medicinale, plante uscate, conuri de brad
ctc. - pe toate (9i multe altele) le puteli folosi in practicile de magie,
in studierea naturii sau ca obiecte de cult.
Cum sd cwlegepi ;i sti ptistrapi plantele
Adunali plantele dis-de-dimineate, pentru ci atunci au culorile cele
rnai intense ;i seva plini de uleiuri naturale! Puneli-le apoi intr-o pungi
de plastic ca sI nu se ofileasci!
Dupi ce le-api adunar, pestrati-le inrr-un
loc intunecat, ferite de lumina soarelui!
Presali-le apoi cAt mai repede cu putingd.,
dar nu mai devreme de trei-patru ore
clupi ce le-aji adunat!
Botanigtii profesioniqti pdstreazi plan-
tele intr-o cutie de ierborizare, afa cum este
cea din imagine, inainte de a le presa gi de
a le introduce in ierbar. cand adunagi plantele, faceqi o descriere in
iurnal a fiecirei specii in parre, pentru cd in acest fel veli reugi si le
identificagi mai tirziu - lucru cu atat mai important daci adunali mai
multe specii deodati. vi sugerez si desenaqi sau si descrieti zona de
unde agi cules planta. Aqi gdsit-o la umbri? Sau la soare? Cregte intre
stXnci sau sub un copac?
Presagi apoi plantele, aranjAnduJe insi cu grij;, cici se vor usca exacr
in pozigia in care le veqi a;eza!
Plantele uscare fixagi-le apoi pe o foaie alba de hArtie gi scrieqi cu
un marker in colqul din dreapta, de jos, urmiroarele dare:
o Numele popular al plantei
. Genul;i specia (oplional)
o Locul unde agi glsit planta
o Descrierea
. Data clnd aji gisit planta
. Numele naturalistului
Iati un exemplu:
(-1rtea ucen icu[u i lrdjitor 73

Lqldqrusq
Aquilegia Canadensis
Cregtea intr-un loc insorit la marginea unei piduri
Planti cu tulpina mici (are cam 25 de centimetri inellime)
Are flori galbene cu inflorescenqe roqii
6 august 2006
Naturalistul - Ima
Puteqi introduce apoi paginile ierbarului intr-o folie protecroare,
plstrAnduJe intr-o agendi, inrr-o curie sau le puteli inrima 9i agdga
Pe perete.
Cum sd presd{i plantele
Plantele pot fi presate qi uscare prin diverse modalitagi.
Cea mai buni hArtie in care le putegi presa esre cea de ziar, pentru
estemoale gi absorbantd. A;eza1i plantele intre paginile deirar,apoi apisaji
ca si se lipeasci strAns sau punefi o greutate peste ele! Lisali-le asa careva
zile sau chiar sdptimlni pAni cAnd sunt complet uscate!
Cea mai simpli modalitate prin care le putepi presa esre si le aqezaqi
tntre doui coli de hArtie, punAnd apoi peste ele cAteva cd4i volumi-
noase. Putegi folosi, de asemenea, o carre de telefon. Paginile cd4ilor
de telefon sunt din hArtie de ziar, astfel cd pureli inrroduce plantele
direct intre ele. Agezaqi apoi cartea de telefon intr-un loc ferit, iar peste
ea punefi cAteva ci4i grele! Verificagi starea plantelor in fiecare
sdptimAni, scolAnduJe arunci cAnd vi se par complet uscate!
Cum sd adunapi gi sd eticbeta[i rocile
Mineralele au o compozigie chimici specifici
gi o structuri cristalini unicl Rocile sunt com-
puse din doud sau mai multe minerale. De
exemplu, cua4ul este un mineral. Granitul este
o roci, alcituiti din minerale precum cuarlul,
ortoza sau microclinul.
Rocile sunt de trei tipuri:
74 Qh er on $eff -
cl{r'enhaort
Roci magmatice: Acestea sunt compuse din minerale cristalizate
si s-au format prin solidificarea prin rdcire a magmei,
...rrc provine din mantaua superioari a pimAntului.
( lel mai bun exemplu de roci magmatici este ba-
d"
z.rltul - o rocii des intAlniti in scoarla pimAntului.
Irundul celor mai multe oceane este compus din
I'rzalt, ca qi teritoriul din nord-vestul Statelor
IJnite. Granitul este o alti roci magmatici impor-
t.rnti. Cea mai mare parte a lanqului muntos din Sierra Nevada este
.rlcituit din granit.
Notd: Ca sd vi arnintiti mai u$or cum se formeazl rocile magma-
t ice, glnditi-vi la denumirea lor, adjectivul ,,magmatic< provenind de
l:r ,,magmd" - masa minerale fluida ;i incandescentd din interiorul
scoarlei pimAntului.
Roci metamorfice: Iau naqtere din alte roci prin
cd,
1'rocesul de metamorfozd produs de presiunile gi
tcmperaturile inalte provocate de miqcdrile scoa4ei
tcrestre. Gnaisul este o rocl metamorfici, ce-a luat
n.r$1ere din zdrobirea gi topirea granitului. Marmura
('ste o alti roci metarnorfici.
Roci sedimentare: Se formeazi prin procesele de eroziune, trans-
port ;i depunerea aluviunilor aduse de apele curgitoare. Calcarul este
o roci sedimentarl.
Clnd adunali roci, infiguragi-le pe fiecare in
lrrrrte in hlrtie de ziar sau puneli-le in gentule
,.lc plastic pentru a nu le zg\,r.a sau sparge!
Inainte de a le infigura, notafi in jurnal
tlrrta gi locul unde aqi gisit rocile, precum qi des-
, r'ierea fiecireia in parte! Punelile cAte un numir,
.rPoi scrieli-l pe o bucati de hArtie qi plasali-o in acelaqi loc cu roca
rcspectivi! In acest fel, veqi reuqi mai t|rziu sd identificati corect
t oate pietrele.
CAnd ajungeli acasi, spilaqi-le cu griji, indepirtAnd mizeria, noroiul
t'tc., apoi hsagi-le si se usuce!
( .rrlca ucoricu[ui .lrdjitor 75
 Stabiligi care dintre suprafegele rocii reprezinti ,,vArful,, qi ,,baza,,
pentru a le ageza alituri de celelalte piese din colecgia voastri! cu
ajutorul pastei corectoare, facegi un punct clt un bob de mazdre pe
fundul rocii, apoi - dupn ce s-a uscat - scriegi cu un marker numi.rul
ei de identificare!
tn final, alcituiqi o listi in jurnalul vostru cu rocile pe care le-a1i
gdsit gi numirul lor de identificare! Puteli nota informalii legate de
locul unde le-agi descoperit, pimAntul etc. puteli, de asemenea, si
desenali roca sau zona unde aqi gisit-o. Lisali pugin spaliu penrru
observalii suplimentare!
Puteli pistra rocile gi mineralele intr-un carton de oui, pentru ce
aga nu existd pericolul si se frece una de alta gi sd se zgarie. N-ar fi
riu si aEezagi etichete cu numele rocii in fala fiecrrui comparrimenr
in care se afli pietrele.
Unii oamenii preferd sd, etaleze rocile in cutiuqe albe, fdre
^ acest caz,vi sfdtuiesc si cdptugigi fundul cutiei cu o bucatd decapac.
In pos-
tav sau de bumbac pentru a nu se zgiria.
Rocile ii pot oferi naturalistului o experienli cu adevirat unici. pro-
cesul de formare a lor se desfigoari de milioane gi milioane de ani. Astizi,
in munqii Guadalupe din vestul statului rexas, vezi rerase din calcar
acolo unde, in urmi cu 250 de milioane de ani, exista un recif de corali
pe fundul unei miri tropicale. tn mungii Verzi din Vermont, vezi stAnci
din schist, o rocd metamorfici, acolo unde cAndva se afla girmul unei
miri. Muntele HalfDome din Yosemite valley, california, care are
altitudinea de 2 693 de metri deasupra nivelului mirii, este compus din
adamellit gi granit, roci magmarice care s-au solidificat la mii de metri
adlncime, sub suprafala pimAntului.
Rocile pot fi talismane magice minunate. Ori de cAte ori un prie-
ten sau un membru al familiei mele pleaci intr-o cihtorie, il rog si-mi
aduci o piatri. Iar eu le adun din toate locurile in care cilitoresc. Sunr,
agadar, posesorul unei impresionanre colecgii de buciqi de roci din
intreaga lume - granit de pe varfurile mungilor Sierra Nevada, roci
din lava pahoehoe din Hawaii, nisip de pe coasta statului Maine ;i
minerale din Rusia, Suedia qi Arctica. Pe multe dintre ele le-am folo-
sit in diverse ritualuri de magie.
Qbaron $e[f ' !Qr""enheort
Cum sti gtisipi nordul, swdwl, estwl ;i aestwl
()rientarea cu ajutorul celor patru direcgii ale busolei - cunoscute
ri sub numele de cele patru puncte cardinale - poate fi extrem de im-
)( )rtante atunci cAnd desenagi o harti, cAnd vreli si vI intoarcegi intr-un
I
,rrrurnit loc sau clnd doriqi si desfiEurali un ritual gi si invocagi anu-
nrite fo4e spirituale.
Cea mai simph modalitate de orientare este folosirea busolei. Acul
r .,su (magnetizat) al busolelor standard de orientare arati intotdeauna
rrrrrdul. Jineti busola in faga voasrri, la acelagi nivel cu pimAntul!
lrrtoarceli-vi ugor pAne cAnd staqi cu faga in direcqia pe care o aratd
.rcul busolei - adici spre nord! Sudul va fi atunci in spatele vosrru,
t'stul in dreapta, iar vestul in stAnga.
O alti modalitate la fel de simple este orientarea dupi soare. Soa-
rcle risare intotdeauna la est qi apune la vest. Laprinz, se afli intre
cst $i vest. Daci vegi determina pozigia soarelui, veli descoperi cele-
lalte puncte cardinale.
De exemplu, daci este ora patru dupi-amiaza, iar soarele se apro-
pie de unul dintre orizonturi, spre ce direcqie se indreapti? (Rdspuns:
spre vest. Soarele apune intotdeauna la vest.) Daci vedegi ci soarele
apune, unde este nordul? (Rispuns: in partea dreapti. Daci vi agezagi
cu faga spre soarele care apune, atunci stagi cu faga spre vest, iar nor-
dul este in partea dreapta.)
Ca sI gisiqi nordul pe timp de noapte, trebuie sd gnsili Sreaua Polari.
Localizagi Carul Mare (sau Ursa Mare) 9i trasali o linie intre ultimele
doud ,,ro1i" ale carului in partea dinspre baza mare a trapezului, pre-
lungind apoi de cinci ori segmentul ce une$te acesre doui stele. Aqa
veji gisi Steaua Polard, cunoscuti qi sub numele de Steaua Nordului.
\-*--
6 Steaua Nordului 6
O
rq
sr
Sr
Qartea ucenicufui vrdjitor ((
 Termometrwl greierilor (Obero n) rrrct'di: clnd vedegi un fulger, numiragi secundele
pani auziti tune-
CAnd auzili lArnitui unui greier, putegi calcula cu multi rrl! La nivelul mirii, sunetul se propagi
r
cu o vitezi de L224kilometri
r: precizie temperatura din aer. Numiragi de clte ori tnriie
greierul in decurs de L5 secunde qi adunaqi apoi cu 401 Vegi
Pt' ,ri sau 335 metri pe secundi. Asta inseamni cd parcurge 1,61 ki
I.'rctri in cinci secunde. Trebuie, agadar, sr gisiti un adipost cand
afla astfel temperatura in grade Fahrenheit. Aceasta
Irrlgerul se afli la 4-5 kilometri disrangi - adici in decurs d" to-ts
este legea lui Dolbear - A.E. Dolbear (1.537-Igj.A) ,"-
('unde de clnd agivdzut fulgerul gi pXni agi arzittunetul.
a fost profesor de fizrcila Colegiul Tufts.
Sunetul pe care il scot greierii se numeste stri-
Cum sd cdldtoripi tn sigwranpd
dwlapie - din cuvintul latinesc stridulws, care in-
seamnd ,,1Arlit". Greierii scot acest sunet ascutit si
1. Concepeli ,,un plan de cilitorie.,! Spuneqi cuiva unde, cu cine
pitrunzdtor prin frecarea elitrelor. Doar masculii produc 9i clnd plecaji, dar Ei cand vi intoarceli! unii iqi iau telefoanele
girlitul, dar numai femelele il pot auzi. mobile penrru mai multi sigurangi.
2. Urmagi,,Regula celor patru,,l plecaji intotdeauna intr_un grup
Cum putepi aprecia distanpa fapd de wn fwlger (Oberon) de cel pugin parru persoane! in acest fel, daci cineva esre rinit,
Daci sunteli afarlr gi se apropie o furtuni, trebtrie si ciutati irne- o persoani poare si rimanr cu rdnitul, iar ceilaltri doi sd plece
diat un loc unde si vi addposrili - cu atat mai rnult daca 9i fulgeri! dupi ajutor.
Descircirile electrice care au loc intre nori si pimAnt pot si ucidi sau 3. Nu uitapi sd punegi in
bagaj ,,Cele zece lucruri vitale intr-o
si provoace rini grave direct sau indirect. Fulgerele pot si loveasca o cdlitorie"! LualiJe cu voi pe orice drum, indiferent de vreme!
persoani dupi ce curentul a trecut mai intai printr-un copac, un gard, Nu gtii niciodatl cAnd i1i pot salva viala:
un stAlp sau alte puncre inalte. Pot la fel de bine si loveasci o persoand, . Provizii
descrrcxndu-se in pimant dupi ce au lovit un obiect inalt. curentul a O lanterni
poate, de asemenea, si treaci prin liniile de telefonie sau de inalt; ten-
. Un briceag
siune, dar gi prin conductele instalagiilor de canalizare, daci in momen-
. Trusa de prim ajutor
tul descdrcirilor electrice folosigi telefonul sau alte aparate electrice,
sau reparagi instalagiile. in mod similar, fulgerele pot lo..i direct obiec-
. Haine de schimb
tele, provocAnd explozii, arderea sau dis-
. O hartl gi o busoli
trugerea totald a acestora.
. Brichete qi materiale de aprins focul
Evitaqi, agadar, si stagi afard,intimpul o Echipament de ploaie sau folie de supravieluire""
descircirilor electrice sau si vi aflaqi in . Lotiuni antisolare gi/sau pelirii ;i ochelari de soare
apropierea unor obiecte inalte! Cel mai . O butelci sau o sticll cu api
eficient mijloc de protecgie impotriva
fulgerelor este si gnsiqi cnt mai repede 'r Folia de supraviepuire este confeclionati dintr-un material
un loc unde si vI adipostiqi inainte de ugor, rezistent qi impermeabil, cu care vi putegi infegura in caz
izbucnirea furtunii. de ploaie sau putepi incropi un corr. La fel de utild este gi o folie
Puteli sd apreciaji distanqa fali de un din plastic, precum cele pe care le folosigi ca sd protejaji mo_
fulger punAnd in aplicare urmdtoarea bila atunci clnd zugrivili casa.

78 Qberon .j,cf f - t[{o ven h earr (

-
qrtec ucen icu[ui ri'riijitor
 Alte lwcruri wtile pe care trebuie sd le lwapi cw tsoi:
o Frlnghie sau sfoarl
o Spray anti-insecte
o Strugurel de buze
o O cdciuli sau o pelarie cilduroasd
. Un fluier din plastic (nu din metal, pentru
cI vi se lipegte de buze cAnd este foarte frig afarlt)
Cwm sd ad creali propriwl atelier sAL! ,,muzeu"
Trebuie sd vI rezervati un loc destinat atelierului sau muzeului
naturalistului.
Acesta trebuie sd congini o masi mare de lucru, rafturi gi diverse
dulapuri. Trebuie si ave1i, de asemenea, o chiuvetl qi o sobe. Capito-
lul ,,Tehnici qi echipamente" din manualul vostru vi oferd nenumirate
idei referitoare la experimentele gi investigaqiile pe care le puteli face
in atelierul vostru, precum qi la echipamentele de care avegi nevoie.
Muzeul vostru de gtiinle naturale poate fi pe cAt de simplu, pe atAt
de complex, in funcgie de preferinqele voastre. Naturaliqtilor le place
si etaleze rezultatele muncii lor de teren. Putegi si agezagi pe un raft
sau pe o masi diverse obiecte adunate pe parcursul peregrinlrilor voas-
tre, ghidurile care v-au cdhuzit sau o anumitd pagind din jurnal.
IatI cAteva sfaturi referitoare la modalitilile prin care vd. puteqi
pistra gi etala materialele de lucru:
Cutiile de pigdri sau orice alte cutiuge solide reprezintd o varianti
ideale in acest scop.
Puteqi, de asemenea, sI glsigi la tArgurile de vechituri rafturi sau dule-
pioare la prequri derizorii ori si le confecqionali din sclnduri. Multe ma-
gazine oferi rafturi ;i cutii din plastic la preguri extrem de convenabile.
6. Qum sd faceli focu[
c-vtor., Oberon lcenuqiu ; Introduceli unul4intre acesre insrrumenre inflamabile in groapa unde
CAnd plecagi in drumelii prin naturd, trebuie si luaqi intotdeauna
cu voi un briceag gi doud brichete Bic. Acestea sunt extrem de valoroase
Qber on $e[[ - cllrtorheart
1i rnult mai eficiente decat chibriturile. Dar dacd, se intampli sa vi
rr czili in mijlocul naturii fara brichetd, va trebui
si gtipi -- ca niEte
vriiitori destoinici ce sunte{ - cum si aprindeji focul fere si avepi niciun
irrstrument modern la indemani. Acesta esre unul dintre cele mai vechi
trucuri magice.
Este ugor si aprindegi o sclnteie - mai greu e si rransformafi scan-
tt'i.r intr-un foc adevirat. Pentru asta avegi nevoie de materiale care
s,i ia foc cu uguringi. tn afara de insrrumentele pe care
Moonwriter
vi Ie descrie in cele ce urmeazd,, purefi folosi ca materiale combusti-
bilc cuiburi de qoareci, scoa4d de mesteacrn, plante uscate, scoarfi
,lc cedru, pinzdsau carton scdmo;at, pinzd carionizatirsau ciptugeala
,lc bumbac din interiorul jachetei ori a sacului de dormit.
,,Re{ete" pentru materiale combwstibile ;i instrumente
de facwt focul (Moonwriter)
Este extrem de important sd qtigi cum si aprindegi focul cum
li
si-l menginegi viu. Iatd citeva,,refete,. cnt se poate de simple:
l. Rulali doui-patru foi de ziar, creA,nd un sul lrrng, ,r., foane
strlns! InfdEuraji sulul cu sfoari alba din bumbac, legand-o bine
9i lesandu-i capetele lungi! Tiiali sulul cu foarfeca frintre rnn-
durile de sfoari! Topili parafind,intr-un vas din .oriro, a$ezat
in prealabil intr-o cratigi cu apd fierbinte! Introduceli sulul de
ziar in parafina topiti, linAndu-l de capetele de sfoari lesati-l
ri
sd se inmoaie cateva minute! Scoateqil apoi din vasul cu para-
fine qi lasali-l sd se usuce!
2. Umplepi compartimentele unui carron de oui cu scame qi puf, pro_
venind de la haine din fibre narurale - lana, bumbac int ropiji
;i
pararinF' gi apoi turnali-o in compartimenrele de oui! Lisatri-o si
se riceasci gi sd se intireasci, apoi tii4i compartimentele!
Veqi avea
astfel la dispozigie doudsprezece mareriale combustibile.
3. un ciot vechi de lumanare este, de asemenea, un material com-
bustil eficient.
vregi sd facegi focul! tnconjuraqi-l cu surceluge gi paie, apoi'aprindegi-l!
Oind incepe si ardi cu purere, mai puneqi l"-.r", dai rrrArrd grije se
nuJ indbqili!
('qrlcc ucenicufui rrr{iitor
 (Oberon)Daci veli sufla in foc, il vegi ajAga qi mai tare - mai ales ,lt' r'argine, apoi crestagi marginea, sub forma unui qang,
ca sd permiteli
dactr folosiqi un tub gol pe dinduntru sau o tulpini de trestie. tn -o- r.it'iunilor si cadd pesre materialul inflamabill (Fig. 1)
mentul in care materialul combustibil se aprinde gi focul incepe si Cont-ecqiona{i un burghiu dintr-un beq lrrrrg c"rn
ardr, trebuie doar si-l intreqineqi, adiugAnd din cAnd in cAnd lemne. ,lt' l0 de centimetri gi gros cam de 2,5 centimetri!
Acestea trebuie puse cu foarte multi grije - procesul presupune un liotunjiti-l la capete 9i cojigi-l lateral, in asa fel
adevdrat ritual! Jineqi la indemAni un bdp pe post de vitrai ca si aranjagi irr..'it s,i devini octogonal (frlnghia arcugului
lemnele atunci clnd se prrbugesc arse de foc! st' va prinde mai bine de el). (Fig. 2)
Minerul este un soi de capac care se fixeazit
Piatra de cremene Ei oplul: Piatra de cremene, cua4ul gi alte roci in vArful burghiului. Trebuie si-i faceti o
dure produc scAntei dacr le lovigi cu lama din ogel a briceagului. Cu gaurl in mijloc, adAnci de 2,5 centi-
ajutorul acestei scAntei, aprindeli materialul inflamabil, fecAnd mAi- metri, unde se va fixa vArful burghiului. il p,rt"qi corr_
nile ciu; in jurul lui, apoi suflaji incet pini cAnd focul se integeqte! fecliona din lemn, os sau piatrd, dar ostrf sau piatra
Inv5gali si recunoagteli piatra de cremene gi, dactr o gisigi in timpul sunt mult mai bune, daci le puteli gdsi, deoarece un
drumegiilor voastre, begali-o in buzunar! mAner din lemn se poare inc|lzipr." ,"... (Fig. :)
Arcusul este alcituit dintr-o creangi indoiti, lungi dJ s centi-
Lentilele: Puteli aprinde focul, cu ajutorul unei lupe, focalizind rrrctri gi legati la capete cu un gnur, seminand.rr rrn
viniroare.
razele soarelui asupra materialului inflamabil. Puteqi folosi, de aseme- I ):rci nu aveli altceva la indemani, putegi "r.1.
folosi siretul de la pan-
nea, lentilele de la ochelari, de la binoclu sau de la aparatul de foto- ry,li; in caz de urgenli, putegi impieti un gnur dintr-o
plnzl rupti
grafrat. Daci agi pornit in drumejie pe timp de iarnd, puteli pune in li1ii, o gesituri degirati sau chiar din plante rezistente ori fA;ii
din
aplicare acelaqi principiu folosind gheaqa in locul lentilelor. Gdsiii un sct':arti de copac. Legaqi-o de capetele crengii introduceli
si burghiul,
rAu, un lac sau o balti inghelati - sau turnali apr intr-un vas gi ldsali-o ,,r in desenui 2!
sr inghepe! Desprindeli o bucati de gheaqd groasd cam de doi centi- Montali apoi ,,dispozirivul,., pinAnd cu
metri, cu un diametru de 5-7 centimetri! Frecali-o apoi intre mAinile lriciorul placa de bazd, si migcali arcugul
goale pAni clnd caplte forma unei lentile! DupI aceea rimAne doar r:rpid, inainte gi-napoi, apisAnd cu putere
si vi rugaji ca soarele si striluceascS. rnlnerul burghiului! Vegi vedea in cu-
,1,'
rind cum fumul se ridici de pe placa de
Burghiu de aprins focul: Dacd nu avegi o piatra de cremene, olel lrrrza. Puneli ticiunii aprin;i pe materia-
sau lupi, puteti si faceli pe loc un burghiu de aprins focul. Acesta este lrrl inflamabil si suflati usor penrru ca
alcituit din patru elemente: placa de bazi, burghiul, arcqul gi mi- Iocul si prind; putere!
nerul. Le puteli modela cu culitul sau cu o piatri asculite.
Pentru placa de bazi trebuie si alegegi o bucatd
de lemn uscati gi plati ca sa aiba stabilitate. NOTA: Nu ldsapi niciodat,i focul nesupravegheat _ nicimicar *n foc
O coaji groasi de copac sau o bucati sl ins. care inci mai fumegi! Aveli griji
ca inainte de culcare sj stingeli
plati dintr-un copac uscat reprezinti o locul complet, ar-uncAnd api qi pimAnt pesre el pAnd cAnd
Fig. nu ," -.i
variantd ideah Facegi o gaurd in ea,
1
vid niciun ticiune aprins gi nicio urmi de fum!
adAnci de 2,5 centimetri, foarte aproape .'','''.'''.',,:

Qber on $efl- !fu r'enhcart ( (rrteq ucenicufui I'rnjitor

8;
 T. Cum sd gdtili in ae'r [iber
qutorr g(oonlvritcr 1indi6o1
Gltitul in naturl poate fi o activitate distractivl, Pe care si o puneli
in practici nu doar clnd sunteli plecaqi in drume1ii. Puteli face gritar in
aer liber sau in gemineul din casi. Puteqi sipa in curte o groapd pentru
foc temporari sau permanentl.
Cum sd facepi tn cwrte o groapd pentrw foc
tnaint. de a porni la treabr, va trebui sr cereqi permisiunea proprie-
tarului grndinii respective, dacd locuigi cu chirie, impreunl cu un coleg
de camerd sau cu pnrinlii vogtri. Va trebui, de asemenea, sl cercetaqi
legile zonei ,.rp..li r.. in.rnele locuri, poate fi interzis si faci focul in
aer liber, dar si fie, totugi, permis pentru gitit.
Aveli grijd sd faceli groapa de foc la o distanqi de cel pulin trei metri
de copaci, arbugti, case sau alte structuri! Clt timp este aprins, lineli
mereu la indemAni o lopatl, o gdleatd cu apI Ei un furtun!
Pentru o ,,vatri" permanenta, indepirtali iarba gi plantele de pe o
suprafaqi cu un diametru de un metru! Incercuiqi apoi groapa cu pie-
tre sau cardmtzil.
Pentru o ,,vatrtr" temporarl, trasaqi pe iarbe un cerc cu un diame-
tru de un metru. Facegi apoi o groapl adAnci de 90 de centimetri,
indepdrtAnd stratul de iarbe. A;eza1i la umbri bulgnrii de prmlnt cu
iarb; gi acoperili-i cu un prosop ud.
Faceli focul in mijlocul cercului de pe care a1i indeprrt at iarba.
Dupi ce aqi terminat gritarul, l*aqi focul sd ardd complet! Aruncali
maitirziutlciunii gi cenuga (cenuqa o putefi pune peste strarul de com-
post). Udali suprafaga cu furtunul gi puneli la loc bulgirii de pimAnt
cu iarbd. Udaqi apoi din nou. Iarba se va reface peste doui-trei
siptimlni. Aveli griji s-o udaqi mereu in tot acest timp.
Prepdrdte gdtite la frigare
Multe preparate pot fi gdtite la frigare. Aveqi nevoie de un bil gros
cam cAt degetul vostru mic. Cojigi begul cu briceagul qi ascugili-l la un
capit! Ca sn prejiqi hotdog, avegi nevoie de un be1 cu un capit bifurcat.
84 Qberon $e[[-!fu r'enhearl
Apoi, trebuie si faceli focul fie cu cirbuni, fie cu lemne, lesAndu-l
sr ardi plnd se transformr in jar.Jarul este necesar penrru ci asiguri
. cdlduri constantr. Focul intens nu este bun pentru grdtarepentru
t'i preparatele se ard pe dinafari, iar pe diniuntru rimAn crude.
Putem infige produsele in frigare sau le purem infigura in jurul ei,
rrrtindu-le apoi pe jar. cele mai obignuire preparare gdtite in felul acesta
strnt hotdogul Ei kebabul - bucrgi de carne asoftate cu fructe;i legume
5i fripte. Rotiqi-le incet deasupra jarului pAni cAnd capdtdo culoare aurie!
Un meniu special ar fi ,,angels on horseback": tiiaqi pe lungime
rrn cArnat, creAnd un ,,buzunar". Introducegi
irr el felii debrinzd,sau cagcaval. infagurali-l
;rpoi intr-o bucati de gunci qi fixati-l cu
scobitori. Rotiti-l incet pe jar pAnd se
priyegte qunca.
Bomboanele marshmallows (tip fondante) si friginelele din felii
,le cozonac pot fi qi ele gdtite pe jar. Prdjigi-le uqor pani cand se umfli
;i capiti o culoare aurie. Daci o bomboani ia foc, nu incercatri siJ
stingegi, fluturAnd prin aer bomboana infipte in bal, cici s-ar putea
sii cadi in poala cuiva, provocandu-i arsuri grave! Lisali-o in foc ca
pe o ofrandi adusi salamandrelor care seliqluiesc acolo!
Ca si faceqi friginele, inmuiagi cAteva felii de cozonac in lapte
i.dulcit ;i presiraji peste ele nuci de cocos. infigeqi-le apoi in tel
ii prajiti-le pe jar.
Frigirile pot fi folosite gi pentru anumite preparare din pesmet. pen-
trll acestea, avegi nevoie de un be1 mai gros - cam de mirimea degetu-
Irri vostru mare. Amesrecali pesmetul cu api sau cu lapte (in funclie de
releti) intr-un vas mic pAnr se formeazd.o coci groasi. FrimAntagi apoi
coca gi rdsucili-o pe o suprafaqa plau gi curari, pand cand ia forma unui
,,;arpe" puqin mai gros ca diametrul dege-
t ului vostru mare gi strecuraqi uqor bilul
printre rotocoalele de cocd. Puneli apoi e
.,9arpele" pe jar, risucinduJ din cXnd in
cind ca sd se prijeasci uniform. Este im-
Portant siJ frigegi incet ca si nu rimAni crud in interior - un exerciqiu
de rdbdare penrru ucenicii vrdjitori. Este gata in momentul in care s-a
trmflat gi a cdpltat o culoare aurie. Se serve$te cu unt qi dulceatrI.
\' qrlea ucen icu[ui rrriijitor 85
 Preparate gdtite tn folie de aluminiw
Aveli nevoie de jar, de o folie de aluminiu rezistenti, o pereche
de minugi gi nigte cleEti. Daci gdtigi la un foc de tabire, puteti folosi
o paletd in loc de clesti.
Aproape toate meniurile pe care le gitili la cuPtor pot fi prepa-
rate pe jar, invelite in folie de aluminiu. Cea mai renumiti relete
este cea cunoscuti sub numele de ,,foil dinner". Puneqi in miilocul
unei folii duble de aluminiu, cu dimensiunile de 40/45 centimetri,
2OO de grame de carne tocata de viti, o jumitate de cartof (curllat
de coaji 9i tiiat in bucilele) 9i clteva legume, dupi gust: felii de ceapi,
qelini, ciuperci, ardei, morcovi etc. Turnagi Peste ele doui-trei lin-
guri de supi-cremi de ciuperci gi una-doui linguri de api. Impituriqi
cu grij; folia de aluminiu, astfel incit pachetul si devini ermetic, $i
punegiJ apoi pe jar. Lisali-l si se coaci in jur de 40-45 de minute,
intorcindu-l de pe o parte pe alta cu clegtele sau cu paleta la fiecare
10-15 minute. Daci avegi un auz extrem de sensibil, veqi putea dis-
tinge sunetul ingredientelor sfArlind pe jar. Desfaceli apoi cu grija
pachetul 9i, daci nu este gata, impdturili-l la loc ai lesa1i-l si se coacd
incn 10 minute.
Odata ce cunoa$teqi aceasti reteti de bazd,,ii puteti schimba ingre-
dientele: qunci tiiati cubulele cu ananas gi cartofi dulci, carne de porc
cu mere gi ceapi sau carne de pui cu cartofi galbeni Yukon, praz ;i
ceapi dulce. Cremele de supi vor conferi meniului vostru diverse
arorne, la fel ca gi plantele gi condimentele folosite.
Porumbul este foarte ugor <le gitit in folie de aluminiu. inainte de
aJ pune peiar,lesaqi gtiuletele (cu pinu5i cu tot) si se inmoaie in api
rece timp de 30 de minute. Infasurali-l apoi - aga ud cum este' firi
si-i inlituraqi pinugile - in folia de aluminiu! Puneqi-l pe jar 9i lisali-l
si se perpeleasci timp de 30 de minute, intorclndu-i de pe o parte pe
alta la fiecare 5-10 minute. Se serve;te cu unt, sare gi piper. Puteli, de
asemenea, siJ coaceli direct pe jar invelit in pinugile lui.
Cartofii copgi reprezinti un alt meniu delicios, preparat pe jar in
folie de aluminiu. Spdlagi bine cartofii 9i facegi cAte patru-cinci gluri
in fiecare dintre ei. Infiquraqii strAns in folie qi agezaqii printre uciunii
incingi. Lisaqi-i si se coaci in jur de 30-40 de minute, intorcAndu-i de
pe o pafte pe alta la fiecare 5-10 minute! Sunt gata dacl vi se par moi
Oberon $e[[- cfurlcnhecrt
irr rromentul in care ii intepagi cu cuqitul. Se servesc cu sare, unr, smAn-
rinl gi arpagic proaspit.
Ca desert, puteli si incercali Banana Dreamboars. Desco.iipi pa4ial
, r lunani 9i tiiapi-o pe lungime! Introducegi in interiorul ei bomboane
,lt' ciocolati qi bomboane fondante, apoi
irrligurali-o in folia de aluminiu, avAnd
gr iji si nu risturnatri bomboanele.
L.lsalio si se coacd pejar cam 20 de mi-
rrrrtc, firi s-o invAniji de pe o parre pe
,rlte, pentru ci in acest caz bomboanele topite vor incepe sl curgi. Se
s('rvegte cu linguriga.
Merele coapre sunt o alt; delicatesi pe care o putegi pregiti cu aju-
r,rul foliei de aluminiu. Jineli mdrul in pozigie verticali gi scoateli-i
rrricz.ul, pistrAndu-i fundul intact. Curngagi-i cam doi centimetri din
, . r,rja de la vlrf qi indesali-l cu zahdr brun, stafide, nuci
;i unt. Addugaqi
.rpoi o jumitate de linguri de api. infaqurali-l in folia de aluminiu,
li*indu-l in aceeaqi poziqie verticali. Punejil pe urmr printre ticiunii
irrcin;i 9i lasalil si se coaci timp de 15-2Q de minute.
'frebuie si
lineji seama de clteva principii fundamentale cAnd
Prrneqi in aplicare aceasti metodi de gitit. in primul rAnd, trebuie si
irrpachetali ermeric preparatele sd nu se scurgi zeama. tn al doilea
rirrd, trebuie si intoarcegi pachetele de pe o pafte pe altalafiecare 10
rninute, avlnd grij; se nu rupegi folia.
Daci aveli gemineu acasd, vi puteqi distra in serile reci de iarnd,
s.itind pe jar preparate delicioase invelite in folie de aluminiu. putetri,
,1.' asemenea, si le bigaji la cuptor., unde sd le lisagi la o temperaturd
dc 176 de grade Celsius timp de 40 de minute.
Cwpe din ceapd ;i portocdle
Cupe din ceapi: Teiaqi in jumitate, exact pe mijloc, o ceapi mare!
Scoateli-i conlinutul gi umplegi-o apoi cu carne de
r.,ita si cu condimente!
Cu ajutorul unor clegti lungi, puneli cupa
,lin ceapi direct pe jar, avlnd griji se nu se
ristoarne! Lasapio acolo pAni cAnd carnea vi
\e pare rumenitl, iar mirosul vI imbati
( urteq ucenicufui rrrdjitor 87
simgurile! Q,{ot,i: Dacd ad temepi cd cenu;a ar putea sd pdtrundti in carne,
tnoelipi cupa intr-o folie de aluminiu!)
Incazul cupelor din coji de porrocald ,tdiagi o portocale in jumltate
gi scoateli-i pulpa, lesAnd coaja rntacr.d! (Pulpa o puteli folosi la o salati
de fructe sau o puteli mAnca a doua zi la micul-dejun.) Pregitili o cremd
de prijituri;i turnagi-o in cupele din coji de ponocale! Puneli-le apoi
pe jar gi lasagiJe sd se coacd! Veqi avea ca desert o prdjituri delicioasi
cu gust de portocali.
Cwm sd prdjipi owti ;i ;uncd tntr-o pungd de bdrtie
Aceasta este o metodd,amuzantd,, care ii va surprinde pe foarte mulli
oameni. Avegi nevoie de o pungi de cumpirlturi din hArrie maro, rrei
felii de qunci, unu-doui oud gi o vergea din lemn.
Mai aveli nevoie gi de jar mocnit, nu incins.
Desfacegi punga qi aqezagi pe fundul ei feliile de
puncd, tiindu-le in prealabil ca si acoperigi toate
suprafaqa! (I..I.t . nicio problemi daci feliile de
qunci se phazl.pe perelii pungii.) StrAngeqi o pungd
la guri 9i fixaqi-o de vergeaua din lemn, folosind
clegti pentru prins foile de hArtie sau ahe dispozitive pe care le gisili
la indemAni.
Jineqi punga deasupra jarului! S-ar putea ca procedeul si vi se pari
mai greu la inceput: gunca trebuie sd se coacd fdrd ca punga si ia foc.
In timp ce ;unca incepe si se topeascl, punga se imbibe cu grdsime.
In momentul in care punga se incilze;te qi este bine imbibatd, des-
faceli-o la guri Ei adiugati ouile crude chiar deasupra guncii. Nu gtergeli
grdsimea de pe pungi! StrAngegi-o din nou la guri, fixaqi-o de vergeaua
din lemn 9i lisali-o deasupra jarului plni cAnd gunca gi ouile se prijesc,
avAnd griji tot timpul ca hArtia sd nu ia foc.
Verificagi continurul la fiecare 5 minute! CAnd este gara, punefi
punga pe o farfurie, tiiali-o la gurd, preslragi sare gi piper 9i mAncagi
direct din ea.
Cum sd gdtipi pe o piatrd platd
Aceasta este o alte modalit ate amuzanti de a gnti in naturi, deqi
nu este deloc simpld. Nu veti regreta insi cd a1i invljat-o. Oamenii
,ru gitit pe pietre din cele mai vechi timpuri - cu mult inainte de a
st' inventa metalul 9i cratigele.
Aveli nevoie de o piatrd mare qi plati - latd cam de 30-35 de cen-
t irnetri gi groasi cam de 10-12 centimetri. Nu alegeqi piatra de pe fun-
,lul unui golfulel sau al unui rAu, pentru ci acestea pdstreazi apa qi
pot si explodeze cAnd se incilzesc.
Spnlaqi-o cu api gi sipun 9i ungeli cu ulei vegetal suprafaga pe care
,r veqi folosi! Ca si gntigi pe piatri, aveti nevoie
de jar fie pebazd, de cirbuni, fie de ticiuni.
Aqezali, cu ajutorul unei greble sau palete,
straturile de ticiuni qi punegi piatra peste ele!
A;teptali aproximativ 30-40 de minure ca si
sc incingi! Ca sd verificali ce frige, virsagi puginl
epi peste ea! Dacd sflrAie $i se transformd in abur, o puteli folosi ca
pe orice tigaie sau cratiql de gitit.
Inainte de a incepe, ungeti inci o dati piatra cu ulei, apoi puneqi
clirect pe suprafaga ei gunca, oui, clitite, hamburgeri etc.! Lisali-le acolo
pAni sunt gata! Dupi folosire, stingeli focul ;i lesagi piatra si se rlceasci.
Curlgagi-o, ungeqi-o cu pulin ulei, infaguragi-o intr-un prosop curat
qi pistragi-o pentru alte drumelii.
8. papadia 9i furnica: p[ante[e qi animo[e.[e -
cd[duze pentru lwdjitorii din [ume.a urband,
g.vtof . (E[izabeth (Barrette lcenusiu;, 1996
Aceste leclii despre spiritele-totem din mediul urban au debutat
sub forma unei scurte expuneri pe care am ginut-o \n 1996 in faga mem-
brilor Grupului de Studii P;gAne din Mediul Urban. De arunci, au
devenit mult mai complexe, adresAndu-se unei ramuri a pdgAnismului
din ce in ce mai rispAndite in lume... aceea a oraqului vrdjitoarelor.
Adeplii acestei credinle religioase se adapteazd. cu greu vielii de la
oraq. Pentru unii dintre noi adaptarea vine de la sine, dar cei mai mulqi

Qb er on,je[[' !Qo.,renheort (--,or t e a u cen iculu i ."rdj itor 89

simt cd igi pierd identitatea, pierd o legituri vitali cu ciclurile vietrii.
$i totugi, natura exerciti o purere la fel de mare asupra lumii urbane
ca gi asupra vielii in salbeticie - sd nu uitdm curremurele din San Fran-
cisco, valurile de cilduri din Los Angeles, uraganele din Tampa! Chiar
gi cimentul gi metalul din ,,jungla de beton" provin din pimAnt.
Indiferent de vitregiile sorlii, narura izburegte si colonizeze orice
spaliu vacant. Riddcinile copacilor stricd rrotuarele. Animalele qi
pdsirile care se hrdnesc cu hoituri srribar in fugn aleile parcurilor. Plan-
tele qi vieguitoarele reulesc si supravieguiasci chiar gi in mediul urban.
Puterea de adaptare este o virrute. Steruinja de roade. Studiali com-
portamentul acestor locuitori ai junglei de beton, cici aveli multe de
invdjat de le ei!
CP[qntele - cd[duzd
)'Ll
/..'/
Iarba-albastrd: ,,Priztipi ce puteli implini dacd rdmhnepi
unipi!" Este o planti pereni, care nu cregte niciodati
solitar, ci numai in tufe, creAnd un covor moale, ca \\ y
de plug, ce vi mAngiie picioarele obosite. Ea ne invagi
\ <' adevilatd pacoste. Cenuqarul crqte in soluri poluate,
valoarea lui ,,a fi impreund." gi a rezistentrei. ..Jt
Pipidia: ,,Nu vepi sc,ipa niciodatd de noi cu totwl."
Puterea de rezistenjd a pipddiei este uluitoare. DacI
ii rupeli frunzele, ridicina va conrinua si dlinuie. Daci
ii scoateji rxdecina, seminlele ii vor asigura continui-
tatea. Sursele de supravieluire ale piprdiei ne indeamni
si mergem mereu mai departe. Cuvintele gi acjiunile noas-
tre se rispAndesc precum seminqele gi prind rldncini in lo-
curi tndepirtate.
Forsilia: ,,Nu vd temepi s-o luapi mereu de la capdt!"
O planti care cre$te la fel de bine ca un gard viu, dar
gi ca arbust individual, forsiqiarreze;te prima la viajd,
se
dupi o iarni indelungatd, etalAndu-9i florile de un
galben-aprins.
Qberon $eff - tT{atenfr aart
Ginko biloba: ,,Gdndipi-vd bine inainte de a
,rtltona! Luapi in calcwl consecin;ele!" Acest arbore
st umbri binecuvAntati. Cu toate aces-
rrivechi oferd o
t c;r, atunci cAnd incep sd cadi, fructele lui emani un
rniros inlepitor gi nephcut. Puterea arborelui ginko
biloba se nagte, insi, din experienga qi vArsta lui
rrr.rtusalemici, povdguindu-ne si luim decizii cu
rnulti cumpltare.
Gardul viuz ,,Gardurile bune ipi asigur,i aecini bwni."
Acest arbust omniprezent ne oferi un zid de verdea1tr.
Nu este pretenlios, reugind sd supraviequiascd in condilii
destul de vitrege: pimAnt nefenil sau smog. Gardul viu
stabileqte granije qi oferi adepost.
-i' I ..,\
,-,lI--
\--' Cenu;arul (Ailanthus altissima): ,,Ce dezastru! Nu-i nimic, o
rtzolv ew."Dezvoltatorii din mediul urban urisc acest arbore,
ietarii de pepiniiere refuzi sa-l vAnda; gi totugi, este
t.lr propnetanr
rureori integrat in programele de plantare, devenind rapid
l,\>+!H
,rctionAnd precum un canar intr-o mind de cirbuni - pre-
v'ine pericolul. Puterea lui consti in capacitatea de trans- \ .i\--<
lirrmare: creqte in condijii vitrege, imbunitaqinduJe qi
.'rcAnd habitate pentru alte specii.
c$ i e{u ilo qr e[e - cd[d,vzd,
Furnica: ,,Lwmea noastrd e la fel cu a aoastrd," Puterea furnicii
constl in mdrimea ei. Este atAt de mice, incAt nimic nu pare s-o de-
rlnjeze. Lumea ei este redusi la o scari atAt de ne-
semnificativi, tncAt viapa de la orag nu-i afecteazd
c'xistenga. Nici ea nu pare si-i observe pe locuitorii
rnediului urban. Daci insi aji putea pitrunde in
lumea ei, v-agi simli ca acasi, cici civilizalia lor este
la fel de complexi ca a noastrl.
\'.ar le s ucenicu[u i rrrtijitor
 $oimul-cilitor: ,,Nu o,i dapi niciodat,i b,itupi!" Deqi in
urml cu clteva decenii era pe cale de disparijie, aceasta
pasire de prada - temuti qi frumoasd - a reuEit sa su-
pravieguiasci intr-un mod uluitor, in ciuda pierderii
habitatului, a pesticidelor qi a altor schimberi drama-
tice survenite in naturi. CAnd vi simtili neputinciogi
in faqa vitregiilor sortii, amintipi-vi cd 9i voi puteti
trece peste ele ,,in zbor"l
flt Porumbelul: ,,O stAncd artificidl,i - ce loc perfect pen-
$*";"',:;::{^:l,Tl;i"ll':::h*,?'::"'i:*T:;
intr-un h.abitat
artificial decAt in cel natural.
d ^"t:rtnqd
Dacd suntegi adepgi ai tehno-pdgAnismului, vi puteqi
inspira din stilul de viati al porumbeilor.
$obolanul: ,,Gwnoiwl? Este raiul meu." Acest gurmand neobosit ne
aminteqte sd conferim alte intrebuinqiri lucrurilor pe care vrem si le
aruncdm. Ca gi cenuqarul, sobolanul transformd gu-
noiul intr-o adevlratd comoari. Puterea lui consti
in capacitatea de a se adapta in orice situagie: poate
si triiasci oriunde, si minAnce orice gi si foloseasci
indiferent ce-i cade intre hbu1e. Daci vreqi si scdpagi
r4's44;u1!'""
de obiceiul nociv de a mai cumpira obiecte de unici
folosinqi, inspirali-vi din comportamentul Eobolanului!
Vribiula: ,,Nicio firimiturd nu e prea micd." Jopiind
printre picioarele oamenilor, vribiula aduni resturile
aruncate de algii. Aceasti pasire micugi igi face cuibul
in locuri strAmte, inaccesibile altor pisiri, se ascunde
in desiguri qi scapi de priddtori ciripind zgomotos.
Vrdbiula ne invagi si triim modest gi si sclplm de pe-
ricol, pierzAndu-ne in anonimat.
Veverila: ,,Pune cet;a d.eoparte pentru zile negre!" Zburdalnici gi iute,
veverila este o prezenli constanti in parcurile gi gridinile din mediul
Q6eron $re[[-![Qrlenheart
rrrbrn - oriunde existd un copac ;i o bucati de pimlnt, vedem
si o veverili. Ea a devenit sinonimd cu ideea de a face eco-
rr,rurii 9i provizii. Daci vegi vedea o veverigi ingropAnd nuci,
r,'t'1i intelege imediat de ce face asta. Aveli nevoie de ajutor
( ,r s;i strAngeli provizii de iarni? Cerepi sfatul unei veverige!
(-unr sd aduce(i un prinos cdtduze[or urbane
O puteli face in mod direct sau indirect. Metoda indirecti este mai
rrloari si mult mai discreti. Creali un altar in dormitorul vostru gi
,lt'coraqi-l cu simbolurile animalelor sau ale plantelor care vI con-
It'ri inspiraqie!Fotografiile sau obiectele de artd care infiligeazdplan-
tt'le sau vieluitoarele respective reprezintS, o varianti ideali. Puteli,
,1,' ,rsemenea, si addugali simboluri fizice-- frunza unei plante sau un
l)un1n de pdmAnt de pe un muguroi de furnici.
Metoda directi implici anumite acliuni prin care afi putea imbu-
rr.ltati habitatul urban. Daci avegi un teren - sau micar un balcon -
l)ureti crea o ,,minigridini" ca si atrageli vieguitoarele. Construili un
\uport ca si hrinigi pisirile! Cre;tegi plante care si le ofere adipost
s,ru hrani viequitoarelor-ciliuze! Oferiqi-le, cel pugin, api! Sursele de
.rpi atrag pisirile gi animalele, pentnr cd nu sunt ugor accesibile. Apoi,
t'crleti cine iEi face aparigia!
Dacd nu aveli spaliu, ciutagi resurse publice! Putegi si hriniqi
p.isirile gi veverilele sau si admiraqi plantele dintr-un parc aflat in apro-
picre. Incercali sa vi implicagi in acqiuni de voluntariat! A1i putea si
eontribuili la plantarea copacilor sau la ingrijirea straturilor de flori.
In unele orage existi ,,programe de gridinirit", unde puteli planta di-
vcrse specii, pe un teren mic, alituri de alqi grddinari.
Conclwzie
Plantele Ei animalele despre care am vorbit nu sunt tocmai extra-
,,r'rlinare... Ba chiar, unele dintre ele nici nu se bucuri de o reputalie
1,rca buni. Comparagi insi situalia lor cu cea a vulturilor, a urgilor
\,ru a copacilor secquoia! Pipidia, furnicile qi restul plantelor qi al
uicquitoarelor din mediul urban au inviqat si se adapteze. Acegti
( (u'(eq ucenicu[ui lrdjitor 9i
supravieluitori se descurci de minune in orage, poate chiar mai bine
decat in habitatul natural. Poate ce par nesemnificative, dar puterea
lor de adaptare dep{eqte orice imaginaqie. in momentele in care vi
simqiti copleEili de lumea urbani, ganditi-vi la acesre vieguitoare, crci
avegi multe de invilat de la ele!

Proiect de cercetare
Dacd locuigi la oraq, cercetati imprejurimile. Daci stali la lari, vi-
zitayiun orag din apropiere! cate specii de plante si animale identi-
ficali? Vi se pare ci au o aurl magici? Comentaqi in jurnalul vosrru
descoperirile pe care le-a1i flcut! '{e[ierut aclA:
practici de ard,jitorie @uriul
Vldstar de Soare, Bagbetd de Cdnt

{ )tpil de
foc, Din os domnesc,
NJ uaLnic { strdlucitor, Tovards pe vecie
lh te inalpi puternic Si nest,iailit $i cdlauza oie spre lumind
\ ,,|rzind in /Iacari aurii pe cer Str,iin de orice-i rdu ;i nefiresc
I )r ncpdtruns, de necuprins... Tu, talisman, apdrdtor pdzitor
Si
l4dszr de Soare, Bagbet,i de Cint Pdstreazi sas lurnira nr,tei ale drzdtoare.
EI-rzasrtu BaRnsrrr

t. clntroducere
ine aji venit in lumea practicilor magice! Acest atelier vi
va oferi echipament:uJ fizic ai conceptual care o sI vi ajute
si puneli tn practici teoriile magice: instrumentele, costu-
rnul, altarul (sanctum sanctorum), dar qi simboluri, semne, vrdji
ii descAntece.
culoarea asociatr cu acest atelier este auriul, care reflecti energiile
nasculine precum purerea, vitalitatea qi dorinqa de a conduce. Auriul
sirnbolizeazr culoarea soarelui, zodia leului, adolescenqa, bucuria,

\ ertea ucenicufui rrrdjitor

95
rodnicia qi noblelea. Vrijitorii preferi adesea instrumente, amulete
Ei bijuterii din aur, bronz sau alami. a Agende mici (cu pagini liniate sau albe)
Capitolul ,,Practici de vrijitorie" este impl4it in doui subcapitole. a Creioane 9i pixuri obignuite gi colorate
^ prima parte, vom vorbi despre echipament gi costume, iar in par-
In a Ci4i de taror sau alte instrumente de divinatie
tea a doua, despre vraji gi descAntece. Ca si puneli in practici vrdjitoria a Plante uscate
qi lecgiile din acest ghid, dar gi din Manwalwl de inipiere, va trebui mai a Ce4i (de citit sau de studiat)
intli sa vI pregdtigi instrumentele necesare unui vrijitor. Profesorul a Aparat foto de unicd folosinqd
$colii Cenugii de Vrejitorie, Moonwriter, vd prezintd, urmdtoarele a Chibrituri
lectii: a LumAndri
o SfoarI
o Foarfeci
a Trusa de prim ajutor
partea r - Q,chipamentu[ a Briceag
o Ghiduri despre viala in naruri
clnstrvmentele. necesqr e unui rr4iitor o Metru
o Jurnalul magic
autor: }(oonu'riter lindi6o; o Echipamentul de supraviequire (Vezi ,,Cele 10 lucruri vitale
in drume1ii" din subcapitolul ,,Cum si cildtoripi in sigurangi..
Vrijitorii trebuie sA fie intotdeauna pregitili pen- din Atelierul II, Srudii despre naturi)
tru orice. Ca ucenici, trebuie sI alcdtuiqi o truse . Lucruri in care putefi pistra diverse articole: cutiule, pungi '
i

pe care s-o qineli mereu Ia indemAni pentru de plastic etc.

orice eventualitate. o O pungi de milai (ca prinos adus pimAntului)'t ;

Aveli nevoie de un rucsac sau de o cutie i

de cosmetice. Trusele de ustensile - in spe-

cial, cele cu multe compartimente - sunt
la fel de utile. Gengile pentru aparatele
foto sunt, de asemene a, o varianti ideali,
cu atAt mai mult daci anumite comparti-
mente se pot scoate. Indiferent de forma sau mI-
rimea ei, trebuie si fie o trusd portabile, destul de
mare, in care sd putegi transporta lucrurile de care
aveli nevoie.
Unii vrljito ri pdstreazd, in trusa lor materiale gi
instrumente magice. Iati cAteva sfaturi utile refe-
ritoare la articolele care nu trebuie si lipseascl din
trusa niciunui vrijitor:
milaiul in practicile indienilor americani,, - scrie
'r-,,Folosesc
Elizabeth Barrette, decanul ;colii noastre.
'cu toate aceste a, prefer
sir aduc ca ofranda lucruri cu o intrebuingare imediati: mxncare p.n-
tru pisiri, ingrdgimAnt narural qi seminqe de planre sdlbatice. vrrjitorii
intreprinzitori pot si infegoare semingele gi ingrigimAntul cu un strat
cle pimAnt, care se va dizolva treptat in ploaie..,
Aceasta este o listi par:liale. cu timpul, odati cu evoluqia voasrrd
.le la ucenici la vrijitori, vegi veni cu propriile idei, schimband sau
imbunitigind trusa magici. De exemplu, dacd vi intereseazd studiile
clespre naturi, pureti pune accentul pe ghidurile despre viaga in narurr
sau alte materiale provenind din aceeagi sferi de interes. Daci devenigi
lascinali de practicile magice, rrusa voasrri va congine cd4i despre vrrji

Qber on $reff - cllrrrenfr aart (- srteq ucenicu[ui lrdjitor

Si desclntece. Daci vi simlili inclinatri spre arta divinaliei, articolele
principale din trusa voastrd vor fi ci4ile de tarot sau runele.
ir, -o-"n,rrl in care vegi incepe sd inregistraqi progrese in vrijitorie,
veli doblndi qi ,,instrumentele" unui vrijitor.
Se limurim un lucru: puteli si figi vrejitori fire sd purtali mantie
sau si agitali bagheta magici. Dar este ugor (9i distractiv) si iucali rolul
in toati deplindtatea lui. Ca in orice profesie, me$te$ug sau hobby,
vrijitoria devine mult mai interesantl gi amuzantl dacn ii adoptagi prac-
ticile qi costumele. Sunt situalii in care un anumit instrument magic
sau o qinuti corespunzdtoare vi vor susline eforturile gi munca.
IatI cAteva lucruri la care trebuie sl vd glndigi atunci clnd vreqi si
va creali spaliul magic:
Jwrnalwl de ardjitorie
Ca si 1inegi un jurnal, aveqi nevoie de agende, pixuri' creioane, li-
pici etc. Va trebui sI achizilionaii cutii speciale, mape' dulapuri sau
un birou in care si qineii toate instrumentele de scris, proiectele qi
tlieturile dtn ziare, reviste etc.
Haine ;i instrwmente
tn timpul perioadei voastre de ucenicie, va veni un moment cAnd
veli dori si adoptali portul vrijitorilor. Mulgi \i creeazlpropriile linute
gi instrumente, subiect despre care am vorbit qiin Manwalul de iniyiere.
Daci veqi face o plimbare prin magazinele de lesituri, veli gisi modele
gi materiale ca si vi croigi mantii, tunici, rochii ;i alte ginute magice.
Unii vrijitori preferi sI-qi cumpere de-a gata hainele 9i ustensilele.
tn -.rlte comunitiqi, existi magazine care vAnd articole magice. TAr-
gurile ;i festivalurile inchinate Renagterii 9i religiilor piglne vi oferi
ocaziasi cumpiraqi astfel de obiecte, cdci se organizeazd, expozilii cu
vinzare pentru petreceri, spectacole qi baluri mascate.
in lrrna octombrie puteli gisi o gami largi de articole magice,
pentru ci lumea se pregiteEte sd slrbitoreascd Halloweenul. Puteli
cumpira, agadar, haine, mi;ti, obiecte cu efecte speciale, beli;oare
l.r-ito"r., lumAniri deosebite gi multe altele. tn aceasti perioadd,
magazinele de specialitate se intrec in oferte care mai de care mai
tentante qi mai fascinante.
Qbcron $eff -tl$r'enheari
lixisti, de asemenea, gi magazine pe internet care vlnd articole ma-
1ir..'c online. tnainte de a cumpira, verificaqi daca obiectele sunt de
I'trni calitate qi citili cu atenlie politica de returnare! Unii vrijitori
\'.1 rc'comande se nu cumplragi articole magice ferd se le vedeqi gi si
It' srudiaqi in prealabil. Ca ucenici, v-ag sfitui si le urmaqi indemnul.
Cdrli gi reaiste
Niciun sancturn sanctorum nu esre complet fnrn o biblioteci magici
1i - odati ce interesul vostru pentru arta vrijitoriei incepe si se dez-
r,rlte * vegi dori si achizilionaqi cit mai multe cirqi cu putingd. Una
tlirrtre cele mai ieftine modalitiqi prin care puteli face acest lucru este
s:i cumpirali cn4i la mAna a doua. Powells.com gi Amazon.com sunt
,l,rua dintre cele mai cunoscute site-uri de unde puteli cumpdra cirli
l.rlosite, adesea la preluri derizorii. O alta sursl la fel de buni este
l,rrrtrul de magazine online ABE Books, care vinde cn4i la mAna a doua
in toati qara. Puteji si studiagi, de asemenea, ziarele, revistele sau
I )VD-urile care trateazi subiectele magice.
Alte articole
Nu putem cuprinde gama variati de obiecte care i-ar fi trebuin-
t ioase unui vrljitor. Lumlndri, statui, plante, haine de ritual, po-
...rle, uleiuri, oglinzi in care sI citili viitorul, instrumente de divinagie,
rrstensile pentru modelarea obiectelor magice, cristale, sticluqe gi
t trtiuqe, ceasuri, calendare, ci4i de tarot, articole de artizanat, bi-
juterii, materiale de caligrafie, suluri de pergament, stilouri sau ac-
t csorii pentru astronomie - de toate s-ar putea si aveji nevoie la
un moment dat.
Dintre obiectele mai mari, menfionam rafturi, dulipioare, un birou,
o cuti€ de bijuterii qi alte piese de mobilier, care s-ar putea s[ vI ajute
in activitatea voa$re de vrdjitori.
Pe multe dintre aceste obiecte le putegi confecgiona sau cumpira
le prequri foarte mici. Puteqi face, de asemenea, o listi cu obiectele pe
,.'.rre vi le dorigi, astfel incAt - dact cineva vrea sI vd ofere ceva in
tlrr - sd ii sugeragi ce v-ar plicea mai tare.
('drteq ucenicului .'rrrijitor
 z. Qum sd aducem ce.[e cinci etemente .tita[e
in spo{iu[ nostru ma6ic
Pentru ci aceste elemente ne influenl eazd toate aspectele vieqii
magice, va trebui si le integraqi in casa gi in spagiul vostru magic.
PimAntul: PlmAntul este temelia gi centrul universului nostru.
Folositi articole din ceramici gi lut! inconjurali-vi casa cu pietre, roci
qi cristale! CAnd gdtiqi, folosiqi sarea de mare!
Aerul: Aerul este energizant qi ne ajuti sd ne facem ordine in
gAnduri. Ca si improsprtagi aerul din casr, deschideli ferestrele!
Aprindeli lumAniri 9i ardegi timAie sau uleiuri aromatice! AtArnali
la ferestre clopoqei qi stegulele! At|rnaqi prin casl carusele de jucirie!
Focul: Focul intruchipeazd energia in forma cea mai puri. Ca si
invocagi energiile focului, ardeli lumAniri sau plante aromattzate! Daci
avegi gemineu, aprindegi focul qi menqinegi-l aprins ca pe un loc de
veghe gi de meditagie! Atlrnali cristale la ferestre! Folosigi condimente
Ei ardei iute in preparatele pe care le gitili!
Apa: Apa calmeazi,linigte;te qi vindeci. Una dintre cele mai bune
modaliteqi prin care puteli aduce api in spaliul vostru este sA instalali o
fAntAna arteziand demici dimensiuni. Sau umpleqi un vas cu apl gi presiraqi
petale de flori sau puneli lumAnlri plutitoare! Cochiliile de scoici, sticla
de mare sau coralul invocd ;i ele energiile timiduitoare ale apei.
Energiile spirituale: Energiile spirituale reprezintd, chintesenga
vitalitnqii qi emogiilor noastfe, ne conecteazl cu lumea inconjurltoare
qi ne insuflI inspiragie ca sd reahzdm lucruri uluitoare. Ca sl invocim
acesre energii spirituale, putem si impodobim casa cu fotografiile celor
dragi sau cu lucruri incircate cu o bogatl semnificalie spirituah.
Temd
Alegetri o pagini goale din jurnalul vostnr 9i faceqi o listl cu cel
pugin zece lucruri pe care vregi si le achizilionali pentru activitllile
Qberon $e[[ - n{r
voastre magice! Pentru fiecare dintre ele, scriegi (a) dacd ali putea si
le creaqi voi ingivd gi cum anume 9i (b) dacr trebuie si le cumpirali,
cum puteli s-o faceli fArA se cheltuiqi prea mulgi bani.
Apoi, puteqi line evidenga lucrurilor pe care le-api obqinut. Unii
vrijitori noteazl data qi locul achizigionirii fiecirui articol in parte.
3. Qostumu[ de. rrAjitor
cutor: Oberon lcenu;iuy
in Manualwl de inipiere in ardjitorie, am dedicat un intreg capitol
niodalitlgilor prin care vd puteli croi costumul de vrijitori. Nu am
de gAnd si repet cele spuse acolo, dar ag vrea si descriu cu lux de
.rm;nunte cAteva piese vestimentare pe care le-am tratat ceva mai su-
lrerficial. Este vorba despre pdleria, mantia gi cizmele de vrijitor.
pdtdria qscutitA [a .tdrf
Pilnriile inalte gi ascuqite lavirf sunt invariabil asociate cu vrijitorii
1i vrijitoarele. Istoricii de la Muzeul de Istorie din Berlin sustin ci
vr:ijitorii din Epoca de Bronz, din Europa, purtau pelnrii
t't>nice din aur, impodobite cu simboluri astrologice, care
ii ejutau si.prezicd migcarea soarelui Ei a stelelor.
Se spunea cd aceste personaje, numite ,preo!i-regi",
.rveau puteri supranaturale datoriti capacitllii lor de a pre-
zice cu multi precizie timpul potrivit pentru seminarul,
,. trltivarea qi strAngerea recoltelor.
,,Erau consideraji StapAni ai Timpului, inzestrali
( u o cunoagtere divini, care le permitea si prezici
viitorul", spune Vilfried Menghin, directorul mu-
,,'trlui din Berlin, care studiazi o pllirie conicd,
rrrrnati ln aur, inalti de 74,5 centimetri, care da-
tt'.rz.i din Epoca Bronzului gi a fost descoperitl
( .l'lcd ucenicufui rrrdiitor
enh e art
in Elvelia in 1995, fiind cumpirati in anul urmitor de directorii
muzeului din Germania.
Domnul Menghin gi echipa sa de cercetitori au descope-
rit cI cele | 739 de simboluri astrale, care impodobesc conul,
reprezinti un cod qtiingific, ce corespunde aproape in tota-
litate ,,ciclului metonic" descoperit de astronomul grec Meton
in anul 432i.e.n. - la aproape 500 de ani dupl ce piliria fu-
sese create -, lucru care explici relalia dintre calendarul lunar
qi cel solar. ,,Simbolurile de pe pelerie reprezintd, o tabeh
de logaritmi, care permite calcularea in prealabil a
migcdrilor solare si lunare", a spus domnul Menghin.
"Ele
sugereazl faptul ci vrijitorii din Epoca Bronzului puteau
si faci observalii astrologice empirice pe termen lung."
O alti pelerie conici, descoperitl lAngd oraEul german
Schifferstadt in 1835, are atagate o curelugl, care se prinde sub barbie.
Incrustati cu simboluri solare gi lunare, este cel mai vechi exemplar,
datAnd inci din anul 1300 i.e.n.
Alli arheologi germani ne sugereazi cI preoqii-regi cu pelerii din
aur triiau in aproape toate Europa preistorici. Profesorul Sabine Ger-
loff, arheolog german de la Universitatea Erlangen, susline aceaste teo-
rie, oferindu-ne ca dovezi cinci pilerii similare din aur, descoperite
in Irlanda in secolele al XVII-lea qi al XVIII-lea.
(Articolul de deasupra ii apa4ine lui Tony Paterson 9i a fost pre-
luat din The Berlin Nezas Telegraph, edigia din 17 /3/2002: ,,Misterious
gold cones - hats of ancient wizards" ,,Conuri din aur mis-
terioase - pilirii de vrijitori din timpuri strivechi.)
tn deqertul Gobi din vestul Chinei, a fost descope-
riti mumia unei femei cavcaziene, datAnd de2200
de ani (vezi poza din stAnga), c re avea pe cap o
pihrie inalti, ascufiti Ei neagri, ca acelea purtate
de vrijitoare.
Pildriile de vrnjitori gi vrijitoare se bucuri
astizi de multi popularitate, astfel inclt puteqi gi^di
un model perfect in orice magazin de specialitate - in special,inprealma
sdrbitorii de Halloween. Daci vregi insi si vd creaqi propria pelirie,
puteli alege un model simplu, cu boruri, precum cea din imagine.
to2 Qbcron $eff ' lQrrrenhearl
{antic de cd[dtorie
Mantia de cihtorie trebuie sr indeplineasci gi rolul de pituri in
sittratiile in care vegi fi nevoili sd dormili sub cerul liber. ca formi,
st'rrrnind cu pelerinele Tabard, firi mxneci gi cu colguri rotunde.
( ierrdalf purra o mantie de acest gen in
Frdpia inelului. ca sd vi croiti
vi voi una la fel, aveqi nevoie de un marerial precum cel de pituri, lat
,lc 90 de centimerri, in culori inchise penrru a nu fi observaji pe timp
tlt' noapte (verde-oliv, gri-inchis, indigo, maro sau negru). putegi sd
q;isigi un material asemdnitor celor folosite penrru camuflaj.
Misurali distanqa de la umeri la tilpi si dublati lungimea respec-
t ivi pentru fiecare dintre cele doui piese! coaseqi-le apoi la jumitatea
Irrngimii! Parrea cusutr va constitui spatele mantiei, in timp ce pa4ile
libere vor constitui fap - la fel ca pelerinele Tabard.
Despicaqi-o la mijloc in aga fel incat sa creali un T la gat (tdietura
trebuie s; aibi camT-lo centimetri)! Tivigi marginile tiiate Ei lasagi
rcverele sd atArne! Maitirziu,le puteli prinde cu o broEi.
intindeli mantia clt e de lrrrrge p" pod.", in a9a fel inclt si creati
tr' dreptunghi mare! Punegi sub ea la mijloc o bucati plati de lemn
5i tnfigeli o pionezi chiar unde se imbini ,,T"-ul! Luali o bucati de
slbari Ei legali-o la un capit de pionezd! intindeti sfoara cAt lungimea
lclei despicate a mantiei qi innodagi-o la capdt! Fixagi un marker in nodul
rcspectiv gi, jinanduJ srrans, folositi-l ca pe un compas ca si trasagi un
ccrc de jur imprejurul mantiei (rugaqi pe cineva sd tini bine pioneza
ca si nu se desprindi de pe lemn)! Porniqi dintr-un puncr afTat la
jumitatea distanlei dintre cenrru margine (vezi desenul de jo$!
;i
,t
( 9fiea ucenicufui lrdjitor
 Tiiagi materialul, urmAnd linia trasate 9i tiviqi marginile! Daci vreli
si-i ataqali ;i glugi, puteli folosi aceste resturi, urmXnd modelul din
Manwalul de inipiere in ar,ijitorie.
Adiugaji in final doul gnururi lungi de 30 de centimetri cu care
si legagi partea din faja cu cea din spate, creAnd gluri pentru mAneci!
CAnd vreqi sd vd inveliqi cu ea, desfacegi-i ;nururile gi vi vepi bucura
de o pituri cilduroasi!
Qizme[e de vrdjitori
Fireqte ci aqi putea sd vi confecgionagi singuri cizmele daci lucragi
in domeniul pieliriei. Dar procedeul este mult mai dificil gi nu pot
sn-i dedic prea mult timp. Eu vi recomand sI vd
cumplragi o pereche de cizme convenabile de pe
site-ul www.MuseumReplicas.com, unde va trebui
si ciutagi la ,,Haine barb;teqti; pantofi, ghete, san-
dale". Cizmele potrivite pentru un vrijitor sunt cele
din velur, inalte sau joase, care se incheie cu gireturi,
model pe care il poartd qi Gandalf in seria StAphnul
inelelor. Le puteli gisi cu sau firi franjuri, negre
sau maro. Sunt foarte comode, iar prejul este
rezonabil. Sunt foarte incAntat de ale mele!
$atut mq7ic
qutor: Koonwriter indi6ol
1 cu fierul de cilcat peste ele! Prindeqi-le apoi cu ace de siguranli pentru
in Manualul de inipiere tn vrdjitorie,v-am invlqat
cum si croigi o pelerini Tabard - un soi de mantie
prinsd de umeri, care acoperi pieptul. Aceste pele-
iine trebuie purtate in functie J. .od.rl ..lor s"irpr"- a- ry},rffill
zece culori despre care am vorbit in introducere. ,ll'.. { "-.rt GaJ -H
Unii vrdiitori- in special fetele si femeile -
lr.- i,'rr)'e;;;41'
feri si poarte un qal in locul pelerinelor Tabard, res- 4 ,ap-');r. ,''i11
pectAnd acela;i cod al culorilor. Poate fi purtat peste /o'!.r,
lo4
orice haini -magicd sau nu. Poate fi folosit ca piesi vestimentari de
ritual sau il puteli pune pe umeri in timp ce scrieqi in jurnalul magic.
Crearea unui gal nu implicd eforturi financiare sau fizice prea mari.
l)cntru ci pot fi croite foarte u$or, ali putea si faceli mai multe, in
Itrncqie de scopul pe care il aveqi sau de culorile magice.
Ca si creali un qal, aveqi nevoie de urmitoarele lucruri:
o un material lat de 70-90 centimetri Ei lung cAt bralele voastre
intinse
a ald de aceeaqi culoare ca galul
. mafini de cusut
. fier de cIlcat
CAnd alegegi materialul, va trebui sd qineli seama de interesele gi
pasiunile voastre magice. Este posibil si vi dorigi un model anume.
[)entru ci ador natura, eu am un gal verde presirat cu modele in formi
cle frunze de stejar gi ghinde. Mai am, de asemenea, un gal din satin,
?n nuanle de violet-indigo, presdrat cu modele solare gi lunare, pe care
il folosesc atunci cAnd studiez cosmologia.
inainte de a vd apuca de treabi, spilaqi materialul linlnd seama de
indicagiile de pe eticheti! Uscali-I, respectAnd acelea;i indicalii! tr,
fel, vedegi daci pesltura ,,intrd la apd", procedeu extrem de important,
"."rt
pe care trebuie si-l realizagi inainte de a incepe si coaseqi.
Dupi uscare, tdiaqi cu foarfeca marginile scimogate!
Crearea Ealului este un proces extrem de simplu, pe care il puteli
desivlrgi ,,cAt ai zice pegte" sau cAt ai tivi cele patru laturi. Asta inseamni
si coaseli marginile pentru a nu se destrima.
tndoiqi pe dos cele patru margini - clte una o datl - 9i apoi trecefi
a nu se desface! Le putegi insiila inainte de a le coase cu maEina de cusut.
Dupi ce a1i terminat de insiilat, tiviqi marginile cu magina de cusut,
avAnd grtje ca qalul si fie pe dos! Nu vi faceqi probleme daci opera
voastri nu este perfecti - nu va observa nimeni!
Dupd ce terminali, indoiji marginile inci o datl pentru a crea tivul!
ttr..p"pi cu laturile mai lungi ale galului! tndoigi-le tnci o datd peste
tivul deja cusut gi prindegi-le cu ace de siguranjl, avAnd griji - ca ;i
pAnd cum - ca materialul si fie pe dos! Tivif-le apoi cu magina de
cusut! Repetali procedeul qi cu celelalte doud laturi mai scurte!
Qartea uce nicu[ui lrdjitor
 Dupi terminali, scoatepi acele de sigurangi gi cilcali pe dos toate
ce
cele patru tivuri! DacI galul este din satin sau din alte materiale ,,exo-
tice", nu incilziqi fierul de cilcat pentru a nu arde gesitura!
Asta este tot - galul e gata!
Sqtq de mqsd pentrv q[tqr
qutor: $(oonrvriter lindi7o's
Fala de masd este o piesi decorativi pe care agezagi altarul. O putegi
folosi 9i pentru alte activitiqi magice, cum ar fi, de exemplu, ghicitul
in ci4i de tarot sau in oglinda care spune viitorul.
Ca gi in cazul costumului sau al qinutei voastre de vrijitori, trebuie
sI alegeli culoarea felei de masi pentru altar in funcgie de interesele
sau intenqiile voastre magice. Putegi face mai multe fege de masi, nu
doar una singuri.
Dacivregi o fali de masi simpli, alegeqi un material de 0,6G0,90 metri
pitraqi in culorile sau modelele dorite! Alegeqi mirimea in funqie de
spaliul alocat altarului - dimensiunile putAnd astfel sd fie mai mari
sau mai mici decAt cele pe care vi le-am sugerat.
Spilali materialul aga cum agi ficut qi pentru gal!
indoigi marginile 9i apoi tivili-le, urmAnd instrucqiunile descrise
in capitolul destinat galului! Le puteli coase cu maqina de cusut sau
le puteqi lipi, folosind o solulie speciah. Q,'lot,i: Aveti grijn ca in timp
ce lucrapi si ginegi materialul pe dos!)
4. {taruf portabi[
aulor:. Oberon lcenusiu;
Daci plecagi adesea in cilitorii, ar fi bine si vi concepegi un altar
portabil pe care siJ puteli folosi oriunde vi aflagi. Pentru asta aveli
nevoie de o geanti-diplomat. Lipili pe peretele interior al genpii o fo-
tografie care simbolizeazd chintesenla domeniului vostru de interes
ro6 Qberon $eff-(f{rrenheort
(calendarele vI oferi o gamtr variatdde imagini)! Puteli, de asemenea,
si capitonaqi peretele genlii cu o folie de plastic, introducAnd dede-
subt diverse fotografii. La mijloc putefi si plasagi o imagine Pe care
vrefi s-o vedegi cu o anumitd ocazie.
Luali apoi trei bucigi de burete de cauciuc qi tniaqile pugin mai mari
decAt dimensiunea fundului gentii! Doui dintre ele trebuie si fie groase
de 2,50 centimetri. Adaptali grosimea celeilalte in funcgie de spaiiul
rimas, astfel incAt toate cele trei bucili si incapi perfect in geantl.
Puneli una dintre bucnqile groase de2,50 centimetri pe fundul gentii!
tn final, aveli nevoie de o bucati sublire dintr-un material rigid, care
va constitui baza altarului gi pe care o veti a$eza deasupra. O bucatd
solida de carton sau o placi de lemn Formica reprezintdo variantd ideale.
Alegeqi apoi cAteva obiecte mici care sI simbolizeze cele patru ele-
mente! Puteti introduce, de asemenea, instrumentele voastre magice,
cum ar fi, de exemplu, Bagheta Magici, Atham6 (Cugitul Sacru), Cupa,
Cidelniga qi Pentagrama. Din altar nu trebuie sd lipseascl lumlnirile
votive sau sfeqnicele pentru lumAniri (albe gi negre), tamiia,lumAnirile
de uz curent gi o brichetl
Puteqi opta gi pentru obiecte cu totul speciale - figurine care intru-
chipeazd zeitdgi, totemuri, lucruri personale care vI sunt foarte dragi,
fotografii, amulete etc.
DupI ce agi adunat tot ce vreli sr luagi cu voi in altarul portabil,
aranjali-le pe toate pe fundul genlii, lasAnd-o deschisi pentru a vedea
cum arate altarul in forma finala! Poate veli dori si renunqati sau sI
adiugali alte obiecte.
A;ezagi apoi toate piesele altarului pe suprafaia din burete de cau-
ciuc, lesAnd un spaliu intre ele! Trasagi cu un
marker o linie in jurul fiecirui obiect in parte!
Daqi piesele la o parte 9i - folosind o foar-
fecl qi un culit ascufit - decupaqi buretele,
urmAnd linia trasatd! Daci obiectele sunt
inalte, tiiaji buretele pAnd la fund! Dacd
sunt mici (ca bagheta magici, cutitul
sacm sau lumAnirile), gaura nu trebuie
si fie prea adincd,. (Pentru cele plate -
precum penele, begigoarele parfumate sau
(-.qrtea ucen icu[ui lrdjitor
 fotografiile - nu esre nevoie sr decupapi buretele; ele srau foarte bine
rrniversului o experiengd covArgitoare gi timiduitoare. Bagheta magicd
-
deasupra lui.) Aqezali apoi in geante bucata decupati deasupra celeilalte!
ca si conferigi un plus
.. un simplu obiect static; este un obiect viu gi dinamic,
este doar
de magie altarului vosrru) putefi capitona
rrrr instrument de canalizare a energiilor puternice. Din clipa in care
buretele decupat cu o bucati de catifea, introducAnd-o in gruriodata
incepeli si o modelagi, fo4a gi misiunea pe care i-o incredingagi igi fac
cu piesele de altar. Folosiqi acelagi material ca sd capitonapi gi bucata
sirnqitd prezen)a.
de burete care vajuca rolul de capac.
Materialele din care puteli crea baghetele magice sunr extrem de
Alegeli o fali de masd frumoasd pentru altar, pulin mai mare decat
tliverse. Puteli folosi, firegte, materialele tradilionale precum lemnul
geanta-diplomat, care si acopere interiorul servietei!
gi metalul, dar existi gi alternative. Trdim in se-
ca si inchideli altarul portabil, puneji toate piesele la locurile lor!
colul XXI qi - de;i poate vi se pare romanric
Aqezagi deasupra bucata rdmasd, pesre ea obiectele plate, imprturili gi
fala de masd, punegi apoi bucata de carron sau placa J. l"-r, gi inchidegi
si apelagi la trecut atunci cAnd modelaqi in-
strumentele magice - prezentul qi viitorul
geanta! viputeqi bucura acum de un ahar portabil minunar, pe care
ne oferi alternative la fel de inreresanre.
il putegi folosi oriunde gi oricand pentru activitalile voasrre magice.
Un vrijitor din secolul al XIII-lea nu
_ (vhiskerwind, prefectul Lojei Focului din cadrul $corii cenuqii are neapdrat o putere mai mare decAt
de Vrnjitorie, adaugi urmitoarele)
rrn vrijitor din secolul nosrru. Tradigia joacd un rol exrrem de im-
o alti variantd. este si vi concepefi altarul dintr-o cutiuli, cum ar
portant, dar nu trebuie si vi limiteze orizontul posibilitalilor.
fi, de exemplu, un pachet de qigiri, pe care s-o colorali sau si lipili fo_
Pregitirea spirituald pentru crearea unui instrument magic repre-
tografii, atagAndu-i apoi piese specifice in miniaturi (mulgi o"-"nirtrArrg
't.intiparteacea mai imponanti din procesul creator. Implicn diruire
anumite obiecte miniaturale rocmai in acest scop). capacul devine baza
sufleteascd gi increderea in univers qi in propriile percepgii. Talentul
altarului, iar corpul cutiei se rransformi in suprafaqa i.ri, ca o diorami.
t'ste gi el un factor care conteazi, deEi nu e nici pe departe cel mai im-
o dupi bunul vostru plac. chiar gi cutiugele ,,Altoids..
putetri decora apoi
portant in procesul de creare gi modelare a unui instrument metafi-
pot sA joace {oarte binerolul de ,,altare de buzunar,,.
zic atit de puternic - scopul gi puterea de concentrare sunt decisive.
Ele sunt des intllnite in Mexic ai ln alte triri ,,latino". sunr exrrem
Ca si puteli pune in practici principiile metafizice, trebuie sd incepegi
de.interesante. Le putegi folosi 9i acasd, ascunzanduJe cu ugurinld de
sa meditali asupra aspectelor intangibile ale baghetei magice: senti-
ochii indiscreli.
mente, energii elemenrare, misiunea gi scopul pe care i le tncredinqagi.
Felul cum arati, lungimea sau pietrele care o incrusteazi sunt toate
2rspecte secundare.
CAnd imaginea baghetei pe care v-o dorili incepe si prindi con-
5. Cum sd mode.tati baghe.te[e mc.1ice tur, putegi sd alegeqi materialele. Pe parcurs vI puteqi, insi, rizgAndi.
Adesea, cAnd avem ceva minunat in minte, universul ne oferd o alter-
qutor: 466l cWi[fowroot largintiuy
nativd gi mai bund.
Nu vi grebili si terminaqi bagheta - modelagi incet gi cu ribdare!
Crearca;i modelarea baghetelor magice este un proces
Nu trebuie sd lucragi contra cronometru atunci cAnd dagi viaqi unui
complex, care implici sondarea resurselor leuntrice qi ac-
instrument magic. Cu cAt avegi mai multi ribdare, cu atAt vor apdrea
ceptarea unor noi experienle gi provoclri. Trebuie si
mai puqine frustriri de-a lungul drumului care vi a$teaptd, la fel ca qi
vi largigi orizonrurile cunoagterii;i si captagi energiile
in viagl. CXnd ajungegi intr-un punct unde nu mai gtipi ce sd-i faceli,

Qb er on $e[[ -
<I!l enh e ar t
(-'.qrtea ucen icu[u i lrdjitor ro9
lasali bagheta qi plecali la plimbare, rugAnd universul sd vd indrume
pagii! Dupi un timp, veli $ti exact ce sd faceqi - poate dupl o ori, poare
dupi o siptdmAnd. Nu grnbigi lucrurile, cici se vor rezolva de la sine!
Bagheta va deveni insoqitorul vostru permanent - lesapi-o, aEadar, si
parcurgi incet pagii evolujiei ei magice qi sI-gi adune puterile!
Baghetele din metal pot fi confeclionate din diverse gevi pe care
le gdsigi la feronerie. Puteli cumpira jevi din cupru, alamd, sau crom,
scurtAndu-le chiar la magazin daci sunt prea lungi. Mulli vrijitori
susfin ci bagheta magicl trebuie si fie lungi clt distanla de la cot la
buricele degetelor. De;i mulgi recomandi acest lucm, nu este o condilie
sine qua non. AlegeTi lungimea care vd convine!
Ca sI modelaqi baghetele magice aveli nevoie de urmdtoarele us-
tensile: ciocan de lipit, aliaj de lipit fari plumb, gmirghel, sArmI de
vase, adeziv qi mufe pe care trebuie sI le punegi la capete.
Baghetele din lemn pot fi realizate din crengi uscate, care av cdzut
la pimlnt sau din giruEi de lemn. Eu prefer crengile uscate, pentru ci
nu vreau si tai f;ri rost ramuri vii. Lemnul poate fi modelat fie ud,
fie uscat, ambele situalii prezentand avantde. Daci vreqi o baghetd )
laHarry Potter, puteli sd glefuiji cu qmirghel un !dru9 din lemn pAni
ii dali forma dorite. Apoi, puteqi si-i sculptali Ei se-i Elefuiqi mAnerul.
Pentru cre rea baghetelor din lemn avegi nevoie de urmitoarele
ustensile: cuqit de grav^t, lame de rezervi, Emirghel, sArmd de vase,
lac pentru lemn, vopsea, ceard gi adeziv.
Baghetele din sticli sau din plastic pot fi confeclionate din tuburi
realizate din acelea;i materiale. Tuburile din sticle, goale pe diniuntru,
pot fi umplute cu ingrediente naturale, complet uscate: ghinde, seminqe,
pietricele, pietre prelioase sau semipreqioase ori boabe prdjite de po-
rumb. Ca si creagi o bagheti magici destinatd vrijilor pentru obqinerea
unor recolte bogate, introduceji un smoc de grlu sau de iarbl intr-un
tub gol din stich qi astupali-l apoi cu lut! Pentru acest gen de bagheti,
nu mai introduceli nimic altceva acolo pentru cI veqi strica plantele!
Putegi infrumusela baghetele folosind un aliaj de lipit fare plumb 9i
un ciocan de lipit.
Cele din piele pot fi confecgionate dintr-un fdru$ de lemn infdgurat
intr-o piele moale. $i sunt de doui feluri: acelea la care pielea se
rdsucegte in jurul baghetei gi cele la care pielea infiqoard bagheta, fiind
Qb er on $a [[ - <I{rt
.rpoi cusuti la capete. Poate fi impodobite cu diverse simboluri, desene,
lr'.rnjuri, mirgele, amulete sau talismane.
Iati sunt cele mai obignuite baghete! Alegerea depinde de gustu-
rilc, credinjele gi preferinjele voastre. Nu uitapi ci voi vegi fi cei care
\(' vor bucura de puterea ei, aga cd aveqi incredere in intuilia voastri!
Vrijitorii au de obicei mai multe baghete, pe care le folosesc pentnr
st'opuri diverse, aga ci trebuie si vn gAndili bine la misiunea pe care
i o veji incredinja. Nu incercaji si-i conferigi mai multe roluri deodatS!
l)r'ntru ci o creali din elemente organice, igi va manifesta singuri ,,incli-
rrrltria", odati cu desivArEirea ei. Lesali lucrurile sd-qi urmeze cursul
liresc! $i nu uitagi cd o baghetl micd, simpli ;i lipsiti de strilucire poate
li la fel de eficienti ca una mare, sofisticatl gi complexi!
6. fum sd creq+i o baghe.td ma7icd e[ectricd
autor Oberon (cenugiu)
Una dintre perceptiile cele mai obiqnuite referitoare la baghetele
mergice ale vrdjitorilor, promovate de imagini, pove$ti gi filme (pre-
cttm St,ipAnul inelelor;i Harry Potter), este aceea ci au un vArf de cris-
t;rl care lumineazi. Mi-a placut intotdeauna aceasti idee, aqa ci mi-am
confecqionat o astfel de bagheta. $i voi puteli sI faceli la fel.
Aveqi nevoie de un bi1 a clrui bazl trebuie sI aibi un diametru
de cel pujin 0,60 centimetri pentru a putea face o gauri unde si in-
troducegi o baterie micn AAA. tn,rArf trebuie si-i atagaqi un cristal
cu acelagi diametru ca baza bajului, pe care il puteji gnsi la magazt-
nele de specialitate. \\,
Apoi, trebuie si realizapi sistemul electric. Un LED alb gi
strilucitor este cea mai buni varianti, pentru cd nu se arde
.rproape niciodatd qi se conecteazi cu fire electrice.
Incercagi si gisili un LED ale cdrui fire si aiba eO de cen-
timetri lungime! Mai aveqi nevoie de un arc de pix Ei
.le alte cAteva fire. Le puteli gdsi pe toate la magazi-
nele Radio Shack.
enh e ar t l-.artea ucanicufui rrrdjitor
 Fig. a
W
Fig. .1
M,
Fio 7
=-J?{
-'6',,../r----1
Wr,
Fig. B
V; mai trebuie un capac de metal pe care trebuie s5-l ingurubaqi
labaza bitului (vezi Fig. 1).
Cel mai important lucru este sr gisili un bet inflgurat intr-o mhdigi
de viql-de-vie, astfel incAt - in momentul in care il veli curila de coaj; -
si rdmAni un ginguleq spiralat, pe unde veli intinde firul de la baterie
spre LED. Diametrul b;1ului nu trebuie sI depigeascd 60 de centimetri,
trebuie s; fie cAt mai drept cu putintl qi lung cAt distanqa de la cotul
indoit plnd la vArful degetului mijlociu. Dac; bilul este curbat, ii puteqi
indrepta qinAndu-l in api fierbinte timp de o ori Ei ceva, intinzAndul
apoi cu ajutorul unor prese de mAni cu qurub si uscAndu-l pe sobe la
o temperaturi de 93 de grade Celsius (veziFig.2).
Cele mai bune bele sunt cele pe care se urci viqa-de-vie sau alte
plante agilitoare (vezi Fig. 3). Dacn vreli mai multe detalii referitoare
la tdierea, pregitirea gi incdrcarea ei cu puteri magice, consultatt Manwa-
lul de inipiere in ar,ijitorie!
Dupi ce ati curitat cu grij; coaja de pe beq qi l-aqi qlefuit cu ;mir-
ghel, devenind acum fin ca mitasea, lustruili-l cu ulei de mdsline
qi ceard de albine, topite in prealabil la foc mic! Adiugaqi in acest
melanj cAteva picituri de ulei parfumat! inmuiaqi apoi o cArpi 9i
lustruili bagheta!
lt2 ()bcron aje[[ - iI{rlenheart
Facegi acum o gauri la baza begului, destul de mare penrru ca
bateria si intre gi si iasd cu ugurinla! Cavitatea trebuie sI fie mai
.rdincl doar cu 0,25 centimetri fafi, de baterie penrru ca arcul s-o
irnpingi spre vArf (vezi Fig. 4).
La celilalt capit, faceqi o gaurl conici penrru LED, apoi acoperigi-o
cu un strat de lipici cleios (adezivul de cauciuc e o varianri foarte
buni). Puneli apoi o foiq; de aluminiu 9i intindegi-o cu o gumi de ;ters!
Dupi ce lipiciul se usucd, tiiali cu grijn marginile foiqei de aluminiu
(vezi Fig. 5)!
Mai faceti apoi inci doui giuri, in unghiuri de 45 de grade, permi-
qind astfel firelor si iasd in afari gi si conecteze barcria cu LED-ul,
infigurAndu-se pe ;inlulequl spiralat (vezi Fig. 5-6)! S-ar putea si fiqi
nevoili si adAnciqi gdnlulequl cu o magini de gravat.
Daci firele LED-ului nu ajung Tabazabaghetei, va trebui si le pre-
lungigi. imbinati capetele ,4.-.lor, sudali imbinnrile 9i acoperiqi-le
cu adeziv de cauciuc pentru ale izola (veziFig. T)t
infagurali in jurul bazei baghetei un fir d. .rrpr.r care si se potri-
veasci in ;inguleqele capacului! lndoili capetele ?irului 9i fixatile in
ganlul sipat in lemn, pe urmi inEurubagi capacul! Verificagi si vedeli
daci totul este in ordine, apoi lipiti-le cu Krazy Glue, firi si dati insi
cu lipici pe suprafaqa exterioarl (vezi desenul 1)!
Intindeli firele LED-ului prin ganlul spiralat 9i unili capitul unui
fir cu firul de cupru, apoi sudaqi-le qi dati cuKrazy Glue (vezi Fig. 1)!
Aveqi grijd si nu curgd adeziv sau lipici pe firul rimas neconectat!
Trebuie si aduceli acest ultim fir al LED-ului la suprafaga baghe-
tei cam 7,60 de centimetri. Pentru asra, puteli si facegi o gauri prin
gang pAni in partea opusi sau si scoateli, pur 9i simplu, firul din gantul
baghetei, fixlndu-l de un cui de alami (vezi Fig. 8).
Atagaqi acum arcul pixului de un fir scurt, infigurAndu-l gi sudinduJ
la un capit, apoi introducegi-l in cavitatea bateriei, hsAnd firul sI atArne
prin gaura ficuti la 45 de grade! Fixagi-l apoi de un alt cui, plasat la
o distanli de 0,5 centimetri de celelalt (vezi desenul 6)!
Verificatri sistemul, installnd bateria 9i strlngAnd capacul de la
bazabaghetei! Punegi degetul mare pe ambele cuie, iar pielea voastrl
va purta mai departe circuitul electric! LED-ul ar trebui si se
aprinde acum.
[artea ucenicufui rrr4jitor tl3
 Daci totul merge perfect, lipili cu Krazy Glue Gel cristalul deasu- Cunr sd creqti un catcu[ator
pra LED-ului 9i inf;guragi imbinnrile cu o slrmi de argint! Acoperiqi
firele electrice infiqurAnduJe in continuare cu sArma de argint, fixAnd-o calculatorul orelor planetare esre alcituit din doud componente: dis-
in final intr-o gdurici ficuti chiar deasupra capacului! cul planetar gi divizorul orelor. Discul planetar .orrrf.r, din doui
Lipiqi pe capac o piatrl rotundi de cabochon gi inffuurati-o cu slrmi "rt"
pi4i: placa din spate, gravard cu ingeragi gi cu numere de la L la 12, qi
de argint! discul gravat cu o heptagramd (stea cu varfuri)
;apte ;i cu simbolurile
Acum aveli o adevlrati baghetd magici, ce lumineazi ca-n povegti. planetelor. Xeroxali calcularorul de la sfarsitul ce4ii gi decupali
placa
clin spate 9i discul! Trebuie si fixali discul pe prace, in iil".a, ,t
sc roteascd liber. Pentru asta puteli sr folosigi clame de "r"
prins hartia pe
care le gdsili la papetdrie. Faceli cate o gauri in mijlocul discului
9i al
7. Cum sd, crea[i un cqtcu[qtoy q[ oye[or p[anetare phcii din spate suficient de mari ca si incapi clamele, apoi introduceqile
in giurile respective 9i prindeli
cutor: $ohn ,,,.{po[[onius" Opsopcus 1o[6y
cliscul de placa din spate! putegi
lolosi la fel de bine capse pe care
Magia planetard implicn puterile celor gapte planete ezoterice pen- le gdsigi la magazinele de textile.
tru a infiptui un act magic, cum este crearea unui talisman. De exem- Cel de al doilea componenr al
plu, putem folosi puterea lui Venus ca si aducem dragostea in viaqa calculatorului este divizorul ore-
noastrd sau puterea lui Jupiter ca sI invocim prosperitatea (vezi lor. Acesta este alcdtuit din doul
Manualul de inipiere in ar,ijitorie). lJn act magic este mult mai eficient elemente: tabelul orelor (compus
daci este infaptuit intr-un moment in care o anumitl planetl exer- din liniuge qi trei coloane de
citl o putere uluitoare. Pentru ci fiecare zi din sdptimAni este guver- cifre) 9i rigla orelor (compusi
din cifre de la 1 \a 12 de la stAnga
nate de o planeti, este bine se infeptuim un act magic guvernat de
la dreapta). Xeroxali tabelul gi
Jupiter in ziua guvernatl de Jupiter (oi). O planetd guverneazd fie-
rigla de la sflrgitul cdrjii qi apoi
care ori a unei zile, astfel ci este bine si infaptuim un act magic exact
decupagi-le! Acum puteli porni
in ora guvernati de planeta respectivi. De exemplu, intr-o zi de mier-
la treabi.
curi, Jupiter gtwerneazd, orele a 4-a qi a 11-a din zi gi pe a 6-a din noapte.
Este qi mai bine daci incerclm si imbinim ora cu ziua in care guver-
neazi o anumiti planeti. De exemplu, daci vreli se infeptuili un act
magic guvernat de Jupiter, trebuie s-o facegi in ora Ei ziua guvernate
Cum sd fotosi{i discut ptanetar
de aceasti planetd. (Dupe cum veti vedea, planeta care guverneazd, o observali ci varfurile discului marcheazd, prima literi a zilelor
anumiti zi gaverneazd gi orele 1 qi 8 din zi 9i 3 qi 10 din noapte.) Agadar, siptlmAnii (L, M, M, J, V, S, D)! Ca si descoperiqi orele planetare
este foarte important si cunoagtem aceste ore planetare pentru pentru o anumitd zi din sdptimini, rotigi discul pani cind vlrful
care
infeptuirea unui act magic, dar cum le putem determina? Calculato- marchetzd, ziu.a.ajunge in dreptul cifrei 1 de pe placa din spate!
rul orelor planetare ne poate veni in ajutor, consolidAndu-ne in acelaqi Incercali asta chiar acum! Putegi, astfel, si identificatiplaneta asociati
timp 9i percep[ia intuitivi referitoare la ciclul puterilor planetare. cu fiecare orr din zi si din noapre, in funcqie de simboiurile planetare.

tt4 Q6eron $eff - ![$r'enfreart l.artea ucenicufu i .rr{jitor n5

Observali ci cercul din interior (marcat cu simbolul soarelui) indicd
cele douisp rezece ore ale zilei, iar cercul din exterior (marcat cu sim-
bolul lunii) indicl cele douisprezece ore ale noptii. De exemplu, ca
si descoperiti orele planetare pentru ziua de miercuri, rlsucili dis-
cul pAni cind vArful cu litera M ajunge in dreptul cifrei 1. Puteqi
vedea atunci cI prima ori aztlet este guvernati de Mercur, a doua
de Luni, a treia de Saturn gi aga mai departe. itt mod similar, prima
ori a noptii este guvernati de Soare, a doua de Venus etc. Veqi ob-
serva, de asemenea, cd Jupiter guverneazi a 4-a gi a 11-a ori din zi
Ei a 6-a ori din noapte.
Cum sd fotosi{i dhizoru[ oretor
Orele planetare nu au aceeaqi durati ca orele ceasului alcituite
din 60 de minute. Agadar, ca si-gi implineasci actele magice, vrijitorii
impart ziua Ei noaptea in douisprezece pdrgi egale. Pentru ci du-
rata noplilor qi a zilelor se modifici pe parcursul anului, 9i durata
orelor planetare suporti modificiri (de aceea, se numesc uneori ore
neregulate sau ore influenqate de anotimp). Modificdrile orelor de-
pind qi de latitudinea la care vd aflali, deoarece - dupi cum bine
Etiqi - zilele qi nopqile suporti mai multe schimblri la poli declt
la ecuator. Acest lucru s-ar putea si vi se pari complicat, dar di-
vizorul orelor vi va ajuta si vi indepliniii actul magic exact la mo-
mentul dorit.
Primul pas pe care trebuie siJ faceqi este si determinaqi momen-
tul risiritului qi al apusului soarelui in locul in care vreli si inf;ptuili
actul magic qi in ziua in care dorigi s-o facegi. Putegi obline informaqia
dintr-un almanah - precum Almanahwl batrAnului fermier - care oferi
informalii despre momentul in care soarele rlsare gi apune in fiecare zi,
dar si sfaturi referitoare la stabilirea acestor momente in funcqie de locul
in care vi aflati. Puteli glsi aceste informalii Ei pe internet, pe site-ul
http:/ / aa.usno.navy.mil/dataldocs/RS-OneDay.html, care vi oferi date
qi pentru un an intreg.
rr6 Q6eron $cff -tISlen[raart
Si vi dau un exemplu. Sd presupunem ci vreti si infeptuiti un
.rct magic intr-o ori guvernari de Mercur intr-o zi de joi. Cu ajutorul
cliscului planetar, veli stabili ci a cincea gi a douisprezeceaori nere-
gulati din ziua aceea sunt guvernate de Mercur. Ca sI le determinali,
trebuie sn implrgigi la doisprezece orele din timpul zilei respective.
S:i spunem ci in locul in care vi aflaqi in zrua aceea soarele risare la
(r.50 a.m.
;i apune la 8.37 p.m.
Privigi acum tabelul orelor! Liniile ingrogate reprezintd. orele cea-
.ului - de la 4 la 12 9i de la 1 la 9 (de jos in sus). Liniile subliri re-
;trezintl. sferturi de ord. Pentru orele din timpul zilei, jumdtatea de
jos a tabelului indici orele de dimineali, iar jumitatea de sus orele
-
cle dupi-amiazd. Cu toare acesrea, in colqul de jos din stAnga tabe-
Iului vegi gisi linia risdritului de soare. Agadar, ora 6.50 a.m. va fi
putin mai jos de linia ingrog atd. care marcheazd, ora 7 .AO. Nu con-
teazd pozitia orizontali a liniei pe care o alegeli, ci pozigia verti-
cal;i gi distanla liniei fagi de baza tabelului. Agezagi rigla orelor cu
sigeata care indici cifra 1 in locul de pe tabel care marcheazi risiritul
soarelui! Descoperigi acum momentul apusului in partea de sus a
tabelului. 8.37 p.m. va fi intre liniile care marcheazi orele 8.:30 si
ti.45. Poziqionagi rigla, astfel incAt cifra 12 din partea dreapti si mar-
cheze momentul apusului, avlnd grije ca sigeata din partea srlngi
sa marcheze momentul risiritului!
Acum puteti gisi corespondentul orelor ceasului pentru fiecare orI
planetari, citindu-le de pe righ. A;adar, daci vreli s; infaptuiqi actul
magic in cea de a cincea ord., analizagi poziliile sdgejilor de pe tabel
care marche azd ambele cifre 5 ;i veli descoperi ci a cincea ori incepe
la 1I.26 a.m. Ei se incheie la 12.35 p.m. (Dupi o pracrici indelungati,
veli inviqa si plasali corecr rigla 9i sd citigi orele.)
Stabilirea momenrului pentru infiptuirea unui acr magic in tim-
pul nopgii presupune un proces similar, cu excepqia faptului ci tre-
buie si impdrlim la doisprezece ristimpul dintre apus ;i rds,iritwl
zilei urmdtoare. Pentru orele noplii, jumitatea de jos a tabelului
indici orele p.m., iar cea de sus indicn orele a.m. Sd presupunem
cd vrem si infiptuim un act magic in timpul noplii, inrr-o
Qarlea ucen icufu i rrrdjitor i7
zi de duminici, intr-o ord guver- ffabetele coresponden[i[or ma1ici ai cifrei 5 - chintade
nati de Lund. Veqi observa) ana-
{o6ia occidenta[d ldruidism, c aba[a, a[chimiel
lizAnd discul planetar, ci a gasea
ori a noplii este guvernatl de ELEMENTE

Lund. Stabilim momentul apu-

DIRECTII (n h,)
sului in ziua de duminici (sd sPu-
nem ci e vorba de ora 8.32 P.m.) l)lRECTll (s.h.)

qi momentul risiritului din ziua

ANOTIMPURI
urmitoare (si spunem cl e vorba
IAZELE LUNII
de ora 6.55 a.m.). in caz,lo-
"..rt jos,
calizdm apusul in col1ul de PROPRIETATI

din stAnga tabelului, iar rislritul FLEMENTE

in collul din dreapta de sus. r RUPfll

Poziqionaqi rigla ca in exemplul SIMTURI

de mai sus, dar in acest caz si- DEGETE

geata care indicn cifra l trebuie sd fie in partea stAng1, marcAnd apu-
VOCALE
sul, in timp ce slgeata care indici cifra !2 trebuie si fie in dreapta, CELTICE

marcAnd rlsiritul. Cititi cifrele care indicl cea de a Easea ori Ei veli EIAPELE
vrETil
descoperi ci aceasta incepe la t2-52 a.m. 9i se incheie la I'43 a'm' MET
Nu trebuie si uitaqi un lucru extrem de important: prima ore a sANGfluL
f:l
zilei este guvernate de planeta care guverneazd qi ziua respectivi. ASPECTUL
zErIE.!91_
Aqadar, dacd putegi sa infeptuiqi actul magic in zori, nu mai trebuie ASPECTUL
zElLoR *
si faceli calcule at|ta timp cAt gtigi cAnd rdsare soarele in locul in
care vi aflagi. Cu roate acestea, s-af putea sI fili obligali sd aqteptali GHICITOARE

o siptimAni pAnI vi putegi infaptui actul magic.

Trebuie si mentionez, insi, cI divizorul orelor nu se poate aplica
TETRAMORFI
in locuri care se aflI mai apfoape de poli decat paralela 50, funclio-
nAnd, de exemplu, doar pAni in Seattle. fn locurile mai apropiate ARHANGHELI

de poli, durata zilelor 9i a noplilor depigegte mlrimea tabelului.)

coNSlrNTA
puteli apela, firegte, la programele comput ertzate) care calculeazd
orele planetare din orice parte a lumii, dovedindu-se extrem de utile, PERSPECTIVA

cu ar|r mai mult dacd nu aveli timpul necesar la dispozigie; dar nu ACTIUNI
CABALISTICE
vi ajuti sd vd perfeclionali capacitllile mentale.

Q6eron $e[[-<I$'rcnheart Qartea ucenicu[u i lriiitor il9

 $(a6ia chinezd (taoistd) !\g6ic fiindusd qi tibetand

ELEMENTE APA METAL pAurArur ELEMENTE ETER FOC APA

(Tattwa) (Akasha) (Tejas/Agni) (Apas)

DTRECTil Est Sud Vest Centru DTRECTil Esl

CULORI
ANOTIMPURI Primavara Vare Toamn; Doyo (hinduism) Albastru Argintiu Galben

Vanturi Torida Uscat SIMTURI Pipiitul Vederea Gustul

CLIMA puternice

ETAPE NaStere C reStere Recoltare Transformare ACrruNr Mersul indem6narea Vorbirea Procrearea Evacuarea

Mercur Jupiter Marte

SUNETE Tunetele
Flautul
Albinele Oceanele Clopotele. qon-
PLANETE
DIVINE 5i tobele gi greierii cascadele
5r gurile pi talgerele

ORGANE (Auz) Limbi (Miros) Guri (Gust) LUCRURI

Minciuna Ldcomia Senzualitatea Hotia
Urechi Ochi (Vedere) (Vorbire) Nas
INTERZISE
Jignirea
DE SIMT

Sirat Dulce
AUTO.
Ordinea 5i
Atentia Tntretinerea
AuloexamtnareaMultumirea
GUSTUL
OBSERVARE puritatea trupului
:
de stne

SUNETUL Geamal Tipal Pl6ns Centec DEFECTE Posesivitatea Aversiunea Dorinta Egoismul lgnoranta

C ENTRE
APTITUDINI Spirituale lnsp rralre Vitale lntelectuale (trbetane) Perineul GAtul

Broasca- Paserea Pasarea

ANIMALE Draoonul
- rnoentx
Tigrul Boul ANIMALE
garuda
Testoasa
dragon
Elefantul Calul
lestoasa
Verde/
CULORI Negru RoSU Galben
Albastru
ORGANELE Splina/
Rinichii Ficatul lnima PlamSnii
TSANG Pancreasul
,
ORGANELE
FU
Vezica
urinard
vezrca Dilrara
lntestinul
suortre
lntestinul gros Stomacul
partea q clcl- q: qcte mq7ice
SENTIMENTE Bucurie Mite
Hocus focus

8. {abe[u[ corespondentri[or magici ai cifrei 5 Cu or,iji timpul mi-l ocup:

Priaiyi cum plumbul in aur tl prefac!
qutor| Oberon lcenuqiul Cheipa mea ufi ferecdte imi descbide

$i punpi dinainte imi intinde.

in Manualul de iniyiere in ar,ijitorie, am conceput tabelele cores- Poduri de lemn, c,ir,iri b,it,itorite
pondengilor magici pentru cifrele 2 (Diade), 3 (Triade), 4 (Elemente)., Cu creionul pe birtie cuainte eu aStern,
7 (Planete/Zile 9i Chakre), 10 (Sephiroth), 1,2 (Zodri) 9i 13 (Copaci). C,ici el e a mea bagbet,i magicd
Pentru ucenicii vrijitori, acestea sunt ni$te instrumente extrem de utile.
$i dintr-odatd vrdjitoare eu deain.
AE vrea si adaug aici cAliva corespondengi magici pentru cifra5.Yezi
tabelele de la paginile L!9,120 qi t}Il ErrzesstH BenRsTtr

Qberon $eff - tllrenfrcart Qartea ucanicu[ui lrijitor

 tn p"rt"" a doua din acest capitol vom vorbi despre vriji gi des-
cAntece. Dar, mai intAi, vom inviga cum si crelm talismane, amulete
Ei sigilii. Pe urmi va veni qi rAndul vrdjilor. $tiu cd agi vrea si treceli
direct la acest subiect, dar vi sfituiesc si nu o faceli. CAnd vi con-
struigi o casi, mai intAi faceli fundalia qi ridicagi peregii ;i pe urmi
puneti acoperi5ul.
r. Qum sd rrd greqli proprii[e qmu[e.te,
sl tqllsm4na
4utor: Abbt cWif[owroot largintiuy
Talisman: Obiect inzestrat cu virtuli magice, despre care se crede ci
aduce noroc celui care il poarti. Gravare de obicei cu simboluri
specifice, talismanele pot fi confeclionate sau cumpdrate de-a gata;
pe de alte parte, orice obiect poate juca rolul de talisman, dacn ii
conferim puteri magice.
Amuleti: Obiect inzestrat cu puterea de a-l proteja sau de a inletura
ghinionul celui care il poarti. Amuletele sunt de obicei con-
fecqionate din materiale naturale, precum pietre sfinte, fosile, cris-
tale, scoici, meteorigi, ghinde, oase etc., dar pot fi gi desenate.
(OnanoN, Manual de inipiere tn or,ijitorie)
Amuletele au jucat intotdeauna un rol important in istorie. tncl
din cele mai vechi timpuri, oamenii au purrar amulete Ei talismane
ca sd infdptuiasci acte magice sau sd atragd. binecuvAntarea zerlor.
Procesul de creare a unei amulete sau a unui talisman implicn fu-
zionarea eului vostru, a viziunilor voastre si a materialelor din care
vreli si le confecgionagi. Nu trebuie si uitagi ci acest proces de creare
a amuletelor sau a talismanelor nu presupune doar modelarea materia-
lelor folosite, ci ;i modelarea tntregii voastre structuri sufleteqti gi spi-
rituale, precum gi perfecgion area capacitdqilor gi puterilor de percepgie.
Astdzi, existi o gami variati de materiale pe care le puteli folosi
pentru a crea amulete gi talismane. Trebuie doar si vI puneli imaginalia
Qberon $e[f -([Svenheart
la contribugie gi si privigi in jurul vosrru. Pentru cI sunteli niqte
vrijitori din secolul XXI, putegi confecgiona insrrumenre magice din
,rrice material pe care il gnsigi la indemAnl gi care face parte din uni-
versul vostru.
Putegi combina, aqadar, metalul, lutul, rigina epoxidici, lemnul, hAr-
tia, aqa qi sfoara, diverse qesituri ;i alte materiale, creAnd lucmri uluitoare.
CAnd alegeqi ,,ingredientele", trebuie sd vi concentrati asupra a ceea
ce vreli si exprimagi prin intermediul amulerelor sau al talismanelor
voastre, dar gi asupra energiilor pe care vreti sd le atrageli. Daci doriji
si chemaqi energiile focului qi ale electriciujii, nu veli folosi elemente
.rcvatice gi nici telurice. tn momentul in care veqi identifica energiile
pe care vi propunegi sn le atrageli cu ajutorul unei amulete, veli alege
mult mai ugor materialele din care o veqi confecqiona.
Obiectele gisite reprezintd o alu modalitate de reciclare, crelnd
in acelaqi timp talismane cu adevirat unice. Dintre ele menlionnm bi-
f uterii rupte sau cioburi de vase din ceramici,
jucirii mici, panglici,
fotografii, diverse dispozitive qi piese de calculator, mirgele, bucili
de piele, capace de sticle, monede, nuci, pistli, flori uscate, ierburi,
pietricele, bucngi ruginite din metal, mAnere, discuri, circuite impri-
mate, CD-uri 9i multe altele.
Puteli adiuga in centrul amuletei pietre pregioase, cristale, strasuri,
nasturi gi alte obiecte de acest gen. Multe amulete sunt confecgionate
din bucnli de piele incrustate cu cristale gi impodobite apoi cu rune,
simboluri magice sau de altd naturi.
Pielea poate fi intinsd 9i uEor modelatl dupd ce agi inmuiat-o in
apd,, intinzind-o apoi pe o anumiti formi.
{atismane din pie[e
Materiale: piele moale, lut, cristale, mirgele, ac asculir de brode-
rie, agd, rezistenti pentnr goblenuri qi un qnur de agijat la glt.
Modelagi din lut o lacrimd de 5-7 centimetri! Fixaqi un cristal labaza
lacrimii gi strasuri sau pietre prelioase deasupra cristalului, l*lnd des-
tul spagiu intre ele pentru a le putea ancora in lut! Daci sunteli incAntali
de aspectul amuletei, introduceli lacrima din lut in sobi ca si se usuce,
(-,arlea ucanicufu i lrajitor
 T
pratra
conform instrucliunilor de pe pachelel.
Puteli modela, de asemenea, o lacrimi
platd, o formd rotundi sau abstracti, fi-
Qm{
xAnd cristalele qi nestematele pe o sin-
guri parte. In acest caz, piesa din lut
trebuie si fie groasi dea,75 centimetri.
DupI ce piesa din lut s-a uscat in
sobi, tiiagi o bucati de piele puqin mai
mare declt amuleta, avlnd griji si aveqi
(t$ cusitu ri
destul material in vArf ca si faceti o
gauri pentru qnurul pe care il veqi atlrna la git! inmuiaqi pielea in api
cald; qi intindeqi-o peste amuleti, apoi faceli o crestituri pentru pia-
tra de cristal. Dupd ce fixali cristalul, intindeli pielea gi faceqi alte
crestituri mici pentru pietrele sau nestematele pe care dorili si le in-
crustafi! Apoi tiviqi pe margini bucata de piele sau daci vrefi si aibi
franjuri, hsaqi liberi o bucilici de piele pe care o veli tdia maitirziut
Daca dorigi ca pielea si se vadi cAt mai pulin, tdiati-o cAt mai aproape
de amuleti 9i tiviqi-i marginile! Dupi ce le-aqi cusut pe amlndoua,
indoiqi pielea in spatele amuletei! Dupi ce se va usca, va rimAne inpozigia
aceasta. Apoi, odati ce s-a uscat, ungeqi-o cu sipun-cremi sau cremi de
mlini! Fixali-i in vArf un inelq prin care sd introducegi gnurul de agiqat
la gAt sau introducegi-l pur qi simplu prin crestitura ficuti in piele! Vi
puteli bucura acum, ani la rAnd, de o amuleti frumoasi gi rezistenti.
Puteli decora bucata de piele, desenlnd-o cu un marker ori cu vopsea,
sau atagAndu-i panglici sau alte materiale.
Amuletele din piele pot fi confeclionate 9i fnrn lut, dar lutul asi-
guri fixarea permanenti a mirgelugelor.
frnu[ete din metl,t
Amuletele din metal pot fi combinate cu lemn sau cu elemente mici
din metal. SArmi gisiti la orice magazin de feronerie - din cupru, ni-
chel, alami sau metal lecuit. Cumpirali numai sArmi etichetati ca fiind
,,moale"! Nu cumpirali sirmi din plumb, deoarece plumbul este toxic!
Folosind sArme de diverse mirimi, le putepi conferi foarte multi
t24 Qberon $eff- cI!r'enfreart
llcxibilitate amuletelor . Ele pot fi imbi-
rrilte sau folosite ca accesorii separate
[)cntru talismanul vostru. Concepegi
,rn model in care acestea si se intre-
t.rie, obginAnd un efect extraordinar.
( )rr sa creati modelul dorit, luali o
placi din lemn qi infigegi cuie in lo-
..'trrile in care sirma se va ramifica,
intinzAnd-o apoi printre ele, in funcgie
,lc modelul pe care vregi si-l realtza1*r. cu margele ac
Ileteqi cuiele cu un ciocan pentru a le fixa in placa din lemn! Lustruiqi
.rpoi modelul cu gmirghel!
Daci vreqi si addugagi mirgelutre sau alte accesorii din sArmi, fixaqi-le
in timp ce introduceqi firul printre cuie. Putefi, de asemenea, si treceqi
rle mai multe ori sirma de jur imprejurul unui cui, imbinlnd-o apoi
.'u o alta mai sublire, ad;ugAnd qi cAteva mirgeluge.
Puteli si ataqali amuletei voastre si alte elemente, din lemn sau din
piele, modelAndule in funclie de forma gi de mdrimea talismanului.
Puneqi-vi imaginaqia la contribulie, gi opliunile nu vor inceta sd
.rpari! Creagi!
z. Qum sd aduce(i [umind in .piata voastrd,
infaptuind un a,ct mq1ic cu qJutoru[ [umdndri[or
autor : (trdl 9\oontlancc
Fie cd Etigi, fie ca nu, este posibil si fi panicipat, micar
o dati in via1i, la un act magic infeptuit cu ajutorul
lLrmAnirilor. Clnd vi s-a intAmplat ultima oari si vi puneli
o dorinli qi si sufla1i in lumAnirile de pe tortul aniversirii
voastre? Acesta este un act magic in forma sa cea mai
simpli. tn bisericile din intreaga lume, de la cele catolice
pini la cele universaliste-unitariene, oamenii infiptuiesc
(
-qrteq
ucenicu[u i ""rdjitor 125
clte un act magic aprinA,nd o lumAnare in timp ce se roagi pentru
tnsinitogirea unui prieten sau rezolvarea unei probleme ori cAnd cer
diviniulii si le indrume pagii in viagi. Aprinderea unei lumAniri in
timpul sdrbdtorilor de iarni (Hanuka, Yuie/solstiliul de iarni,
Criiiunul, Kw anzaEi Imbolc/tntAmpinarea Domnului) reprezinti un
act magic menit si atragi cildura gi lumina soarelui - acest obicei igi
are ridrcinile in Roma antici, unde oamenii daruiau lumAniri de Sa-
turnalii. Chiar gi in India, inceputul iernii este marcat de sirbltoarea
Divali, un alt ,,Festival al luminilor", unde felinarele qi luminirile care
ard in jurul casei sau plutesc pe Gange simbolizeazi renaqterea ;i
dorinlele legate de anul care vine.
inc; de la inceputuri, oamenii au recunoscut pretutindeni puterea
focului, fie pentru ci ne oferl cildura ditdtoare de viaqi sau mirosul
apetisant al mAncirii, fie pentru ci adaugi savoare povegtilor
inspiimAntitoare depdnate in jurul focului de tab;ri sau creeazi at-
mosfera perfectd pentru o intAlnire romantici. Flicirile jucduge, care
danseazi in intuneric, ne capteaza atenlia gi ne fac si ne pierdem in
liclrul qi in str;lucirea lor. Aceasta este puterea pe care dorim s-o atra-
gem prin actele magice, unde lumAnlrile joaci rolul primordial. Di-
ferenla dintre un act magic qi aprinderea unei lumAnlri consti in scopul
pe care i-l conferili. Puteqi si infiptuili un act magic simplu sau com-
plex, dar aspectul cel mai important il reprezintd menirea ;i rezulta-
tul final pe care vi-l propuneli. Nu trebuie si uitagi ci, tn timpul
ritualurilor magice, toate elementele sunt opqionale, cu excep[ia
lumAnirilor (pe care, la nevoie, vi le puteqi imagina). Pornili, apadar,
la treaba, folosind toate ,,ingredientele" de care aveqi nevoie!
Cunr sd alegeli o [umdnare
Existi multe tipuri de lumlniri: din ceirri puri de albine, sub formi
de suluri, dar gi modelate sub diverse tipare, lumAniri decorative, sculp-
tate sau turnate in diverse suporturi. Formele modelate infaqigeazi pi-
sici (folosite pentru atragerea norocului sau in acte magice cu animale),
cranii (folosite in descAntecele de timiduire), figuri umane (folosite
pentru atragerea iubirii qi legarea relaqiilor) 9i multe altele. Puteqi si
Qbcron..je[[' tl{o."en
It' cxploragi pe toare, f;rd sa vi insugiqi insi conceplia conform cireia,
irr timpul unui ritual magic, trebuie sa folosili doar o anumiti luml-
nrrre pentru a obline efectul scontat. CAnd alegeli forma gi mirimea
trnei lumAniri, este important si vi gAndili cAt timp vreti sa arde.
( ) lumAnare mici, turnati intr-un suport de metal, va arde cAteva ore,
in timp ce una votivi va arde o noapte sau poate chiar doui. LumAnirile
eilindrice, cu diametrul mare, se consumi mai greu, dar trebuie sd le
.'uritali ceara sau si le tiiali in jurul fitilului ca si ardd complet. Sfegnicul
cu $apte brale este special creat pentru a putea aprinde clte o lumAnare
in fiecare zi, timp de o siptimAn;, lisAnd-o aprinsd o zi intreagi, iar
Itunlnirile inalte si subtiri, in suporturi din sticle, numite lumlniri de
rrrgiciune, pot si ardi;i mai mult. (S-ar putea si fili nevoiqi si indepinaqi
.unbalajul din plastic, dar, atunci cind le alegeli, trebuie si vi gAndili
in primul rlnd la energiile pe care acestea s-ar purea si le conlini.) Ar-
,lerea consecutivi a unor lumlnari gi grija pe care o acordali in tot acest
tirnp vi vor ajuta si vi consolidaqi obiectivele pe termen lung sau si vi
conturali mult mai bine dorintele pe care vreli sd le impliniti. Poate ci
cloriqi ca lumnnarea si stea aprinsi intr-un anumit interval de timp, din
z.i sau din noapte, in func1ie de obiectir.rrl pe care vi l-aqi propus, sau aveli
intenlia s-o lisati pur 9i simplu si ardi pini la capit.
Cel mai important aspect de care trebuie si qineli seama in tim-
pul actelor magice este culoarea lumAnirilor. Ea contribuie la atrage-
rea energiei dorite gi tot prin intermediul ei se stabilesc legdturile cu
subconstientul vostru. Iati clteva dintre numeroasele semnificatii ale
culorilor asociate cu lumlnirile:
Roqu - foc, dragoste, pasiune, emolii, curaj, sex, fo4d, putere, mlnie,
sAnge, energie
Roz - onoare, dragoste, idile, feminitate, prietenie, copilirie-fetiqe
Portocaliu - atraclie, incurajare, stimulent, foc, curaj, toamni
Galben - aer, glnduri, minte qi comunicare, atractie, farmec, incre-
dere, fericire, bucurie, vari
Verde - plmlnt, fertilitate, prosperitate, abundenld, creqtere, noroc,
vindecare, primivari
Albastru - api, succes, destinul material/teluric, ribdare, linigte, vin-
decare, claritate, inlelepciune
fi c art L-drtea ucenicufu i r,'rdjitor t27
Albastru-deschis - cer, pace, copilerie-baielei
Turcoaz - vindecare, echilibru, apI
Purpuriu - spiritualitate gi destin spiritual, putere, pace, nobleqe
Maro - pimAnt, fundament, stabilitate, muncd, aspecte legate de pro-
fesie gi de viaga ,,telurici"
Alb - energia Yang, lumin5, puritate, unitate, vindecare, spirit gi uni-
citate, contine qi reflectd toate culorile, poate si inlocuiasci orice
alte culoare
Negru - energia Yin, intuneric, deqerticiune, potenlial, izgonire, eli-
berare, proteclie gi inhturarea ghinionului sau a vrijilor, neagd toate
culorile gi energiile
Cenugiu - neutralitate, impas, pierdere, lucruri ascunse' nehotirAre
Auriu - apectele ,,masculine" ale divinitaiii, soare, prosperitate qi abun-
denli
Argintiu - simbolul Fecioarei, al divinitdgii feminine, luni, prospe-
ritate qi abundengr
Anumite lumAndri destinate actelor magice au jumdtatea de jos vop-
sita in negru pentnr ca in momentul arderii culoarea de sus si aco-
pere negrul. Acestea se numesc lumlniri cu efect de neutralizare,
deoarece se folosesc pentru a inletura ghinionul sau ,,magia neagr5"
in dragoste (lumAnrri rogii), pentru bani (umAndri verzi) sau in alte
imprejuriri (lumlniri albe). Pe de alte parte, lumlnirile in care ce ra
neagrdse revarsd peste cealaltd culoare sunt menite sd pund capit unei
relapii, de aceea trebuie folosite cu multr griji.
CAnd alegeli o lumlnare, trebuie si 1ine1i seama in
primul rAnd de faptul ci este un punct de focalizare
pentru voi - un punct unde se intAlnesc energiile
con$tientului Ei ale subcongtientului - motiv Pen-
tru care vI sfdtuiesc sI alegegi culoarea sau cu-
lorile care vd reprezinti cel mai bine. De
obicei, imi place si fac cumpirituri in mag^-
zine obignuite, precum Target, Michael's
sau JoAnne's, unde caut o lumlnare care
,,si-mi vorbeascl". Pot si cumpdr, de aseme-
nea, ceard.ca si-mi modelez singur lumAnarea
Qber on $e[[-!furlcnheart
rkrriti, adeugAnd sau inhturAnd culorile, aromele sau plantele, in
l'trnclie de obiectivul dorit.
Nu uitaqi cd lumAndrile albe (gi uneori cele negre) pot fi folosite
in orice scop. Jineji o lumlnare obignuitd in mAnI gi imaginaji-vi ce
culoare agi vrea si aiber argintiu cu spirale purpurii, culorile pimAntului
;i ale cerului, verde cu puncte rogii - dali frAu liber imaginaqiei! tn
,rcest fel, vegi focaliza asupra lumAnirii energiile gi obiectivele.
Dacd alegeji o lumAnare ca sd inflptuigi un act magic penrru o per-
soani (de preferat ar fi si-i avefi permisiunea), e bine si 1ine1i seama
cle zodia ei. IatI culorile asociare cu planetele care guverneazd,zodnle:
Berbec (N4ane) - rogu gi iar rogu (toate nuangele de rotu roz
- de la
la stacojiu)
Taur (Venus) - roz, mov, galben-deschis gi bleu
Gemeni (Mercur) - galben, verde, violet
Rac (Luna) - verdele mirii, argintiu, alb
Leu (Soare) - galben, portocaliu, auriu
Fecioari (Mercur) - ruginiu, bleumarin, gri
Balanfi (Venus) - bleu qi culoarea levlngicii
Scorpion (Pluto/Marte) - nuange inchise de rogu (purpuriu, bordo,
castaniu)
Sigetitor (|upiter) - purpuriu, bleumarin-inchis
Capricorn (Saturn) - verde-inchis, cafeniu, cenugiu-inchis, albasrru,
bleumarin
Virsitor (Uranus/Saturn) - galben-deschis, indi go, alb astru-me t alizat
Pegti (Neptun{upiter) - verde-pal sau verdele mirii, tvrcoaz,indigo
Daci nici una dintre aceste culori nu vi se pare potriviti pentru
persoana respectivi, alegegi lumlnarea urmAndu-vi propriile instincte.
Putegi si ginegi lumAnarea in mAini gi si vd imaginaqi cu ochiul minpii
persoana spre care vreti se indreptaji energiile.
In timp ce infaptuiqi actele magice, trebuie si qineli intotdeauna
seama de codul principiilor morale pe care vi le-agi stabilit, rostind,
de asemenea, expresii saufrazecu efect pozitiv, precum: ,,Spre binele..."
sau ,,Cer acest lucru pentru binele..."
Q.artea ucen icufu i rrriij it or 129
 Cum sd decorafi, sd inruegmdntoti qi sd insuftafi
ener gii poziti^o e [umdndrii rroqstre
Cea mai simpli modalitate prin care puteli insufla energii pozr-
tive lumAnirii este s-o gineli in ambele mlini gi sr vi concentrali asu-
pra obiectivului vostru, vizualizind rezultatul final dorit sau
exprimAndu-vl in cuvinte scopul urmirit. in tot acest timp, putegi
s-o gi ,,inve;mlnta1i". Sunt convins cd vi se va pdrea ciudat, dar nu
este vorba de haine. Procesul de ,,invegmAntare" este o metoda tradi-
lionala prin care-i puteli insufla energii pozitive lumAnirii, reugind
astfel si v[ implinigi obiectivul. Trebuie, in primul rlnd, si alegeli
un ulei: uleiuri esenliale sau parfumate, dar Ei uleiuri de gdtit, pre-
cum cel de misline sau de porumb. Jineqi baza lumAnirii in mAna
stlngd (mAna-receptor) qi vArful in cea dreaptl (mAna-expeditor), un-
gind-o apoi cu fiecare mAni in parte! In timp ce vizualizaqi obiec-
tivul, puteji unge lumAnarea in funclie de direciia energiilor pe care
vrefi se le atrageji - in sus, in jos sau lateral, cu migciri lente 9i inde-
lungate sau in spirale. in cazul lumAnirilor turnate in suporturi din
sticle, picuraqi cAiiva stropi de ulei in lumAnare ;i intindeii-l pe toati
suprafala acesteia.
Puteji folosi multe alte metode pentnr a insufla energie lumAndrilor
voastre. Gravali pe ele, cu ajutorul unei scobitori sau al unui pix, cu-
vinte, rune, simboluri sau imagini! Lipili pe suportul lumAnirilor de
rugiciune fotografii din reviste gi cataioage! tnfegurali-le in plante us-
cate, avAnd grljaca acestea si nu ia foc, sau alegeli lumAniri care au
deja in componenfa lor plante ori alte ingrediente! Turnali, in fiecare
zi, inainte de a o aprinde, cAteva picituri de uleiuri esenliale pe suprafala
lumAnirii, ardegi timAie in apropiere sau alegeli lumAndri ale ciror par-
fumuri reflecti dorintele voastre!
ft anjamentuf tum dndr itor
Daci dorili mai mult de o lumAnare, Putefi arania cAteva pe al-
tarul vostru, in funciie de obiectivele pe care vd propuneqi si le rea-
liza1i. tncercagi, de exemplu, si folosiqi dour sau mai multe ,,lumAniri
t30 Qbcron $e[[- !I{r'enhaarl
ocrotitoare", p€ czr€ sd le agezaqi in spatele sau in jurul altarului (sim-
boluri ale Domnului Dumnezeului nostru, ale FecioareiMarra, dar
;i ale altor sfinqi sau fo4e divine), apoi aqezali o lumAnare in mijlo-
cul altarului, reprezentAnd scopul sau intenlia actului magic! tn fala
ei, puteli sI puneli o^ alti lumAnare) care va juca rolul de recipient -
,,lumAnarea astrale". tn ...rt aranjament, energia circuli i.,tr-.rn spaliu
protejat, trece prin lumAnarea care simbolizeazd doringa voastrl gi se
opregte in lumAnarea-recipient sau lumXnarea astrali, atregAnd alte
energii benefice.
Gnsili multe alte aranjamente in cn4ile de specialitate, dar puteji
Ia fel de bine sI vi concepegi propriul model, in funclie de scopul pe
care il urmiritri:
o Vrefi si atragefi o energie pozitivi? Alegeli o lumlnare pen-
tru acest scop qi una penrru voi! Aprindegi-le timp de cAteva
nopli consecutiv, apropiindule cAte pulin de fiecare datel in
momentul in care se ating, lesalile si ardl pAnd la capdt! Daci
se lipesc una de alta gi se topesc impreunl, cu atar mai bine.
o Vrefi si respingefi o anumiti energie? Repetagi procesul invers.
o Vrefi si atrageli norocul de partea voastri? Alegeli
lumAniri in funclie de ce vd dorigi (bani, o slujbi noui,
dragoste etc.) qi aEezaji-le in jurul lumAnlrii astrale!
o Vrefi stabilitate? Aqezali patru lumAniri sub forma
unui pitrat, ca picioarele unei mese sau ale unui scaun!
DouI lumlniri pot reprezent^un cuplu in timp ce trei
intruchipeazi cele trei chipuri ale divinitilii.
Adiugali alte simboluri, plante sau obiecte in altarul vos-
tru, in aga fel inclt se atagegi energiile pozitive penrru a
vn implini dorinlele. Puteqi adiuga ror ce credeqi voi ci vi
ajutd in acest sens.
Cum sd stinge{i lumdnarea
In cele mai multe caz:uri, este bine sd o lisaqi sI ardi
complet pentru cavraja sd se implineasci. Daci totuqi,
nu veqi dori, linegi-o aprinsi doar intr-un anumit interval
l-.sr le a ucen icu[u i rrriijitor
 Pietrele Si bepele trni pot fringe oasele,
timp de cateva nopgi, siptimani sau luni la rand. Existi diverse opinii
Dar g,indurile nicicind nu md aor atinge.
referitoare la felul in care trebuie s-o stingefi. Dar, in afarl, de moda-
litatea ,,corecte", eu lin seama 9i de direcgia in care vreau si indrept
Sau puteqi spune ,,Aztante, AeAnte, malefi.cante!" (;i pronunlapi
energia intr-un anumit moment: vreau s-o gin captivl in lumAnare
a-VON-tay, a-VON-tay, MAL-ef-e-KON-tay care inseamnI,,Piei,
(atunci o sring cu degetele sau cu mucarnila) sau vreau s-o rdspAndesc
piei, diavole!")
in univers (atunci suflu in ea). CAnd o stingeli cu degetele, udaqi-le
inainte, ca sI nu vI ardegi. Spre deosebire de metoda folosirii mucarnilei,
Cum sd neutralizapi energiile negdtiae ale wnei persoane
in felul acesra vi veqi contopi energiile 6'svraja pe care o infiptuili.
Scrieqi de trei ori pe o bucati de hAnie numele persoa-
O alta modalitate este sI bateqi din palme deasupra flecerii - curentul
nei care gi-ar putea face rlu sie;i, dar Ei altora! tncercuili
de aer stinge lumAnarea, rdspAndind Pretutindeni energia focului'
numele de fiecare dati! tmpituriqi hArtia in trei ;i apoi iar

Ce facepi dupd ce tnfdptuipi actul mdgic

Fiecare lumAnare trebuie folositi doar pentru scopul pe care i l-a1i
destinat, motiv pentm care trebuie si ingropaqi toate resturile care mai
rimAn, chiar dacl asta inseamni si le trimiteli la groapa de gunoi eco-
in trei! Legali-o cu sfoarl (sau a1e) roqie 9i alb;! Apoi umpleqi
cu apl un pahar din plastic! Puneji hArtia legati cu sfoari
in api, lesAnd-o sd se ageze pe fundul paharului! Iar in final,
bigaqi paharul in frigider, rostind in tot acest timp un descAntec:
w
logicd, impreunr cu gunoiul. Dacr actul magic a avut drept scop puri-
Fie ca aceastd persoand mie rdu sd nu imi fac,i!
frcareasufleteasci, puteli sI aruncali resturile lumAnirii intr-o api din
irnpietriai s,i rdmind Si din ginduri s,i-mi dispar,i!
apropiere, dar aveli grije se nu influenqali negativ mediul inconjurltor.
Energia unei fiinpe bune ;i generoase
Puteli sl infaptuiqi acte magice cAt mai elaborate cu Putin!5, dar
Asupra rnea tu pogoard-te!
nu trebuie si uitati ci uneori aveli nevoie doar de o lumAnare 9i de
pufin timp petrecut lAngd ea in vreme ce arde.
AtAta timp cAt paharul rdmAne in frigider, persoana respective nu-$i
va mai poate face riu nici sieqi, nici celor din jur.
(ArurNn Sn,A.pFER & LrrnNa. D'VaNus)

3. !)esc dntece, pentrv orice impreiurare

cQraji de in[dturqre q unor pe.rsoctne rdu'ooitoare Cum sd tnldturapi pe cineaa din aiapa noastrd
O modalitate prin care puteti inletura pe cineva din viala voasrri
qi de e.xarcizqre
este si gisiqi o fotografie cu voi amAndoi gi s-o decupaji pe respectiva
persoand din ea.
Cum sd tnldturaPi gindurile negre
(ArHnNa Suarrm)
Oricine nurre$te gAnduri negre; important este insi ce faceli cu ele.
Cu ajutorul magiei, puteli scdpa de ele. Iatr cAteva sugestii: scrieli-|e
cu cerneale pe o bucatd de hArtie de orez, apoi mototolili hArtia 9i !raia cutiei-oglindd
Imbricaqi interiorul unei cutii cu foile de metal! Puneli in cutie
aruncali-o intr-un rAu. Sau ingropali-o in pimAnt intr-o noapte cu luni
fotografia unei persoane care vI doreqte riul (sau scriegii numele
nou5. Sau ardeti-o intr-un cazan mic. Sau aruncaqi-o in foc in timpul
pe o bucati de hArtie), apoi inchideqi cutia. AtAta timp cAt aceasra
unui ritual. Aveli grijd ca in tot acest timp sd spuneli un descAntec:

l-.ar I ea ucenicufu i lr{iitor 133

Q6eron $ef(- rQrtenheort
 riu nici sieqi, cleulei de trandafir in ea qi amestecali cu o pani albe! (Da,
rimAne inchisi, individul respectiv nu-gi mai poate face
se face mizerie. Jineli la indemAni prosopele de hArtie!)
nici celor din jur.
(ArunNa SHarrEn) Ungepi-vl apoi pe fali cu aceaste cremi lermecatd ori
de cAte ori avetri nevoie!
(ArunN,t Su.a.EEEn)
scdpapi de o persoand nedoritd
Daci vreli sI sclpali de un vizitator nepoftit, Pune1i
o miturl in spatele unei uqi, indreptAnd coada spre Pentru un pdr frumos Si lung
persoana resPective, f.trrd ca aceasta s-o vadi. Puteli sI
Spdlaji-vi pIrul cu un $ampon de buni calitate, care si contini che-
mltura oriunde in casI, atAta timp cAt sta in ratini, apoi ungeli-l cu balsam. Masagi scalpul cu buricele degetelor
^rezatr cle la ambele mlini, repetand de trei ori urmdtorul descAntec:
spatele unei ugi gi are coada indreptatr in direcqia vi-
zitatorului inoportun. Apropo, cAnd vi mutali in casl
Lung;i p,irul rneu aA crerte,
nouI, nu luali cu voi mdtura veche! Va aduce in lo- bogat
Ca un ri.u, pe umeri, se oa rertdrsa;
cuinla cea noud toate problemele din cea veche'
V,Antul mi-l oa flutura
Aruncali-o gi cumpirali-vi una noui!
(AruaNn SHarErn) $i prin /nagie tot mai lung;i mai bogat va deaeni,
Da, a;a se va lntimpla!

Cele trei Pictituri

vrajl medievali meniti sI opreascl pe cineva sI vi faci riu! Dupd ce il clatili, uscati-l cu un prosop, masali-l cu spumi gi
Iatd o
pieptlnali-l cu o perie din pir de porc, rostind descAntecul de inci
Rostili-o de trei ori:
trei ori. (OnenoN)
Ez, (spuneii-ve numele),
Asupra a (spunegi numele persoanei respective)
Reodrs trei picdturi de singe
cQr aji pentru purific ar e suf[eteqscA
Pe care de la tine le extrag
Mai intii din inim,i,
Apoi din ficat,
Darurile gi binecuodntdrile apelor curgdtoare
(Pentru depresie)
$i apoi din seaa ta,
Ce m-a inspirat si inflptuiesc aceasti vraieafost un pod micul con-
$i alaga Pi-o oei Pierde.
(ArunNa SHe'rnen) struit peste un plrAu dintr-un parc a{7at in apropiere. Puteli la fel de
bine sI v5, aSezaji pe niqte pietre in mijlocul unui izvor sau sd stagi in
genunchi pe mal, cu mAinile in api. in acest caz' Pentnr a o auzi gi a
cp"aji de frumuse\e o atinge, cel mai bine este str alegeli un golfulel.
Agezagi-vi pe un pod sau pe nigte pietre ca si puteii asculta zgo-
motul apei, permilAnd ionilor negativi si vr cuprinde trupul. Stali cu
Pentru o Piele frumoasd
faja spre aval, privind cum apa se indepirteazl gi exprimali in cuvinte
Puneqi o picituri de ulei de trandafir pe fundul unei lumlnlri roqii
creml emolientl, turnali qapte picituri lucrurile care vd provoacl suferinqi gi de care vreli si scipagi:
Ei aprindeqi-o pe altar! Luaii o

Qberon $cf[- lQrvanfiaart Qartea ucenicufui lrdjitor r35

134
 qttuat de sacralizqre
lie ipi incredinpez dEresia Si nelini;tea mea,
Tie lli incredinPez durerea mea. Acesta este un ritual prin care instrumentelor voastre magice li se

lie iPi inredinPez tristePea mea, conferi sacralitate.

Lacrimile ;i aPatia mea' Materiale: Instrumentele magice, sare pentnr pimXnt, timlie (din
santal sau paciuli) pentm aer, bricheti gi lumlnlri pentru foc qi un
Rostili descAntecul cu glas tare dacdPuteti' dar, dacdpreferaqi, putefi ('Jstron cu apd.
sIJ spunegi ;i in gAnd. Deschidegi cercul gi invocaqi spiritele strdbunilor, cerAndu-le aju-
Acum ducegi-vd in celelalt capit al podului sau intoarceli-vI cu fala
tor, indrumare gi binecuvlntare! Concentraji-vi asupra lucrurilor pe
spre amonte, primind lucrurile pe care vi le dorili:
t':rre vreli si le Aprindeli lumAnarea! Aprindeqi timlia la
reahzatri!

Primesc tdmdduire.
l'lacira lumAnirii! Turnagi sarea in api!
"freceqi instrumentul magic prin fumul de timAie, spunlnd:
Primesc Putere.
Primesc curaj.
Primesc bucurie ;i fericire. Te binecuaintez cu puterea aerwlui.

Mullumiqi izvorului Pentru leacurile qi binecuvAntirile lui qi

Treceqi instrumentul prin flacira lumAnirii, spunAnd:
incheiaqi descAntecul, spunAnd:,,Facd'se aoia Domnulwi!"
Este bine sn infnptuigi adesea acest ritual, schimbAnd lucrurile pe
Te binecuointez cu puterea focului.
care vi le dorili, in funcgie de situagie. Puteqi, de asemenea, si-l
desfigurali in timpul plimberilor voastre zilnice prin naturi;i/sau in
Introduceqi sau stropili instrumentul cu apilsare, spunAnd:
timpul perioadelor de meditalie.
(L,tov MooND,rNca)
Te purific prin puterea dpei;
Ritualwri de purificare cu aiutorul apelor curgdtoare $i-pi confer puterea p,imintului.
O alti metodi este se stali cu faqa in amonte. Chiar dacd vi arez^ti
pe un pod deasupra apei, inchideqi ochii qi imaginagi-vi cI energia ei Ridicagi instrumentul in aer, spunAnd:
se revarsl asupra voastre. tntindeli larg bragele (fie cn o facegi in rea-
litate sau doar in minte) 9i tnchipuiqi-vd ci vd afla1i in mijlocul rAu- Facd-se ooia Domnului,
lui. in timp ce senrevarsi qi trece peste voi, apaia cu sine suferinia C,ici tu acum imi aparpii!
trupului vostru. tn aceasti versiune, nu trebuie si exprimali in cu-
vinte lucrurile care vi tulburl via1a, dar vegi descoperi cu surprindere
Mulgumiqi spiritelor stribunilor pentnr ajutorul, indrumarea gi bi
c[ o parte din suferinla voastrd a fost luati de valurile imaginare, pu-
necuvAntarea lor inainte de a inchide cercul!
rificindu-vi astfel trupul qi sufletul.
(Lnov MooNDaNce) (Aoeu-e MooN DnecoNsr,r.n)

r36 Q6eron $e[[ - n{t enhe ar t \-.artea ucenicu[ui lrdjitor 137

 Qtuot de ocrotire Adunali plantele gi puneji-le intr-un siculel purpuriu! Desenapi cu
rnarkerul cAte un ochi pe fiecare p^rte a siculeplui! Dormili noap-
Balaurul ocrotitor tea cu el sub perni! CAnd aveli nevoie de viziuni, frecali-l deasupra
Acest ritual este menit sd vd aline temerile si sd vd dezviluie tai- celei de aT.reia chakre a ochiului.
nele ascunse ale sufletului. Agezali-vi comod gi tragegi (Lnor,,rnoDnNcrn)
adAnc aer in piept, concentrAndu-vd asupra respiraliei!
Imaginagi-vi cu ochiul minlii ci vd aflaji intr-o
vale liniqtita, pe marginea unei stAnci, 9i priviqi apa c$isa, ritus,tvri qstr aIe, coqmotruri
care curge dedesubt! Aruncagi toate grijile care
vi macind in rAulocean, intorcAndu-vi apoi Ritual pentru un somn linistit
cu spatele la ele. Au displrut acum din min- Aveli nevoie de un beg(or parfumat cu aromd de vigine, iasomie
->2
; tea voastrd de parci nici n-ar fi existat. In faqi, sau paciuli. Aprindeli be1igorul, concentrAndu-vd asupra doringei voas-
Ji afli balaurul ocrotitor, care aqteapti chema-
se tre Ei spuneli:
rea voastri. Acum,pentm cd vd simqigi eliberali
de griji gi probleme, rugafi-l urmitoarele lucruri: ingeri pazitori ai nopyii,
Binecuaintapi-m,i cu puterile voastre!
Aratd-mi ce-mi doresc sd vdd,
Tainele ce pace nu imi dau! Apoi, linAnd bejigorul fumegAnd in mAnI, desenali in aer penra-
Dd-mi rdspunsuri ;i cunoa;tere grama magicd, deasupra destinatarului acestei vriji, rostind cuvintele:
$i aratd-mi ce trebuie s,i fac!
Mintea, sufletul Si spiritul cunTpdtat Pdmint, Aer, Foc, Apd ,i Spirit,
Sunt secretul unei viepi perfecte. Contopiyi-od puterile
Cdlduze5te-md 5i spune-mi pe ce cale dpuc,
s-o
$i d,iruipi somnul binefdc,itor acestui suflet cbinuit!
C,ici la o rdscruce am ajuns Odibneascdse tn pace tn aceastd noapte!
$i nu Stiu incotro s,i md indrEt. Facd-se poia Domnului!

Balaurul ocrotitor vd, va ardta apoi calea - deschideqi bine ochii ;i Aqezagi beqigorul fumegAndintr-un suporr lAng5 patul persoanei
lasalil si intre in viata voastri! respective! Mullumiqi-le ingerilor pdzitori pentm ajutorul lor!
(Aonrra MooN DnacoNsrnn) (Analr,l MooN DnacoNsran)

qttuqf de dhinalle clnf[uen(e

Sdculepul Si ritualul de diainagie Vraja cifrei trei

Ingrediente: un siculeg purpuriu, pelin-negru, cuiqoare, rozmarin, Aceasti vraji este menite si vi ajute sd indreptagi comportamen-
cimbru, liliac, caprifoi, menti gi un marker violet. tul negativ al unei persoane. Nu uitagi insi ci va trebui sI repetaji

r.38 Qber on $ef[ - {Q.uenhanrt Qarle a ucen icu[u i rrrdjitor r-19

ritualul, pentnr ci nu are rezrtltate imediate! Avegi griji ca atunci cAnd
infaptuiqi vraja si nu fili cupringi de mAnie sau de uri, cici va avea
efect de bumerang.
VAnt din nord, printre copaci tu te strecoard,
De trei ori cite trei, Si f,i-i s,i aad"i, f,i-i sd aadd!
Nisipuri bogate din est, ce pdmlntu-l nobilapi,
De trei ori cite trei, libertatea le-o redapi!
Focuri din sud, din somn aoi a,i trezipi!
De trei ori c,ite trei, ;i sd aada i-ajutapi!
Ape din aest, ce in mare ad reodrsafi,
De trei ori cite trei, libertatea le-o redapi!
(LEolanoDaNcan)
$ra7oste
Vraja Snurului iubirii
Avegi nevoie de trei panglici sau trei fire de
a1i in culori calde care vI sugereazd, dragostea.
tmpletiqi panglicile ;i gAndiqi-ve la alesul/aleasa
inimii voastre! Faceli un nod la mijloc, apoi con-
tinuali sI innodaji gnurul pAni la capete, ajungAnd
in final la qapte noduri! Purtaqi qnurul cu voi
pAni vi intAlnili marea iubire! Dnruilil apoi
celor cinci elemente, arzXndu-l qi imprfitiind
cenu$a in zarel.
(LrolenoDaNcnn)
Vrajd pentru wn iubit aflat la distanpd
Aceastd vrald - sau descAntec - este menitd si trimitl un mesaj iu-
bitului/iubitei ailat/e la distanji. Puteli s-o folosili cAnd unul dintre
voi este plecat undeva departe.
Ingrediente: Ca4i de tarot. Toji cei patru a;i, dar gi alte cd4i care
vd, ajutd, si spuneli qi si trimitegi mesajul. O fotografie a iubitu-
lui/iubitei. Bagheta magici.
r40 Qb er on
inleturaji energiile negative, apoi deschidefi cer-
cul gi rostiji propriul descAntec sau vraja mistici din @
rlndurile de mai jos! Puneli fotografia pe o suprafaqi
plati, de preferat pe podea. tnconjurali-o cu cei patru
aqi, agezAndu-i in funcgie de elementele pe care le repre-
@o
0
zintd (aqa cum veli vedea in cele ce urmeazi)! Inchideli
cercul cu alte patru cirgi, spunAnd:
Ipi timit puterea (c,irpii respectiae)
Ca sd... (;i spwnePi ce s,i facd ea).
Dacd este cazul, apelagi la puterea altei ci4i sau la orice alt element
ajutltor ca sd trimiteli mesajul. Atingeqi toate cele opt ci4i cu bagheta
magici, gAndindu-vI la iubitul/a vostru/voastri gi trimilAnd fiecirei
ci4i in parte cAte un mesaj diferit! Urmaqi sensul acelor de ceasornic!
fineli apoi bagheta in mAni, inchidepi ochii, gAndili-vl la alesul/aleasa
inimii voastre 9i trimiteqi mesajul! Avef griji sI vedeqi cu ochiul minlii
fotografia iubitului/ei! Atingeii apoi din nou cu bagheta cn4ile de tarot,
in sensul acelor de ceasornic, spunAnd:
li-am d,iruit puterea (cdr;ii respective).
Pentru fiecare carte in parte. Pentru cavraja si fie;i mai puter-
nici, privili fix fotografia gi trimiteqi mesajul in gAnd. Atingeqi foto-
grafia cu bagheta magici!
Atunci cAnd considerafi ci aqi terminat, inchideli cercul, spunAnd
Facd-se aoia Domnului! sa:u BinecuoAntat/a sa fii!, sau orice alti for-
mule magici pe care o doriji! Avegi grijd si urmaqi sensul invers ace-
lor de ceasornic!
(Aoerra MooN Dn,rcoNsran)
Vraja lunii
primiii ve$ti de
Ca si vedeli sau si
la o persoanddragdvoud, privili luna
cAnd se afleinfazecrescitoare gi spuneli
de trei ori:
$et[ - cI{r enhe ar t
Qarlea ucanicu[ui lrnjitor
 Vdd luna Dar cintecul tw mi-l ascultd!

$i lwna pe mine md oede. 2: cintecul tu mi-l descintd!

$i luna tl aede pe cel ce inima mi-a fwrat. 3: c,intecul tu mi-l dezmiardd!
(AoEr-rn MooN Dnacosran)
(Spunegi apoi de trei ori numele persoanei respective!)
Vrdji pentru inaocarea puterii
A;a sd-mi ajute Domnul Dumnezeu! Miinile, inima;i glasul spre cer mi le-nalp
Ca forpele ,Liepii eu sd le inaoc.

Ave{ griji si spunegi numele persoanei respective de trei ori de fiecare P,imint, Aer, Foc, Ap,i li Spirit,
datI cand rostili vraja, ceea ce inseamni ci in total il spuneji de noui ori! Puterile ai le tmbinapi
(ArHrN,r SHnnnEn) $i Triplei Zeipe oiapd voi ti dapi!
Pintece al aiepii,
$i leag,in al experienpei,
Binecuvintatd tu s,i fii!
Q)rajd pentru noroc $i o soqrtd bund Tripla Zeiya, pe tine te inaoc
$i aoinpa Domnului sd se implineascd!
Pentrw atrdgerea norocului
(AoEr-ra MooN Dnacosran)
Aceastd vraja iqi are rldlcinile in cultura tribului Koyukon gi
trebuie s-o rostiti de trei ori:
Vraja lumdndrii
Stapine din ceruri,
Corbule, ce etti, corbule, ce-ai fost,
Putere, pace 5i iubire mie ddrwieSte-mi!
Corbule, ce intotdeauna aei fi! SperanS.a tu sd mi-o aprinzi
Corbului noi ne rugdm Ca flacdra acestei lumindri.
Noroc sd ne aduc,i! Lupta dinl,iuntru tu mi-o potoleSte
(ATHENA SHAFFER)
$i pacea ajutd-md *o regdsesc!
(AoErra MooN DnrcoNsrnn)

$Qmifestare
Qraji pentru bani, a.le.re. qi prosparitcrte
Vrdji mistice
Acestea vi ajuti atuncicAnd vd aflali intr-un impas. Repetaqi des- Vrdji pentru bani
cAntecul de trei ori, ginAnd seama de ultimul vers, care este de fiecare Turnagi o pictrturd de ulei de paciuli pe fundul unei lumAniriverzi.
datd diferit: Aprindeli lumAnarea, impreund cu pulini timlie, pe altar 9i rostitri
cle trei ori (sau in grupuri de cXte trei):
Putere misticd, tupiter, soarele de trei ori tu tl tnconjoard
Tu calea mi-o aratd! gi banii la rnine tu adu-i!
Abruptd ;i lungd poate fi, (ArHrNa Srnnnnn)

t42 Qberon $eff -cfu venfr cart l)arle a u cen icu[u i rrriijit or 143

Vraja sdcwlepului cu bani
Ingrediente: o lumAnare verde, gase monede, un sdculel verde
sco4iEoari.
Agezagi monedele in jurul lumAnirii 9i aprindeqi-o, spunAnd de
trei ori:
Banii sti creascd,
Banii s,i in/loreascd,
Banii s,i strdluceascd
$i la mine sd sporeascd!
Presiraqi siculegul cu scorligoari qi (cam dupi 15 minute) adunaqi
monedele una cAte una gi punefi-le in el, spunAnd:
SporeSte-mi banii de trei ori cite trei!
Jinegi-l la indemAnd pAnn cAnd consideraqi cd,vrala s-a
(LEole.noD,tNcnn)
Vraja banilor de argint
Aveqi nevoie de o siptimAni pentru tnflptuirea acestei vrlji.
Agezali un vas intr-un loc la vedere gi punegi in el in fiecare zi,
timp de gapte zile, clte o monede!in.., de a gaptea zi,luagivasul gi
o lumAnare verde cu suport qi duceqi-le intr-un loc potrivit pentru
infdptuirea actului magic. inainte de a incepe vraja, imaginali-vd ci
suntefi o persoani prosperi, pentnr care banii nu sunt o probleml
Jineli lumAnarea tn miini qi inchipuili-vi ci banii se adund in por-
tofelul vostru. Punegi lumAnarea cu suport pe o suprafalS,platl'gi agezaii
monedele in jurul ei, spunAnd de fiecare datd:
Dupi ce aqi ingirat roate monedele, aprindeli lumAnarea! Imagi-
nafi-vi ci puterea banilor trece prin flaciralumAnirii 9i ajunge la rroi.
qi
Stagi zece minute in fai',a lumanirii aprinse 9i inchipuili-vr ci ducegi
o viald imbelgugati, cheltuind banii gi facAnd investilii gi
_cumpitat
economii penrru viitor. Inlaturali indoielile 9i gandurile legate de da-
torii sau de taxe, care ar putea impiedica infipruireavrdjri.Dupd, zece
minute, lesagi lumAnarea si arde pAne la capdt. Apoi, agezati din nou
monedele in vas gi vasul la locul lui. continuaji si puneli in fiecare
zi monede de argint in vas pentru ca vrala se prindi contur. Acest
lucru se va intAmpla dupi o zi sau doud.
(LrolnnoDaNcnn)
Vraja banilor
Ingrediente: o lumAnare verde gi una albd; lumAniri inchinateZe.,t-
lui si Zeilei religiei \Vicca; tdmAie din iasomie sau paciuli; ci4i de tarot,
care intruchipeazd lumea, soarele gi magicianul (sau cirli care vi re-
prezintd pe voi); o piatri ochi-de-tigru; un cuar! albastru gi unul
fumuriu qi, dacd vreli, bagheta magicd.
Aranjagi acesre anicole pe alrar, de preferat intr-o noapre cu luni
infaptuit! plini, 9i spunefi:
in aceastd noapte, in,noc
Puterile succesului, norocului ;i banilor.
Slav,i Zeiyei noAstre, cdci in ajutor te chem!
$i aprindegi lumAnarea inchinatl Zeigeil
Slao,i Zewlui nostru, cdci in ajutor te chem!
Ridicali mAna spre cer, inchideji ochii ;i imaginagi-vi cd doringa
vi s-a implinit! Aprindeli timAia, spunAnd:
Puterea ta sd se pogoare asupra niea
Ca parfumul acestei Jldcdri!

Banii s,i creascd, tn timp ce timAia arde, aprindeli lumAnarea verde, spunAnd:
Banii s,i infloreascd,
Banii s,i str,iluceascd Puterea ta sd se pogoare asupra mea

$i la rnine sd sporeascd! Ca flacdra acestei lwrnindri!

t44 Qher on $eff - (f{r'enfr eart (arlea ucenicu[ui I'rdjitor r45

 Aprindegi lumAnarea albi, spunAnd: Moi ca puful cuvintele sd fie
$i cu inpelepciune noi sd le rostim
Puterea ta sd se poSoare asupra nxea
$i tn armonie sd trdim!
Ca llacdra acestei lumindri! A;a sd ne ajute Dumnezeu!

Treceqi de trei ori trei pietre pe deasupra lumAnarilor 9i temAiei

cele
Puneji fotografiile sau carrona$ele in plic 9i inchidegi-l
aprinse, de la stAnga la dreapta, cu miEcdri circulare! Stingeli timAia 9i firis;-l sigilagi! Puteli si puneli pe el un simbol al proiectului la care
a1ez \i-o apoi intre cele doud lumlnari! inchideli ochii 9i ridicaii mAna
lucrali impreuni. Pestraji-l in sigurangi pAnn la finahzarea acestuia!
spre cer in timp ce rostifi prima propozigie! Deschide!-i apoi 9i rostigi vraja,
in timp ce stingeli lumAnrrile pe rAnd. (Avegi grije sn le stingegi cu dege. (Esr,rna T'sunnr)
tele, nu suflAnd in ele, pentru cr este considerat un gest lipsit de respectD

tpi mulpumesc, Zeipd,

cQraji pentru protec(ie qi siguranf d
$i acas,i popi s,i pleci tn pace ;i iubire.
ipi mulpumesc, Zeule, Vrajd pentru putere
$i acasd popi s,i pleci in pace Si iubire. CAnd aveji nevoie de mai multi purere, rostiji aceastd vraji:
$i araja s-a infaptuit
gi aoinpa Dornnului s-a tmplinit! Forpe alezilei ;i ale noppii,
(Aorrra MooN DnacoNsran) Puteri nemaiodzute ooi sd-mi dapi!
(LnolnnoD,rNcrn)

O"aji pentru pqca. Vraj a oglinzii protectodre

Pentru aceaste vrajd, avegi nevoie de o oglind; protectoare cu rami
-."
Vraja mierii clin argint. Trebuie s-o infeptuiqi in timp
-.ig"qi prin casa, alta-
Puteji si faceli aceastl vraji atunci cAnd aveli de-a face cu o Per- rul^sau dormitorul pe care vregi sd-l protejagi de eneigiile negarive,
soand cu care nu reuqili si vd inlelegeli, dar pe care o vedeti adesea - linAnd oglinda cu faga spre exterior. Dupi incheierea ritualului, igd,gagi
pentru ci lucrali impreunl la un proiect, aveli grije de copii etc. oglinda deasupra unei u;i, tor cu fala spre exterior!
Avegi nevoie de o pand de paslre, un plic, miere gi fie de fotogra-
fiile voastre gi ale persoanei respective, fie de doui cartonase Pe care Oglinda cu ramd de argint,
sI scrieli numele vostru gi pe cel al persoanei in cauzi. Ungeqi cu miere Apdni-md in numele Fecioarei,
fotografiile sau cartonagele, spunAnd: inl,itur,i-mi durerea $ ru;inea
gi alin,i-mi gindurile negre!
Dulci ca mierea noi sd fi'm,
Eu pentru tine si tu Pentru mine; (Puteli si desfiquragi ritualul d" ,r"i ori, dar numai in cazul in care
In respect si inpelegere noi sd trdim vi confruntali cu aracuri primejdioase deliberate.)
$i scopul s,i ni-l tmPlinim'
Fie ca numai dragostea inima sti mi"o cuprindri!
Introduceli pana intre cele doui Poze sau cartonage' spunAnd: (FnEonnrcr LeuoNo)

t46 Qberon $c[[- !furenhaart (-,ar t ea u cen icu[u i lrdjitor t47

 Vraja penelor
Ca sI vi bucuragi de protecqie sutl la suti, cumpirati un coqulep
gi umplegi-l cu pene, apoi punegi-l deasupra ugii de la intrare (sau a
ugii pe care o folosigi cu precldere)! AtAt timp cAt co;ulequl cu Pene
sti la locul lui, vI va proteja - atAt pe voi, cAt gi casa voastrd - de ener-
giile sau intenqiile negative.
(ArurN,t SHarren)
tnainte de a incepe ritualul, scrieli pe fiqa de cartoreci regretele le-
gate de anul care tocmai a trecut!
Aranjagi minialtarul intr-un loc sigur, departe de obiectele infla-
mabile, gandindu-vd in acesr timp ce ve dorili penrru anul care vine.
Punegi lumanarea pe altar gi inconjuragi-o cu cele r2pietre. Deschidetri
cercul ca de obicei gi aprindeqi lumAnarea! Trecegi pietrele colierului
pe deasupra focului, spunAnd:

Pentru anul ce-a oenit,

Q"aji pa.ntru obliner a.a succesufui Pietrele sd-mi ddruiasc,i...

Vrajd pentru succes impaturiqi apoi in patru figa de cartoteci gi ardegi-o in vas. pentru
Aprindeli pe altar o lumAnare aurie sau galbenl (turnagi mai intAi rnai multd sigurangi, putefi sd puneqi vasul in chiuvetd inainte de a o
o picituri de ulei de paciuli pe fundul lumAnnrii) 9i timAie! Luaqi o ,rrde. In acest fel, focul va fuziona cu apa.
cutiute gi o piatri de jad pe care trebuie s-o infigurali in pAnze de
pdianjen qi s-o puneli apoi in cutiuli! Gisili un obiect care simboli- Precum fumul acestei flticdri
zeazd, stsccesul pe care vi-l dorigi sau scrieqi pe o bucati de hXnie obiec- Anul in oi,nt s-a spulberat.
tivul pe care vreli sdJ atingeqi, apoi puneli-le in cutiuql! DdruieSte-mi ce-mi doresc,
Agezapi cutiula pe altar in fala lumAnirii, spunAnd de trei ori: Noule An, ce tocmai ai venit!

Prin acest talisman, inchidegi cercul ca de obicei gi strAngeli mizeriat

Stdruinpa ;i r,ibdarea tu mi le ofera (Aonrra MooN Dnacousr,tn)
Ca norocul sd-mi surid,i
gi succesul sdJ obpin!
A;a s,i-mi ajute Dwmnezeu! cQraji pentru ob(ine.rea succesufu i ta in,od[dtvrd,

tnchideli apoi cutiuga qi pistraii talismanul tntr-un loc sigur! Vraja pietrei de citrin
(ArunNe Sunrran) Ingrediente: doui lumAnlri galbene gi o piatrd de citrin.
Ungeli ambele lumAniri gi piatra de citrin cu ulei de lemAie!
Vrajd pentru anwl now Aprindeqi lumAnirile qi aqezaEi citrinul intre ele sauinfap i'/;
Trebuie s-o inf;ptuili fie in ziua de Samhain (Anul Nou in cultura lor, astfel incAt lumina sI se rlsfrAngi asupra lor, spunAnd, li'(,
'\.
celtici) sau pe 1 ianuarie.
Ingrediente; 12 pretre care simbolizeazd, cele"J'2luni ale anului, fige Piatrd minunatd, lwmina s-o captezi
de cartotece, pix (creion), brichetd, un vas rezistent la foc (de prefe- $i inpelepciune tu sd-mi dai!
rat, un ceaun) plin cu apd, o lumAnare (de preferat, albe) qi un colier Mintea agil,i sd mi-o ptistrezi
cu pietre protectoare. $i curiozitatea s,i mi-o inciti!

r48 Qbcron $ett - <fu'o enhe art ('.arl e a ucen icu[u i lriijitor t49
 Cunoa;tere tu sd-mi dai A mai aenit un an; a mai trecut un an
Ca Pericolele s,i le eait! $i dorinpa pot sd mi-o rostesc.
Puteri magice, stdvechi 5i noi,
Vegheazd asuPra ntet,
C,ici asta mi-e voinPa! Voi dorinta mi-o-mplinipi!
f,f,f,fi
Lisali lumAnlrile si ardi in timp invilali! Jineqi piatra cu voi
ce (Spunegi dorinla 9i apoi stingeji toate lumAnirile dintr-o singuri
ca sd vi ajute atunci cAnd studiali, faceli lucriri sau proiecte etc.! suflare!)
(LEor,tnlDaxcEn) (lr4onNmc Grony ZErr-RavsNutenr)

Otaji pentru inda.ptinir e a dorinlelor

4. piatra puterii
Steawa dorinPei
CAnd incepe si se insereze, uitali-vi sPre vest ca sI vedeqi prima utor : jr ancesca !)c@randis

stea care apare pe cer (probabil planeta Venus)! Imediat cum o vedeli,
slrutagi palma mAinii 9i ridicali-o spre cer' spunlnd: Vrljitorii cred in concepfii precum exprimarea gi explorarea pro-
priei individualiaji, care se opun noqiunilor lipsite de valoare qi conlinut
Stea strrilucitoare, stea luminoasd, cum sunt descoperirea sinelui, unicitate sau libertatea de exprimare.
Prima stea Pe care azi o add, Dar unde gisim puterea de a fi noi inqine? Curajul, hotlrArea gi incre-
DorinPa vreau sd mi-o imPline;ti: derea in sine? calmul, tiria sufleteasci sau alte trisituri de care avem
nevoie ca si facem fali provocirilor vielii? creaqi Piatra Puterii, urmAnd
puneli-vl dorinPa!) instrucjiunile de mai jos!
Piatra Puterii vi ofertr fo4a interio ard de care avepi nevoie. $i totugi,
ea nu aclioneazd,doar la acest nivel, ci influenleazi gi lumea exterioari.
Fdntdna dorinPei
Captali puterea dinlauntrul vostru, dar 9i din afard,. piatra vi conferi
Arunc un bdnuP putere - sub toate aspectele. De exemplu, acest talisman poate si in-
tn fintdn,i
Pentru ca dorinPa sd mi-o asculPi. fluenqeze norocul, ajutAndu-vi sI obginegi o slujbl noul, sI participapi
Vd doresc tuturor numai bine, la o competipie sporrivr sau sr vd implicaji in alte ac{iuni competitive.
Dar acum e timpul ca secretul sd pi-L spun Ca si creali talismanul norocos, trebuie si alegeli o piatrl - nu are
nicio importanli de ce o alegeji. Poate vd place ci este netedi la atin-
(Rostiqi dorinqa aplecali peste fAntAnI qi ascultali ecoul!) gere sau are forma unui animal cu care vi identificali. Nu trebuie sr
(OnrnoN) cdutapi motivul pentru care vd. atrage piatra respectivi. $i totuqi, daci
prin forma, culoarea gi mirimea ei, vi sugere azd, puterea, alegerea este
Vraj a lwm,indrilor ania ersare ideala. Dar daci piatra ,perfecri" nu-gi face aparigia, folosili ce gisili
la indemani! Dupi cum veqi vedea, toate pietrele pot deveni pietre ale
IatI ce trebuie si spuneli inainte sd sufla1i in lumAnirile de pe
tortul vostm aniversar: Puterii. Trebuie doar si punefi in practicr urmrroarele instrucliuni.

r50 Qber on $cf[- lQrlenheart Q.artea ucenicufu i lrdjitor t5l

 BinecuvAnt agi piatra, qinAnd-o in mAnI qi spunAnd cu glas tare sau seva talismanului vostru.Nu se numeqte ,,Piatra Puterii" doar ca sI

in gind: ,,Aceastd piatrd s-a ndscut din p,irn|nt;i este inzestratd cu toate poarte un titlu impresionant.latd, definiliile puterii:
puterile Geei. in fi.iare granuld de p,lmdnt sal,i;luiette Puterea p,imintului.
-$i
eu sunt o granul,i de primint. $i toate puterile Geei s,il,islwiesc in mine.
1. Toati lumea tgi doregte puterea. Piatravi conferi destul de uqor
Sunt pwternic."
puterea atit de rAvnitd, dar trebuie s-o tnqelegeqi ca s-o puteli
Rostili apoi urmltoarele cuvinte pentru cavraia sd prindd con- folosi dupi bunul plac.
tur: ,,O piatrti. O planetd. Focwrile din pAntecul Geei, care hrdnesc
balaurwl, s,il,l;luiesc tn aceastti piatr,i. Trecerea timpului 5i-a pws am-
2. Pvtere^ vi ajuti si obqineli ce vi dorili, dar nu prin fo4i. Nu
prenta. asupra ei. Forpa graaitapiei ;i rotalia p,imintulwi au modelat trebuie, de exemplu, si confundaqi dorinla aprigi de a cA;tiga
a unui invingdtor cu agresiunea periculoasd, pe care nu o mai
acedstd pi;tr,i. Apele curgdtoare au mAngLiat-o, iar stelele aw'uegheat-o.
De aceea, cAnd pin in miini aceastd pidtrd, toa.te puterile pogoar,i asw- poti controla. Geea nu vd va ajuta sd inqelagi, si vi rdzbunali
sau sl vi impuneqi dorinlele sau punctele de vedere asupra cuiva.
pra me4. Geea este un alchimist 5i un rnagician; ea a modelat acest ta'
Seva fiecirui atom al universului o reprezinti integrrtatea
lisman numai Pennu mine."
Dupd ce-a1i infiptuit vraja, qineli piatra pe altar sau, daci nu aveti morali. Agadar, indiferent de suferinla, nevoia sau dragostea
un loc special amenajat Pentru asta, atunci Putefi s-o puneli oriunde voastri, piatra - gi toate puterile Geei - vi vor ajuta numai daci
respectali principiile morale. Poate cI disprelul 9i alte fo4e dis-
considerati de cuviinqi. Nu este nevoie s-o lineli in permanenge cu
voi pentru cavraja sd se implineasci, ci doar atunci cAnd vregi sd-i trugitoare vi pot conferi pe moment senzalia de putere, dar
acest lucru vaavea efect de bumerang.
captali puterile. Putegi, de asemenea, si mai rostili uneori cAteva din-
t i fr^tel" de mai sus pentru cavraia sa prinda contur. Piatra vI poate
conferi astfel fo41, respect de sine, fermitate, noroc, pace sufleteascl 3. Odatd ce-ali infeptuitvraja, acliona[i bazAndu-vi pe integritate
gi lista poare si conrinue, deoarece talismanul reptezintdsimbolul pu-
morali, Ei toate puterile pimAntului vi vor siri in ajutor. Dacd
terii, iar puterea poate se ia nenumdrate forme - formele tuturor pu- nu veli reugi de la bun inceput - iertat si-mi fie cligeul! - va

terilor plmAntului, nu uitaqi asta! De fapt, cu ajutorul acestei pietre, trebui si mai incercagi o dati... 9i incl o datd.
orice vrajd pe care o vefi infiptui se va implini de-ndati'
Spiritualitatea plmAntului are o laturi practicS, iar vrtriitorra - 4. Trebuie sd invd1a1i, de asemenea, si primili puterea cu

impieuna cu ritualurile, incantaliile ;i teologia ei - se manifesti 9i ea braqele deschise. Acestea sunt secretele pietrei gi ale
la nirrel reresrru. Veli inlelege astfel mult mai u$or cum sI profitali ucenicului slu. Dacd nu reugigi si vedeqi schimberile
din plin de beneficiile Talismanului Puterii. pozitive din personalitatea sau din viaqa ,n,
Nu vI lisagi inse pecdlili de ideea ci - dacd, aqi ficut vtila - nu tre- voastri, s-ar putea si credegi, in mod ero-
nat, cd.vrajapietrei puterii nu s-a infiptuit.
buie si vi mai implicagi activ intr-o anumiti acliune. Poate ci veli
avea mai muft noroc, poate ci vi veli simli mult maiincrezdtori in
Testali-i puterea cu pagi mici pentru a des-
fo4ele voastre etc., dar asta nu inseamni cI nu trebuie si vi pregltiii coperi harul pietrei. Poate cI Geea v-a
asiduu inaintea unei competilii sportive, nu trebuie sI vi concePeli
conferit deja puterea ei, dar s-ar putea si
mai avegi nevoie de timp gi practici pentru
CV-ul sau si vI imbricaq i atrdgdtor pentru o anumiti intAlnire.
Este, de asemenea, extfem de imporrant sd inlelegeli noliunea de a putea pigi in cele din urml prin via1l
incr ezdtori, norocoEi gi binecuvXntali.
putere - atit ceahuntrici, dar gi cea externl - Pentru ci ea constituie

t52 Qb er on $a.tl' @t enh e ar t larlea ucanicu[ui lrdjitor

 alte cAteva modaliugi prin care vi puteli testa puterea: respec-
Iati
tul de sine, increderea, interacliunea gi comunicarea cu cei din jur sunt
doar cAteva exemple. i., ..", ce privqte norocul, dupi ce v-a1i conce-
put CV-ul, a1i dat o probe pentm un spectacol de dans sau i-a1i propus
o intllnire unei persoane deosebite, incercagi sd vi relaxali qi si lnsaji lu-
crurile sI se desfigoare in voie. Stresul Ei puterea nu merg mAne tn mlni.
Valoarea Pietrei Puterii este incontestabila, iar influenla ei devine
din ce in ce mai puternici odati ce a1i invlqat s-o injelegeqi gi s-o fo-
losipi. Dezavantaje: acest proces de invijare nu se termind niciodati.
Avantaje: vi va conferi o fo4I uluitoare, care vi va ajuta sI infruntali
toate provoclrile vielii. Cu cAt o vegi inlelege mai bine, cu atlt magia
pietrei vi va influenga mai tare.
5. fum sd infdptui(i discret acte mq7ice
ln [ocuri pub[ice
outor: Crow $ragontree lcenuqiu;
+ ..
Imi imaginez cdv-a1i creat deja un set impresionant de instrumente
magice: bagheta magicd, pentagrama gi multe alte instrumente nece-
sare actelor magice. Nu mi indoiesc ci agi citit - qi poate chiar agi pus
in practicd - vreo citevavriji. tmi inchipui cum ati aprins lumlnlri,
ati creat spatiul magic, agi aranjat altarul gi api creat o atmosferi po-
trivite pentru un act de magie. Sunt sigur ce agi infiptuit vriji, iar re-
zultatele au fost uluitoare. Bravo! Nu pot decAt se vd felicit.
A1i observat insl cum marii vrijitori din mituri Ei legende par sd
inf;ptuiasci vriji puternice doar cu o simpli migcare a baghetei sau
prin clteva cuvinte rostite in goapti? Sunt convins ci - daci le-am
lua toiagul 9i paleriile vrdjitorilor pe care i-am vdzut in filme gi i-am
imbreca in haine obignuite, de stradd - nu ar mai ieEi cu nimic ln evi-
dengI. Nimeni nu gi-ar mai da seama cAnd ar face o vraji. Nimeni, in
afard de alji vrijitori, nu ar realiza ci gestul lor sau cuvintele rostite
pe sub barbdreprezint5, de fapt, o vraje. Poate doar zAmbetul atotgtiutor
t54 Qb er on $e[[ - ![Sl enh
sau gesturile cu subinleles ale celorlalgi vr,ijitori incognito ne-ar da de
inteles ci intlmple ceva ciudat.
se
Dar asta ar fi prea uEor! In realitate, dacd vi se pune o intrebare la
ora de qtiinge naturale gi vregi si vd reimprospitali memoria cu aju-
torul magiei, nu avegi timp si aprindegi clteva lumAnlri gi sd aranjaji
eltarul pe banci. $i, chiar dacd a1i avea timp, n-a!i vrea si atrageqi
:rtenfia, ca sd nu mai vorbim de faptul ci nu aveli voie si faceqi focul
in campusurile universitare. De asemenea, dacl vi plimbapi in com-
pania unor prieteni, iar individul care vd he4uieEte de ceva timp
va abordeazi din nou cu acel zAmbet bine cunoscut pe
chip, aqi vrea si facegi o vraja de proteclie, dar nu
putegi si scoateli bagheta gi sa infeptuiqi magia. N-ar
li bine sd puteji face o vrajd tn mod discrer, oriclnd
;i oriunde, fare se observe cineva?
Existi foarte multe vriji gi ritualuri magice
pe care le puteli infeptui fdre ca oamenii pro-
larni si realizeze ceva. Acest capitol din ghidul
nostru vd oferd ocaziasi exploragi modalitilile prin
care putegi face acte magice firl sI trezii,i suspiciuni.
Dar, mai intAi, trebuie si vi prezint cAteva concepte fundamentale.
Si acum o nedeti...
Procesul debazd,al magiei ,,invizibile" implici un instrument banal,
cum ar fi, de exemplu, o bomboand sau o jucdrie din pluq, cuplate cu
procedeele magice ale relaxirii Eivizualizirii. Ultimele doui compo-
nente sunt extrem de importante gi trebuie perfe4ionate inainte de
a infaptui actul magic. De aceea, aceastd parte a lecliei noastre se va
ocupa de exerciqiile pe care trebuie si le practicali pentru a vi per-
fecgiona capacitatea de relaxare gi vim.alizare.
Poate cd vI amintitri conceptul de vizualizare din Manualul de
iniyiere in vrdjitorie (Cursul 4, Lecgia 6, Legile magiei), unde l-am de-
finit ca fiind una dintre legile magiei. Existl voci care spun ci proce-
sul de vizualizare se poate folosi in orice act magic infaptuit intr-o formd
sau alta. DacI vi concentrali pur gi simplu asupra unui anumit lucru,
eart (-.artea ucenicu[u i lrdjitor r55
implicali procesul de vizualizare. tn m"gia ,,tnvizrbild", acest proce-
deu joaci un rol extrem de imponant. Pentru ci nu aveli intotdeauna
la indemAni instrumentele care si vd ajute sd creaji o atmosferd magici,
necesard unui act de magie, trebuie sI vd puneqi la contribulie capa-
citatea de concentrare gi imaginagia. Procesul de vizualizare reprezinti
intrumentul debazl, al magiei ,,invizibile".
Consideraqi probabil ci aveli o imaginaqie debordantd - qi proba-
bil cn avegi dreptate -, dar sunt convins ci procesul devizualizarevit
va ridica, la inceput, anumite probleme. Nu trebuie si vi tngrijorali,
pentru cd vI voi oferi clteva exerciqii care vi vor ajuta sd vI dezvoltagi
,,muschii" mentali.
Dar, mai intAi, ag vrea si demontez o idee preconceputd. Deoarece
cuvAntul ,,vizwalizare" estecompusdinverbul ,,avizualiza" sisufixul ,,re",
oamenii igi inchipuie ci procesul de viz:ualizare presupune doar capa-
citatea de a vedea ceva cu ochiul mintii. Pentru purigtii semantici, acest
lucru este adevdrat, dar, pentru noi,vizualizarea reprezintd o experienjl
multisenzoriale. CAnd infaptuiqi, discret, un act magic, va trebui si mi-
rosigi, si pipeili, si auzili ;i si gustali rezultatul magiei voastre. Nu tre-
buie sI uitagi nici cdvizualizarea poate fi mai mult o senzalie puternici
decAt o percepfie senzoriali. Asta inseamnl ci puteli mirosi, vedea, gusta
sau auzi un anumit lucru mult mai clar declt in mod obiqnuit.
JinAnd seama de aceste aspecte, putem trece la treabe pentru a ne
perfecgiona capacitegile necesare actelor magice,,invizibile". Aceste
exercilii sunt utile gi pentru alte lucruri, nu doar pentru inflptuirea
vrijilor. De exemplu, oamenii care se pot relaxa in orice situagie sunt
mai puqin expugi afecliunilor cavzate de stres ;i triiesc mai mult decAt
cei care nu se pot relaxa. Pe de alti parte, exercigiile de vizv,alizare ne
perfecqioneazd, nt doar imaginalia, ci qi capacitatea de concentrare.
Nu m-ar mira sd aflu ci performanjele voastre gcolare au crescut dupa
ce ali practicat un timp aceste exercigii.
Qxer ci(iut I : qtt c'xa+i -,td!
Primul lucru pe care trebuie sdJ faceli inainte de a infeptui o vrajl,
in mod discret este si. vi relaxaqi. $tiu ci acest lucru s-ar putea sd vi
r56 Qb er on $eff - lQrlenhecrt
se pari dificil cAnd vd afla1i intr-o situalie disperati gi trebuie si faceqi
urgent o vrqd,, dar, dacdvegi practica frecvent aceste exerciqii, veli reuqi
din ce in ce mai uqor sd vi relaxagi la comandi. Vi sfituiesc sd incercaqi
exerciliile intr-un loc liniqtit, cu o lumini difuzi^, unde nu vi va de-
ranja nimeni cel pulin 15-20 de minute. Dupi ce veli reuEi si le faceqi
cu mai multl ugurinll, puteli si le practicapi 9i in alte locuri - in su-
fragerie, cu televizorul deschis, sau in autobuz, in drum spre gcoali.
Vegi reugi, in cele din urmi, si vi relaxagi pe loc oriunde v-aji afla.
Existi multe modalitdqi de relaxare. Poate cea mai rapida gi mai
eficienti metodd este cea cunoscute sub numele de Relaxarea Progre-
sipd a Muschllor (RPM). Aceasta implici incordarea tuturor muqchilor,
apoi relaxarea lor. Indoigi degetele de la picioare, incordali picioarele,
contractali mugchii fesieri gi abdominali si apoi incordaqi bicepEii 9i
mugchii faciali! Stali aqa timp de cAteva secunde, apoi tncepeli uqor,
ugor sd vi relaxagi!
Observali diferenqa pe care o inregistreazi mugchii gi trupul vos-
tru odatd ce incepeli si vi relaxagi. in timpul acestui pro..l rosriti
cu glas tare un cuvAnt care vi relaxeazd. Unii oameni aleg pur gi sim-
plu verbul ,,a se relaxa", dar allii aleg cuvinte cu o semnificaqie intiml,
cum ar fi, de exemplu, ,,acasi". Indiferent de cuvAntul pe care il alegeji,
va trebui sdJ folosili de fiecare dati cAnd faceqi aceste exercilii. tn cele
din urmi, dupi o practicd indelungati, va trebui doar si rostifi cu-
vAntul qi starea de relaxare vi se va induce de la sine, oriunde veti fi.
Cu toate acestea, sunt convins ci practicarea exercigiilor in pu-
blic vn va face sI vi simliqi prost. De aceea, ve sfituiesc si le facegi
doar in intimitate. Daci vregi, totuti, si le exersaji in public, fera s;
creaji impresia ci aveli probleme cu stomacul, vd sugerez si incercali
urmitorul exercitiu:
Agezaqi-vi cAt mai comod cu putinli 9i gAndiqi-ve la degetele de la
picioare! Vorbesc foarte serios. GAndili-ve la degetele de la picioare -
la greutatea lor, la temperatura gi sAngele care pulseazi prin ele, dar
Ei la felul in care se simt in pantofi, daci purtaqi aqa ceva! Imaginagi-vi
cum o lumini calde qi aurie pitrunde prin fiecare deget, rispAndindu-se
apoi in picioare gi relaxAnd fiecare mugchi cu care vine in conracr!
Lumina se rispAnde$te spre gambe, coapse, fese gi abdomen, sta-
bilindu-se labaza coloanei vertebrale. Dupi clteva secunde, ea va
Qartea ucenicu[u i rrrdjitor t57
incepe si urce pe coloani, rispAndindu-se in zona umerilor 9i relaxind
toqi mugchii pe care ii intllnegte in cale. Ajunge apoi in zona gitu-
lui, a scalpului gi a mugchilor faciali, axandu-se asupra maxilarului.
Simliqi cum mugchii incep si se relaxeze in timp ce vd imaginali cum
lumina caldi vine in contact cu ei.
Acum, pentru ci sunteqi complet relaxali, e timpul si incepem
procesul de vizualtzare.
Q,xer ciliuf 2: qgm dnqr ea
Acest exerciliu este menit si vd perfecgioneze capacitatea de a vt-
ztalizaobiecte care nu se afle in faqa voastri. Este partea cea mai uqoari
din procesul de vizuahz"r.. irr."p"gi exerciliile intr-o camerl intune-
cati sau slab luminati, unde puteqi lucra cel pugin 15 minute fdr; se
fili deranjagi. Respirali adxnc de cateva ori Ei practicali exerciiiile de
relaxare pe care le dorili. tnchideli ochii 9i imaginali-vi cu ochiul mintii
o lumlnare. Cel mai ugor esre si vi imaginaqi cum fl.aciraei strdluceqte
gi danseazi pe pereli. incercaqi apoi si vi imaginaqi toati lumAnarea -
culoarea, mrrimea, poate chiar gi picrturile de ceari care se preling
in timp ce arde.
Nu e atAt de ugor pe cAt v-agi inchipuit, nu-i aga? Nu vd ingrijorali,
cu putine practici, veli reugi sd vizualizaqi o lumAnare qi, in final. tot
ce vi dorili - chiar cu ochii deschiqi! Vi recomand sI incercagi aceste
exercilii zilnic sau cAt mai des cu putinta pAni cAnd procesul de vi-
zualizare,executat cu ochii inchigi intr-o camerd luminatd difuz, vine
de la sine. Apoi, il puteqi pune in practici in diverse situaqii, chiar 9i
in timpul plimbirilor lungi qi plictisitoare pe care trebuie si le facegi
cu pdrinlii vogtri. Nu uitaii ci procesul de viztahzare s-ar Putea si
vi se par[ mai mult o senzatie gi mai Putin o imagine.
Qxer ciliuf
i: Fortocq[a
tn -o-..ttrrl in care exercigiul 2 vi se va pdreaugor de pus in prac-
tic5, incercatri si vizualiza\i un lucru care nu are doar o dimensiune
r58 Qberon je[[- cl{r'cnft eart
ci stimuleazi imaginagia la diverse niveluri senzo-
vit.uald. specifici,
ri.rle! O portocah este ideali penrru acest exercigiu.
Dupi ce v-a1i relaxat, respectAnd indicagiile din exerciliul2, incercali
s;i vizualizali o portocali, imaginAndu-vi culoarea, coajaaspri gi modul
irr care lumina se reflecri asupra ei. inchipuili-vi apoi s.rrzatri" pe care
v-o creeazd" atingerea cojii ei in timp ce o mAngAiaqi cu degetele ima-
ginare. Curilagi portocala;i simgili aroma pe care o degaji pulpa fruc-
tului. Mugcapi din ea, in acelagi joc imaginar, savurlnd din plin gustul
..lulce. sunt convins ci o sd vi se faci pofti de porrocale de fiecare dati
cind vegi face acest exercigiu.
La fel ca in cazul exerciliului precedenr, puneti-l in practici gi pe acesta
cit mai des cu putinti, in diverse situapii! Imaginagivd o varietate de lu-
t'nrri pentru a exersa muqchii vizualizdrrigi pentru a stimula cAt mai multe
simtruri! De aceea, mAncarea 9i biuturile reprezintd,o alegere ideale.
Q,xerciliu[ 4: ffirut-ctnctncrs \
Prin intermediul acestui exerciliu, procesul de vizua- tft,
lizare atinge nivelul magic. Imediat .. u"1i reugi si l(nrl11a)l
*m
practicali cu uqurinqi exerciqiul 3, veri putea l\ :l ltl
w \r/
i ffi lT'iHl T1,:1f,il1"il:::fl :#ilt
cruri gi situalii care s-ar purea si nu exisre 9i nici sd se fi intAmplat
(cum ar fi, de exemplu, o nori bund oblinuti la un tesr pe care inci
nu l-a1i dat). Pentru asra, trebuie si reu;iji sit viz'talizagi un lucru
complet fictiv. CAnd incepegi acest exerciliu, incercali si creatri un
rbiect fantezist din combinarea unor lucruri pe care deja le cunoaptegi.
Fiica mea a inventat, de exemplu , mdrul-ananas, un ,,hibrid" tntre un
rnir gi un ananas.
La fel ca in exerciliile precedenre, incercali sI vI relaxagi intr-un
loc slab luminat, unde nu vi va deranja nimeni. incercali si vi inchi
puili cum ar ardtaun mIr-ananas. Ar semina cu un dovlecel, cu coaja
galbeni, acoperit cu spinii verzi aiananasului. tnchipuiqivi cd atingegi
cu degetele spinii ascugili 5i aspri. Aceqtia se desprind u5or de pe coaji.
clezviluind pulpa moale gi galbeni a fructului. tmbataqi-ve cu aroma
('arleq ucenicu[ui I'rqjitor r59
mdrului-ananas, care seamini pulin cu cea a nucilor de cocos. Mugcali (rnirosul) sunt singurele procesate de latura emotivi a creierului nostru
din acest fruct imaginar, savurlndu-i gustul dulce-acriqor! inainte ca latura raqionali si interprete ze senzaliile. Fiul meu, de exem-
Dupi ce aqi reugit si vizuahzayi mirul-ananas, incercaqi gi alte lu- plu, adori mirosul merelor gi al sco4igoarei. Aceste arome il transpun
cruri imaginare! Inspiragivi, de exemplu, din poemul clasic al lui Lewis irnediat in atmosfera plini de veselie 9i iubire din bucitdria bunicii
Carrol - Jabberuochy (cum credegi cd. aratl. arborele tumtum? $tim cI Itri. Pentru ci mirosul este corelat cu gustul, nu este de mirare ci un
ne putem odihni la poalele lui, dar vi putegi urca in el?) lucru atAt de mic gi de banal ca o bomboanl poate fi un instrument
Odatl ce v-a!i perfeclionat capacitilile de urzualizare, lumea magiei rnagic atlt de puternic.
,,invizibile" nu va mai avea secrete pentru,roi. intre timp, insd, rrom stu- Metoda prin care puteli infeptui o vrajacu ajutorul unei bomboane
dia clteva dintre instrumentele necesare infaptuirii vrijilor ,,invizibile". cste relativ simple. Luali mai intAi bomboanele pe care vregi si le fo-
Iosili pentru inflptuirea vrijii 9i puneti-le pe altar. Acum incercagi sd vi
rclaxali ;i si vizualizali cum energiile asociare cu vraja respectivi pltrund
{Qraja bomboqne[or in bomboane. De exemplu, daci avefi o bomboanl cu aromi de ana-
nas, pe care vreti s-o folosiqi intr-o vraji meniti si vi aduci niqte bani,
Ideea infaptuirii vrijilor cu a.iutorul bomboanelor mi-a venit in stu- rrnaginagi-vi, cu ajutorul procesului de vizualtzare, cum ,,energiile ba-
dengie. Aveam un curs foarte greu, iar examenul final se apropia ame- nilor" pitrund in bomboani! inchipuili-vi ci suntegi in posesia banilor
ninlitor. Deqi mi pregitisem sArguincios pentm acest test, voiam si-mi ..le care aveli nevoie! Cum v-agi simji? Ce agi face? Imaginagi-vi ci toate
reimprospitez memoria infaptuind discret in ziua aceea o vrajd.. .lorinlele voastre se regisesc acum in bomboana cu aromi. de ananas!
Nu puteam, firegte, si aprind lumAniri pe birou, aqa ci eram complet Ca si puteli folosi corect aromele asociate cu vrijile, vi ofer acum
descumpinit. o listi scurti cu cAteva dintre cele mai oblnuite arome pentru bomboane:
O prieteni fascinati de magie m-a sf;tuit si mi imbrac in galben 9i
portocaliu - culori asociate de obicei cu aptitudinile mentale gi arta co- M,ir- dragoste, vindecare
municirii. DeEi aceasta este o metodi eficienti prin care putem infaptui Banand - prosperitate
vraji, era pulin probabil ca - imbricat in felul acela - si pot face o magie Afine - proteclie
in mod discret. in timp ce ii explicam acest lucru prietenei mele, ea mi-a Cire;e - divinalie
oferit o guml de mestecat \Wrigley's Spearmint. Gestul ei aparent banal Ciocolatd - intuitie
Cui;oare - proteclie qi dragoste
a aprins un beculeg in mintea mea. Plantele, precum menta, sunt aso-
Nuca de cocos - proteclie
ciate de foarte mult timp cu aptitudinile mentale. De ce n-ar fi gi guma
de mestecat cu aromi de menti un adjuvant minunat?
Struguri - puteri menrale qi bani
Voronic (pe care il g,isim adesea in bomboanele de tuse)
Experimentele efectuate in procesele de invlqare gi memorare au
- capacitili mentale
demonstrat in repetate rAnduri ci oamenii obqin rezultate mult mai L,imiie - purificare, prietenie, longevitate
bune la teste dacl - in timpul acestora - beau o ceaqci de cafea (asta Nalba - sindrare, iubire, proteclie
in cazul in care au gi studiat temeinic in timp ce se delectau cu o ceagci Mentd - ideah pentru procesul de invdlare qi memorare
de cafea...). Acesta se nume$te proces de lnodpare dependent,i de stare. Portocald - dragoste, bani, divinalie
Nu vi recomand, firegte, si begi cafea la qcoali. Cofeina nu este buni Ananas - noroc, bani
pentru voi. Ceea ce demonstreazdinsd rolul extrem de important pe Zmeurd - iubire, proreclie
care il joaci simlurile noastre - gustul gi mirosul. Simprile olfactive Pepene aerde - sind,rare, capacitiqi psihice

Qberon $etf - tl{r'enfr'eort (-.qrtea ucenicufui .,'rdjitor r6r

 Lista oferi, firegte, doar o gamd restrlnsi de arome asociate cu
bomboanele. cu toate acestea, Lexa Rosean oferl in cartea ei, TIte
supermarket Sorceress (vrajitoarea de supermarket), ohstd completi a
,ro-.1o, magice asociate cu bomboanele gi produsele alimentare.
DupI ce bomboanele s-au ,,incircar' cu energiile fiecirei vriji in
parte,"9t.pt"9i un timp pAnI simlili nevoia sa infiptuili actul magic'
itrrrr.i, pnrr.qi bomboana in gurr' savurlndu-i gustul 9i vizualizAnd
energiile care pltrund in univers gi conlucreazd'la realizarea dorinlei
.rorrlr.. Veti reuqi sa infeptuili vrlji puternice in timp ce toate lumea
va crede ci savurali o bomboanl delicioasd'
Daci nu puteli si mancaqi bomboane, nu vi lesali descurajali!
putegi sa le inlocuili cu alte produse. Puteli, de exemplu, si mxncaqi
un mdr penrru invocarea vrljilor tdmdduitoare sau un ciorchine de
,r-g,r.ip"rrtru imbunltitrirea memoriei. Sunt oricum mai sinStoase
decAt bomboanele.
Cum sd fotosi{i simbofurite tainlce
DacI nu ave[i la dispozilie nigte cofetari magici, Precum \7illy
vonka sau Bertie Bott1, nu puteli avea acces la bomboanele magice
dupi bunul plac. Pe de altn parre, sunr situalii in care nu Puteli sd mancali
bomboane - cum ar fi, de exemplu, tn timpul orelor sau la masi.
Din fericire, nu roate magia ,invizibild" sebazeazd, pe dulciurile
primite de Halloween. Aga cum $rili, probabil, simbolurile magice
jrl."t de-a lungul timpului un rol extrem de important in arta ma-
".,
giei. Astezi, p.r,.li descoperi acesre simboluri in locuri in care nimeni
,r.r p".. si le recunoasci. De exemplu, puteti gisi pentagrame Pretu-
tinieni, dar pulini le recunosc puterile magice, considerAndu-le doar
simple obiecte decorative.
po"te ,rrr"le dintre cele mai cunoscute simboluri magice sunt ru-
nele - sistemul runelor magice din cultura germanici este, probabil'
cel mai larg rnsplndit. Veii gisi gi in aceasti carte un set de rune, cAt ii
personaj din romanul Cbarlic ;i fabrica de ciocoktd; Benie Bott
1
\(/illy \(onka -
vrijitor din seria Harry Potter (n. tr.).
Q6eron $c[[- lllr'enfi ecrl
semnificajia lor divinatorie. Puteqi, de asemenea , sd strdiali Manualul de
inipiere in w,ijitoric ca sd descoperiqi gi alte semnificagii ale runelor.
In momentul in care veli inqelege simbolurile divinatorii ale rune-
Ior, vegi identifica mult mai ugor semnificagiile lor magice. De exem-
plu, daci suntEi la gcoala gi profesorul vi dI un test la care vreqi si obqineji
trn rezultat foarte bun, runa Lagaz vd. poate ajuta si vi implinili dorinla.
Dar cum si facem asta f.dre si atragem atentia?
DeEi oamenii le folosesc in diverse moduri, in funclie de cultura
pi tradijia lor, existtr gi cAteva coordonate comunel
a Le puteli desena sau grava pe un anumit obiect (cAt mai discret
cu putinti)
o Le puteti rosri numele pur qi simplu (este o metode convena-
bila dace nimeni nu observi cI gopti;i ceva pe sub barbi)
. Le puteli desena in aer (este o modalitate extrem de discreti daci
reugiji si nu atragegi atenjia niminui)
Modul in care folosiii un anumir simbol depinde de resursele pe
care le aveti la indemlnl Ca sd folosili runa Lagazin exemplul pe care
vi l-am dat ceva mai devreme, o puteti desena pe foaia pe care dagi tes-
rul, degi s-ar putea si vi se pard. prea osrenrariv. Poate ci preferaqi si
spuneli in qoapti numele runei in timp ce dagi testul. Aceasti moda-
litate distrage insr atentia de la intrebdri, iar profesorul ar putea si
t'readi cd goptili rispunsurile cuiva. o altn modalitate ar fi si trasali
cu degetul simbolul runei pe foia de test, fire sI treziqi suspiciuni.
ljna dintre metodele mele preferate esre sr rrasez in aer simbolul
runei cu ajutorul baghetei magice. Pentru ci nu pot sd-mi folosesc in-
strumentele magice oriuride, trebuie si mr muljumesc cu ce am la inde-
rnlni. Acum cAliva ani, de exemplu, m-am urcat in avion cu o carte
in mlnI, sperAnd cI zborul va decurge ftre probleme. in timp ce avio-
rrul se pregitea si decoleze, m-am rezemat de spdtarul scaunului, cu
('artea in faji, preficAndu-md cd ciresc. Ascuns intre paginile ci4ii, unde
rrimeni nu mI putea vedea, am trasat in aer runa R aidho, rugAndu-mi
sr avem pane de o celitorie liniqtitn. Am ajuns astfel la destinalie nu
.loar in sigurangi, ci qi bucurAndu-ne de o cihtorie extrem de phcuti.
- Indiferent de metodi pe care o veti alege, avefi griji sI vi relaxaqi
1i si puneqi in practici procesul de vizualizare. Imaginali-vi senzajia,
( urleq ucenicufui rrrdjitor t63
aspectul, gustul qi sunetul dorinlei pe care vreli s-o implinigi prin rn- puterea jucdrii[or din p1u;
termediul actului magic 9i porniqi la treabe! 's
Fiica mea foloseqte frecvent aceasti
formd de magie ,,invizibile", care este 1
Cum sd t''d creqti proprii[e simbofuri extrem de simpla. Alege unul dintre
nenumiratele ei animdluge din plug, ii
Yd. garantez cI distraclia va fi maximi! transferl energiile pozitive,care o vor ajuta
Nu sunteqi obligagi, fireqte, sd folosili runele germanice pentru acest sa-qi implineasci doringa, apoi activeazd
gen de magie. Mi-am creat un intreg sistem de simboluri, destinate procesul de vizualizare.
artei divinaliei 9i a magiei, cdrora le-am conferit diverse semnificagii. o vrajd' pe care a infdptuit-o recent! Tocmai s-a transferar la o
ratd,
Crearea propriului vostru sistem de simboluri vi oferi nenumirate alti qcoah qi - aga cum se intampla cu orice copil de varsta ei - avea
avantEe. Pe de altd parte, este o experienl5 minunatd, care vi ajuti foarte multe emolii. voia si f.acd, o vrafitcare si-i ofere nu numai pro-
si vd perfecqionaqi capacitelile magice, precum creativitatea. Aceste tecgie, ci s-o gi ajute si se simtd ca acasi, indiferent unde s_ar
afla.
simboluri au, de obicei, semnificaqii mult mai intime, care vor stabili Primul pas pe care l-a fecut a fost si aleagi o figurini corelati cu
cu timpul o leglturl magici intre voi. Deqi nu existd nigte reguli bine aceste atribute. Broasca-gestoasi pdrea alegerea cea mai potriviti.
ca-
definite, vi ofer cAteva sfaturi: rapacea ei rare oferi nu doar protecgie, ci gi o casi mobila
penrru
o Crea{i simboluri cdt mai simple: Desenele simpliste pot fi tra- orice imprejurare. Este, de asemenea, un animal care pare s;_;i
sate in aer sau gravate pe un obiect mult mai ugor decAt lucririle pistreze calmul aproape tot timpul. Este bine si te bucuride aceste
complicate. atribute in orice situapie. Apoi, i-a transferat jestoasei din plug ener-
a Pentru tncepwt, creapi doar cdtetsa simbolurz.' Concepeqi, la ince- giile asociate cu obiectivul ei, facandu-i intr-o parte o micd tiieturi
put, numai cAteva, destinate dorinlelor primordiale (succesul, prin care a introdus plante corelate cu dorinla ei de protecjie ana-
-
protecfia etc.)! Astfel nu vegi fi nevoigi si memoragi deodatd prea son, cuigoare gi sundtoare. Apoi a cusut
festoasa, imaginAndu_gi _
multe simboluri noi. cu ajutorul procesului de vizualizare - cum energiile po zitive au
o Dali-le nume: Putegi folosi metode intuitive sau introspective rimas,,prizoniere" iniuntru.
pentru a le conferi simbolurilor voastre nume deosebite. Degi ar fi putut si ia la qcoala figurina din pluq, a vrur si fie discrete,
Nu uitaqi si activaqi procesul de vizralizare atunci cAnd le creafi. astfel incat gesroasa magicd a rimas pani in ziua de astizi undeva
tn
Insistenqa mea s-ar putea si vi se pari cicilitoare, dar nu trebuie si camera ei. Agadar, oriunde se afle, dacr simte nevoia de proteclie
sau
uitali faptul cd frumuselea simbolurilor magice conste in semnificaqiile siguranji, iqi imagineazd. cum broasca-lestoasi o crrpri.rde o apiri
;i
lor tainice. De exemplu, in sistemul meu de semne, semiluna re- cu carapacea ei.
prezintd simbolul ,,secretelor", fiind corelati cu luna - simbolul mis- cAnd vregi si facegi o vra1d, cu ajutorul unei figurine din plug, tre-
terelor gi al tainelor noplii. tn timp ce creafi sistemul de semne, buie in primul rAnd sd alegeli animalul corespunziror, asociar cu
incercali sd, vizualizapi cAt mai clar cu putinli obiectivul pe care doringa pe care vreqi s-o implinili. Iatd o lista cu atributele figurine-
dorigi sI-l realizali cu ajutorul acestor simboluri mistice. Vi se vd lor din casa mea, care v-ar putea fi de folos:
creiona in minte o anumiti forml - o semilund, triunghiul unei
flaceri sau cercul soarelui. Aligator - protectie, putere, secrete
Daqi frAu liber imaginaqiei 9i bucurali-vI de o experienll uluitoare! Urs - vindecare, purere, griji pentru familie

164 Qb e r on $e[[ - @l enh e ar t (--.ar te a ucen icu[u i rrrdjitor r65

 Flature - joacd, schimbare, frumusele 4n conc[uzie
Vacd - bani, belgug, sinitate
Cdine - fidelitate, curaj Vrdjitorii din poveqtile noasrre nu au intotdeauna la indemAni
Balaur - putere, imaginalie, informalie instrumentele magice. Le-ar fi greu si care cu ei un intreg altar.Dar,
Leu - conducere, curaj, putere cu ajutorul acestor idei 9i obiecte simple, puteqi infaptui vrdji oriunde
qi oricind. Nu trebuie si uitali insl ci acesre concepre reprezintd, doar
Maimupd - inteligenql, zburdilnicie, agilitate
B"f"r[a - inqelepciune, secrete, capacitigi mentale 9i psihice inceputul clldtoriei voasrre in lumea magiei. Pentru a ajunge la des-
Iepure - prosperitate, rapiditate tinajie, avegi nevoie de imaginajie, o practici indelungatl qi experienqi.
Lebddd - frumusege, potenfial, gralie Agadar, porniqi la drum!
Broascd-pestoasd - siguranli, stiruinli, capacitatea de a vi pdstra
sAngele-rece in situalii de stres

in Manualwl de iniyiere in ardjitorie, oberon Zell-Ravenheart vd

oferl atributele multor animale minunate (studiali in mod deosebit
cursul 6, leclia 4: Arta metamorfozdrir). tn acelaqi capitol, Morning
Glory Zell-Ravenhearr vd oferi o serie de ,Mottouri ale animale-
lor', care v-ar putea ajuta si alegeli animalul corespunzltor actului
vostru magic.
Dupi ce ati ales figurina din plug, va trebui si-i transferafi ener-
giile pozitive, necesare infaptuirii vriiii voastre. Acest proces se
numegte, in termenii mei, "pregltirea juclriilor din pluq" 9i poate
fi pe cat de complicar, pe arar de simplu. Puteli si aranjaqi un altar,
impodobinduJ apoi cu plante, pietre sau simboluri desenare pe har-
tie sau pureti sI vi relaxali pe marginea patului, vizrtalizind obiec-
tivul qi transferAnd energiile pozitive asupra figurinei din plu9. Dacd
vrefi sI folosili lumAniri in acest proces, trebuie si fili foarte atenli'
deoarece juciriile din plug pot lua foarte ugor foc, anulAnd astfel
efectul vrijii.
Dupi ce i-aji transferat energiile, o puteli folosi. Indiferent unde
vi afla1i, ii puteqi invoca energiile necesare infiptuirii actului magic.
Daci trebuie sI dali un tesr la gcoald, imaginalivd penele gi creasta
bufnilei din plq, iar ea vI va ajuta sI alegeqi rispunsurile corecte. CAnd
aveli nevoie de purere, glndiqi-ve la blana gi muqchii ursului, iar dacd
vreti se vi afla1i in poziqia de lider, imaginaqi-vd coama leului. Daci
le folosili intr-un mod cumpltat qi responsabil, energiile figurinelor
de plug se pot dovedi extrem de utile.

Qberon $c[f -Qrtanfr eart

 r. 4nlroduce.re
ine venit in lumea metafizicii sau a ,,magiei minlii"! Vom
aqi
vorbi in acest capitol despre toate capacitigile psihice 9i me-
todele de perfecqio nare, dar gi despre meditalie, explorarea vi-

se bazeazd pe inlelepciunea multor culturi.

Culoarea magiei in capitolul de fagi este cea a apei - transparen-
tul, care reprezintd.toate formele de magie mentale, Precum meditalia
gi alte capacitiqi psihice. Corelatd cu zi:ua de vineri qi cu planeta Venus,

fte[ierut cIO: aceasti ,,culoare" induce linigte sufleteasci qi stimuleaze cugetarea.

Procesul de meditagie stl.labazamagiei gi vrliitoriei orientale, ju-

fugite metafizicii (qc1t c'marinl cAnd insi un rol crucial in cea occidentali, al clrei scop este sI punl
stipAnire pe fo4a voinlei - care, de altfel, guverneazi lumea magiei.
Dacd este pusr in practica in mod corespunzitor, meditaqia deschide
Crede, o, tu, aisdtorwle porlile citre progresul individual gi cdtre dezvoltarea eului.

Copil al focwlui, Crede, o, tu, ttisdtorule,

Crede, o, tu, aisdtorule, Ce gusturi in vise Pi se aratd,
Cd viseles reale, Caci fie dulci, fic AmAre, z. prime[e [ucruri pe, cqre trebuie
Cdci wmbre lwngi arunc,i Predestinate ele-Pi sunt!
Asupra lumii adormite,
sd, [e. inr'rd{c{i
De ai ochi sdu nu ca sd le ztezi Crede, o, tu, aisdtorule,
tor| (Estg.ra $-'shiroi (nelrul
R,i sfr,i n ge r i I e n t u n e c a t e !
- Senzapiile ce tn aise tu le simPi,
Cdci straiele-aspre amdrdciune tpi aduc
Urmitorii pagi sunt esenliali in arta vriiitoriei, oferindu-vi ;ansa
Crede, o, tu, oisdtorule, Pe c,ind mdtasea
de a vd specializa in orice domeniu magic, constituind insi qi arme de
Ce auzi tn oise, in magie te inv,iluie! apdrare, daci este cazul.
C,ici ele ipi;optesc adeztdruri mult mai
profunde Crede, o, tu, oisdtorule, 1. tnvagali mai intAi metoda simph! Acest lucru vd stimuleazi
Decit urecbile pot sd asculte! Lumrnl.e pe care in vise tu /e tnf,iptuiqti, doringa de a exersa, ajutAndu-ve in acelagi timp si inlelege9i care
Cdci viapa ;i-o aor schimba ii este scopul. Existi, de asemenea, o versiune pe care o puteti
Precum orice realitate
impirtiqi celor aflati in impas.
Crede, o, tu, visdtorule,
2. invdlali cel pulin o varianti! Dupi ce v-agi insqit metoda simple,
Ce parfumuri aduLmeci tn oise, De soare scdldat,i!
studiali micar una, pentru ci veli descoperi astfel care sunt cele
C,ici rdul dubneSte mai bune metode pentru voi.
ElrzaeEtu B,qnnr,ttr
Ca pe;tele druncat de aaluri,
Iar binele aroma trandafirilor o are! 1
Tehnici magici asociati Cabalei (n. tr.).

r68 Qb e r on $e [[' !fu r'enh e crt (arlea ucenicu[ui lrdjitor r69

 3. Studiagi gi alte versiuni! Acest lucru vi ajuti si ingelegeli modul
de abordare al altor culturi qi rradilii, dar gi ce-ar trebui si faceli,
dacd a1i veni in contacr cu membrii lumilor respecrive. Cu cAt stu-
diaqi mai multe sisteme de magie 9i religie, cu atAt veqi ingelege mai
bine practicile aitor popoare qi modul in care ar trebui si reactrionagi.
NU ESTE SUFICIENT DOAR SA CITITI - nu uitatri asta! Trebuie
sd exersaqi aceste metode pentru a le stipAni gi folosi in mod eficient.
$leditalia
Este un proces care implici trecerea de la starea normald de
congtientizare la una de concentrare gi liniqte. Capacitatea de a o aringe
este necesari in orice avenruri magicd sau spirituali. Este benefici Ei
in viaga cotidiani, deoarece influengele ei .analgeztce" detensioneazi
stirile de stres gi imbunitilesc capacitatea de concentrare.
Metoda simpld:
Cea mai obiqnuite metode de meditaqie esre cea bazatd,pe ,,limpe-
zirea' minlii. Agezaqi-vi confortabil, respiragi adlnc de clteva ori gi
spunefi: ,,Limpezeqte-pi mintea!" incercagi si vi alungali toate glndu-
rile. Daci ele continul si vi invadeze, rrageli din nou adAnc aer in
piept qi repetafi: ,,Limpezeqte-1i mintea!" Veqi avea nevoie de o prac-
ticd indelungatd ca si reugiqi si vi qtergeji complet din minte toate
gAndurile, dar veli observa o schimbare inci de la primele gedinte.
Daci aceasti metodi de meditaqie vi se pari srresante, incercali alta.
Agezali-vi confortabil, respirali adAnc de cAteva ori gi concenrrati-vi
asupra unui cuvAnt, a unei fraze sau a unei imagini! incercapi, cu aju-
torul acestei ,mantre", si vi fixali gAndul asupra unui singur lucru,
inleturAnd din minte orice alte preocupiri. GAndurile igi vor mai face
simliti prezenla, dar vor dispirea odati ce veli cepita experienqi.
Daci nici una dinrre aceste tehnici de meditagie nu dI roade, incercali
metoda concentririi asupra unei acliuni. Este similari cu tehnica pr.e-
cedenti, cu exceptia faptului cI acum trebuie si vi concentragi asupra
unei aqiuni, nu asupra unui cuvlnt sau imagini. Putegi apela la Tai Chi,
Qbcron $cff- ll{alanheart
yoga, artele ma4iale sau la alte acliuni relativ simple Pentm a vi lim-
pezi mintea. Una dintre prietenele mele mediteazi in timp cebrodeazd.
Versiuni:
Orice formi de meditalie este acceprari. Nu trebuie si uitali insi
cd procesul de limpezire qi concentrare nu este acelagi lucru cu relaxa-
rea: srarea de aqa-zisi transi in fala televizorului nu inseamni meditaiie.
p e.rf eclionqr e a c e[or[a[te simf ur i
Aceste activiteli sunt menite sd vi perfeciioneze simlurile astrale,
care s-ar putea se fie atrofiate qi inactive in viala voastrd fizica. Simprile
joaci un rol vital in detectarea Ei infeptuirea actelor magice, dar 9i in
comunicarea cu entitefile spirituale'
Metoda simpld:
Alegeli un obiect simplu Pentm simlul Pe care vreti sil Per-
feclionali! De exemplu, puteti alege un suport de lumAniri Pentm acu-
tizarea simlului vederii, sunetul unui clopoqel pentru cel al auzului,
parfumul preferat pentru cel al mirosului, un fruct pentru cel al gus-
tului gi o pani sau o anumiti qesituri Pentru cel al pipditului.
Studiali obiectul respectiv, acordAnd atenlie fieclrui detaliu in parte!
tndepanali apoi obiectul qi incercagi si-l recreagi cAt mai fidel cu putinli!
Analizagi, de exemplu, suportul de lumAnlri, apoi inchidef ochii qi
incercali ,,si-l vedeqi" cu ochiul minlii!
Versiuni:
Dupi ce capdtagi experienli, incepeli si alegeli ca Punct de focali-
zare obiecte mult mai complexe! Apoi ciutali s5 vI concentrali asu-
pra mai multor simguri deodati: strlduigi-vi, de exemplu, sI vI fixali
atenlia in acelagi timp asupra sunetului qi aspectului clopolelului. Iar
in final, incercaqi si vrzuializali obiectul cAt mai clar cu putinii, ca 9i
cum l-agi avea in fala ochilor.
Veli descoperi ci - odatd cu practica indelungati - 9i celelalte
simguri se vor acrLtiza.
(]arlea ucenicului rrrdjitor t7l
 ]letoda de centrqre
Presupune captarea;i concentrarea energiilor in trupul nostru fizic.
Acesta este un pas preliminar in procesul de auropurificare gi
,,impimAntare", ajutAndu-ne in acelaqi timp si echilibrdm chakrele in-
dividuale. Procesul de centrare ne ajuti si captlm energiile care se
rispAndesc prin activitiqile sau lipsa noastri de concentrare. Esre co-
relat cu meditagia qi fiecare capacitate o completeazd, pe cealaltd,.
Metoda simpld:
Respiragi adAnc de cAteva ori ca sI vi relaxagi gi imaginagi-vi cd
urmati calea pe care o parcurge aerul in interiorul propriului corp.
Fiecare respiraqie vi poarti tot mai in adAncuri pAni ajungeli in cen-
trul trupului, exact in zona ombilicului.
Versiuni:
Dupd ce cipitaqi experiengi, purefi incetini procesul de respiragie.
CAnd vi aflaqi in centrul trupului, incercagi si vd imaginali ci sunreli
inconjuraqi de o lumini lichida. (Aceste experienle vor cipita mai
multi consistenli dupd perfecgionarea celorlalte simguri.) Observaji
culoarea acestei lumini - este culoarea puterii in concepqia voastri
gi poate fi folosit; pentru proiectarea qi controlarea energiei.
r4;rr.,.
' ..j)r):.,j1.!.q/d
k procesul de autopurificar
$leto da de,,impdmdntqr e"
Procesul presupune conectarea energiilor trupului
vostru cu cele ale pimAntului. Metoda esre benefici
pentru^adepgii cultului PimAntului, dar are gi alte avan-
taje. In primul rAnd, energiile pnmlntului joaci rolul
de ancore, impiedicAnd forgele exterioare si vd
dezridicine t". in al doilea rAnd, aceasti metodi rri
ajutl si vi conservali sau si vi sporili propriiie
energii. Iar in al treilea rAnd, vi oferl posibili-
tatea sd inhturali energiile nedorite sau care
existi in exces.
Qbcron $eff-lQalenhearl
Metoda simpld:
Agezagivi gi calatorigi spre centrul trupului vostru! Mergeqi inainte
pAnI ajungegtlabaza coloanei vertebrale! De acolo, imaginagi-vi ci
o ridacini creqte gi iese din corpul vostru, precum o coada de animal,
9i se infige in pimAnt! Cu fiecare respiragie impingeqi gi mai mult
redicina spre centrul pimAntului. Simlili cum riddcina ajunge.in inima
Geei, fiind cuprinsi de energii calde, aurii qi umeduitoare. tncercaqi
acum, tot cu ajutorul respiragiei, s[ atragegi aceste energii spre voi.
Simligi cum vd cuprind qira spinirii, rispAndindu-se apoi in tot cor-
pul. DacI este cazul, puteli sI inliturali energiile nedorite, trimigAnduJe
in adlncul plmAntului (ca in metoda autopurificlrii).
Versiwni:
Efectele acestei metode sunt extrem de diverse. Puteii experimenta
o cildtorie astrali spre centrul pimlntului, care vi va imbognqi cu multe
alte triiri, pe lAngi energiile binefacetoare. In locul unei rrdicini, putegi
infige tn inima Geei un pilastru, ca simbol mai puternic al ancorei;
puteli infige ra-decini, stAnd in picioare gi transformlndu-vi in copaci
cu flori; vi puteqi lungi picioarele astrale pAnd cAnd vor atinge inima
pimAntului. Dupi ce veti stiplni aceasti metodi, incercali 9i altele.
e
Este o alte metodi care vi
consolideazi gi vi perfeciione azd ener-
giile gi puterea de concentrare necesare actelor magice. Ve ajutl si
inlituragi fo4ele negative care vd intuneci viaga fie din cauza menta-
litlpilor cirora vd supuneqi, fie din pricina sdnitilii precare sau a in-
fluenqelor exterioare. Procesul de autopurificare este, de asemenea, un
pas preliminar pentnr alte exerciqii de meditaqie.
Metoda simpld:
Porniji in cildtoria spre centrul trupului vostru gi corelagi-vi
energiile cu cele ale pdmAntului! Puneqi mAinile pe pimAnt!Respiragi
adlnc 9i imaginaji-vi ci boala gi gAndurile negative care nu vi dau
pace se strAng ghem in trupul vostru. Inspiraii adAnc gi - in momentul
Qarte a ucenicu[ui rrrdjitor t73
in care dali aerul afarl, - inchipuiji-vi ci aruncali ghemul cel rlu
in adAncurile plmAntului, care va transforma energiile negative in
energii pozitive.
Versiuni:
Purificarea poate realizagi stAnd in picioare, dacl nu vi incAntd
se
ideea de a sta in genunchi
9i a atinge pimAntul. Puteli inletura ener-
giile negative agitnnd mAinile prin aer (aveji grijx si nu lovigi pe ci-
neva!). Le puteqi transfera, de asemenea, intr-o piatra de cua4
fumurie. Sau puteli rosti o formule magici prin intermediul clreia
anulagi efectele nocive ale energiilor negative. Dupi ce veti ciplta
experienll, veli reugi sl-i ajutagi 9i pe algii si se purifice, cerAndu-le
instr permisiunea.
Dacd avepi nevoie doar de o purificare exterioarl a trupului (sau
gi de una exterioarl), incercagi cu fumul de timlie - salvia este cel mai
des folosiU; sau cu un inel care sd vI trezeasctr energiile din jurul tru-
pului. Dacd sunteli deja atAt de experimentali, incAt si inhturaqi cu
mAinile energiile negative, le putegi prelua ;i pe ale unei alte persoane
pentnr a o curlla (avegi grije si vi purificali ulterior!). Trebuie sd pro-
cedali cu prudengi in acest caz pentm a capta absolut toate energiile
negative. Spre exemplu, ca si fili siguri ci veli curiqa totul, porniji
de undeva din fala corpului gi mergegi pAni in spate sau incepeji din
zona capului ;i cercetagi cu atenqie pAnn la picioare.
$cutuf de protec(ie
Pentru un vrljitor care joacd rolul de inger plzitor) arta folosirii
scutului protector este vitali, iar avantilele sunt evidente. in funclie
de puterea gi intenqia scutului folosit, acesta poate varia de la un sim-
plu ,tampon" impotriva colegilor sAcAitori de la munci pAni la un
adevlrat arsenal impotriva atacurilor magice.
Metoda simpld:
Infaptuili ctrlitoria spre centnrl trupului vostm 5i purificatri-vi,
inleturAnd energiile negative! Yizualizagi apoi lumina coloratl care
t74 Qberon $eff-Qlarfreart
reprezintd, propriavoastri energie. Imaginagi-vd cd ea se rispAndegte
in interiorul vostru gi vi inviluie ca intr-un scut protector, respin-
glnd energiile negative.
Versiuni:
Cele mai multe ci4i despre practicile magice ne oferd cel puqin
rrna sau dour metode de autoapdrare - uneori, ele ne sunt inftrfi$ate
sub forma cercurilor magice. Scuturile protectoare Pot fi create cu
ajutorul unor formule magice, pot fi modelate sub diverse forme;i
decorate cu simboluri.
Chakrele individuale, pI4ile corpului sau obiectele Pot avea Pro-
priile lor scuturi de apirare. tnainte insd de a le conferi acest scut' tre-
buie sI vi purificali - trupul sau obiectul respectiv - pentnr a nu
include energiile negative in interiorul respectivelor cercuri magice
(degi acest lucru deschide calea magiei combative, care nu constituie
subiectul lecliei).
Q,chitibr qr e q chakr e[or
Chakrele sunt centri de energie localizaii de-a lungul coloanei
vertebrale. Fiecare dintre ele guverneazd diverse funclii, inclusiv
pe cele {rzice, mentale, emogionale gi spirituale. O viagl armonioasi
depinde de echilibrul gi de corelarea armonioasi ale acestor centri
de energie.
Metoda simpld:
infeptuili cilitoria spre centrul trupului vostru, indreptAndu-vl
apoi spre baza coloanei vertebrale! De acolo, analizagi fiecare chakri
in parte, mlsurlndu-le mdrimea gi strilucirea. Ele pot avea forma unor
sfere sau a unor roqi. DacI unele dintre ele vi se par prea mari sau
prea mici (mlrimea unei mingi de tenis este ideali), imaginali-vl ctr
ii reduceli sau ii miriqi forma dupl cum dorili. Daci, de asemenea'
vi se par obscure sau intunecate, conferili-le cu puterea minlii strllucire
qi puritate. Energiile extrase din pimAnt sunt cu atit mai benefice
pentm chakrele mici, intunecate sau obscure.
Qartea ucenicufui lrdjitor t75
 1. Chakra redicinii: situatd labaza coloanei vertebrale.
M Guverneazi dorinla de supravieluire fizicd'. Are culoa-
rea rogie.
e ) Chakra sacrah: situatd in preajma organelor sexuale (in
zona abdomenului inferior). Guverneazi viala sexuale,
dar influeng eazd giempatia gi,,reacgiile stomacului". Are
o
culoarea portocalie.
3. Chakra plexului solar: situati deasupra ombilicului, sub
piept. Guverneazi voinqa. Are culoarea galbeni.
# Chakra inimii: situati in dreptul inimii. Guverneazl com-
4.
pasiunea gi reprezinti punctul de echilibru al sistemului
v
{CD
5.
6.
chakrelor. Are culoarea verde (sau roz, daci preferaqi).
Chakra gAtului: situatd labaza gAtului. Guverneazi in-
telectul gi comunicarea. Are culoarea albastre.
Chakra celui de al treilea ochi: situati in mijlocul frunqii,
intre sprAncene. Guverneazd simgurile astrale. Are culoa-
rea indigo.
ffi 7. Chakra coroanei: situati in vArful capului. Guverneazi
tirlmurile spirituale 9i inpelepciunea 1or. Are culoarea
violet.
Versiuni:
Ca si le echilibraqi, puteli folosi pietre sau lumAniri care sd aibl cu-
loarea chakrei respective. Celor care vor si aprofundeze acea$ domeniu
le recomand cartea scrisd de AnodeaJudith - Week of Life (Roauviepii),
impreuni cu manualul TIte Snenfold Journey (Calatoria celor gapte c,ii).
3. proc esu[ de meditatrie
autor: Oonals Ntern lacrramarin;
Meditaqia este definitd in diclionar ca fiind o stare de relaxare qi de
examinare profundd. Pentru un vrijitor, acesta este doar inceputul -
dar nu scopul prinqipal.
176 Qbcron $e[[ - <Ip.o enhe art
De ce ar medita un vrijitor?
Procesul de meditagie oferd multe
avantaje. tn primul rlnd, conferi
calm gi relaxare. Dupn ce veli
cipita experienqi, veli descoperi
ci meditatia ne ajutd sd facem
mai ugor fagi stresului. Aceste ca-
racteristici se dovedesc niste atuuri
imbatabile, pe care ni le putem insugi cu uguringi.
Principalul motiv penrru care vrijitorii se implici in procesul de
meditaqie consti in faptul cd ii ajuti si-qi perfecli onezeputerea de con-
centrare. Ceea ce implicn accesarea intuigiei gi a inlelepciunii ei, dar
gi corelarea cu procesul colectiv de congtientizare. Capacitatea de con-
centrare, obginuti cu ajutorul meditaliei, vd, ajutd. sd vd direclionaqi
energiile spre dorinqa pe care vregi s-o implinili. Procesul de meditalie
pus adesea in practicd, prin intermediul unei discipline de fier, vd con-
solideazi puterea voingei. Pentru infeptuirea actelor magice, esre ne-
cesar ca - prin puterea voinlei - sI vi concenrrali gi si vi direclionaqi
energiile spre obiectivul pe care vrefi siJ reaJizagi.ir, *o-"rrtrrl in care
vegi avea o voinli de fier, actele magice vor deveni din ce in ce mai
putnernice Ei mai eficiente.
Inainte de a incepe procesul de meditalie, trebuie sd vi creali un
spatiu sacru, care vi vaproteja;i vd va ajuta si vdcanalizagi energiile
spre obiectivul dorit. Puteqi sdvizualizagi sau si vi imaginagi ci sunteli
inconjurali de o auri alba de lumini sau purefi crea un cerc magic,
a$a cum procedapi de obicei.
Existl diverse forme de meditatie...
Procesul actia de meditapie i^poliremigcarea fizici. Dacd practicali
yoga sau Tai Cbi, gtigi deja cI acestea necesiti foarte multi concen-
trare. Ele sunt forme de meditaqie activl. O alu pracrici acriva o con-
stituie mersul pe jos, concentrAndu-vi asupra mi;cirilor trupului qi
numlrarea pagilor in timpul mersului. Puteli, de asemenea, sd repetali
un cuvAnt sau o frazd, cu fiecare pas pe care il faceqi.
O alte metodl este risucirea pe loc. Imaginagi-vi ci aveqi un cui sau
o bucati de lemn intre degetul mare gi urmitorul deget de la piciorul
Qartea ucenicu[ui lrdjitor t77
drept (procesul nu implici durere). Acesta va juca rolul de pivot de
sprijin in timp ce vi rotigi. 'fineti mAna dreapti in faqa ochilor 9i priviqi
centrul palmei! Y5.va ajuta si vi concentratri qi sd vi pistrali echili-
brul. incepeli acum si vi invArtili incet spre dreapta, sprijinindu-va
cu piciorul drept de pivotul imaginar, continuAnd si vi privigi palma.
Daci preferagi, puteli face exerciliul folosind piciorul stAng gi mAna
stnngi 9i invXrtindu-vi spre stAnga. Exersagi metoda lAngi un scaun
sau o canapea, pentm ci s-ar putea ca la inceput si amelipi. Crono-
metrali 9i cregetegi treptat timpul cAt reugiqi si vi invAniji! Dupd cinci
minute, veti fi intr-o stare de serniconqtienqd.
Procesul pasie de meditapie reprezintd,procesul pe care il definim
in general cu termenul de ,,medita1ie". tn cazul acesta, trebuie si stali
jos, firi si vi mi;cati. Putegi si stagi pe un scaun, cu picioarele pe
plmint (nu le gineqi incrucigate!) gi cu spatele drept sau pe o perni
pe podea, cu picioarele incruciqate gi spatele drept. De ce este atAt de
important si stali drepgi? Deoarece avem canale de energie care trec
prin coloana vertebrale, iar atunci cAnd stlm drepli, energia circule
mult mai ugor prin ele. Procesul contribuie la perfeclionarea capa-
citnlii de concentrare.
Un prim pas il constituie relaxarea. O modalitate simpli de rela-
xare este si vd fixaqi gAndul, pe rXnd, asupra fiecirei pi4i a corpului
vostru. VI puteli imagina ci soarele este un mic proiector care igi foca-
lizeazilumina asupra fiecdrui organ al trupului vostru. Incepeli cu vAr-
ful capului, apoi restrAngeji aria qi relaxali-vd. Concentrafi-vi asupra
sprlncenelor, ochilor, obrajilor, nasului 9i gurii! Treceqi la gXt qi con-
tinuali in felul acesta plni ajungeji la degetele de la picioare, simqind
cum intregul trup se relaxeazd.
Acum, stlnd confortabil, concentragi-vi asupra respiragiei! Simjiqi
cum aerul trece prin niri gi ajunge in plimAni, iar abdomenul se umfle
ca un balon. CAnd il dagi afard,, eliminaqi qi stresul sau tensiunea pe care
o simligi. Putegi continua sd vd, analizaji respiralia pe tot parcursul
I
sedintei de meditatie. Incercagi si numiraji respiragiile - spunlnd ,unu*
cAnd inspiragi qi -doi" cAnd expirali.
In timp ce respiraqi, puteli rosti un cuvAnt sau o propozijie care
si consolideze procesul de concentrare. O mantra sau un cuvXnt
r78 Qberon jcff - !I$rtenhcorl
rrniversal este ,,Om', dar puteli folosi la fel de
lrine cuvinte precum ,,Pace",,Iubire", ,,LJni- i'
il considerali po-
t:lte" sau orice cuvAnt pe care
rrivit. Putegi spune propoziqii precum ,Noi
suntem un intreg" sau o inqiruire de cuvinte -
,,Pace, Iubire, Lumind". Existi expresii care de-a
Itrngul timpului au devenit mantre - ,,Om Mani
l)adme Hum". Incantaliile sunt gi ele mantre ideale
in procesul pasiv de meditaqie. Acesrea trebuie cAn-
t;lte cu voce tare gi pot fi alcituite din cuvinte de
sine stdtdtoare, expresii sau o rugi.ciune mai lungl.
o altn modalitate prin careputeli practicameditagia pasivr este si
privigi fix un obiect - o lumlnare aprinsi, o oglinda sau ambele lu-
cruri, avAnd grija sa aseza+i lumAnarea in fala oglinzii. Daci ceva vi
clistrage atenfia, lualio dela capdt, axAndu-vi privirea asupra obiec-
tului respectiv.
Procesul de contemplare este o alte formi de meditaqie pasivi.
Presupune alegerea unui cuvxnt, a unei expresii sau propozilii inainte
de a incepe qedinga de meditatrie. in timpul ei, glndili-vI la cuvAntul,
expresia sau propozilia aleasl, analizind-o cnt mai profund cu putinfi.
De exemplu, si presupunem ci alegeli si vi gAndiji la sensul propozijiei
imperative ,Nu faceqi rru!". care este semnifica;ia ei? cum evitali sd faceli
riu? Puteqi evita acest lucru? Credegi ci se referi doar la voi ingivi - la
incercarea de a evita si vI facegi singuri riu? Nu este oare un punct de
vedere egoist? ce simlili atunci cxnd mancali carne? sau ce-atri {ace daci
ati fi soldat qi ar trebui si ucideji pe cineva? Pe parcursul gedingei de
meditalie vi vor veni ;i alte idei. Putegi cugeta asupra sentingei: ,,Sun-
tem pringi cu tolii in pinzavielii." care esre semnificatria ei? Includem
aici doar oamenii sau 9i animalele? Dar copacii? Cum influe nleazi
acliunile mele aceasti p|nzd? ve! descoperi gi alte cuvinte sau propozigii
care se preteazd, foarte bine actului cugetlrii.
Cum sd ad linigtipi gdndurile
at
In timpul meditaqiei pasive, s-ar purea ca anumite gAnduri si vi dis-
tragl, atengia;i si interfereze cvprocesul de concenrrare. Imaginali-vi
farlea ucenicufui trdjitor
cd sunteli o apl linigtitd! Apoi cd cineva aruncd o piatri in api, creAnd
valuri care-i tulburl suprafala calml. Privigi cum valurile dispar! Aces-
tea sunt glndurile voastre. Lisagile si plece! Nu incercali si le oprigi!
Sau gAndiqi-vi la un cer senin, pe care plutesc nori - simbolul gAndu-
rilor voastre. Privili apoi cum norii se indepirteazd'
Procesul de meditalie vd ajuti sd vi perfeclionali capacitatea de
concentrare, si vd relaxali qi si vd educaqi voinqa printr-o disciplind
de fier. Aceste atribute vi vor ajuta sI infiptuiqi in mod eficient ac-
tele magice. Conferili, de exemplu, o misiune unui cristal sau unei
lumAniri - si spunem ci vreli sd transmitd energii timdduitoare.
Puneqi cristalul sau lumAnarea pe altarul vostru gi agezalivi in fala
lui! Concentra!i-ve asupra respiragiei! Captaii energiile pimAntului
in centrul inimii gi atragegi apoi energiile cerului, dupi cum veqi vedea
in cele ce vrmeazl.
Permiteli acestor energii sI interfereze in centrul inimii! Jineli mAi-
nile deasupra cristalului sau a lumAnrrii! Transferaqi energiile
timiduitoare asupra obiectului resPectiv - acesta le va rispAndi mai
tirziu in univers. Respiraqi adlnc gi concentrali-vi asupra energiilor
din centrul inimii! t., -o-.rrtrrl in care expiragi, lesagi energia si treaci
prin braqele qi mAinile voastre, transferAndu-le apoi in cristal sau in
lumAnare. Simliqi cum puterea Ei energia voastrr se propagi, prin res-
piralie, asupra obiectului respectiv. CAnd vreqi sI rispAndili energii
timiduitoare, concentralivi asupra obiectului insircinat cu aceasti
misiune (daci este vorba de o lumAnare, aprindegi-o!) ;i trimiteli ener-
giile pozitive celui care are nevoie de ele! Puteqi folosi un cristal in
acelagi scop, conferindu-i energii pozitive ori de cAte ori vn simqili fe-
ricigi, increzitori qi prosperi. Daci vi simlili deprimali sau descurajali,
captafi - prin intermediul procesului de meditagie - energiile pozi-
tive ,,ferecate" in cristal! Jineqi cristalul in mAini in timpul gedinqei!
Vi veqi simgi mult mai bine dupl aceea.
La sflrgit mulpmili spiritelor locului respectiv, zeitxitlor sau altor
entiteli care 9i-au ficut simlita prezen)ain timpul meditaliei' Trimiteqi
apoi pdmAntului surplusul de energie! Astfel, veli reveni mai ugor
la realitate, feri si mai aveli senzagia de confuzie' Cercul de lumini
se va stinge treptat. Aruncali lumAnirile arse sau temAia Pe care ali
folosit-o! Apoi vi puteli vedea in tihnl de treburile voastre.
Q6eron $e[[-cl{r'anheart
Ghid da. meditalie
Acest ghid este conceput de profesorul $colii Cenuqii de Vrijitorie -
I'Iolly Ravenweed (indigo). Puteqi si rugaqi pe cineva si vi-l citeasci
in timp ce meditagi, il puteli asculta pe o caserd inregistrati sau il puteqi
citi gi pune singuri in practicd.
Aprindegi o lumAnare (e util, dar nu absolut necesar)! Agezagivd
intr-un loc confortabil! tnchidegi ochii qi incetiniqi procesul de res-
pirajie! Analizagi pentru o clipi mirosurile gi sunetele din jurul vos-
tru! Imaginagi-vd cd este noapte, iar luna vegheazi deasupra voastrd,
raspAndind o lumini strilucitoare gi albi, carevd.invdluie cu blAndete.
Captaqi lumina prin piele, iar ea vd. va conferi o senzagie de pace gi
relaxare. Simgigi cum vd pitrunde prin brage, picioare, cap gi trup pAnd
ejunge in centrul corpului. Simgigi cum inima vi bate cu putere gi de-
vine din ce in ce mai puternici, rispAndind in jur iubirea penrru Geea,
pentru oamenii, viejuitoarele, plantele gi apele ei. Simlili cum lumina
lunii pdtrunde prin trupul vostru gi ajunge in pimAnt. $tigi ci jucagi
un rol important in procesul de crealie. Sunregi con$tienfi de faptul
ci acliunile gi cuvintele voasrre influengeazd lumea inconjurdtoare. $tiji
ci sunteli iubigi. Scnldaqi-vn timp de cAteva minure in aceasti armos-
feri de pace gi armonie! Clnd simgiji cd sunteqi pregitigi, ldsalivl
ciliuziji de lumina lunii, care vi va purta spre destinaqia dorite!
4. oxercitii practice. da. me,tafizicd
(Trwcuri ;i strategii pentru perfecpionarea capaciidpilor mentale)
qutor: qlrebart (E[m lar6intiu,s
In loc si vI explic practicile anrice, am preferat ca - prin interme-
rliul acestei lecqii - si vI ofer solugii bazate pe experienga personali
pentru situaliile in care vepi intAmpina greutigi pe parcursul aventurii.
Astfel, le vegi putea aplica gi in alte circumsrange.
Strategiile clasice au fost folosite in intreaga lume gi includ proce-
sul de vizualizare (un proces mult mai complex, care nu presupune
l-.arte a ucen icufui lrdjitor r8r
doar simlul viziunii), exerciqii de congtientizare (opuse procesului de
gAndire sau interpretare a experienqelor) qi identificarea Ei controla-
rea energiilor ,,psiho-spirituale", numite chi, prana, manA, orgone, vril,
magis sa:u alte denumiri.
De;i aceste tehnici sunt diferite, existd cAteva exercilii simple care
vi pot ajuta sd vi le insuqili mult mai repede gi eficient.
Primul exerciliu pe care a$ vrea sI vi-l sugerez este cel de concen-
trare asupra experienqei multi-senzoriale. Este un fapt bine cunoscut
acela cd putem activa mai multe simguri deodati. Cele cinci simluri -
vdzlu,l, auzrtl, pipiitul, gustul gi mirosul - sunt cele mai cunoscute, dar
existi qi simlul gAndirii, al sunetelor Ei imaginilor inchipuite, al emo-
qiilor, al echilibrului, al timpului sau al capacitlgii de percepere a
cuvintelor (cuvintele sunt nigte sunete care nu ar valora nimic dacl
ar fi lipsite de sens).
Acestea ;i multe altele fac parte din experienla voastri multi-sen-
zoriald. Cu cAt activali mai multe simluri deodati, cu atAt lucrurile din
jurul vostru par mai naturale gi mai reale - realitatealumii voastre capiti
deodata alte valentre. Acesta este un exercigiu de conqtientizare extrem
de important. Dacd vrefi sd vI perfec-
lionali intuigia, trebuie si vedeli lumea
printr-un unghi multi-senzorial. Cu
cAtveli obline mai multe informagii
cu ajutorul experienlei multi-sen-
\
zoriale,cu atAt intuilia voastrl v5, va
putea oferi mai multe rispunsuri
legate de realitateainconjurdtoare.
Cu cAt veti activa mai multe sim-
i turi, cu atlt mai multe informatii va
o Procesa rntultla voastri.
/')
-t( Acest proces pare la inceput des-
!
tul de complicat. Dar este mult mai
firesc si mai ugor sI activlm mai
r8z Qberon $e[(-furenheart
rnulte simquri deodati declt si simlim realitatea doar prin inrerme-
diul vdzului sau al auzului. un exemplu extrem de simplu in acesr sens
('ste ceL practicat la orele de gtiinpe exacre din inrreaga lume. Elevii sunt
legagi la ochi 9i li se astupi ndrile in timp ce li se oferl ceva de biut.
lri trebuie sd identifice lichidul pe care il gusti. ceea ce esre aproape
imposibil. Simqul gustului presupune acivarea celorlalte - gustul, mi-
rosul gi adesea piplitul ne ajutl, toate impreuni, si identificim mAn-
carea pe care o gustdm pentru prima oari.
Vi sfituiesc si gnsigi un loc in naturi, care sd vi induci senzagia
de frumusepe - un parc, o pidure, o formaliune stAncoasi sau chiar
o seri, daci nu gisiji nimic din priveligtile descrise mai sus. Acum,
dupi ce-a1i descoperit locul ideal, a;ezagi-vitundeva gi ascultali, privigi,
rnirosili!... Secretul consri in oblinerea unui numdr cAt mai mare de
informaqii, fire ca vreun simg sd le domine pe celelalte. Dacd vi se
pare ci priviqi sau ascultagi ceva cu intensirate, incercagi sr controlali
simlul respectiv!
Urmitorul exerciliu este extrem de important. Multe ci4i care vor-
besc despre procesul de vizuahzare vi cer si ,,vedeqi" un copac sau o
piatri, dar pulini oameni gtiu cu adevlratcum arati, cum miroase sau
ce senzajie are coaja unui copac - cum putegi. agadar, si vizualizagi
un lucru plni in punctul in care obiectul respectiv pare real? Dar
cunoa$terea pAnd in cele mai mici detalii a obiectului pe care vreqi sd-l
vizualizagi reprezi.nti doar inceputul, pentru cI - in timpul procesu-
lui - trebuie si activati mulr mai multe simquri, nu doar pe cel al vizului.
cu cxt activaii mai multe percepqii senzoriale, cu atAt scena respectivi.
va deveni mai reald. Aqadar, daci vreqi sd, vizuahzaqi o piramide din
rur, nu vi limitali doar la imaginea ei. tnchipuiqi-vi cd o lirreti in mAni
9i ii simgiqi greutatea, ii atingeli collurile Ei marginile ascugite, o mi-
rosiqi qi o atingepi cu limba, simlindu-i gustul gi mirosul metalic.
Acest lucru este extrem de important in procesul de experimen-
tare gi controlare a energiei psiho-spirituale, penrru ci adesea oame-
rrii nu vid, dar simt energia. Acrivarea mai multor simluri deodati
vi oferi gansa de a percepe cu mai multi intensitate energia din jurul
li din interiorul vosrru. Nici eu nu o vid adesea, dar ii simr pre-
zen)a. Modul in care fiecare dintre noi simte aceaste prezengi este
o chestiune personali.
(-qrteq ucanicului vrdjitor r8j
 puter ea una.i intr ebd,ri
Experienqa multi-senzoriali este doar una dintre strategiile care vi
netezesc inceputul de drum. O alti tehnici la fel de importantr pe
care vreau si v-o impirtigesc in aceasti lecqie este folosirea gi puterea
unei intrebrri. Nu md refer la intrebarile pe care i le adresaqi unui
profesor, ci la puterea pe care o intrebare o exercitd asupra sub-
conqtientului nostru.
CAnd puneqi o intrebare, recunoagtegi cd lipseqte o piesi dintr-un
joc de ptzzl". t r -o*.rrtul in care formulaqi o intrebare, subcongtientul
incearci - pe cAt ii std in putinfe - sI umple golul cu piesa corectd de
puzzle. Vi sugerez sd nu puneii in practicl urmdtorul exerciliu pAni
nu stipanili foarte bine tehnica experiengei multi-senzoriale.
A;a cum am spus deia, o intrebare reprezintd un vid mental pe
care mintea incearci si-l umple. intrebirile descriptive si multi-sen-
zoriale activeazd, automat imaginapia gi procesul de vizualizare firri,
implicarea con$tientului.
Exemple:
,,Ce sunet ar scoate o molie cafenie, cu aripile acoperite de puf dacd'
in timp ce ar zbrtra prin cameri - gi-ar intra tn ureche?"
,,Ce gust ar aveasuprafala rece qi strilucitoare a unei piramide de aur?"
,,Ce senzagie 1i-ar provoca o cipgunl rogie gi zemoasi dacd ai mugca
din pulpa ei dulce-acrigoari?"
Sunt convins cd cel pu[in una dintre aceste intreb;ri ar declanga
o reacfie automati, care v-ar contura imediat in minte imaginea obiec-
tului respectiv. Trebuie si inlelegeli tnsd cr puterea unei intrebiri nu
consti doar in capacitatea de a invoca o imagine in mintea noastrl,
ci gi de a stArni o emotie, o stare sufleteasci sau o dorinli.
Exemplw:
,,Ce este curajul? Cum m-ag simgi daci mi s-ar cuibari in piept' ani-
mAndu-mi inima gi fecAndu-mi cutezltor? Cum ar aritta axalul dactr
a$ putea sdl vld?"
Este ugor sd stArnim o emolie cAnd punem o intrebare. Putem
obline acelaEi rezultat Ei daci facem o afirmalie, dar in caz - daci
^cest
r84 Qb er on $e[f - ![$renheart
nu sunteli foarte curajoqi - glasul con$tiintei s-ar putea si vi spunl:
,,Nu e adevdrat, sunt un lag."
CAnd formulaqi intrebarea, nu spuneli ci suntegi curajogi 9i nici ci
,rbsenqa spaimei devine o senzagie palpabili, ci intrebaii-vi pur qi sim-
plu cum ar ardta curajul. Fire;te, dacr vegi fi atenli, veli observa
intr-adevlr cum indrdzneala pune, incetul cu incetul, stipXnire Pe su-
fletul vostru. Aceasta este influenla intrebirilor descriptive. In momen-
tul in care citili intrebarea, imaginea' starea sufleteascl sau senzaiia
pe care dorigi s-o invocagi in minte prinde deja contur. Dacd vd ve1i
concentra cu atenlie, vegi observa ci mintea voastri a schilat deja ima-
ginea obiectului respectiv. t.ttr"b"r"" nu trebuie si conlinl o minciund,
pentru ci ea se va dovedi o piedici in calea acceptirii lui, iar mesajul
nu va fi trimis subcongtientului.
Dorinlele pot fi cu uqurinli amplificate cu ajutorul intrebirilor.
Dar de ce am vrea si alAtem o dorinli? Dorinqa reprezintd' scopul
subcongtientului. Astfel, dacl vreli si incurajagi perfecqionarea unei
anumite capacitili mentale, o puteli creiona qi intensifica prin inter-
rnediul intreberilor descriptive.
- Exemplw:
,,De ce vrea si perfecqionez scrisul automat? De ce aq vrea ca
ag
pixul pe care il gin in mlnl si scrie singur lucruri pe care nici eu nu
le cunosc in mod con$tient? De ce ag vrea si-mi sondez tainele leuntrice
Ei de ce ag vrea sd aflu ce gAndeqte ;i ce vrea subcongtientul
meu?"
Observali folosirea limbaiului multi-senzorial in exemplul de mai
sus! Formulaqi cAt mai multe intreberi de acest gen, deoarece sub-
congtientul acordl o atenlie mult mai mare scenelor descrise aminun1it
decAt ideilor abstracte. Cu cAt scena este mai detaliatl, cu atlt impac-
tul pe care il va exercita asuPra subcongtientului va fi mai mare. Vi
puteli consolida tehnica, glndindu-vI la lucrurile pe care vreli sI le
oblinegi cu ajutorul acestor exercilii.
Exemplu:
,,Ce cunoEtinle a$ putea si dobAndesc prin intermediul acestei stra-
tegii? Cui i-ar putea fi de folos arta scrisului automat? Ce poveqti sau
ce artl ag putea sd creez cu ajutorul ei?"
Carle a ucenicu[ui ."rajitor r85
 Daci vegi continua si punegi in practici aceast; strategie, pro-
cesul va incepe si se desfigoare cu mult entuziasm. Dar nu vd oprigi
aici - entuziasmul este doar inceputul! Trebuie si exersali in con-
tinuare pentru ca procesul si se desffuoare de la sine. Dacd nu mai
grsili alte motive pentru care sd punegi in practici arta scrisului au-
tomat' savuraqi atunci senzalia pe care v-o creeazd, aceasti tehnici!
Motivele penrru care vreqi sd o insugiqi sunt mai pugin importante
decxt senzapiile pe care vi le creeaz'a. concentrati-vi asupra acestor
sentimente gi imaginaqi-vd, avantajele pe care vi le poate aduce arra
scrisului automar.
Acesta nu este singurul exemplu. Strategia folosirii inrrebirilor des-
criptive gi multi-senzoriale vi ajuti si parcurgeli mult mai uqor acesr
inceput de drum. tn *o-"r.r.rl in care a9i rodat subcon5tientul, avegi
la indemAna instrumenrul cel mai prelios carcvd,va oferi succesul scon-
tat. Majoritatea, daci nu chiar roate exercigiile mentale, presupun im-
plicarea subcon;tientului pentru reugita misiunii voasrre. $i asta
deoarece subconqtientului ii revine rolul cel rnai greu.
pr op ozitriit e afir m ati.v e
Propoziliile afirmative sunr adesea percepure ca nigte formule
magice, care transformi visele in realitate. Eu nu sunt de acord cu
acest punct de vedere, dar nu pot si ignor rolul important pe care
il joaci in contextul dezvoltirii capacit;1ilor mentale. sunt extrem
de utile, corelare fiind cu tehnica intreberilor descriptive. Moti-
vul consti in faptul ci - dupi ce agi pus intrebarea care evoci o
imagine sau o senzagie - ele s-ar putea si dispari foarte repede. Dar
daci afirmali ci obiectul evocar prin intermediul intrebirii este real,
imaginea va diinui mai mult timp, fiind mult mai bine ancorati
in realitate.
tntrebarea creioneazigi apoi consolideazi imaginea, senzalia sau
doringa, in timp ce propozigiile afirmative le conferd triinicie, trans-
formAndule din idei absrracte in lucruri palpabile.
Propoziliile afirmative presupun .zugravirea" tn rermeni pozitivi
a lucrurilor pe care vregi si le vedeli realizate. Trebuie si inlelegeli
r86
Qb er on $ef[- lQalenlrean
insi cdtermenul ,,pozitivu nu se referd !a atribute pozitive Precum
,,bine" sau ,,bun", opuse celor negative - ,,rdu" sau ,prost(' ci la des-
crierea lucrurilor aga cum sunt ele in realitate. Negagiile precum
nu, nici, nu este/nu sunt Sau alte cuvinte cu valoare negativd nu tre-
buie folosite.
Folosind exemplul de mai sus, unde ne intreblm cum arate cura-
jul gi dacl sunrem curajogi, ii putem afirma existenqa in viala noastre,
declarAndu-ne temerari.
Exemplw:
,,Curajul imi pitrunde in suflet gi mi ajuti sI infrunt toate obsta-
colele - mari gi mici. Teama imi este slugi, iar eu ii sunt stlpAn' Eu
sunt acum qi pentru totdeauna curajos."
Puteli folosi propoziql,,le afirmative ori de clte ori vreji sI conso-
lidagi un sentiment sau o dorinli, deqi vegi descoperi - in multe ci4i
de specialitate - faptul ci ele pot Provoca o schimbare in obiceiurile
mentale sau chiar in universul vostru inconjuritor. Veli observa insd
cI uneori intreberile vI vor ajuta mult mai uqor decAt propozrgtrle ahr-
mative se infeptuiii aceste schimbti'
Qe facem mai daparte
De ce trebuie si invilim toate aceste lucruri? Ce legituri au cu
tehnicile strivechi descrise in cn4ile despre magie qi puterile men-
tale? Respunsul este foarte simplu: strategiile vi vor ajuta si treceti
cu bine peste greurelile inerente fiecirui inceput de drum. Daci nu
stnpAnili foarte bine arta vizualizdri| atunci tehnicile fundamentale
vi vor ajuta si ve conrurali in minte imaginea doritd. DacI nu reuqigi
si vr insuqili practicile mult mai complexe, cum ar fi' de exemplu,
psihokinezia, puteli - cu ajutorul intrebarilor 9i al propoztlnlor afir-
marive - sd vi inoculagi nu doar convingerea ci aceste capacitlli pot
fi ale voastre, ci gi increderea in propriile fo4e 9i in capacitatea de a
infaptui acte magice.
r87
Qartea ucanicufui rrrdjitor
 5. Cum sd rrrd creali sanctuaru[ astra[
tor: lDondtq ,A[rern loc.ramarin;
ce este spaqiul sacru sau sanctuarul? Este un loc destinat prac-
ticilor spirituale, ceremoniilor Ei meditaqiei. cand pdgili acolo, in-
diferent unde ar fi el, pitrundeli intr-o altd sferi a congtientului,
unde vi conectagi cu Eul vostru spiritual, intr-o lume aflatd din-
colo de granigele universului vostru teluric. Dupi un timp, proce-
sul devine automar, dovedindu-se un instrument extrem de util.
Spagiul sacru are de obicei un altar, care vi ajutd si vi concentrafi
asupra obiectivului pe care vrepi si-l realizagi in timpul unei cere-
monii sau meditalii.
spagiul sacru sau sanctuarul poate fi o cameri sau o parte dintr-o
cameri. Altarul il puteti aranjape o masd, pe un dulap, p€ un raft sau
pe pewazul unei ferestre. Nu trebuie si arraga atenqia, astfel incat
- nu putegi duce o viagd armonioasi alituri de ei daci le vorbili doar o
daci impirgigi camera cu cineva - persoana respectivi nu trebuie si
gtie cd locul acela este sacru pentru ,roi. il prr,"qi impodobi cu o faqi
de masd din dantele sau cu o eqarfi, pe care si aranjalianumite obiecte
?nzestrate cu o puternici incircituri sentimentali. cristalele sunt ade-
sea folosite ca piese de altar pentru frumusegea ;i capacitatea lor de a
amplifica qi de a sroca energiile. cristalele vi ajuti sd intragi inrr-o srare
uEoari de transi. Tineti cristalul in mAnd gi privigi-l cu intensitate! Daci
vreqi, vd putegi imagina in interiorul cristalului, intr-o alti lume. Este
o modalitate plicuti de meditapie. O cochi-
Iie de scoici, un amonir mic (o fosih
cu o spirah) sau o planti poare inrru-
chipa imaginea unei zei1e. Imagi-
nea zeului o puteqi reda cu ajutorul
unui obiect vertical - un cristal
agezat in pozigie verticald, un corn
de cerb, un con de pin sau chiar o
ramuri micd de copac. Astfel,
obiectele de pe altar nu vor atrage
niminui atenqia, deoarece numai
voi le cunoagte{i valoarea sacri.
Qberon $e[[ - cl!,t
rB8
enhe ar t
( )biectele din naturi, precum cele descrise mai sus, vor conferi fru-
nrusele sanctuarului vostru. Altarul si piesele lui vI vor capta ener-
*iile 9i le vor rispAndi in atmosferi, transformAndu-le in energii calme
ii puternice. Daci vi aflagi departe de casl 9i stresul vd tulburd exis-
tcnta, puteti sd vi gAndigi la altar 9i sn-i simliqi energiile. Ele vi vor
.rjuta si vi linigtiqi qi si rezolvaqi in tihne situaqia tensionatl.
Este mult mai uqor sd vd implicagi in practicile de meditatie $i ce-
remonie cAnd toate lucrurile sunt bine puse la punct. Puteli pistra
ItrmAndrile, chibriturile 9i temAia intr-o cutie pe sau sub altar ori intr-un
scrtar, daca aqi aranlat altarul pe un dulap. El devine astfel un cen-
tru de captare a energiilor voastre, amintindu-vi in acelagi timp de
leptul cl suntegi in permanenqi. conectagi cu tirlmul sacralitilii. Este
irnportant sd conEtientizali aceasti conexiune sacri gi sd.organizaqiztl-
nic o gedinli de meditagie gilsau un ritual sacru. La urma urmei, este
ca in viaga de zi cu zi, dacd locuipi cu familia voastri sau cu altcineva,
dati pe siptlmlni 9i ii ignoraqi in restul timpului, nu-i aqa? Este la
lcl de important si stabiligi in fiecare zilegdttra cu Spiritele Atotpu-
ternice. Aveli grije ca sanctuarul vostru se fie clt mai atrigi.tor cu
putinli! CAnd onoraqi Spiritele Atotputernice, vi onorali pe voi inqivi.
Puteli crea un loc sacru gi in planul astral, nu doar in cel fizic. Dar
.le ce am crea un sanctuar astral? Din mai multe motive. ln primul
rind, exercigiile pe care vi le voi prezenta in cele ce urmeazd. sunt ex-
trem de relaxante;i de liniqtitoare. Mai mult declt atAt, cind cilatorili
in planul astral, vi perfecgionaqi creativitatea gi intuiqia - instrumente
cxtrem de importante pentru un vrljitor. Misiunea vrijitorilor depinde
in mare parte de o intuilie bine dezvoltati. Exerciliul pe care vi-l voi
r>feri este un exerciqiu de vizualizare creativd. Vi se va pdrea ci ima-
ginagia vi va juca feste, dar nu vd ingrijorati. Folosigi puterea vtzua-
lizirii sau a imaginaqiei. Acest proces este mult mai util decAt ,,visarea
cu ochii deschigi". Imaginalia devine un instrument extrem de puter-
nic cAnd este folositi aqa.
Exerciqiul de vizualizare este o formi de cilitorie astrali. Astfel
rle exploriri vi permit si descoperiti si lumi paralele. Sanctuarul as-
rral reprezintd,,baza" de unde plecaqi qi unde vi intoarcegi in timpul
cilitoriilor astrale. Dupi ce vegi inviqa cum si transferali sanctuarul
-qrteq ucenicu[ui
( lrajitor
astral in imaginalia voastri, purefi ciletori 9i poposi acolo oricAnd vi
dorili. Clnd mergeji cu autobuzul sau staji undeva la coade, puteji
cilitori o clipd in sancruarul vostru sacru. Po4ile vi. sunt intotdeauna
deschise. intr-una din acesre ciletorii, s-ar purea si vI intAlniqi cu
cdlduza voastrd. Aceasra vi va rispunde la intrebiri gi vr va ajuta ori
de cAte ori veli avea nevoie. Ea vI insogeqte pretutindeni, chiar daci
sunteli sau nu congtienli de prezenga ei la acest nivel de cunoagtere,
aga ci o puteli ruga si vi se arate in sanctuarul astral.
$i, in ultimd instangi, este distractiv si aveli un loc tainic numai
pentru voi. Locul sacru esre numai al vosrru. tl creagi dupl bunul vos-
tru plac. Este un loc de refugiu, de munci, de odihnn sau de vacan[i,
dotat cu tot ce vi doriqi penrm confortul si fericirea voastrd. Bu-
curaqi-vi de timpul perrecut acolo!
Ca sd creali spaliul sacru asrral, duceli-vi in altar Ei binecuvlntafi-vi
cu cele patru elemente (folosind sare qi apd sfinlite, dar qi timlie pen-
tru elementele focului qi aerului)! Puneti-vi la contribuqie puterea
imaginaliei printr-un proces activ de vizualizare.
Inchipuipi-vi acum cI vi aflagi intr-un loc din naturi - un loc pe
care il cunoa;te1i din lumea reale sau un loc imaginar. Uitali-vi in jurul
vostru! Ce vedeli? Este ziui? Cerul este senin gi al-
bastru? Sau este noapte? Vedeli luna qi stelele? Este
cald sau frig? Ce al:zigi? S-ar purea sd, auzi:':i cin-
tecul pdsirilor, foqnetul animalelor sau zgomotul
propriilor pa9i. Ce mirosuri simqili? Daci vI aflaqi
in pidure, s-ar putea sd simlipi mirosul pinilor
sau - daci sunreli pe o pajigte - vi bucuraqi de
aroma florilor silbatice. Faceji exerciliul fire sI
vi grIbili, punlndu-vi la contribuqie toate sim-
gurile. tncercaqi sn fipi cAt mai linigtili qi mai
relaxaqi cu putinti!
IntAlnili in cale un pod construir pesre un
pArAu involburat. El r ep r ezintd, rrecerea spre
un alt nivel al con$tientului. Acum tra-
versati podul! Observagi din ce materiale
este construit - din lemn sau din piatrl? Este
vechi sau nou? Trece peste o rApi? Sau doar
Qbcron $e[[ - fu,o enha art
l)cste un plriu? tn timp ce pn9i1i pe el, podul s-ar putea si scA4Aie.
I'riviti pArAul gi ascultagi zgomotul pe care il face! Observaji cAt de mare
('ste, cAt de calm sau cAt de repede curge. CAnd ajungeli de cealalte parte
.r podului, vdtreziliintr-un loc cu adevirat feeric. Imaginaji-v5 un loc
strijuit de copaci, ape, munli, plaje sau alte peisaje de vis! Construiti
o cabanl sau o casi, daci vre1i, cu tot confortul necesar. Aveli o grddini
irr apropiere? Dar peisajele din jur? Cum sunt? Vreqi un altar in cisula
voastril Dacd" da, imaginaqivn ci il impodobili cu obiectele din alta-
rtrl propriu-zis!
Dupi ce terminaqi de aranlat altarul imaginar, exploraqi impre-
jtrrimile! Chiar daci aqi stabilit deja un spatiu sacru in casa voasrri
imaginari, puteti crea incdunul in naturi. Ciutali un loc cu totul
special, care sd vd induci un sentiment de pace qi relaxare - un lu-
rninig in pddure, un megalit sau o movili pe o pajigte. Locul poare
listrijuit de o api, de o plaj; sau de un pXlc de copaci, sau poate fi
intr-un spatiu liber. Creali un loc dupd propria dorinti! Dupi ce
veli gisi spagiul sacru din naturi, impodobili-vi altarul cu obiec-
tele pe care le dorigi. Sfingifl apoi cu ajutorul celor patru elemenre,
.rg;l cum aqi procedat qi cu cel fizic, incredinlAndu-i apoi misiunea
doriti. Petreceqi cAteva minute, relaxali 9i liniEtili, bucurlndu-vi
..{e armonia 9i frumusegea locului vostru sacru. CXnd vi afla1i in al-
tarul propriu-zis, glndigi-ve la sanctuarul astral, care va deveni ast-
lel la fel de real precum cel fizic. Iatd un pas primordial in cariera
r,'oastrd de vri.f itori.
Cind vn simgigi pregititri, mulpmili spiritelor locului respectiv gi
traversagi din nou podul peste plrlu. CAnd ajungegi dincolo, a$ezati-vi
pe pimlnt si transferaqi zeigei Geea energiile in exces. Relaxalivi gi
simqigi energiile pimAntului! Inspiragi gi expiraqi de cAteva ori! Acum,
clupd ce-aji invijat strategia, puteti si vI intoarceqi oricAnd in acesr
loc sacru din naturi. Revenigi in altarul vosrru sacru! Inspirati $i ex-
piraqi de cAteva ori, ancorAndu-vi inapoi in realitate. CAnd veli des-
chide ochii, vi veli treziin altarul vosrm fizic. Mullumili spiritelor
pentm cd v-au binecuvAntat sanctuarul astral. Aruncali obiectele de
crre nLr mai aveli nevoie, stingegi lumAnirile qi vedeqi-vtr de drumul
vostnr - relaxaqi 9i liniqtili.
Primitri binecuvAntarea!
('qrteq ucenicu[ui lrdjitor l9r
6. Qxptorareq.pise[or de ta ,,eta7u[ strd[ucitor"
sutor I qtizabelh <'[\arr ettc lcenuqiu ; eind vi aflagi pe punctul de a vi trezi, etapd cunoscute sub numele
,,Lacrimi adevdrate ni se prelingpe obraji sub porLara durerii din aise,
dar ;i mindria spore;te swb amprenta gloriei din vise."
Magia viselor este o mogtenire pe care tofi oamenii o primesc. Existi
dovezi care ateste faptul cd gi animalele viseazi. DeEi cultura moderni
acordi puqini atenlie acestor experienge nocturne, majoritatea cultu-
rilor tradiqionale le consideri importante, poate chiar vitale. tntr"rrr-
perea brusci a somnului pune capit procesului de visare, motiv pentm
care persoana respectivi se simte vleguiU de puteri sau iritati. Nu doar
trupul nostru are nevoie de odihnn pentru a-gi recupera energiile iro-
site in timpul activitigilor diurne, ci gi mintea noastri are nevoie de
relaxare. Aga ci visim.
Vrijitorii inleleg foarte bine puterea viselor. Aceste viziuni acti-
veazi subcongtientul qi ne pun in legdturd cu realitili mult mai sub-
tile decAt cea inconjuritoare. TerAmul viselor este un tarAm al magiei
gi al misterelor, unde lucrurile pe care le spunem, le facem sau le
descoperim pot influengaviaga de zi cu zi. Pentru a canaliza aceasti
putere tntr-un mod eficient, trebuie si explorim diverse strategii.
Qe trebuie sd qtim despre 1,ise
Pe parcursul noplii, omul parcurge mai multe etape din procesul
de visare. Prima etapi survine cam la o ori gi jumitate dupd ce per-
soana respectivi a adormit. Visele apar in timpul procesului cunoscut
sub numele de REM (R.apid Eye Movement - Migcarea Rapidi a Ochi-
lor). Par si se concretizeze in general in imagini vizuale, dar unii oa-
meni trliesc in timpul somnului gi alte experienge senzoriale - simt,
de exemplu, gustul unei plecinte cu mere. Expe4ii in vise pot atinge
niveluri ale procesului de visare inaccesibile oamenilor obignuili.
In afard, de visele care survin in timpul somnului adAnc, existd 9i
cele care se afli la granija dintre starea de congtienld gi cea de visare,
()h er on $eff - ($r'enfr eort
,.ir-rd aflagi pe punctul de a adormi, etapd cunoscute sub numele
vi
,lc hipnagogie, sau la graniqa dintre starea de visare qi cea de conqtienle,
tlc stare hipnopompicd. Am preluat titlul acestui subcapitol dintr-o
y,<-teziepe care am citit-o in studengie. Autorul folosea metafora unui
ii[, p.nir.t a descrie etapele somnului, unde starea hipnagogici se afla
..lr un etaj striluciror" - intre nivelul superior qi cel inferior - un loc
,rtrigiror, dar iluzoriu .Poeziarede frustrerile autorului provocate de
l'aptul ci rata intotdeauna acest loc extrem de interesant. Complet
trimit, eu i-am spus profesorului meu: ,,Dar eu acolo cobor in fiecare
rroapte!" Am descoperit ci tdr|mul aflatla graniqa dintre starea de
conftienq; gi cea de visare joaci un rol deosebit de important in ex-
ploririle crearive qi descoperirile intuitive, aga ci am invilat cum
sir petrec mai mult timp pe acele tdrlmuri. De acolo, Pot si sondez
visele nopgii pentru a le deslugi mesajul.
Existl diverse categorii de vise - visele-amintiri, visele-nonsens
si visele-adevdrate. Visele-amintiri redau fragmente din anumite eve-
limente care au avut loc recent) deoarece mintea inci proceseazi
cxperienlele rrlite. Visele-nonsens sunt nigte vise ciudate, lipsite de
inqeler, in care episoadele par sI nu aibl nicio leglturd intre ele -
visaqi, de exemplu , cd. patinaqi pe un lac de ciocolatl gi sunteqi
urmlrili de un grup de clovni cilare pe nigte strugi sau alte absur-
ditnli de acesr gen. Visele-adevlrate sunt viziuni extfem de puter-
nice, care igi au ridicinile in arta magiei sau sunt trimise de puteri
mai presus de noi. Acestea ne pot schimba via1a. Existi qi alte ca-
tegorii de vise - visele-mesaj (secvenle care ne transmit o anumitd
idee, de obicei dintr-o sursl externi), visele-revelaqii (ne oferi solulii
penrru anumite probleme), visele-enigmi (a ciror semnificaqie tre-
buie si o inqelegem, deslugind simbolurile), visele-creative (ne tre-
zim ava.nd in minte o poveste sau un tablou) gi coqmarurile (pline
de spaiml 9i neliniEte), Ajungi la vArsta pubertlgii, majoritatea oa-
menilor incep si aiba gi vise erotice.
HotirArile pe care le luim Ei lucrurile pe care le realizimin tim-
pul viselor ne pot influenqa viaqa intr-un mod coplegitor. Vrljitorii
invaql si foloseasci spaliul magic pentru explorarea sinelui 9i ana-
hzarea arhetipurilor.
(arle a ucenicu[ui ."rajitor r93
 Puteli afla mai multe lucruri despre istoria gi qtiinja viselor citind
cdrqi de specialitate. Un punct de plecare este lucrarea lui David
Fontana - Teach Yourself to Dream (invap,i-te cwm sd visezi).
Condit i i fundama.nta[a.
Ca si putegi profita din plin de visele voastre, trebuie si indeplinili
anumite condigii qi si vi formaqi nigte obiceiuri extrem de importante.
Pe uneledintre ele le puteli invila cu uEurinql; pentru altele insi aveli
nevoie de ani intregi ca sd vi le insugili.
1. linegi un jurnal al viselor! Consemnarea viselor pe hlrtie vi
ajuti si le analizati 9i se identificaqi temele principale. Jineii
mereu pe noptieri o agende gi un pix.
2. Stabiliji-vi intenfia inainte de a vi urca in pat! Spuneqi, de
exemplu: ,,tmi amintesc toate visele." Puteqi sd alegegi o teml
pentru visele din noaptea respectivi.
3. invnqali si adormili cAt mai relaxali cu putinfi! DacI vd
risucili de pe o parte pe alta timp de doudzeci de minute,
nu veti mai reugi si captagi visele cu aceeagi receptivitate.
tncercali sI vi impuneli o stare de relaxare qi visare atunci clnd
vi culcati.
4. incercali si vi amintiji cit mai multe detalii din visele pe
care le-a1i avutin noaptea precedenti! Visele nu vd pot ajuta
prea mult dacl le uitali inainte de a le deslugi tainele. tncercaqi
sI vi amintigi cAt mai multe detalii qi apoi notafi-le pe hArtie.
5. Cind vd trezigi, gindili-vi pentru o clipi la visele pe care
le-agi avut! Veqi reqi in acest fel si le captati inainte de a vi
dispirea complet din minte.
6. Creafi-vi propriul dicfionar de vise! Diclionarele clasice de
vise sunt un punct de plecare, dar anumite lucruri au semni-
ficagii cu totul diferite pentru fiecare individ in parte. Sim-
bolurile joaci un rol extrem de important in deslugirea viselor,
dar trebuie si lisapi intotdeauna loc interpretirilor personale.
194 Qberon $ef[- ![Srtenh eart
Aceste lucruri vi vor ajuta si dezlegagi tainele propriilor vise. Pen-
tru a ingelege gi mai bine mesajele onirice, puteii apela la meditaqie
sau la gtiinga plantelor. Pe de alt; parte, arta interpretirii viselor vi
ejuti si abordali qi alte domenii ale magiei.
Sehnicit e magiei onir ic e
Activitalile onirice presupun navigarea qi influenlarea spaqiului oni-
ric. Cu toate acestea, anumite lucruri din viala reala pot fi corelate
cu domeniul visirii. La urma urmei, definiliile conceptelor magice
pot varia de la o sursl la alta. Oamenii folosesc termeni diferiqi ca sd
descrie practic acelagi lucru. De asemenea, unele dintre tehnici pot fi
Lrtilizate atAt in scopuri benefice, cAt gi malefice' Unii vrijitori, animali
de intengii rele, folosesc tehnicile onirice pentru a-gi manipula victi-
mele sau pentru a le fura puterea.
Strategia intreruperii viselor - presupune trezirea deliberatd
dintr-un vis. Pentru asta, trebuie si fiii congtienii de faptul ci visali,
impunAndu-vi apoi voinla de a vd trezi. Aceasta este o modalitate
eficienti prin care puteli line cogmarurile in frAu.
Strategia inducerii viselor - presupune infaptuirea actelor magice in
spaliul oniric, cu influenqe in cel al realitftii. Ca si folosili spaqiul oni-
ric pentru infaptuirea activitililor magice, trebuie sa degineli contro-
lul asupra propriilor vise; uneori insd subcongtientul preia controlul
gi face o vraleinlocul vostru, in timp ce dormili. Aceastl tehnicl vi
ajutd sd infaptuigi acte magice fdrd ca aceia din jur si fie conqtienli $i
si vi hiituiasci, in special daci trrili intr-un mediu ostil artei magice.
Strategia interceptirii viselor - presupune caPtareacogmarurilor sau
a viselor rivigitoare tnainte ca ele si tulbure somnul unei persoane'
Anumite plante gi pietre, ca gi diverse obiecte magice, sunt inzes-
trate cu aceaste capacitate extrem de valoroasi. IJn maestru-vrdjitor
poate si intercepteze visele, manipulAnd spaliul oniric fie ci este
veaz, fie ci doarme.
Stratei4ia reluirii viselor - presupune reluarea aceluiagi vis dupi ce
v-atitrezito dati gi v-a1i culcat la loc. Unele se repetl de nenumirate
lartea ucenicu[u i lrdjitor r95
 ori fird si implice schimbari dramatice. $i voi putefi
ca procesul
relua in mod deliberat un vis pe clnd vi aflaqi inci in stare de
con$tien!d.
Strategia cilitoriilor onirice - presupune traversarea spagiului oni
ric spre alte locuri, timpuri sau lumi. Aga cum se intAmpla gi in
cazul clhtoriilor astrale, cele onirice vd, ajutd, sn vn deplqiqi granigele
mentale gi trupegti. Procesul este adesea spontan, dar destinalia nu
poate fi u$or controlati. Pentru asta, trebuie si invdlali si direcgio-
nali fluxul viselor.
Strategia revelagiilor onirice - presupune revelalia dezvoltirii per-
sonale prin intermediul acliunilor sau al deciziilor luate in spaliul
oniric; beneficiile emolionale influenleazr viaja reali. E un pro-
ces care survine uneori de la sine, dar vrijitorii il transformi intr-o
adevirati misiune.
Strategia arhivirii viselor - presupune plstrarea anumitor vise intr-un
serterag al mingii, astfel incAt sd vi le amintili a doua zi de dimineagi,
dar gi pe termen lung. Procesul se referi gi la captarea puterii vise-
lor vizionare pentm a influenla lumea reale. Diclionarele de vise
gi jurnalele joacr un rol extrem de important in pdstrarea lor.
Strategia vizionirii viselor - presupune sondarea necunoscutului prin
intermediul viselor. Este una dintre nenumiratele activitdti magice
care pot fi infeptuite in spaliul oniric. Pentru a o
putea realiza in mod deliberat, trebuie sd aveqi
puterea de a influenla evenimentele din
vis. Cu toate acestea, nu este deloc un
lucru neobignuit ca talentele magice
sI-qi faci aparigia, chiar daci nu ghidaii
in mod constient actiunea.
) Strategia trimiterii viselor - presu-
)' ( pune crearea unui mesai sau a unui
vis intreg qi plasarea lui in mintea
) altei persoane. Este o metodl com-
plicati, dar extrem de utila. Degi
este cel mai adesea uilizatd.intr-un
grup de prieteni care igi trimit me-
saje unii altora, se poate dovedi un
Qberon $ef[-(f{"'cnfr eart
instrument periculos in mAinile unor persoane firi scrupule, care
pot tulbura somnul unui individ trimigAndu-i vise neplicute.
Strategia modelirii viselor - presupune modificarea unui vis pe par-
cursul desfiguririi sale. Trebuie si fiqi con$tienti ci visagi pentru
a modifica apoi visul prin puterea voingei. Strategia este adesea
folositi pentnr a opri cogmarurile, degi o putegi pune in practici
doar din purl distraclie. Spaliul oniric este o ,,realitate virtuali".
Strategia impirtigirii viselor - presupune impirtigirea aceluiagi vis
de citre doui sau mai multe persoane. CAnd doi oameni, de obi-
cei buni prieteni sau membri ai aceleia;i familii, au acela;i vis, trliesc
impreuni o experiengi intim5. Acest lucru se intimpli uneori in
mod natural in cultura laici moderni; dar in multe culturi tribale,
procesul devine o condilie sine qua non, potrivit cireia membrii
unei familii intregi trebuie si viseze impreund acelagi vis. in alte
culturi, oameni diferili vrseazl.secvenfe diferite dintr-un vis, pe care
apoi le potrivesc ca piesele dintr-un joc de puzzle.
Strategia influengirii viselor prin muzici - presupune influengarea
viselor prin melodii sau cAntece cum ar fi cele de leagin. Este unul
dintre talentele tradiqionale ale unui bard. Peringii apeleaza ade-
sea la aceastd strategie atunci cAnd igi adorm copiii. Vrijitorii igi
pot dezvolta capacitatea, inducAnd vise liniqtitoare, risipind
cogmarurile qi oferind leacuri timdduitoare.
Strategia gnsirii unor solulii prin intermediul viselor - presupune
folosirea subcongtientului 9i a realiugii fluide a spaliului oniric pen-
tru procesarea provoclrilor din viaqa reali qi aflarea unor solulii.
Procesul survine uneori in mod spontan, dar, pentru a putea stipAni
aceastl putere, trebuie si invllagi si vi alegeli tema viselor.
Strategia interpretirii viselor - presupune interpretarea viselor
voastre, dar gi ale altora. Este un domeniu tipic vrdjitorilor. Vegi
descoperi cu surprindere cAt de repede vegi cipita reputagia unui
tdlmdcitor de vise gi cngi oameni vor apela la serviciile voastre. Aveji
nevoie de o intuijie foarte buni, dar gi de o cunoa$tere vasti a
arhetipurilor gi a simbolurilor.
Strategia creirii viselor - presupune controlarea lor prin alegerea
unei teme onirice. La fel cum firele se incheagi atunci cXnd toarceli
lAna, 9i visele pot prinde viaji din idei vag conturate. Aceastd
('qrleq ucenicufui rrrdjitor
 capacitatevi oferi accesul spre multe alte talente magice. tn t.r-
meni laici, procesul se nume$te ,,incubarea viselor".
Strategia navigirii prin vis - presupune cildtoria prin spagiul oni-
ric pentru acaptaideile gi pentru a le aduce in lumea reale sub forma
unor povegti sau imagini. Procesul nu este deloc uqor. Trebuie sI
navigali spre locul unde se afl; ideile, sd le captagi 9i si le aducegi
in universul teluric - daci vi scapi printre degete, trebuie sd re-
petali cilitoria. Pentru asta, aveli nevoie de talent, dar;i de o voingi
de fier.
Strategia con$tientizirii viselor - presupune trdireaunui vis in stare
de conEtiengi. Cunoscuti in lumea noastri ca fiind,,un proces lucid
de visare", aceaste capacitate sr.dlabaza altor talente magice. Pentru
a inlelege pe deplin un vis, trebuie sn 9ti1i mai intAi ce este.
Strategia sonderii viselor - presupune ,,invadarea" tdrAmului oniric
al altei persoane. Acest proces poate fi o experienli intimi intre
prieteni, dar poate insemna qi incllcarea abuzivd, a spaliului oniric,
dacd este vorba de un dugman. Strategia vI oferd ;i posibilitatea
de a ajuta pe cineva sd-gi rezolve problemele.
i
, Strategia sonderii viselor presupune explorarea psihicd a viselor
: sau a gAndurilor din subconstientul unei persoane. Procesul se dovedegte
: eficient atunci cAnd persoana respectivd doarme, degi poate avea re-
i zultate - intr-o anumiti misuri - gi atunci cAnd mintea individului
: este incelogatd. Nu e vorba despre o proieqie astrale. Autorul ex-
, ploririi psihice nu se proiecteazd\n planul astral. Tehnica poate fi
: aseminati mai degrabd cu procesul de bilocalie, unde o persoani poate
. exista in acelaqi timp in doui locuri diferite (Belanger, 2OO4). Metoda
, se poate dovedi o experienqi pldcuti daci este realizatd,intre prieteni
, apropiali sau intre doi iubili, dar poate fi un instrument cu influenle
, puternic negative daci o puneli in practici in scop de manipulare, spio-
' naj, furt de energie etc. Invadarea abtrzivd, a spaqiului oniric al unei
. persoane reprezintS, un atac psihic, ce nu trebuie infiptuit niciodati.
or.EXzANDRrA Ba.reR, *,:::r:f;:::;:::;rri:ff::o
, rrjuti ,,si auzim" gAndurile altor indivizi gi le si transmitem altora pe ale
r98 Qberon jeff - tl{rranfr earl
Aveqi nevoie de timp ca si vi insugili toate strategiile onirice, cici
5tiinga viselor este o arti subtili gi complexl. Toati lumea viseazi, dar
nu toate lumea qtie si foloseasci potenfalul acestei gtiinge. Puteqi incepe
si studiaji arta onirici din seara asta chiar, dar veli avea nevoie de o
viagi intreagi pentru a o stipAni. tnsi vepi reugi si vi perfeclionali
capacitiqile magice continuAnd si studiagi arta vrdjitoriei.
f . 9gstii practice
ontor Oberon lcenuqiu;
Urmltoarele leclii vi vor oferi exercigii practice menite si vi ajute si
vi perfecqionaji unele dintre cele mai imponante capacitdqi psihice. Ca
in toate artele frumoase - muzici, dans sau picturd -, gi aici elementul-cheie
pentru perfecgionarea talentului il constituie practica indelungati.
tn capitolul ,,Talente magice" din Manualul de inipiere in ar,ijitorie,
rrm vorbit despre cele mai importante capacitiji psihice, oferindu-vi
5i exerciqii practice pentru cAteva dintre ele. Citigi capitolul, pentru
ci nu am de glnd si repet ce am scris acolo. Vi ofer, in schimb, alte
exercilii, concentrAndu-mi asupra subiectelor pe care le-am tratat ceva
rnai superficial in volumul precedent.
Cele mai importante, dar gi cele mai cunoscute capacitipi psihice sunt
telepatia gipsibokinezia. Am discutat pe larg despre aceste subiecte in ma-
nualul meu, oferindu-vd gi cAteva exerciqii practice. Acum vi prezint ;i
.rlte exercilii menite si vi ajute sI vi perfecjionali capacitelile psihice.
{etepatia
(,,comwnicdrea mental/i cu o dltd persoand")
Telepatia presupune capacitatea de a-i comunica mental unei alte
persoane gAndurile, ideile sau imaginile noastre. E un proces care ne
noastre. Departe de a fi un ,,har" rarisim, descoperim cd e o capacitate
('.artea ucenicufui lr4jitor r99
 F
ce reprezinti o funclie naturali a creierului uman, care poate sd
influenleze intregul proces al comunicirii.
in 1996, cercetitorii in domeniul neurologiei au descoperit in cor-
texul premotor cerebral un grup ciudat de ncuroni care copiazi ac-
Deoirrece iegile telepatiei puse in migcare de neuronii-oglindi ope-
reaz.a la un nivel cit se poate de simplist, vi sfituiesc si incepeli si
practica!i exerciliile de telepatie bazate pe transmiterea senzatiilor, sen-
i imentelor, imaginilor ;i muzicii, 9i nu pe comunicarea cuvintelor si

tivitatea desfisurati in aceeagi zoni cerebrah a unei ahe persoane. .r propoziliilor.

Pentru ci sunt celule ce reflecti actiunile altora, cercetatorii le-au numit La sfArsitul acestei cir1i, veli gdsi o paginl care conline trei seturi
,,neuroni-oglinda". Experimentele efectuate mai tirziu au confirmat .lc clte cinci cirti fiecrrre, folosite in exerciliile gi experimenteie de
faptul ci - in afari de ;rceste acliuni in oglindr - ele redau senzatiile tclepatie. Primele dintre ele - cele care lnfiliqeazi o stea, ult cerc, o
r'r-uCC, citeva linii gerpuitoare gi un pitrat - se numesc Cirlile Zen.er,
si triirile unui alt individ.
pLrrtind numele doctorului Karl Zener de la Universitatea Duke, cel
r',rre le-a perfeclionat, in anii '20, in colaborare cu doctorul J.B. Rhine
,,Neuronii-oglindi ne ajur) si ne inchipr'rim ci ne aflaim in rnintea ,1,-'1a Universit:rtea Harvard. V-arr explicat cum sa le folosili in
unei alte persoarle, susline Marco Iacoboni, neurolog la Fecult:rtea de llanualwl de initiere in r,rrijirnrie.
Medicini UCLA. De frrpt, cu aiutorul neuronilor-oglind;i, nu trebuie
si ne mai inchipuim, pentru ci ne aflam Practic in rnintea altcuivir."
Neuronii-oglindi ii ajutir pe cercetitorii din domeniul stiintei
cognitive sI expiice curn dezvolt,i copiii teoria cognitiei sociale, care
: presupune c;rpacitatea unui copil de a inqelege faptul ci mintea celor
din jur este similari cu a lui. De-a lungul anilor, cercetatorii din dome-
niul qtiinlei cognitive au enunlat rnai multe teorii menite si explice
' modul in care se dezvolti cognilia sociali.
, Teoria sirnul;irii sustine laptul ci suntem inzestrati - inci de la in afari de cdrtile 'Zener,am conceput alte doui seturi de cirqi care
na$tere - cu harul de a citi gAnilurile altora. Ne in rnintea
"pl:rsirn" \ .rr putea dovedi mult mai eficiente pentrll anumili oameni. lJn set
altcuiv;r si ne impunem propriile gAnduri. ,c bazeazi pe a;ii cirlilor de tarot - bagheta, pocalul, sabia gi penta-
\rittorio Girllese, neurolog 1a Universitatea din Parma' Itali:r, unul qrima - c;irora le-am ad:iugat securea dubh ca fiind al cincilea ,,as".
clintre cercetitorii care lu descoperit neuronii-oglind:i, sr'rsline ci -
Cehlait set este alcirtuit din simboluri cu o puternici incircituri
atunci cAnd interactionim cu cineva - nu ne limitim do,rr h obser-
('nrotionali: craniul, femeia senzuali, fluturele, ochiul qi svastic:r. Pen-
varea colnportamentului persoanei respective. El crede ci generim
r ru a le putea folosi, faceli cinci copii ale p:rginii de la sfArtitul cdrlii,
reprezentziri inrerne ale acqiunilor, senzaliilor gi emoliilor ei' de parci
noi sLrntem cei care se migc;i, sirnt pi trziiesc resPectivele senzatii. .riroi decupaqi-le in a;a fel incAt si faceli trei seturi de cite 25 de cirli
Mr.rlti oameni de qtiinti considera ca neuronii-oglindi stau la baza liccare! Urnrali instrucliunile pe care vi le-;rm descris \r ManualwL de
teoriei simulirii. ,,impirti5im cu a1li indivizi nu doar actiunile, emoliile r tt t tiere irt rtrtiiitorie pentru c;irqile Zenerl.

, si senzaiiile, ci qi circuitele neurale care dau viati acestor acliuni, emoqii

$i senzatii: adici insusi sistemul neuronilor-oglindi", le-a spus Gallese
reporte.ilor de la LiaeScience.
' (Articolul ,,scientists Say Everl'one Can Re'ad Minds"/
,,Oamenii cle gtiinli srtstin c;i oricine poate citi ginclurile"'
scris .le Ker Thrn, in editia revistei Liresciertce din 27 aprilie 2OO5)

()ticron je[[ - il{ulenhcart ( !ri'tcd ucenicu[ui lrd-iitor

 Nu trebuie si vI bazagi doar pe aceste imagini. Puteqi si vI creaqi
propriile cirgi de telepatie, bazAndu-vi pe cinci imagini diferite care
vi trezesc anumite sentimente, apoi facegi cinci c6pii pentru fiecare
in parte! Ali putea si le dagi puline culoare - fie colorAnd aceste ima-
gini sau altele, fie folosind hlnie coloratd: rogie, albastri, galbend, verde
gi stacojie. Cel mai important lucru este ca persoana cireia ii ,,trimiteti"
mesajele sd nu vadi ci4ile pe care le pineqi in mAni.
psihokinezia
(,,scbimbarea pozipiei wnwi obiect cu puterea minpii")
Psihokinezia presupune capacitatea de a muta sau de a influenqa
obiectele fir; se le atingem fizic. Este una dintre cele mai rare si mai
dificile capacitigi pe care le puteqi manifesta gi controla, dar mulpi
oameni pot invela exercigiile de baza, devenind - odatd cu trecerea
timpului gi cu o practicd indelungati - tot mai experimentali.
Veli gisi in Manwalul de nr,ijitorie citeva exerciqii exrrem de efi-
ciente care constituie un punct de plecare in manipularea tehnicilor
de psihokinezie. Vi recomand si le puneli in practicd pini clnd veli
cipita experiengi. Vegi gisi la sfArgitul cl4ii clteva modele de ,,titi-
rez" , care sunt ni$te instrumente extrem de utile in metodele de psi
hokinezie. Xeroxali-le, apoi decupaqi-le! Dupn ce veli invila cum si
invArtili titirezul, sIJ opriqi 9i apoi sn-l invirtili din nou in sens opus,
puteli si incercali si migcagi zarurtle. Pentru inceput, folosigi doar
un singur zar, migcAndu-l cu puterea mingii, astfel incAt si vi arate
cifra 6. Tinegi evidenqa rezultatelor voastre, incerclnd mereu sd vi
le imbunitijili.
Un alt exerciqiu la fel de bun in psihokinezie este aruncarea la
linti. Vn va imbunitiqi nu doar capacitdlile fizice, ci gi pe cele psi-
hice. Sporturile precum baseballul, popicele, frisbee, baschetul, darts,
aruncarea culitelor, tirul gi golful vi ajuti si vi perfecgionali capa-
citigile psihokinezice.
Introducerea mingii in gauri din prima lovituri reprezintd visul
oricirui jucitor de golf - din catza mdrimii ei gi a glurii, dar gi din
cauza distanqei implicate, lucrul pare imposibil. $i totu$i, jucitorii
Q6eron $e[f -tI$.,renheart
profesioniqti de golf au reugit de multe ori aceasti performangl. Nor-
ruan Manley din California degine recordul mondial Pentru ci a inre-
cistrat cele mai multe performanqe de acest gen. A oblinut prima
victorie in 1,964 gi a repetat de patru ori performangain !979.
Cea rnai mare victorie din istoria golfului a fost inregistrati de
liobert Mitera pe data de 7 octombrie 1955 la clubul de golf Miracle
I lills din Omaha, Nebraska. El a introdus mingea in gaurd din prima
I,rviturd, aruncAnd-o de la o distanqi de patru sute de metri. Nici micar
rrtr a vizut steagul din locul in care se afla, realizdnd ce performanli
irrregistrase numai in momentul in care a gdsit mingea acolo. Ului-
r()irrea lui realizare a fost corelate,fdrdindoiala, cu psihokinezia.
Existi nenumerate posibilitili prin care Puteli pune in practicd
,'xerciqiile de psihokinezie - cea mai u;oarl metode este sI aruncali
, , rcoloaqe de hlrtie direct in cogul de gunoi. Concentrali-vI asupra lintei
,rlcse si direcqionagi puterea minlii asupra lor, astfel incAt si le aruncapi
,lirect intr-acolo. ,,Folosiqi Fo4a", la lel cum a fdcut qi Luke Sklnvalker,
,'r'oul seriei ,,Razboiul stelelor", clnd a distrus Steaua Mo4ii.
pirokinezia
(,,manipularea focwlwi cu l)utera min;ii")
Pirokinezia presupune capacitatea de a aprinde sau de a controla
l,,cul doar cu puterea minqii. Oamenii care fac acest lucru se numesc
l,irokinetici.
Exerciqiile care stau labazapirokineziei implicl aprin-
tlt'rea unei singure lumAniri subliri intr-o cameri inchisl
,,i intunecattr, care nu permite pitrunderea curenlilor de
.r.'r. Agezali-vi confortabil, ginlnd lumAnarea pe o masl
l,r o distanql de cel putin opt metri, in aga fel inclt
I l,rcira si fie la nivelul ochilor vogtri! Respiraqi Pe nas,
irrcet gi regulat, urmlnd instrucqiunile din lecgia despre
..Meditagie" pentru a intra intr-o stare meditativi! Lisaqi
ll.rc;ira si pltrundd in congtientul vostru, inlaturlnd
rrr.rte gAndurile din minte! Yizrsaltzalifl,acdra, care se
,',1i.:i ;i coboarl! Aprindeli-o gi diminuaqio! tncercali
( (r'lca ucenicufui rrrdjitor
s-o migcali, fecAnd-o si danseze! Daci nu reugili si influenjali flacira
doar cu privirea, indreptaji degetul spre ea, proiectAndu-vi aura gi
migcAnd-o! Dupi ce veli cipita mai multi experiengi, puteli aplica
metodele pentru ,,modelarea" flacirilor dintr-un foc in aer liber sau
dintr-un gemineu.
Corelatd cu pirokinezia este gi tehnica ,,impletirii fumului", metode
pe care o manipulezfoarte bine gi pe care o pun in practici ori de
cAte ori stau in jurul unui foc de taberd., impiedicAnd astfel fumul sd
ne intre in ochi. Begigoarele parfumare, arezate intr-un suport ele-
gant, reprezinti un instrument perfect penrru exerciliile de piroki-
nezie. Folosigi aceeagi cameri intunecati ca in exercipiul precedent,
dar punegi acum lumAnarea aprinsi in spatele unui paravan ca sI nu-i
vedeqi flacira. Aqezaji beligorul parfumat la o distangi de doi-trei
metri, in fala voastri, la nivelul ochilor, tn aga fel incAt fl,acdra
lumlnirii si se risfrAngi asupra lui, facAndu-l vizibil! Este foarte im-
poftant ca ln cameri si nu bati vAntul ;i nici si nu fie alli curenli
de aer. Respirali pe nas, incet gi regular, exact ca in exercigiul prece-
dent. Indreptali apoi mAna, qinAnd degetele intinse, ,,modelAnd" fumul
cu ajutorul aurei degetelor. ,,Ordonali-i" sd se ridice spre cer intr-o
coloani subpire, despicAndu-l in doud gi ,,comandAndu-i" sd danseze
gi sd se impleteascd. DupI ce vegi cdpdta mai multe experiengi, pureli
aplica aceste exercigii gi in cazul unui foc de tabari, modelAndu-i,
impletindu-i 9i fecAndu-i fumul si danseze.
8. {etepqtiq. $faturi uti[e
gutor.: (Elizsbelh $arr ette lcenugiu ; lolos si invilali o limba strdini, si gisigi persoane dispirute, sI tri
Iati citeva sfaturi utile pentru perfeqionarea capacitdgilor telepatice:
1. Nu dezviluiqi informajiile pe care le captali din mintea altei per-
soane! AEteptaqi ca persoana respectivi si vi le impirtigeascd inainte
de a vorbi despre ele. Poate ci nu le-a dezvdluit nimlnui sau poate
ci nici mlcar nu este con$tiente de ele.
204 Qbcron jeff - !fu r'enheart
2. Nu incercagi sd pitrunde! in mintea unui individ firi permisiunea lui!
3. Nu gAndigi cu voce tare, daci nu va adresagi in mod deliberat unei
persoane! Nu este nevoie si vi trAmbipaqi lista de cumpirlturi gi nici
opiniile nu tocmai favorabile care vi trec prin minte, dar pe care
nu vreli neapdrat sl le dezviluili.
4. Puneli in practici metodele de impimAntare, centrare gi apirare!
Ele vI vor ajuta si vi pistragi gAndurile numai pentm voi, captAndu-le
in acelagi timp 9i pe ale altora.
5. PracticAnd frecvent exercigiile de telepatie, vegi cipita tot mai multi
experienli. La inceput, procesul va fi de scurta durati, fiind ex-
trem de greu sI desprindepi un anumit glnd din noianul de gAn-
duri pe care le veli ,,auzi". Daci vegi invdga si vi direclionafi puterea
de concentrare, veqi reugi si auzili sau si trimiteqi gXnduri mult mai
departe Ei cu mai multl claritate.
6. Nu impingegi lucrurile prea departe! S-ar putea si vi inducegi o
durere cumpliti de cap, care va dura cAteva ore. Exersaqi doar
cAteva minute pe zi, crescAnd treptat intervalul.
7. Daci nu atri ficut cursuri de metafizici gi ane oculte, puteti consulta
programa $colii Cenugii de Vrijitorie, unde vegi glsi nenumlrate
materiale utile pentru perfecqionarea Ei manipularea tehnicilor
de telepatie.
8. Puteli consulta, de asemenea, lucrarea lui Suzette Haden Elgin -
Tlte Gentle Art of Wrbal Self-Defense (Arta autoapdrdrii verbale).
Exerciqiile din acest volum sunt similare celor pentru cultivarea te-
lepatiei sau empatiei, qi vi ajuti si iegigi din anumite situalii-limiu.
Odatn ce vefi cdpdta mai multi experienld, telepatia se va dovedi
un instrument util gi eficient in diverse circumstange, vi poate fi de
rniteti sau si primigi mesaje de la prieteni, sI comunicali cu fiinle su-
pranaturale gi si simlili capcanele din conversalii, putlnd astfel si le
evitagi sau si le dezamorsagi.
j
A

ftetieru[ 7):
\gocur i tamdduito qr e @tb astr u's
Refifc,ind bwcatd cw bucatd
inoap,i s,i md cuno;ti
$i s,i md eliberezi
De lucrurile ce suferinp,i
im.i st,irnesc!
inoapa sd md cuno;ti
$i aici s,i m,i gise;ti!
inr.,ap,i s,i md simpi,
in brape s(i md lii
gi leacwl s,i mi-l dai
Ca la pieptul tdu durerea eu
invap,i s,i m,i simpi
$i-n hrape sd md strAngi!
inva1i s,i m,i vindeci
$i puterea dsupra mea tu s-o reaerpi,
Din cioburi tu intreg
inaapa sd md uindeci, a;adar!
t. clntroducere.
ine aqi venit in lumea leacurilor timiduitoare! Culoarea spe-
cifici acestui atelier este ,,albastru". Capitolul se referi la toate
artele qi practicile magice menite si vindece bolile, si aline du-
rcrile gi suferinlele, si promoveze rcgenerarea qesuturilor, si redea vi-
t.rlitatea qi fertilitatea etc. De-a lungul istoriei, vracii au jucat rolul de
,loctori, asistente ;i moage - in special, in comunitilile rurale 9i ..pri-
rrritive", unde oamenii nu aveau acces la medicii gi farmaci;tii cu diplomi.
Menirea acestui atelier este de a vi oferi qi explica notriunile fun-
tl;rmentale ale diverselor arte tdmiduitoare - este una dintre caracte-
r isr icile specifice vrajitoriei.
Culoarea magici asociatd cu atelierul in care ne aflim este albastru,
irrtruchipind elementul apei. Albastru este, de asemenea, o culoare cu
r r puternici tncircdturd emolionali, sugerXnd dragostea, pacea, arta
t:irniduitoare gi proteqia. Considerat culoarea inlelepciunii, a prudenqei
1i a zonelor astrale, el impane cu verdele ziua de vineri, dar 9i planeta
Vcnus (vezi nuanqele de albastru-verzui). Culoarea albastri este iden-
rilicati cu zodia Fecioarei gi a Capricornului, cu cea de a cincea chakri
(cea a gAtului), dar gi cu 5tiinlele naturale. Este, de asemenea, culoarea
t ineregii, a armoniei qi a cugetirii, fiind folositl in artele timdduitoare,
tl;rr gi pentru inlesnirea procesului de comunicare Ei invocarea picii,
.r creativititii gi a rezonantei.
Folosirea plantelor medicinale este o practice des intAlnitn in Eu-
ropa Evului Mediu. De;i biserica cregtini a descurajat-o, promovlnd
s-o uit! timdduirea prin credinli, cilugirii cre;tini pistrau multe texte de me-
dicind scrise in greaci. Ministirile cu grddini unde se cultivau plante
medicinale au devenit centre de tratament. Medicina pebazdde plante
era practicati gi de moagele 9i femeile inlelepte (vrijitoarele) din co-
rnunitilile locale. Teama gi superstiliile erau, insI, adAnc inridacinate
in mentalitatea oamenilor, ducAnd in cele din urmd la persecutarea
s,i md refaci! pi uciderea multor vraci gi femei inlelepte.
GrRRy M. TsonpsoN - Atlas of tbe Neru Age
Er-rzasEtFr BaRRE'rtr,
Q6eron $clf - !fu r'anhearl ( drterr ucenicu[ui lrdjitor
 Lecgiile din acest capitol vr vor fi oferite de membrii $colii Cenugu
de Vrijitorie - Fred Lamond gi Susan Pesznecker (Moonwriter).
z. clstoria si simboluri[a. qrte.[or tdmdduitoare.
qutori: ffredlgyond 1a[Oastrul si $(oonwriter lindigol
ciutlm modalititi de vindecare.
CAnd sinitatea incepe ,,si scA4lie",
Practicile timlduitoare se pot incadra in doul categorii:
1. Metode fizice de timiduire - care implicn leacuri sau acliuni
concrete de vindecare: plante medicinale, medicamente' Pietre
timiduitoare qi masaje.
2. Metode psihice de timiduire - in care energiile vitale circuli
dintr-un loc intr-altul: terapiile pranice, terapiile cu ajutorul
chakrelor 9i terapiile Reiki.
Labaza artelor timlduitoare stl, probabil, o combinaqie intre
metodele magice qi cele practice, care includ leacuri pebazd'de plante,
comprese, incantalii qi alte remedii de acest gen. Unul dintre cei mai
importangi pagi pe care i-a inregistrat omenirea in Epoca de Piatrd a
fost trecerea de la statutul de comunitate nomadi, care trlia din
vAndtoare, la statutul de comunitate stabile, care se ocupa cu agricul-
tura. Oamenii din perioada neolitici au devenit expe4i in agriculturi,
cultivAnd sute de soiuri, printre care gi plante cu veleitiqi timdduitoare.
Pentru oamenii din vremuri atlt de strivechi, medicina ;i magia se
contopeau, iar plantele aveau proprietili medicinale, dar Ei misterioase.
Primele documente scrise despre plantele medicinale dateazd' din
jurul anului 3OOO i.e.n., clnd sumerienii au consemnat veleitdgile
vindecdtoare ale unor plante precum dafinul, chimenul gi cimbrul.
Plantele medicinale au iucat un rol important in ritualurile 9i cere-
moniile lor religioase pAni in perioada egiptenilor (adicn pAni in anul
25OO i.e.n.), cAnd medicina ,,ragionald",bazati pe gtiinfi, a inceput se
prinde teren, inliturAnd pulin cAte puqin leacurile profane.
zo8 (Jberon.,je[[' clQrlcnfre art
Medicina a fost abordati pentru prima datd in India qi in China
,,r
't' baza pe principiile celor patru elemente gi pe ideea de a stabili
,', lrilibrul trupesc. In secolul al cincilea, a apdntt Ayuraeda - o enci-
, lrpedie medicale hindusd.
Medicina chinezeascl reprezintio tradilie striveche, ce are redlcini
irr prircticile gamanice, deoarece primii vraci chinezi alegeau plantele
in lrrnctie de capacitatea lor de a alunga spiritele rele. Primele docu-
ur('nte scrise despre plantele medicinale din China date^zd, din jurul
.rrrtrltri 2700i.e.n. gi cuprind trei sute gaizeci qi cinci de plante medi-
( rr:rle impreunl cu instrucliunile de folosire. Vracii chinezi isi folo-
',.'.rrr simlurile gi percepgiile pentru a diagnostica ,,dezechilibrul",
bolile erau considerate un dezechilibru al intregului organism.
',rr
'l'r.rtamentul
avea ca scop restabilirea echilibrului prin activarea pro-
1'r'irrlui sistem de vindecare al trupului uman.
Vechii greci au inregistrat progrese extraordinare in medicind, dar
intcresul grecilor pentru anatomia umand este un fapt bine cunoscut.
t ilccii sunt, de asemenea, renumili pentru metoda hipocratici, ce
l)lcsupune prescrierea leacurilor timiduitoare pe baza observdrii
'-i'rcmatice a pacientului. Hipocrate, plrintele medicinei moderne,
.' .'l,rsificat plantele in funclie de caliuqile lor fundamentale: calde, reci,
rrst':lte sau umede. Releta pentru pistrarea snnitilii implica o terapie
I't' baze de plante medicinale, odihni, aer curat gi menlinerea unui
r.'gim corespunzitor.
Grecii ;i romanii descriau plantele in funcgie de energiile celor patru
.lt'rn€rt€ (pemAntul, aerul, focul qi apa) qi de gustul lor (picant, amar,
,lrrlce, acru, sirat gi insipid), teorii puse in practici qi de contempo-
'.rnii
lor din India 9i din China.
Romanii sunt cunoscuti pentru interesul pe care il acordau menli-
rrt'rii sIn5tljii, ca gi pentru construirea primelor spitale moderne.
( irrlen, celebrul medic roman, credea ci trupul uman este alcituit din
l).rtru umori: sAngele, flegma, bila neagri Ei bila galbend. El a ficut
1'r'irnele legituri intre sdnitarcaftzlce gi stabilirea valorilor semnelor
r it.rle precum pulsul si respiraqia.
Evul Mediu (epoca cuprinsi intre anul 400 9i 1500 e.n., intre cul-
rrrril greco-romani gi Renagtere) a insemnat o perioadi nefasti pen-
tr tr rnedicini. Oamenii degineau prea putine cunoqtinle referitoare la
( (u'leq ucenicu[ui lr{jitor
 modul in care funcqioneazi organismul uman gi iqi duceau vra\a- in spe-
cial cei care locuiau la orag - in spaqii inguste gi insalubre. Este perioada
marilor epidemii de ciumi, corelate cu o creqtere excesivd a populaqiei,
cu condiliile de trai mizere gi cu prezenga ddunltorilor.
in Evul Mediu, biserica a descurajat practicarea medicinei qi a fi
roterapiei, considerAndu-le pe amAndoui substitute sau imitalii ale pu-
terii divine. In cele din urmI, biserica a mai fecut un efort ca si suprime
vechile tradilii. Din fericire, artele strlvechi s-au pdstrat in manuscrise
sau au fost memorate gi transmise, de-a lungul secolelor, pe cale orali
de la profesor la ucenic - adesea in mare taini.
Cunoscute in Evul Mediu ca nigte centre scolastice, mdndstirile au
devenit gi centre de practici fitoterapeutice, unde se transcriau de mAni
manuscrisele despre plantele medicinale. Cilugirii le pistrau in cimiri
numite ,,officinae", de unde provine gi terminalia latineasci offi.cina-
lis din componen[a multor denumiri moderne de plante. Mdnistirile
au devenit celebre pentru cultivarea plantelor medicinale alituri de
legumele qi fructele tradigionale. S-au transformat apoi in adevdrate
centre de medicini, ale cdror gridini, cimiri gi manuscrise au pus ba-
zele botanicii qi ale qtiingelor moderne despre plante.
Degi atAt birbalii, cAt ;i femeile practicau fitoterapia in Evul
Mediu, berbalii - cilugiri sau cirturari - sunt cei care au scris qi
au compilat lucrlrile de botanicd gi fitoterapie. Femeile nu aveau
acces la educapie, dar petreceau mult timp punAnd in practicd lea-
curile timiduitoare pentru a alina suferinpele membrilor familiilor
lor gi ale vecinilor. Medicina populari a prins astfel aripi gi a pro-
movat practicile fitoterapeuticebazate pe metode gtiinqifice, dar qi
Printre vracii pnglni se aflau gi
"pigAne".
,,femeile injelepte", care ofereau lea-
curi naturiste, vechi de cind lumea,
impreuni cu vriji qi incantalii. Ele
au fost insemnate cu stigmatul
f\ \S-,, vrijitoriei, dlnd nagtere unei adevi-
t\1 rate isterii la vremea respective, iar
fitoterapia a fost corelatl cu supersti-
jiile pngAne qi creEtine, in detrimen-
tul amAndurora.
-\
Q6eron,je[[ - ll{arrenheart
Secolul al Xllea a atras dupi sine dezvoltareagcolilor de medicini
pe tot cuprinsul Europei, bazlndu-se pe sistemele promovate de Hi-
l)ocrate sau Galen. Cea mai renumitl gcoali de medicini era cea de
la Salerno - locul unor cunoscute statiuni balneoclimaterice - care
urma disciplina impusi de Hipocrate,bazatl. pe exerciqii frzice, aer
.'urat, plante medicinale 9i o dieti corespunzitoare.
In timpul Renagterii, medicina a inceput si inregistreze progrese
rrriage. In aceastd perioadi, independenla politicl fagi de bisericd;i
interesul pentru operele clasicilor au dus la o dezvoltare a gtiinlei
1i medicinei fIrI precedent in istoria omenirii. Atunci s-au scris, s-au
compilat qi s-au tipirit numeroase lucriri despre plantele medicinale.
Andreas Vesalius a perfeclionat gi stilizat $tiin[a anatomiei umane, iar
$Tilliam Flarvey a explicat mecanismul sistemului circulator.
Secolele al XVi-lea gi al XViI-lea au adus cu ele pierderea intere-
rului pentru fitoterapie. Activitatea doctorilor gi a cercetitorilor de
rcnume, crearea unor noi tehnici medicale gi dezvoltarea chimiei gi
,r ;rltor gtiinpe exacte au impus - in anii 1800 qi 1900 - supremajia me-
..licinei alopate. Philippus Paracelsus, un doctor elveqian, ne oferi un
t'xemplu edificator in acest sens. Ca medic, dar qi ca alchimist, Para-
cclsus a catalogat teoriile lui Galen ca fiind invechite, pledAnd, in
schimb, pentru introducerea alchimiei in tratamentele medicale,
scoqAnd in evidenld calitelile unor elemente precum cuprul, sulful,
.rrseniu, mercurul qi fierul. Lucrlrile sale au diminuat interesul pen-
tru practicile naturiste, provocAndu-le, in schimb, multor pacienli o
toxicitate organicd bazatd. pe metalele grele.
In secolul al XVIII-lea, Edward Jenner a sugerat posibilitatea vac-
cinurilor, iar in secolul al XIX-lea, au apdrut razele X gi metodele
.rntiseptice. La inceputul secolului XX, plantele reprezentau inci
rrr ateria de b azd, pentru fab ricar ea medicamentelor, vopselurilor qi
lrtrrfumurilor. Medicina populard continua sd se bazeze pe meto-
,lcle fitoterapeutice. Tot atunci, homeopatia a inceput sd prindi
ridicini, bazAndu-se pe ideea lui Hipocrate de a elimina bolile cu
,rjrrtorul sistemului imunitar qi al capacitelii de regenerare a corpu-
Irri uman. Adeplii homeopatiei susqin ci medicamentele naturiste,
.rplicate in doze microscopice, stimuleazd capacitatea de refacere a
trupului uman.
( .rrteq ucenicu[ui lrajitor
 Medicina moderni a beneficiat de progresele inregistrate in dome- 3. $feto da fizice de tdmdduire
nii precum biologia, chimia qi fizica. Dezvoltarea tehnologiei medicale
a contribuit la stabilirea mult mai rapide a diagnosticului, la impu- qutori: ffredc\yond 1a[bastrul si {oonrvriter lindigol
nerea tratamentului de rigoare, ca gi la cregterea arsenalului de medi-
camente. $tiinla terapiei genetice promite ca intr-o bund zi si corecteze lati cAteva dintre cele mai importante metode naturiste de
bolile genetice care cAndva erau considerate incurabile. t,rrn;iduire a rdnilor qi bolilor fizice
Astizi, interesul crescut pentru leacurile naturiste qi tradiqiile
populare au reinnodat leglturile cu toate tipurile de medicini magicd. Fitoterapia
Mulqi oameni iqi fac o adeviratd profesie din fitoterapie, narurorerapie Iritoterapia reprezintd. gtiinga gi arta inlelegerii
sau alte practici care urmiresc in primul rAnd mentinerea unui stil de '.r lolosirii plantelor in funcgie de proprietdlile lor
viali sinltos gi apoi tratarea bolilor. rrr.rgice, medicinale sau de altd naturi - in special, a
1'l,rntelor aromate a cdror tulpind nu devine lemnoasd
1,i care se usucd, in general, dupi ce ajung la matuntate.

$imbofur i[e a,rte[or t qmd,duitoqr e.
Cadwceul este un simbol mitic al medicinei
gi artelor timiduitoare. Bastonul inaripat al
lui Mercur sugereazd linigtea gi armonia care
se agtern dupi o furtuni sau o luptd. Aripile
intruchipeazi transcendenqa, iar cei doi serpi care
se incol5cesc in jurul bastonului reprezinti sim-
bolurile binelui si riului.
Cunoaqtegi probabil cu totii simbo-
I)lantele folosite in fitoterapie sunt selectate in funcqie de pro-
lrrrctilile lor medicinale. Veqi gisi mai multe informalii despre acest
,,rr['iss1 in urmitorul capitol.
Terapia cu pietre (;i cristale)
I)ietrele gi cristalele - fiecare cu proprietilile
,,' ..',rrespondenqii lor magici - joacd un rol extrem
,1.' important in menlinerea sindtdgii sau ln oferi-
r(',r unor remedii timiduitoare. Multe dintre ele in-
I lrrcnleazi energia gi,,vibrajiile" trupului uman.

lul universal al primului ajuor: Cru-
cea Rogie. Uneori este albi sau verde, dar intotdeauna
e asociatd cu ideea de sigurangi sau prim ajutor.
in timpurile noast;e moderne, Iitera H pe un fun-
dal albastru Ei strilucitor ne indrumi spre cel mai
apropiat spital.
In $coala Cenuqie de Vrdjitorie, un simbol impor-
tant al artei timiduitoare este culoarea albastru,
aleturi de lumina albastri care ne parvine din univers. Studenlii care
vor si se specializeze in artele tdmiduitoare (decizie pe care o iau in
al doilea an) pot si adopte uniforma albastra. Ei pot, de asemenea,
ln majoritatea cazurrlor, cele mai importante aspecte
It'gate de pietre sau de cristale se referi la culoarea sau claritatea aces-
r, rrrr. Culoarea gi claritatea sau opacitatea pietrei influenleazi gi alinn
,.rrlcrinqa pacientului, in funclie de calitigile 9i proprietiqile ei.
Iati cAteva exemple de pietre qi cristale utilizate in aceasti terapie,
.rl,ittrri de proprietilile lon
Anretistul (violet): vindeci insomnia gi alungi bolile (atunci cAnd joaci
rolul de amuleti).
I lcliotropul (ro;u 9i verde): opreqte hemoragiile ;i vindeci ranile gi

sd-si alcituiasci trusa de prim ajutor, dar gi materialele magice aso- traumatismele.
ciate cu practicile timiduitoare. ( ,;rrneolul (portocaliu): alini sau alungi bolile de piele.

2t2 Qbcron $e[[-ll$lenhearl ( (il'lcq ucenicu[ui lrajitor 2t3

Cuarlul (transparent): alinn durerea de cap 9i febra; este eficient in
orice terapie.
Granatul (roqu): regleazd ritmul cardiac gi vindeci inflamaliile.
Lapis lazuli (albastru): alini suferinqa qi stimuleazl ritualurile de
timiduire.
Malachitul (indigo): relaxeazd sistemul nervos, stimuleazl somnul qi
induce o stare de liniste.
Safirul (albastru): vindeci bolile oculare qitrateazi febra.

Una dintre terapiile despre care vorbim presupune aplicarea pie-

trei pe zona afectati, cel pulin o ori pe zi, qi apoi purtarea ei sub formi
de inel, pandativ, talisman sau amuletl ca si influenleze vibraliile or-
ganismului pacientului qi/sau ca sd insufle celui care o poarti pro-
prietiqile curative ale pietrei sau ale cristalului respectiv.
Pietrele pot fi folosite gi in timpul gedingelor de meditalie sau masaj.
in tradiqia popularr, terapeutul aplicd pe trupul pacientului, in zona
mugchilor principali, pietre mari gi grele dupi ce acestea au fost
incilzite in prealabil. Tratamentul este urmat de masaj.
Aromoterdpid
In aromoterapie se folosesc plante, timlie, lumAnari;i uleiuri esenfiale
caracteristice pentm parfumul lor deosebit. Aroma lor poate sd influen-
lenupirul: purifici, proteleazi ;i limpezeqte gAndurile.
l,avanda: relaxeazd,, purifici gi calmeazi diverse tulburiri. Este unul
dintre uleiurile indispensabile.
Limiiul: stimuleazl, improspite azd., ridicd, moralul, purifici qi dimi-
nueazd stresul.
Portocalul: ridici moralul, restabilegte echilibrul organismului, re-
vitalizeazd qi vindeci insomnia.
Rozmarinul: pr otejeazl, purificd, improspiteazi qi stimule aztr gindir ea.
Santalul: relaxeazS., purifici qi echilibreazd sistemul emogional.
TemAia reprezintd, o versiune in stare ,,solidi" a uleiurilor esentiale.
Iiste fabricati sub formi de begiEoare qi conuri parfumate. Ca s-o puteli

)eze starea de spirit a pacientului, precum gi nivelul de congtienli.
Aromoterapia poate sI aibi, de asemenea, efecte imediate. De exem-
plu, daci pacientul a ricit, poate si faci o baie sau un dug fierbinte
tn care si adauge doui-trei picituri de ulei de ienupir sau rozmarin
benefice pentru desfundarea sinusurilor gi pentru u$urarea proce-
lolosi, trebuie s-o agezali intr-un vas ignifug qi s-o aprindeqi. Uleiurile
csentiale pot fi folosite gi in componenla lumAnerilor parfumate.
---l
Notd de o importdn{d majord: Nw ldsapi niciodatd nesuprdae- i

sului de respiralie. gheate be;i;oarele de tdmdie sau lumdndrile aprinse Si nu le apindeyi i

Ea este adesea asociatd cu alte metode terapeutice. De exemplu, niciodatd dacd od pregdtili de cwlcare, pentru cd este posibil sd Ie I

dacd ardeti ulei de levlngici in timpul terapiilor pranice, pacientul witapi a;a tn timp ce dormiyi!
devine mai relaxat gi rnai receptiv la tratamentul aplicat. l

Iatd cdteaa exemple de plante benefice tn aromoterdpie: Terapia prin alimentalie

Bergamot: ridici moralul, alini durerea, depresia gi anxietatea gi di- Multe boli pot fi tratate sau ameliorate cu ajutorul unor terapii
minueazi stresul. prin alimentalie. De exemplu, o persoani care are probleme cu ve-
Mugcata: ridici moralul gi stimuleazi energiile pozitive. 'zicabthard se va simli mult mai bine dacl va adopta o dieti scdzuti

2t4 Qberon $cff- tQrlenheart l-.qrte a ucen icufu i lrajitor 215

in grisimi, in timp ce o persoand care suferi de diabet trebuie sI evite
consumul de zahdr. Un individ care suferr de obezitate sau are nive-
lul ridicat de colesterol trebuie sd adopte un regim sirac in calorii.
Persoanele care se confrunti cu probleme gastrointestinale se vor
simgi mai bine daci vor evita alimentele gi produsele bogate in grdsimi
sau acizi (sucul de portocale) sau greu digerabile (fructe, legume, cereale).
Postul reprezintS,o altl terapie. in timpul lui, consumul de alimente
;i fluide se poate modifica pentru detoxifierea trupului, pierderea
greutilii sau cu alte scopuri.
I NurL Postwl poate fi periculos si trebuie aplicat nwmai sub stricta
I
Mulli oameni adopti regimuri restriclioneazl consumul anumi-
ce
tor alimente. Un exemplu in acest sens il constituie dietele vegetariene.
Dieta vegetarianS: sebazeazd,in principal sau in totalitate pe legume,
fructe, cereale, nuci qi seminle. Unii vegetarieni minXncl ;i peqte.
Dieta lacto-ovo vegetarianiz sebazeazl. pe aceeaqi releti ca aceea ve-
getariand,, dar include oudle qi produsele lactate.
Dieta pur vegetariani: se bazeazS.doar pe produsele din plante. Unii
dintre adepgii ei refuzd sI foloseasci orice alt produs de origine
animali, nu numai pe cele care au legituri cu alimentaiia (spre
exemplu, cele din blani sau din piele).
4. ffe.dtcina occidenta[d, orienta[d qi a[te,rnati1ld
qutori: ffredlgnond la[bastru\ qi $(oonwriter lindi6oy
Medicina occidentali tradilionala - cea care implicn activitatea
doctorilor, spitalele etc. - se bazeazS,pe tratamentele medicamentoase
gi chirurgicale. Ea poartl gi numele de medicini alopati. Medicina
Qbcron $e[f -![$r'enheart
rnoderni poate avea rezttltate miraculoase, salvAnd mii de vie1i. Nu-i
putem contesta importanga covArgitoare. Existl situaqii cAnd numai
rnedicina alopatd, poate salva viaga unei persoane.
Cu toate acestea) metodele magice de timlduire supliment eazi me-
tlicina alopatd, putlnd adesea sd trateze probleme care nu rdspund tra-
t amentelor tradilionale.
De exemplu:
Pacienlii care suferi de migrene au nevoie de analgezice; dar se pot
simli la fel de bine dupd o ;edinli de relaxare, aromoterapie gi alte
rnetode magice de tlmdduire.
Pacienlii care primesc tratamente cu antibiotice pentru sinuzitd acutd
pot gribi procesul de vindecare fecAnd bai fierbinli in care pot si presare
cAteva picituri de ulei de ienupir sau rozmarin. Suferinga poate fi ame-
lioratl qi cu ajutorul ritualurilor timiduitoare, dar gi cu infuzie de salvie.
Termenul de medicini orientali este adesea folosit pentru a des-
crie practicile medicale alternative (ne-occidentale). Iati cAteva prac-
t ici orientale sau alternative bine cunoscute:
Chiropractica: terapie in care bolile sunt considerate rezultatul dis-
funcqionalitlpii sistemului nervos. Tratamentul implicn manipu-
larea coloanei vertebrale gi a altor structuri din organism.
Homeopatia: terapie bazatd, pe administrarea unei doze infime
dintr-un drog sau o substanli care - daci ar fi administratdin doze
masive - ar produce simptomele bolii sau chiar boala insigi. Teo-
ria care stdlabaza homeopatiei susjine faptul ci administrarea unei
doze infime dintr-o substanqi stimuleazi capacitatea organismu-
lui de recunoagtere a substanqei respective, ajutAnduJ si-Ei dezvolte
un sistem de apirare corespunzitor.
Obstetrica (meseria moaEelor): moagele se ocupi de ingrijirea femei-
lor inainte, in timpul gi dupi na$tere.
Naturoterapia: terapie bazatd, pe remedii naturiste - cum ar fi, de
exemplu, lumina soarelui, diete naturiste qi masaje.
Osteopatia: terapie medicah bazatipe ideea ci tulburdrile sistemului
muscular qi osos influengeazd celelalte pI4i ale corpului. Osteopa-
tia incorporeazd, multe tratamente medicale alopate, dar sebazeazd,
de asemenea, pe manipularea structurilor musculare gi osoase.
('drtad ucenicufui rrrdjitor 217
Medicina tradilionali chinezeasci: include fitoterapia chinezeascd,
acupunctura, acupresura, termoterapia qi alte metode terapeutice.
Acupunctura: terapie bazatd pe pozijionarea acelor de-a lungul me-
ridianelor invizibile ale energiilor care stribat corpul uman. Acele
echilibreazi qi redirecgioneazi fluxul de energie.
Acupresura: terapie similari cu acupunctura, dar, in locul acelor,
folosegte terapia prin masaj cu ajutorul degetelor.
Termoterapia: terapie bazati pe arderea unor plante sau substange
intr-un vas special, aplicat direct pe pielea pacientului.
5. $feto de. psihice de. tdmd,duire.:
o recqpitu[qre q me.tode.[or terape,utice.
qutori: ffred clgJnond 1a[bastruy si
!{oonwriter lindi6o'1
tn terapiile psihice, terapeutul aftage energiile vitale ale universu-
lui qi le direcgioneazi spre trupul pacientului. Voinqa ;i intenlia tera-
peutului joaci un rol vital in obqinerea succesului scontat. Trebuie
sd credeqi cu tarie ci pacientul vostru se va face bine. Trebuie chiar
s,i-l aedepi cum igi revine ori de ord., zi de zi.
Puterea qi sindtatea voastri joaci un rol crucial in terapiile psihice.
Dacd nu veli impdmAnta, centra qi canabza corect energiile psihice,
s-ar putea si vi imbolnivigi la rAndul vostru.
Terapia cw ajutorul cbakrelor
Sistemul chabrelor este alcituit din gapte centri de energie care
activeazd, in interiorul corpului uman. Pentru ca o persoand si aibi
o sindtate de fier, toate cele gapte chakre trebuie si funcqioneze
corespunzdtor.
Studentrii acestui atelier i9i incep studiile invIlAnd la inceput com-
ponenta gi mecanismul acestui sistem, dar gi conceptele dezechilibru-
lui chakrelor qi modalitlgile prin care pot sI reechilibreze energiile
chakrelor unei persoane. tnvagi apoi cum si interpreteze excesele,
Qbcron $eff -il{rrenheart
dcficitele qi echilibrul sau dezechilibrul dintr-una sau mai multe chakre,
cum si consolideze legitura dintre ele qi cum si le reechilibreze,
.rrneliorAnd astfel sindtatea pacientului.
Terapia cu djutorul aurei
Fiecare individ este inzestrat cu o aurd - un cAmp bioelectric ce
crnand. gi inviluie trupul persoanei respective.
Terapia presupune modificarea stirii pacientului, inconjurlndu-l
ctr o lumini coloratd., special aleasi, care poate si intregeascd gi si
irnbogileascl aura pacientului. Motiv pentru care terapia aurei este
t, variantd de cromoterapie.
Terapia prin culori (cromoteraPid)
Cromoterapia este ,terapra prin culori" - se bazeazd pe culoare
si lumini. La urma urmei, culorile existi datoriti luminii. Cromo-
rerapia sebazeazi pe ideea potrivit cireia fiecare culoare vibreazi
l.r o anumitd, rezonanld, exercitAnd astfel - asupra organismelor
vii (oameni, animale 9i plante) - o influenql biologici ;i psiholo-
gici specifici.
Terapeutul iEi trateazi pacienlii, scildAndu-i intr-o luminl colo-
rati, captati din univers. Fiecare culoare are corelagii specifice. De
.'xemplu, tulburirile emolionale pot fi tratate cu aiutorul luminii in-
digo, in timp ce culoarea verde induce o stare de calm.
Poliunile sau elixirele colorate se pot dovedi, de asemenea, ni;te
.,,rdjuvanqi" eficienqi in cromoterapie.
Terapia reiki
Reiki este o terapie japonezd, care incepe si prindi teren in intreaga
lume. Ea implici transferul de energie de la terapeut la pacient ;i ree-
chilibrarea acesteia pentru a stimula capacitatea native de vindecare
.r corpului.
Este o terapie holistici, bazatd pe energie, care influenieazdtoate
nivelurile organismului: trup, minte gi spirit. Metoda terapeutice incor-
y'toreazd,elemente specifice altor practici de tlmiduire: terapiaspirituali,
cea cu ajutorul aurei, a pietrelor gi cristalelor, a chakrelor, meditalia,
.rromoterapia, naturoterapia qi homeopatia.
('qrteq ucenicu[ui rrrdjitor 219
 tn cele mai multe cazuri,terapia Reiki nu implici atingerea fizici. alrl qrt a r efl exot e.r qpi ei
Terapeutul igi gine mlinile la clliva centimetri distangd de trupul pa-
cientului, manipullnd de acolo cAmpul energetic. avtor. Oberon $ett' cI! renhearl

Terapia pranicd Glanda pineali

In terapia pranicl, terapeutul transferi energia - prana - din cor- Glanda
pituitari
pul lui in cel al pacientului cu scopul de a stimula pi4ile afectate ale Ochi
Creier
corpului, redAndu-i energia 9i funcpiile normale. Aceasti terapie implicl Zona Sinusuri
de obicei contactul fizic - atingerea pacientului cu mlinile, mesaje cervicald Ureche
Ochi
Tiroidl
terapeutice etc. Ureche Git € Umdr
Pentru a nu-qi epuizapropriile resurse de energie, terapeutul preia Bronhii Braq
Sinusuri
de obicei energia dintr-o sursi universale sau o capteazl, dupd invo- Umir PlimAni Diafragmd
Inimi
carea unei zeitegi atotputernice. Ilrat Plex solar
Splinn
l)iafragmi Stomac Colonul
Ficat Ficat transvers
Terapia la distanld Zona toracici
Vezica Colonul
PurtAnd qi numele de ,,terapie in absenji", aceastd metodi de biliare Fi descendent
Rinichi Glanda
timdduire presupune transferarea energiei timiduitoare spre un pa- suprarenali Rinichi
Colonul Colonul
cient care nu se afld in prezenja terapeutului. Principiile sunt simi- irscendent UretrI sigmoid
\Zonat
lare cu cele din terapia pranicl, iar energia ia de obicei forma unei Apendice lombari Genunchi
lumini albe. Genunchi Intestinul Picior
Picior sub!ire
Nervul sciatic
Nervul sciatic Osul sacral fl
Glezni urinarl gold Glezni

e. ]kro.lu[ picioare[or qi ref[e.xoterapia

noastre vitale.l Astfel, talpile picioarelor reprezinti un microcosmos
cutor.t Oberon lcenugiuI ,il trupului uman, avAnd zone care corespund cu organele, glandele gi
rnembrele corpului. Masarea acestor zone ale picioarelor diminueazi
,l4aseaz,i-i picioarele!" - Robert Heinlein, Tlte l,,[otebooh.s si alind tensiunea gi durerea din zonele corespondente trupului uman,
of Lazarus Long (nsemn,irile lui Lazarus Long) restabilind echilibrul natural gi revitalizlnd organismul.
Reflexoterapia moderni igi are radacinile in cercetirile efectuate
Una dintre cele mai uloare gi mai eficiente terapii pe care i-o puteli in 1890 de Sir Henry Head din Londra, care i-a dat gi numele acestei
aplica unei persoane este baia qi masajul picioarelor. rcrapii. Doctorul William Fitzgerald a introdus reflexoterapia in Sta-
Arta timiduitoare a masajului picioarelor se nume$re reflexotera- rcle Unite, in anul 1913, sub numele de terapia zonelor. El a divizat
pia picioarelor - bazatd. pe ideea potrivit cdreia ,,meridianele" sau ciile
energiei stribat corpul uman, a$a cum liniile Ley stribat pimAntul, 1 Liniile Ley sunt aliniamente ale unui numir de locuri de interes geografic, cum
din vArful capului pini in vlrful picioarelor, cuprinzAnd toate sistemele ,rr fi megaiilii antici (n. tr.).

Qberon $e[[ - <I{t,t enh e art ('drteq ucenicu[ui lrajitor 221

trupul uman in zece zone verticale, suslinAnd ci ,,energia bioelectricl"
trece prin aceste zone ca sd ajungi in ,punctele reflexe" din mAini gi
picioare. Eunice Ingham, fondatoarea Institutului Internaqional de
Reflexoterapie, a dezvoltat-o in anri 1930-1940, concentrAndu-se asupra
picioarelor gi concepAnd prima ei harti.
Reflexoterapeufii cred ci - prin intermediul acestei metode -
pot rezolva sau ameliora foarte multe probleme provocate de stres:
migrenele, sindromul premenstrual, tulburdrile digestive, circulalia
proaste, hipertensiunea, astmul gi durerile cronice carrzate de artritl
gi sciatici.
Agezali-l pe pacientul vostru pe un scaun confortabil, scoateli-i pan-
tofii 9i ciorapii qi spllaji-i picioarele cu sipun 9i apI, dupi care i le
veli gterge cu un prosop moale gi pufos. Apoi, cu ajutorul degetelor
mari, aplsali qi masaqi tnlpile picioarelor in funclie de zonele prezen-
tate in ha4ile de reflexoterapie!
Dacr pacientul se vaiti de durere, verificali zona pentnr a identi-
fica organul sau membrul care corespunde zonei dureroase. Acest lucru
ar putea indica o problemi a organului sau membrului respectiv.
Continuagi si masagi, fere sa vI grIbili, toatd suprafafa picioarelor
gi a gleznelor, analizindgemetele de plicere ale pacientului. Ve asigur
cd acesta vI va coplegi cu recunogtinqa sa.
Puteji gisi o harta interactivi a reflexoterapiei de Barbara Ei Kevin Kunz
pe: http:/uk.dk.comlstat ic/ cs/ uW \t / feattres/ reflexologylextrad.html.
7. j\etodete proprii de tdmdduire
qutori: ffredfumond latbastruy si $(oonwriter lindi6o's
Practici de menpinere d sdndtdlii
Pentru ca metodele magice ale unui vrljitor si dea roadele scon-
tate, el trebuie s; fie inzestrat cu o slnltate de fier gi cu un trup pu-
ternic ai viguros.
Starea de sinitate nu presupune doar imunitatea in fala bolilor.
Sinitatea reprezintdo stare dinamici gi pozitivi, in care trupul, mintea
Qber on $att - <I$ranheorl
1i spiritul funcgioneazi la cote maxime, insuflAndu-ne vitalirate gi
() senzalie de bine.
Iati cAteva sfaturi utile pentru menqinerea sinitigii:
I. tncercali si vi menqinefi greutatea normali!
2. Jineli un regim bazat pe o gami largi de fructe 9i legume proas-
pete, cereale integrale ;i surse de proteine precum carne, pegte,
oui, produse lactate, pdstii gi soia!
3. Evitagi alimentele prelucrate sau prijite! Pentru ctr sunt bogate
in sodiu, s-ar putea si conjind conservanji gi acizi gra{i - elemente
extrem de periculoase. fnvapgi si citili etichetele de pe produse!
DacI pe o eticheti scrie ,,produs pa4ial hidrogenat", inseamni
cI alimentul respectiv este bogat in grisimi qi trebuie evitat.)
4. Beli zilnic cantitlpi mari de api!
.5. Dormili cel pugin 7-8 ore pe noapte!
6. Facegi exercijii fizlce cel putin o jumdtate de ori in fiecare zi!
7. Dedicagi-vi timpul liber pasiunilor voastre! Cercetdrile au de-
monstrat faptul cd activitiqile phcute reduc considerabil stresul.
B. Petrecegi cAt mai mult timp in compania oamenilor pe care ii
iubigi (un alt factor care reduce stresul)!
9. Implicali-vl zilnic in sedinge de meditalie sau practici spirituale!
10. Ducepi-vi la dentist sau la doctor pentru consultalii de rutini
gi tratamente de imunizare! Urmalile sfaturile!
Metode profilactice Si curatizse
Inainte de a incerca sd vindecaqi pe cineva, trebuie si invijaqi sI
v,i menjineli sindtatea gi si vi administrali singuri leacuri timlduitoare
,rtrrnci cAnd este nevoie. Iatd, o metode curativd pe care vd sfituiesc
s-o puneli zilnic in aplicare ca si vi mentinefi sdnltatea, si prevenigi
l',rlile qi si deveniji imuni in faga 1or.
Rezervaji-vd treizeci de minute in fiecare zi - fie cAnd vI trezigi
,lirnineala, fie cAnd vI pregitili de culcare, fie in ambele situatii - ca
\.i vi concentrati asupra trupului gi organelor voastre: tilpi, picioare,
1i.'nunchi, abdomen, stomac, organe digestive, plamAni, inimd etc.
Agezaqi-vi, relaxali, intr-un scaun confortabil dintr-o cameri linigtiti
yi incercali - prin metodele bine cunoscute de impimAntare gi centrare
( drtcd uccnicu[ui .urdjitor 223
a energiei - si vi induceqi o stare meditativd! Analizagi-vi apoi pnrgile
corpului - din cap plni-n picioare!
Concentrali-vl asupra fiecirui organ individual ii vorbili cu el de
parci ar fi o persoani. Spuneqi-i ci ii sunteqi recunoscito^ri pentru con-
tribuqia pe care o aduce bunistlrii ;i fericirii voastre. Incercaqi apoi
si descifraqi sentimentele sau senzaliile care se concretizeazd.in orga'
nul sau membrul respectiv gi pregatiii-vi si reacqionali in consecinqd.
Daci mesajele pe care le primili vi sugereazd. prezenga unei boli
sau a unei rini, concentrali-vi qi mai mult asupra pi4ii respective a
trupului vostru. Transferali cAt mai multd energie asuPra organului
sau membrului respectiv, descifrAndu-i mesajele ulterioare.
CAnd sunteqi bolnavi, s-ar putea sd nu mai reuqili si captagi intreaga
energie din trupul vostru pentm a vindeca organul sau membn-rl bol-
nav, cu atAt mai mult cu cit gi rezervele de energie v-ar putea fi afectate
de boale. Agadar, in timpul terapiilor curative, cereti intotdeauna aju-
torul puteriior timiduitoare ale universului - indiferent care ar fi ele.
Imaginagi-vi ci o razdalbastri de lumini pogoari asuPra voastrl din uni-
vers, concentrlndu-se apoi asupra p54ii vitdmate a corpului' Repetali
acest proces de doui ori pe zi, timp de treizecr de minute, pAni cAnd vI
veqi simgi mai bine. Folosiqi in acelagi timp gi procesul creativ de vizua-
lizare: imaginati-v; energia sub forma unui cavaler rlzbundtor care ucide
microbii ddunitori! Cercetirile au demonstrat faptul ci aceasti metod;
devtzualizare a accelerat procesul de vindecare.
Daci sunteli qintuiqi la pat de boale, veti avea mai mult timp la
dispozilie ca si puneli in practicd aceste metode curative. Spre deose-
bire de medicamentele prescrise de medicina alopati, lumina albastri
a universului nu are efecte secundare, aga ci nu trebuie si vi temeti
cd urmarea indelungatd a acestui tratameltt v-ar putea face riu.
Dupi incheierea ritualului timiduitor, impimAntaqi Ei centragi ener-
gia, apoi revenili incet la realitate!
I |t[otd: incercapi s,i notapi semneLe ztitale inainte ;i dupd punerea
: aplicare a acestei metode de oindecare! Facepi asta de mai rnulte ttri,
in diaerse ocazii! Veyi reu;i astfel nu numai sd cdpdtapi experienyd, ci ;i
i" sd obseraapi schimbariLe semnelor aoas?e vitale inregistrate ca urmare
a pract icdri i ri t ual u u i tdmddu i tor.
I intrebaqi: ,,Poqi si-qi imaginezi - prin procesul de vizuahzare - ci tru-
Qbcron,je[[-rlQrlenhccrt
Exemple
Haideli sd ne imaginim ci puneti in practici un ritual de vinde-
care gi vi concentrali asupra picioarelor! Daci vi transmit semnale
clureroase, inseamni fie cd vI string pantofii, fie ci nu purtali o
inc;lqiminte adecvati, fie cd staqi prea mult timp tn picioare.
rt
;
Putepi si vI induceqi o stare meditativl Pentru a Putea transmite
picioarelor voastre energiile timiduitoare. Dar puteli lua 9i alte
rnisuri - si vi cumpdrali nigte pantofi mai buni gi si incercati si nu
rnai stagi atAt de mult in picioare.
Daci vi confruntaqi cu probleme digestive, este posibil si fi rnAn-
cat prea mult sau alimentele si nu fi fost cele corespunzitoare. Daci
rr$a stau lucrurile, lumina sau energia timiduitoare pe care o trans-
rnitegi stomacului s-ar putea si aline simptornele. Pe de alti parte,
o ceagci de infuzie de ghimbir sau menti s-ar putea si rezolve pro-
blemele. Sau adoptaqi un regim corespunzitor pentru a evita alte
tulburiri.
Daci veqi lua misuri imediate, vi veqi simqi mai bine in doar cAteva
z-ile. Daci simptomele persisti, va trebui sa consultali un medic.
Trebuie si punegi zilnic in practici metodele profilactice impreuni
cu gedinqele de relaxare 9i meditagie.
8. $feto de curqtine prin cqre putem q[inq
suf erinla p e.r so qne[or bo[nofl e.
autori: flred (!r,rnond 1a[bastrul si ftoonu'riter 1indigo1
Dupi invita cum si vi ment ineli sanitatea 5i cum si puneli
ce veti
in in aplicare metodele curative, puteli sr alinagi gi suferinga altor persoane.
Metode curatiee aplicate tn prezenpa pacienyilor
Dacl pacientul accepti metodele voastre de timiduire, puteli se-l
pul, mintea gi sufletul s-au vindecat complet?" Prin implicarea directi
-arteq ucenicului lrdjitor 225
(
a pacienrului in procesul de vindecare, ii activagi propriile puteri (
)ontinuali procesul cAt mai mult timp cu purinte sau pAni cAnd
timiduitoare, stimulAnd vindecarea in sine. 1,.r, icntul se simte mult mai bine! Pentru ca terapia sd dea roadele
\( ()ntate, infeptuigi ritualul timp de treizeci de minute! Cu toate
.r( (':jtea - mai ales, dacl vi aflagi la inceput de drum - trebuie si avetri
IMPORTANT: Dacd nu vd confruntali cu o situayie de urgenpd, iar lir ij:i s; nu vd irosigi sursa de energie. Dacd incepeli si vi simtigi obosili,
pacientul este conttient, trebuie sd-i cerepi permisiunea lnainte de a aplica crtt' timpul si vi opriqi.
metodele tdmdduitoare. Dacd pacientul se afla in stare de inconstienld l-a incheierea ritualului, trebuie sn
dnruiji plmAntului surplusul de ener-
saw ,ud confruntali cw o situapie de urgen;d, primwl pas pe care aa lirt'pi si revenigi - dupl un moment de meditagie - in planul material.
trebwi sdJ faceli este sd swnali la salaare Si sd primi,ti ajutor medi-
cal c,it mai repede cu putin{d. Notali semnele aitale ale pacientului tmpreund
cu dlte obseraapii!
I)aca puteli, invipali-i pe paciengii vogtri cum si infeptuiasci sin-
in"inte de a trece la treabi, notafi semnele vitale ale pacientului, lqtrri ritualul de vindecare. Explicalile cum si-gi canalizeze energia
precum 9i observaliile pe care le faceqi referitoare la condigia sa. \l)r'c un anumit organ sau membru
Centraqi apoi energia qi respirali de cel putin qapte ori, adAnc qi .rl ,'orpului lor, adresAndu-li-se aces-
incet, captAnd in trupul vostru energia vitali a universului gi amin- r()rir ca unei persoane. Sfdtuigi-i si
tindu-vi cd sunteji doar o cale de transmitere a acestei energii timi- pr'.rctice aceasti metodl curative de
duitoare, 9i nu izvorul ei! ,,'l pulin doui ori pe zi, chiar ;i
Invocaqi apoi in ticere puterile bineficetoare ale universului! .rtrinci cAnd nu vi aflaji de fagi pen-
oam itiqi CA
5,2ZCLI r are a nltiise
lurmit
auooaant nnLific
sem tca le salu(car
raUe Ire t rr a-i ghida. Terapia nu are efecte
'
res
)sPu lorrlc
und trradiqiqiilc lorrm
margi( :.)
;ice. l"1tttiminpurltterera- .,r't'undare ;i - chiar dacd pacientul
I

I
lor
ppiil< ttirLmidduititooa f€,,P'
,are eriltle un
pu.ter iver
ni't efsu rivvi
'surlui n r este experimentat - poate fi ex-

rcrediirntea:azd,I er:
in< ner
ln( lfpperntr.
iile lor
)rg5iile ta v(oissal
.ruuca -t
rr'('rn de benefici. ti puteqi ajuta, de asemenea, si punl in practici
i\ i
e .
'le
:ansft[errati Pac
tra I rcieen! orrvo!
IrilLlor :ri..D acda atj
oQtr atiiarrpel
ela ;
t rocesul de vrz:ualtzare.
doar la propriile energii, sursele voastre ar
seca rapid gi a1i cidea prada simptomelor des- Metode cwratiae aplicate de la distanld
t
r'/ crise de paciengi. Pentru a vindeca un pacient de la distanjl, trebuie si stabiliqi o
/,
CAnd ii vindecaqi pe al1ii, captati energia It'giituri psihicn. Daci o iubili pe fiinla respectivi sau o/il cunoa;te1i
---t; timiduitoare a universului gi revirsali-o, sub lr.rrte bine, ve[i putea stabili legitura extrem de ugor. in r^tcontrar,
forma unei lumini albastre, asupra zonei du- ,rga1i-o/l sd vi trimiti o fotografie Ei o guviqe de pdr! Daci aveli simg
'
reroase a pacientului! Puteli, de asemenea, ,rrtistic, puteli sd o/il desenagi sau si o/il pictagi pe pacienta/ul
lt
I'
s-o direclionati spre un anumit loc sau chakra
din trupul acestuia. tn timpul acestei terapii,
\()rlstri/vostru, bazAndu-vi pe fotografia eillui sau si creagi o figu-
rin:'r din lut, cireia si-i conferiqi numele persoanei respective.
ll,,,,y\11
:- c analizagi-v d. intr eaga f o rg i qi vo inq I asup ra Dupi ce aqi stabilit legitura psihicl, putefi incepe terapia de la dis-
<a procesului de vindecar e, v rzualizind succe- r.rn1i. Intr-un spafiu liniqtit, ageza\i pe un ahar, in faja voasrri, obiec-
sul misiunii voastre! tt'le care stabilesc legitura dintre voi gi pacienrul vostru. Centragi gi

zz6 Qberon $e[f -!fu r'enheorl ( drleq ucenicului vrdjitor

capta[i energia timiduitoare a universului, inviluind apoi obiectele
(imagini mentale sau fizice ale pacientului) in lumina albastri a uni-
versului, concentrAndu-vd in mod deosebit asupra pi4ilor sau zone-
lor lui dureroase. Daci simqiqi dupn un timp cI lumina tlmiduitoare
a universului ii inviluie in mod spontan imaginea, fer; si mai treacl
prin voi, nu vd impotriviqi - lisaqi lucrurile si se desfiqoare de la sine!
Puteli, de asemenea, sI facegi parte dintr-un grup de terapeuli, care -
printr-o activitate colectivl - pot si vizualizeze gi sd reverse energia
timlduitoare a universului asupra pacientului. tn caz) vatrebui si
"..rt
vI consultali unii cu ceilalgi inainte de a incepe ritualul timdduitor pen-
tru avizualiza cu togii in acelaqi timp gi in acelagi fel energia binefrcltoare.
Dupi ce agi incheiat ritualul de vindecare, nu tulburaji liniqtea care
s-a aqternut. Discuqiile, chiar gi cu ceilalgi terapeufi, pot si spulbere
energia timiduitoare, inleturAndu-i efectele benefice. Numai dupi ce
pacientul se va simqi mai bine, puteli sd analizagi, impreunl cu cei-
lalli terapeuli, procesul de vindecare, impirtdgindu-vi astfel lecjiile
pe care le-aqi invl9at. Tradigia de a prstra ticerea dupi ce a1i infeptuit
un act magic este un principiu bine cunoscut in toate artele magice,
nu doar in cea a timdduirii.
l)<rui lucriri extrem de eficiente care vd. invalI cum si acordali
;'r rrrrul ajutor qi sI luali mlsuri de sigurangi in situajii de urgengd sunt
\ilt1, .\(:ors Handbook Si Boy Scout Fieldbook.
Vi recomand qi alte cdrqi utile:
'I'he
American Red Cross First Aid and Softty Handbook (Ghid al
|t rtt'ii Ro;ii americane de acordare a primului ajutor pi alte mdsuri
'lr ltrotec{ie), scrisi de Kathleen A. Handal in colaborare cu Crucea
l(,,5ic Americani.
l:tst Act Pocket First Aid Guide (Gbid practic pentru acordarea pri-
tttrrlrri ajutor), scrisi de Kurt Duffens Ei Brad Rickey.
l:irst Aid & Safety for Dwmmies (Primul ajutor & Mdsuri de protecpie
l,('tttru neinipinpi), scrisi de Charles B. Inlander giJanet'$ilosley Norwood
irr ,'olaborare cu People's Medical Society.
Majoritatea noqiunilor de prim ajutor sunt cAt se poate de logice -
, lri,rr daci nu vi amintiqi exact ce trebuie sd facepi intr-o anumiti impre-
lur,rrc, veqi intui mdsurile pe care trebuie si le luaqi, daci veli analiza
',rtrrrr[ia cu sAnge rece. De exemplu:
l)aci o persoanl are hemoragie, trebuie sd oprigi hemoragia.
I)acd o persoand nu mai respiri, trebuie s-o faceli sd respire din nou.
I )aci o persoand este riniti, trebuie sd curdlagi qi si dezinfectagi rana.
[ )acd o persoani suferi de frig, trebuie sd-i oferili o sursi de cilduri.

I )aci o persoand suferi de cildurd, trebuie s-o ajutali si se ricoreascd.

9. Cum sd qcordali primut ajutor qi sd [ua\i I)acd un individ are probleme digestive, persoana respectivi tre-
buie si mlnAnce ponderat.
mdsuri de sigurqntrd in situaf ii de. vr7enld l)aci o persoand ;i-a rupt sau gi-a luxat oasele, incheieturile sau
mugchii, nu trebuie s-o migcaji din loc.
qutor: Xoonwritar lindi7oy
I MPORTANT: Ca s,i nu o,i infectapi cw anurnite boli transmisibile prin
TrIim intr-o lume minunati, plini de aventuri gi neprevdzut. Fie
',inge
(in special SIDA si anumite forme de bepatiai), puneli-ad rndnuSi
ci explorim pddurile, modelem o baghetd magici, aprindem lumlniri tlin latex saw cauciuc tnainte de a trata rdnile singerinde!

pentru un ritual magic, facem drumegii intr-o zi senini sau inotdm

intr-un lac, este important sI ne luim misuri de siguranli. i,rainte de a aplica un tratament - un unguent, un medicament sau
tnsugindu-vi mdsurile de siguranqi qi noqiunile de prim ajutor, vepi ,rrr lcac pebazd, de plante - trebuie sd-i intrebagi intotdeauna pe pa-
reugi nu doar sI vI protejaji propria viaqi, ci gi pe cea a semenilor vogtri, , rcrrli dacl sunt alergici la substanga respectivi. DacI sunt, nu trebuie
sirind in ajutorul celor afla1i in pericol.
,, ,, lolosi1i.

( ril'lcd ucenicufui rrrdjitor 229

Q6eron $e[[- ![Qlenheart
 Nu trebuie copiilor sub 18 ani medicamente
sd le administraqi qi
leacuri pe bazd, de plante frrr permisiunea pirinqilor lor.
Examinarea fizicti; semnele oitale
lJn aspect extrem de imponant din procesul acordirii primului
ajutor il constituie examinarea pacientului rinit sau bolnav. Semnele
vitale redau ritmul cardiac al unui pacient, ritmul respiraliei, tempe-
ratura gi tensiunea. Ca si stabilili semnele vitale, avetri nevoie de un
ceas de mini si de un termometru.
Ritmul cardiac sau pulsul: Ca sd stabiligi ritmul cardiac al unui
pacient, luagi-i pulsul, apisAnd u$or cu mAna exact labaza degetului
mare. Numerali betiile timp de 15 secunde 9i inmulgiqi cifra cu 4. Pro-
cedeul vI va indica numirul batailor inimii pe minut.
Ritmul cardiac al persoanelor adulte gi sinitoase este de 50-100
de bitai pe minut. Cel al copiilor 9i al bebelugilor este mai rapid.
Ritmul cardiac al sportivilor cu o condiiie fizici extraordinarl
ajunge la 40-50 de betai pe minut - la fiecare betaie, inima lor pom-
peazd mai mult sAnge, ajutAndu-i astfel sl inregistreze performanle
deosebite.
S-ar putea ca, in unele cazvri, si nu gisigi pulsul radial (cel de
la incheietura mAinii). in aceaste situaqie, puteqi si verificagi pul-
sul arterei carotide. Aceasta este localizatl exact sub mandibula.
Ca si stabiliqi pulsul, apisagi ugor in locul indicat - avegi griji se
nu apisagi prea tare pentru a nu bloca fluxul sanguin. La fel ca in
cazul precedent, numiraqi betiile timp de 15 secunde 9i inmulqiqi
apoi cu 4.
Cind verificagi ritmul cardiac, observagi daci acesta este regulat
sau neregulat!
Respirafia: Ca sn stabiligi ritmul respiraliei, rugali pacientul sd res-
pire normal, urmirind cum pieptul se ridici 9i se lasi. Numlraqi de
cAte ori'respiri pacientul in 15 secunde Ei inmulqili rezultatul cu 4.
Ritmul normal al respiraliei unui adult este de 1.4-20 de respirapii
pe minut. Copiii 9i bebelugii respiri mult mai repede.
230 Qberon,je[[- il$lenheart
Trebuie si observali, de asemenea, daci pacientul respirl ugor
r,rrr greoi, daci tuEegte sau daci scoate nigte zgomote ciudate (guieri,
lrorciie etc.).
Temperatura: Stabilirea temperaturii depinde de termometrul pe
r .rre il aveti la indemAni. Daci este electronic, urmaqi instrucqiunile
,lc folosire!
in.nzrrl adulqilor gi al copiilor mai mari, termometrul cu mercur
('\te un instrument ideal pentru stabilirea temperaturii. Scuturaqi-l
in.rinte de folosire! Pacientul trebuie siJ qini sub limbi timp de 3-4
rrrinute. Dupd folosire, scuturali-l din nou, apoi spilaqi-l in api RECE
(rru fierbinte!) qi uscaqi-l bine!
Temperatura normale a corpului uman este intre 36,t-36,6 grade.
I ).rci trece de 37,7 grade, atunci pacientul are febri.
Cind stabiligi semnele vitale ale pacientului sau facepi alte observa1ii
It'grte de condilia sa, notati data ;i ora cAnd l-agi examinat. Nu tre-
I'rrie sI aveti incredere in memoria voastrl. Consemnirile voastre ar
l)utea iuca un rol extrem de important in procesul de vindecare a pa-
, icntuiui Yostru.
$ituafiite de urgen[d
Situaqiile de urgengi pe care vi le voi prezenta pe scurt in cele ce
rrlrneazi nu constituie subiectul acestui capitol. $i totuqi, trebuie si
1r i1i cite ceva despre ele, pentru ci - printr-o actiune corecte - a1i putea
s.rlva viala unei persoane.
in majoritatea cazurilor, pasul cel mai important pe care trebuie
I laceqi este sd chemaji Salvarea gi si cereli ajutor medical. DacI vi
'.r
.rlleti intr-o situalieJimiti gi nu putegi suna la Salvare, rugali pe cineva
o faci ldrdintirziere.
'.r
Stop respirator:
Simptome: Pacientul nu mai respirl. Pielea capdtdo nuanti palida
gri-albistruie. Pulsul este foarte slab sau inexistent.
'.ru
( (n'lc.l ucenicu[ui rtrajitor 2j1
 Tratament Chemagi Salvarea! Daci vi se pare cI victima se sufocl,
aplicaqi manevra Heimlich. Aplicali, de asemenea, manevre de resus,
citare. Scoateji pacientul din starea de qoc!
Hemoragie arteriald
Simptome: Pacientul este rinit gi pierde foarte
mult slnge. Este palid qi igi pierde cunottinla.
Pulsul este foarte rapid.
Tratamenfi Chemagi Salvarea! Apisaqi direct
pe rani! Daci vI mai insolegte cineva, rugafi
persoana respectivi si apese pe cel mai apro-
\:1\ piat punct de presiune dintre rani gi iniml.
\*"-
Ridicagi membrul rlnit deasupra nivelului
inimii. Scoateqi pacientul din starea de goc!
Pwncte de presiune
Artera brahiald
Artera radial,i Artera popliteald
(din spate le genuncb iului)
Artera femurald
Atac de cord (cunoscut Si swb numele de infarct miocardic)
Simptome: Pacientul se plAnge de dureri in piept, in umirul sau
bralul stAng. S-ar putea si aibe probleme respiratorii gi sd transpire abun-
dent. Respiralia qi pulsul sunt foarte rapide. Pulsul ar putea fi neregulat.
Tratament: Chemaqi Salvarea! Desfacegii hainele care il strAng!
Ajutagi-l si se relaxeze, aqezAndu-l intr-o pozigiesemiinclinate. tncercaji
siJ convingeli sd nu vorbeasci. Dactr poate si inghiti, dagi-i o aspirini.
t.rcercagi sd-l scoateqi din starea de goc!
232 Qber on $eff - llSlenfr eort
goc anafilactic
Simptome: Pacientul prezintd, semnele unei reaclii alergice -
rrrincirimi, umfleturi, probleme respiratorii, respiralie grea, buze
rn:lrite, urticarie etc. Ritmul respiraliei gi pulsul s-ar putea sI creascd.
I .r fel gi temperatura.
Tratament: Chemaji Salvarea! Dacd pacientul are o trusi sau o
rt'ringd cu adrenalini, folosili-o! Daci poate str inghiti, dali-i pe gurl
\O mg de Benadryl. incercaqi srJ lini;ti1i. Dacd are probleme respi-
r.rtorii, aqezalr-lintr-o pozilie semiinclinatd. tncercali si-l scoateli din
\l,lrea de $oc!
Atac cerebral (cunoscut ;i sub numele de accident cerebroaascular)
Simptome: Pacientul acuzd migrene gi ameleli puternice, are pro-
l,lcme de vorbire sau locomotorii.
Tratament: Chemapi Salvarea! tncercaqi se-l linigtili. DacI are pro-
l, cme respiratorii, aqezagr-l intr-o p o zigie semiinclinati. tncercali siJ
l
scoateli din starea de qoc!
Stare de ;oc
Simptome: Orice ranl sau situalie de crtzd. poate fi insoqiti de o
\trrre de goc. Pacientul este palid gi transpiri din abundengi, are stiri
,lc grea15 9i de legin. Ritmul respiraliei poate fi lent qi sacadat. Pulsul
poate fi rapid 9i abia sesizabil.
Tratament: Chemaji Salvarea! tntindeli pacientul pe jos 9i ridicali-i
picioarele! (Notd: Persoanele care au probleme respiratorii trebuie a;ezate
intr-o pozipie tnclinatd cu picioarele ridicate.)Aveji grije ca pacientu-
lui si-i fie mereu cald!
in
$impte tdieturi, zgdrieturi Ei rrdndtdi
tn cazrll hemoragiilor puternice, apdsagi rana pAni se opreEte he-
rnoragia! DacI vepi ridica membrul rdnit deasupra nivelului inimii,
hemoragia se va opri mai repede. Dupi ce opriqi sAngerarea, spdlagi
u$or rana cu apI gi sipun, apoi dezinfectali-o bine. Aplicali unguente
('rrrtec ucanicufui lrdjitor 233
antibacteriene 9i inf4uraji rana cu pansamente sterile (tifon lipir cu
leucoplast sau plasturi)!
Notd: Termenwl ,,steril" tnseamna ,,f,lra microbi". Avepi grijd sti rcu atin-
geli partea sterild a pansamentulwi saw a plastwrelui!
ln caz.rl vAnitdilor, punefi gheapn pe zona afectatd.timp de doudzeci
de minute la fiecare doui ore! Dupi doud zile, renungali la tratamen-
tul cu gheald 9i aplicagi pansamente fierbinqi timp de doulzeci de mi-
nute la fiecare doui-trei ore!
Infuziile de coada-goricelului gi gilbenele sunt bune penrm spdlarea
rinilor superficiale. ca sr faceqi o infuzie, fierbe! dour cqti de api dulce,
apoi luaii ibricul de pe foc! Adeugagi una-dour lingurige de flori uscare
qi zdrobite de coada-goricelului sau gdlbenele (sau doud-patru lingurije
de flori proaspete) 9i opirili-le timp de zece minute! strecurali infuzia
9i spdlagi rana! Aaepi grija sa o lAsapi sd se rdceascd tnainte de a o folosi!
Cprobfeme. digesti,oe
Dacd vd dagi seama sau aveli vreo supozigie ci agi mlncat - voi sau
altcineva- ceva otrivitor, sunapi imediat la Salvare.
Pentru simple tulburiri digestive, anttacrztj pebazd, de calciu re-
prezintd un remediu foarte bun.
Infuziile (sau ceaiul) de ghimbir sau menre alind suferingele pro-
vocate de un stomac iritat. Ca si facegi o infuzie, fierbegi doui ceqti
de apd dulce, apoi luali ibricul de pe foc. Adiugali 2-3 lingurile de
f.runze uscate Ei zdrobite de menti sau 2-4lingurile de frunze proas-
pete; pentru ceaiul de ghimbir, tiiaqi o bucati groasi cam de doi cen-
timetri dintr-o rid;cine proaspitd de ghimbir;i punepi-o in apa fiartd.
Opdriqio timp de 5-6 minute. Strecuragi infuziagi oferiqi-i-o pacien-
tului! Ceaiul poate fi indulcit cu miere, daci doriqi.
Daci pacientul vomiti, nu-i dagi nimic (nici micar apr) pAna cAnd
nu elimini totul! Puteqi sd-i oferiqi apoi bucigele de gheaqi sau careva
Qberon $eff -c[{"renfr eart
lrrrlirrlilc de apd. Daci le tolereazd,cregteli cantitatea de apd, adaugAndu-i
l ('l)r ,lt o supi ugoari, apI minerali, ceai indulcit sau suc de mere diluat.
I'rrr..1i ,,condimenra" dieta cu cereale, fructe gi, tN CEI-E DIN URMA,
l,'1,,rrrnc. Daci pacientul incepe si vomite din nou, reluali regimul.
l),rci are probleme digestive 9i se pllnge de dureri abdominale -
,r..,,, i,rre cu febrl - trebuie si chemali imediat medicul pentm a vi asi-
1,,rrr,r t'i nu suferi de apendiciti.
pro.'locctte de soare. scru de crtte surse. de cdldurd
\'suri
Arsurile catzate de sursele de cdlduri sunt clasificate ca arsuri de
lir,r,ltrl unu, doi sau trei.
irr crrzul arsurilor de gradul unu, pielea se inrogegte, dar fdri si crape.
l'.r, rcrrtul ar putea avea dureri. in aceastd categorie intri arsurile Pro-
lot.ltc de soare.
i,' cazul arsurilor de gradul doi, pielea se inrogegte, apar pustule,
r.r p,rcientul are dureri foarte mari.
ln cirzul arsurilor de gradul trei, pielea crapi gi se desprinde adesea de
lr(' ( ,u'ne. Se inrogegte foafte tare sau capiti nuante cenugii. Se pot vedea
1r'..rrturile li oasele. Uneori sunt dureroase, alteori durerea nu se mai simte.
'l'rdtdment:
irr .azrrl arsurilor de gradul unu qi doi, puneli apd rece sau ungefi
;,,rr,1 1fs61"1i cu gel de silicon, apoi infeEurali-o cu un pansament ste-
,,1 i,r arsurile de gradul unu, pielea se poate descoji. Puteqi aplica o
l,,1irrne inodord. Alifia de gilbenele este un remediu eficient (intrebaqi
l.r l,lafar cum o puteti pregiti).
i,., cazularsurilor de gradul doi, aplicapi pansamente sterile pe zona
, rr pustule. Nu le rupegi! Jinegi pansamentele pAnn cAnd rinile incep
'..i st' vindece. Dacd pacientul are dureri, ii putegi administra ibupro-
lr'n s;lu paracetamol. Dacd zonele afectate de arsurile de gradul doi
',rrrrt rn2i mari decAt o felie de pAine, trebuie sd chemali un doctor.
i,r car.rl arsurilor de gradul trei, acoperiii zonacu bandaje sterile,
',r ,,rte[i pacientul din starea de ;oc gi duceji-l la urgenqi! Arsurile de
1i,,r..lul trei reprezinti o URGENTA MEDICALA.
( ril'lcd ucenicu[ui .'rrajitor 235

' Notd: Ideea potriait cdreia este bine sd aplicayi unt pe o arsurd este o po-
' oeste de adormit copiii, care face mai mult rdu decit bine.
in c"zul arsurilor provocare de substange chimice, spdlagi cu multi
apizona afectati. DacI starea de iritare persistd sau mai existd inci urme
de substanli, cereli sfatul unui doctor. Daci substanta v-a afectat ochii,
continuati si vi spilali cu multi api, apoi consultali un docror.
(Hiper qi hipotermia
Termenul ,,termie" se referi la temperaturi. Daci suferiqi de hiper-
termie, avegi temperatur^ corpului prea mare gi vd simtripi tot timpul
ca qi cum a1i arde. Daci suferigi de hipotermie, temperatura corpului
este prea micd;i aveli senzalia de frig. Ambele sreri pot avea consecinqe
periculoase dacd nu le tratali.
Hipertermia gi hipotermia pot fi prevenite daci purtali haine co-
respunzitoare gi daci incercali se evitali condiqii meteorologice exrreme.
Persoanele care suferi de hipotermie par confuze, vorbesc incet,
pierd simgul^coordonlrii ;i merg cu dificultate. Pot fi nervoase sau
capricioase. In cazuri extreme, i;i pot pierde cunogtintra, intrlnd in
comi. Ritmul respiraliei, pulsul gi temperatura por incetini sau scldea.
Aceste persoane sunt predispuse la degerituri, existAnd pericolul
ca in cazul unor temperaturi foarte scizute sa le inghege degetele de
la mlini ;i picioare, nasul qi urechile. fesuturile degerate capdti nuanle
cenugii, albistrii sau negre.
Victimele hipotermiei trebuie duse de urgenti la spital. Dacd este
posibil, transportalile intr-o cameri incdlzitF^. Scoategi-le hainele reci
9i inlocuigi-le cu haine cilduroase, invelindu-le apoi in plturi. Oferili-le
ceva cald de baut! Procesul de incilzire trebuie si fie treptat; daci este
prea r:apid, pacienlii pot suferi un qoc.
Victimele care au suferit degerituri trebuie duse imediat la spital.
Zonele degerate trebuie acoperite ugor. Nu avefi voie si le masagi sau
sn le begaqi in apd. Ambele acliuni distrug lesuturile deja afectate.
46 Q6eron $e[[- cl{alenheart
Persoanele care suferd de hiperterm re au faga rogie, transpirl abun-
rlt'nt, par slebite qi nesigure pe ele. Se deshidrateazdfoarte repede qi
i1i pot pierde cuno$tinla. Victimele hipertermiei trebuie duse intr-un
lrc ricoros, sd-gi scoati hainele inutile qi si bea api rece. Ventilato-
,rrl se poate dovedi o solulie salutari, ca Ei compresele, tot cu apl rece,
,rPlicate la subral 5i vintre.
O formi gravl de hipertermie este insolaqia, clnd mecanismul de
r.icorire al corpului uman cedeazi qi nu-gi mai poate cobori tempera-
rrrra. Pacientul arde, are pielea uscata gi palide qi leqini. Temperatura
.rltrnge la sau depiqe;te 40 de grade. Poate si aib; probleme respira-
r,rrii gi sd sufere un atac de cord. Insolagia reprezinti o urgente me-
,licali. Pacientului trebuie neapirat si i se scadd febre, Pentru ce, in
r .rz cofltfxf, poate si moari. O persoani care suferi de insolaqie trebuie
,ltrsir de urgenle la spital.
pustu[e
Spllaqi 9i uscaqi cu grijd zona afectatl. tncnlzigi in foc vArful unui
.rt' sau briceag pentru a-l steriliza, apoi sparge9i pustula (pielea respec-
rrvi este moarta, a;a ci procedeul nu e dureros). Aplicali un unguent
, u antibiotic gi un pansament steril.
({gxofii 5i entorse
() persoani suferi luxalii sau entorse atunci cAnd muqchii, tendoa-
,'.'le sau ligamentele se intind sau se rup. Pacientul se plAnge de du-
rt.r-i acute gi nu-gi poate folosi membrul afectat. Luxaliile gi entorsele
1,,rt fi insoqite de umflituri gi v|nitii. (Fiica mea
qi-a scrXntit glezna
,,tl.rti, gi piciorul i s-a umflat cAt un pepene.)
Oa si evitali luxapiile gi entorsele, purtaqi pantofi sau ghete so-
lr, k', aveli grij; pe unde mergegi gi folosili un toiag atunci cAnd faceli
,lrrrrneqii. Avegi grijn cum traversagi sau stribategi pantele abrupte
,,r i :tlunecoase!
( (il'lcq ucenicufui .i'rdjitor 2i7
 Pacientul care a suferit o luxajie sau o entorsd nu trebuie si-qi
mai foloseasci membrul rinit. Acordagi-i primul ajutor, aplicAnd
urmitoarea metodl:
Relaxare: Nu lesali pacientul si-gi mai foloseasci membrul afectat!
Imobilizaqi zona rinitd, daci puteqi!
Gheafi: Punegi gheall pe locul respectiv timp de doudzeci de minute
la fiecare doud ore, ca si nu apari vAnitii!
Compresie: Bandajagi zona af.ectatefArA s-o intindegi!
inillarea membrului afectat: Ridicaqi partea vdtimatd deasupra
nivelului inimii!
Pentru alinarea durerilor, administraji-i pacientului ibuprofen. ln
cazurile grave, va trebui siJ scoategi din starea de qoc. Daci umfllturile
sau durerile sunt acute, iar rana nu pare si se fi ameliorat dupi doul
zile, pacientul trebuie sd consulte un dodor ca sd vadi daci nu cumva
a suferit o fracturi.
$(uscdturi de insecte, pdianjeni qi cdpuqe
Trebuie si inviqapi si recunoagteji insectele qi animalele otrlvitoare
care trliesc in zonavoastri. De exemplu, in Oregon, trebuie si mi fe-
resc de inlepiturile qi mugclturile viespilor, scorpionilor, ale gerpi-
lor-cu-clopoqei qi ale plianjenilor precum viduva-neagrl sau alte specii
de plianjeni veninoqi. Obignuiqi-vI sd scuturagi minugile, inciljimintea
qi alte lucruri inainte de a le purta, pentnr a evita contactul cu o in-
secti sau cu un animal veninos. tn timpul drumeliilor, rula1i sacul de
dormit 9i inchideqi fermoarul ca sd impiedicali accesul vreunui musa-
fir nepoftit. CAnd lucragi in aer liber, purtagi minuqi de protecjie!
in zonele infestate de gAnqari;i de aite insecte, folosigiinsecticidele
gi spray-urile antifAnfari qi evitaji apele stltitoare, pentru ci acestea
sunt locurile unde el eclozeazd, gi se dezvolte.
Persoanele care sunt alergice la ingepiturile de albine trebuie si aiba
intotdeauna la indemAni antidotul (inclusiv o seringi cu adrenalini),
iar cei care le insolesc trebuie si $ie cum s-o foloseasci.
238 Q6eron $eff -([{rlenfr eart
'r, ,rpion - scorpion din specia
.l nuroctonus phaiodactylus
Aetes Mosquito - 1An1ar
din specia Aedes
:*r:/,
Vdduva-neagrd
Cipugi-deJemn
viespe-aurie
in regiunile unde triiesc diverse specii de cipuge, imbrdcagi-vI din
, .rp pini in picioare, avAnd grija sa nu lisaqi nici o zoni neprote-
1,rr.i - tragegi ciorapii peste pantaloni, indesali cimaga bine etc.
\1,'rificaqi patul gi agternuturile inainte de culcare pentru a descoperi
rsafirii nepoftili!
"',
l)urerile provocate de muqciturile qi inleplturile de insecte pot fi
,rlrrr.rte cu unguente pebazd,de cortizon. Daci vd aflaqi intr-un loc uitat
,1,'lume, mAlul se poate dovedi o solulie salutari;i la fel de potriviti
.rr l'i o solulie din apd Ei bicarbonat de sodiu. $i alifiile din plante -
irr special cele de gilbenele - sunt eficiente, ca gi compresele cu api
r ('( c sau cu gheali. Sau putegi spdla zona afectatd cu infuzii Ei ceai de
, r,.rtl;r-soricelului qi gnlbenele (urmagi instrucliunile din subcapitolul
,,Sirnple tiieturi, zgirieturi 9i vAnitii").
[)aci vi injeapl o albini, scoate[i acul din piele cu ajutorul unui
lrrit't'ag, apoi aplicaqi tratamentul pe care vi l-am descris mai sus!
[)aci o persoani este alergici la inqepiturile de albine, adminis-
r,,r1i-i imediat antidotul, aplicaqi-i o compresd cu gheali qi duceli-o
1.,
'pital!
l)cntru a indepdrta o cipu;d, folosiqi o penseti ca s-o extrageii din
1,,, trl in care s-a infipt. Aplicaqi apoi tratamentul specific oricirei alte
, r i . Consultaqi un doctor in vederea altor tratamente! (In unele regiuni,
rr
'
, .'1'rrtrele sunt asociate cu diverse boli.)
( .r't('d ucenicufui .,rrdjitor
 p[ante otrd.oitoqre sau iritqnte Unguent antibacterian (de exemplu, Neosporin)
Unguent cu cortizon in propo4ie de lo/o (disponibil in orice
DacI locuili intr-o zoni unde trliesc specii de plante otrivitoare, farmacie)
precum toxicondendronul sau sumacul1, trebuie sI inviqaqi si le re- Plasturi de diverse mirimi
cunoa;teli. Toatl,lumea trebuie sr gtie cum arate urzicile (nu se poate Tifon
si nu fi nimerit niciodati intr-o tufe de urzici!) O rola de leucoplast
Nu mlncaqi plante sau fructe silbatice' dacd nu gtili ce sunt! Nu Moleschin (pentru pustule)
mAncaqi niciodati ciuperci in salbeticie, dacl nu sunteti insoligi de un O foarfeci
expeft care sI le cunoasci! O penseti
Dacd intrali in contact cu o plantl otrivitoare, scoateli-vi imediat Creioane
hainele, faceqi un duE cald 9i spnlaqi-vi cu foarte multi api qi sipun! 3-4 pungi de plastic carepot fi sigilate
DacI vI apare o erupqie, aplicagi unguente cu cortizon qi comprese O cutiujd cu lojiune antisolari
cu apd rece sau trataqi zona clr infuzii de gilbenele, coada-;oricelului O cutiupd cu unguent antiinsecte
sau hamamelis. Clhibrituri
Daci suspectali pe cineva cd ar ftmlncat o planti otrdvitoare, sunali Aspirine (disponibile in orice farmacie)
imediat la Salvare gi urmagi sfaturile medicilor!
Articole oplionale:
C) cutiuql cu gel pentru sterilizarea mAinilor

Cum sd crea(i o trusa de prim ajutor I)ansamente pentru arsuri cu gel de silicon
Geluri pentru arsurile provocate de soare, spray-uri aneste-
Trusa de prim ajutor trebuie sr fie destul de mici pentru a o putea zice/antiseptice (de exemplu, Bactine) etc.
lua pretutindeni cu voi. O trusl de prim ajutor nu-qi poate dovedi Bandaje qi pansamente
utilitatea dacd o lisagi acasi intr-un dulap. Mascl din silicon pentru respiraqia gurd la gurl
Ea trebuie sd conlinl mici recipiente - cum ar fi, de exemplu, Un sistem rabatabil de atele
cutiulele de filme foto sau cutiugele Altoid - in care puteii pistra me- Folie de supraviequire
dicamentele sau leacurile timlduitoare. Un ac de cusut
Dupi ce goliqi flacoanele, aveqi grija se le umpleli la loc cAnd l'astile de Benadryl (disponibile in orice farmacie)
ajungeli acasi. A$a, trusa voastrdvafiintotdeauna pregdtiti si acorde I)astile de ibuprofen (Ir4otrin) sau paracetamol (Tylenol) (dis
primul ajutor. ponibile in orice farmacie)
Medicamente cu efect antiacid (de exemplu, Tums, disponibil
Ce trebuie sd conpind o trusd de prim tiutor: in orice farmacie)
Un sipun invelit intr-o pungl de plastic l)irstile de furificare a apei
MInugi din latex sau din cauciuc I)lante uscate, alifii din plante etc.
O basmalupl sau un material gen bandanl $i orice altceva care v-ar putea fi de ajutor.

1 Specie de arbugti mediteraneeni din famiiia Anacardiaceae (n. tr.)

240 Q6eron $ef [ - tl{r.r'enheart

 r. clntroducere

An ine ati venit in lumea plantelor - a gtiingei care stndiazdproprie-

*l-<i tdqile tainice ale plantelor - apanajul celor ingelepf. $tiinqa lor
P+l{ cuprinde toate aspectele legate de artele magice qi de inviqitu-
, ii" rtJ"..hibazatep.
-irte.el. ierburilor. lr, "..rt atelier veli grsi, de
,rscmenea, sfaturi gi lucriri practice legate de gridinirit gi arta culinari.
Menirea acestui departament este de a le oferi elevilor sii cunogtinle
,4(e[iervt QCI: ',rlide
despre lumea plantelor - de la mituri la metode practice sau de
l,r aplicagii practice la credinqe populare. Pentru ci este o tradiqie cu

Sti in(a p[antetor 1,oer dey r.ldicini adAnci in arta vrijitoriei, gtiinla plantelor le oferl vrijitorilor
instrumente utile atAt in lumea magiei, cAt gi in ceea ce numim realita-
rt'.r de zi cu zi. Subiectele despre care vom vorbi in acest capitol, firi
Pieffe de temelie irrsi si ne rezumim la ele, sunt cunoa$terea naturii, metode terapeutice,
rn.Isuri de siguranli, diete alimentare, ecologia qi comuniunea cu natura.
Viatra mea e ca o panoplie: Culoarea asociatr acestui atelier este verdele, reprezentind ele-
E un butoi de coriandru ;i de cimbru, rrrt'ntul ptrmAntului. Verdele este culoarea vegetaliei, dar Ei a anei
Care-au strdpuns cu lujerele lor doagele din stejar 1ir'.idinirirului, fitoterapiei, fertilitllii gi prosperitngii. Sperania, bucu-
r i.r, incAntarea, procesul dezvoltarii gi al schimbarii - toate sunt re-
$i cercurile de rugin,i,
!2;nind spre lumind din adincul pdmintului roditor. l)r'('zentate de culoarea verde. Verdele pndurii este asociat cu ideea de
l.'rtilitate, cu trupul uman, cu notiunea de curaj, dar gi cu muzica cla-
'.rr'.i sau cu sunetele selbeticiei. Verdele cenugiu este corelat cu aspec-
Este un aechi rezentor plin de zilele copil,iriei mele
rt'k' emojionale - mAhnirea, gXndurile depresive, cu muzica in surdini
in ,orc sddeam uise imposibile, ce prindeau rddticini
\,rrr cu linigtea adAncS. Verdele-pal, precum cel al firului de iarbr care
Ca tarhonwl tropical, ce capul refuz,i s,i ;i-l plece
incoltregte, stimuleazl procesul de vindecare.
Sub aiforul ndprasnic al iernii,
Revenind apoi la oiap,i in fiecare primhtard.

Este wn colp de aerdeayd din gr,idin,i,

z. Ce este qtiin[a p[ante[or}
De unde menta spre soare se-nalPd,
Strecurindu-se printre cdrdmizi ;i pietre de temelie outor: S(oonwritar 1indi6ol
Pe care stau gravate cuvintele:
,,Dragoste",,,Generozitate",,,Pace" fi ,,Speranpd". ( )unoagteli, probabil, foarte multe lucruri despre plante. Poate le
l,,lrsigi la gltit sau cAnd faceji ceaiuri. Poate cd, atirnaji prin casl
Errzenstn BeRnEn'r ,r.lnunchiuri de plante uscate sau vI spilali cu sipunuri din plante

242 Q6eron $e[[-tI{venheart ( (il'lcq ucenicului rrrdjitor 243

 sau uleiuri esenliale. Daci aveqi o gridinl, este
bine sr cre$teti plante - fie ci le-ati cultivat
intengionat, fie ci au risirit singure.
Care dintre ele intre in sfera noastri de in-
*#* teres? Cele aromate, folosite de obicei in me-
' dicinn
sau in arta culinar i, care in termeni
qtiinqifici sunt definite ca plante ale ciror tul-
pini nu produc qesuturi lemnoase gi care in ge-
neral se usucl dupi ce ajung la maturitate.
Fitoterapia reprezintl,arta inlelegerii ;i a folosirii plantelor in funclie
de proprietilile lor magice, medicinale etc., iar gtiinqa care se ocupl
cu studiul plantelor se numeste in lumea vrijitoriei Etiinga plantelor.
Ea are o istorie lungn Ei bogati. Oamenii folosesc din vremuri
imemoriale plantele in scopuri medicinale qi culinare. Multe cul-
turi le-au introdus plantele in practicile lor religioase sau spirituale,
in timp ce pentru alte popoare planteie 9i condimentele erau mai
valoroase declt aurul qi nestematele. Dupi ciderea Romei din se-
colul al V-lea, drumul sirii qi al condimentelor a devenit atAt de
prelios, incAt oamenii au pornit rdzboaie pentru a-l cuceri. Unul
dintre cele mai ,picante" momente din istoria Statelor Unite a fost
cel cunoscut sub numele de ,,Boston Tea Party", clnd colonigtii
., tu rizvritit impotriva taxelor uriaEe pe care trebuiau si le pla-
rr',rsci pentru minunatul lor ceai englezesc, considerat un etalon
.rl ..'ivilizaliei.
Astazi, viata noastri este strAns legatd de cea
a plantelor, descope-
r tot pasul: in mXncare, siropuri, biuturi, vopseluri, qesdturi,
rrr.h-r-le la
l',rrlumuri, articole decorative, paste de dinti, in lumnniri sau in gridini
,'rr'. Industria plantelor medicinale a cunoscut Ei ea o dezvoltare ex-
tr.r.rdinarl in ultimii ani, datoriti interesului din ce in ce mai mare
I
)('nIru medicina alternativi.
Itlantele au jucat intotdeauna un rol extrem de important in lumea
,n.rgiei - fie in descAntece, vriji, acte magice, ritualuri timiduitoare,
rlir.rni magice, fie in qJte scopuri. Culorile, uleiurile gi aromele plan-
1',
tt lor pot si influenleze extraordinar de mult starea sufleteasci, atitu-
,lint'.r;i intengiile noastre - aspecte vitale de care depind acqiunile
rrr.rgice ale unui vrljitor.
Oum sd cwlegem si sd folosim plantele - no{iuni de bazd
- 9i proprietilile terapeutice - ale plantelor
Substanqele chimice
,rr,'.licinale pot fi influenlate de momentul 9i de metodele de cules.
lrr lrrnclie de specia plantelor, putem culege florile, frunzele, tulpi-
rrrlt,, ridicinile, bulbii, coaja, seminqele gi/sau seva.
I.rta clteva noqiuni fundamentale legate de culesul plantelor:
I. Plantele inflorite trebuie culese dimineala, intr-o zi senini.
t. Ridacinile gi coaja unora dintre ele trebuie culese doar in anu-
mite anotimpuri.
Dupi ce sunt culese, plantele trebuie folosite imediat sau us-
cate rapid, intr-un loc ferit de razele soarelui sau de o lumini
puternici.
t. Dupd ce se usuci, trebuie pistrate intr-un loc intunecat, in re-
cipiente din sticli sau din ceramici, pe care si le scrieqi numele
qi data cAnd le-agi cules.
Majoritatea plantelor uscate iqi pistreazl proprietilile timp de
12-18 luni.
( ril l(d ucenicufui r'rdjitor 245
 3. @[osaru[ qtiin[ei p[ante[or
qutor: Koonwritcr lindigoy
Pentru cd veqi incepe si lucrali cu plantele, va trebui sd invIlali
un vocabular nou. Iatd cAtiva dintre cei mai cunoscuqi termeni:
Bezoar: Antidotul unor otrivuri periculoase.
Amuleti: IJna sau mai multe plante (uneori in componenga altor
substanle) plasate intr-un mic recipient sau siculeq. Proprietllile
plantelor gi voinla beneficiarului sunt cele care ii conferi putere
amuletei.
Compresi: Se inmoaie un tampon intr-o infuzie fierbinte sau caldl
qi se aplici pe zona care trebuie tratatd.
Cremi: Plantele se amesteci in apl, grlsimi gilsau uleiuri pentru a
forma o compozilie cremoasi.
Decoct: Plantele proaspete sau uscate se fierb in api la foc mic sau
mediu timp de o ori.
IJscarea plantelor: Proces prin care se indeplrteazd, apa din plante
pentru a putea fi pistrate perioade lungi de timp. Daci apa nu se
eliminl complet, ele vor mucegii Ei iqi vor pierde proprietilile cu-
rative (devenind chiar periculoase).
Elixir: Infuzie care vindeci bolile, mentine sinitatea sau induce lon-
gevitatea.
Infuzie: Infizia seamini cu ceaiul, dar este mai tare (se folosesc mai
multe plante, care sunt opdrite in api mai mult timp). IJneori se
adaugi 9i alte substange, precum indulcitorii.
Infuzie cu uleiuri: Plantele se fierb la foc mic in ulei vegetal o anu-
mitd perioadi de timp. Se strecoari apoi uleiul qi se pistreazi intr-un
1o. ,i.oros gi intunecat. tn infuziile reci, plantele tre-
buie si stea in ulei un timp indelungat, uneori chiar
doul-trei slptimXni, fare sa fie fierte.
gi
O
Alifie: Se folosegte aceeagi metodl de preparare ca 4 1\
pentru tincturi, avAnd insd la baza alcoolul pen- F? lfl
tru frecqii. in consecinli, TREBUIE FOLOSITE a: g
NUMAI PENTRU UZ EXTERN (acest lucru
246 Qberon $eff - cful enhe arl
t rebuie menlionat pe etichetele flacoanelor). Ele sunt benefice pen-
t ru durerile de mugchi gi incheieturi.
I lnguent: Plantele se amesteci bine cu grisimi, ceard (ptarafrnl, ceard
,le albine) gi/sau uleiuri pentru crearea unei compozilii uleioase.
I lixir pentru dragoste: ,,Po1iune de iubire".
I'l.rsture: Vezi definiqia,,cataplasmei".
()travi: Orice substangi toxici ce poate si provoace boli sau chiar
H
r)roartea. Unele articole medicinale pot deveni
,rtrivitoare, dacl sunt luate in doze necores-
ptrnzitoare sau folosite incorect. Simbolul
strbstantelor otrivitoare il constituie doui
,,lse incrucigate sub un cap de mort.
I'r.rl'uri: Plantele uscate sunt procesate intr-un
rrrixer sau pisate intr-un mojar, cu un pistil, plnd se transformi
intr-un praf fin. Praful se toarni apoi in capsule goale din plastic.
l'oliune: Orice fierturd (infuzie, decoct) cu rol curativ.
t .rt:rplasmi: Plantele - intregi, tiiate sau zdrobite - se oplresc pulin
irr api ca si se inmoaie. Apoi se aplicd pe zon care trebuie tra-
r,rti, infi;urate intr-un pansament.
|orrradi: Vezi definigia,,unguentului".
solrrtii pentru spilarea pielii: Infuzii pentru spllarea gi dezinfecta-
lcrr rinilor, erupliilor etc.
\ir'<rp: Se adaugi miere sau zaher nerafinat intr-o infuzie sau decoct
,lin plante. Siropurile sunt adesea folosite in prepararea medica-
nlr'ntelor de tuse sau pentru a conferi anumite arome medicamen-
rt'lor pentru copii.
( e:ri: Ceaiul se prepari prin opirirea plantelor uscate sau proaspete
intr-o anumiti cantitate de api fiarti timp de cAteva minute.
I'r oprietifi terapeutice: Calitatea a ceva de a deline proprietiji tera-
l,cutice: fie trateazd o boalA, fie contribuie la pdstrarea sinitiqii.
l irrcturi: Plantele (proaspete sau uscate) se macereazi in alcool sau
intr-un amestec de alcool cu api. Tincturile se administreazdindoze
Iortrte mici.
t , r og cald: lJn amestec tradilional in care o infuzie fierbinte din plante
.,c clizoivi intr-o cantitate de alcool. Se mai adaugl suc de limAie
si nriere.
( ,r'tcrr uccllicu[ui lrnjitor 247
Tonic: Infuzie care vindeci bolile, menline sinltatea sau promoveazl
longevitatea. Este adesea asociat cu anotimpurile, cum ar fi, de
exemplu, ,,tonicul de primdvari".
4. Cum sd folosifi p[ante[e
fara sd rrd peric[ito.[i sdndtatea
qutor: ?(oonwriter lindi6oy
IMPORTANT! CITITI NEAPARAT ACEST SUBCAPITOL
ivemrr, DE A vA IINTTNUA cALAToRIAt
Nimeni nu trebuie sn inghitn sau sI recomande altcuiva o planttr
medicinale flr; g studieze mai intAi efectele ei secundare (vezi biblio-
grafia cu lucririle care explicd efectele secundare!). Daci aveli probleme
de sinitate, trebuie sd consultali un medic..
In vrljitorie, fitoterapia reprezintd o qtiingi, o artd qi o practicl
magicl. Este o qtiinll pentru ci folosegte substange care congin ele-
mente chimice active, ce dau nagtere unor anumite reaclii. $tiinja fo-
losirii plantelor implicl precizie gi o atenjie deosebita pentru detalii.
Este gi o arti deoarece un fitoterapeut priceput igi pune la contribuqie
toate simjurile pentru a estima cAt mai bine condigia pacientului gi
pentru a stabili cel mai potrivit tratament.
Fitoterapia este extrem de importanti in practicile magice.
Metodele ei presupun un studiu riguros. Dacd,vdhotIrAli sI urmali
o carierd in domeniu, trebuie si studiaqi gi si practicali ani intregi
inainte de a deveni expe4i.
Multe plante au numai efecte curative, in timp ce altele pot avea
qi efecte secundare. Unele pot fi chiar ucigltoare. $i atunci, trebuie
folosite cu multi inqelepciune gi prudenqd. Ca ucenici vrijitori, este
important si invilaqi cum sI folosili plantele in mod corespunzitor.
Iatr cAteva reguli fundamentale gi explicaliile pentru ele:
248 Qb er on $e[[ -
clpr a nh e arl
1. Vd aflapi la tncepwt de drwm tn cariera de ardjitori.
De aceet, trebwie sd folosipi numai plantele pe care le
cwnodrte{i foarte bine, wrmdnd sfatwrile wnui mentor
n sAn ale wnwi profesionist tn domeniu.
In timp ce invilaqi cum si folosigi plantele, notali-vi observagiile
irr jurnalul magic, descriind, de exemplu, experimentele pe care le-aqi
l;icut qi metodele pe care le-agi folosit. VI veli concepe astfel un dosar
,rl plantelor pe care le cunoagteli gi pe care le puteli folosi fere reami.
2. Notali toate lucrwrile pe care le tnadpapi!
De fiecare dati cAnd folosili sau studiagi o plantd noud, luagi notife!
| )cdicaqi fiecirei plante in parte o paginl separat[ din jurnalul vostru
rrr,rgic! Scriegi tot ce gtigi sau descoperigi despre planta respectivd!
| )csena[i planta, daci puteli! Descrieqi apoi experimentele pe care le-a1i
Licrrt! In acest fel, vegi inlelege mai multe lucruri despre ierburi gi pro-
plietilile lor curative.
3. Doar pentru cd o plantd are calitdti medicinale, nu
fnseamnd cd are numai proprietdli cwratiae.
Mul1i oameni cred ci plantele medicinale au numai calitagi. $i igi
rnregineazi ci, de vreme ce sunt naturale, nu au efecte secundare.
Greqit!
(lhiar gi plantele medicinale pot fi nocive. De exemplu, dege-
1,'lrrl-rogu - care are nigte flori minunate - ne oferi substanta cunos-
, rrti sub numele de digitalinn. Medicii folosesc digitalina penrru atrata
l,r,rblemele cardiace... dar, luati in cantitigi necorespunzdtoare, digi-
t.rlina se poate transforma intr-o otravd extrem de periculoasl.
( la si nu vi periclitali sinitarea, trebuie sd tratali plantele cu multi
I'rrrtlenfd. Este bine si aveli intotdeauna la indemAni numirul de
l,r S.rlvare.
Stwdiapi plantele inainte de a le folosi!
-1.
Manwalul de inipiere in or,ijitorie vI oferd informagii fundamentale
r h'spre plante. Putegi sd studiagi ci4ile de specialitate, dar gi paginile de
rrr('r'net, carevd, oferi informajii detaliate gi fotografii despre plantele
( ,r,t('d ucenicufui lrdjitor 249
medicinale gi proprietilile lor curative. Consultagi bibliografia de la produselor naturiste care provin de la companii de renume specificl
sfArsitul cinii! intotdeauna elementele sau substanlele folosite.

5. inainte de a foiosi o pldntd, at:efi grijd s-o id.entificapil
Trebuie sd fipi absolut siguri cI Etili despre ce planti este vorba
atunci cAnd vi propuneli si o folosili.
Cel mai sigur este s-o cumplrali de la magazine de specialitate,
cum sunt plafarele. Puteli cumpira plan^te proaspete, neprocesate sau
tablete, capsule ori ceaiuri din plante. Inainte de a cumpira produ-
sele naturiste, verificali denumirea qtiinlificl a plantei, componen-
tele folosite, data fabriclrii qi a expiririi, numele gi adresa firmei
producltoare.
O altl modalitate este si cultivali voi ingivi planta respectivl, fo-
losind seminjele sau risadurile de la un magazin de specialitate.
CAnd studiagi plantele, nu vi grlbili gi cercetajiJe pe rAnd, cu foarte
multe atenlie, ca si inviqali cAt mai multe lucruri despre ele!
E bine si cunoaqteli gi sn folosili denu-
mirea in latinl a plantelor. A9a vegi fi si-
guri cI vorbiji exact despre aceeagi plantl
despre care v-a vorbit gi profesorul vostru.
Daci spuneli ,,mentl", vd referiji la toate
spegiile de menti. Dactr spunegi insl
Mmthaaruensls, expe4ii in domeniu
vor $ti ci vI referili la o anumittr
specie de menti utilizatd,in me-
dicina chinezeasci.
5. inainte de a folosi un
remediu naturist, oeri-
7. Nu aitapi cd plantele pot sd interacpioneze unele cu
celelalte, dar gi cu medicamentele alopate.
Daci folosiqi remedii naturiste in combinalie cu medicamente alo-
p.rte, puteli avea probleme de slntrtate. Unele produse naturiste conlin
irrgrediente active, care pot avea efecte secundare. De exemplu, pal-
rrrierul pitic din specia Serenoa repens conline o substanll chimicn
.rscminitoare cu estrogenul, in timp ce Ginkgo biloba poate sl impie-
.lice coagularea sAngelui.
Dacr luali medicamente, trebuie sd discutaqi cu doctorul vostru
interacliunile pe care acestea s-ar putea str le aibd cu remediile natu-
lisre. $i chiar dacl el vl asigurtr cI puteli lua medicamentele alopate
irrrpreuni cu cele naturiste, ave\i grije cum le combinali, pentru ci e
1r.
rsibil si interaclioneze!
8. Fipi pregdtipi!
irrainte de a incepe experimentele naturiste, pregitili-vl toate in-
gn'clientele. Verificali inctr o datl toate informagiile gi citili cu atenlie
rrrstrucliunile! Avef grije sa ve luali toate misurile de siguranll! Jineii
l,r irrdemlni o hArtie;i un creion pentru anota fiecare detaliu al
lxpcrimentului!
9. Dacd pregdtipi un remediu naturist, urmali instrucpiunile
cu strictele!
Olnd lucrali cu plantele, trebuie si ridicali prudenia la rang de lege.
{ ilrirrr Ei cele considerate sigure pot deveni toxice, daci sunt folosite
rr('( orespunzltor. Urmali instrucliunile cu stricrete' resPectlnd can-

ficapi-i componentele ! rrrtlile gi dozajul recomandate!

Remediile naturiste ar putea
avea in componenta lor qi alte 10. Administrdli cu prudenpd remediile naturiste femeilor gra'
medicamente sau substantre. Nu aide sau care aldpteazd, copiilor sub 6 ani Si bebelugilor!
Mama Naturd este Regina Pkntelor,
care ne ddruieste binecuaintarea
folosiqi niciodati leacuri naturiste lrctugii 9i bebelugii nu pot str elimine substanlele chimice nocive
pkntelor magice pi medicinale. fare sa cunoageti elementele pr('zcnte in plante gi in remediile naturiste. Orice substanltr chimicd
Daen realizat de lesw'Wolf Hardin. din componenga lor! Etichetele , r' plttrunde in corpul lor poate provoca tulburiri grave. Cafeina este

250 Q6cron $cf t - <I{r'anhzart ( rrt('d uc€,iicufui lriijitor

un exemplu revelator in acest sens. Cafeina dintr-o ceagci de cafea se I)aci ele intervin, incetaqi imediat tratamentul! in cazul in care per-
elimind din corpul unui adult intr-un interval de cinci ore, in timp ,,ist.i, trebuie si consultali un medic.
ce aceeagi cantitate de cafeind se eliminl din corpul unui nou-nlscut
dupi optzeci de ore. 13. Eticbetapi plantele ;i nw le lineli la tndemina copiilor!
Cu toate acestea, existd foarte multe plante benefice pentru copii Aveti grija si etichetali plantele, specificlnd denumirea 9i data cAnd
qi bebeluqi. lJnui nou-niscut i se poate administra un leac naturist prin
,rrr l'ost culese. Aga veji reuEi sI le identificali mult mai ugor, amin-
intermediul laptelui pe care il suge de la mama lui. Mugegelul este un
tirrtlu-vi in acelagi timp data clnd planta expirl.
remediu clasic pentru bebelugii cdrora le cresc dinqii, iar floarea de
l.a fel ca orice alt medicament, plantele trebuie pistrate in locuri
soc le scade febra. Multe plante pot fi, de asemenea, preparate cu aju-
torul glicerinei vegetale qi administrate copiilor. l,'riter, unde copiii nu pot ajunge. Pdstraqi-le in locuri intunecate, in

Pentru cd nu s-au efectuat studii qtiinlifice asupra multor plante, ,,'se din sticld bine sigilate! Daci sunt expuse la lumini sau la cdlduri,
elevii trebuie sd studieze cu asiduitate efectele secundare asociate cu I'1.,'rtele iEi pot pierde proprietigile curative.
cea pe care intenlioneazd, s-o foloseasci sau s-o recomande unei alte
persoane. Cartea Herb Contraindications & Drug Interactions (Plante 14. Nw tnghipipi niciodatd wleiwrile esengiale!
;i contradicpiile lor & Interacpiwni ale swbstanpelor), scrisd de Francis t Jleiurile esenliale se folosesc doar pentru uz extern sub formd de
Brinker, reprezintd, un punct de referingi in studiul efectelor secun- l,'1irrni, creme gi flacoane destinate inhalaliei. Pot fi periculoase daci
dare ale plantelor. ',rrrrt inghigite Ei nu trebuie niciodati folosite in remediile naturiste
Persoanele in vArsti de peste 65 de ani qi cele care se confruntd cu
, ,u (' urmeazi a fi ingerate. Nu le qineli la indemlna copiilor!
grave probleme de sinitate (in special probleme hepatice gi renale)
trebuie si foloseascl remediile naturiste cu multd prudenqd.
15. Cdnd nw;tipi cen6t, OPRITI-VA;i cerepi p(irerea
Nu administrati qi nici nu recomandali leacuri naturiste tinerilor
sub 18 ani f.6,rd, permisiunea pirinqilor lor! wnwi expert!

11. Acordapi timp remediilor natwriste ca sd-;i facd efectul! , l ccasta s-dr putea sd fie cea mai importantd reguld. Cind nw ,tipi ,ro)i,
Leacurile naturiste igi fac efectul in timp, aga ci lisagi-le si lucreze s,i aflapi rdspwnsul dorit!
ltttneti capdt dctivitdlii aoastre ;i incercapi i

in tihni inainte de a schimba doza)ul sau de a intrerupe tratamentul. ( t,r trtai usoard modalitate este sd cereli pdrerea unei voci aaizale. :

Ceregi sfatul instructorului sau mentorului vostru in acest domeniu. i

Ca in orice alt tratament, qi remediile naturiste iqi fac mai repede

efectul daci sunt stimulate de factori externi benefici: un somn sinitos,
l)o;rte Ci nu vi place sd puneqi intrebiri. Poate ci vi sperie ideea
exercilii fizice gi o dieti corespunzitoare.
r rispunsurile. Dar vrljitorii rImAn intotdeauna
.i il u curo?gteli toate

12. Dacd interrsin efecte adaerse, incetali imediat tratamentul!

rrr',t. ciutitori. Niciun vrijitor nu degine toate rispunsurile gi chiar
',r ,,'i rnai mari vrijitori pun intrebiri.
Efectele adverse reprezinti efectele nea$teptate gi nedorite provo-
cate de remediile naturiste administrate. Efectele adverse (denumite in primul rAnd
I'r rncipiile gtiinlei plantelor gi ale fitoterapiei impun
gi efecte secundare) includ stiri de greai',d, vomd, erupfii, diaree, stiri lrr,rrt'.r tuturor misurilor de sigurangl. CAnd indoielile vi macini,
de agitagie etc. l'l r111111 tNtREeRrut

252 Qberon $e[t - cl?gtt enhear t r 'n tr'(t uccnicu[ui lrdjitor 25i
 5. Cum sd cu[tirr ali o grddind Itozmarinul - aveqi grije ce soiuri alegeli! Unele rufe sunr
pitice, in timp ce altele cresc foarre inalte. O tufe mai mare
de ptante medicinate poate sd fixeze marginea unei buclli mici de pimAnt. Tul-
pinele speciilor mai mari pot fi folosite pe posr de frigirui.
autor: $(oonrryriter indi6o;
1
l(oinila
Muqefelul
DacI puteli, nu sldigi plantele in straturi, ci clt mai comPact cu
putinld, pentm ci vor ocupa astfel tot spaqiul oferit' Daci aveqi loc, puteli, de asemenea, sd cultivatri pitrunjel, hasma-
Alegegi un loc care se bucuri de soare cel puiin rase-oPt ore pe zi, ltrchi, usturoi gi mdcrig silbatic din specia Rumex sanguineus. Toate
Cu cAt mai mult, cu atlt mai bine. .,unt comestibile qi au proprietili medicinale. Micriqul sdlbatic, cu
Pregitili ptrmAntul inainte de a sidi plantele! Apoi preslrali I runzele sale dotate cu nervuri roqii, conferd grndinii voastre un as-

ingriqdmAnt natural. 1't'ct deosebit.

incercaqi sd folosipi numai substanle organice. Pesticidele 9i ierbi- Toate aceste plante (cu exceplia mugepelului) sunt fie perene, asr-
cidele alungd viermii, gindacii, albinele 9i piianjenii care v-ar ajuta sI ltl incit - odati ce le-aji plantat - veli putea si vi bucurdji de ele in
menlineli slnitatea ecosistemului gi a gridinii voastre. liccare an.
Iattr citeva sfaturi referitoare la plantele Pe care le puteli cul-
Pentru inceput, poate ci ar fi bine sI plantali risaduri, nu se-
tiva, pentru ctr sunt frumoase, ugor de crescut gi au intrebuinltrri
rrrinte. Dar, indiferenr ce veji planta (risaduri sau seminje), trebuie
multiple:
',r ltigi
ci majoritatea plantelor sunr ugor de cultivat dacd urmagi
rrr strucliunile.
lavanda - existtr nenumlrate specii de lavandl, care au diverse
mlrimi. Tufele de lavandi reprezintd un Punct de pimlntul si fie mereu reavdn. Dactr
Udaqi-le la cAteva zile pentru ca

atraclie pentru privitori, dar Ei pentru albine. , [X] r'.'1i acoperi plmAntul din jur cu un srrat protector din ace de pin sau
Menta este o plantd care - prin rizomii ei - ,,',rjii de copac, le veli ajuta si rejinl apa.
se poate inmulf necontrolat. Pentru arezolva Plantele se vor dezvolta Ei mai bine daci le vetri curdja frunzele sau
aceastd problemd, unii oameni o planteazFt r.rnrurile uscate.
! intr-rln ghiveci, pe care il ingroapr apoi in pimAnt.
Dar o puteqi hsa sI creasci in voie, smulgAnd apoi plantele
nedorite.
Salvia - speciile de salvie care au flori divers colorate conferl 6. O 7rddind in ghi,oece
frumusele grddinii voastre.
Cimbrul outor: Koonwriter lindi6o;
Oregano - albinele adord aceasti plantd.
Nu avegi nevoie de o gridintr ca sd cultivagi plante. Multe dintre
Gilbenelele - sau
"filimica" - ^trag
albinele qi au nu-
meroase intrebuingiri medicinale. Petalele acestei r lt' pot la fel de bine si creasci in ghivece. Iati cum puteti crea o
plante pot fi folosite in salate. rrrrrrigrddini in ghivece, pe care le putetri areza pe verande, pe bal-
Arpagicul ' {}n, pe scara de incendiu sau intr-un loc insorit din curtea casei.

Q6eron $ef[-Qlcnfraart { o'lc.l uccnicufui .trriiitor 255

 MATERIALE:
Un ghiveci mare, cu dimensiunea de gaizeci de centimetri (ave1i
fundul lui sa aibn cel pulin doui giuri!)
grijd, ca
Pietre de rAu (mai mari declt gdurile din fundul ghiveciului) sau
buclti dintr-un ghiveci spart
PdmAnt de flori de cea mai buni calitate (vi sfituiesc s; nu folosigi
pimlnt obi;nuit, ci sd cumplraqi de la magazinele de specialitate)
IngrisimAnt granulat pentru flori
O lopegicd
Risaduri (plante tinere, crescute in seri sau risadnill) ori seminqe
IatI cAteva exemple pentru ce le-agi putea folosi:
o O gridinr cu plante folosite la gitit: salvie, cimbru, rozmatin,
mentI, oregano, panselule sau violete
. O gridini cu plante pentru ceaiuri: menti (doud-trei specii),
mugegel, roinili, salvie din specia Sahsia elegans, isop 9i qtevia-dulce,
plantr din specia Stevia rebaudiana
o O grldind cu plante medicinale: mentl din specia Mentba pipe-
rita, muEegel, gdlbenele, salvie qi usturoi
lnainte de a incepe sa potrivit! Plantele men-
le plantaqi, alegegi un loc
qionate mai sus au nevoie de soare cel pulin $ase-opt ore Pe zi.Dacd'vre1i
si cultivaqi plante pentru gitit, ar fi bine sd a1eza+ighiveciul cit mai aproape
de bucitirie pentm a le putea folosi atunci cAnd faceqi mAncare.
Agezali ghiveciul gol in locul dorit! Punegi apoi pietrele de rAu sau
cioburile ghiveciului spart deasupra giurilor de pe fundul vasului unde
veli sldi plantele! Umpleqi-l cu pimlnt de flori! CAnd acesta este Pe
jumdtate plin, udali-l treptat pentnr a tasa pimAntul! Preslraqi cAteva
linguri de ingrigimlnt granulat pentru flori 9i, in final, umplegi ghi-
veciul cu pimAnt, presirlnd alte clteva linguri de ingrIgImXnt.
Dacd optagi pentru risaduri, incercali si le plantagi in ghiveci, ast-
fel incAt si obgineqi un aranjament floral cAt mai frumos cu putinfe.
Verificali informaliile referitoare la plantele respective ca si vedeqi cAt
de inalte vor cre$te cAnd vor ajunge la maturitate.
Plantagi risadurile folosind lopelica. Acoperiqi-le rrdicina cu mult
plmlnt pentru a evitaformarea golurilor de aer din jurul 1or. Udali-le
apoi din abundenqi!
256 Q6eron $a[f - (f{alenhaarl
Daci plantagi seminqe, citiqi cu atenfie informagiile de pe pliculege
r,r si aflafi cAt de inalte vor cregte plantele. Urmali instrucgiunile re-
It'ritoare la adAncimea optimd de plantare. Trebuie si 1ine1i seama de
l.rptul ci - intr-un ghiveci - puteli planta seminlele mult mai apro-
1ri.rr.e unele de celelalte decAt pe obrazde. Udaqi-le din abundenqi, avAnd
irrsri griji ca jetul de api si nu le scoate din pdmAnt!
lndiferent daci sldiqi risaduri sau seminge, linegi un jurnal de
lir,idinirit in care si notaqi datalacare le-aqi planrat, desenlnd in acelagi
rirnp $i o schila a minigrddinii voastre pentru a nu uira numele 9i locul
1'l.rntelor sidite.
Acum a$teptali ca plantele si rlsarl gi sd creasci - un exerciqiu ideal
l)('ntru cultivarea rebdlrii, o treseture extrem de importanti pentru
,rrr ucenic vrijitor.
Daci ali plantat risaduri, vor incepe sl creasci peste o slptdmAnd sau
,l,rtri. Odati ce au inceput si se dezvolte,le putegi mpe pentru a le folosi
irr diverse scopuri. Nu trebuie si vi facegi griji: plantele nu vor avea de su-
l,'r'it. De fapt, cu cAt le veji rupe mai muh, cu arAr se vor indesi mai tare.
Daci aqi sidit seminle, atunci plantele vor incepe si creasci in de-
, rrrs de qapte-zece zile. Urmagi instrucliunile de pe plicuri referitoare la
in care trebuie si le rdrili qi sn le ingrijiqi! Dupi doui luni, le puteli
'rr.,clul
l, in diverse scopuri.
'losi
Udagi-le indeajuns pentru ca pimAntul sd fie mereu reavdn!
Pentru a cultiva qi usca plantele, urmati instrucjiunile pe care vi le-am
,,lt'rit la pagrna 73. Aveli grije sa le pistraqi intr-un loc inrunecat in bor-
r .rne din sticle bine sigilate!
RETETE CULINARE: CAnd faceqi oui jumiri, adeugapi cimbru
ir pitrunjel. Salvia gi rozmarinul dau un gust minunat preparatelor
,lrrr carne, in timp ce oregano este un ingredient des folosit in bucdtdria
rt.rliand. Petalele de panseluje gi violete sunt delicioase in salare, con-
l,'r'irrdu-le, de asemenea, un aspect atrdgFrtor. DacI vregi un meniu cu
t, rt trl deosebit, preparagi un amesrec de plante proaspere. Taiali cAteva
l,'lii de pAine franpuzeascd,. Ungegi-le cu unr gi presiragi apoi deasupra
.uncstecul din plante. Adnugaqi piper negru gi caEcaval ras. Puneli-le
tx' llritar (tineri vrijitori, rugati-ve pdrinjii sd vI ajute!) pAnd cAnd toate
,"gredientele se topesc gi incep sI sfArAie pe foc!
( (r'lcq ucenicufui lrdjitor 257
 RETETE DE CEAI: Operili timp de 5-10 minute 1-2 lingurile
de plante uscate sau2-3 lingurile de plante proaspete intr-o ceaqcl cu
apd,fiarcdl Strecurali ceaiul qi turnat;l intr-o cegcuqa cdda. Apoi, puteli
si-l beqi. Daci vretri un ceai rece, opiriqi plantele gi strecurali ceaiul,
pe urmi hsagi-l si se rrceasci in frigider. incercaqi sI amestecali di-
lr.rs" pl"rrt. ca si savurali arome qi gusturi diferite. indulciii ceaiul
cu frunze de $tevie-dulce.
RETETE NATURISTE: Operili cAteva petale de galbenele intr-un
sfert de ceagci de ulei vegetal sau de migdale pentm a crea o creml
de piele. Ceaiul de mentl alini problemele digestive, pe cAnd ceaiul
de muqegel induce o stare de calm qi somnolenli, ajutAndu-i pe oa-
meni si doarml. Amestecul de mqegel ;i mentd este delicios. Infu-
ziile cu salvie sunt un remediu ideal pentru riceli sau dureri de glt -
nu begi insi mai mult de o ceagci de trei-patru ori pe zi! Usturoiul
are multe intrebuinpiri medicinale: pentru durerile de gAt, punegi intr-o
tigaie cu ulei de mdsline cnqiva cilei de usturoi, fere sa-i curilaqi de
coaj5, 9i prljiqi-i in cuptor la o temperaturi de t76 de grade plni cAnd
cileii capiti o culoare maronie gi devin foafte moi. Lasapi-i si se
rlceascl, apoi puteli sl le curilagi coaja gi si-i mlncali!
T. Cum sd fofosi\i p[antete. comestibite
in funclie de o"notimp
sutor. (Etlen (E.rert (Hopman
1,rerd,e1
primdrrarq - "tiotetete;i pdpddia
Primlvara este anotimpul violetelor. Clutali pXlcurile de violete
albe qi purpurii care cresc in gridini qi pe pajiEti. Puteqi si gItili frun-
zelelafel cum gitili spanacul sau in salate. Frunzele violetelor conlin
foarte mult fier qi vitaminele A si C.
258 Qb er on $e[[ -
rfur
Florile pot fi mAncate crude: preslrali flori proaspete
l)c un tort aniversar sru pureti si le fierbegi in zahdr gi si
Ic folosili maitirzit.In acest caz, trebuie se le cletili cu
,rprl rece gi sI le treceli prin albuguri de oui, folosind o
pcnseti. Aqezajile apoi pe un qervejel curat qi pre^siraji
T.rhiir pesre ele, laslndu-le acolo pAni se usucd! impa-
. hctali-le dupi aceea cu griji intr-o foaie de staniol!
Pep;dia este, de asemenea, o plantl comestibile. Puteli folosi frun-
zele de pepidie in salate sau le puteli fierbe pe posr de zar-
zayat. Frunzele sunt bogate in vitamina A, iar florile
galbene conlin calciu, benefic penrru inimi. Addugali
petalele florilor la salate, avAnd griji se indepdrrali se-
palele verzi gi amlrui. Tulpina nu se minAncd.
CXnd adunaqi plantele 9i florile din grldina voasrrl,
incercali si le culegeli pe cele care se aflelao distangd
de cel pujin 300 de metri de strade penrm a le evita
astfel pe cele poluate. Inmuiaqi planrele, timp de 20 de
minute, in api, turnAnd tn prealabil cAreva linguriqe de
()(('t sau sare, pentm a indepirta insectele gi parazigri.
teleuri din petale de aiolete sda pdpddie
Umpleli un borcan fie cu flori de pipldie (indepertAnd sepalele gi
rrrlpinile), fie cu violete albastre.
'furnagi apl clocotiti peste ele pAni se umple borcanul gi lasaqi-le
,rl.l Peste noaPte.
Strecuragi apoi florile gi pdstrali lichidul. La doui ceqti de lichid,
,r.hugapi sucul de la o lamAie stoarsd gi un pliculej de gelatini pudri.
'l'rrrnagi lichidul
intr-un ibric, care si nu fie din aluminiu, gi punegi-l la
licr-t. Adiugali o buctrjicd de unt (ca sI impiedicali formarea spumei)
1i patru ce$cule de zahdr, apoi puneli-l din nou la fierr. Lasali-l si fiarbi
rrrr minut, pe urmi turnali lichidul in borcane curare qi sigilali-le!
RETETE CULINARE CU PLANTE SALBATICE
COMESTIBILE
I>rimdvara este anotimpul cAnd putem sI clutim plante silbatice
,,rnrestibile. IatI cAteva relete culinare cu plante silbatice:
a nh e arl ( (rlea ucenicu(ui 1'fajitor 259
 Cldtite cu urzici
Adunali :urzici tinere, folosind mlnugi din cauciuc Pentm a evita
usturimile. (Dacd veli clati frunzele cu apl rece, veli indeplrta
acidul care provoaci ingepiturile.)
Taiagi 9i fierbeli la foc mic frunzele de urzici pAni se
inmoaie. Amestecaii-le cu piure de cartofi. Adiugaqi sare
9i piper dupl gust.
Modelali-le apoi sub formi de ,,cletite", dali-le prin flind
qi prijigi-le in ulei de mlsline, timp de 5-10 minute pe fiecare
parte, pAnd capiti o culoare aurie. Se servesc cu smAntAnl'
Brio;e cu troscot
Adunali lujeri tineri de troscot, inalli de 5-20 de centimetri! Rupeli
frunzele qi taiagi-le mirunt. Aveli nevoie de doui ceqti de frunzetdiate
de troscot.
Presirali peste ele o ceagcl 9i jumitate de fiini, o lingurile de praf de
copt 9i o linguriql de bicarbonat de sodiu. Adiugali o iumitate de ceaqcl
de petale proaspete de pipndie (lndepanAnd, fireEte, tul-
pina gi sepalele)! Amestecagi intr-un vas separat un
pachet de unt topit, o cea;cd de zahdr brun, doui ouI,
o lingurila de vanilie gi o ceagcl de iaurt sau smAntlni!
Adlugaqi cele doul cegti de frunze tiiate de troscot,
apoi melanjul cu fiini gi amestecali bine. Turnali com-
poziliain tivi speciale pentru brioge. Ldsagi-le sd se coactr
la cuptor, timp de 15-20 de minute, la o temperaturi de 176 de grade!
GogoSi cw flori
Culegeli flori comestibile precum cele de plpidie (indeplnAnduJe
sepalele 9i tulpinile), glicinn sau salclm. Amestecali-le cu ouI qi lapte,
apoi dali-le prin pesmet sau fiine. Prejigi-le in ulei de misline pAnI
capdtl.o culoare maronie. Agezali-le pe un gervetel ca sI se scurgi uleiul
9i apoi puteli sd le serviqi.
Rulowri cu lalele
indepertali staminele 9i pistilurile lalelelor, pistrlnd floarea intactdl
(Lalelele albe, roz sau de culoarea piersicii au cele mai bune arome,
Qberon $eff -![Qlenfr eorl
dar cele roqii sunt mult mai spectaculoase.) Aqezali cupa de
lalea pe un strat de leptuci gi umpleqi-o cu salati de ton sau
de oul! Putegi, de asemenea, sI rupegi petalele de lalele gi sI
le agezali in cerc pe un platou, apoi sd le ornagi cu salati de
ton sau de oui. Rulourile se servesc cu mAna.
Salate din flori
Adiugaji flori comestibile in salate. Puteli folosi, de exemplu, flori
cle forsilia, frunzele 9i florile violetelor, flori de panseluge, flori de gli-
cini sau de salcAm, petale de lalele, flori de prpidie (clrora trebuie sd
le indepnrtali tulpinile 9i sepalele), flori de a4ar, petale de trandafiri
5i multe altele.
$farqit de primdlusrd-inceput de \qrd, -
[ohoda sd[bqticd qi urzicite
,, ,
/,,
' ''1"
Puteli gisi lobodi sdlbatici in grldini la sfArgit de '
!
lrrimlvarlli inceput de vari. Este o plantd anuali, cu ) i'
'":
lrunzelunguiege gi crestate labazF^gi frunze irrgl.rrr. gi rr.- x. ',r,,:4'
t'r-estrt€ in vAr[. Frunzele sunt u$or cirnoase 5i aproape ' i
.rlbe pe partea din spate. Planta poate sd creasci pAna la \ I
,, inilgime de 30-90 de centimetri. Verificali dacd nu cumva \;
-
lrtrnzele au un miros pdtrunzdtor, ca acelade lac! tn a"r,
"aart
l,rboda silbatici s-ar putea si fie de fapt temAila, plantl care nu trebuie
( onsumate (nu este insi niciun pericol daci faceji ceai din frunzele ei
,rrcate). Puteqi gdti mAncdruri delicioase din loboda silbatici, folosind
rt'tretele pentnr spanac, la care adlugaji pulin unt 9i lemAie. Indienii
americani tratau scorbutul cu aceaste planti. Ceaiul rece
este un remediu contra diareii, iar frunzele proaspit
tliate pot fi folosite ca pansamente pentru arsuri.
O alta planti pe care o putegi gisi pe cAmpuri ne-
cultivate sau prin zone pirisite este urzica. Nu vegi
avea nicio indoiale asupra identitajii ei odati ce o
veli atinge, cdci vi va provoca mAnclrimi gi b4icuge
( (u'lcq ucenicufui rrrdjitor z6r
ro$ii pe picioarele goale qi pe braqe. Dar acest lucru nu are consecinle
nefaste pentru sdndtate, deoarece lurzica este una dintre cele mai bene-
fice plante din lume. Acidul care produce iritaliile pielii dispare foarte
repede dacd planta e uscati sau dacl o cletili cu apd rece (pentru a evita
aceste mici nepliceri, purtati minugi cAnd culegeli urzici!).
Urzicile sunt plante perene, care pot atinge chiar gi un metru inil-
gime, cu tulpini gi frunze acoperite de peri urticanli gi cu flori verzui
sub formi de ciorchini. Au un gust extraordinar cAnd sunt crude 9i mici,
neavAnd mai mult de cincisprezece centimetri inellime. Clitigi 9i tniaf
mdrunt frunzele plantelor tinere, apoi ad;ugali-le in supe sau faceli o
ciorbi doar din :ulrzici. Acestea sunt bogate in proteine, fier, vitamine
gi minerale. Sunt antihistaminice, atenuAnd aEadar alergiile. Daci begi
iarna ceai de urzici,vi ajuti si vi incilzigi, imbunltiqind in acelagi timp
gi procesul de digestie. Opirili timp de zece minute doui lingurile de
frunze uscate intr-o ceagci cu api fiarti. Pentru uz extern, ceaiul rece
de urzici este benefic pentnr arsuri qi pentnr iritaliile pielii.
{unie - frinii sd[batici
4.
In luna iunie, crinii sllbatici cu flori portocalii conferl o frumusele
apafie multor gridini. Aceasti planti crepe in cu4i, dar 9i in salbaticie,
in ferme qi gospodirii abandonate. Are frunzele in formi de sabie,
iar florile - cu petalele risucite tn exterior - caute soarele Ei trdiesc
doar o singuri zi.
Provenind din Asia, planta este cultivatl ca legumi pentru pielele
din Orient. Bobocii poartdnumele de ,Sulile Aurii" gi se servesc cilili
in ulei de misline sau in unt. Florile deschise se pot f.rlmintain aluat
qi prnji ca nigte gogogi sau pot fi ingrediente delicioase in supe ori
tocinile. Frunzele se folosesc la salate, iar tuberculii pot fi gitili pre-
cum cartofii sau pot fi adaugaji l" srl"t". itr-,tia1i
plantele in api cu otet sau sare timp de doui-
zeci de minute! Veli inhtura astfel insectele sau
parazilli. Cldtili-le apoi 9i savurali-le.
Crinul salbatic are 9i calitiqi medicinale: in China,
ceaiul din redacina lui se foloseqte ca diuretic, dar
Q6eron $,e[[ - @l enh e
ti sub formi de comprese pentru tratarea mastitei. Existd dovezi care
,rtesti faptul ci ridicinile au proprietlli antibacteriene. Ele congin,
rlc asemenea, ;i colchicind,, care se utilizeazl,in tratarea gutei. Totuqi,
nu cred ci este o idee prea buni si consumagi planta tn fiecare zi.
O alti planti obignuiti in aceasti perioada este cea din
specia Impatints capensis, cu flori galbene sau ponocalii, tul-
pini fragile qi suculente qi frunze ovale. Creqte in zone
rurnede, cum ar fi pedurile cu grad inalt de umiditate. La
inceputul primiverii, tulpinile delicate pot juca rolul de
irrgrediente pentru salate, iar mai tirziu, planta poate
li foiositi cazarzavat. Fierbeli-o timp de 10-L5 minute,
schimbAndu-i apa de doui ori, dar {ere si o begi.
Planta este folositi gi in tratarea eruptiei provocate
.le iedera otrivitoare. Unii oameni aplici plantazdro-
lriti direct pe piele. Altii fac un ceai, spnlAnd apoi cu el zona afec-
tati. O alta modalitate este si puneqi plantele in api qi si le amestecagi
intr-un robot de bucitirie plni se transformi intr-o pasti, sI turnati
compoziqia in tiviga pentm cuburi de gheaqi qi s-o begaqi in congela-
tor. Puteti pistra apoi cuburile intr-o pungi de plastic in congelator,
trrmlnd s-o folosiqi maitirziuori de cAte ori avegi nevoie. Compozipia
sc poate aplica gi sub formi de comprese pentru ttatarea arsurilor, a
t:iieturilor, inlepiturilor de insecte, vAnitdilor, a iritaliilor provocate
tlc urzici 9i a luxagiilor.
i:tnceput de :pard - ndsturetut qi trifoiu[ ro;u
Nistureii incep si tnfloreascd la inceputul verii, pe spa-
licre qi garduri. Florile lor roqii, galbene sau ponocalii cresc
1re tulpini inalte de la unu pinirla trei metri gi sunt mai
rrr;iri decAt frtnzele,care au o formd rotundl. Presirali pe-
t.rlele proaspete pe o felie de pAine integrali, unsd cubrinzd.
topiti sau folosiqi-le la salati. Le puteli incerca gi la supe
t.ru la decorarea torturilor.
Aro m a p dt runzdt o are a fl oril o r a1utF, la desc o n gesti o-
plimAnilor; mAncalile crude sau luali de trei ori
'r.rrea
art ( urleq ucenicufui vrnjitor
pe zi care o jumltate de linguriln de suc proaspdt. Sucul din flori poate
fi folosit qi extern pentru dezinfectarea rinilor.
O altl plantd care infloregte in aceastr perioadi este trifoiul rogu.
O prezenqi obignuiti pe pajigti qi in grldini, el cregte
inalt pAni la 30-60 de centimetri qi are tulpinile aco-
perite cu peri. Frunzele,verzi sau albicioase gi ugor
crestate, sunt dispuse cAte trei, in formi de V. Pe-
talele sunt trandafirii, cu nuante mai inchise sau mar
deschise. Culegeqi florile proaspete gi presirali-le in
supe sau folosiji-le la salate ori la decorarea torturilor
qi a prljiturilor. Puteqi, de asemenea, si facegi sandvi-
ciuri pentru o gustare in gridind, folosind felii de pAine
albi (cireia i-aqi indepdrtat coala), unse cu unt, flori de
nlsturel 9i de trifoi. Le puteqi servi cu ceai negru din plante organice.
Trifoiul ro gu facilitea zd expector a\ia gi calmeazl tusea, dovedindu-se
un remediu benefic pentru tratarea ricelilor, a astmului, a brongitei
gi a altor forme de tuse spasmodici. Ceaiul contribuie gi la ,,purifica-
rea sAngelui" (stimuleazd funcpiile hepatice), fiind folosit in tradigia
popularl ca leac impotriva cancerului. Poate fi utilizat gi extern pen-
tru tratarea arsurilor, a rinilor Ei a pustulelor. Florile lui constituie un
ingredient in fabricarea liglrilor pebazd, de plante. Iar dacd.le uscapi qi
le folosili impreunl cu alte plante uscate precum iarba-mA1ei qi lumAniricl
potolesc tusea astmaticd.
Releti de ceai: Opnrigi florile timp de 10-20 de minute, folosind
dour lingurige de flori la o jumitate de cana de apI! fl pnteli utiliza ex-
tern sau il puteji bea indulcit cu miere. Adullii (sau o persoand care
are 68 de kilograme) pot si bea cAte o jumdtate de cani de trei ori pe
zi in timp ce copiii (sau o persoand care are 34 de kilograme) trebuie
sd bea o pltrime dintr-o canl sau mai pugin, in funclie de greutatea
corporale, de trei ori pe zi.
{Qord - primu[q- de.-seqrd ;i coqdq-qoriccfufui
Primula-de-seard gi coada-qoricelului sunt doud plante comestibile,
pe care le intAlniin vara pe cAmpii.
264 Qb er on $e[[ - n(r enh e ar t
Primulele cresc inalte de la 30 de centimetri
pini la 1,50 metri qi au flori galbene, ale ciror
petale (patru la numir) se deschid pe inserat gi ' ''
sc ofilesc a doua zi. incep sI infloreasci in iunie.
I'lste o plantl bianuali - trdiegte doi ani gi infloregte
in cel de-al doilea. Puteti si curiqali de coaje
lidecinile plantelor din primul an 9i si le fierbeqi timp
rlc doudzeci de minute sau plni se inmoaie, schim-
binduJe apa de doud ori. Aruncali apa de fiecare dati,
rrtr o beli! Rrdncinile au un gust mai dulce primdvara
1i toamna, devenind mai picante vara' Se servesc cu unt qi cu sare.
Puteqi, de asemenea, si fierbeqi, timp de doulzeci de minute, tot
irr doui ape, gi frunzele tinere de primuld, servindu-le apoi cu unt.
Indienii americani foloseau comprese cu ridicini de primuh pen-
lru rratarea vlnitlilor. Seminqele produc un ulei benefic pentru ficat'
,.',rntribuind qi la vindecarea eczemelor.
Coada-goricelului,,,Planta-vraci", cum au numit-o inaintaqii nogtri,
.riunge la o indllime de 30-90 de centimetri qi are nigte flori dis-
tincte, mici 9i albe, care cresc in mlnunchiuri. Culegeli frun-
zcle tinere cAnd nu au mai mult de 2-5 centimetri qi folosili-I.
'{v.
"{y , ;{,i,1
l,r salate (dupi ce le-agi flnut, timp de 20 de minute, in api ;.tl
:.r . i't.l'""
,. :,
('u otet sau cu sare ca siindepirtagiparaztii).Frunzele piroase ,;t'1"
,lcvin tot mai aromate odatl cu trecerea verii, cipitAnd tn ;
, cle din urmi un gust amar. Dupi ce planta a inflorit, puteli
,-,r culegegi gi s-o uscali, folosind-o apoi la ceaiuri. Ceaiul de coada
l,rricelului este un remediu ideal in tratarea febrei 9i a ricelilor,
l,rcilitAnd Ei funcqiile tractului intestinal. Combinat cu frunze de
rrrcnti si flori de soc, ceaiul de coada-goricelului are efecte benefice
ir) tratamentul contra gastroenteritei. Pentru cI are un gust nephcut'
r'.i sfituiesc si nu beqi mai mult de doui cdni pe zi.
Denumirea in latini a acestei plante este Achillea millefolium;
lcbilleavine de la numele eroului grec Ahile, tar millefolium se ref.erd,
l.r lrunzele segmentate in mii de secliuni. Ahile a fost renit in timpul
li.izboiului Troian, sAngerAnd pAnI la moarte. Ca o ironie a so4ii'
, ,,.rda-;oricelului are proprietlgi stiptice - opre$te hemoragiile atunci
, jnd este aplicatd pe rani sub forml de comprese.
( (il'lca ucenicufui lrdjitor 265
 {()ard - mentd
Menta silbatici, dar gi cea cultivati, cregte in gridini umbroase, p€
cAmpii mligtinoase gi pe malurile rAurilor. Menta silbatici poate sI
ajungi plni la 60 de centimetri inil1ime. Frunzele, acoperite cu peri,
sunt u$or intoarse, iar florile albe-purpurii cresc in mdnunchiuri la
capitul ramurilor. Ca gi alte specii de menti, cea silbaticd are un miros
puternic aromat gi tulpina pitriloasi. Aroma specifici vi,alutits-o iden
tificali cu ugurinji.
Cea mai simpla modalitate prin care puteli savura gustul puternic
aromat al mentei este si opirili, timp de 5-10 minute, frunzele proasF
pete sau uscate in api fiartl, luAnd in prealabil ibricul de pe foc.
Indulciqi ceaiul cu putini miere! Toate speciile de menti sunt un re-
mediu ideal tn tr^t^rea ricelilor, stirilor febrile, a durerilor de gAt,
flatulenlei, a indigestiilor gi a crampelor stomacale. Adiugaqi la sala-
tele de fructe {runze de ment5, uscate sau proaspete, tdiate miruntl
Puteli presdra, de asemenea, f.runze de mentl pe morcovi, spanac, fa-
sole verde sau cartofi. Menta poate fi un ingredient ideal in ceaiurile
cu gheali, iar frunzele proaspete pot fi folosite la decorarea torturi-
lor gi a deserturilor cu inghelati.
Repetd pentra jeleu de mentd:
Teia$in buciqi un kilogram de mere; nu le descojigi (coaja are un
continut bogat de pectine, necesard formdrii gelatinei)!
Puneli fructele tiiate intr-o oali qi acoperigi-le cu apd. Puneli de-
asupra un capac qi lxali-le si fiarbi la foc mic, timp de 3-15 minute,
pine clnd incep sl-qi lase znamd.
Strecurali lichidul prin strecurdtoare qi apoi prin cAteva straturi
de tifon. Lisali-l si se scurgi cel pulin o ori ca si se adune cel pulin
4 cegti de suc.
Fierbeli cele 4 cegti de suc timp de 5 minute. Adaugali 3/s dinrr-o
ceagci de zahdr pentnr fiecare ceagci de suc.
Puneqi o ceagci de tulpini gi frunze de menti tiiate rnirunt pen-
tru fiecare ceagcd de suc. Fierbepi compoziqia timp de 10-30 de mi-
nute pini cAnd jeleul incepe si se inchege! in timp ce jeleul fierbe,
puteti adhtgacitevapicituri de colorant alimentar. (Cum s,i zterifi.capi.
Qbar on $aft - {fu.t enh ear I
dac,i jeleul este gata: Luali pulin lichid cu o linguri rece din metal.
Aplecali lingura 9i dacl jeleul se prelinge compact, nu sub formi de
picdturi, este gata. Sau turnali clteva picituri pe o tivifd 9i b4a1io
in frigider ca sI vedeli dacl se incheagi dupi ce se rice;te. Voila!)
tndepanali spuma;i turnali lichidul in borcane fierbinli qi sterilizate.
Sigilali-le cu capace din metal sau ctr parafindgi depozitali-le in cimarl.
l)ard tdrzie - ceara-a[binei qi brusture[e
Daci aveli norocul sI locuili lAngi un teren necultivat, putegi gSsi
ceara-albinei, care infloregte in aceastd perioadl. Este
planta preferati a fluturelui-monarh. Are frunzele u$or
pufoase, opuse gi mari, putAnd sd ajungi gi la 20 de cen-
timetri lungime. Florile rogietice, grupate in umbele,
se formeazi in lunile iulie gi august. Tulpina contine
un latex alb, care tncepe si se prelingi imediat ce ii rupEi
o frtnz.d. Toamna, planta - care poate si atingl gi un
metru inalgime - produce niqte pistii mari gi {epoase, ce se
usuci qi se desfac, eliberAnd sute de seminle pufoase, folosite la
confeclionarea pernelor 9i a juciriilor din plug. Puful este impermeabil
qi a fost folosit in trecut la {abricarea colacelor de salvare.
Bobocii - aten{ie!, numai cAnd sunt VERZI - pi pistiile imature
pot fi consumate inainte de a se deschide. Trebuie sd le fierbeli in cA-
teva ape, apoi le puteti servi cu pulin ulei de misline 9i sos de soia
sau unt. Aveqi griji sI puneii bobocii in apa care a inceput deja si fiarbe,
nu in api rece, pentnr a evita sd-gi lase gustul amirui. Puteli opdri un
minut florile, apoi si le frimAntali in duat qi sI le prljili ca pe gogoqi.
NU CONSUMATI ALTE PARTI ALE PLANTEI!
Brusturele este o planti obignuiti care cre$te pe terenurile necul-
rivate. Florile de brusture seamini cu nigte ciulini maronii, care
roamna ni se agali de pantaloni gi de blana animalelor. Are frunzele
rnari ca aceleade rubarbl, iar florile sub formr de ciulini maronii au
trn diametru de aproape doi centimetri. Planta infloreqte la sfArEit de
vari gi inceput de toamni. Frunzele pot fi folositeintratareaeruPfiilor
de piele, precum urticariile sau eczemele, sub formi de ceai cu care
\' orlea ucenicufui vijitor 262
 se spald zonele afectate ori sub formd de comprese pentru
tratareaarsurilor qi pustulelor. NU MANCATI FRUN-
ZELET Brusturele este o plantd bianuald (rriiegte
doi ani gi infloregte tn vara celui de-al doilea an).
Puteqi fierbe ridecina plantelor din primul an
pentru a face un ceai care ,purifici sAngele", stimulAnd
funcgiile hepatice. Fierbegi, timp de 20 de minute, o lin-
gurila de red;cina la o ceagci de apI" in Orient, ridicina este
consideratd legumd. Fierbeqi in doud ape, rimp de 30 de minute,
redecina unei plante din primul an gi serviqi-o cu unr. Este delicioasl!
CEAIURI DIN PLANTE
Printre florile care infloresc in grldina voasrri se pot regdsi 9i cA-
teva specii pe care le putegi folosi in componenla ceaiurilor naruriste.
De exemplu, menta-indiand, care in perioada victoriani era o plantd
de grddini, cu flori purpurii, rogii sau roz, este preferata albinelor gi
a plsdrilor colibri. Cregte pAnn la 90 de centimetri inilqime gi, la fel
ca menta, are tulpina pitripoasi gi acoperiti cu peri gi frunze ovale,
gi zimlate pe margine, dispuse in pd4i opuse. Puteli sI opirili, timp
de 10 minute, frunzele 9i florile (folosili doui linguriqe de frunze ;i
flori proaspete sau o lingurila de frunze 9i flori uscate). Ceaiul de
menti-indiani este un remediu benefic pentru tulburirile digestive gi
indigestii. Seamdni cu ,,Earl Grey".
Cimbrul-de-cAmp este o alti planti obignuita in zona noasrri, pe
care o putem gisi in gridini gi pe pajigti. Are frunzele micupe, iar planta
nu depigegte L5 centimetri inilgime. Florile, care cresc in minunchiuri
la capitul ramurilor, pot avea diverse culori - de la alb la purpuriu.
In fitoterapia tradilionali din Europa, cimbrul era un remediu bene-
fic in tratarea tusei, a ricelilor ;i a durerilor de sromac. Opirigi, timp
de 10 minute, doui lingurige de cimbru proaspir sau o linguriqd de
cimbru uscat la o ceagci de apd fiartlr.
tn tradiqia populard, jor.e .rn rol important in gedinqele de me-
ditalie. Plantali, asadar, pugin cimbru in locul in care vre[i sd cugerali
ca si vi bucuragi de linigte gi armonie!
Afinul este o alti planti obignuiti in regiunea noasrri. Toati lumea
gtie cI fructele afinului sunt comestibile, dar qtiaqi ci putefi face ceai
Qberon $eff-Qlenhcart
din frunzele gi fructele lui? Culegelifrunzele cAnd boabele sunt inci
verzi gi opirigi, timp de 20 de minute, doui lingurige de frunze proas-
pete intr-o ceagci. Indienii americani foloseau ceaiul din frunze ca,,sd
purifice sAngele". Beli acest ceai din frunze de afin doar cAteva zile!
Puteli, de asemenea, si fierbeli, timp de 20 de minute, o lingurile de
efine uscate intr-un ibric cu capac (pentru a plstra uleiurile volatile)
9i puteli sr beli doui cegti pe zi cit timp doriqi.
COord tdrzie - mrre[a. :
Este perioada murelor. Ceutagi rugii sdl-
batici care cresc la marginea regiunilor impidurite
si a zonelor abandonate!
Murii au spinoase, verzi sau rogcate, care Pot si atingd
tulpini
1i 1,80 metri inllgime, qi frunze palmat-compuse, dispuse in gru-
puri de cAte trei pAnn la qapte frunzulile. Florile - mici, albe 9i
cu cinci petale - infloresc in iunie, iar fructele negre se coc la
tllrqitul lui iulie gi inceputul lui august. Fructele au un confinut
bogat in bioflavinoide, care intiresc sistemul imunitar - toatl lumea
rrr trebui sd minAnce, pe tot parcursul verii, fructe gi legume bogate
irr pigmengi (mere roqii, coacdze roEii, struguri rogii, varzi rogie, prune,
nrsii, ardei roqii etc.). Frunzele proaspete tinere qi vArfurile fragede
gi
.rle tulpinilor pot fi folosite in salate. Din frunzele uscate puteli face
trn ceai pentnr tratareadiareii. Ceaiul din rxdecini de mur este, de ase-
nrenea) un remediu tradilional pentru diaree gi dizenterie. Folosili doua
lingurile de frunze uscate la o ceagci de apl fiartd. Opirili-le timp de
l0 de minute 9i begi o ceagcl pe zi. Sau fierbeli, timp de 20 de minute,
,r lingurigi de ridecina tocate mirunt la o ceaqcl de apl intr-un ibric
( u capac. Dupd ce se riceqte, puteti si beii una sau doui cegti pe zi'
Jeleul, dulceaga gi vinul de mure sunt eficiente in tratarea diareii.
t )1etul de mure este o delicatesi. Puneqi murele intr-un borcan curat
1r turnali olet peste ele. Lisalile trei zile la macerat, apoi strecurali
li..'hidul prin siti.
Frunzele proaspete de mure pot fi zdrobite intr-un robot de bucitirie
1,r aplicate sub forml de comprese pe arsuri gi pustule. Adiugali apd
( .u'lerr ucanicufui lrdjitor
peste frunzele zdrobite pentru a crea o pastl. Turnali pasta verde intr-un
vas gi adiugali pulin praf di" coaja & ulm sau flini integrdl ca so intfif.
Intind4i compozigia pe un pansament curat gi aplicali-o peste o arsurl!
Jineqi pansamentul pe piele timp de o ord, apoi putefi sIJ aruncagi. .
Iarna, puteli si turnapi apd, fiartd, peste frunzele uscate ca si le
inmuiali 9i si le aplicali peste arsuri.
l)ard tdrzie-toamnd - ;i copacii se pot mdnca!
Atunci cAnd vd gandid la plantele comestibile din gradina, nu ignorali
copacii! La sfArgitul verii, savuri"m cu tolii fructele pomilor cum ar fi
merele, cirqele, dudele, perele gi piersicile. Dar copacii
pot fi comestibili 9i in alte anotimpuri.
Primivara, putefi culege frunzele copacilor ti-
neri ca sI le folosili la salate: frunze de a4ar, care
au incl o nuantl trandafirie, frunze de fag sau
muguri de piducel. Primlvara, abia agtept si
apari mugurii de tsuga. (Nu, nu sunt otrlvitori.
Filozoful grec Socrate a murit dupi ce-a fost obli-
gat si bea cucuti, care este o planti, nu un conifer.). Coniferele tsuga
au conuri mici qi ace minuscule (doar 8-18 milimetri lungime). Scoa4a
este maronie Ei piroasi. Consumali mugurii cruzi, de un verde-pal,
care cresc in vArfurile ramurilor. Au o aroml delicate, ca de hmiie,
qi un conlinut bogat in vitamina C. Puteli sI faceli ceai din muguri
de tsuga, si-i adaugali in salate sau sl-i mincali cruzi. Pe parcursul verii,
mugurii capdtd, o nuanle de verde-inchis gi devin prea tari pentru a
mai putea fi mnncali.
Primlvara, putem savura, de asemenea, seva de mesteacln, pe care
o obginem seclionind coaja copacului,la fel ca in cantl a4arului. Nu
este nevoie s-o fierbeli, puteti s-o bef in timp ce se prelinge din coaja
copacului. Toate speciile de mesteacin, cu exceplia mesteaclnului alb,
au o aroml plicutd, ca aceea de salicilat de metil. Primlvara, puteti
*
Denumirea in lb. englezi a coniferului tsugd este tree", iar a cucutei
"hemlock
"water
hemlock" (n. tr.).
Q6eron $eII - cfur enh e arl
l
si tiiali clteva ramuri de mesteacin gi sI le
puneti intr-un ibric. Turnali apl rece peste
ele, acoperili-le cu un cap_ac etanq gi lesali-le
si fiarbl 20 de minute! Indulcili ceaiul cu mrere
sau cu sirop de a4ar, adeugind gi cXteva feliuge de
rid;cini proaspitd de ghimbir sau coaji de radlcina
de dafin-american ca si-i conferili o aromi deosebite.
Pinul alb are ace de un verde-alb;strui, care cresc in grupuri de cAte
cinci 9i au intre 2,50 ;i 12 centimetri lungime. Coaja este cenutie, Pu-
l'oasi gi cre$attr. Ceaiul de pin are o aromi c aceeade lemAie. Puteli
folosi acele gi ramurile tot anul. Puneli-le intr-un ibric cu aqi rece,
,rcoperiliJe cu un capac etanq ;i hsali-le sa fiarbe 20 de minute. In toiul
iernii, ceaiul este un remediu ideal in tratarea ricelilor, avAnd pro-
prietili antiseptice gi un conlinut bogat de vitamina C.
S. Anformq+ii vtite despre ciupereite sdtbatice
autor. Oberon lcenuEiul 9i $(oonwriter lindigoy
,,Ciupercile" pe care le vedem noi sunt doar fruaele unorvaste incren-
grturi de fungi care se efiind sub pimint - uneori pe suprafep intinse.
Fungi constituie unul dintre cele cinci regnuri ale
vielii pe plmAnt. Iati care sunt acestea in ordinea
apanliei lor evolutive: Monera, Protistq Plantae,
Fungi qi Animalia. Existi mii de specii de
ciuperci sllbatice; multe sunt otrl-
vitoare, iar unele sunt letale,
putlnd sI provoace instantaneu
nloartea celui care a mugcat din ele.
Existl, totu$i, cAteva specii de ciuperci care sunt
, .rclevirati delicatesd culinari. Ele sunt ugor de iden-
tilicat, pentru ci nu seaminl deloc cu "rudele" lor
1'r'riculoase. Cele din America de Nord fac parte din
( drlca ucenicului Triiitor 271
 familia Calvatia gigantea, Cantharellws (ciupercile,,gtrl- Procedee de identificdre d ciwpercilor
biori") ;i Morcbella. in Europa, trufele reprezinti un Biologii care se ocupi cu studiul ciupercilor se numesc ,,micologi".
'
*' adevarat trofeu culinar. Toate sunt foarte delicioase -
Pentru o identificare exacte a ciupercilor, micologii iau in calcul mai
tiiate 9i prljite in unt, amestecate cu alte legume qi gitite mulli factori, cum ar fi, de exemplu, culoarea, forma paldriei, sporii,
stir-fry sau folosite in alte retete. piciorul gibaza ciupercii. Sporii trebuie examinali la microscop pen-
Dupd ce veqi invlla cum si le identificali, veqi putea porni
tru a detecta diferenlele. Micologii qin seama qi de locul in care cre$te
ciuperca pe care o analizeazd,: in pidure, pe cAmp sau in copac. Pro-
ceutarea acestor delicatese culinare in locurile unde cresc.
cedeul este atAt de complex, incAt este imposibil sn identifici o ciu-
T'otugi, la inceput trebuie si cereqi pirerea unui expert in dome-
perci doar dupl o simpli descriere la telefon. Procesul de identificare
niu. Daci vreti si explorali acest r;ram exotic, consultali c14ile de spe-
reprezintl.o arta dificila gi minugioasi, care cere precizie ;i exactitate,
cialitate 9i porniqi la drum insolili de un ghid. O lucrare extraordinard,
Natio' dar Ei foarte mul1i ani de studiu. (CPCS and Regents, University o{
care descrie 703 specii, oferindu-vi qi fotografii in culori, este
California, 2000; http://www.calpoison.orglpublic/mushrooms.html)
nal Aurl.wbon Societ| Fielcl Guide to Nortb American Musbrooms.
Ciupercile pe care trebuie si le evitaqi
in totalitate sunt cele sub formi de
pehrie cu picior, care seamin'i foarte
bine cu cele pe care le cump'iraqi din 9. ftanto $i qltqntaje[e e.i
magaz:ne. Deqi existi multe specii co-
autor: rrconwriter indi6o;
mestibile, care au aspectul celor descrise mat 1

sus, ciupercile otrivitoare qi poate chiar le-

tale sunt aproape identice cu cele inofen- Ciuperci otrdaitoare: Cele dinfa'
Familia mentei include multe specii - Mentha piperita;i Mentba spi-
sive, fiind imposibil si le distingeqi de m i il A n a n t.t - bu rct cle-ti pct'ei,
I t i

Evitati, aEadar, si culegeqi ciu- r e tel e - p e st r i y, bur e te I e'pim d a,i"

cata suntdoui dintre ele - pe care le puteli cultiva si folosi cu ugurinqd.
acestea. bu

ratic 5i buretele'Panterei. Din punct de vedere medical, menta este un remediu ideal in tra-
perci cu palerie!
tarea indigestiilor sau a problemelor digestive.
Din punct de vedere magic, menta este asociatd cu inteligenla, eloc-
Cazwri de otrriaire cu ciwperci in Statele Unite
venta, arta divinagiei, studiul, autoperfecgionarea, inleturarea obice-
Anual, in cadrul Asocialiei Americane de control a otrlvurilor,
se inregistre azd peste noui mii de cazuri de intoxicalii cu
ciuperci. iurilor negative, comunicarea gi ingelepciunea. Iati clteva sfaturi
referitoare la modul de folosire a mentei:
Desi doar o suri de specii sunt responsabile pentru maioritatea into-
xicaliilor c' cirrperci gi mai pulin de doursprezece sunt considerate
letale, trebuie si le identificim pe cele comestibile dintr-o varietate
CUM SA CRE$TETI $I SA CULEGETI MENTA:
Metoda 1: Plantaqi-o intr-un colg insorit din grddina voastri
de cinci mii de specii cAte triiesc in Statele Unite. Daci o ciupercd
gi
trdagio la cAteva zile. CAnd incepe sI creasci, rupeli lujerii de deasupra
este otrdvitoare, va fi cu atAt mai periculoasi pentru copii, persoane
lrunzelor; in acest fel, planta va deveni mai stufoasi. Rupegi lujerii qi
in vlrsti gi pentru cele care se confrunrd deia cu probleme de sinitate.
.r.lunaqi frunzele dis-de-dimineaticasi obgineqi o aromi cAt mai bogati.
chiar gi cele considefate ,,comestibile" au provocat moartea unor copii
I)acd vregi si uscagi plantele, puneli tulpinile ;i frunzele pe o tivild,
qi a unor adulli foarte bolnavi. Existi nenumdrate caztri cAnd anu-
intr-un loc ferit de luminS, pAni cAnd frunzele se usucd complet gi
mite ciuperci au produs moartea unor adulli sinltoqi'

(-)beron $eff - tQl.rcnfreart ( (rrteq ucanicu[ui lrajitor 273

se sfirAml. Dupi ce se usuci, rupeli frunzele de pe tulpinl gi aruncali
tulpinile! Puneqi frunzele intr-un vas curat din sticla (sau plastic) gi
pistralil intr-un dulap.
Metoda 2 (mult mai rapidi, dar nu la fe1 de distractivi): Cumplragi
de la piagi un buchet de mentd. Uscagi-l ;i procesaqiJ, urmAnd in-
strucqiunile din metoda precedenti.
Metoda 3 (cea mai rapide): Cumpirali de la plafar sau din f.arma-
cii menti uscatd gi gata procesati.
Cum sd preparali o infazie (sau ceai) de mentd:
Puneli la fiert intr-un ibric, care sI nu fie din aluminiu, o ceaqcl
de apd rece. Dupd ce a fiert apa, luali ibricul de pe foc ai punegi
in apa fiani dour lingurile de frunze zdrobite de menti.
Acoperigi ibricul cu un capac ai lasali-l a$a timp de
5-10 minute (cu cAt lasaji mai mult plantele in apa
fiarrd,, cu atat infuzia va fi mai puternici)!
Strecurali apoi lichidul intr-o ceaqcl incnlzitr qi
tndulciti-l cu miere sau cu zaher brun!
Feliciteri! Infuzia e gata! Puteli savura acum ceaiul de mentl
intr-un loc linigtit. Dacivitderarfeazd,stomacul - poate ci a1i mAn-
cat prea repede, prea mult sau ceva care nu v-a priit - preparafi o infu-
zie de mentd, pe care s-o beli incet. Problemele vor incepe si disparl.
ro. poliuni qi [ofiuni
Iati cAteva retete pentnr pogiuni, logiuni, uleiuri, prafuri qi talismane
magice:
Talisman pentru inpelepciune si memorie (Moonuriter)
Ingrediente:
O crengultr de rozmarin (pentru memorie)
274 Qberon $e|I-@renhearl
O lingurila de afine uscate (tot pentru memorie)
O frunzd de dafin (pentru inlelepciune)
O bucatd rotundr de pinzd cu diametrul de 15 centimetri (culoa-
rea gi modelul trebuie si corespundi cu intenliile voastre magice)
lJn qnur din bumbac, lung de 30 de centimetri (de aceeagi culoare
ca pinza)
Jineli plantele gi fructele tn mAna pe care o folosili cu precddere!
Rugaji-le sI vtr diruiasci puterea lor ca sI vd ajute si treceqi un exa-
men, sr indeplinili o sarcind sau sr duceqi la bun sfArgit o alti misiune.
Exprimali-vd dorinla in termeni cAt mai clari cu putinli!
Puneli plantele gi fructele in pinza rotunda 9i lega1i-o cu gnurul
din bumbac, ca pe o boccelultr. Dormili cu ea sub pernl! A doua zi
de dimineajl, agterneqi pe hArtie visele pe care vi le amintili.
Purtagi talismanul cu voi pAnd cAnd dorinla vi s-a implinit. Apoi,
puneli plantele gi fructele intr-o cani! Turnali apd, fianl. peste ele gi
oplrili-le 5 minute! indulcili ceaiul cu miere! Savurali:l in tihnn 9i
gAndilive la actele magice pe care vreti sI le infdptuili. A;a si fie!
Poliune pentru proteclie Si inpelepciune (moonaniter)
Yzlingurild de mentd uscatd (pentru memorie)
lzlingorild de salvie uscatl (pentru protectie 9i tnjelepciune)
% Iingtrigd'. de isop uscat (pentnr noroc)
Apalunii (api care a capt^t puterea lunii pline)
$tevie-dulce uscate (opiional, pentru un gust dulce)
Punegi la fiert o ceaqcl de apl minerali proaspitl gi doui linguripe
din apalunii!
Dupi ce apa a dat in clocot, stingeqi focul gi adaugaqi plantele us-
cate. Llsali-le 5 minute in apd fiarti!
tncnlzili in prealabil o ceaqci sau o cani de ceai, turnAnd apd fiartd
peste ele. Strecurali infuzia gi turnali-o in ceagci.
Jineli, cu ambele mAini, ceagca, ridicind-o la nivelul feqei gi ex-
piraji aerul din plemini, trimijind intenlia magictr in undele ceaiu-
lui. Inspirali-i apoi aburul, captXndu-i esenlele! Beli ceaiul incet,
concentrAndu-vi asupra misiunii magice gi a rezultatului pe care doriqi
sa-l ob1ineqi.
Qartea ucenicufui lr{jitor
 r
[Jlei pentru alwngarea tristegii (Estara T'sbirai) r r. Qonctuzii
$ase picituri de ulei de chiparos
$ase picituri de ulei de lavandi
qulor: lftronrvriter lindigo;
O picituri de ulei de mu;e1el
Un strop de ulei de mighiran
Ati aflat din acest capitol cI stiinta plantelor reprezintd, o arti in ade-
Ulei pentrw obpinered unor rezwltate bune la inrtdydturd viratul sens al cuvAntului, care implici foarte mr.rlti responsabilitate.
(Estara T'sbirai) Ca ucenici vrijitori, trebuie si folosili si si administrali plantele
Ulei de lavandd si remediile naturiste cu multl precaulie gi intelepciune.
Ulei de mu5elel Dupi ce veti cipita mai multi experienli in acest domeniu, veli putea
Ulei de virnant discuta cu alli vrijitori
si fitoterapeuli despre experimentele voasrre.
tmbunitilegte puterea de concentrare gi calmeazi emoliile. Dar este important si transmitegi numai informaliile corecre si sigure.
Daci nu sunteli convingi ci un anumit remediu naturist este suti
Talisman pentru consolidarea respectului de sine 1a suti benefic, nu-l recomandaqi 9i altora! De asemenea, daci cineva

(Estara T'shirai) vi propune sau vi prezinta un leac narurist, puneqi intrebiri 9i cereqi
Anason cAt mai multe informatii pentru a vi convinge ci folosirea lui nu vi
Lavandi pune viala in pericol.
Pltrunjel Nu trebuie si vi ingrijorati pentru faptul ci intre- f f
Trandafiri birile voastre ar putea jigni pe cineva. Oamenii
Strugurii-ursului trebuie si inqeleagi si si. respecte interesul
Mighiran si grija voastri pentru propria sinltate, dar qi
Ridicini de irisi pentru cea a semenilor voEtri. Ei vor dori si
Cuart roz vi demonstreze cd, puteti avea incredere in
Clteva picituri de ulei Venus cuvAntui lor si in remediile oferite.
Punegi toate aceste ingrediente intr-o bucati de pAnzi roz qi/sau
verde gi legali-o la guri ca pe un sdculeq!

Praf pentru obpinered iertdrii (Estara T'sbirai)

Rozmarin
Mighiran
Lavandi
Creluqci
Verbini
Menti
Folosili acest praf clnd vregi si diruiqi iertarea cuiva pentru a vi
putea continua via1a.

276 Qbcron $c[[-tQrlcnheart

L
 t. clntroducere
ine ati venit in lumea divinatiei! Aceasta este arta de a pre-
vesti viitorul - de a descoperi lucruri pierdute, ascunse sau
secrete. De;i nu toli prezicitorii erau vrijitori, toli vrijitorii
sunt consid era1t. prezicdtori. Mr.rl1i oameni din vechime erau obsedaqi
de arta divinatiei, feclnd rareori un pas f;ra si ceari mai lntAi sfatul
prorocilor, al prezicitorilor, al oracolelor sau al profelilor. intl--
plarile neobiqnuite, visele tulburitoare qi semnele prevestitoare erau,
ftetiervt c()cICIt de asemenea, incircate cu puternice semnificalii divinatorii. De-a
lungul timpului, prezicitorii au ndscocit nenumirate tehnici de di-
{l'ta di.rin aliei lgatbenY vinalie, care poarta numele de arte mantice (de la cuvlntul mantis,
care inseamni ,,proroc"). Aceste arte includ sistemul runelor, alfa-
betul Ogham, citirea viitorului intr-un glob de cristal, ci4ile de tarot,
Capnomanpie descoperirea apei sau a altor obiecte cu ajutorul unei baghete, chiro-
manlia, interpretarea viselor ;i a semnelor prevestitoare, precum 9i
Ea modeleazd,
nurneroase alte metode.
inale fumului coloane,
chipuri;i imagini Culoarea magici a acestui atelier este galben, care reprezinti ele-
peiare numai eu le deslu5esc. mentul aerului. Galbenui este asociat cu activitilile mentale: me-
in aaluri albasdi ;i cenu;ii, ilitaqia, voinqa, intelectul, divinaqia gi comunicarea. Fiind gi culoarea
v,id oiitorul 5i trecwtul: aurului, galbenul este corelat cu prietenia, generozitatea ;i credinqa.
tot ce prin aer se inalY,i Culoarea galben (dar pi nuanqele de galben-pal) este asociati cu ziua
un fior in urmd lasd
un aArtej de curcnli mi5cdtori cie miercuri, cu planeta mercur, cu zodia Taurului gi cu cea de a treia
in adincul spiritului lumii. chakri (a plexului solar). Galbenul-auriu este culoarea increderii, a
Din nouri de fum, farmecului, a verii, a rlsetelor c:ristaline gi a muzicii vesele. Galbe-
de pe t,irimuri de naluci, nui-pastelat este corelat cu primavara, cu act jvitilile psihice $i cu ima-
am inadtat tainele cuainLelor
ginalia creatoare. Galbenul consolideazi echilibrul, respectul de sine,
sd le citesc.
charisma, divinalia gi creativitatea, stimulind, totodati, puterea
in ,otocoalele de fum, voinlei, vitalitatea, scopul qi randamentul.
sfirsitul si inceoutul lumii
lr-o'. oitrt - intr-un frm De-a lungul timpului, oamenii au niscocit nenumirate sisteme
mai strdlucitor decit orice curcubeu. de divinaqie. Puteqi consulta ManualwL de inipiere in ar,ijitorie ca sit
le descoperili pe cele mai cunoscrr,.. in acest capitol, vom explora
Vino pi fumul tu-l intreab,i,
caci el iii aa rdspunde, doar cAteva dintre ele, oferindu-vi insi destule informalii ca sd le
iar eu mesajul puneti singuri in practici. Vom studia pe larg sistemele mai com-
ti-l uoi deslusi!
EuzaserH BaRnstle plicate in cirlile ce vor urma.

278 f)6cron $e[[' !(ortenheart (lortea ucenicu[ui lrdjitor


z. fflsiunea, unui profet
autor: :tesse {Votf %ardin lcr6intiul
Vrijitorii,gamanii gi preotesele sfinte din diverse culturi;i religii
prezic viitorul de zeci de mii de ani. Oamenii au dat ascultare mul-
tora dintre aceste previziuni, in speranqa ci vor putea si prevind sau
si diminueze consecinlele dramatice ale unei posibile tragedii. Nu vi
ldsaqi insi ingelali: valoarea unei profelii constd in gradul in care putem
folosi informagiile gi viziunile ce ni se oferi.
tn ciuda surprizelor gi a turnurilor pe care ntle rezewdviala, toate
intAmplarile sunt corelate cu oamenii, energia gi evenimentele care
ne marcheazr existenla. Acest lucru se poate dovedi in multe fe-
luri, inclusiv cu ajutorul noii qtiinge a turbulenqei, care descrie un
proces considerat recent nu doar haotic, ci cu totul imprevizibil.
Profeqiile corecte nu sunt consecinla revelaqiilor noastre trupeqti,
ci a recunoalterii acestui fenomen de relaiionare a evenimentelor:
progres gi regres, cerere qi ofertl sau cauzi qi efect. Degi stirile de
transi stimuleazi aparitia previziunilor gi capacitatea noastrd de
perceplie, aptitudinea la care ne referim acum depinde de un cod
genetic, de percepgiile noastre trupeqti ce ne ajuti si inlelegem in-
terconexiunile gi scopul determinat al evenimentelor trecute, Pre-
zente Si viitoare.
Spre deosebire de semenii lor, unii oameni sunt inzestrali cu un
har aparte de a prevesti. Aceqtia se bucuri de un avantaj, fireqte, dar
poarti cu ei gi o povari. CIci cunoagterea viitorului presupune Ei
anumite responsabilitili - capacitatea gi necesitatea de a reacgiona.
Complexitatea 9i implicaqiile acestui har i-au conferit intotdeauna pro-
fetului statutul unui individ respectat, dar Ei temut in comunitatea sau
in tribul tn care triia. Totugi, toli oamenii se nasc cu harul de a vedea
viitortrl gi de a acliona in consecingd - har pe care il putem consolida
printr-o practici indelungati, folosindu-l apoi spre binele nostru gi al
intregii omeniri. inliuntrul vostru salesluielte un vizionar, care vrea
sI descopere gi si asimileze toate misterele universului.
Qberon $ef f - cl{l.renfr eart
Ne putem perfecgiona harul profetic printr-o concentrare intensd
Ei progrese constante inregistrate in progresul de recunoagtere percep-
tuale gi emfatici. Pentru ci toate lucrurile Ei evenimentele creeazi niqte
tipare, toate aceste tipare igi lasi amprenta asupra existentei noastre.
Amprentele joacd rolul de ,,semne", iar ,,citirea" viitorului nu presu-
pune doar o revelalie, ci desluqirea acestui text atAt de complicat al
vielii noastre. Semnele sunt nigte urme - lesate de animale, de trece-
rea oamenilor sau de spirite. Daci le vomanalizacu atenqie, vom putea
descoperi nu doar caracterul celui care le-a lisat, ci gi direclia de unde
a plecat qi cea spre care se indreapti: originea gi destinalia sa. Toate
semnele transmit un mesaj, pe care trebuie - pe cAt ne sti in putinli -
si-l deslusim.
Presimqirile sunt semne care prevestesc anumite intAmpleri. CXnd
ele nu sunt foarte clare, le numim ,,prefiguraqii". CAnd o persoane e$e
conqtientd de semnele care ii influenleazd existenqa, atunci presimlirile
bazate pe anumite informaqii se contopesc cu o premonigie inexpli-
cabila. Subcongtientul este cel care face conexiunile, astfel incAt putem
sd creionim tabloul de ansamblu, ,,unind punctele" din locul in care
ne afltm pXnn in locul in care merg lucrurile. Auzim atunci vocea tuni-
toare a Spiritului Naturii - vocea care siligluiegte inliuntrul nostru,
vocea autocunoagterii gi autodirecqiondrii.
1
In ciuda concepqiei vehiculate de-a lungul timpului, prevestirile nu
sunt nici de ,,bun", nici de ,,riu" augur. Daci evenimentele sunt fa-
vorabile sau nefavorabile, prielnice sau primejdioase, depinde nu doar
de situaqia, atitudinea gi perspectiva noastri, ci ;i de capacitatea de a
ne pune in migcare energiile qi de a folosi lecqiile pe care le vom invdqa
din respectivele evenimente. Prevestirile joaci rolul unor prognoze
gi recomandd,rt, avertizindu-vi in acelagi timp asupra greutelilor pe
care le veqi intAmpina. Semnele prevestitoare qi presimqirile nu sunt
doar nigte indicii, ci gi nigte sugestii. Fiecare dintre ele vi inviti sI sta-
biligi relagii Ei sI reacqionagi in mod intengionat, oferindu-vi informalii
importante pebazaciroraputeli trece la acliune. Prevestirile sunt mai
mult decAt un simplu avertisment - sunt un prilej de a influenga, de-
liberat gi cu multd bundvoingd, evenimentele viitoare.
Prevestirile sunt adesea corecte, dar pot deveni cu uguringd rodul
imaginajiei noastre sau pot fi interpretate greEit. Un individ care se
farlea ucenicu[u i ."rdjitor z8r
teme de un anumit lucru iqi va imagina cI fiecare semn prevestitor
anunta sosirea iminentl a evellimentului de care se teme. un individ
bintuit de nesiguranlS tinde si interpreteze toate prevestirile ca fiind
de bun augur, ciutindastfel sentimentul de siguranli de care are I1e-
voie ca s; mearg; mai departe. Cu toate acestea, modul in care corehm
semnele prevestitoare si reaclionim in fala preyestirilor corecte de-
pinde tot de noi. Ele ne trezesc la viaqi liberul arbitru, iar fiecare mo-
ment din viala noastrd devine astfel unui decisiv.
consoiidlndu-ne puterile profetice cu care sunrem inzestrati, ne
perleqiondm propriile metode terapeutice, vindeclndu-ne de tendinla
de a ne victimiza, dar 9i de credinla oarbi, urmlndu-ne astfei desti-
nul, in loc si cedim in fala sorlii. ,,Soarta" trebuie sa o indurarn, pe
clnd destinul trebuie sd ni-l implinim. Soana o acce'ptiin, iar desti-
nul trebuie sI nil urmim. El presupune tot ceea ce suntem 1i putenr
fi... in paralel ti in colaborare cu intenliile;ifonele Pimintuiui si ale
Spiritului Naturii. Destinul reprezinti forla noastri primordiah. dar
potenlial.rl nostru personal, cu ajutorul ciruia ne indeplinin mi-
Ei
siunile terestre, magice Ei spirituale.
Faptul ce suntem inzestrali cu puterea 9i curajul de a ne duce la
bun sfArSit misiunile ar trebui si ne dea aripi. Indiferent clt de vitregi
ne este soarta, destinul ne oferi momente cruciale, locuri Si dasclli
care ne ajuti si ne perfecqiondm capacititrile native. Si fiecare dintre
noi primegte lecqii fundamentale de viaqi, fie ca le folosegte, fie ci nu.
Destinul reprezinti cAntecul pe care Geea ni l-a deruit, dar depinde
numai de noi dacd dansim sau nu cu tot sufletul. Modul in care ne iucim
rolul individual in coregrafia cosmicd gi ritmici depinde de intengiile
;i de realizdrile noastre, inspirate din experiengele trecute 9i prezente
ale acestei lumi si incurajate de avantajele qi speranpele oferite de profelii.
. Cercetati-vi viaqa qi incercali sa vi amintiqi care dintre lucrurile
pe care le-a1i prezis, ce anume din ceea ce ati simlit, la un moment
dat, cd se va intAmpla, chiar s-a implinit mai tArziu!
incercati si faceli distincgie intre o apreciere estimativi bazatd pe
gi ceea ce s-ar numi un presentiment adevirat!
asocieri gi doar
"ghiciti"
Atunci cAnd sunteli siguri ci se va intAmpla ceva, firi sa cunoa$te[i
motivul acestei convingeri, trebuie si 9ti1i ci intuiqia voastri nu
sebazeazd doar pe inteligenqi, ci qi pe harul vostru profetic.
CAnd ,,simgigi" ceva, notali-vl in jurnalul vostru prediclia flcutd, impir-
tftind-o in acelaEi timp celor mai apropiaqi prieteni. ir, ,."r, fel, nu
doar suntem sinceri cu noi ingine, dar menlinem qi evidenga preves-
tirilor, lucru care ne va fi de folos mai tArziu in cariera de vrijitori.
tr,.ercaqi sd prezicegi lucruri care se vor intAmpla intr-un viitor apro-
piat, nu dupd ce veli fi murit de mult!
Este bine sd-i avertizali pe oameni de lucrurile pe care le presimgigi,
daci le stl in putinqi sd schimbe situagia.
Nu trebuie si vI simligi prost daci o profegie nu se adevereqte. I)aci
predicqiile noastre au dat greg, trebuie si con-
tinuim si ne perfecgionim harul profetic.
Existi cazuri in care profeqiile noastre se
adeveresc, dar nu a$a cum ne a$teptam.
S-ar putea ca evenimentele sI se intAmple
intr-un alt moment decAt cel anticipat sau
intr-o alta conjuncturd, motiv
pentru care le vom recunoagte
mai tirzi:u (,,O, despre ASTA
era vorba in viziunea mea!")
o Ferifi-vd de ,,Sindromul Ca-
sandrei" (spuneli adevirul,
farl e aucen icu [u i .r,rdjit or 283
 dar nimeni nu vI crede)! Profegiile sunt cu atAt mai importante
cu clt foarte pulini oameni le dau crezare.
r incercali si vedegi nu doar viitorul vostru qi pe cel al cunogtinqelor
voastre, ci gi viitorul altor forme de viali - al Geei gi al intregului
univers, dincolo de acest glob sacru!
o CAnd prezicegi un eveniment, glndigi-vi ce putegi face pentru a-i
consolida avantajele Ei a-i diminua pericolele!
3. Cum sd formu[ali intre.bdri[e.
qutor: Donals Nlern laclomarinl
Ori de cAte ori folosili un sistem de divinaqie, aveqi grij; si puneqi
intrebirile, folosind urmitoarele formule interogative: A; putea sd,
Pot sti;i Ar trebui sa...? Acestea au anumite semnificalii:
Ag putea si...? inseamni: Am permisiunea de a prezice aceastl
situaqie? Pot si...? inseamnl: Am capacitatea qi sunt pregetit se fac
prediclii in acest domeniu? Ar trebui si...? inseamni: Am dreptul si
fac prediclii in acest domeniu? Daci primigi un rispuns negativ la una
dintre aceste intrebiri, nu vi descurajagi!
Retrageqivi intr-un loc linigtit impreuni cu instrurnentele de lucru!
Va trebui sI punegi ni;te intrebiri practice, fir; incircituri sentimen-
tah, ca de exemplu: vitamina C din corpul meu se incadreaziin cote
normale? Nu vi afecteazl.la nivel de emolie daci nivelul vitaminei
C este pulin mai mare sau mai mic. Alegegi domenii care si nu vi
afecteze structura sufleteasci sau puneli intrebdri la care nu gtigi deia
rispunsul. Practicagi acest exerciqiu in fiecare zitimp de 5-10 minute!
CUM SA PUNETI |NTREBARILE
Trebuie si fili foarte atenfi la intreb;ri. De exemplu: rispunsul la intre-
barea mea are nevoie de benzind" este ,,DA", chiar dacd' rezer-
'Magina
vorul este plin. Maqina merge cu benzini, deci este normal sd aibd nevoie
de benzini. Arta divinaliei implici sensurile proprii ale cuvintelor'
284 Qberon $eff - cl{r'enhearl
Regula 1: f'rebuie si formulaqi intrebarile fdri echivoc. Asta
inseamni sI specificali tot ce vreli si aflaqi, oferind informatii supli-
mentare, daci este cazul.
Regula 2: Folosili numai cuvintele, expresiile 9i frazele care se pre-
teazila o anumiti metodi de rispuns, utilizlnd instrumenrele aferente.
Regula 3: Formulali intreberi care presupun rispunsuri foarte clare!
Nu puneli intreblri ca qi cAnd agi cere pirerea cuiva. Daci v-aq intreba,
de exemplu: ,,Eqti puternic?", aqi formula rispunsul, baz|ndu-vdpe im-
plicaliile cuvlntului ,,puternic" - puternic din punct de vedere fizic,
mental, emolional etc. Aplicali acum regulile 1, 2 9i 3 (formulAnd intre-
barea astfel incAt si conlini cAt mai multe informagii pentru ca
rispunsul se fie lipsit de echivoc)! Egti desrul de puternic, in momen-
tul de fa1i, ca sd ridici aceasti cutie cu aproape patru litri de lapte?
Putegi si-mi daqi un rispuns corect la aceastl intrebare?
cuM sA F)RMULATT iLrnr,neRrLE
CAnd vreqi si exploraqi un domeniu nou, incercaqi urmdroarea
metod;.: punegi intreb;ri care implici rispunsuri afirmative sau echi-
voce! Rispunsurile echivoce vi indici faptul cd intrebarea conline anu-
mite informagii pe care nu le-aqi descoperit inci.
De exemplu, in cazul in care vreqi si descoperigi dacl existd apd intr-un
anumit loc, puneti urmitoarele intrebiri (Analizaqi-le sensul de bazi!):
Existi api in (locul indicat)? Rispunsul este DA. (Existi api peste tot.)
Existi o sursi de api la mai pulin de nouizeci de metri adlncime, care
si asigure nouisprezece litri de api pe minut? Rispunsul este DA (in
special, dacd ploui torengial). lJrmitoarea intrebare s-ar putea si vd
dea de inleles ce ceva nu e in reguli: aceastd sursi de apd,, care alimen-
teaz\, rezewele dintr-o flntAn;, poate sa ofere, tor anul, nouisprezece
litri de api potabili pe minut? DacI rispunsul esre NlJ, atunci trebuie
si qtigi ci nu aqi formulat corect prima intrebare. intr"barile multiple
vd ajutd, si descoperiti nenumirate probleme, putAnd si le formulali
apoi cAt mai corect.
Testaqi intotdeauna intrebirile prin intermediul metodei interogagiilor
multiple ca sd vedegi dacd putegi sd daqi de fiecare datd un rdspuns corect.
In acest fel, puteqi analizacu multi arenlie semnificaliile cuvinrelor, des-
coperind in acelagi timp daci - atunci cAnd aqi formulat intrebarea -
(lorteo ucenicului .''rdjitor
a1i omis anumite informalii importante. Este bine s[ formulali o intre- A- slnetare
bare in doul moduri diferite. @ - dragoste, cisdtorie
Nu fili prea seriogi! Relaxali-vi 9i daii frAu liber intuiliei voastre. !H - probleme legale
Clutati intotdeauna doar ce este mai bun pentru voi gi semenii voqtri!
cI - starea sufleteascd in care vI aflagi
in prezent
$ * carierl
\- prieteni
4. S(eto de de di,oina[ie {,* dugmani
cutor: qgop4r d{fiancer lcenuEiu; t- situalie in general favorabila

W
2- succesul depinde de prieteni
3- o gansi extraordinari de reuqitl

w
cJtp:toda dirvina(iei cu zaruri 4- dezamdgire gi necazuri
5- intenlii bune
Metoda, cunoscutl gi sub numele de cleromanlie, este o formi 6- nesiguranli
strlveche gi relativ simpla de divinalie. Primele zaruri au fost con-
feqionate din oasele unor animde, dar gi din argiie. Ele sunt ,,strimoqii" CLEROMANTIA CU DOUA ZARURI
zarurilor moderne. Tibetanii pra$ice aceaste metodl de divinalie sub Dupi ce aruncali cele doud zarvrt, adunagi cifrele pe care le afigeazl!

numele de Sho-Mo. Degi este o formi strlveche de divinalie, cele fo- Aceastd metode seamdnd cu oracolele care ofereau rrspunsuri cu ,da"
losite astizi au fost create tn secolele al XIXJea 9i al XXJea 9i repre- qi ,,nu" sau ca bila magici ,,Magic 8-Ball".
zintd mai mult o modalitate de distraclie.
Se spune cI mesaiele transmise de zaruri se adeveresc dupi noui z-da 3-nu 4-aigrija
zile. Nu trebuie sI practicali cleromanlia in zilele de luni sau mier- 5-fiiingelept 6-noroc 7-desigur
curi gi nici nu trebuie si considerali mesaiele drept literl de lege. 8 - fii increzdtor 9 - ai rlbdare ro - cu siguranld
rr - eindoielnic rz-existio gansl
CLEROMANTIA CU UN SINGUR ZAR
CAnd folosiqi un singur zar, facegi un cerc Precum cel de Pe Pa- CLEROMANTIA CU TREI ZARURI
gina alituratt! Aruncaji zarul in cerc!,Cifra zarului gi litera din cerc Aceasta este cea mai cunoscutl metodl de divinalie cu zaruri. Se
au amAndoui cAte o semnificagie, care - imbinate - vi oferl rlspunsul arunci toate cele trei zaruri;i se aduni cifrele afigate. suma totale ve
dorit. Nu puneti intreberi, lasali zarul si vI indrume paqii. oferr rrspunsul dorit. Metoda nu se aplici in cazul intrebdrilor cu
rispunsuri clare.zarurile vtr dezvrluie mesajul pe care doriji srJ aflagi.
{ - anul viitor
!$ - bani 3 - ve a;teaprtr surprize plecute in viitor
C - cilitorii 4 - vA a$teaptl o perioadd nefasri, cu muhe ghinioane
() - casi, familie 5 - duceji la bun sfArgit anumite planuri
Q, - prezent 6-suferiqiopierdere

Q6eron $eff -Q.rcnhccrt (artea ucen icu[u i rrrdjitor 282

 tJ\letoda di,oinaliei cu moneda.
7 - ave\\ greutili in afaceri
8 - atentie la bArfe
9 - idila voastri ia o turnurd neaEteptati Existi mai multe variante ale acestei metode. Cu toqii am jucat ,,cap
ro - na$terea unui copil sau conceperea unui plan sau pajur5". O faqn a monedei vi ofera un rispuns afirmativ, iar cea-
rr - vi despirgiqi de cineva lalti vi oferd un rispuns negativ. Jineli moneda in mXni in timp ce
rz - primili un mesaj important vi concentraqi asupra rlspunsului. Apoi aruncati-o Ei verificali pe ce
13 - veli avea parte de o suPirare
14 - vefi descoperi un nou Prieten
15 - nu veli demara proiecte noi in urmdtoarele zile
w parte a cdzut.
O alte metoda implici ntilizarea a doulzeci de monede, degi puteqi
folosi orice numir par de lazece in sus. Monedele cu valoarea cea mai
16 - veqi intreprinde o cihtorie cu rezultate pozitive
mici se preteazd,cel mai bine acestui joc, pentru ci le puteqi gisi foar-te
rZ - este necesari infiptuirea unei schimbiri de planuri
ugor. StrAngeli douizeci de monede;i punegi-le intr-un siculel! CAnd
18 - vd a$teapte evenimente pline de bucurii 5i succese
vregi si afla1i rlspunsul la o intrebare, ginegi saculetrul in mAnI, concen-
trindu-vi asupra rispunsului dorit! Scoateli apoi din siculeq cAteva
CLEROMANTIA CU ZARURI CARE AU 20 DE LATURI
monede! Daci numirul acestora este par, rdspunsul este afirmativ. Daci
Metoda presupune aruncarea unui zar cu 20 de laturi, iar cifra pe
care o afiqeazi vi oferi rispunsul dorit. numirul este impar, rispunsul este negativ.

r aveli greuteli in familie

-
z - analizagi cu atenqie lucrurile, pentru ci nu sunt ceea ce par ftetoda dfuina[iei cu pietre
j - vi agteaptd surprize Plicute
4 - vi pindegte o suPirare Existi foarte multe variante ale acestei metode. Majoritatea sunt
5 - vi se va indeplini o dorinqi extrem de elaborate, dar sunt gi cAteva foarte simple. Putegi folosi me-
6 - veli avea parte de un ghinion toda de mai sus, inlocuind monedele cu pietre. Adunali zece sau mai
7 - relaqiile cu cei din iur nu merg prea bine multe pietre (aveti grije ca numirul lor si fie par), de aceeagi mirime,
8 - atenlie la birfe sau la critici nejustificate
qi puneqi-le intr-un slculeq! Pietricelele folosite in acvarii sunt o va-
9-urmeaziocisitorie riantl ideale. ln plr-rs, au gi un aspect plicut. Jinegi siculequl in mlni
ro-urmeazionagtere
rr - vi imboln;viti in curAnd in timp ce vd concentrali asupra intrebirii! Scoateli apoi cAteva pie-
rz - veli primi in scur-t timp un mesaj important tricele! Daci numirul lor este par, rispunsul este afirmativ. Daci e
13 - veti avea parte de o suPirare impar, rispunsul este negativ.
14 - cineva vi va oferi un ajutor inestimabil Mai puteqi folosi doui pietre de aceeagi formi gi mdrime, pe care
15 - vefi descoperi un nou Prieten si le vopsigi - pe una in negru, iar pe cealaltd in alb. Sau ciutagi unele
16 - veqi face o cilitorie plicuti
care si aibi aceste culori. Puneqi-le intr-un siculeq Ei gineli siculegul
tz - nu vi lasali pradi tentaliilor
in mAni in timp ce vi concentrati asupra intreb;rii voastre. Scoateli
18 - qineqi seama de sfaturile primite
19 - vi a$teapti evenimente profitabile
apoi o piatri! Daci este neagrd,, rispunsul este negativ; daci este albd,
zo - primiqi vegti bune este pozitiv.

z8B Qberon $eff - tf{'renheart (.artea ucenicu[ui .,rrdjitor

 F
ftatoda di.'rina{iei cu apa
fundul unui vas! Umpleqi apoi vasul cu api,
Aqezaqi o petale pe
concentrlndu-vi asupra intrebirii voastre. Daci petaia pluteqte,
rispunsul este afirmativ. DacI rimlne pe fundul vasului, atunci este
negativ. Daci plutegte la inceput, dar apoi se scufunde, rispunsul nu
este inci accesibil.
Puteli folosi, de asemenea, trei foile de hlrtie, pe care si scrieli DA
pe una, NU pe alta, iar pe cea de a treia s-o lesali goali. Puneqi-le pe
toate trei pe fundul vasului! Umpleli-l apoi incet vasul cu api, con-
centrAndu-vi asupra intreb;rii. Prima foili care se ridici la suprafagd
vi oferi rispunsul; dace foita goali este cea care se inalli prima la su-
prafaqi, atunci rispunsul nu vl este incd accesibil.
$(etodo dilina{iei cu f[ori
Iati alte doui metode pe care sunt convins ci le cunoagteqi! Jocul cu
,,md iubegte, nu mi iubegte" poate fi la fel de bine pus in practici, inlo-
cuind celebra incantaqie cu DA Ei NU. Luali o margareti Ei concentraqi-vi
asupra intrebirii! Rupeqi-i apoi petalele, spunlnd la fiecare dintre ele:
,,Da", ,,Nu", ,,Da", ,,Nu" etc. Ultima petald rupti vi va oferi rispunsul.
Sau putegi folosi un puf de pnpddie. Jineqi planta in mAni, in timp
ce vi concentrali asupra intrebirii, apoi suflagi semingele in aer. Daci
toate ipi iau zborul, atunci rispunsul este afirmativ. DacI mai rimin
clteva, este tot afirmativ, numai ci rezultatele le veli vedea mai tlr-
ziu. Daci seminqele refuzd, si zboare, atunci este negativ.
ne ;ucim ,.cap gi pajuri" si dim cu
iranul, o facem la intAmplare. in
t'artomanlie (ghicitul in cirgi), pri-
rnul lucm pe care il facem este sd ames-
tecim ci4ile. Alte metode de divinalie
presupun ,,aruncarea" la intAmplare a zarv-
rilor, runelor, oaselor sau pietrelor. Unele sis-
leme folosesc planqe sau panouri cu diverse
semnificagii; rispunsul pe care dorim sil afldm ne esre oferit de sim-
bolul ori semnificalia din sectiunea in care ,,cad" zarurile, runele,
oasele sau pietrele ,,aruncate".
Adesea, cAnd nu ne hotirlm asupra unei destinaqii de vacangi,
inchidem ochii gi aruncim o pionezi intr-o harti. Locul in care
se infige devine destinaqia noastri de vacanli. Horoscoapele sunr
niste tabele care indici pozilia planetelor gi a stelelor, ce ,,cad" ln
diverse ,,case". Ghicitorii ,,aqazd" cdrgile de tarot in funclie de un
.rnumit tipar.
IatI un sistem simplu de divinalie pe care il puteli crea singuri:
Clutati o cutie nu foarte adAnci, cu dimensiuni de 20x30, sau un
capac de cutie. Luali o bucati de hArtie de acelea;i dimensiuni si
impiturili-o in parru secliuni! tn s.cqi.rne" din dreapta sus, scrieqi cu-
vintul ,.DA"! itr part"" stlngd sus, scrieqi cuvlntul ,,POATE"! in pnr-
tea stlngi jos, scrieqi cuvAntul ,,NU"! Iar in ultima sectiune, scrieti
,,NU $TIU"! Agezali apoi hArtia in cutie in aga fel incit sd vedeti cu-
vintele scrise! Apoi, pe o alti bucatd de hArtie, scrieli o intrebare simpli,
la care rispunsul sd fie ,,da" sau ,,nu". Gisiti apoi o pietricici sau un
cristal care vi place in mod deosebit. Tineli pietricica in ciu;ul pal-
melor gi scuturagi-o cu putere, repetAnd intrebarea de nenumirate ori.
Rostiqi apoi urrnltoarea incantagie:

5. Cum sd creali o cutie de diluinalie Sorpi Atotputernice,

Norocul voi mi.l ardtafi,
qutor: (-)beron lcenusiu; Cdci eu pactul l-am semnat!

Majoritatea formelor de divinaqie incep cu o distribuire aleatorie Aruncatri apoi pietricica in cutie! Locul in care ea va cidea vi va
a elementelor, din care incercim apoi si deslusim anumite tipare. Clnd oferi rispunsul dorit.

290 Qberon $e[f -tf{r'cnhcart [artco ucenicufui vrdjitor 291

L
 Daci vreqi si amplificali gradul de probabilitate al acestei predicqii, ci ;ahul 9i ci4ile de joc igi au originile
in practicile divinatorii ale po-
puteti si folosili urr zar in loc de o piatri. Cu cit cifra afigatd este mai poarelor primitive, dar ideea nu are prea multi sustinitori. O alti teo-
mare, cu atAt cregte gi gradul de probabilitate. rie promoveazaideeapotrivit clreia cel care a adus in Europa conceptul
Practic, toate sistemele magice de divinatie se \azeazi pe acest prin- ci4ilor de joc este Marco Polo, dupi cilitoriile intreprinse in China.
cipiu simplu; unele dintre ele sunt insi mai complexe ;i mai elabo- ci4ile de joc erau alcltuite
A-lte voci le plaseazi originile in Egipt, unde

rate decit altele. Puteli impa4i hirtia in clte secliuni $i forme dorili, din cd4i numerotate) grLrpate in funcgie de patru simboluri. Acestea
scriind tot ce vreti in sectiunile respective. Sau incercali sd folositi za- infigiqau sibii, crose de polo, cupe gi monede. Fiecare grup consta din
ruri in loc de pietre, pentru ci cifrele lor confera mai multi "greu- zece ci4i numerotate ;i trei ci4i ,,nobiliare" aseminitoare cu popii, da-

tate $i semnificaqie" secliunilor in care ,,cad". Dar indiferent cAt de
complex este sistemul, principiul este acelasi.
6. $(eto da di.vinalia.i cu cdr{i de joc
qulor: (troPaYd$uncer lcenusiu;
Ghicitul in cirli de joc (cartornanpie)se aseamini cu ghicitul in ci4i
de tarot, dar este o metodi simpiificati si mult mai ugor de realizat.
clstoric
Existi mai multe teorii cu privire la ori-
ginea ci4ilor moderne de joc. Unii suslin
ci provin din China secolelor al VII-lea - al
XJea, unde cirtile de joc seminau izbitor cu
cele moderne. Cinile de joc chineze$ti, gra-
vate pe phcule din cupru qi argint, erau
alcituite din cirti numerotate) grupate in
funcqie de patru simboluri. C;ryile de joc in-
diene, din aceeagi perioadi cu cele chinezegti,
erau, de asemenea, alcdtuite din patr-r"r sim-
rnele gi valeqii de astdzi. Cruciaqilor si tiganilor li se atribuie, de aseme-
nea, originile ci4ilor moderne de joc. O alti teorie le leagi originile de
rnvazlaSiciliei de citre sarazini, dar si de cucerirea Spaniei de citre mauri.
O dovadi in acest sens ar fi radlcina araba a termenilor care desemneazi.
ci4ile de joc in spaniol; si italiani (naipes, naibi). Cerr este, insi, faptul
ci originea le este la fel de diversi precum cea a rudelor lor - ci4ile de
tarot. $i, la fel ca ele, cirtile de joc pot fi decorate cit mai elaborat cu putinli.
Ce4ile de joc sunt menlionate pentru prima oari in Italia, in anul
1299,in Spania, in I37a, iar in Germania, in 1380. Primele cdrli de
joc din Europa, care seminau cu cele moderne, erau alcdtuite din cinci-
zeci gi doui de ci4i, grupate in functie de patru simboluri; fiecare grup
conlinea zece cirgi numerotate, un popi qi doi maresali. Pentru fran-
cezt, reprezentau un adevirat instrument de divinalie. Napoleon qi-a
planificat (9i chiar a cigtigat) cAteva dintre biteliile-cheie, folosind
puterile profetice ale cirtilor de joc.
Modelul pe care il folosim astizi este cel francez, alcituit din cinci-
zeci Ei doui de ci4i. Fiecare grup conline un
,i J as, un popi, o dami, un valet ;i ci4i nu-
il 0 merotate dela2la 10. Grupurile au nume
I
I
ii
l si simboluri diferite in diverse tiri.
'y', \
H R
Englezii au adoptat simbolurile franlu-
zeqti, dar au schimbat numele. Simbo- f ,r,
,1 ,
lul franquzesc piqwe(pici) a devenit
u
3
I
{]
I
x
.t

i
0
,,spade" (vArf de lance) in englezi,
carceALr (caro) a devenit ,,diamond"
(romb), trefle (trefla) a devenit
t;ta
boluri, infitiqAnd sceptre, sibii, cupe 9i inele. f l'
,,club" (trifoi), rar coeur (cupf) a rimas
O teorie cu totul iesiU din comun sustine .,heart" (inimi) in englezi.

2q2 Qbcron $e[[- tl{rlenhcort (-qrted uccnicu[ui rrrojitor 293

'i

t
 Cum sd ghicili in cdrli
Unul dintre marile avantaie ale ghicitului in cn4i este acela ci -
indiferent unde vd aflaqi - puteli si cumprragi un pachet de ci4i de
de divinaiie. Totugi,
.ioc, avAnd imediat la indemlni un instrument
dacl vreti si transformali aceasti metodi intr-o adevdratd art1, tre-
buie si rezervayiun pachet de cd4i numai Pentru acest scoP, ginAnduJ
sub perni sau pe un raft inalt, inf;qurat in mltase neagri, departe de
atingerile profane. Un alt avantaj al cl4ilor de joc il constituie fap-
tul ci le puteli folosi la iocuri sau la scamatorii.
Puteqi ghici pentru voi, dar Ei pentru al1ii. Ce4ile vI pot oferi
rdspunsuri la intrebdri simple sau complexe. DacI ii ghiciti unei per-
soane, amesreca[i clrqile de cAteva ori, rugAnduJ apoi pe individul res-
pectiv si faci la fel. Persoana trebuie si taie cd4ile de trei ori (de obicei,
.n -Atrr stAngi, penrnr cI este asociati cu intuiqia) gi sI amestecaii ci4ile
din nou. Puteqi s-o rugali pe respectiva persoani sd ageze ci4ile in cerc,
cu fala in jos, descoperinduJe apoi la intamplare. Deslugirea mesaielor
este misiunea voastri.
$emnific atiite cdrli[or
Semnificaliile ci4ilor nu sunt bltute in cuie. Ele pot fi adaptate
penrru fiecare individ in parte, ferd st schimbali sensul de bazi. Nu
difern foarte mult de mesajele cl4ilor de tarot, dar, cu siguranqd, stau
in umbra celor pe care le oferi Arcanele Minore.
Daci vreli se includegi gi jokerii, ace$tia s-ar putea si sugereze aparilia
unor factori sau evenimente cu totul neagteptate, avAnd aceleaqi sem-
nificaqii ca runa neagri. Totugi, rimlne la alegerea ghicitorului dacn
ii folosegte sau nu. Eu, personal, ii evit, a$a cum evit 9i runa neagrl'
Perechile 9i formagiili de ci4i au semnificalii deosebite. Patru ci4i
care infXqige azl acelaginumir Su,gereazi amplificarea unui rezultat, fie
pozitiv, fie negativ. Trei cirli cu acelagi numir simbolizeazl armo-
,ri" ,rno. fo4e diferite. Doud ci4i cu acela;i numdr indicn un con-
flict, o impicare sau o legituri, in funclie de culorile implicate. Daci
apar mai multe ci4i care infeqigeazi popi, dame sau valeqi, trebuie sI
va axali asupra oamenilor, nu a situaqiilor.
294 Qberon $ef[-tlQrlenhcart
Cdrpile de caro
Ci4ile de caro corespund pentagramelor din
cirqile de tarot. Acest grup este corelat cu elemen-
tul pimlntului Ei reprezinti informaqiile acumulate
cu ajutorul celor cinci simluri 9i al rajiunii. Cerqile de
caro se referl la lucrurile practice.
As- o noud problemi financiari sau practici, schimbarea casei, un pro-
iect legat de casd sau atingerea unui anumit nivel de prosperitate.
Doi - un echilibru intre doud aspecte ale vieqii sau intre doui dome-
nii de responsabilitate, un parteneriat avantaios pentru ambele pdrli
implicate, probleme familiale rezolvate printr-un efort suslinut,
o noui sursi de venit.
Trei - o acliune bine consolidatd, mirirea familiei (de obicei, prin
aparilia unui copil), obligaqii sau ,,greute1i", care vd oferd in final
avantaje pe termen lung.
Patru - anumite restricgii in sfera practici, unde trebuie si vi hotirlgi
dacl riscagi sd intreprindefi un anumit lucru sau vi mulgumitri cu ce
aveqi, decizii dificile legate de castr sau de copii, probleme financiare
sau legate de proprietiqi, care nu par se aibi o rezolvare imediati.
Cinci - problemele practice sau financiare vi induc un sentiment de
izolare. Ceregi ajutorul sau sfatul cuiva! Nu vi abandonaqi planu-
rile, dar modificaqi-le daci este necesar!
$ase - documentele sunt extrem de impor-
tante. Jinegi o evidengi strAnsl aaface-
rilor voastre gi evitali sd vi implicagi in
alte acqiuni! Conservali-vi energia qi nu
vi mai asumati obligalii! S-ar putea sI
vi concentrati un timp numai asupra
vietii de familie.
$apte - problemele casnice gi financiare par
sI se rezolve. Este o perioadi prielnice
pentru conceperea planurilor pe termen
lung. Aveli incredere in visurile, intuiqia
gi raqiuneavoastri. Copiii sau animalele
s-ar putea si vi insenineze via1a.
(lartea ucenicufui ."rdjitor 295
Opt - s-ar putea si vi descoperili un nou simg practic sau un nou ta-
lent de-a face bani. Situaqia familiala sau financiari s-ar putea
schimba dramatic. Canalizativi orice urmi de nerdbdare, astfel
incAt sdtnregistragi progrese vizibile!
Noui - puneli pe primul loc interesele personale. Puteli avea succes
fecAnd speculajii ;i lirgindu-vl orizontul. Este o perioadi prielnicr
glndurilor gi acqiunilor independente.
Zece - succes pe plan financiar sau fericire in familie. Realizarea planuri-
lor ori rezolvareaproblemelor practice; sau o noui obligaqie familialr.
Valet - o persoani tinlrd,,cu siml practic qi demni de incredere, inzes-
trati cu un ralionament, o atitudine qi responsabilitdli financiare
ce-i conferi o inqelepciune ieqiti cu totul din comun, in ciuda vAr-
stei sale fragede, vi oferl sprijinul siu la bine Ei la greu.
Dami - o femeie mai in vArsti, cu simg practic qi bine organizati sau
o femeie cu care avegi o relaqie pe termen lung, vi aiuti si vi re-
zolvaTi problemele; un aliat gi un prieten tandru pe care vi puteqi
baza oricind aveti nevoie.
Popi - degi este considerat un individ plictisitor, popa rePrezintl o
persoani pe care vi puteli baza din toate punctele de vedere; este
inzestrat cu o ribdare iegita din comun; igi arati afecliunea prin
fapte gi mai puqin prin cuvinte.
CARTILE DE CUPA
Acest grup corespunde cupelor sau potirurilor din
cirtile de tarot. Ele sunt corelate cu elementul apei
gi simbolize azd de obicei dragostea, viala sentimen-
tali, intuilia, relaqiile de orice naturd, indrigostili sau
oameni in vArsta de douizeci sau treizeci de ani.
As o noud relaqie sau o prietenie importanti; un nou inceput pe
- tal, sau un romantic incurabil, care
plan sentimental; o manifestare brusci a intuiqiei, in care trebuie
si aveli incredere; fericire neaqteptatd sau un nou inceput dupi un
e$ec sentimental; o iubire neimplrtigiti.
Doi - o uniune din dragoste, un angajament sau o cisltorie din dra-
goste; consolidarea sau reluarea unei vechi prietenii; contopirea a
doui aspecte diferite din viaqa unor persoane.
296 Q6eron $e[[' tfu 'renheort
Trei - rivalitate in dragoste sau prietenie; conflicte sentimentale in
care doi oameni cautd simpatie sau favoruri; momente tensionate
pe fondul stresului emotional sau al gantajului.
Patru - decizii pe plan sentimental; nelinigte gi dezamlgire in dra-
goste; angajamentele altei persoane nu inspird incredere gi sunt puse
sub semnul indoielii.
Cinci - neinlelegeri; nevoia sincerl de comunicare; acceptarea realitilii
qi renunlarea la vise imposibile; pasiuni nebune, nu tocmai inpelepte.
$ase - armonie gi implinire intr-o relagie de dragoste sau prietenie;
influenje pozitive din partea unor prieteni loiali; acceptarea fap-
tului ci diferenqele de atitudine ale oamenilor nu dau nagtere unor
relagii armonioase; impicare intre persoane mai in vArsti.
$apte - intuigie, vise ;i comunicare prin telepatie. Aveli incredere in
instinctele gi in vocea con$tiintei voastre! Aveli parte de o comuni-
care spirituale 9i profundi cu cei apropiaqi. S-ar putea si descoperili
ci suntegi pe aceeagi lungime de und; cu colegii, tovarigii de muncd
gi cuno;tinlele voastre, care sunt dornici cu tolii si colaboreze.
Opt - atingerea unui nou nivel intr-o relaqie. Trebuie si punegi capit
geloziei, relaliilor distructive gi qantaiului sentimental. Poate ci ar
fi bine sI vi bucurali de o vacante alaturi de cei dragi.
Noui - independenfi pe plan sentimental; incredere in fo4ele proprii.
Noud de cupd este o carte norocoasil aveli succes in dragoste, intr-o
acgiune sau intr-un proiect pe care doriii snJ reahzagi.
Zece - fericire pe plan sentimental 9i impli-
nire prin intermediul altora; deruigi 9i
primiqi dragoste; fericire in cdsnicie sau
intr-o relalie.
Valet - o persoand tAniri, un individ mai
in vArsti, vulnerabil pe plan sentimen-
cauti perfecqiunea in dragoste, ,,cavale-
rul in armuri" indrdgostit de ideea de
iubire.
Dami - o femeie maturi, o femeie implicati
intr-o relatie de duratl sau o femeie care are
grij; de a$i, oferindu-le tuturor un umir
Qartea ucenicului lrqjitor 297
 pe care sn plAngi. Se implicd atAt de tare in dramele celor din jur,
incAt iqi pierde propria identitate. Le ripeqte independenla senti-
mentali fara sa-gi dea seama.
Popi - un birbat mai in vlrsti, charismatic, ce-i face pe toli si se
simti deosebigi 9i valoroqi. Dacd este loial partenerei sale, iqi do-
vedeqte dragostea prin gesturi romantice, pline de tandreqe; poate
fi insi ugor sedus prin cuvinte me;tequgite. Se implici in proble-
mele existenliale ale omenirii, dar nu poate sd-gi controleze pro-
pria viatrI sentimentald.
CARTILE DE TREFLA
Acestea corespund cu baghetele sau toiagurile din
c54ile de tarot. Sunt asociate cu elementul focului gi
simbolizeazi ambiqia, succesul, cariera,sinltatea, clli-
toriile, dezvoltarea, proiectele de afaceri, comunica-
rea, persoanele mature gi colegii/tovarigii de munci.
As - un nou inceput in carieri, o noul ambiqie, idei originale, o noui
perspectivi sau ocazia de a cilitori; un nou canal de comunicare;
dorinla de a vI elibera dintr-o situaqie restrictivi.
Doi - avegi ocazia de a discuta despre diverse opliuni sau cii. Planu-
rile legate de cei din jur par restrictive. Trebuie si gisili un echi-
libru intre cariera tot mai solicitanti gi sinitate, cu atat mai mult
cu cAt epuizarea qi stresul incep si-qi
spuni cuvlntul. Abordali cu griji pro-
iectele sau partenerii de afaceri!
Trei - decizia de a cilitori si ocazia de a
vi hrgi orizonturile. Afacerile qi obliga-
liile de serviciu vi solicitl tot mai multi
energie; comunicarea inseamnd impli-
carea mai multor persoane.
Patru - mergegi mai departe, in ciuda pie-
dicilor puse de al1ii, degi acest lucru
poate fi extrem de frustrant. Capacita-
tea de a cAgtiga increderea celor din jur
este vitalS, iar comunicarea deschisi este
2g8 Qbcron jeff -iI{venheorl
esenpiah, chiar dacd acestea incetinesc lucrurile. Comunicarea scrisi
poate fi mult mai valoroasi decAt cea verbald in clarificarea pro-
priei poziqii, dar qi a altora.
Cinci - devenigi avocatul apiririi, dar qi al acuzdrriin cazuri care nu
vi privesc. Avegi grijl de sinitatea voastri pentru a evita acciden-
tele provocat e de epuizarea Ei stresul implicirii in problemele cau-
zate de algii! S-ar putea ca rivalii sr nu fie deschiqi la comunicare
sau compromisuri. Avegi grije si vi se recunoasci meritul pentru
energia qi ideile voastre!
$ase - vI bucuraqi de o perioade liniEtiti la serviciu; ar trebui sd pro-
fitaji de aceasti ocazie ca sI luagi o scurti pauzd de relaxare qi
odihnl; sinitatea ar trebui si vi se amelioreze. Este o perioadl pro-
pice creativiteqii 9i stabilirii de noi contacte pentru actiuni viitoare.
$apte - aveqi pane de succese gi impliniri. Depunegi foarte multi ener-
gie ;i efort creativ. Idealurile joaci un rol important in viaga voastri;
principiile vi le suslineqi cu stiruinti. Fericirea supremi nu consti
in oblinerea succesului imediat, ci in conceperea unor obiective
pe termen lung.
Opt - manifestali o energie debordanti; vd schimbati cariera, destinaqia
clldtoriilor sau stilul de via1i. Vi ghidaqi dupl zicala ,,Carpe diem!".
Poate ci vregi sI demaragi o afacere sau si intreprindeqi o acqiune
pe cont propriu.
Noui - responsabilitilile devin din ce in ce mai solicitante, iar tim-
pul din ce in ce mai scurt. Ar trebui si pasagi o Parte din aceste
responsabilitati. tndoielile qi pierderea increderii in fo4ele proprii
inriutilesc ;i mai mult lucrurile. Mergeli mai departe cu incredere
qi mult curaj!
Zece - vd duceli la bun sfArqit un obiectiv; avegi qansa de a vi schimba
direclia gi de a vi perfecgiona anumite capaciteqi, cum ar fi, de exem-
plu, arta comunicirii. Ve vegi implini tn viitorul apropiat un vis,
un ideal sau o ambiqie. Puneli pe primul loc fericirea, increderea
in sine gi independenqa!
Valet - o persoani tAniri Ei dinamicd sau un individ care trece mereu
de la un lucru la altul. Aceasti persoanl are tendinia de a-gi pierde
interesul pentru o anumiti activitate daci lucrurile nu merg bine,
leslndu-se insd absorbiti cu totul de munca sau pasiunile sale pAnd
l-,arl e a ucen icu [u i lrdjitor
 intr-acolo, tncAt ii exclude pe oameni din viala sa' StipAnegte foarte
bine arta comunicirii, dar adevirul il spune feri menajamente.
Dami - o femeie maturi, care igi pl'streazd' independenla, fie cd are
sau nu o relalie de durati. Are un simq foarte bun de organtzare,
este dinamici gi poate si imbine foarte multe aspecte ale viegii. Asta
poate duce, insi, la epuizare. Este inzestrati cu tact 9i putere de con-
vingere, obqinAnd intotdeauna ce-qi propune, fire ca acest lucru si
fie in detrimentul celor din iur.
Popi - un birbat ambiiios, care a oblinut succesul in viaqi;i stipAneEte
foarte bine arta comunicirii. Are tendinqa de a privi cu indiferenli
dorinqele ;i sentimentele celorlalqi, pentru ci este obsedat de ideea
de a-qi duce misiunea la bun sfArqit. De obicei, gisegte o solulie
pentru orice problemi. Este un individ idealist, care nu face com-
promisuri in materie de principii.
CARTILE DE PICA
Acestea sunt echivalentul slbiilor din cirtile de tarot
gi reprezinti elementul aerului. Simbolizeazl limitele,
provocirile, tradiqiile, procesul de invilare, dreptatea,
oamenii in virstd Ei betrlnii.
As - un nou inceput dupi o perioadi de greutili qi suferinle; o noui
formd de invilare; un recurs pentru dreptate; o noui provocare
ce poate si vi deschidi anumite uqi.
Doi - trebuie si alegeli intre doui posibi-
lit51i, care nu par deloc atrigetoare. Tre-
buie si apelali la logicn atunci cAnd
existi un conflict intre oameni sau intre
aspectele vielii. Trebuie si descoperili,
din doui informalii, care este cea adevi-
rati gi corecti.
Trei - riutlqile sau rivalitalile se pot re-
zolva doar prin puterea ratiunii. Trebuie
si acceptirli provociri sau obstacole, care
vd cer timp ;i efort, dar care vi vor
oferi in final succesul scontat. Trebuie
(-)beron $cff 'tQrrrcnfreorl
si asimilati lucruri, care - desi nu vi se par utile in Prezent - s-ar
putea sd vi fie de folos mai tirziu.
Patru - limitele Ei obstacolele iqi au rldicinile in temerile noastre laun-
ftice,bazate pe experienlele din trecut. S-ar putea si vi supere ne-
dreptilile, dar - daci pot fi rezolvate - nu trebuie si le acordali
prea multi importanql. Progresul PresuPune gi pierderi, indiferent
cAt de nedrept vi se pare acest lucru.
Cinci - analizaTi cu atenlie lucrurile ca sI evitaqi greqelile, ura gi fap-
tele necinstite ale altora. Dezamigirea Provocati de faptul ce se-
menii vo$tri nu au acelea;i standarde inalte ca voi nr.r trebuie si vi
determine si vi abandonali planurile, deqi in acest caz Ya trebui
sd vi dezviluiqi intenqiile cu mai multi prudenli.
$ase - mijloacele oficiale de impunere a dreptdlii s-ar Putea
dovedi
eficiente. IJrmeazdo perioadi de liniEte dupi turbulenqe sau indo-
ieli. Relaliile tensionate cu anumite persoane s-ar purea dezamorsa.
$apte - intuiqia se poate dovedi eficienti acolo unde logica 9i opi-
niile avizate dau gre;. Profitati de avantaje ;i nu va retrageqi din
fala conflictelor!
Opt - puteli intreprinde schirnberi in viaqa voastr; dacl lisali trecu-
tul in urmi gi priviqi cu speranti spre viitor. Analizaqi-v5 temerile
si nelinistile qi veqi descoperi oportunitili la care nici nu v-a1i gAn-
dit vreodati! Noi cli gi contacte se vor dovedi extrem de eficiente.
Noui - curaj ul qi voinla pot dobori orice obstacol din calea voastri.
Teama de egec qi de respingere este neintemeiati. Este bine si
purtafi bitelii reale, nu imaginare. $titi mai rnulte lucruri decAt
vi inchipuitri.
Zece - vi timpuri mai bune. SfAriitul acestei perioade va marca
aqteapti
un nou inceput favorabil. Optimismul reprezinti elementul-cheie.
Valet - o persoanl tlniri sau mai in vlrsti, dar imaturS, care ii poate
rini pe cei din jur fire si vrea sau in mod deliberat' Este o Per-
soani inteligenti $i amvzant[ care se poate dovedi pe cAt de spi-
rituali, pe atAt de sarcasticd' Nu are incredere in oameni qi in viaqi,
degi aceasti neincredere este indreptilita.
Dami - o femeie maturi, decepqionati,inzestrati cu un siml cri-
tic asculit; prototipul vecinei clevetitoare qi al soacrei mereu
nemulqumite. Poate fi insd o femeie loiale li puternici, ce-qi apiri
('drlc.l uccnicu[u i rrojitor
 -F

cu indArjire teritoriul. Este adesea posesivi, pentru ci se teme si

nu rimlni singuri.
Popi - prototipul personajului autr:ritar, al judecitor-ului neindurator,
al plrintelui sever, care - din cauza cuno$tinlelor vaste pe care le
deline - nu tolereazi gregelile altora; un perfeclionist, care se teme
de propria-i vulnerabilitate, preferAnd astfel sa se izoleze.

Cum sd distribuif i cdr{ite de joc

Existi mai multe modalititi prin care puteqi distribui ci4ile in tim- Modelul c'nrcii celtice se foloseste in multe forme de divinalie, pre-
pul divinaqiei, inclusiv cele pe care le folosili pentru cirlile de tarot. .um tarotui qi sistemul runelor. Acesta vi poate af uta si
Puteti interpreta o singuri carte sau mai multe cirli' folosindmode- rrfla1i rispunsul la intreb;ri cornplexe sau si descifrali
lul celor trei cdrpi, rnodelwl potcoavei de cal $ modelul crucii ceLtice' situatii complicate.
Intelpretared unei singure cdryi vi oferi o privire de ansamblu asu-
pra unei situaqii. in modelwl celor trei crirpi, se tr;rg la intlmplare trei I - Prezentul. Er.enimente, intimpiiri. ati-
ci4i gi se aqazi de la stlnga la dreapta, fiind apoi interpretate in aceeaEi
ordine. Prima car-te (din partea stAnga) reprezinti trecutul, cea din mij-
loc - prezentul, iar cea din dreapta - viitorui. Acest model poate fi
aplicat in orice situalie pentru a oferi un indiciu asupra influenlelor
2
tudini si influente preclominante, care
au marcat situalia respectivl.
- Crucea. Obstacole, probleme,
conflicte si greutirli cu care au-
B
.fll)r
care au cavzat situaqia respectivi (trecutui), influenlele predominante
in momentul de fa1; (prezentul) 9i rezultatul final (viitorul).
ModeLwl potcoavei de cal este sirnilar modelului celor trei cir1i, cu 3
torul clivinatiei
prezent.
se confmnti in

- Ridicina. Cauzasituatiei care

tgj
exceptia faptului ci de aceasti dati se trag Eapte cirti. care se asazi este in prezent.

tot de la stinga la dreapta. Modelul se folose$te pentru interpretarea

unei singure situalii sau pentru aflarea rispunsului la o intrebare. Prima
carte reprezint;i trecutul gi influenqele care au dat na$tere situaqiei pre-
.1
- Trecutul. Evenimente sau influenle din
trecut care incep si pileasc;i.
5 - Coroana. Avantajele pe care le puteli
E
zente. A doua carte redi circumstanlele prezente. A treia reprezinti obtine din situatia curenti.
speranlele gi temerile autorului divinaliei referitoare ia situalia sau la 6 - Viitorul. Evenimente qi influente care urmeazi si-si facd aparilia.
intrebarea care il macina. A patra descrie obstacolele 9i problemele 7 - Autorul divinagiei. Cum se integreazi acesta in situagia prezenti.

pe care autorul divinaqiei trebuie si le intAmpine pentru rezolvarea 8 - Casa. Modul in care oamenii din preajma autoruiui divinatiei in-
situatiei. A cincea se referi la oamenii qi la viala autorului. A gasea fluengeazi si privesc evenimentele.

Err
reprezinti viitorul qi evenimentele care 9 - Speranlele gi temerile. Speranqele qi temerile autorului divinagiei
vor influenla situalia respectivi. Iar cea legate de situaqia sau intrebarea respectivi.
cle .r ;aptea gi ultima redi rezuitatul final, 10 - Rezultatul final. Consecinlele pe rermen lung ale situaliei pre-
b.rz-rrt pe celelalte cir!i. zente sau leclia pe care o puteli invdla de aici.

.lo2
(-)bcron jclf - tl{arorhcart (-a11cq uccnicufui lrdiitor

L
 7. Saseomanlia: arta de a citi rriitoru[ reprezentantele inaltei societtrgi. Aceasti artd
prieteni foarte apropiaqi.
eruimpirtiqiti doar intre

in frunze de. ce.ai

rtori: Qberon gi !\oonrvriter
Ceaiul a fost pentru prima oari folosit in China acum mai mult
de 5.000 de ani - atAt ca bluturi ricoritoare, cAt gi ca medicament.
A fost importat in Anglia cam pe la mijlocul secolului al XV[-lea 9i
era considerat o biuturl exrrem de fin5. Plnd in 1885, majoritatea sor-
timentelor de ceai proveneau din China (de aici expresia: ,'Not for
all the tea in China!" care inseamni ,,Cu niciun pre!"), dar apoi, India
;i Ceylonul au intrat in joc, devenind in curAnd cei mai mari furni-
zori in Occident.
Ceaiul era atit de valoros in perioada victoriani, incAt era ade-
CUM SA GHICITI VIITORUL iN FRUNZE DE CEAI
Pentru fiecare oaspete in parte, puneli intr-o cea;cd o linguriga de
frunze uscate de mentl. Turnali apdfiarfi, peste ele gi lisaqi-le sI se
opireasci cinci minute. Oaspetii pot si bea ceaiul sau puteli sd aruncali
apa, ltuAnd frunzele cu pufin lichid in ceagcd. Persoana respectivi tre-
buie si acopere gura cegtii cu mAna;i s-o agite apoi de cAteva ori. Apoi,
invitapii trebuie si schimbe ceqtile qi sI deslugeasci simbolurile, for-
mele, literele sau numerele care prind contur in frunzele de ceai.
Din picate, a$a cum se intimple gi in cazul tilmicirii viselor, existi
mai multe variante de interpretare a imaginilor schiqate de frunze. Iatd
una dintre cele mai cunoscute:
Avion: o ctrldtorie iminenti

-5i\ -fr
sea plsrrar in cutiuqe ferecate, departe de ochii indiscreii ai servi- Ancori: o situalie neplicuti
torilor. Tot atunci, taseomanlia sau arta de a citi viitorul in frunze Mir: prosperitate, reahzdri
de ceai a devenit o formi de divinalie, practicati cu precidere de Sigeati: necazuri in dragoste
Topor: un pericol sau o greutate pentru voi
"Cititul
in ceagcr", de NJ. Crowley.
*':?.5:llili:;1il.'' !?'t
Clopolel: vegti bune ^- a ' !e
;:il::ril:;" ffiprieten -d-"irr$t
H#j*::fr'd,1;l*ll[iltffi,'r]"'i;u"., * {r
Y'. * k,
'*il:'#l;;:'"'ffi1i,,r,
succer
Cerc: \
Monedi: prosperitate
CAine: un prieten loial
Oui: o viatri noui
Ochi: precaugie, viziune
FintAni: o mare fericire

(' arteq ucenicu[ui rr{iitor 305

Pilirie: vi se conferi un titlu
o promovare sau o mirire de salariu
Casi: confort, familie
Ibric: liniEte in casi
Zmet: doringe care se vor implini
Scari: succes in afaceri
Frunzi: o viali noui
Litere: numele unor prieteni sau rude
IJn om: un vizitator - barbat sau femeie
Numere: indicn perioade de timp - luni sau ani
Bufnili: vi agteapti un noroc sau un ghinion
Porc: licomie
$arpe: un du;man din apropiere
Piianien: risplati pelltru munca depusi
Pitrat: nevoia de prudentrd
de onoare, Libanomantia reprezinti arta divinaliei cu ajutorul timlii. ,,Tilmi-
citorul" desluge;te semnele gi mesajele in fl;carile gi trosnetele timAii care
13;' arde printre cirbuni, dar gi in fumul care se ridica in aer. Tdmlia care
conline seminge (coriandru, iasomie, chimen si clnepi) sau nirrat de po-
tasiu vi ajuti si aflagi rispunsul la o intrebare care vi macini. in ti-p
JI
AE .i? ce rostili intrebarea cu glas tare, incercagi si deslugigi rlspunsul in
trosnetul seminlelor sau in lumina nitratului de potasiu! De exem-
plu, pentru un rdspuns afirmativ, veqi vedea sau vegi auzi un singur
I semn, pentru un rispuns negativ, veli primi doui. semne consecutive,
iar dacd rdspunsul este incert, acest lucru va fi marcat prin ticere. Puteli
rl tleslugi, de asemenea, semnele in direclia spre care se indreaptd fumul.
-J
0 LtL
(i'
4t> Daci se indreapti spre voi, semnul este de bun augur.

Dacd sortii sunt de partea mea,

Stea: speranqd
=$.- , Fwmule, spre mine tu te-ndreapt.i!

ll
Sabie: certuri viitoare Dacd potivnice ele imi sunt,
Copac: sinitate
'q'{
Fumule, de rnine tu te-ndepdrtedzd,
Triunghi: un semn de bun augur' noroc Sltre dreapta sau spre stinga!...
Broasci-festoasi: critici
Lup: gelozie Daci timlia tinde si ardi prea repede inseamni ci ,,nu este tim-
pul sd punegi intrebiri". Putegi deslugi, de asemenea, mesaje in cenuga
timlii, dupi ce a ars complet, descoperind forme ;i simboluri ase-
mindtoare cu cele conturate in cegtile de ceai. Magicienii ;i
8. {!on omctntic' qrtq dhina[iei profetii din secolul al XVI-lea qi al XV[-lea foloseau seminle
rromate in ritualurile de divinatrie. Ei aruncau semin-
cu oiutoru[ td,maii
!, lele intr-un ceaun incins pe foc gi citeau viitorul
in formele conturate de fum. Magicienii aflatri
autor: (Kglftn $reene in ceutarea comorilor foloseau timlia gi
incantagiile magice de venerare a focu-
Carnea mirodeniilor arse Si glasul oinului mistwit, lui pentru ca strldaniile lor si nu fie in
Stiruttirile fr,irnint,irile buzelor din flac,ira pulsind'
5i 'tadar, a$a cum reiese din aceasti veche
Micupe broboane de mir uscat l'ormuli magici:
in jurul bobocilor ro;ii ard mocnit.
Florile in foc se prefac, dar rdmin ca de gheayti, Focule, focule, binecuvintat sd fii,
Ca semn al celor iertfite... Si comoara ce-o visez
AlcenNox SwrNouRNe,,,NePermis'' Tu mie sd mLo incredintezi!
t,

306 Q6cron $eff - tl(o."enheart

t 107
 9. !)ilin alia prin radiestezie anstrume.nte de. bazd, a[e radieste.ziei

autor: lDonqls Nrern laclamarinl Existd foarte multe sisteme gi metode de radiestezie, cu sau firl
instrumente. Cele mai cunoscute dintre ele implici folosirea baghe-
telor in formi deL, a baghetelor in formi de Y gi a pendulului.
Notd: Acest material este addptat, cu permisiunea autorului, dup'i ;
Adepgii acestei forme de divinaqie igi confeclioneaztr nenumirate in-
cwrsul intitulat ,,Letter to Robin", creat de lValter Woods pe site-ul: strumente ajutdtoare. Voi putegi si optali pentru cele pe care le con-
http:/ /www.lettertorobi n.org. Putepi g,isi, de Asern'enea' mai multe i
sideragi potrivite qi eficiente.

conform ASD (American Society of Dowsers), ,,divinagia prin ra-

diestezie reprezintd. o experientrI activd qi sistematici a intuiqiei".
?:,K::: ::
Vlrful din metal
"1^::;{
:,.!,!,1^",
poate si aibl intre zece centi- a
metri gi trei metri lungime. Lungimea obignuitl variazd,intre treizeci
I

Aceasti formi de divinalie implicl folosirea unui instrument. oame-
nii o pun in practicl de foarte mult timp ca si giseascdapd' Se pare
ci apa, mineralele ;i alte obiecte sunt inzestrate cu o energie magne-
ticl, electromagneticl sau de alti naturi. Corpul uman este sensibil
la acesre energii. Printr-o practici indelungati, oamenii i'i
fecgiona capacitatea de a percepe energiile electromagnetice. Instrumen-
tele folosiie de divinaqie vi ajuti sn simliqi cu mai
in aceasti formi
multe acuirare reaqiile subcongtiente. Ele sunt mijloace de comuni-
care ce par controlate de subcongtientul vostru. Cel mai cunoscut din-
tre ele este pendulul.
de villemont,
,,parru metode de a practica di1inapia prin radiestezie", Abbe
Tratat de fizicti ocult,i, 169.
;i patruzeci de centimetri.
Materiale: De obicei, se folosegte sArmi. Umeragele din metal repre-
zinti o varianti ideale. SArma de sudurl reprezintd,, de asemenea,
pot per- un material foarte bun. Puteli folosi orice material flexibil, pe care
il puteji indoi in formi de L.
Cum se foloseqte: Tinegi bagheta lejer in mAni, cu vArful din metal
ugor aplecat spre pimAnt! CAnd folosili o singurd baghetd, ea func-
gioneazd ca un ac indicator. Poate si indice o linrd sau o direcqie
clari sau si se migte dintr-o parte tn alta atunci cAnd intAlneqte
un cAmp de energie (o auri sau o zoni periculoasi). Cind fo-
losili doui baghete in formd de L, acesrea sunr programare ast-
fel incAt si se alinieze automat cAnd sunt gata de acgiune, si se
incrucigeze cAnd indici un rispuns afirmativ sau au gisit obiec-
tul-qinti gi si se indeplrteze una de cealalti arunci clnd rispunsul
este negativ.
Avantaie: Este un instrument ugor de concepur gi de folosit, flexibil
qi foane cunoscur. Funcqioneazi bine pe reren accidentat. in g.-
neral, nu este influenlat de adierile de vAnt.
Dezavantaje: Nu este la fel de ugor de cdrat sau de ascuns precum
pendulul, degi pe cele lungi de 10-15 centimerri le puteli pune in buzu-
narul cimigii sau in geanri.

farlea ucenicu[ui lrdjitor

 BAGHETA iN ponrue DE Y
(BAGHETA arcuncarAl
Formi: Este un ba1 bifurcat, care seaminl cu litera
Y. Poate sd aibi orice mirime, dar modelul clasic
are de obicei cam 30-60 de centimetri lungime.
Materiale: Pot fi confeclionate din lemn, metal sau plastic' Baghe-
tele moderne sunt confecqionate in general din plastic' Poate pen-
tru ct sunt mai ugor de pistrat.
Cum se folosegte: Tineti bagheta cu vlrful indreptat spre pimlnt, cu
degetele mari in sus gi palmele spre centru! Strlngeli-o
gi trageli de cele doui braqe bifurcate, rlsucindu-vd
incheieturile spre exterior! Degetele mari sunt
acum indreptate spre exterior, iar palmele spre
cer. Bagheta se afli intr-un echilibru pre-
car, cu vArful indreptat in sus, intr-un
unghi de 45 de grade. Daci are ten-
dinga sr-gi indrepte vArful spre pImAnt,
asta indicl faptul cI a gisit un izvor de
api sau obiectul-1intd. Poate fi, de asemenea, un indiciu pentnr un
rdspuns afirmativ. Dac'a are tendinqa sI-gi indrepte vlrful sPre cer'
acest lucru indicn de obicei un rlspuns negativ.
Avantaje: Funclioneazd, rapid, indicAnd direct un izvor de apl sau
obiectul-qintl. Funcqion eazd bine Pe teren accidentat sau in tim-
pul rafalelor de vlnt.
Dezavantaie: Nu este la fel de flexibil ca alte instrumente. Miqcirile
sunt limitate - doar in sus gi in jos. Trebuie si vi intoarceli cu tot
corpul ca si gisili direcgia.
PENDULUL
Formi: Orice obiect pe care il putegi atirna pe o sfoari sau
pe un laniic. Poate si aibi orice formi sau mirime - chiar
qi o agrafd de hArtie agdr,atd de o all ioacd foarte bine
rolul de pendul. Lanqicul sau sfoara au de obicei cam
Eapte-zece centimetri lungime.
Materiale: Tot ce gnsigi la indemAnl. Urmali-vi instinctele! Crista-
lele, metalul Ei lemnul se preteazi foane bine'
r'enheart
3lo Qberon $e[['!fu
Cum se folosegte: Jineli capitul sforii intre degetul mare
gi cel arItltor, lesAnd pendulul sI atArne liber! Daci
se miqcd in fa1i, rispunsul este afirmativ; daci se migci
lateral, rispunsul este negativ, iar dacd formeazi un
unghi, puteti sl-i formulali intrebarea dorite.
Avantaie: Este ugor de confeclionat 9i uqor de folo-
sit. Este un instrument extrem de cunoscut gi des-
tul de mic, incAt il puteqi line in buzunar sau in geanti.
Vd oferi rdspunsuri rapide. Este un instrument ideal pentru he4ile
de divinalie.
Dezavantaje: VAntul sau balansul trupului in timp ce mergeti il pot
dezechilibra. Ca si evitaqi aceasti probleml, puteli sI programali
pendulul si se migte in direcgia acelor de ceasornic sau in sens in-
vers pentru a indica rispunsuri afirmative sau negative.
Cum sd fofosif i pendutu[
Gisiti un loc liniqtit, unde si nu vi deranjeze
nimeni! Tineti-l ca in desenul de mai suslVretri si
Etili cum vi va oferi pendulul rispunsurile dorite.
In cazul unui rispuns afirmativ, se va migca in fagl,
iar in cazul unui rispuns negativ, se va migca la-
teral. Tot lateral se va migca qi daci rlspunsul este
nesigur, precum ,poate" sau ,,nu este momentul
potrivit". Unele pendule se migci in sensul acelor de ceasornic in cazul
unui rispuns afirmativ gi in sens invers in cazul unui rispuns nega-
tiv. Programagi-vi instrumentul dupi cum dorili.
Pasul 1 - Relaxalivi 9i intrali intr-o stare de transl!
Pasul 2 - Tineli capltul sforii sau al hnjicului intre degetul mare qi
cel ardtitor! Legnnali apoi pendulul deasupra h;4ii de divinalie,
cum este cea de la pagina urmitoare.
Pasul 3 - Migcali mAna qi degetele in aga fel inclt pendulul sd se
indrepte spre rispunsul ,,DA", a$teptandu-vI apoi sd se migte firi
ajutorul vostru! Dacd se opreSte, lualio de la capit! Repetaji
(,arlea ucenicu[u i rrdjitor 3|
 Pregitit pentru gi oase. tn ,..rtfel, veqi direcqiona energiile spre pendul, nu spre
intrabiri va ajuta si vi concentrali atenlia asupra pendulului,
voi. Asta vi
tl t.r l p(r} nu asupra energiilor.
{
t U = Utor 3. Trebuie si formulagi intrebirile filre echivoc. Subconqtientul
u t N : Normal
percepe mot-)-mot intreblrile, fdrd si faci alte supozilii' DacI
I E : Echilibrat
P: Puternic intrebali, de exemplu: ,,Ma;ina mea are nevoie de benzini?"'
,,
-tq FP : Foarte puternic rlspunsul este DA. Credeqi ci subconEtientul Etie ci vi referili
'll C : Critic la cantitatea de benzini din rezervor, dar nu este deloc a;a' Multe
1t () : D"/icienP, sctidere etc. rlspunsuri aparent greEite sunt in realitate corecte daci inter-
, (+) : Exces, crettere etc.
pretim intreberile ad litteranr. Formulali intreberi care si conlini
Crh, : intensitate
tt clt mai multe informalii, in a;a fel inc|t rispunsul sd fie lipsit
,1,
de echivoc! Nu punegi intreberi ca 9i cAnd ali cere plrerea in-
strumentului de divinalie despre trecut, prezent sau viitor. Intre-
figurapini clnd pendulul se miEci singur! Important este ca pendu- barea trebuie si conlini cAt mai multe informalii edificatoare.
lul si se migte feri ajutor din partea voastri. Iati un exemplu de intrebare incompleti 9i echivocd: ,'Ai des-
pasul 4 - Repetaqi procedeul pentm obqinerea unui rispuns negativ! tui bani?" Pentru ce? Rispunsul va fi neclar. Daci intrebali in
pasul 5 - odati ce se migci singur, indicand un rispuns negativ, pro- schimb: ,,Ai destui bani in buzunar, in momentul de fatr5, ca si
gramati-l si se roteascl in sensul acelor de ceasornic pentru a in- cumperi un cornet de inghelati de un dolar?", veli putea da un
dica un rispuns afirmativ! rispuns cAt se poate de clar.
Pasul 6 - Acegtia sunt pagii fundamentali pe care trebuie sl-i stipXnili. 4. Nu depngigi anumite bariere! Nu este etic sI vi amestecali in
Apoi putegi trece la treabe. Daci incercdrile voastre nu dau rezttl' ,,Lectiile de via1i" ale unei persoane sau sd incercali si-i influeniaii
tutrrl ,.orrt"t in cincisprezece minute' puteli si repetali figura peste karma ori liberul arbitru. intrebagi intotdeauna pendulul: Ag putea
o jumitate de ori sau a doua zi. Nu renunlali!
si...? Pot si...? Ar trebui si...? Daci rispunsul este NlJ, atunci nu
puneqi intrebarea!
5. Respectali intimitatea oamenilor! Nu puneli intrebiri referitoare
i

Qe. trebuie qi ce nu trebuie sd face\i la viaga altor persoane flre gtirea lor!
in timpul radiesteziei 6. Jineli intotdeauna seama de karma! Nu ignorali legea cauzei qi
ri a efectului sau legea karmei potrivit cireia primim ceea ce dim.
1. Nu viinsu;i1i informaqiile pe care le detectafi! De exemplu, 1

Folosili formele de divinaqie pentru binele semenilor voqtri, nu

daci vedeli un film, pureli si reaclionali in multe feluri. Modul
pentru a le face riu!
in care abordali cdutarea informaqiilor depinde numai de voi.
7. Nu stabilili diagnostice qi nici nu dafi sfaturi medicale! Daci
Avantajul folosirii unui pendul sau al altor instrumente de ra-
cineva are probleme de sinitate, sf;tuiqi-o pe respectiva persoanl
diestezie consri in faptul ci nu trebuie si vl insuqigi energiile pe
care le detectaqi.
si consulte un doctor.
energiilor nedo- g. Folosili metode cit mai simple de radiestezie pentru a le pune
2. Trebuie si ve protejali. Ca si evitali caPtarea
rite, vorbiqi cu pendulul vostru de parci ar fi o persoani in carne cit mai des in practici!

(-)bcron,jef f - {I(rlenfraarl larlea uce nicu[ui vrdjitor 3t3

1t2
 ro. Cum sd rpd crea[i propriuf set de. rune
qutor: qtaarendut llQbert ft,e t5kipt <Effison tgafben;
Runele reprezintl, un instrument valoros care ne ajutn si ghi-
cim viitorul gi sd descifrlm mesajele subcon;tientului. Se considerd
ci runele sunt cu adevlrat eficiente daci sunt create de persoana
care le folose$te. Deoarece metodele de creare sunt extrem de va-
riate, in funclie de talentul oamenilor de a le da via1d, vI voi pre-
zenta in acest capitol diverse tehnici - de la cele mai simple la unele
pulin mai complicate.
Cea mai simple modalitate este si cumpirali de la magazinele de
artizanat cAteva discuri plate, cu diametrul de 2,50 centimetri, pe care
si desenali cu un marker fiecare runi in parte. Discurile sunt de obi-
cei confecqionate din lemn de esenle tare gi pot fi cumpirate in seturi
de cAte dourzeci gi cinci de piese, puse in sdculeqe, fiind astfel ideale
pentnr acest proiect. Runele create in acest mod se pistreazd foarte
bine de-a lungul timpului.
lJrmltoarea metodl implicn folosirea aceloragi discuri plate, dar,
in loc si desenali runele cu un marker, le puteli pirograva pentru a
le face si pard mai vechi. Folosirea aparatelor de pirogravurl nece-
sita o practici indelungati. tnainte de a incepe sd lucrali cu discurile,
perfecgionagi-vd talentul, pirogravAnd runele pe diverse buciqi de lemn
ca si invltraqi sn folosili aparatul.
A treia metodl implicn tot folosirea discurilor plate pe care si
gravali runele cu un instrument de cizmirie, conturAndu-le apoi cu
un strat sublire de vopsea. Metoda presupune mai mult efort Ei timp,
dar runele sunt mult mai frumoase. Puteqi si
vopsiqi fiecare aett (grup de opt rune) cu o
culoare diferiti, sd le vopsitri pe toate
intr-o singuri culoare sau si vopsiii fie-
care runi in parte cu o altd culoare.
Urmitorul material pe care il
puteli folosi sunt pietrele. Cele mai
bune sunt pietricelele de rAu, cu
suprafaqa glefuiti de api. Puteli
3t4 Q6aron $ef f ' cl$'rren[reort
gisi pietricele pentru rune in cumplrali
magaztnele de artizanat gi si le
cu siculeqele aferente, dar nu e rdu si le adunali gi singuri de pe malul
unui rAu. Indiferent de modalitatea preferatd, pietricelele conferl ru-
nelor un aspect phcut.
Mai multe detalii despre semnificagiile runelor gl'siiiin Manualul de
inipiere in vrdjitorie. Puteli desena runele pe pietre, folosind un mar-
ker sau le puteli grava cu un aparat Dremel. Folosirea acestor aparate
presupune o practice indelungatd, la fel ca qi in cazul aparatelor de pi
rogravare, a;a cd rezervali-vi timp gi materiale pentru respectiva metode.
Dupi ce v-aqi hotirAt ce materiale gi ce metode folosiqi qi agi exer-
sat tehnicile suficient, este timpul si vd apucali de treabe. Daci a1i
cumpdrat discurile sau pietrele, poate ci ar trebui si le purificagi,
expunAndu-le, timp de douizeci gi patru de ore, in lumina soarelui qi
a lunii. Strilucirea lunii pline este cea mai eficientd in acest sens.
Runele vor constitui un liant cu subcongtientul vostru, de aceea este
important si-l implicim in procesul de creagie.
Aqezagi toate discurile sau pietrele pe o masd in fala voastrl. GAndiqi-vn
la numele runei pe care o creati $i incercali s-o vizualizagi cu ochiul
minqii. Rostigi-i numele cu multd rezonangd! Plimbagi apoi uqor mlna
pe deasupra discurilor sau a pietrelor, repetand numele runei pAni cAnd
simliji cum una dintre ele vi ,,cheami" - pe aceea trebuie s-o folosiqi.
Luagi discul sau piatra respectivi pi scrieli pe ea cu creionul numele
runei sau punefi-i o eticheti ca si gtiqi cireia dintre ele ii apa4ine piesa
aleasi. Deocamdatl, nu faceli altceva declt si selectali discurile sau
pietrele care vor reprezenta runele. S-ar putea catoatd aceasti activi-
tate si dureze o ori sau doui.
Dupi ce aji delimitat toate piesele^, conferindu-le numele runelor
respective, putegi si trecegi la treabe. In timp ce o modelali, prin me-
toda preferati, repetali de nenumdrate ori numele runei, cu multi re-
zonanld,vizualizind-o cu ochiul minlii. Timpul alocat creirii fieclreia
dintre ele depinde de metoda aleasl, dar - dacl ii rezewagi uneia clte
zece minute - procesul va dura patru ore. Aga ci aveli griil se vi
rezervali suficient timp pentru aceasti activitate.
Dupi ce agi terminat gi etapa explicati mai sus, este timpul si vi bi-
necuvXntali runele 9i si le pregitipi pentru misiunea lor. Puneqi-le in
siculepl in care le veqi pistra qi invocagi zeii gi spiritele strlbunilor vogtri,
(.artea uce nicu[ui .rrdjitor 3r5
rugAndu-i si vi ajute. Putegi face acest lucru, rostind o rugiciune druidi:
,,Ascuhapi-mi ruga, ooi, strdbuni ai mei, spirite ale natuii ;i zei in fapa
cdrora m,i tnchin! V,i ofer acest set de rune, care sunt roadele mAinilor mele.
Vd promit c,i le aoi folosi intotdeauna cu incredere ;i cu sufletul curat, cd
le aoi deslu;i thlcurile curn aoi putea mai bine gi voi pdstra aechile tradipii.
Spirite atotputernice, rwga aoi mi-o ascuhapi ;i runele mi le binecuaAntapi!"
Acum, dupd ce aji trecut prin toate etapele, este timpul si vi con-
topili energiile cu cele ale runelor. Pistrali-le intr-un siculel gi 1ine1i-le
lAngn voi in timp ce dormiqi. Luali-le cu voi ori de cAte ori puteli $i
atingegi-le in timpul ztlei ca sI vi obignuili cu forma ;i senzaliile pe
care vi le induc. Atunci cAnd vreqi si le folosili ca instrumente divi-
fte[ierut (){cIcI:
natorii, atingeqile cu mAna pAnn cAnd o simgigi pe cea carevd,,cheami".
Cu timpul, veli cipdta incredere in runele voastre si vegi invila ci me-
{r,to ituzionismufui (portocqfiu )

sajele lor sunt adevirate.

Aceste stiburi nu sunt doar incercdri timide

Aceste stihuri nu sunt doar nilte incercdri timide

De a-mi atterne gindurile pe birtie.
Cuointele au oiaPa lor -
Eu doar le dau aripi ;i le ajut sd zboare.

Nu am un ocbi de artist
Ca sd pictez ori sd gravez.
Dar stiburiLe mele nu sunt nitte'ncercdri tirnide.

I'{u poyi cuaintele s,i le incdtufezi,

Indiferent cit te-ai lupta,
Cdci ele i;i au viaPa lor.

imi d,au aripi ajutd s,i miJ iaw

5i zbotrul md
Spre culmi undenicicind nw am aisat s'ajung,
unde pAnd;i luna imi z,imbe;te'

Ne tntindem aripile ;i zborul noi ni-l lu,im,

Cu slovele ;i ale lor spirite,
Caci poepii nu yiu sd fic prea timizi.
IZABETH B'A*Rlttn

()arreaucenicufui 317
'rdjitor
 t. clntroducere
ine a1i venit in lumea magiei qi a iluzionismului! Arta iluzio-
nismului, cunoscuti si sub numele de scamatorie sau presti-
digitatrie, presupune iluzii ,,miraculoase" ;i efecte speciale, care
au ficut parte din ritualuri inci de la inceputul omenirii. Scamato-
riile, acrobaliile, jongleriile, spectacolele cu pipugi sau numerele
inghigitorilor de fldceri - toate igi au originile in aceste ritualuri. Vom
vorbi aici ;i despre artele barzilor - muzica, poezia, cAntecele
rizboinice gi religioase gi povegtile.
Vegi invdla in acest capitol cum si vi insugili capacitdtrile fizice qi
conceptuale pentru a inf;ptui ritualuri gi acte magice clt mai credi-
bile, mai eficiente si mai remarcabile, cu atit mai mult cu cAt artele
de care vorbim isi au radecinile in ritualuri ce, de-a lungul timpului,
au reuqit si captiveze publicul.
Culoarea magicd asociati acestui atelier este portocaliu, ce repre-
zinti mlndria gi curajul; eroismul qi puterea de atracqie; insugirile co-
mune gi prosperitatea (cum ar fi, de exemplu, o recolti bogati).
Portocaliul este, de asemenea, culoarea cildurii sufletegti, a prieteniei,
abundenlei, spiritualiuqii, voinlei, principiilor, teoriilor qi vigilentei.
Este asociatd qi cu arta tluzionismului gi a magiei.
z. frhetipurite magicianu[ui
aulor :,)eff ,,t \r6nus" i\gt|,ride (portocqfiu )
La Scoala Misterelor, ne-am dorit si le
creim participanlilor o atmosferi de in-
tirnitate ii si le inducem un sentiment de
incredere pentru a putea si relaqioneze cu
u;urinli unii cu ceilalli. $tiam ci pentru
astatrebuia si crelm grupuri mici, motiv
pentru care i-am impirqit pe oameni in
patru categorii, in funclie de dorinlele,
interesele qi aptitudinile lor. Tema pe care i-am incredingat-o fieclrui
grup in parte reprezenta unul dintre cele patru roluri ale magicia-
nului: scamatorul, iluzionistul, clarvdzitorul ;i inqeleptul. Aceste
patru arhetipuri intruchipeaza un ciclu de viaqi gi un nivel diferit
din procesul de invigare, dar existi si alte personaje magice pe care
actorul/magicianul este liber sd le joace.
Scamatorii vorbesc gi glndesc foarte repede. Ei reprezinti elemen-
tul aerului. Mulqi magicieni se simt atragi de aceasti arti de la virsta
adolescenlei. Scamatorii ne invaqi cum sd ne perfeclionim capacita-
tea de comunicare cu ajutorul magiei. Unii magicieni rimAn la statu-
tul de scamatori, fari si mai simti nevoia si exploreze si alte arhetipuri.
Scamatorii moderni, precum Penn gi Tellerl, Dan Harlan si Robert
Neale, au transformat aceasti profesie intr-o adeviratd. artd,. Scama-
torul reprezinti prima etapl din ciclul vielii unui magician, dar gi mo-
mentul care dI nagtere fascinaliei noastre pentru magie.
Iluzioniptii sunt talentali qi disciplinali, diruind actului rnagic foane
mult din timpul Ei energia lor. Ei reprezintd. elementul focului. Nu-i
intereseazi doar propria ani, ci Ei cea regizorali gi actoria. Existi nume
marcante in istoria iluzionismului modern, printre care Jonathan
Pendragon, Siegfried & Roy2 5i Lance Burton. Mulgi magicieni devin
iluzionisti dupd ce au explorat pini la epuizare arta scamatoriei.
Iluzionismul presupune o condilie fizici perfecti si se poate practica
intre douizeci gi patruzeci de ani.
Clarvizitorii sunt interesapi de intuilie ;i probleme psihologice,
explorAnd tehnicile subtile ale mentalismului ;i psihologiei. Ei intru-
chipeazi elementul apei. Sondarea subcongtientului colectiv a deve-
nit apanajul clawdzdtorilor moderni, precum Max Maven gi Alain Nu.
Aceasti etapi este corelati cu vArsta maturititii magicianului - intre
patruzeci gi gaizeci de ani.
Inleleptul este mentorul si stipnnul artei magiei, a cdrui menire
estesi ofere cupa ingelepciunii celor care vor si guste din ea.
i intelepqii reprezinti elementul pimintului, toleranla gi puterea.
i
Sunt preocupali de filozofia qi istoria magiei, iar misiunea lor este de
I Penn
Jilette 5i Raymond Joseph
'Ieller (n. tr.).
I Siegfried Fischbacher qi Roy Horn (n. tr.).

1 )beron $c[[ -'f{ulenfreort (-qrtc4 ucor icu[u i lrajitor

3r8
a transmite mai departe invllitura proprie Pentru ca aceasti artl sd
poate d1inui. Eugene Burger gi Rene Lavand sunt doi dintre cei mai
importanli inlelepji ai lumii moderne. Este o etapd ce reprezintdamur-
gul vietrii magicianului - de la vArsta de qaizeci de ani in sus.
Studiem aceste arhetipuri de foarte mulii ani gi am afTat ceun magi-
cian adevirat poate si joace oricare dintre rolurile amintite, in diverse
momente ale vielii, uneori chiar gi in timpul unui singur numlr de magie.
Dar, pentru inceput, vi sfdtuiesc si vI concentrali asupfa unui singur
arhetip. Pe care dintre cele patru chipuri ale magicianului l-a1i alege?
3. $izarre $Qt6ic'
O ramuri a iluzionismului, care se axeazd mai mult pe latura
artisticl pulin pe amdgitea publicului, este
a acesrei profesii qi mai
,,BizarreMagic", a$a cum ii spun iluzioni;tii profesionigti' Implici
elemente teatrale qi efecte speciale pentru ca intreaga experienqi
sd devinl o aventure cu adevdrat magicl. Piesele de decor trebuie si
semene cu vechile artefacte de magie. Iati cAteva opinii ale unor
magicieni de prestigiu:
,,Arta Bizaffe Magic le ofer'i magicianului
cwnoscwtti sub numeLe de
j actorulwi posibilitatea de a conferi unui spectacol magie ;i mister, de
a reda vraja vechilor magi, a lui MerLin din poae;ti ;i de a crea adeod.rata
magie, nu doar scamatorii;i iluzii. Spectatorii trebuie s,i plece de la un
spectacol de acest gen cu sentimentwl cd existd cu adettdrat lucruri ma-
gice, pe care ei tocmai le-au ad.zut... orizontul ne este limitat numai de
mintea noastrd, dapifriu Liber imaginapieipentru a nu maifi doar
asa c,i
ni;te simpli iluzioni;ti, ci autorii unor adettdrate miracole!"
FnaNx Attrtr
\ Btzarre Magic
o ramurl a iluzionismului, alituri de scamatorie sau presti-
este
digitaqie, care, spre deosebire de acestea, folose;te cu precldere arta naraliunii qi a
comunicdrii, punlnd mai pulin accent Pe dexteritatea manuale a magicianului sau
pe complexitatea echipamentului sIu (n. tr.).
Q6eron $c[[- 9furlenft ecrt
120
,,in primul;i in primul rind, Bizarre Magic este Teatru. $i, cind spun
asta, md refer la tot ce implicd teatrul: dramd, contedie, suspans, trac,
emoyie, spectacol ;i spiritwalitate. Teavul modern i;i are rdd,icinile in
tragediile religioase grecetti, care eeocau intlmplari din viapa zeilor.
Pove;tile respectioe incercau s,i le ofere oamenilor o percElie asupra
leg,iturii lor cu universwl, a relapiilor interumane ;i, in final, a aiepii de
dupd rnoarte. Bizzare Magic foloseSte toate elententele teatrale - arta
narapiunii ;i arta regizorald - pentru d ne spune poaetti, care ne aor ajuta
la un moment dat sd tnpelegem care este locul nostru tn lurne, relapiile
cu semenii nottn ti relapia cu intreg universul... Arta magiei convenyionale
sufer,i de restricpii ;i inadvertenle - pentru Bizarre Magic nu existti
limite Si opreli;ti."
Fnto Ztuurnu,tN
,,Bizarre Magic contureazd, in cel mai realist mod cu putinld, tabloul
ar,ijitorilor din timpwrile strriaechi... al adeu,irapilor ardjitori din tre-
cut, cAre ;tiau sd facd diferenpa dintre iluzie si adea,ir; inpelepli care
cunotteau putered ;tiinpei, a cuuintelor ;i a minunilor, conferind aieyii
noastre profane misterele MAGIEL"
Cr-src BnotvNtNc
$izarre $(a6ic
qutor, Don (Wi[d6rube {portocafiul
Am aflat la un moment dat cd arta scamatoriei f;.cea parte din sis-
temul religios, deoarece religia a devenit o institugie organizatd., dar
nu i-am inqeles utilitatea. Am citit despre templele anrice din Egipt
de la Crocodilopolis, ale cdror ugi scoteau un bubuit asurzitor, ca de
tunet, atunci cAnd se deschideau, sau despre altare misterioase, pe care
aprindeai focul pentru sacrificii, iar o statuie turna in foc o cupi de
vin. Am citit despre mormA.ntul lui Belos, pe care l-a descoperir Xerxes,
regele Persiei, Ei care adipostea un cadavru imersat in ulei, firi ca ule-
iul sd umple complet sicriul. O steh ridicatd alituri spunea cd cel care
va deschide sarcofagul fira se completeze cantitatea de ulei va ayea
(arle a ucenicu[ui rrrdjitor 32t
 parte de necazuri in viaqi. Xer-
xes a ponrncit si se aduci ulei,
insi oriclt de mult turnau sluji-
torii sii, nivelul nu putea fi com-
pletat, motiv pentru care regele a
poruncit ca mormAntul sI fie inchis
la loc. De aici se spune ci i s-ar fi tras
moartea, el fiind strangulat de propriul
siu fiu, in somn. Am citit qi legenda zeu-
lui Bel din Babilon, clruia oamenii ti lasau
seara mlncare drept ofrande, iar dimineata
giseau farfuriile go"le. ,,tn antichitate" -
spune lWalter B. Gibson in Secrets of Magic
(Secretele magiei)- ,,odati ce trecea pragul unui
templu plgAn, vizitatorul se afla la cheremul
dispozitivelor optice qi acustice. Discuri
metalice, bine lustruite, unele modelate
sub forma unor oglinzi concave, proiectau lumini strilucitoare 9r
imagini in migcare. Printre camerele qi galeriile templelor se auzeau
qoapre qi voci ciudate care puteau fi atribuite nenumiratelor zeitlli
din epoca panteisti."
Am citit despre gamani care, in timpul ritualurilor de timdduire,
foloseau obiecte ce pireau sd se materiahzeze din aer sau Practi-
cau ,chirurgia psihicd", scolAnd lucruri ciudate gi inslngerate din
rini inexistenre. Sau despre vindectrri miraculoase infiptuite in lo-
curi speciale. N-am inleles niciodati cum puteau oamenii str creadl
a$a ceva.
in .rrt"" sa despre gamanism, Mircea Eliadel spune cd gamanii l-au
invilat si pund anumite ,,lucruri" in trusa lui medicala Pentru a le fo-
losi mai tirziu. tn timpul gedinlelor de timlduire, unele dintre ele
dispireau gi apoi reapdreau, demonstrlndu-se astfel ci procesul de vin-
decare s-a dovedit eficient. Fie cI erau sau nu scamatorii, pacientul era
convins ci s-a vindecat. Oare mai are vreo importanll daci gamanii
Lucrarea ,,samanismul 9i tehnicile arhaice ale extazului'; pentru edilia romAntr
1 Goetic vine de la Goetia- o practici ce presupune invo-
vezi Humanit as, 1997, trad. Brlndu;a Prelipceanu gi Cezar Baltag (n. red')'
322 Qber on $e[[- cl$rrenheart
foloseau sau nu scamatoriile? tn cazul ,,chirurgiei psihice", mai conteazd
oare daci doctorul-qaman scoare dintr-o incizie inexistenti organe
;i
sAnge de pui atAta timp clt persoana respectivi se simte mai bine?
scamatoriile se foloseau in Antichitate gi sunt menlionate chiar qi
in Biblie, unde se spune ci vrijitorii faraonului au transformat toiegele
in ;erpi. Toiagul era de fapt un $arpe - nala baje sau cobra egipteand -
care are o particularitate ciudatd: dacr o 1ii strAns de cap, se intinde gi
paralizeazd'temporar. Dacd o arunci pe pimAnt, se incoliceqte din nou.
Scamatoriile gi qarlataniile au cdpdtat amploare in Erul Mediu.
MergAnd mai departe in cihtoria noasrri in timp, trebuie sl spu-
nem cd iluzionismul a dat na$tere, in epoca moderni, unei ramuri cu-
noscute sub numele de ,,Bizarre Magic". Am fost norocos si gisesc
cAteva ediqii vechi ale ziarului rlte Neu Inaocation. in edigia din luna
februarie a anului 1989, Eugene Burger definea aceasri noui ramurd.
astfel: ,Bizarre Magic este, pe scurt, o incercare de a conferi specta-
colelor de magie un caracrer neobignuit." MaitA.rzits,, Tony Andruzzt
(sau Masklyn ye Mage) o descrie dupi cum urmeazd,:
,lJnii oameni preiau efectele speciale din filme qi incearci sr le prac-
tice in sufragerie. Goeticii se inrudesc cu alchimigtii. (Tony
prefera si foloseasci termenul goetic in loc de bizane.)l Ei
cred cd, dac; infiptuiesc anumite ritualuri, pot sd conrroleze
elementele naturii gi ale cosmosului. O concepqie grandioasl! -
Bizarre inseamni diferit. Goeticii indepdrteazd. voalul de
neincredere care s-a aSternut peste noliunea de magie gi ri-
tualuri magice, purtAnduJe pas cu pas pAne in perioada
strdbunilor lor, care credeau cu convingere cd acele lucruri
existl cu adevirat. Eu pun acum in scend o iluzie gran-
r.-9
dioasi. Imi incep intotdeauna tiradele de la inceputul
spectacolelor, spunAnd:
V
veti vedea acum nu line
"Ce
nici de religie, dar nu este nici un sacrilegiu, ci doar lr
un experiment psihodinamic prin care vrem sI
recredm concepliile in care credeau vechii magi. Si
vedem acum cnt de intemeiate erau aceste concepjiilo
1
carea ingerilor qi a demonilor deopotrivi (n. tr).
Qarte a ucenicu[ui rrrajitor
 ce si-l stripungi cu sabia pe discipol. Din fericire, ea a reugit si evite
Este o adevdratdsatisfaclie sd qtii cI ai amigit pe cineva cu ajutorul
o tragedie. Cum era legat la ochi, discipolul n-a $tiut ce s-a intAmplat.
Goeticii. Nu faci doar niqte simple scamatorii magice. Pentru o clipi,
Clnd mi aflam in fruntea Bisericii Tuturor Lumilor din St Louis la
nu reugegti si spulberi vilul de neincredere, dar mai tirziu oamenii iEi
inceputul anilor '70, am folosit cAteva elemente pirotehnice in timpul
vor pune singuri cenugl in cap. Goeticii iqi dau viaia pe scenl' In
ritualului Yule. Am scris o piesi in care evocam iarna gi inghelul pe care
clipa in care le oferi scena, ei i1i vor derui un adevdrat regal teatral."
ea il aduce cu sine. Ritualul avea loc in sufrageria mea, pe care o trans-
Citind aceste rAnduri, s-ar putea sr vi intrebaqi daci Tony Andruzzt
formasem in sala de tron. Regele 9i regina erau trigti pentru ci vara tre-
nu face parte dintre plgAnii gi vrljitorii moderni. Daci veii cduta in-
cuse, lesAnd loc frigului pustiitor. L-am invocat atunci pe ,,bitrAnul spirit
formalii despre el pe site-urile de internet, veli vedea cd toatd lumea il
al iernii" (interpretat de Oberon)) care - dupi un discurs aspru - s-a
considerl un magician. Ce nu se spune insi este faprul cI Tony a fost
hotfuAt si le redea oamenilor cildura bineficetoare a soarelui. El a arinat
un vrdjitor sicilian gi un adept al plgAnismului - l-am cunoscut in 1972
cu mAna spre un cazan aqez t pe mdsuli, care in clipa aceea a luat foc.
la ,,Gnosticon"1. $i-a folosit talentul magic ca sd interpreteze rolul ve-
CAnd Oberon a indicat cazanvl, un complice a apisat pe un buton.
chii preolimi, transformlnd magia ceremoniale intr-o adeviratd artd.
Acesta a declanqat un dispozitiv de propulsie, asemlndtor cu moto-
VI intrebaqi probabil de ce dedic atAt de mult spaliu arteiBizarre
rul de racheti, aclionat de o baterie, ale cirei fire, bine ascunse pe sub
Magic sau Goeticii. Pentru ci este timpul si conferim strilucire ritua-
covoare, stribiteau camera, ajungAnd pe sub misulI in gaura din cazan
lurilor noastre, presirnndu-le cu efecte speciale gi elemente pirotehnice.
bine camuflatd. Dispozitivul, inconjurat de chibrituri, se afla intr-o
$i cine ne-ar putea invila mai bine aceste trucuri decAt Tony
Andruzzi?
jucat rolul Marelui Preot. cutie plinl de hArtii, buciqi de pinzdgi parafini. ir, -o-"rrtrrl in care
M-am simpit atras de aceasti arti cAnd am
s-a aprins, au luat foc ai chibriturile, acqionlnd dupl ele buclgile de
cand ne a$rernem speranlele gi doringele pe hartie Ei ardem hartia la
pinzd, hArtiile gi parafina. Impresionant!
flacIra unei lumAniri sau intr-un cazan,nu folosim Pergament din piele
Cu ajutorul unor substanje chimice, pot si confer flIcerilor diverse
de animale 9i nici pergament vegetal. Folosim hArtie de nitrocelulozi,
culori. Praful de friqci pentru cafea Cremora inalji flacerile spre cer
care ia foc extrem de repede. Yiteza;i durata cu cafe arde ne a.iuti si
(nu trebuie sd-l lineji prea mult in mAni, pentru cd absoarbe trans-
spunem cAt de eficiente a fost.rraja. in acest fel, intAlnirile noastre magice
piralia din palma). Existi qi alte substange chimice care confern lichi-
devin mult mai incitante.
delor o anumitd strdlucire. Reqeta lui Morning Glory pentru un
in n r-erele sale de magie, Andruzzifolosea gi ,,praful vrdjitorilor" -
cocktail ,,Intergalactic Gargle Blaster" este foarte simple. A ameste-
compus din praf de magneziu qi nitrat de potasiu amestecate intr-o
il pulveriza in flacira unei lumAn1ri, cat suc de grepfrut cu rom, a turnat compozilia intr-un vas curat din
pompiqe cu ejector. Magicianul
sticle, a aqezat pe fund cAteva brigeri fosforescente gi, in final, a pus
.rr. ,. transforma intr-o limbe de foc latd de treizeci de centimetri
gi lungi de nouizeci de centimetri. Este un numir de magie impre-
doul cuburi de gheaqn uscate (gheald carbonici).
Sd vorbim acum despre qarlataniile practicate de adeplii mi;clrii
,iorr"*, degi poate fi 9i fatal. in timpul unui ritual de iniiiere in gra-
dul intli, discipolul stitea legat la ochi in uga cercului magic. Marea ,,New Age". Sunt convins cd, at-i auzit de metoda de testare muscu-
lari cunoscutl sub numele de ,,kinesiologie", prin care oamenii igi ve-
Preoteasi igi linea sabia indreptati spre pieptul lui qi ii cerea parola
rifici nu doar reziste nga fizicd., ci gi lucrurile care le influengeazi viaqa
de acces. ir, ,..rt timp, Marele Preot a pulverizat ,praful vrijitorilor"
in sens negativ. Metoda presupune doi participanli: ,,operatorul" -
in flacdra lumAnirii, arzindu-i fundul Marii Preotese, care era clt pe
cel care testeazd, gi ,,subiectul" - cel care este testat. Subiectul stI in
picioare infaja operatorului, cu o mlni intinsi lateral, foarte rigide.
1
Evenimenr magic qi neopigAn, organtzatintre l97l qi 1976 in Minneapolis,
Operatorul iqi pune o mAni pe umirul subiectului, cerXndu-i acestuia
Minnesota (n. tr.).

Qbcror'r $eff - !fu 'renfreort

Qarlea ucenicu[ui .rrdjitor
324
si reziste cAnd va incerca si-i apese bragul in jos. Operatorul apastr
mAna subiectului cu o miqcare fermd, rapida gi o presiune constanti.
Ideea este de a apisa suficient de tare pentru a verifica gradul de re-
zistenli gi opozigie ale subiectului. Apoi, operatorul pune un obiect
in mAna liberi a subiectului sau ii bagi o ligari in guri. In momen-
tul in care operatorul apasl din nou mAna subiectului, acesta nu mai
depune nicio reziste nyd, iar operatorul ii da cu uqurinll braqul in jos.
Testele s-ar putea si fie corecte in unele cazuri, dar eu le privesc cu
scepticism. Daci vegi privi cu atenlie modul in care operatorul igi gine
mAna pe umirul subiectului, veqi vedea ci degetul mare este plasat
exact deasupra claviculei. Printr-o simple apisare in locul acela, ope-
ratorul il poate imobiliza complet. Aceasta este gi tehnica pe care o
foloseqte Spock din Star Trek atunci clnd iqi imobilizeazi victimele.
Un articol dintr-o edigie veche a revistei Fate relateazi cum mai
mul1i indivizi, puternici qi bine ficugi, incercau in zadar si ridice in
brage o fati miculi de staturd, cu o constitugie fragili. DacI privegti
cu atenlie fotografiile, vezi imediat care este trucul folosit. individul
trebuia si-qi strecoare mAinile pe sub coatele fetei Ei apoi s-o ridice.
Fata i;i qinea mAinile pe antebraqele celui care incerca s-o ridice, in
interiorul cotului. Printr-o simph apisare cu degetul mare in locul
acela il poqi imobiliza chiar qi pe cel mai puternic individ. Credeli-mi
pe cuvAnt, mi s-a intlmplat 9i mie!
$i liganii cunosc foarte multe trucuri. Nu mi refer la escrocii de
rAnd, ci la cei care folosesc trucurile subtile. De exemplu, un negus-
tor de cai a hrinit zilnic,timp de luni intregi, un cal cu frunze de tutun,
apoi l-a vAndut unui cumpiritor naiv. A doua zi, calul a fugit de la
noul proprietar, intorcAndu-se la vechiul lui stipAn.
Alfabetul Ogham ne-ar putea oferi anumite trucuri de comunicare.
Acesta este alcetuit din patru seturi a cAte cinci litere. Ceva vi se pare
cunoscut? Avem cinci degete gi patru incheieturi ale lor pe fiecare
mAni. Prin anumite miEciri ale mAinii in care jinem un obiect dinainte
stabilit, putem transmite un mesaj unei alte persoane care cunoa$te
acest cod de comunicare. In lucrarea sa, The Wite Goddess, Robert
Graves ne oferi un corespondent (o culoare, un animal sau alt obiect)
pentm fiecare dintre simbolurile Ogham. Putem transmite astfel me-
saje codate, pe cale orali, fira ca aceia neiniqiaqi si le inqeleagr.
Qberon $e$-furenheart
Trebuie, aqadar, sd cunoaqtem gi si folosim, in avantajul nostru,
imaginile, migcirile, obiectele sau simbolurile codate. Dacd ne vom
putea insugi aceste ,,super puteri", vom deveni magicieni in adevlratul
sens al cuvAntului. Cdci scopul magiei conste, la urma urmei, in re-
zultatul pe care il obpinem - agitAnd fie o bagheti magici, fie o ba-
ghetd de alti naturi.
4. Qodu[ magiciqnutui
4utor: (&,n lftucony ${ptter lcenusiu;
Multe mituri, povegri, ci4i qi articole fac referire la ,,Codul magic,,.
Degi nu existi nici mrcar un singur document care sd ateste existenla
unui asemenea cod, toate aceste referiri au anumite teme in comun.
$i totuqi, codul nu este doar un ,,acord nescris". Este un legimlnt
prin care promiji si pdstrezi cu sfinlenie ideile 9i tainele magice. Veqi
intalni oameni care nu vor face acest legimlnt sau, daci il vor face,
il vor incilca. Dar voi, ca ucenici vrdjitori, trebuie si inqelegeji gra-
vitatea consecinpelor actelor magice pe care le invdlali gi le practicali.
Este ugor si faceqi ,,scamatorii" fdrd constrAngerile unor promisiuni.
Dar, odatl ce veli incepe si explorali tot mai mult magia gi artele ei,
va trebui sd stabiligi un echilibru intre propriul cod etic de acpiune
qi legile lumii profane.
Arta magiei este inviluiti tn mister. Iatd qi cAteva motive:
o Legitura dintre istorie, qamanism gi magie
. Reprezintd un mijloc de existenpi ce trebuie protejat
. Elementul-surprizi
. Tehnica distragerii atenliei
o Legitura de fraternitate intre magicieni
Codul s-a nlscut, a;adar, mai mult din necesitate decAt dintr-un
siml al onoarei. Mai simplu spus, daci toatd lumea ar gti ce avegi de
gAnd sd facegi, agi spulbera vilul magic al experiengei. De aceea:
(.--artea ucenicu[u i vrrijitor ,1(
 I

1. Nu dezvlluiti nimlnui numerele de magie, cu excePlia altor 5. clnstr vmente[e mq7ice I

magicieni!
autor: !)crrid !|irtwclt (portocaliu;
2. Nu infeptuiqi acte magice pe care nu le-a1i practicat indelung!
3. Nu repetaii acelagi numlr de magie in fala aceluiaqi public!
4. Nu recunoaqtegi niciodati cl un anumit numir nu a ieqit a$a cum
Daci veqi privi cu atentie cartea L

magicianului din cI4ile de tarot, vegi

trebuia (nu recunoafteli ce a1i gregit)!
vedea instrumentele vrijitorului (sau
5. Nu sustineti cI un anumit numlr de magie reprezintd invenlia
ale magicianului). CAteva dintre ele
voastri!
reprezintl, cele patru elemente.

qnu[ui Bagheta pe care magicianul o

ftgam dntu[ m a gici jine in mlni reprezintd, Ele-
mentul Focului (sau al Apei).
Rostili cu voce tare urmitoarele cuvinte in fala unei oglinzi! Sunteli
Cupa sau pocalul de pe masi
singurii martori ai legdmlntului vostru, dar pentru un vrdiitor este
r epr ezintd Elementul Apei.
singurul lucru care conteazd'. Sabia (atham6-ul sau pumna-
lul magic) reprezinti Elemen-
tul Aerului (sau al Focului).
Ew, (spunePi-od nwmele), jur:
Moneda, pentagrama sau dis-
S,ip,istrez todte secretele ti metodele magice pe care le ooi tno'i1a, aoind cul de pe masl reprezinti Ele-
grij,i sd nu Le dezarilui, din greseald sau dinadins, celor care nu au dr.eptul mentul Pimintului.
THI lltSSICIn]iI
s,i le afle.
Sanu infaptuiesc acte magice fdr,i o practicd. indelungatd Si fir'i sd Una dintre cele mai importante puteri pe care le poate degine un
cercetez cu atenlie imprejurimile ca sd nu deza,ilui din gre;eald secretele
vrijitor este puterea de a controla cele patru elemente. Acesta este apa-
sau metodele magice.
najul $colii Portocalii de Vrdjitorie. Vd voi prezenta acum cAteva nu-
Sd respect si s,i sprijin creatittitatea ;i inaenpiile frapilor-magicieni Si
mere de magie pentru a vi demonstra fo4a uluitoare la care un vrljitor
sd recunosc meriteLe inaintaSilor noStri'
Sd aleg cu grij,i numerele de magie pennu un anurn'it loc ;i public' poate aiunge.
S,i nu jignesc Si s,i nu'i fac niciodat,i sd se simtd prost pe spectatorii
care se oferd ttolwntari in numerele rnele de ntagie'
S,i nu folosesc niciodaai ara magiei ca s,i-i inSel sau xi-i pri.cdlesc pe alpii. ffocuI - putereq baghetei mq7ice
A;a sd fi.e!
Urmltorul numir de magie folosegte bagheta magici, ce repre-
zinti elementul focului. Bagheta este unul dintre cele mai impor-
tante instrumente ale vrijitorului. Trebuie s-o trataqi intotdeauna
Studentul care depune acest legimant nu mai {ace parte din lumea
Iaicilor, ci din comunitatea magicienilor. cu respect.

328 Qberon $c[[ - tT$r'enhecrt Qarlea uccnicu[ui rrrnjitor 329

 Cel mai bine ar fi sd folosili o bagheti simph qi netedd, confeclio-
natl din creanga unui copac (consultagi Manualul de inipiere tn ardjitone
ca sI vedeii cum puteli sd vI concepeqi propria bagheti magici) sau
puteli str vi cumpirali din magazinele de specialitate o bagheti pre-
cum cele din seria filmelor cu Harry Potter. Aveqi grije si alegeli o
baghetr neted5. Veqi vedea mai tArziu de ce.
W
NUMARTJL DE MAGIE:
Iluzionistul le explici spectatorilor faptul ci bagheta un in-
este
strument magic extrem de puternic. Pentru a demonstra acest lucru,
are nevoie de ajutorul a doui persoane.
Magicianul scoate doud sfori pe care le line prinse de brAu qi le leagn
de baghetl. imprumuttr doutr brigdri din public ai le introduce prin
capetele sforilor pe care le leagl tncd o datl. Cei doi asistengi lin cu
mAinile de capetele sforilor.
Magicianul roste$te apoi o vraja gi scoate bagheta din nodurile sfo-
rilor odati cu brdqirile. Asistengii 1in in continuare de capete. Pute-
rea baghetei a eliberat brnlnrile!
INSTRUMENTE:
Magicianul trebuie si poarte sforile legate de brAu ca Pe un cor-
don. Nu este obligatoriu sI le iineqi legate aga, dar acest lucru conso-
lideazd caracterul mistic al intregii experienqe, crelndu-i publicului
impresia ctr toate obiectele iluzionistului sunt magice.
Sforile ar trebui si aibi 1,50 metri lungime, dar nu-i obligatoriu,
puteli folosi orice lungime dorili. Cele mai scurte nu vd oferd destul
spaliu la capete. Practicali numdrul de magie pAnd cAnd descoperiii
lungimea ideala. Vi sfituiesc si folosili o sfoari rnoale din bumbac
sau un cordon. Este mai greu sI lucragi cu o sfoari rigidi' Sfoara de
intins rufele este ideale, ca gi cea pe care o puteii gisi la magazinele
cu articole pentru magicieni.
Bagheta trebuie sI fie un instrument uqor de folosit.
Nu este obligatoriu si imprumutagi brrqirile, dar este bine si
imprumutaji obiecte de la spectatori, atAt timp cAt avefi grijl de ele
3.1o Qberon $eff-!Q."enfiearl
qi le returnaqiintregi qi nevltimate. Brilerile trebuie sa fie solide, fara
sisteme de inchidere. Daci vreli sd le folosigi pe ale voastre, puteti sI
le purtali 9i apoi sd le dagi asistengilor. Daci nu vi place sI purtali
briqiri, puteti folosi inele solide din metal, pe care le gisili la maga-
zrnele de ar'.izanat Nu trebuie sI vI limitaqi doar la doui inele. De
obicei, eu folosesc patru brdgdri sau inele, dar s-ar putea sI fie greu sI
gdsiqi in public patru brlpiri identice.
SECRETUL NUMARULUI DE MAGIE:
Acest numir de magie este cunoscut Ei sub numele de ,,Sforile magice".
Se pot folosi diverse articole: un creion, ate sau gireturi de pantofi gi cA-
teva inele. Cred insi ci va iegi cel mai bine daci veli folosi sfori qi bagheta
magicd. tn plus, vi oferi;ansa de a demonstra puterea baghetei voastre.
Pasul 1 - Desfaceqi cele doui sfori din jurul taliei qi oferiqi-le pe amAn-
doui unuia dintre asistenli. Rugaji-l pe celelalt si jini bagheta, cu
ambele mlini, in pozilie orizontald! Trebuie si ginl cu cAte o mAnI
de fiecare capdt al baghetei.
Pasul 2 - Luatri cele doud sfori din mlinile
asistentului gi atArnapi-le de bagheti. Dese-
nul 1 vi arati cum trebuie si procedagi.
Pasul 3 - doui sfori in jurul ba-
Legaqi cele
ghetei, facAnd o jumltare de nod (vezi
desenul 2), apoi strAngeqi cu putere!
(Vedeli in desenul 3 cum trebuie sd arate
nodul.)
Pasul 4 - Rugagi-i pe asistenli si pini de ca-
petele sforilor, astfel incAt bagheta si atArne legatl intre sfori. Fie-
care asistent qine de cAte un capet - unul la dreapta, celalalt la stAnga.
(Desenul 3 vd" aratd, cum trebuie sd procedaqi.)
Pasul5 - t*p--rrtapi din public doul br{dri (sau folosigi-le pe ale voas-
tre. Gasigi mai multe detalii in subcapitolul Materiale.) Introduceqi
lartea ucenicu[ui lrdjitor 331
 o brdgarlt prin capltul sforilor din stAnga Puteqi si le agezagi pe toate pe o masI, simulAnd ajutorul celor doi
baghetei 9i rugali-l pe asistent si iini din asistengi. In timp ce exersam acest numir de magie qi ajungeam la
nou de capit. Introduceqi apoi Ei cealaltl pasul 7, legam capetele sforilor de doui scaune. Daci vi pot ajuta
bri4ardprin capitul sforilor din dreapta ba- doi prieteni, cu atAt mai bine.
ghetei 9i rugali-l pe cel de al doilea asistent CAnd tragetri bagheta ca s-o eliberali din nodurile sforilor, veqi ob-
sd qini din nou de capit. in moment, bagheta voastri trebuie serva ci acestea rimnn nemigcate, astfel ci bagheta iese cu uguringi.
"."rt
si arate ca aceea din desenul 3. AEa cum am spus deja, brigirile se elibereazide la sine. Daci sunt ale
voastre, le putegi ldsa si cadd,lapimAnt. Nu vi recomand insd si faceqi
Pasul 6 - Rugagi-l pe unul dintre asistenli si acest lucru dacibrdgirrle sunt imprumutate. Trebuie sd tratagi lucru-
dea drumul unuia dintre capetele sforilor. rile pe care le luaqi din sali cu foane multe grija. S-ar putea si aibi o
Nu are importanqi ciruia dintre ele ii d; valoare sentimentali pentru spectatorii care vi le-au dat.
drumul atlt timp cAt il gine pe celelalt. Acest numir de magie este intr-adevir uluitor, fiind pus in prac-
Rugalil qi pe cel de al doilea asistent si re- tici de foarte mul1i magicieni 9i vrijitori de renume din timpuri pre-
pete figura. Ca;i in cazul precedent, nu are zente gi trecute. Pistragi secretul 9i folosigi-l cu prudenql!
importanld ciruia dintre ele ii di drumul atlt timp cAt il line
pe celelalt. Legagi sforile libere intr-o jumitate de nod qi ruga1i-i pe
asistengi sd lini din nou de ele. Vezi desenul 4 pentru mai multe Aga - putereq pocatutui
detalii. Rezultatul final va ardta ca desenul 3, cu excepgia faptului
ci va mai avea inci o jumitate de nod. NUMARUL DE MAGIE:
Magicianul aduce in fala publicului trei pocale qi un vas cu apa. tl
Pasul 7 - Acum rostili formula magici, adoptlnd o mini serioasl: roagi apoi pe un spectator slJ ajute sd infiptuiasci un numir de magie
care si demonstreze puterea elementului apei. Magicianul ii cere asis-
Prin puterea Baghetei ntagice Si a Focului, ad conjur pe aoi, br,ipdri, s,i tentului si rimAni la locul lui. El agazi pocalele in gir indian, in pozigie
v,i eliberapi... la fel cum ;i Bagbeta o oa face! orizontaldfajl' de public. Toarnd apoi api in pocalul din mijloc. Spec-
tatorii trebuie si vadi toate migcdrile magicianului.
Dupi cum puteli vedea ;i in desenul de mai sus, ridicagi brnllrile Iluzionistul miqci foarte incet pocalele, schimbAndu-le pozigia. Pe
spre centrul sforilor, unde este legati bagheta, qi 1ine1i-le cu o mAnI urml il roagl pe asistent sI spuni care dintre ele conline api - cel din
(si spunem, cu mlna dreapti). acum bagheta cu cealaltd mAni
Jineli stnnga (magicianul il aratl,cu mAna), cel din dreapta (magicianul il arati
(cea stAnga) in pozilie verticali. Trageli apoi de ea plni iese din no- din nou cu mAna) sau cel din mijloc. Indiferent pe care dintre ele il
durile sforilor. tn timp ce eliberali bagheta cu mAna stAngl, eliberaii indici asistentul, iluzionistul ii demonstreazi cd, toate pocalele sunt
gi brignrile cu mAna dreapti. Nu trebuie si trageqi prea mult de ele, goale, intorcAnduJe, rAnd pe rAnd, cu gura in jos.
pentnr ci se vor desprinde cu uquringd. Acest lucru implicd o singuri
miEcare simultani. SECRETUL NUMARULUI DE MAGIE:
Sunt convins ci, la prima vedere, numirul vi l-am
de magie pe care Ideea acestui numir de magie mi-a venit in timpul unei conversapii
prezentatvi se va prrea extrem de complicat, dar il veii inlelege mult cu bunul meu prieten, Adiian Deery. Adrian practica Bizarre Magic
mai ugor dacr il veli citi avAnd la indemAni toate articolele necesare. sau magia povegtilor (vezi subcapitolul dedicat acestei arte magice).

332 Qberon $e[['([{r'enheorl Qarte a ucenicu[ui ",rrdjitor i33

Secretul consd intr-un produs cunoscut sub numele de ,,slush powder",
un praf extras dintr-un polimer superabsorbant, pe care il putefi gdsi la
magazinele cu articole pentnr magicieni. il pntegi obqine qi cumpirAnd
un produs extrem de banal de la orice supermarket - pamper$i pentru
copii. CAnd intre in contact cu un lichid, acest praf se transformd intr-un
gel. Dacd il puneli in pocal inainte de a turna apa, atunci cAnd veli
risturna pocalul, gelul va rimAne fixat pe fundul acestuia.
Cumpdrali, aSadar, clliva pampergi sau, dacl aveli copii sau alli be-
beluqi in familie, ii puteli folosi pe ai lor. Inainte de a vi apuca de lucru,
acoperiji masa cu o folie de hArtie sau de plastic ca si faceji cAt mai pulini
mizerie. Teiali pampersul cu o foarfecd ;i adunali praful diniuntru.
Acesta este ingredientul ,,magic", necesar numirului nostru de magie.
Materialul din bumbac dintre straturile pampersului contrine qi el pulin
praf. Puneli materialul intr-o geanti etangi, inchideqi fermoarul gi scu-
turali bine geanta. Praful se va hsa pe fundul gentii dupi ce o vepi scu-
tura bine un timp. Va trebui si tiiagi doi sau trei pampergi ca si oblinegi
cantitatea suficientd de praf, in funclie de mirimea fieclruia in parte.
O lingurili de praf poate si absoarbe 22Q de mililitri de api. Este bine,
de asemenea, si nu absorbiqi praful, chiar daci materialul din pampers
nu are efecte secundare (doar vine in contact cu pielea delicati a be-
belugilor). Totqi, trebuie si fili foarte atenli si nuJ virsaqi, mai ales
dacl aveqi animale de companie. Se transformi in gel dacl vine in con-
tact cu un lichid, putAnd si provoace diverse nephceri.
INGREDIENTE:
o ,,Slush powder" - praf superabsorbant
. 3 pocale opace
o O carafl sau un vas cu apd
. 220 demililitri de apd
o O linguril[ de sare de bucitirie
/NSZR UMENTE:
incercagi si gdsiji trei pocale sau cupe care seamini cu cele fo-
losite de magicieni. Pot fi confecqionate din orice material, farl sa
fie insi transparente. Doar nu vrem si ne dezviluim secretul in faqa
spectatorilor!
334 Qberon $eff- !fu rtenheart
trrtr-rrr* din aceste cupe, puneti o lingurijn de praf superabsorbant.
Vegi inviga cu timpul cAt praf trebuie sI puneli ca si absoarbd o can-
titate mai mare sau mai mici de220 de mililitri de api. umplegi o carafd
sau un vas cu apl. Agezaji apoi toate aceste lucruri pe o masl sau in
.rpropierea locului de acqiune.
TRUCUL:
Pasul 1 - Aduceji cele trei pocale qi carafa plind cu apd,, dacd, acestea
nu se afl; deja pe masi!
Pasul 2 - Rugagi-l pe un spectator sd vd ajute si infeptuili acesr numer
de magie menit si demonstreze pvtere^ elementului apei! Ceregi-i
si rimAni la locul lui!
Pasul 3 - AEezaji pocalele in gir indian, in poziqie orizontaldfald de
voi! Puneli in mijloc pocalul in care se aflI praful absorbant!
Pasul 4 - Turnaqi pulind api in pocalul care congine praful absor-
bant! Cantitatea de api pe care o turnali depinde de mirimea po-
calului gi de cantitatea prafului absorbant. Rostili apoi o formuld
magicd in timp ce agitatri bagheta deasupra pocalelor:
Prin puterea Elementulwi Apei, poruncesc ca apa sd rdmind ascunsd
ocbilor no5tri.
Pasul 5 - Mutaqi apoi pocalele, schimbAnduJe pozilia cu migcdri lente
pentru ca asistentul sd vadi ce faceqi. Pe de altd parte, praful absor-
bant are nevoie de pugin rimp ca se se rransforme in gel, astfel ctr
aceste migciri lente vi oferi ristimpul necesar. Dupi ce veli cepita
mai multl experiengi, veti $ri cu exactitate de cAt timp avefi nevoie.
Aveqi griji si stali cAt mai departe de public pentru ca spectatorii
si nu vi descopere secretul. Ferili-vd, de asemenea, de spectatorii
inalpi, care s-ar putea sd stea in picioare. Vi recomand ca asisten-
tul - dacd este inalt - si stea pe scaun sau cAt mai aproape de sceni.
N-ar fi o idee prea bund ca publicul sau asisrenrul si vadi ce se afltr
pe fundul pocalului.
[ortea ucenicufui rrrajitor 335
pasul 6 congine api. Magicianul descrie puterea sabiei. El o agiti deasupra sforii, ros-
- tntrebali-l apoi pe asisrent care dintre pocale
Nu are importantri pe care dintre ele il alege spectatorul nostru' tind niqte cuvinte magice. Nodul aluneci spre unul dintre capetele
dar cel mai probabil il va alege pe cel care confine praful absorbant.
sforii. Iluzionistul le aratl acum spectatorilor sfoara intreagd.
trrtoa.celi cu gura in jos! Aveli griin sI nu-l intoarceli cu
focalul
gura spre public, ci spre dreapta sau spre stAnga' Este extrem de SECRETUL NUMARULUI DE MAGIE:
i-pori"nt! Spectatorii nu trebuie sr vadi ci se afli ceva pe fun- ExistI mai multe modaliteli prin care putefi realiza acest numer

dui pocalului. Dar faptul cr il intoarceqi cu gura in jos le va crea de magie, folosind ,,sfoara tiiatl gi refdcutd". Vd prezint
acum una dintre metodele cele mai simple.
iluzia ci pocalul este gol.
Sfoara nu este tdiatd la miiloc. Magicianul taie doar
ce le demonstrali ci pocalul este gol' sPuneli urmltorul o micl porliune de la unul dintre capete. Din cauza mo-
Pasul 7 - Dupi
lucru: dului in care o gine, spectatorilor li se pare ci taie sfoara
la mijloc.
Nu fi.yi dezam,igipi, cdci i-am cerut apei sd rdmind ascuns'i! Vedeyi? Nu
Ca si urmagi mult mai ugor aceste instrucgiuni, vd
este niciun strop dc apti in pocale. Aceasta este pwterea
ELementului Apei. sfituiesc si qineli in mAni o sfoari lungi de un metru.
ii simpim lnereu prezenpa, f,ir,i *o aedem.
Dupd ce vegi cdpita mai multd experienld, veqi putea
folosi pi altele, de diverse dimensiuni.
cum ati Sabia este de fapt un pumnal scurt sau atham6-ul
Apoi intoarceti cu gura in jos gi celelalte doud pocale, a9a

procedat gi cu primul.
vrijitorilor - unul dintre instrumentele magice ale aces-
tora. Trebuie si fie destul de ascugit ca si taie sfoara Ei
mAnuit cu multd atentie in timpul numerelor de magie. Clnd
CUM SA FACETI CURAIENIE:
Nu trebuie sI turnali gelul in chiuvetl, pentru ci s-ar putea si se nuJ folosigi, trebuie sdJ puneli intr-un loc sigur pentru a nu fi la inde-
infunde. Trebuie sd transformali din nou gelul in api. Daci veli turna mAna copiilor.
sare peste praful absorbant, acesta igi va pierde consistenla gelatinoasi.
Presiraqi, o linguriie de sare peste gelul din pocal 9i lasali-l aqa
"9"d"., NOTA: (tnele tradipii din religia tilicca insist,i ca pumnalul sau at-
un minut sau dou5- Apoi putegi si amestecaqi compozilia' Dupd ce
ali amesrecat, iar gelul gi-a pierdut consistenla vAscoasi, il putegi arunca
hamd-ul s,i nw fic ascuyit ;i s,i nu fi.e folosit ca instrument de t,iiat. Opi-
in chiuveti,lasAnd si curgd. NU iL ARUNCAJI in chiu- nia nu este imp,irt,i;h,i ins,i de or,ijitori. Dacd oreyi sdfolosipi un pumnal,
"poi "p"
veti daci nu l-agi amestecat cu putini sare! acesta trebuie s,ifie ascupit. Voud od reoine, in scbimb, sarcina sd invdpapi
s,i-l mAnuipi tn mod corespunzdtor.

ft:rut - Pute.rea' sqbiei

LUCRURI NECESARE:
NUMARUL DE MAGIE: . O bucati de sfoari moale, lungi de 1-1,50 metri. Sfoara moale,
Magicianul line o sfoarl in mAni. Apoi i'i scoate din teaci sabia din bumbac, folositi la intinsul rufelor sau sfoara ,,magicieni-
(sag atham6-ul) qi o taie in doul. Capetele sforii sunt legate intr-un
lor" reprezintd o alegere ideale.
nod. Nodul se vede foarte bine pe sfoari. o O sabie mici sau un cutit destul de ascutit ca si taie sfoara.

Qbcron $c[[- !fu r'anhearl Qartea ucenicu[ui lrijitor 337

$6
 /NSZR UMENTE: {ormatl la mijlocul sforii (vezi desenul 11).
sfoara poate fi unul dintre instrumentele folosite in numerele de Puteli vedea in desenul L2 cum ar^td sf"oarafdre
magie destinate puterii focului; o Puteli aseza Pe masd sau o puteli prezenla mAinii stAngi.
qine legatl la brAu.
Sabia sau atham6-ul trebuie linut in teacd,la brlu sau pe masi' Pasul 8 - Acum trebuie sI tiiali sfoara' !
in dreptul buclei care se vede deasupra
TRUCUL: degetelor mAinii stAngi. Publicul crede cd
Imaginile de alituri sunt concepute din unghiul magicianului. acesta estemijlocul sforii. ,X-ul" din desenul
Trebuie sd 1ine1i, agadar, palma mAinii spre voi, iar dosul mAinii L2 vd trebuie sI taiagi sfoara, iar de-
aratd, unde
spre public. senul 13 v5, aratd" sfoara dupl ce a fost tliatd.

Pasul - Dupd cum putefi vedea in desenul 5, trebuie sI lineli

1 & Pasul 9 - Puneli sabia sau atham6-ul pe masi!
sfoara de capete, in timp ce mijlocul atirnd' in jos. Putegi acum str dali drumul celor doui capete
lft ' lungi ale sforii (cele prezenrate in desenul 14).
Pasul 2 cu mAna dreapti mijlocul sforii, introduclnd ll\\
- Prindeli Legaji apoi cele doul capete scurre ale sforii
degetul ardrdtor qi degetul mare in bucla formati in centru din partea stAngl, formAnd astfel un nod in
(vezi desenul 6)! U jurul acesteia (vezi sigelile din desenul 14)!
Am eliminat mAna stAngtr din desen penrru a
Pasul 3 - Ridicali bucla spre vXrf, a$a cum vd aratdd",,- fi mai relevant.
nul 7. Lucrali incet, faie ta vi gribili, urmAnd cu grije 'ffi
"
l\\ '
instrucliunilel ll\ Pasul 10 - Trucul este complet. Pureti artrta acum
sfoara, care pare o bucattr dintr-o sfoari tiiati la mij-
Pasul 4 - Clnd vI apropiali cu bucla de virf, prindeli cu mAna k\ loc. In realitate, este o sfoard lungI, care areun nod
dreapta po4iunea de sfoard indicatl in desenul 8. / 7 la mijloc.

m
Pasul 5 -Aceasta este migcarea cea mai importanti, de Pasul 11 - Jineli-o cu o mAni 9i fluturali sabia deasu-
care depinde secretul tntregului numir de magie. In pra nodului, spunlnd:
timp ce trageti de po4iunea indicati la pasul 4,
formali o a doua bucli (vezi desenul 9). Prin puterea sabiei magice,
ii porunrrrc sforii sd redwind un intreg!
Pasul 6 - Continuati trageli de aceastd bucld spre vlr-
se
ful mlinii stAngi, dXnd drumul primei bucle formate
la mijlocul sforii (vezi desenul 10)!
m
Pasul 7 - lineli acum in mAna dreapttr, altrturi de cele doui capete
ale sforii, cea de-a doua bucle, degi spectatorii cred ctr este cea
Pasul 12 - Lisali acum pe masd sabia sau atham6-ul! impingeli nodul
pe sfoari spre unul dinrre capetele acesteia! Acest lucru ar trebui
sI meargi repede, deoarece nodul este format dintr-o bucati scurti
de sfoarl, legatl de cealalti. Nodul poate fi apoi aruncat, iar sfoara,
ardtatd publicului in toatl splendoarea ei.

358 Q6eron $e[[- (fQrlenhccrl Qartea ucenicu[ui rrdjitor


NOTA: Pwteyi, de asemenea, s,i infd;urapi sfoara in jurul mdini| sd cu'
prindepi nodul in ltwmn ;i s,iJ tragepi spre capdtul ei. Sau, dac'i doripi,
;i rostiyi cwintele magice, apoi scoatepi
fluturapi sabia deasupra pwmnului
sfoara de pe mind, ascunzAnd noduL in palm,i.
pdmdntut - puterea cristqtu[ui
NUMARUL DE MAGIE:
Magicianul le descrie spectatorilor proprietilile magice caracteris-
tice anumitor pietre, cristale gi minerale. Se axeazd,asupra proprietllilor
cristalelor. Scoate un cristal transparent din siculequl magic' spunAn-
duJe spectatorilor ci vrea si le demonstreze puterea lui'
Iluzionistul pune apoi cristalul in pumnul unui membru din pu-
blic, rug}ndu-l si se concenrreze asupra unor gAnduri negre sau asu-
pra unor probleme cu care seconfrunti. Il roagl pe participant sI se
.or...rr..r. ;i asupra cristalului, glndindu-se in acelaqi timp la asPec-
tele negative ale vielii sale.
Magicianul ii cere pe urmi si deschidi pumnul ca sd vadi daci pu-
terea cristalului s-a materializat. CAnd participantul deschide pumnul,
publicul descoperl ci acesta qine in mlnl un cristal inchis la culoare
sau chiar negru.
Faptul ci Ei-a schimbat culoarea - ii spune iluzionistul persoanei
respective - reprezintddovada puterii sale incontestabile, dar Ei a ca-
pacitalii lui de a capta durerea 9i gAndurile negative. Acest lucru rimAne
adAnc intipirit in memoria publicului.
SECRETUL NUMARIJLUI DE MAGIE:
Secretul depinde in mare misuri de talentul de prestidigitator al
magicianului. E un numir de iluzionism ce se nume$te ,,Trucul lui
Bobo" - de la numele iluzionistului care l-a inventat - J'B' Bobo'
Magicienii folosesc de obicei monede, dar la fel de bune sunt qi alte obiecte
de mici dimensiuni. Dupi ce veli invlta miqcdrile, Putefi inventa
propriile voastre scamatorii.
Q6eron.je[f - cIS'rcnh
340
In acest numlr vom folosi prestidigiratia ca si schimbim
de magie,
un cristal transparent cu unul inchis la culoare sau chiar negru.
Perspectiva de a folosi presridigirajia nu trebuie si vi sperie. Nu
vi se va mai pirea atAt de grea odati ce veti cipdta experienli. Vi
sfituiesc si exersagi pAni cAnd veqi reugi si faceqi miqcirile in mod au-
tomat. Vd prezint in cele ce urmeazd pagii pe care trebuie si-i urmagi.
Dupi cum am spus deja, trebuie si folosiqi doud cristale aproape
identice ca forml gi mirime pentru a-i crea publicului impresia cd,
datoriti puterii sale, cristalul igi schimb; culoarea. Puteli cumpira cris-
tale, la preluri modice, de la magazinele unde se vAnd bijuterii din
pietre qi minerale. Daci nu gisili cristale adevirare, le puteqi inlocui
cu bile sau cu mirgele din sticla pe care si le achizigionatri de la ma-
gazinele de artizanat.
Degi pietrele ascugite de cuarg arate cel mai bine (vezi desenul
alaturat), sunt mai dificil de mXnuit daci nu stipnnili
foarte bine ,,Trucul lui Bobo". Ve sferuiesc si folosili
pietre de cuarg cu diametrul de 24 de milimetri. (vezi
desenul aliturat)
Pietrele de cua4 le putegi gisi sub formi de cristale trans-
parente gi cristale fumurii. Daci nu gisiqi un cristal fumuriu, cu
care sd-l schimbagi pe cel rransparent in timpul numirului de magie,
il puteli inlocui cu obsidian sau ,,lacrima apagilor", pietre extrem de
ieftine, care nu costi mai mult de un dolar bucata.
/NSZR UMENTE:
o Puteli qine cristalul transparent intr-un siculel, in buzunar sau
pe masi.
. Trebuie si jineqi cristalul inchis la culoare intr-un buzunar sau
intr-un loc de unde il pureli lua cu ugurinqi gi ascunde in palmi
(vezi mai multe detalii in subcapitolul urmitor).
o Puteli folosi o bagheti pentru a conferi ;i mai multi magie
numdrului vostru de iluzionism.
TRUCUL:
Luagi cristalul inchis la culoare din ascunziroarea lui 9i fixati-l in
zona digito-palmari sau in cea palmari (vezi Manualul de inipiere ln
eart (-.artea ucen icufu i lrdjitor 341
ardjitorie pentru mai multe detalii 9i ilustralii ale zonei palmare)! Eu (La primele incerciri, urmali pagii tncet. Dupi ce veqi cdpita ex-
voi descrie miqcarea dtn zonadigito-palmard' (vezi desenul 15)' periengi, veli putea sd, realizagi migcdrile mai rapid.)
Ca si inqelegeli mai bine miqclrile, ar trebui sd le puneli in prac-
tictr, folosind cristalele. DacI nu le-aii achizilionat incl, puteii tntre- 1) tndreptali mAna dreapti spre cea stAngd,
buinla doul monede. Nu uitaqi cI instrumentele folosite inilial in acest jinAnd cristalul transparenr intre degete.
numir de magie au fost monedele. 2) Urmitorii pagi trebuie sl-i faceli simultan:
a) trageli cristalul transparent, ascunzandul sub
Pasul 1 - DupI cum purefi vedea in desenul 15, trebuie sl lineqi cris- degete (numai voi il putegi vedea acum)!
talul inchis la culoare in zona digito-palmard, intre primele doui b) dali drumul cristalului inchis la cu-
falange ale degetului inelar qi cele ale dege- loare, ldsAndul sr cadr in mAna stAngi
tului arltltor. Desenul esrc conceput din un- (vezi desenul 1Z)!
ghiul magicianului. Publicul nu trebuie sd
qtie de existenqa acestui cristal. Pasul 4 -CAnd cristalul inchis la culoare cade in
Dupi ce a1i ascuns cristalul in palml, trebuie mAna stlngl, strAngeqi-l imediat in pumn penrru ca publicul si nu
si tineti minalateral. Puteli ascunde cristalul vada cl le-a1i schimbat!
in palmi in timp ce scoateli bagheta magicd dintr-o Lesaji mlna dreapti in jos, fixAnd cristalul transparenr in zona di-
cutie. Sau il puteli ascunde sub masd, lipinduJ cu un soi gito-palmari, unde a1i ginut ascuns inainte cristalul inchis la culoare.
de clei folosit pentnr fixarea Pe pere[i a Posterelor 9i a fotografiilor. PAni veli reuqi slJ fixaji in pozigia doriti, pureli si-l gineji intre
Clnd considerati ctr suntefi pregdtiqi, desprindegi-l 9i fixali-l inzona degete. Nimeni nu va pune migclrile voastre sub semnul intreberii.
digito-palmari.

din geant[ sau din buzunar,
Pasul 2 - Scoateqi cristalul transparent
folosind mAna dreaptl (in care se afle deia cristalul inchis la cu-
loare)! !ine1i-l apoi intre degete pentru ca pu-
blicul sdl poad vedea. Desenul 16, conceput
din nou din unghiul magicianului,vd" arati
cum trebuie sI lineli cristalele. Observaii cAt
de ugor poate fi linut in zona digito-palmari
cristalul inchis la culoare, in timp ce cristalul
transparent sti fixat intre degete. Publicul il vede doar
pe cel transparent.
Pasul 5
Pasul 3 - Este pasul cel mai important, de care depinde intregul numlr
NOTA: Exersapi mi;cririle folosind doar cristalul transparent (fara sa-t
rnai ascundepi pe celalalt in zona digito-palmar,i), mutAndu-l din m,ina
dreaptd in mina sting,i! Astfel, veli cunoaSte senzapiile pe care le trdiesc
adeodrapii magicieni - creapi publiculwi iluzii magice.
Trebuie sd exersapi acest numdr de iluzionism, ca Si multe altele, in
fata
unei oglinzi, pin,i aepi cdpdta rutina necesard. Desi nu este un numdr
difi.cil, necesitd o practicd indelungatd. Nu infaptuipi nuftTere de magie,
dacd nu suntepi stdpini pe mi;c,irile aodsne, dacd nu sunteli convinsi cd
le putepi realiza tn mod automat, ftird sd le mai urmdripi.
-A1i dus la bun sfArgit misiunea cea mai grea. Rugagi-l acum
pe asistentul vosrru din public sd ia cristalul, cerAndu-i si intindi mAna,

de magie. Ldsali impresia cI puneqi cristalul transParent in mAna cu palma in sus. Jineqi acum pumnul (in care se afle cristalul inchis
il la culoarQ deasupra miinii asistentului vostru! Spunepi-i apoi sd vi
stAngi, cAnd, de fapt, Pune1i pe cel inchis la culoare' Iatd cum
trebuie str procedaqi: cuprindi pumnul cu mAna, momenr in care ii pasali cristalul! Toli

Qberon jeff - cfu r'cnfr eart Qartea ucenicufu i rrriijilor 343

142
 ace$ri pasi trebuie realizagi dintr-o singuri mlcare, creand impresia 6. Cutiite magice
spectaiorilor cI nu faceqi decAt si-i Pasali cristalul asistentului vostru'
Do"r. ,r., vrefi se |e sugerali ci aqi schimbat cristalele! DacIJ priviqi outor I Oberon lcenuqiul

direct in ochi pe asistentul vostru, acesta va deveni mult mai cooPe-

rant. Puteli, de asemenea, si vi retrageli mAna pAna ca persoana res- Cutiile magice sunt special construite cu. compartimente ascunse
pedive si strAngi cristalul in pumn. DupI o practici indelungati' veqi care le permit obiectelor sd apard sau si dispari in mod misterios.
ieugi se faceli toli ace$ti Pati cu migciri rapide 9i succesive' Acestea pot fi mai mici decAt o cutie de pantofi sau mari cAt un
dulap de haine. Ele par complet goale; totugi, magicianul scoate
pasul 6 - Puteli si luaqi bagheta magicd in mana dreapti, avand grija din ele diverse obiecte (ba chiar mai mult... iepuri!), spre uimirea
sd nu o atingeqi de cristalul transparent, Pentru ca zgomotul
si nu
publicului sau. tn urmitorul subcapitol, Jim Fish vd va arita cum
vdrrddeze secrerul. Experienla va rezolva gi aceastS probleml. si vi concepeli propria cutie magicd, decupAnd-o qi asamblAnd-o
Agitagi bagheta deasupra mAinii asistentului, rostind urmltoarele de la sfAr;itul cnrqii.
cuvinte magice:
CAnd veqi realiza numere de magie cu ajutorul cutiei voastre in
faga prietenilor gi a membrilor familiei, sunt convins cd vI vor ruga
Spirit al cristalwlui, ce din p,imd'nt te nasti,
si repetaji figura, dorind sd qtie cum afi procedat. Dar farmecul unui
Durerea tw o spulberd ;i alinarea ddruie;te-ne-o!
numir de magie consta tocmai in misterul lui. Dacd ii dezviluiji se-
DupI terminali, puteli si sclpali de cristalul Pe care il 1ine1i in
ce cretul, vraja se spulberd. Odatn distrus elementul-surprizd, nimeni
mAne atunci cAnd puneli bagheta magici la locul ei. Dacl nu puteli nu va mai fi interesat de scamatoriile voastre. Trebuie si respectagi,
face acest lucru, plstraqi-l pAnI la finalul numdrului de magie. Atunci aqadar, doud condigli sine qua non: nu trebuie sl repetagi niciodatd
e momenrul si scdpagi de el, punand un alt instrument la locul lui. un numdr de magie in acelaqi spectacol gi nu trebuie si-i dezviluili
niciodatd secretul.
Pasul 7 - Rugali-l acum pe asistentul vostru si deschide pumnul ca sI
vedeli dace e"perimenrul a fost incununat de succes. in momentul in
care el deschide pumnul, incercali sI vi prefaceli la fel,de uimili
ca el.
Qutia ma1icd a [ui $im jish
Explicaqi-le speitatorilor cI experimentul s-a incheiat cu succes, iar
cristal.rl p."l.r"t o parte din sentimentele negative ale persoanei qutor: gim frish lportocafiu;
"
respecrive. Faptul cd piatra Ei-a schimbat culoarea repiezintl pu-
terea magiei voastre. NUMARUL DE MAGIE:
Dace mai aveli cristale inchise la culoare, ii putegi dirui unul asis- Magicianul asambleazi piesele unei cutii aqezate pe masi. CAnd o
tentului vosrru, explicAndu-i publicului cI, ori de cAte ori persoana deschide, descoperi lucruri minunate ascunse in ea.
respedive se va simqi rdu sau va avea o problemi, Poate sd ia cris-
Sau asambleazl, cutia, pune obiectele in ea qi, dupl ce o dezasam-
t"lrrl i' mani, iar el ii va prelua suferinqa qi gandurile negative.
bleazd, descoperd ci acestea au dispdrut.
Este bine si ddruiti ceva, mai ales dacd darul vostru readuce zAm-
- Sau ambele variante. Trebuie si vd concepeji cutia magicd in funqie
betul pe buzele cuiva. Gandili-vl lavraia pe care o crea[i in iur
de propriile intenlii qi dorinqe.
gi asta pentru o sume derizorie!

Qb er o n $e[[ -
{I!"a enh e ar t Qarlea ucenicu[ui rrrdjitor
344
 ATENTIE! indoili. lnainte de a decupa piesele, trebuie si desprindeii liniile intre-
Acesta este modelul clasic al cutiei magice pe care o folosesc astlzi rupte, folosind o rigla sau partea neascutitd a lamei unui culit de bucitlrie.
magicienii de profesie. Decupali patru piese pe care apoi le veqi lipi. Iati care sunt acestea:
Pdstraqii secretul cu sfinlenie! Baza
Vi sfituiesc s-o folosiji in prezenla unei persoane care sri la masd, Perelii
pe scaunul din fala voastri. Capacul
Nu este un instrument pentru incepitori. Camera secreti
Nu puteli sd inviqaji s-o asamblali 9i si realizagi numere de magie Baza este un dreptunghi, cu tije de suslinere in fiecare col1. Decupali
de pe o zi pe alta. E bine si exersali punlnd o oglinde pe scaunul spec- baza, apoi desprindeii qi ridicali tijele (vezi desenul 1)! Acestea vor
tatorului, privindu-vI migcirile din unghiul acestuia. Clnd veli reugi susline peretii cutiei.
si vi picdlili singuri, puteti si incercali numirul de magie in faqa unui
bun prieten, care va pistra secretul daci veli da greg. A.cest numir de
iluzionism este extrem de important, necesitAnd timp qi arenlie pen-
tru a-l duce la bun sfArgit.
Dupi ce vegi ingelege mai bine conceptul cutiilor magice, putefi
construi modele mai mari pentru a le folosi pe sceni sau in fala unor
Decupali laturile care vor deveni Peregii cutiei! tndoifle qi lipili-le
grupuri mici de oameni, spre uimirea Ei incAntarea lor. Eu am con-
de marginile dreptunghiului (vezi desenul2)!
ceput o cutie din care micul meu asistent, in vArsti de zece ani, a scos
un hamster spre deliciul celor o suti de spectatori.

PERETil CUTIEI
$urdmdntvl mc.1icis,nului:
Rostili aceste cuvinte in fapa oglinzii pe care o folosili in timp
ce exersati:
Decupali marginile capacului! Acesta este alcituit din doun pI4i:
parte^compacti din stAnga gi fereastra din dreapta (vezi desenul 3).
Promit, tnainte de a purcede mai departe, sdfac tot ce-mi std in putinld
ca sdpdstrez secretul acestei cutii magice, s,i inchei un pact al tdcerii Si sti
respect principiile morale.

Am incredere in voi, aga cd e timpul sd pornim la treab;! =

c
Veli gesi la sflrqitul cirqii o pagind intitulata ,,MODELUL CU-
TIEI MAGICE". Decupali-o gi xeroxali-o, mirind-o plni la I21o/o. ooc
Liniile neintrerupte indici rraseul pe care trebuie siJ urmali atunci
cAnd decupali, iar cele intrerupte indici laturile pe care trebuie sd le

346 Q6cron $e[[-cl$lenhcart Carle a ucenicu[u i rtrdjitor 347

 r
Fereastra are patm clape pe care trebuie si le
Capac
indoiti (vezi desenul 4).
Decupali ,,camera secret5" Ei asamblati-o, in aga
fel incAt si faceti o cutie cu perelii negri in exterior.
Apoi lipigi marginile (vezi desenul 5)!
< Snur u lete
Ca nera Secrel

Latu rr

Atasati,,camera secreti" de spatele capacului, folosind doui gnu-

7*&
rulele negre, aga cum puteti vedea in
desenul 6. Lipili capetele gnurulelelor de
spatele clapei situate cel mai aproape
de capac, iar pe celelalte de spatele ,,ca-
merei secrete". Aceasta trebuie si stea
< Snurulete agiqati in spatele capacului, ca in dese- Masa
nul 7. Capacul ascunde astfel ,,camera se- :-/
creti". Desenul B vi arata cum trebuie < Camera secrela/
si asamblali toate piesele. Tijele de la
-.---__t/
baza cutiei ii suslin peretii din exterior,
in timp ce clapele de pe fereastra capa-
cului trebuie introduse in ,,camera secretd", ascunsi intre pereqii cu-
tiei, camufllndu-i astfel marginile.
Va trebui si creaqi un raft secret in spatele mesei
de lucru (vezi desenul 9) sau si agezali piesele pe o
carte (vezi desenul 10), ori si le lineqi ascunse si si
le scoateli pe rlnd in timp ce asamblaqi cutia.
Daci linegi cu degetele debaza ferestrei (vezi de- CUTII MAGICE SUB FORMA DE CARII:
senul 11), mlinile qi capacul vor pizi,camera secreti" Marele magician Jeff McBride mi-a diruit o curie magici sub formi
de ochii spectatorilor (vezi desenul 12). Lisali capa- de carte. Acolotin piesele cutiei magice. ,,Camera secreti" este plini
cul in spatele cutiei pAni introduceli ,,camera secreti" cu monede aurii din plastic.
9i asamblali fereastra! Apoi puteli si puneli gi capacul Ca sd vi puteli concepe si voi o cutie de acest gen, trebuie si vi
(vezi desenul 13)! duceli mai intAi la un anticariat si si cumpiraqi un exemplar ieftin

148 (Jbcron $c[f - tftr.'rorheort (-artca ucen icu[u i lrqjitor 149

L
din Comoara din insulA sau o alte carte despre pirali. Volumul tre-
buie si aibe cope4ile atrigtrtoare, cu litere de-o qchioapi. Scoateli cu
grija coperta gi tiiaqi-o in trei pi4i: coperta din fapi, coperta din spate
gi cotorul. Luaji o bucatl groasd de carton gi faceli o coPerttr de carte
de aceeagi mrrime, avAnd insa cotorul gros de trei centimetri. Trasali
liniile unde trebuie si indoili cartonul. Lipitri cope4ile tiiate ale cl4ii
de cope4ile de carton, apoi lipili ;i cotorul.
Luaji apoi o bucatd de carton ondulat gi tniali-o sub forma unei
fAtii late de trei centimetri. FAgia trebuie si fie destul de lungl ca s-o
puteli introduce printre cope4i, creAnd astfel perelii cutiei-cl4i; co-
perta din spate constituie fundul cutiei, iar coperta din fa15 joacr rolul
de capac. Marcali collurile ;i lipili-le pe toate!
Pentru ca efectul si fie complet, luagi o foaie de hArtie lungi de
trei centimetri gi, cu ajutorul unei rigle, trasali cu creionul mai multe
linii subgiri care si sugereze paginile cdr4ii; lipili-o apoi pe perefii cu-
tiei ca sI parl o carte. Puneqi iniuntru piesele cutiei magice 9i puteli
incepe spectacolul!
NUMERELE MELE DE MAGIE:
tncep p.in a vorbi despre minuniqiile imaginagiei noastre, dar
Ei despre puterea unei cirli bune, care ne poartl sPre teramuri unde
visele pai sl prinda contur. tn timp ce imi scot cutia magici sub
formi de carte, le vorbesc spectatorilor mei despre fascinagia gi dra-
gostea pe care le nutrim pentru povegtile cu pirali, precum cele din
Comoara din insuld, imaginlndu-ne ci descoperim cufirul cu aurul
piralilor. tr, .rr"-" ce deprn toate aceste lucruri, deschid cartea gi
scot din eabaza, pere[ii gi capacul cutiei mele magice. Pun capacul
peste ,,cartea" inchisr, ca in desenul 10 (pagina I34), ascunzAnd ast-
fel ,,camera secrete".
ti in rit pe spectatorii mei si-gi imagineze ci voi crea cuferul piralilor
plin de comori. Dupd ce asamblez cutia gi inchid capacul, fac o pauzFt
qi apoi ii intreb pe privitorii mei ce-ar face cu un cufir plin de gal-
beni. tntorc apoi cutia spre public, deschid incet capacul qi ristorn
monedele de aur. li las sa le studieze in timp ce pun cutia magici
la locul ei in ,,carte'. Dar - vai! - monedele sunt doar din plastic, pen-
tru ce triim, la urma urmei, in lumea imaginaliei. Ii las insi si le
350 Q6cron $eff -Qrtcnfr aart
pistreze ca si-gi aminteascd mereu de cllitoria in tirAmul basmelor
gi al viselor magice.
Distraqi-vi gi creali iluzii!
7. $ezdtori[e bqrdice
cutor, obefon lcenugiul
O ,,gezitoare bardici" este o reuniune magici, unde participanlii
cAnti, spun povesti, poezii sau anecdore, fIcAnd chiar qi scamatorii.
Se pot line acasi, in sufragerie, in fala focului din Eemineu sau, gi mai
bine, afari, llngi un foc de tabare. Eu gi Morning Glory am gdzd'ti:r.
numeroase ,,gezltori bardice" gi am dori acum si vi impdrtigim releta
noastrl ca si organizali gi voi acesr gen de reuniuni literare qi ma-
gice in acelagi timp.
CAnd facetri invitagiile, spuneti-le oamenilor cd vor participa la o
,,sezitoare bardici", si ci trebuie si se inarmeze cu instrumentele
necesarer cAntece, poveqti, poezii etc. Acestea pot fi sau
nu compozijii originale. Daci esre vorba de o reuniune
muzicale, rugaqi-i pe invitali sd-gi aducd insrrumen-
tele muzicale.
Cnnd gezito area e gat^ sd inceapl, participanlii
trebuie si se ageze confonabil intr-un cerc. Dacd
aceasta face parte dintr-un ritual mai complex, avepi
grije si aduceli cAt mai multe scaune, perne, bdnci,
canapele etc., pentru ca invitalii sI stea cnt mai comod cu putin1tr. Cel
mai important element este un pocal mare sau un corn de blut al cirui
conginut este menit si potoleasci setea participanjilor: apa, sucul de
mere gi miedul sunt bduturile preferate in timpul acesror reuniuni.
,,$ezitorile bardice' incep qi acum) ca qi in timpurile strivechi, cu
o invocaqie adresati lui Brigit (zeijn irlandezd,, patroana tururor acri-
vitigilor creative) sau muzelor grecegti (patroanele gtiinlelor gi arte-
lor frumoase). Imnurile orfice inchinare diverselor divinitali reprezintd
o sursi de inspirajie.
()arte a ucenicu[u i lrqjitor
 Brigit Incepeqi gezitoarea explicAndu-le invitalilor simbolistica reuniuni-
lor bardice:
Ruga ne-ascult,i, draga mea Brigit,
Primelte-ne darti-n locul t,iu sfinyit, in timpurile strdl)echi, barzii le impdrtdseau oamenilor - prin
Stapin a cou,iliei si-a stiintei' pooeptile, poeziile ;i cintecele lor - legendele ;i miturile popoarelor. Cu
Elti o doamnd cu inima credinPei, mii de ani inainte de aparipia televizorului ;i a cinematografiei, cele
Cu risul ca de bard 5i darul lecuirii, rnai frumoase spectacole erau oferite de barzi. Ei le prezentau copiilor
inaat,i-ne dcum, merer! ;i-n aecii firii. gi adulpilor istoria strdbunilor lor, miturile zeitdpilor, aventurile eroi-
lor ;i morala legendelor.
Nu trebuie totu;i s,i fiyi barzi in adevdratul sens al cuaintului ca sd
participayi la aceste reuniuni. Oricine poate sd spund o pooeste, o anec-
Imn orfic indlPat muzelor dotd sau sd citeascd un poem - chiar dacd nu puteli cLnta cu r.,ocea gi nici
la vreun instrument muzica/. ,,Sezdtorile bardice" seamdnd cu petrece-
Fiice-ale lui Jupiter, muze cnrnte ;i dioine' rile sau reuniunile in care fiecare participant f;i aduce propria contribwyie.
De prin Munpii Pieiria, oorbind dulce ;i-n suspine, Este un fapt bine cunoscut cd activitdpile din cadrul ;ezdtorilor de care

Clio 5i Erato, ce vederea iti desfuta,
Euterpe, care-auzul pi-L incAnta dintr-odat'i,
Tbalia, infloritoare, Polimnia cea iubit,i,
Melpomene, ce prin dramd e atAta de aestitd,
[Jrania, Terpsicbore, cer pi dansuri imi aduc,
Da 5i tu, tu, CalLiope, ce lumin,i-mi dai s'apwc.
Wnerabile j bune, o, descindepi maiestuoase,
Aducind cu aoi seninuL pi darwri miraculoase,
Stirnipi-mi, vd rog dorinpa cea fierbinte chiar pe
$i inflacarapi-mi pieptul cu aL vostru sacru foc.
vorbim sunt solicitante, iar in'zLitayilor li se face sete... Le oferirn, aydar,
cornul de b,iut (sau pocalul) pe cdre participanpii trebuie sti-l treacd de la
unul la altul. Cind ajunge la z;oi, lwapi o inghipitwra ;i intrapi apoi in
cerc cd s,i ati aduceli pinosul. Dupd ce o,i tncbeiati rolul, luapi incd o
ingbititur,i;i dapi-l mai departe persoanei de lhng,i aoi. Dac,i nu vti simpipi
pregitiyi sd intrapi in scend atunci cind cornul sau pocalul ajunge la aoi,
pasatil urmdtorului in"uitat!
loc, Daci sunte!r gazda reuniunii bardice, beti din el 9i intrali primii
in sceni, apoi oferitri cornul sau pocalul persoanei din stAnga voastri!

352 Qbaron,jef[' LQrlenhearl

 F
t. clntroducare
ine agi venit ln lumea alchimiei gi a stiinlelor magice! Acest
departament se ocupd de gtiinla magiei si de magia gtiin1ei, in
special de transmutagie ;i metam orfozd,. Predecesoarea chimiei
moderne, alchimia, iqi are ridicinile in Egipt, Grecia;i Orientul Mij-
lociu. Alchimi;tii incercau si prefaci metalele in aur, si glseascl ,,eli-
xirul vie1ii", care le-ar fi oferit nemurirea, gi si creeze un om artificial,
pe care il numeau bomunculus. Pe de alti. parte, alchirniEtii lncercau
,4( e [ie rut qqr in taini si transforme si si desivlrgeasca ipiritul uman. prinrre ra-
murile moderne ale acestei discipline menlionim chimia, fizica, me-
At"f, imia ;i qtiint,ete magice (roqu ) talurgia, ftlozofia, metaftzica, studiile de prelungire a vielii, genetica
qi procesul de clonare, r,rbotica, cibernetica qi inteligenla arrificiald
-
de fapt, toare domeniile in care magia gi ;tiinta se intrepitrund, ma-
Vr djitorwl informatician nipulAnd substangele sau obiectele.
$tiinla moderni a luat na$tere in laboraroarele alchimiqtilor, iar
Misterele aielii ;i ale cunoasterii oamenii de qtiingi din ziua de astizi au fost cAndva alchimigti * sau
Tainele ;i le deza,iluie vrijitori rogii.
Ca ni;te flori ciudate
culoarea acestui atelier este rosu, asociati cu activitdlile fizice,
Printre spayiiLe strdlwcitoare ale unui ecran de cristal.
cum ar fi, de exemplu, metodele terapeutice aplicate oamenilor gi
Am devenit oare un sibastru
animalelor, dar Ei cu pasiunile fizice. Rogu este
Pierdut intr-o pustielate de uistal?
Caile inPelepciunii rn,i atrag culoarea puterii, corelati cu noliunea de
gi chipul mi-l reodd in mii de particule de cristaL. autoritate, cu planeta Marte, cu ziua
Pot rnagii sd inf,iptuiesc de marli, cu zodia Gemenilor gi cu
Cum nici sd. aisez nu am sPerat. prima chakri (cea a ridncinii).
$i lui Merlin stigmatul nebuniei E,ste culoarea focului, a
Pe chip i l-au infierat. inspiragiei, a vitalitilii, mAndriei,
Dar Camelot a pierit
rnAniei, curajului, emoliilor pu-
Fdrd a lui bagbet'i magicti. ternice, purificirii, locurilor
CristaluL ferntecat il voi roti pesindu-mi araja
aride, muzicii agresive (in special
Precum o pinzti de p,iianjen intr-o peSterd ascunsd,
a ritmului de tobe) Ei a furtunilor
irtreb,iri aoi cerne ca Ploaia
nimicitoare. Este, de asemenea, aso-
$i r,ispwnsuri ca a;chii de gheap,i aor cddea.
Iar cind in fapa ecranulwi eu r',i voi chema, ciata cu alchimia, cu artele magice gi cu
O lume noud aeti oedea - 5tiinga transformirii. Este o culoare care respinge
Lumea pe care eu am zdmislit-o. pericolul, sugerAnd ideea de stabilitate, siguranli, prosperitate gi
EI-tz,i\egrrt BanREttl'. sanitate fiziclr.

Qberon $cff - iQr.renheorl (-arlcq ucenicuIui vrajitor

J55

tu
 z. $imb o[vrite atchimiei
qutor: (Nlcho[as {! ar anette (rosu )
linsoase z,iai
Era friglind,
Se tot gyraw, gimblau in ob;
N u ma i nin soare-n borogirt i,
Cind momii sor de5ciob.
Lnvts CaRRol, Trdncdoiada'F
Degi Lewis Carroll nu a fost alchimist, scrierile sale par si ne
contrazicd.PoeziasaTrdncdztiada este la fel de cripticl precum orice
scriere a alchimigtilor."" De ce foloseau alchimigtii simbolurile in
locul cuvintelor simple? Pentru ci pot sd transmiti mai multe in-
formagii decAt cuvintele - simbolurile
. sunt,,tridimensionale".
A1i auzit cu togii expresia ,,tabloul
Ista valoreazd. o mie de cuvinte".
tnc.r."ii si descrieqi tot ce vedeli in
ir. tabloul de aleturi al lui Heinrich
Khunrath, intitulat,,Amfiteatnrl".
. $ffi,,' Pnt"gi sil descrie{ in doar cAteva
cuvinte? Probabil cn nu. $i totuqi,
un alchimist putea si transmiti
gAnduri 9i idei extrem de com-
'I plexe - putea sd descrie, de exemplu,
intregul proces de transformare a plum-
bului in aur - printr-o singurl imagine.
Folosirea simbolurilor consolida caracte-
rul ezoteric al activitetrilor alchimiqtilor, ajutAndu-i si-gi ascundi me-
Simbolurile le permiteau alchimigtilor si-gi comunice gAndurile qi
ideile celor care nu gtiau si citeascd sau si scrie in aceeagi limbd ca a
lor. Astfel, un alchimist din Grecia putea si comunice cu un alchi-
mist din Orientul Mijlociu fdrd ca bariera limbii si-i mai impiedice.
Pe de alti parte, aceaste metode de comunicare s-ar putea sr fi fost
gi extrem de distractivd - era un joc simplu, dar ingeletor, prin care
ii puteau picili cu ugurinqi pe cei din jur. (I.I-"ti folosit niciodati un
sistem codat de comunicare doar ca sd vi distraqi cu cineva?)
Ce credeli c5. reprezinti toate aceste simboluri? Toate simbolizeazdt
Elementul Aurului.
#*vreRffiX
Vi voi prezenta acum semnificatiile cAtorva dintre cele mai im-
portante simboluri folosite de alchimigti. Veji descoperi, de aseme-
nea, ;i un tabel al hieroglifelor utilizate in alchimie. Putegi descrie
in jurnalul vostru experimentele pe care le-aqi flcut, folosind aceste
hieroglife criptice.
3. $emnificafiite simboturi[or fo[osite
de qtchimiqti
outor: Oberon lcenuqiul
Acvili = Mercur fllozofrc; tincturi albi
Adam = ,,Prima Materia" (substanqa primordiald) - aspectul masculin

todele de neinilialii timpurilor lor.

Apollo = Tincturi roqie
Balaur/garpe inaripat = Principiul volatil (mercur)
Balaur/Sarpe firi aripi = Principiul fix (sul{)
" ,,Peripe1iile Alisei in Jara Minunilor", Ed. Ion Creangi, 1976, l'Jad'Ftida
Bazilisc = Elixirul transmutatiei
Papadache (n. tr).
Broasci = Etapd in care materia se umflI in procesul de putrefaclie
',',
poeziaJabberuocky - Trdnc,iaiada, autorul foloseqte cuvinte inventate de el,
in
inexistente in limba errglezd, (n. tr.).
Ciine gi cifea = Mascul - fierbinte, uscat; femeli - rece, umed

Qberon $ef[-(fSrrenfr earl Qartea ucenicu[u i lriiitor

Cap = Vas pentru separare gi descompunere (alambic) Mercur/Hermes = Agentul universal al transmutajiei
Casi = Vas pentru alchimie Miere = Dizolvant filozofic; elixir timiduitor
Castel/fortLreall = Vas inchis ermetic MormAnt/sicriu/cavou/inchisoare = Vas pentru descompunere
Cerb/c1prioarl = Mercur une$te trupul gi spiritul pietrei filozofale Munfi = Locul unde se gise;te Prima Materia
Chihlimbar = Aur Nunti chimici = Reaclie chimici
Cioari neagri = Materie neagrd sau purificatoare Ou = Vas de transmutafie in care cloceEte piatra filozof.ale
Coadi de piun/curcubeu = EtaPd de tranzilie intre negru 9i alb Ouroboros = Aspectul ciclic al procesului de transformare
Cocoq gi giinn = Aspectul masculin gi feminin al materiei Pisiri de pradi indrigostite = Procesul de dizolvare gi coagulare
Copac tiliat = Etapa de dizolvare Pintece = Alambic sau vasul in care este conceputl piatra filozof.ale
Copil/prunc = Piatra filozo{ale Pasirea phoenix = Piatra frlozofala
Corabie = Vas folosit pentru dizolvarea materiei negre Porumbel care se inal6 - Sublimat alb
Corb negru = Compoziqie neagrd
Pug/izvor = Vas pentru dizolvarea gi purificarea substangelor
Crin alb = Elixir alb; simbolul purit5lii
Rndicini = Cele patru elemente: pdmAntul, aerul, focul, apa
Cuib = Vasul alchimistului
Rege negru/etiopian = Materie neagrl (nigredo)
Decapitare = Divizarea materiei negre in alambic
Rege rogu (Sol) - Aur; sulf
Diana/ Artemis = Tincturi albd
Eva = ,,Prima Materia" (substania primordiala) - aspectul feminin Regini albi (Luna) = Argint; elixir alb
FAntini = Transformarea substanlei prin magie SnmAnfn = ScAnteia vieqii metalelor
Flori = Substange sub formi de praf Salamandri = SdmAnla masculini a metalelor; sulf
Gemeni = Rege/soa re / sulf/ aur 9i regin/lu nd/ argrnt Saturn - Plumb; marerie primi
Gridini = Vas secret Schelet/craniu = Materie neagrd (nigredo)
Grifon = Principiul feminin Soare - Aur; dar gi principiul masculin
Hermafrodit = imbinarea principiilor/elementelor masculine gi Stea cu gase virfuri = Antimoniu; dar qi Mercur, agentul transformirii
feminine $arpe = Materia veche la inceputul procesului
Inorog = Aspectul masculin al lui Mercur; spiritul pietrei filozofale $arpe crucificat = Fixarea volatilului
ingeri = Materie volatil5 sau spiritualizati Trandafir alb = Etapa albe a materiei (albedo), care survine inain-
Labirint = Munca alchimistului tea etapei finale rogii (rubedo)
Laptele Fecioarei = Compozigie alba; mercur alb Trandafir rogu = Pratrafrlozofala de un roqu perfect (rubedo)
Lebndn = Etapa alba a materiei (albedo); elixir care transforml me-
Trei gerpi = Trei principii (mercur, sulf, sare)
talele in argint
Turn = Cuptorul alchimistului
Leu inaripat = Mercur
Venus/Afrodita = Cupru
Leu = Sulf
Vierme = Dizolvant pentnr materia comptl
Leu roqu = Sulf roqu; slmlnla masculinr a metalelor
Leu verde = Minereu de antimoniu Vulcan/Hefaistos = Arhetipul alchimistului
Lup sur = Antimoniu (lupus metallorum) Vultur = trrtr""g, activitate a alchimistului
Mare rogie = Apr mercuriali; materie primi Zetl mdrii = Crearea pietrei filozofale

Qbaron $eI( - cI?gt enh e art Qarte a ucenicufui rrrijitor 359

.35tt
 *lierogtife fofosite in qlchimie si exploraji cristalele, stirile materiei, transformirile fizice qi chi-
mice gi fluidele non-newtoniene. Veqi avea gansa si amestecagi soluqii,
+? si creali coloizi, si faceqi cerneali magici ;i si experimentafi efec-
cete t 2 procese cete 4 etemente f"tl:,*ilt"*tt' Calcarl-
tul de triboluminiscentd.
oxtdare Y pan.'antuV$ ora X Lesie l9
Magneziu E'
U
l-,ill,,""nu
. 6;
i"1ap ilL#
l-ocul z-J Luni El
D Aluminiu
Uleide maslinef
t
Irnportant: Ucenicii care nu au implinit inc,i 14 ani trebuie sd ceard

IH;.JA APa V stte-rnateriate

Aurioisment cr-o ajutorul parinpilor in timpul acestor experimente.
Platina" )O
Dirtit"."& ceb principii l,.o#t"t"
3 E
Potasiu t
Subrimare 9 Griaerima)nn ;i.;;4 Precipitat $
separare [L ?!L6*ffiF^ o'""nT&C Precioitare llCF
$e ce-am ,q[es bucdtdriq}
Ardere * V"ir"' Y
A."tgr.A
tni'LU Cloruri de amoniu i(
F"r."nt"ru b Sare (Metaloid) O Cou*.",$ Nitrat de potasiu O
Limba noastrd este inzestrate cu cinci senzori diferiji (gusturi):
Transmutatie fi cei. z metale Anelezit lt). - otelll
rransrormare * ll,.5of.Pirgr il:1'J: H
Acetat bazic d".rP.u
Sublimare rAl
{ dulce, acru, sirat, amar gi umami - gustul de glutamat de sodiu, pe
care il glsim in roqii, tn parmez^n, in sosul de soia etc.
E
:;5lo$ratiuniArgint ({/
Gustul joaci un rol extrem de important in procesul de supra-
;;'";'+sx I:';,"":r vieguire. Cu mii de ani in urmi, cAnd strlmogii noEtri nu inviqaseri
O+d
AmestecareJ(, Fier Bismu5o
oqet V incl sI vineze sau si cultive plante gi legume, mnncau tot ce le pica
Dizorvare$ Mercur Y vitrior (h in mlni. Multe dintre plantele pe care le giseau erau otrivitoare.
Fterbere&, cositor\/|{ :::'J-
lJ,r"^
't,,,. no:r AAA
Ceari \ '
Gustul i-a ajutat si le identifice pe cele necomestibile, care erau de
&
f= Uleiesentialt Trioxid de arsenic d obicei amare) le provocau arsuri sau chiar ii paralizau atunci cAnd
?'',:"t* 6 cupru 9X le incercau.
gsdimsng2ps Plumb alb I
i.r"""*r*'S er"'u t1f,p- ;1'i".1$ Zinc Ft Sinrtatea oamenilor depinde de o dieti cAt mai variatd.. Zaherul
;i carbohidragii reprezinti o sursi importanti de energie. Sarea joaci
un rol vital in procesele chimice din corpul uman. Grisimile asi-
guri energia organismului qi stimuleazi sistemul hormonal. Pro-
4. {chimla in bucdtdrie teinele sunt elementele de bazd ale enzimelor gi ale qesuturilor din
corpul uman.
cutor: Susq n p esznecker 1$(oonwriterl De fiecare dati cAnd aplicali o refetd, facepi un experiment. Reca-
pitulapi procedura 9i ve gAndijila rezukatul final, creAnd o ipotezi.
Bucitiriile noasrre sunt laboratoare alchimice. Sunt dotate cu aPa- Pregntiqi apoi pentru experiment ingredientele gi instrumentele ne-
cesare. in final, misurali cantititile ingredientelor, le amestecali $i
rate de incilzire qi rdcire, cu instrumente pentru mdsurarea;i ames-
testafi rezultatul. in funclie de acesta, vi veli gAndi probabil ce vegi
tecareaingredientelor qi cu tot felul de substanqe chimice - produse
alimentare gi beu^turi - inclusiv cea mai importantd molecuh din schimba data viitoare cAnd vegi repeta reteta sau cum veli modifica
lume: cea a apei. t.r capitol, vegi inviqa si folosiqi bucltiria ca experimentul.
"..rt
Qberon $et{ - cl?gt enhe ar I Qarlea ucenicu[ui lrdjitor j6r
360
 Procesul de dezvoltare a unei ipoteze, conceperea gi punerea in prac- tn secolul XX, oamenii de;tiinli au identificat 9i au explicat legiturile
tici a unui experiment qi evaluarea rezultatului final poarti numele atomice, creAnd in laboratoare materiale sintetice gi elemente non-naturale.
de ,,metode gtiingifici". $i unde a1i putea s-o invilali mai bine decAt Cdutarea pietrei filozofale continui gi in ziua de astdzi. Mulli oa-
in bucdtdrie? meni de gtiinjd consideri cI rlspunsul ni-l va oferi fizica/mecanica
cuantici, susqinAnd ci toate materiile - vii sau moarte - sunt alcituite
din aceleaqiparticule gi aceleaEi tipuri de energie.
$curtd istorie o, qlchimiei Deocamdatd, pentru ci vi aflali la inceput de drum, vd sfdtuiesc
si vi limitaqi experimentele de alchimie doar la cele din bucitirie, bu-
Chimiaqi alchimiaigi au redicinils i'--'l:- : : curAndu-vd de experienle distractive (9i delicioase).
in Grecia; grecii credeau ce toate ma-
teriile sunt compuse din cele patru
elemente: pdmAntul, aerul, focul gi clntroducere in chimie
apa. Mai mult, fiecare dintre ele in
rq
parte avea deopotrivl proprietlli -',' / Atomii sunt cele mai mici particule ale materiei. Toate materiile
';
fierbinqi/reci gi ude/uscate. De exem- sunt alcituite din atomi. lJn atom este compus din nucleu gi elec-
plu, pimAntul era rece gi uscat, in troni. Nucleul contine unul sau mai mulqi protoni cu sarcini elec-
timp ce focul era fierbinte gi uscat. t '' 'uift trici pozitivi qi unul sau mai mulgi neutroni (particule lipsite de
Principalul scop al alchimiei era .'-' :")lj sarcini electricd). Unul sau mai mulli electroni cu sarcind electrici
identificarea pietrei frlozofale, o substanii care le-ar fi permis alchi-
negative se rotesc in jurul nucleului ca nigte mici satelili in jurul
migtilor si transforme metalele in aur.
unei planete.
CuvAntul alchimie vine din arabe: al este articol hotdrlt, iar kbem
Ca si ingelegeti cat de mic este un atom, imaginagi-vd cd tdiaji
inseamnd Egipt. Degi originile alchimiei nu se cunosc cu exactitate,
un singur cristal de zahl,r intr-o suti de pir1i. Aceasta este mlrimea
mulli cred cd a apdrut in Egipt in jurul secolului al Vllea e.n.
unui atom.
tn secolrrl al XVIJea, doctorul Paracelsus a redireclionat alchimia
Elementele sunt alcdtuite dintr-o materie compusd dintr-un singur
spre medicini, dAnd nagtere ramurii cunoscute sub numele de iatro'
gen de atom. Elementele nu pot fi divizate in alte substange. Iati
chimie. Munca sa a incorpo rat metalurgia (qtlinya qi tehnologia meta-
cAteva exemple de elemente: oxigen, carbon, fier gi sulf.
lelor) in metodele terapeutice.
Elementele sunt grupate in tabelul periodic al elementelor. Mai
tn secolul al XVIIlea, Epoca Raliunii a pus un nou accent asupra
multe detalii puteqi gisi pe site-ul ,,A Visual Interpretation of the Table
Etiinlei, inlaturAnd ideile mistice. Robert Boyle a atacat,,teoria celor
patru elemente" gi a propus definirea elementelor chimice. Antoine of Elements" - http:/ /www.chemsoc.orglviselements
Lavoisier a dezvoltat chimia analitici moderni, urmat apoi de John ExistI noudzeci qi doui de elemente naturale, care s-au format
Dalton, plrintele teoriei atomiste moderne, care sus[ine cr toate ma- in nature qi alte douizeci qi ceva de elemente, care au fost create in
teriile sunt alcituite din atomi. laborator. Acestea sunt radioactive.
Chimia organici Ei electrochimia au apirut in secolul al XIXJea, ca Moleculele sunt structuri chimice create din imbinarea elemente-
qi tabelul periodic al elementelor, creat de Dimitri Mendeleev. Tabelul lor. Acestea se conecteazi intre ele prin legituri atomice, formate intre
grupeazdelementele in func1ie de proprietilile qi similitudinile acestora. atomii unor substange diferite.

362 Q6eron $a[[- !fur'enheort Qartea ucanicu[ui rrrdjitor j6j

 MOLECULELE DIN BUCATARIE cln6r e dientele qi instr umente[e nec esar e exp erimentetor
Una dintre cele mai importante qi mai cunoscute molecule din
bucltirie este H2O sau apa. Este compusi din doi atomi de hidro- Sare
gen (H) gi un atom de oxigen (O). Apa este un element vital pentru Zaher
toate procesele chimice din organismul uman. FIri apl, oamenii ar Fiini
muri in trei zrle. Amidon de porumb
O alte moleculi la fel de cunoscuti este NaCl sau sarea' compusi Un prosop de bucltlrie din bumbac
dintr-un atom de sodiu (Na) 9i un atom de clor (Cl). in gastronomie, Un culit ascufit
sarea intireqte aluatul, de gust preparatelor culinare gi are rol de con- O tigaie
servant. Corpul nostm nu produce sare' aga ci trebuie s-o prelulm din O tavl pentru prdjituri
mAncare. De aceea, oamenii simt nevoia uneori si minince ceva serat. Farfurioare
Zahlruleste compus din carbon, hidrogen;i oxigen. Asigurd ener- Pliculege de ceai negm
gia organismului gi stimuleazr funcliile cerebrale qi ale qesuturilor mus- Oget
culare. itr g"tttotromie, zahdrul ne ajuti sI gdtim preParate delicioase Unt
precum tarte gi bezele. Sfoari din bumbac
Grdsimile 9i uleiurile sunt compuse din carbon gi hidrogen. Aces- Band; de hArtie autoadezivd,
tea conferi mlnclrurilor un gust sa\uros gi cremos, feclnd adesea parte Castroane (plus unul mic)
din produsele noastre preferate, cum ar fi ciocolata, macaroanele cu Clteva linguri (din cele cu care mXncati cereale)
brinz|, sau ingheqata. Grisimile ajutl organismul uman sI stocheze Bicarbonat de sodiu
energia, stimullnd sistemul hormonal. Bomboane medicinale cu salicilat de metil
Proteinele sunt alcetuite din laniuri de aminoacizi, care au in com- lJn burete de vase din sArmr
ponenla lor carbon, hidrogen Ei azot. Proteinele controleazdacqiunile Coloranji alimentari (oppional)
biochimice ale organismului uman; de aceea, nu trebuie sd lipseasci O ceapi roEie sau una obiqnuiti
din dieta noastri. Ele igi modificl proprietllile cAnd sunt incilzite la Amidon lichid pentru apretarea rufelor
foc sau bitute pentru a fi apoi addugate tntr-o anumiti compoziqie; lJn tocdtor
la temperaturi inalte, pot cataltzaanumite reaclii chimice, motiv pen- ApI oxigenatl
tnr care joacd un rol extrem de important in gastronomie' OuIle sunt Fulgi de cartofi
un exemplu revelator in acest sens: imaginaqi-vi cum igi schimbn as- O lupl
pectul gi consistenia cAnd le bateli sau le puneli la foc!
Amidonul este alcituit din molecule mari, create din imbinarea
mai multor molecule de zahar. Amidonul nu are un gust dulce, de- $tdrite mqteriei
oarece moleculele sunt prea mari ca sd atingi pi4ile sensibile ale pa-
pilelor gustative. in g"rr.orro-ie, cele mai importante surse de amidon Toate materiile sunt compuse din particule - atomi sau molecule.
sunt ridicinoasele (cartofii, morcovii, napii), cerealele (orezul, ovdzul), Majoritatea materiilor de pe pimAnt sunt fie solide, lichide, gazoase,
dar 9i feina sau teifeii. Granulele de amidon pot si absoarbe cantitili fie o combinagie a acestor stiri. Fiecare stare a materiei are caracte-
insemnate de api. ristici specifice:

364 Qb er on $e[[ - n{t enh e ar t l-.art e a ucen icu[u i lrdj it or 365

SOLIDELE (Elementul PimAntului)
Particulele din materia solidl au o structuri omogeni, fiind aproape
imobile.
Nefiind o materie fluida, solidele nu curg.
tgi pistreazd forma. Nu o iau pe cea a vasului in care se afli.
Ocupi intotdeauna acelagi spaliu. Nu se imprdqtie precum gazele.
LICHIDELE (Elementul Apei)
Particulele dintr-un lichid au structuri neomogeni, deci se pot migca.
Fiind materie fluida, lichidele curg.
lgi schimbe forma, luAnd-o intotdeauna pe cea a vasului in care se aflr.
Ocupd mereu acelaEi spatiu. Nu se imprigtie precum gazele.
GAZELE (Elementul Aerului)
Particulele dintr-un gaz se afll,la distange mari unele fagd de altele,
migcAndu-se astfel cu uEurinqi.
Gazele se impriEtie in voie. Ocupd mai mult sau mai pufin spaliu,
in funcgie de mirimea vasului in care se afli.
Pot fi compresate, ca in cazul tuburilor de oxigen puternic presurizate.
A patra stare a materiei - PLASMA (Elementul Focului) - apare
doar in condijii unice; de obicei, fenomenele plasmatice nu se petrec
pe pimAnt in mod natural. Cel mai apropiat loc unde puteti vedea
fenomene plasmatice naturale este aurora boreald. TotuEi, puteli gisi
veioze sau generatoare de plasmi in multe magazine de gadgeturi.
Acincea stare a materiei - MATERIA NEAGRA - existtr doar
in adAncurile universului gi nu poate fi vdzutl,.
Q.xperimentuf r: tr ansformdri fizice
Aveli nevoie de o tigaie mici, o tavi de plicinti, un suport pe care
sI puneli vasele fierbinli gi o farfurioari cu cuburi de gheatri. Inainte
de a incepe experimentul, punegi cuburile de gheali pe fundul tdvii
de plicinti 9i lasagi-o deoparte!
366 (-)beron $eff- T{."enheart
1. Privili cuburile de gheall! Ce observaji? Care este srarea
materiei?
Puneqi cuburile in tigaie gi aEezagi-o pe aragaz la un foc mediu!
2. Ce se intAmpla cu ele in crariti? Care esre srarea mareriei acum?
CAnd incep si iasi aburi din cratipl, puneli deasupra suportul pen-
tru vase fierbinqi (aproximativ cincisprezece cenrimetri mai sus de
cratiqi) 9i aqezaqi pe el tava de phcinte! (Avegi grije ca aburul sd nu
vd. ardi mlna!)
3. Ce se intAmpla pe fundul uvii?
Doui procese importante au loc aici:
A. Apa suferd o transformare chimici. Trece de la starea solidi la
cea lichida qi apoi la cea gazoasi, revenind in final la starea lichide.
Dacd o turnali in tivila pentru cuburi de gheaji gi o puneli in frigi-
der, apa va inghega din nou. tn ciuda faptului ci a trecut prin toate
aceste stdri, compozigia apei nu s-a modificat. Transformdrile sunt de
naturd fizicd,, ceea ce inseamni ci materia a suferit modificiri tempo-
rare doar la nivelul aspectului fizic, fard. si-gi modifice aranjamentul
molecular. Compoziqia apei nu a suferit nicio modificare.
B. A9i demonstrat, pe de altd parte, circuitul apei in naturl. Apa
rAurilor se evapord 9i se ridicl in aer. CAnd vaporii din atmosfere intAl-
nesc temperaturile scizute de la altitudinile inalte, se transformi in
picituri de ploaie care cad la pdmAnt.
Q,xperimentu[ zr tr ans|ormdri chimice
Puneli o tigaie mici pe aragaz qi lesali-o sd ardi la foc mediu. Aqezagi
la indemAnd un pahar cu api rece. Mdsurali doul lingurije de zahdr.
Observaji, cu ajutorul unei lupe, forma cristalelor de zahlr.
Qartea ucenicufui lrdjitor 362
 1. Ce formi au cristalele individuale? Care este starea materiei?
r Turnali soluqia intr-o farfurioard adAnci sau intr-un capac de bor-
can. Puneli-o intr-un loc ferit. Priviti farfuria cAteva zile mai tirztu
Virsaqi zahdrul in cratili, observlnd cu atenlie ce se intlmpla! ciupd ce apa s-a evaporat.
Amestecali din cAnd in clnd in el.
IPOTEZA: Ce credegi ci se va intlmpla cu solulia?
2. Ce se intAmpli? Care este starea materiei?
1. Ce s-a intAmplat in final cu solugia?
Continuagi sd amestecaii pAni cind zaharul se topegte qi se trans- 2. Ipoteza voastri s-a adeverit?
formd in sirop. Stingeli focul! Luagi o lingurigi de sirop gi introducegi-o 3. Sarea a suferit o transformare fizica sau
in apa rece. chimici?

3. Ce se intlmpli? Care este acum starea materiei? in -o-..rrrrl in care ati dizolvat sarea in
apd, api creat o soluqie salini. Cristalele de sare
Siropul se solidifici ;i formi ca-
capdti un aspect ca de caramel sau o s-au dizolvat in
solugie, dar cAnd ea s-a evapo-
santd (1; funclie de cAt de bine s-a i"h;*l). il pnteli mlnca - are gust rat, cristalele s-au modificat. Procedeul se numeste
"r, evaporarea soluliei.
de caramel. De fapt, zahFtrul ars sti labaza multor regete de dulciuri.
Lisaqi cratila si se riceasci complet. Examinaqi siropul cu lupa!
4. Ce credeli ci s-ar fi intAmplat daci a1i fi fiert soiutia in loc s-o
4. Ce observagi? Mai putegi vedea acum cristalele de zahdr? lisali sd se evapore?

Adaugali apoi o jumltate de canl de api in cratila rece gi amestecati!

5. Ce se intAmple?
Zahdrul a suferit o transformare chimici, ceea ce inseamni o mo-
dificare permanenti a structurii sale. Zah;rul din cratilS nu se mai
prezintd, acum sub formi de cristale, deoarece gi-a schimbat definitiv
structura molecularS.
Q.xperimentu[ 4: cofoizi gi amestecuri
Ati invilat deja despre solulii. Exemplu: O substanti (sare) se di-
zolvi intr-un dizolvant (apa). Dupi dizoivare, substanta dizolvati nu
mai este vizibih. Daci solulia nu esre agitati, substanla va rimAne di-
zolvat'a si nu se va depune pe fundul vasului.
Un amestec cbimic implicl punerea laolalti a doui substante, care
igi pdstreazi proprietalile caracteristice. Nici una dintre ele nu se di-

ii zolvi qi nici nu se modifici, ambele rimlnAnd vizibile. Daci ameste-

Q,xperimentu[ 3: cristafe ;i sofuf
cul nu este agitat, cele doui substange se vor separa, iar una dintre ele
Studiagi cAteva cristale de sare cu o lupd foarte puternici. Ce formi se va depune pe fundul vasului.

au? SeamSnd sau sunt diferite de cele de zaher? Un coloid este un amestec in care nici una dintre substante nu
Preparali o solulie dizolvAnd o jumitate de lingurile de sare intr-o se depune pe fundul vasului. t.rrr-rrn coloid, o substanti nu poate
jumitate de ceagci de ap[ ftarti. trece de cealalti, dar amAndoui rimAn nedizolvate. Una dintre ele

368 Q6eron..je[['cfu r'enhearl L-qrteq ucenicu[u i lrd.jitor 369

sau ambele substanle pot remane vizibile. Exemple: crema de ras, in borcanul D turnali o cea;cd de ojet qi r/+ deceagcd de ulei! punegi-i
gemurile Ei jeleurile, pudingul sau sipunul care plutesc pe api. capacul qi agitali-l timp de veizeci de secunde.
Ce se intAmpld in borcan? Puteji vedea uleiul qilsau oletul? Se de-
LUCRURI NECESARE: pune ceva pe fundul borcanului?
Patru borcane de un litru, cu capac Lisaji borcanul nemigcat timp de doui ore!
Ape
Nisip A;teptapi doud ore ca gelatina din borcanwl C s,i se intdreascd! Apoi
Un pachet de praf de biuturi ricoritoare Kool-Aid (orice aromi) r,ispundepi la urtndtoarele tntrebdri!
Un pachet de praf de gelatini Jell-O (9i arome)
Ulei vegetal f . inborcanul A se afli o solulie, un amesrec sau un coloid?
Olet 2. tn borcanul B se afld o solutie, un amestec sau un coloid?
3. in borcanul C se afli o solupie, un amesrec sau un coloid?
Punefi etichete pe borcane' pe care scrieli A, B, C D! 4. in borcanul D se afle o solugie, un amestec sau un coloid?
Ei
5. tn borcanul A se afli o materie solide, lichida, gazoasl sau o com-
binatrie intre aceste stiri?
in borcanul A turnati doui cegti de apd 9t % de ceaqcd de nisip.
6. tn borcanul B se afli o materie solidi, lichida, gazoasd.sau o com-
Puneqi-i capacul qi agitaqi-l timp de 30 de secunde.
binapie intre aceste stdri?
Ce se intAmpla in borcan? Mai vedeqi inci granulele de nisip? Se
7. tn borcanul C se afle o materie solid;, lichidi, gazoasd.sau o com-
depune ceva pe fundul borcanului?
binatrie intre aceste stiri?
Lisali borcanul nemigcat timp de doui ore!
8. in borcanul D se aflI o materie solide, lichide, gazoasd,sau o com-
binatie intre aceste stiri?
in borcanul B turnaii doui ceEti de apl gi pachetul de Kool-Aid!
Puneqi-i capacul 9i agitagi-l timp de 30 de secunde!
Ce se intAmpld in borcan? Mai vedeli inci granulele de Kool-Aid?
NOTA: Ad,iugayi incti doud ceSti de apd in borcanul B ;i putepi savura
Se depune ceva pe fundul borcanului?
o b,iutur,i Kool-Aid delicioas,i!
Ldsali borcanul nemigcat timp de doui ore! Gelatina din borcanul C se poate minca,
Ad,iugapi % de linguripa de sare Si piper in borcanul D 5i aepi avea
Turnaqi pachetul de gelatini in borcanul C! Puneli la fiert o ceaqci un sos de salate delicios. Agitapi-l bine inainte de folosire!
de api, apoi turnaqi-o cu griji in borcan. Amestecali compozilia pAni
cAnd gelatina se dizolvd.
Addugaii o ceagcd de api rece qi amestecati timp de treizeci de
secunde. Q,xperimentuf 5: acizi qi baze
Ce se intAmpla in borcan? Mai vedegi inci praful de gelatini?
Se depune ceva pe fundul borcanului? Acizii sunt subsranle care in solulie apoasi elibereazdt ioni de hi-
Puneli borcanul, fdrd. capac, in frigider gi lesalil nemiqcat timp de drogen (H+), iar bazele sunr subsranle care in solulie apoasl elibe-
doui ore! reazd,iomde hidroxil (oH). cand solugia conline o cantirare mai mare

Qbcron $e[f -cl{rlenheart ('qrtaq ucenicu[ui rrojitor

i7l
 H+, esre vorba de o solupie acid,i. Cind conline mai mulqi 3. Ce-ati vdzrtt.?
de ioni
ioni OH-, atunci este vorba de o solupie bazic,i. 4. Ce-agi mirosit?
Reacliile dintre acizi gi baze sunt extrem de importante pentru toate 5. A avut loc o transformare chimicn sau fizicl?
funcqiile organismului uman. ,,Tdria" relativi a acizllor 9i bazelor se 6.Ipoteza voastri s-a adeverit?
mlsoari cu ajutoml scirii logaritmice a pH-ului, cu valori intre 0 9i 14. 7. Repetali experimentul, folosind alte
Cu cAt valoarea pH-ului este mai scdzut6, cu atAt aciditatea substanlei cantitdti de oqet gi bicarbonat de sodiu. Care dintre reacqiile
este mai mare. Cu clt valoarea pH-ului este mai mafe) cu atAt creqte mai celor doud experimente a fost mai impresionantd?
tarebazicitatea substangei. Valoarea 7 a pH-ului indicd o solulie neutri'
i., g.t.r"l, alimentele acide au un gust acru, in timp ce alimentele Reacqia puternici dintre acid (oget) 9i bazi (bicarbonatul de sodiu)
bazice au un gust fad. Iati valorile pH-ului pentru cAteva dintre ali- a provocat acest efect impresionant.
mentele debazd
CA MIJLOC DE DISTRACIIE:
Ldmit:2,\ Suc de mere: 4,0
Creali un vulcan din plastilind! Modelagi vulcanul in jurul unei ceqti
Lapte:6,4 Albuq de ou: 8,0
din plastic sau din hArtie, care joacd rolul de crater. Puneli in crater
Salatele ,,Tum": variazi; de obicei, 10 sau mai mult
o anumiti cantitate de bicarbonat de sodiu. Pregdtigi solugia din oget

ru
qi colorant rogu. Turnaqi apoi solulia, TOATA O DATA, in crare-

,,.'J"?J'":*fi ;i:l;:i'.1 lll-P " rul vulcanului. Daci agi folosit cantitelile corecte, ,,lava fierbinte" va
\e

3;"j:;:**" { w
incepe si sfArAie qi va erupe.
LUCRURI NECESARE' 6q1-_ffi '.ry

Q,xp er imentu[ 6 : c erne ata alch im iqt ifor

I insrrri de mrsurat :6L__ Acest experiment se bazeazS. pe transformirile chimice ale sub-
Coloranli alimentari (duPe gust) stanqelor implicate. Puteli sI scrieqi, insi, cu aceastd cerneali alchimicl.

Turnali intr-un pahar inalt un sfert de ceagci de o1et qi cAteva picltul LUCRURI NECESARE:
de colorant, apoi amestecaqi compozigia! Olet
O strecurdtoare
L. Cum denumigi amestecul de oget gi co- l]ncastron mic
lorant?
Un pliculeg de ceai negru
O cratili mici
Mdsurapi dou,i lingwripe de bicarbonat de
Un burete de vase din sArmd
sod.iu;i ad,iwgapi TOATA CANTITATEA O DATA tn opet!
O scobitoare
2. Ce s-a intAmplat? ApI oxigenatd,3o/o (pe care o puteli cumpira de la farmacie)

Qberon $eff '(f{r'anfr cart Qartea ucenicu[ui lrdjitor 37i

372
 Puneli pliculequl de ceai intr-o ceaqci! Adnugali o treime de ceaEci IPOTEZA: Ce se va intAmpla daci veqi adiuga un amestec de oqet
de apl fiarti 9i lesagi pliculelul si stea in ap1rfiartlrtimp de 15 minute! intr-o cremi de prdjiturn?
gi bicarbonat de sodiu
Stoarceqi-I, apoi aruncagi-l! Ceaiul confine tanin.
incalzigi intr-o cratiql mici un sfert de cea;ci de oiet. Teiaii in bucili LUCRURI NECESARE:
buretele de sArmi 9i punegi bucdiile (cAt putegi de multe) in ogetul fier- 1 ceagci de zahdr
binte, avXnd grrjd. ca acesta si le acopere cu totul. Jineqi compoziqia 1 linguripa de unt
pe foc pAnn cAnd buretele de sArmi plutegte intr-o soluqie colorati (sul- % dintr-o ceagci de apd
fatul de fier). Lasaqi-o apoi si se rlceasci! 2 linguripe de ojet
Turnaqi ceaiul intr-un castronag. Strecuragi sulfatul de fier gi turnaqi-l O tavi de gntit
in ceai! t.t ,..r, fel, se formeazd. tanatul negru de fier. Trebuie sd-l l/c dintr-o lingurigi de bicarbonat de sodiu
mlnuigi cu foarte multi griji, pentru cd, pdteazn definitiv hainele, O cratipi de 4 litri
covoarele qi tot ce atinge.
Introduceli scobitoarea in ,,cerneah" gi incercaqi sI scrieti cu ea. Ungeli tava cu pulin unt. Amestecali zahdrul, untul gi apa intr-o
Daci aceasta pare apoasi, lisagi-o descoperiti o zi sau doui pentru ca cratigi mare. Puneji compozigia pe foc, mestecXnd tot timpul in ea.
apa si se evapore, iar substania si devini pulin mai groasl. Dupi ce de in clocot, nu trebuie sd mai amesrecagi, dar lasa1i-o in con-
Pdstrali apoi cerneala intr-o sticluii cu capac! tinuare sI fiarbn pAni capiti o culoare aurie!
Pentru ca distraclia sd fie gi mai mare, folosili o pani de pasrre sau
Luali comp ozigia de pe foc i amestecagi repede ogetul cu bicarbo-
cumpiraqi o pani de scris de la un magazin de artizanat Ascuqili-le
natul de sodiu. (Cereli ajutorul cuiva; unul dintre voi trebuie sI adauge
vArful cu un briceag 9i folosiqi-le ca instrumente de scris. La fel ca
melanjul in compozilie, iar celalalt si amesrece repede.) Compozilia
vrdjitorii adevlragi.
se va umfla din cauza dioxidului de carbon, aga ci trebuie sn aveli griji
sd nu se reYerse.
iNtnEsAnI'
Turnaqi compozigia in tava unsi cu unt. CAnd se ricegre, purefi se
1. Cum arita amestecul cu ceai?
tiiaji sau si rupeli prijitura in formi de fagure de miere qi s-o serviqi
2. Substangele din acest amestec au suferit o transformare chimici
invitalilor.
sau fizicl?
3. Ce culoare are solugia alcdtuiti din olet qi burete de sArmI?
4. Substanpele din aceasti solulie au suferit o transformare chimici
iNTnEgeRr'
sau fizici?
1. Cum arlta gi mirosea compozigia?
5. Cum scrie cerneala voastri? 2. Ce s-a intAmplat in momenrul in care a1i adeugat in compozilie
otretul cu bicarbonatul de sodiu?
3. Descriegi aspectul prnjiturii in stadiul final!

Q,xperimentu[ 7r prdjitura magicd 4. Ce gust avea prijitura?

5. Ipot.eza voastrl s-a adeverit?
Avegi nevoie de cAteva ingrediente simple, de nigte ustensile de
gltit... gi de cAliva oaspeli fleminzi care si testeze prljitura in formi tr, ,."rt experiment, reacliile chimice intre acizi gi baze sunt respon-

de fagure. sabile pentru rezultatul final. Oletul intra in reacgie cu bicarbonatul de

374 Qber on jeff' !I{r'enheart (artea ucanicu[ui lr{jitor 375

sodiu, producAnd gazul de dioxid de carbon. Gazul umple prljitura cu
mii de biqicuqe, conferindu-i aspectul unui fagure de miere.
Q,xparimentuf 8r efectu[ de tribo[uminiscenld
Una dintre cele mai simple modalitili prin care puteqi
crea un spectacol de lumini in miniaturi este si mAncali
bomboane medicinale cu salicilat de metil.
IPOTEZA: Ce credeqi ci veli vedea daci veli ron1li
bomboanele in faqa unei oglinzi? (Nu vi mai glndigi la
bunele maniere - doar faceli experimente ;tiinlifice!)
Q,xperimentuf 9: ftuidete non - newtoniene
V-am demonstrat ci fluidele au un comportament specific.
Fluidele non-newtoniene au fost denumite astfel dupi numele lui
Sir Isaac Newton, care a formulat multe dintre legile dinamicii flui-
delor. Este vorba de lichidele care au un comportament neobiqnuit.
De exemplu, oiscozitatea lor depinde de fo4a aplicati. V-a1i jucat
vreodatd cu juciriile Silly Putty? Acestea sunt fluide non-newtoniene.
DacI tragegi incet de ele, juciriile se intind Ei se preling ca un fluid. Daci
le punegi pe o suprafald durd, se turtesc, luAnd forma unei belgi - la fel
ca un fluid. Dar daci le lovili cu putere, se sparg ca un corp solid. Cu
ajutorul amidonului de porumb, puteli crea un fluid non-newtonian.
IPOTEZA: Ce credeli ci va intlmpla daci
se

EXPERIMENT: Puneli in guri doui bomboane medicinale, stind
intr-o cameri intunecata in faga unei oglinzi! Zdrobili-le intre dinli
li deschideti gura!
1. Ce vedeti?
2. Ce culoare are lumina?
3.Ipoteza voastri s-a adeverit?
Bomboanele medicinale au in componenfa lor salicilat de metil.
CAnd cristalele de zahir din bomboane sunt zdrobite (prin mes-
tecare), electronii eliberaqi se imprdgtie in aer. Ei incearci apoi si
se integreze din nou in cristalele de zahar din care tocmai s-au eli-
berat. Dar moleculele de azot (din aer) le-au luat locul. CAnd elec-
tronii drn zahdr se ciocnesc cu electrontt de azot, azotul emite o
lumini ultravioleti (ca o ultravioleti este absorbitl de sa-
raztr). Raza
licilatul de metil, iar acesta emite, la rAndul lui, o lumini strilucitoare,
amestecati amidonul de porumb cu api?
LUCRURI NECESARE:
Amidon de porumb
Api
lJn castrona5
O cutie goah de lapte din carton sau o pungd solida
din plastic
Turnaqi in castronag lz ceagcd, de amidon de porumb!
Adiugagi clte o linguriqi de api, amestecAnd bine de fiecare dati.
CAnd compozilia incepe si se intireasci, loviqi-o cu putere cu dege-
lul sau cu o linguri. Daci vi se pare ci aqi lovit un corp .,solid", atunci
fluidul vostru non-newlonian este gata.
Jucapi-vi cu aces fluid ciudat. Dacn il strAngegi in purrrn, pare solid. Daca
desfaceqi pumnul, incepe si vi se prelingi printre degete ca un lichid.

ca o sclnteie.
Fenomenul se numeqte triboluminiscenqi, emisiune slaba de lu- 1. Ce s-a intlmplat?
mind pe care o prezintiunele substanqe cristaline atunci clnd sunt 2. Cum arita amidonul de porumb inainte de a adduga apa? Cum
sfirAmate sau sparte. El ar putea stalabaza altor lumini misterioase vi se pirea la atingere?
observate in naturi, cum ar fi, de exemplu, luminiscenla din adAn- 3. Cum arlta amidonul de porumb dupi ce agi adiugat apa? Cum
cul mirilor. vi se pirea la atingere?

(Jbcron $e[[- iI{renheort (artea uce nicu[ui lrdjitor

 4. Compozilia din amidon de porumb este un corp fluid sau solid? Lisapi qervelelul nemigcat timp de 20-30 de minute. Observaqi ce
5. Ipoteza voastrd s-a adeverit? se intlmple in acest rdstimp. Repetagi experimentul, folosind alte doui

6. Ce agi creat in acest experiment? culori.

1. Ce culoare a9i folosit la inceputul experimentului?

IMPORTANT: Dup,i ce api tncheiat experimentul, puneyi compozipia 2. Ce culori a1i obginut la finalul experimentului?
intr-o pungd de plastic sau int-o cutie de lapte ;i arwncapi-o la gunoi! Nu 3. Ce credeqi cI s-a intAmplat?
o arunca{i in cbiuaetd, pentru cd se aor infunda peoile! 4.Ipoteza voastri s-a adeverit?

Fibrele din filtrul de cafea sau din qervepl de hArtie au absorbit

Qxperimentu[ ro: cromato1rafia pe hdrlie
Cromatografia este o tehnici folosit; pentru separarea amestecu-
rilor de culori. in cromatografia pe hArtie, culorile sunt separate cu
ajutorul unei hArtii absorbante.
Dupi cum Etigi probabil, majoritatea culorilor se obqin din com-
binalia altor culori. De exemplu, daci amestecim galben cu rogu)
obqinem portocaliu; daci amestecim galben cu albastru, obpinem
verde; iar daci amestecim ro$u cu albastru, oblinem purpuriu.
Dacd aji putea amesteca toate culorile existente, aqi obgine alb. Iar
dacd tndepirtali toate culorile dintr-un loc, rimAne negru.
IPOTEZA: Ce credeqi cd se va intlmpla daci amestecali
tru de cafea o cerneale colorati gi api?
LUCRURI NECESARE:
Filtre de cafea (acestea sunt cele mai bune) sau Eerveqele
Markere colorate (a clror cerneali se poate splla)
Ape
O pipetn sau o lingurili foarte micl
Desenagi peun gervelel de hArtie, cu un marker colorat, un cerc
cu diametrul de doi centimetri.
Turnaqi in el cAteva piclturi de api, una clte una, pAni cAnd lichi-
dul iese din el.
apa printr-un procedeu care se nume;te ,,acliune capilarl".
CAnd apa a trecut prin cercul desenat cu markerul colorat, vop-
selurile solubile in apn din cerneala markerului s-au dizolvat in api
(s-au transformat in solulie) ;i au trecut prin hArtie odatl cu apa. Clnd
apa a trecut prin qervegelul de hlrtie, a lisat in urmi culorile indivi-
duale, amestecate initial in cerneala markerului.
Unele vopseluri sunt compuse din molecule mari qi grele, in timp
ce altele sunt alcituite din molecule mai mici Ei mai u$oare. Cu cAt
moleculele sunt mai mari, cu atAt trec mai repede prin hArtie. Astfel,
separarea vopselurilor depinde de mirimea moleculelor 1or.
La sflrqitul experimentului, agi dat nagtere fenomenului de croma-
tografie: o modalitate prin care puteli vedea toate culorile qi vopse-
lurile individuale folosite in cerneala markerului.
pe un fil-
CA PURA DISTRACTIE:
tnce.caqi si vedegi .At. ..rlori putegi identifica in cerneala unui singur
marker.
de hArtie irrcercali si vedeli dactr gi alte markere, produse de diverse com-
panii, folosesc aceleagi combinalii de culori.
Qum sd ptacali in cupru un cui din fier
LUCRURI NECESARE:
Un cui din fier
Vzhngurrgl, de sare

378 Qberon $ef f - cl{rrren[rearl Oarlea ucenicu[ui ."rdjitor

 Vz ceaqcd. de oget Turnaqi intr-un pahar api minerald sau o bduture ricoritoare aci-
lJn borcan mic 9i curat de sticli dulati. Adiugagi stafidele si privili cum bulele de dioxid de carbon
Un burete abraziv se prind de stafide, plimbXndu-le de sus in jos.
10 monede coclite de cupru (din 1983 sau mai vechi)

Amestecati in borcan sarea cu o1etul. $tia1i ,d...?

Addugagi monedele coclite in amestecul cu olet qi lesagi-le acolo
pAni capiti strilucire. Apoi puteli sI le scoateli, pistrlnd compozigia
cu otet.
CurIqatri cuiul de fier cu buretele abraziv.
Puneli cuiul in amestecul cu olet gi lasaqi-l si stea zece minute in
solulie. CAnd il veti scoate, cuiul va fi acoperit cu un strat strllucitor
de cupru.
Daci am putea si imprigtiem sarea din oceane pe toatl suprafaga
pimlntului, s-ar forma un strat gros de 150 de metri?
Ca sI facegi un experiment de evaporare a sirii, dizolvaqi o lingurigl
de sare intr-o ceagci de api fiarti. Turnaqi apa intr-o tavi de plicinti,
pulin adAnci, gi punegi-o la soare sau intr-un loc insorit pAni cAnd
apa se evapori, lasAnd sarea pe fundul tdvii!

$otu{ie pentru batonaqe de sdpun {ghidut cqre iqi schimhd cu[oares,

LUCRURI NECESARE: Acesta este un mic experiment de ,,alchimie in bucitirie" pe care ni-l
lJn borcan curat de sticle oferiJim Fish. Poate fi folosit ;i ca numir de iluzionism. Magicianul toarni
O ceagcd de ape caldi in cinci ceEti un lichid purpuriu. Acesta iqi schimbd culoarea in toate cele
Doul lingurige de detergent lichid de vase cinci ceqti, devenind incolor clnd este turnat in ultima dintre ele.
Lichidul purpuriu se obline din tiierea gi fierberea unei verze rogii,
Amestecaqi apa 9i detergentul, apoi turnali compoziqia in borcan gi strecurarea Ei diluarea cu api a sucului de varzd, pAnn cAnd capeti o
nu mai umblagi la ea pe timpul nopgii! Putegi face apoi balonage de sIpun. nuangi purpurie.
Fiecare dintre cele cinci ceqti conqine o cantitate mici de solulie
lichida, care conferi sucului de varzi urmitoarele culori:
I,{OTA: Pentru ca balona;ele s'ifie mai rezistente, putepi s,i adriugapi citeva
picdturi de glicerin,i (pe care o g,isipi la orice farmacie). 1. Rogu: dacd folosiqi acid - otet alb
2. Albastru: solulie de bicarbonat de sodiu
3. Verde: sodi de rufe (solujie de carbonat de sodiu);
$tafidete car e dqnseqzd soluqia de amoniac care nu face spumi este, de
asemenea, o varLantd. ideali
LUCRURI NECESARE: 4. Galben: solugie slabe de clor
Stafide 5. Incolor: o solugie concentrate
Api minerah biuturi rdcoritoare
sau o de clor va transforma sucul de
acidulati incolord (cum ar fi 7-Up) varzi intr-un lichid incolor

j8o Q6eron $eff-tl{rtenft eart [artec uce nicufui rrrdjitor 38r


NOTA: NU BETI lichidele!
Este ugor sI oblineli aceste rezultate turnAnd sucul purpuriu pe
rlnd, in fiecare cea;cd. Faceli experimente, folosind diverse cantititi
din soluliile menlionate!
Este posibil, pe de alti parte, ca - prin echilibrarea pH-ului - si
turnati acelaqi lichid din cea;ci in ceagci, in ordinea descrisd mai sus,
schimbAndu-i astfel pe rlnd culoarea.
Acest pas reprezintS.un progres, dar presupune controlareaatenta
a procentajului de substanqe folosite. Trebuie sd facegi mai multe ex-
perienle ca si determinagi cantitatea exacta a solugiilor pe care tre-
buie sd le folosili pentru schimbarea culorii lichidului. Metoda se
poate dovedi extrem de puternici in timpul unui ritual sau al unui
numlr de magie.
Daci vreji sd folosiqi experimentul in timpul unui ritual - cu oca-
zia solstijiului de vard (cAnd vreli si invocali spiritele celor patru
puncte cardinale) - puteli sd puneji pe un altar un vas cu lichidul
purpuriu gi patru-cinci ceqti. Apoi, incepAnd cu Elementul Focu-
lui, transformali sucul purpuriu intr-un lichid rogu, turnagil intr-o
cea;ci 9i agezagi-o pe altarul din sud. Pentru Elementul Apei, con-
ferili lichidului culoarea albastri, turnagi-l in cea de a doua ceagcd
qi punegi-o pe altarul din vest. Pentru Elementul Pdmlntului, con-
ferigi lichidului culoarea verde, turnafi-l in cea de a treia ceagci ;i
ageza\i-o pe altarul din nord, iar pe cea de a patra, unde lichidul
este galben, pe altarul din est, pentru Elementul Aerului. A cincea
ceaqci poate si conlind lichidul incolor gi poate fi plasati in alta-
rul din centru, pentru Elementul Spiritului. Pentru a conferi ritua-
lului vostru un caracter cu adevirat mistic, pute!i si cumpiraqi un
set de cinci lumAndri colorate ,,Kizzy Color Flame Candles", ale
clror fliclri au aceleagi culori ca lumAnirile - rogu, portocaliu, verde,
albastru qi violet. Daci nu le putetri gisi la magazine,le putegi co-
manda online pe site-ul: www.krzzycolorflame.com. Le putefi a$eza
in suporturi pe fiecare altar in parte, aprinzlndu-le in momentul
in care puneli ceqtile pe altar.
382 Qberon $cf[ - ![Srtenheart
Experimentul este cu atAt mai mult o experiengi magici, deoarece
lucrdm cu pigmenqii frunzelor, ai florilor qi ai fructelor de roamni,
clar gi cu licopenele - antioxidanli puternici atAr de necesari vieqii.
Se spune cd pigmenlii plantelor sunt rezulratul simbiozei dintre
flori gi insecte, dar adevirul esre cu totul altul: pigmenpii s-au dezvol-
tat in momentul in care plantele au ieqit la lumind, intr-o atmosferi
ostili, plind de CO2, care a emis razele ultraviolete, distrugAnduJe
:istfel clorofila. Pigmenlii s-au dovedit, aEadar, un scur de proteclie.
Acest lucru s-a intAmplat insi cu mult inainte ca plantele si distrugd
atmosfera prin emisiile otrivitoare de oxigen, dAnd nagtere mirocon-
driilor, care au mAncat oxigenul si ne-au conferit atributele specifice
animalelor. Mitocondriile blocheazi efectele radialiilor, repard.
ADN-ul, minAnci radicalii liberi de oxigen qi ne ajutd si absorbim
vitaminele din legume.
IJn act cu adevirat magic!
5. clnte.n[ii minunate
aulor Oheron lcenusiu;
Dapi-mi o pirgbie destul de lungd, un pit,ot ti un punct de sprijin, ;i
pun pdmintul tn mi;care!
Ansmrol (230 i.r.N.)
Unii dintre cei mai cunosculi vrijitori ai lumii au fost gi mari in-
ventatori. Arhimede din Siracuza Q87-2II i.e.n.) a invenrar sisteme
de pArghii gi scripeqi penrru ridicarea qi mutarea obiectelor grele; a
descoperit modalitagi de misurare a unui cerc Ai de determinare a vo-
lumului corpurilor solide. ,,$urubul lui Arhimede" este un mecanism
spiralat folosit pentru transferul apei la un nivel mai inalt, cu ajuto-
rul cdruia oamenii puteau iriga cAmpurile din Egipt, utilizAnd apa din
Nil. Arhimede a folosit geometria qi observaliile astronomice ca si
C.a,rte a ucenicufu i rrrdjitor 385
 Fig. 1

determine circumferinga pimAntului 9i a in-

ventat un mecanism de misurare a unghiu-
rilor de unde risare soarele, calcullnd astfel
pentru prima dati durata exacte a unui an.
Dar cel mai renumit vrljitor 9i inventa-
tor din istoria omenirii a fost, fire indoiale,
Leonardo da Vinci (1452-1,519). Printre
miile de pagini ale manuscriselor sale, existd
Surubul lui Arhimede, din
schiqe de elicoptere (precwm cea de alAturi),
tratatul lui Vitrutius De
Architectura, pubLicat in tancuri blindate, submarine, paragute, in-
1522 de Fra Giocondo strumente de desenat, fo-
reze hidraulice... dar
gi cea a unui aparat de zbor, cunoscut sub nu-
mele de ornitopter (,,aripi de pasire"). Spre de- i Fig. 5

osebire, insi, de Arhimede, Leonardo n-a\ff Fig. 4 k- 2"----------N

r-.-.---*_****-
construit nici una dintre aceste invenlii e"- \\N
traordinare. Voi puteqi crea, in schimb, ma- \
cheta aparatului siu de zbor, folosind paginile de
la sflrgitul cirqii. Copiali paginile +J.

la xerox, mlrindu-le pAni la t2to/ol Puneqi t\

desenele xeroxate pe o suprafaqi tare gi
netedd 9i, folosind partea neascutiti a
lamei unui cutit de bucitirie, trasali li-
niile punctate, urmlnd curbele indicate,
acolo unde este cazul. De-
cupati apoi piesele 9i indoili pliurile aripilor! Pie-
sele reprezinti doui aripi, coada, fuzelajul,
doui braqe de suslinere Ei doui gaibe (vezi
desenul 1).
Veti mai avea nevoie de cAteva vergele
din bambus, lungi de treizeci de centi- j?
metri, precum cele folosite pentru frigirui,
pe care le putegicumpira de la supermarketuri, patru agrafe de hir- Fis.

tie (vezi modelul de la sfArgitul cirlii), o bandi din elastic ;i aqn de

cusut de culoare maro, care si imite cablurile. Ca instrumente de nd{'1
lucru, avegi nevoie de o foarfeci, un culit de bucitdrie, o pili (pila ,lblll
!,01
j84 (Jberon $ef [ - {{r'enfrearl
n^0
de unghii este foarte buni), un flacon de lipici, un cle;te cu cioc
lung 9i un cleqte de tiiat sArmd.
Urmali instrucliunile de pe paginile xeroxate! Unul dintre cele mai
importante lucruri este si realizali clt mai corect cu putinld marginile
curbate ale aripilor gi ale cozii, in aga fel inclt si semene cu aripile unui
balaur. Apoi lipigi vergelele de-a lungul aripilor ca in desenul2! Verge-
lele care fac legitura intre fuzelaj gi coade (vezi desenul 3) trebuie sI aibd
treizeci de centimetri lungime, ca $i cele de deasupra, care suslin ari-
pile. Pe celelalte trebuie si ie tiiali conform dimensiunilor indicate,
folosind clegtele de tiiat slrmi.
Asamblali mai intAi fuzelajul9i coada (vezi desenul 3)! Apoi con-
struili bratele de suslinere in jurul vergelelor tiiate, dupi cum puteti
vedea in desenele 4 ti 5! "fliali si indoiqi patru agrafe de hArtie qi
introduceli cAte un capit, orizontal, in coliul fiecirui bral de susli-
nere (vezi desenul 5)! Lipili apoi brajele de susqinere in corpul fu-
zelajului. Urmitorul pas pe care trebuie si-l faceli este si asamblali
aripile (vezi desenul 2). Pargile din exterior ale vergelelor aripilor
trebuie si fie t.{iate pe jumdtate gi qlefuite ca si alunece una pe alta,
perrnitrlnd astfel miqcarea aripilor (vezi desenul 6). Introduceli ca-
petele din exterior ale vergelelor aripilor prin inelele agrafelor din
bragele de suslinere, apoi indoitri 9i lipili marginile bragelor de
susginere in interiorul aripilor pentru ca acestea sd se migte in voie
in sus qi-n jos.
Trebuie si asamblali apoi bridele de suslinere a picioarelor qi ca-
blurile pentru a face aripile sI fluture, aga cum a1i proceda daci agi
zbura cu ornitopteml, stind pe platforma fuzelajului, introducAndu-vi
picioarele in bride qi linAndu-vd cu mAinile de aripile lungi.
Teiati doui bucigi din a1a de cusut, lungi de 30 de centimetri! Apoi
scurtali doul vergele in aEa fel inclt si misoare 1,50 centimetri! Faceli
o bucli din a1i, aga cum putefi vedea in desenul Z, ;i lipili brrciqica
tiiatl de vergea in interiorul buclei!
Introducegi apoi a1a prin agrafele de hlrtie din spatele fuzelajului
qi - dupn ce o treceti prin qaibe - legalio de marginea aripii in punc-
tul indicat (vezi desenul 8)!
tnfiguragi, in final, banda din elastic in jurul vergelei unei aripi
9i - dupi ce o treceti prin fala fuzelajului - infeEurali-o in jurul
f)beron $ef [- tT{."enfr eart
vergelei celeilalte aripi (vezi desenul 9)! Prin presiunea exercitati
de banda din elastic, aripile se vor inllqa spre cer, in timp ce prin
puterea mugchilor picioarelor, aripile se vor lisa in jos, imitAnd ast-
fel zborul pislrilor.
Felicitiri! Atrr reahzat o macheti a celebrei invengii create de Leo-
nardo da Vinci. Daci vi duceli pe un teren cu iarbi, puteti folosi or-
nitopterul ca pe un planor (vezi desenul 10).
Aceasta este schila unei paraqute realizate de Leonardo (vezi de-
senul 11). incercagi si creali gi voi un model, folosind o bucati de car-
ton, citeva nuieluge din bambus, o sfoarl 9i o figurini din plastic.
6. {ehnomlgir':. exp[ordri in cyberspo.ce
autor : Q[izabeth $arr ette lcenugiu ;
Bine venit in cyberspace, poate cel mai accesibil dintre tlrAmurile
a1i
metafrztce! Termenul de ,metaftzici" inseamni,mai presus de natura
fizicd" - cum am putea, a;adar, si definim altcumva cyberspace-ul decAt
ca pe o lume a ideilor Ei mai putin a obiectelor? Cyberspace-ul existi
in componenya frzicd a unui computer, dar nu se limiteazl doar la
carcasa acestuia - aga cum nici sufletul care sililluiegte in trupul uman
nu se restrAnge doar la osatura corpului nostm. Putem si manipulim
cyberspace-ul. Putem si pitrundem cu mintea in universul lui, dar
nu cu trupul. $i totugi, putem si facem minuni aici. Ar putea exista
oare o magie mai mare?
fu,mea din interiorul crist a[u[ui
Cea mai frumoasi descriere a tehnomagiei o aflem in versurile
cAntecului The World Inside the Crystal, apa4inAnd compozitorului
Stephen Savitsky. Cea mai cunoscutt interpretare este cea a lui Kathy
Mar, pe care o puteti gisi pe albumul ei Plus Qa Change. CAntecul ne
infetisea* terlmul cyberspace-ului (,lumea din interiorul cristalului")
larlea ucanicufu i .rrajitor s87
9i limitele ei (,,unde fizic nu pot ajunge"). Face o paraleli intre tehno-
logie Ei vrijitorie, aseminlnd computerul cu ,,o oglindi magici din cris-
tal". Surprinde, de asemenea, simlul puterii, dar gi senzalia de izolare
gi stramutare care ii caract erizeazdpe cei inzestrali cu un talent ce imbini
domeniile adesea incompatibile ale magiei Ei gtiinqei: ,,Suntem hackeri
sau vrijitori - spuneli-ne cum vreli - in derldere sau cu respect!"
Versurile ne descriu gi legea care dominl in cyberspace: ,,Ratiunea
este singura credinqi." Cyberspace-ul este un loc magic pentru ci ,,aici,
simbolurile capiti puterea de a se intrupa". Ce-ar putea fi mai mistic
decAt o lume in care cuvintele - inci.rcate de simboluri ezoterice - dau
viali lucrurilor pe care le definesc? Computerul vi poarti in toati
lumea doar cu un simplu click. Nu este aceasta o vraji ca oricare alta?
Rostili o dorinli gi computerul o indeplineqte.
Firegte cd acest lucru line mai mult de tehnologie 9i mai puqin de
arta magiei, dar ,,grani1a dintre tehnologia suficient de avansati qi magie
a devenit aproape imperceptibil;", ca si-l cit;im pe Arthur C. Clarke.
Dar 9i reciproca este valabili: graniqa dintre magia suficient de avan-
sati $i tehnologie a devenit aproape imperceptibila. Motivul pentru
care cele doul Etiinle s-au imbinat consti in faptul ci ambele
funcqioneaz i, la aceleaSi niaeluri.
Clberspace - o experia.ntd non-fizicd
Cyberspace-ul ne oferi posibilitatea de a cunoagte qi alte niveluri
ale realiugii. Este un spafiu cu totul de-
osebit, pentru cI - in ciuda faptului
cI are o legituri strAnsi cu realitatea
de zi cu zi - se deosebeste de ea. In- | t
teracliunile personale nu mai
sunt aceleaqi aici. Capacitilile pe
care le veti cAqtiga explorAnd cy-
berspace-ul vi vor fi de folos
cAnd veqi cerceta lumea spirite-
1or, cAnd veqi cdldtori spre alte
dimensiuni etc.
.J88 (-)beron $e[[- {lSlenfiearl
Primul lucru pe care il invalaqi in spaqiul virtual este multitudi-
nea definitiilor pe care le capitd pronumele personal ,.eu", cici aici
suntem ceea ce vrem si fim. In cyberspace, vI puteqi schimba identi-
tatea, sexul, vlrsta, clasa sociale, rasa sau infitilarea ftzicit - orice, ca
si creagi atitudinea gi ,,tunelul realitiqii" optime online. Acest lucru
vi ajuti si vi conturali caracteristicile ,,definitive" - oare clt de mult
pot si schimb, dar si rimln in continuare ,,eu"?
Spagiul virtual vi dezviluie, de asemenea, noi aspecte ale persona-
iitigii voastre. Unii oamenii devin cu totul aite persoane cind sunt
online faqn de cum sunt in realitate. Ceea ce reprezintd. uneori un as-
pect negativ - exista situagii in care oamenii se indrigostesc online ca
si descopere ci nu se pot suferi atunci cAnd se intAlnesc faqa in faqi.
Pe de alu parte, spaliul virtual le permite persoanelor care nu pot sd
comunice in mod direct in viata de zi cu zi si interacgioneze pi si se
bucure de compania semenilor 1or.
Atmosfera din cyberspace vi poate influenqa, de asemenea, per-
cepgiile. Puteli detecta anumite ,,semnale de alarmi", care vi deter-
mini si puneli capit unei relalii online, chiar daci nu vi aflagi in
apropierea persoanei respective. Poate ci ,,tonul" lor este prea ostil
sau poate ci incearci si pitrundi cu fo4a in intimitatea voastri. Spaqiul
virtual va deveni pentru voi asemenea unui ocean de libertate, in care
veti inota liberi, dar gi un element vital - la fel ca apa sau ca aerul.
Daci nu sunteti niEte bigoli prin excelenpi, cu mintea inchistati,
atunci veli reuqi si inliturali rapid orice prejudecati, deoarece in spaqiul
virtual toli oamenii sunt egali - interlocutorii din cyberspace nu sunt
obligali si vi spuni cI sunt negri, ci sunt de sex feminin sau ci sunt
atlt de sdraci, incit folosesc calculatorul de la o biblioteci publice. tn
timpul discutiilor online, oamenii pun mai mult accentul pe inteli-
genla) arta conversaqiei gi personalitatea interlocutorilor lor declt pe
aminunte irelevante. Poate ci vd vine greu si credeli, dar vi asigur
ci este adevirat!
Vi imaginali, probabil, cum puteti cilitori in lumea intreagi feri
si vi deplas agi fizic - spaliul virtual vi indeplineqte visul, cici cyber-
space este, de fapt, o cilitorie non-fizici. VI agezagi pe un scaun gi
incepeli si butonaqi tastele, trezindu-vi intr-o clipi in Elveqia sau in
Noua Guinee, fer; si vi ridicali de pe scaun.
l-.arte s ucen icu[u i lrajitor
 Experienla seamlnl cu celetoriile astrale, cAnd gAndurile se materia-
lizeazd.,iar inten{a determini direclia. Aceste "cihtorii determinate de
intenpie" vi ajuti in procesele de meditaiie, in explorarea viefi de din-
colo, dar 9i a altor realitiqi, unde nu putefi aiunge frztc.Daciaqi infnptuit
deja cilltorii astrale, atunci vi veli adapta mult mai ugor in spaliul vir-
tual. Este bine si exploraqi cAt mai mult spaliul virtual, deoarece vrijitorii
opereazd.foarte mult in sau cu dimensiunile metafizice.
Nu pledem pentru eliminarea realitilii frzice - vrem doar sI vi
demonstrim ci acliunile dintr-o realitate non-ftzicdpot si aibi efecte
directe gi profunde asupra realitdlii frzice. Daci vreqi si faceli
cumplrituri online gi agi gnsit un site care vinde bagheta magici per-
fecti, nu trebuie decAt sI scrieli numirul cd4ii de credit, iar bagheta
va sosi la ugi. Aceastl conexiune extraordinarl intre doue lumi atAt
de diferite, dar atit de ingeminate ne aiuti si inlelegem influenlele
pe care le exerciti asupra noastrl magia, ritualurile qi rugdciunile. Ne
ajut1, de asemenea, si ingelegem cum pot sI existe in acela;i loc uni-
versuri preqrm cyberspace (spaful virtual) gi ,,meatspace' (spaliul fizic),
care - de;i nu se aring - conecteazi"prin leglturi cu totul speciale.
se
in acelagi fel, putem sI atingem - in anumite momente sau in spalii
cu incircituri mistici - lumea zinelar sau a altor spirite.
1dentitstea in sPqtiuI rrirtuo[
Nu sunteqi incitugali in trupul vostru) cici spiritul vd poartd corpul
in acelaqi fel in care Ei voi purtali o haini preferati. Parul, pielea,
culoarea ochilor, greutatea gi mlrimea trupului - toate sunt efemere.
Vi caracterizeazddoar latura fizi6i, nu sunt triseturi permanente ale
sufletului vostm.
Spiritul nu are forml, mirime sau culoare. La fel ca apa, preia ca'
racteristicile ,recipientului" siu. Este greu si ne schimbdm trupul; spi
ritul cunoagte insi nenumirate metamorf.oze. Altfel spus, in termeni
de tehnomagie, daci a9i fi un computer, corpul ar luca rolul de hard-
ware, iar spiritul, de software.
Clnd prtrunde{ in spaliul virtual, descoperili un orizont nemlrginit
cle oportunitigi. Puteii si vI prezentafi a$a cum sunteli in realitate,
Qber on $e(f - Qrlcnfr eart
39o
ciezvdluindu-vi vlrsta, sexul, caracteristicile fizice etc. Asta dovedegte
faptul ci suntegi sinceri, degi eliminali factorul-surprizl,. Poate si fie,
totugi, riscant si dezvdluili prea multe aspecte din viata voastri, pre-
cum adresa unde locuiqi sau unde lucrali. Pute{i, in schimb, sd vi as-
cundetriin spatele unei md;ti - pretinzand ci suntepi mai tineri sau
mai bxtrlni, mai inalqi sau mai scunzi; puteti si vd schimbali Ei sexul
daci dorigi. Multri oameni folosesc o porecli (handle) sau un pseudo-
nim (screen name) online - ca numele magice folosite de profesorii
$colii CenuEii de Vrnjitorie.
tn spaqiul virtual, oamenii gtiu despre voi doar atAt cAt sunteli
dispu;i si le dezviluili prin cuvinte qi acliuni. Daci nu aveli o camerl
web, ei nu vi pot vedea, catalogAndu-vl drept un utilizator frecvent
al unui anumit site, un participant pasiv intr-un chat-room, un me-
diator care dezamo rseazd. conflictele sau un ,,forumist" care provoaci
clispute aprinse despre un anumit subiect online. Pot si vi considere
niqte ,,vrijitori ai computerelor", fascinali de tehnomagie, cu un lim-
baj obscur gi ezoteric, sau nigte ignoranli firi experienqi. Totul de-
pinde numai de liberul vostru arbitru.
Spaliul virtual este unul dintre cele mai accesiL,ile tirlmuri magice,
unde putegi fi nigte vrijitori tn adeviratul sens al cuvAntului. Acliunile
voastre depind numai de voi. Folosiii-vi puterea cu inlelepciune!
7. Q[osar de tehnomagie
eulor. (rjtizlbeth <$arr ettc lcenusiu I
Cilitorie astrali - capacitatea spiritului uman de a se teleporta spre
alte dimensiuni; ,,proiecqie astrali" sau non-fizici".
"experienli
Censorware - soft destinat sI blocheze, sd modifice sau si gteargi pro-
ori materialele pe care informaticianul (sau utilizatorul,
gramele
ca de exemplu, un pirinte) ie consideri periculoase.
Computer wizard (vrnjitorui informatician) - termen cunoscut publi-
cului larg, care definegte o persoand ale cirei capacitaqi tehnomagice
Ll.lrtea uccnicufui lrdjitor i9t
 o aiutd se infiptuiasci acte de magie cu ajutorul computerelor;vezt acest concept, puteti studia ci4ile scrise de Robert Anton'Sililson.
qi tehnomag. in locrrl unui tunel ingust, vrijitorii siligluiesc intr-o regea de tune-
Cyberspace (spaliul virtual) - dimensiune care face legdtura intre rea- luri ale realitelii, precum un complex de pegteri in stil labirintic,
litate ;i imaginaqie, generatl de reqelele informagionale qi de comu- prin care vrijitorii pot oricAnd sd navigheze.
nicare ale computerelor; calitdiile spaiiului virtual sunt influengate Spamuri - e-mailuri nedorite, adesea cu caracter obscen sau fraudu-
de capacitiqile computerului qi de performangele informaticianu- los.
lui, dar nu sunt limitate de realitatea frzicd, depdgind granilele im- Tehnomag - termen cu caracter ezotertc pentru ,,vrijitorul informa-
puse de lumea computerelor, a Programelor sau a utilizatorilor. tician"; se referd la o persoani ale cdrei performanle in informa-
Caracteristici definitive - caracteristicile ereditare ale unui om, pe tici ii permit si infiptuiascl acte magice cu ajutorul computerelor.
care acesta le poarti cu el in lumea eternitilii, cu ajutorul cdrora Tehnomagie - o ramuri misticd, ce imbini informatica si misticis-
entitelile se recunosc intre ele atunci cAnd spiritul pirisegte tru- mul; vezi ;i computer wizard.
pul sau cAnd se reintrupeazi intr-o alti formi.
Emoticonuri - semne sau simboluri care initial trebuiau sd transmiti
timbrul vocal sau expresiile faciale ale unui interlocutor nevizut.
Se pare cd primul emoticon a fost cel care zlmbeqte. Acum, printr-o
simple apisare a tastelor, putem trimite nenumdrate figurine de
acest gen, care transmit sentimentele utilizatorului.
Facetime - perioadi de timp pe care oamenii o triiesc in compania
unei alte persoane, faqi in fagl, spre deosebire de timpul petrecut
in spaliul virtual.
Muzica filk * clntece cu tematici fantezistd sau Etiinlifico-fantastici;
melodii ale ciror versuri vorbesc despre computere' vrljitori in-
formaticieni, tehnomagie etc.
Handle - porecle pe care o persoand o folosegte online; sau ,,screen
name" - pseudonim.
Meatspace - antonim al spaqiului vinual, acesta sereferi la realitatea
de zi cu zi, la lumea fizicd.aoamenilor;i a obiectelor. Nu vi sfituiesc
si folosigi termenul de ,,realspace" ca sr desemnali realitatea, deoa-
rece spatiul virtual este unul real, care insi nu se materializeazS'.
Metalizici - termen care in sens literal inseamni,,mai presus de rea-
litate"; se referd la aspectele magice sau spirituale.
Multi-User Dimension - ,,loc" in spagiul virtual, unde oamenii pot
si interacqioneze unii cu al1ii, adesea prin intermediul unui joc; algi
termeni - multi-user domain sau multi-user dungeon'
Tunelul realitalii - mod de percepgie a lumii, cum ar fi, de exemplu,
o metodologie politicd sau o religie; pentm mai multe detalii despre

Q6eron $e[f -cl{"rtenheart

 r. 4ntrodvcere
ine ati venit in lumea relaqiilor interumanel Acest capitol vI
of.erd ocazia si puneqi in aplicare arta magiei in viatra voastre
de zi cu zi, dar;i in relajiile cu familia, prietenii qi comunita-
tea in care triili.
Acest atelie r are c^ principal obiect de activitate relaqiile interu-
mane... relagiile r)oastre. Fiecare dintre voi are, sau va avea mai tAr-
ziu, o anumiti relatie cu cei din jur - cu membrii familiei, prieteni
,4(etierut qL (oameni de aceeagi vlrsti), profesori, parinqii prietenilor voqtri Ei alli
adulli sau figuri marcante ale vielii voastre. Aveii, de asemenea, o
ttttqtiite interumane Vozl relalie cu animalele de companie, dar despre acest subiect vom dis-
cuta in capitolul dedicat animalelor. Stabilili o relalie cu oamenii din
comunitatea sau din grupul in care triili. Legltura Pe care o aveli cu
Prietenii ce-n cale-i tntilnim pimlntul (despre care mulgi cred ci este o fiinge vie) este qi ea extrem
de imponanti. Apoi, cXnd veli cregte, veli avea relaiii romantice' Dar
De ce meritd sd platim De ce merit,i sd pldtim poate cd cea mai importantl relalie este cea cu voi IN$IVA, cu EUL
Prepul pentru aiapa ce-o trdim? Prepul pentru viapa ce-o trLiim? vostru. Ea implici, de fapt, doui euri: cel leuntric (mintea, latura sen-
Prea mare ni se pare, tinentali 9i spiritul) ;i cel exterior (trupul).
Pin,i ce prietenii in cale-i intilnim. Misiunea acestui capitol este de a vI ajuta si atingegi cel mai inalt
CinJ poaara anilor pe unteri o nivel al dezvolterii personale ca si ajutatri, ia rAndul vostru, prin
purtdm acliuni eficiente, intreaga ornenire. Cunoaqterea gi capacitiiile do-
Speranpele ne poartli spre ztiri
$i azt in pdr argint aaem,
blndite in procesul de dezvoltare qi pertecgionare sunt esentiale la
indepdrtate,
orice nivel al artelor magice, fiind evaluate prin prisma rezultatelor
Dar puterile ne lasd 5i ptetre nc Cine speranpa inapoi ne-o dd?
de
pozitive obtinute de ucenicii vriiitori. Printre aptitudinile deosebite,
zdrobim. Prietenii ce-n cale ii'ntilnim. menfiontm capacitatea de autoevaluare, de cercetare gi organizare,
De ce rneritd sd pldtim stabilirea obiectivelor, evidenqa riguroasi, impunerea unui program
Pretul pentu oiapa ce-o trdim? Timpul ni sc sctrrge zi de zi;
strict, indeplinirea sarcinilor, dobAndire a ar'"ei comunicdrii gi a ana-
lizei critice.
Lacrimile ne-au secat ;i zAmbetele
Cine lacrirnile ni /e ;terge
Culoarea magici a acestui atelier este roz. La fel ca aram\ roz este
ne-au pieri.t. culoarea lui Venus. Arama este corelatd cu aspectele agrariene ale lui
$i-al destinu/ui antar ni-l ostoieSte?
De ce meritd sd pl,itim Venus - cu fertilitatea qi cregterea plantelor, in timp ce culoarea roz
Prietenii ce-n cale'i intilnim.
este asociati cu aspectele emolionale qi spirituale ale acestei zei7e, in
Prepul pentru viapa ce-o trriim?
special cu iubirea de sine, dar qi cu cea Pentru semenii noqtri. Rozul
infringerile aisele ni le-au spulberat Pentru prietenii ce-n cale-i intilnint. este culoarea relaliilor noastre cu cei din jur - cu cei care simbolizeazi
$i aripile ni le-au fr,int. Er-rz,reetH B,qRRrttE familia, dragostea, intimitatea qi romantismul.

394 f)6cron ..jcf[ - tl{rrre nheart Qarlea ucen icu[ui rr{jitor

 z. c()ia(a ca vdjitori
outoris
ftlana dcgenus 9i c{pda C. l6un0 (roz)
Relapiile interumane swnt cele care
faporizeazd procesele de schimbare
(;i dezaoltare).
DaNE RuouveR
cl-tremise de bazq
lr, capitol dedicat relaliilor interumane, plecrm de la nigte
"..rt
,premise debazd". Una dintre ele este un ,,fapt" pe care il considerim
adevirat si il accepum ca punct de plecare pentru o acqiune, argu-
mentagie etc. Iatd c}teva:
1. Viaqa vi
oferd adesea mai multe alternative. Consecinqele ale_
gerilor voastre vi vor influenga viitorul.
2. Veqi cunoagte unele ,,adevdruri absolute" (lucruri pe care nu le
putefi schirnba). Descoperirea acestora 9i modul in care vegi
inviga si le inlgglagi in viaga voastri fac parte din procesul de
dezvoltare gi perfeclionare. O modalitate prin care pureli face
asra este sd vi schimbaqi punctul de vedere gi si adoptaqi o noui
Perspectivi. tn."r.uqi si vedeli o situagie dintr-un unghi diferit
sau din perspectiva altei persoane.
3. Greqelile se por dovedi lecgii inestimabile. Daci a1i fi perfecgi,
nu aii mai invita niciodati nimic. Gregelile ne oferi posibilita-
tea de a ne perfectiona.
4. Perioada adolescenlei reprezintdun runel spre viitor. EXISTA
o luminile la capitul tunelului. Meritd si ajungegi acolo!
5. CAnd credeqi ci v-a1i definit personalitatea, vd schimbaqi din nou.
,,Identitatea" voastrd este in tranzigie. Vestea buni este aceea cd, -
daci nu vi place ce afi devenit - avegi ocazia (gi puterea) de a vi
schimba. Procesul de inviqare, perfec{onare gi schimbare nu rre-
buie si incereze niciodati.
396 Q6eron $e[[-![$"rtenheorl
Sunteqi o Fiingd-Spirit care siligluiegte intr-un trup fizic. Adopta-
rea acestui punct de vedere dezleagd, multe mistere.
Qoi qi famitia roqstrd
Premisi de bazl: Prin lege, pdrinlii sau tutorii voqtri sunt res-
ponsabili pentru intreginerea gi acgiunile voastre pAni cAnd impliniqi
18 ani, adici pAnd la vArsta majoratului. Legea mai spune ci cel care
poart; responsabilitatea are gi dreptul de a-gi exercita conrrolul asu-
pra minorului, ceea ce inseamni cd el vi dicteaza ce puteti sau ce nu
puteli si faceli.
Atmosfera familiale poate sI fie extrem de pldcuti, chiar daci voi
sunteli singurii ,,membri-vrijitori" din familie. Ca si o creagi trebuie
sI stabilili, in mod frecvent, intAlniri cu ceilalji membri. tn timpul
lor, avegi ocazia sI comunicagi unii cu ceilalli. (Comunicarea esre un
factor extrem de important pentnr un vrijitor, motiv pentru care am
dedicat un capitol acestui subiect.) tn timpul intAlniiilor, puteti se
aducegi in discuqie lucruri pe care vregi si le faceli, dar care ar purea
avea un anumit impact asupra celorlalqi membri ai familiei. Discutagi
despre problemele care ii macini pe ei! Cereqi ajutorul altor rude. Poate
ci avegi cu tolii probleme care vd tulburi viaqa.
Puteqi si acceptaqi anumite sarcini in timpul respecrivelor intAl-
niri. Sau si propunegi acliuni care sI fie pe placul intregii familii, pre-
cum o plimbare la gridina zoologici. incheiaqi intotdeauna intAlnirile
cu o activitate distractivi, care sn-i implice pe toli cei prezenli - un
joc sau un proiect sau poate chiar o serari muzic ald,, daci stili si cAntagi
la vreun instrument. Puteli si cAntaqi in cor, daci nu cunoa$teti in-
strumentele muzicale. (Imponant: tnchideli televizorul in timpul intAl-
nirilor de familie!)
Temi: Scriegi in jurnal despre familia voastrd - despre senrimen-
tele gi speranlele voastre legate de membrii ei! Daci nu ali orga-
nizat.pind acum astfel de intAlniri, gAndili-vi cum le purefi sugera
4.
asta. Intrebagi-i pe prieteni dacd ei organizeazd, gi rugali-i si vI spund
cum procedeazi.
Qarte a ucsn icufu i rrrdjitor
 c()oi 9i prietenii rroqtri
Premisi debazl: Trebuie si vi alegeli prieteni dupi acel4i calapod.
Nu este nicio pldcere si te trezeqti singur intr-o lume ostih. EXISTA
indivizi care seamlnl cu voi. Trebuie doar sd gtigi cum si-i gisigi.
Dacd avegi norocul sd faceli parte dintr-o familie de vrijitori, atunci
plrinlii voEtri au prieteni-vrijitori, care - la rlndul lor - au copii-vrniitori.
Iati un punct de plecare pentru inceputul unor prietenii.
DacI proveniqi dintr-o familie obi;nuitl, puteti si clutagi la gcoale
copii care poarti un medalion sub formi de pentagraml (stea cu cinci
colturi prinsi intr-un cerc). Medalionul indicn faptul ci sunt pasionaqi
de magie sau de vrijitorie. Odati ce v-a1i imprietenit cu un copil-vrijitor,
va fi mult mai ugor sd gisili qi a\ii. Puteli s5, organrzagi, dupl ore, un
club unde sd vorbigi despre iucruri magice, impirtiqindu-vi unii altora
informaliile pe care le-agi descoperit.
Sau tncercaqi si vi imprietenili cu algi vrijitori dacl participaji la
festivaluri inspirate din arta medievala ori piglni. Purtali costume de
epocl sau micar o tunicl gi pantaloni, dacl suntegi baieli. Fetele ar putea
si caute in magazinele cu produse ieftine rochii sau fuste lungi pAnd
in plmAnt pentru a semlna cu prinjesele medievale. Gisiti mai multe
inforrnapii despre aceste festiv al:urrin Manualul de inipiere in urdjitorie.
Daci avegi prieteni care ar vre sl inveje arta magiei, dar pirinqii le-au
interzis, imprumutali-le cartea de fagd, precum si manualul men[ionat
sq8 Q6eron $eff - cQrvcnfr earl
mai sus, spunlndu-le ci pentru a fi vrijitori trebuie si-gi modeleze mai
intAi mintea, inima gi spiritul. Ei ar putea str vd imprumute, la rAndul
lor, alte cl4i, care v-ar putea inspira viitoarele acliuni magice.
Temi: Scrietri in jurnal despre prietenii vo;tri! GAndili-ve de ce i-a;i
rrles ca prieteni! Cum vd ajutali intre voi? Cum v-au influenqat viala?
Qoi gi comvnitateq in cqre trd,iti
Premisi debazd: Incitali autoritdpile! Felul in care o faceli va in-
iluen1a rezultatul final. Modalitatea in care punegi sub semnul intrebarii
aut orit atea unei p e rs o ane infl uenle azd, r ezultatele.
CAnd eram in clasa a doua, biroul directorului se afla la capitul unor
sciri inguste. Accesul elevilor era interzis acolo, cu exceptia cazurilor in
care erau chemali de el. O alti reguli le interzicea si se dea pe balustradi
ca pe tobogan. Eu insi, cu inteligenqa unui copil de qapte ani, am consi-
derat ci ambele reguli erau lipsite de sens, aga ctr, inrr-o dtqi-amiazt,le-am
incdlcat pe amlndoui deodati. Consecinlele n-au intArziat si apartr. Alu-
necarea pe ,,toboganul" ad-hoc gi aterizarea pe pimAnt au fost mai abrupte
gi mai dureroase declt mi-am imaginat. Iar aventura mea n-a rimas
neobservatl - un profesor m-a prins asupra faptului qi m-a pedepsit,
obligAndu-mi sd-mi scriu tema penrru acasi de o sur[ de ori. Sfidarea
autoritefilor s-a dovedit, agadar, un acr complet gratuit.
CAnd vd hotlrApi si infruntatri autoritiqile, ave';i grijeca problemele
abordate si fie de maximi imporrangi! incercali se vi clariiicagi foarte
bine motivele. CAnd Rosa Parks a refuzat in 1955 sI se ridice de pe
scaunul ei din autobuz, din zona rezervatd negrilor, invocAndu-qi drep-
turile cetiqeneEti, a aprins scinteia revoluqiei pentru drepturile omu-
lui. Alegeli-ve cu griji subiectele penrru care vrefi si militali! Aveli
grija ca dreptatea sd fie de partea voastri! (Puteli afla mai multe de-
talii despre Rosa Parks de pe paginile de internet.)
Premisi debazdz Oamenii sunt diferili. Nu-i putegi bega in aceeaqi
oali pe toli membrii unui grup, caralogAndu-i la fel. Am fi pktinitori
5i incorectri dacl i-am considera
"profri" pe rofi suporterii unei echipe.
(-ar1ec ucen icuf ui'rriijitor 399
 F
A
in orice grup, existi oameni pentru care nutrili o admiragie
extra-
ordinarl, indivizi pe care nu-i putegi suferi gi persoane care se integreazd
intre cele doua extreme. Vi sfituiesc si vi concentrali atenlia asupra
oamenilor pe care ii admiragi. Daci aveqi, insi, de-a face gi cu indivizi
dezagreabili (cum ar fi bxtiqul gcolii), putefi infaptui o vri1d, pe care
eu o numesc ,,vraji de relaxare". Scrieqi numele persoanei resPective
pe o bucilica de hAnie. Umpleli cu api un pahar de unici folosinli.
impituriti hirtia qi punetio in pahar. Lisali-o in api pAni se inmoaie
gi se duce la fund. Puneli apoi paharul in frigider, rostind cuvintele:
Fie ca de acum incolo,
Rdu sd nu-rni mai poatd face!
ingbepot pe aeci sd stea
$i din ginduri s,i-mi dispar,i!
Premisi de bazdz Stabilirea unui model in
viagd reprezinti un scop nobil.
Un scriitor a intervievat recent sute de ado-
lescengi. Acegtia au subliniat in primul rAnd im-
portanla de a avea un model in viali dupd care
si-1i ghidezi paEii in copilerie qi adolescengi.
Acesta este o persoand pe care o admirali, care
se bucuri de respectul celor din jur gi despre care
puteli spune: ,,As vrea si fiu ca el (sau ca ea) cAnd
o si mi fac mare."
Ciutali un astfel de model printre oamenii pe
care ii cunoa$tefi! DacI mai multe persoane vi
starnesc admiralia Ei respectul, cu atlt mai bine.
Daci nu gisili un model in anturajul vostru,
incercagi si identificali in personalitatea altor in-
divizi calit{ile pe care le admirali gi pe care dorigi
si vi le insugili! Notagi-le in jurnalul vostru pen-
tru a inqelege mai bine personalitatea pe care vreti sI v-o conturali.
Temi: Concepegi o listi cu anumite ;i probleme pe care
le consideragi nedrepte, pentru care
"r0..,"
meriti se militati. Ciutali timp
Q6cron je[[ - cf(r.'renheart
t
de clteva zile sau siptimAni un model de viaqi printre persoanele mat
tn vArsti decAt voi, pe care le puteqi admira. Notagi-le numele in jur-
nal 9i specificaqi lucrurile care v-au stlrnit admiraqia gi respectul.
Qoi qi trupu[ \'ostru
TrupuL este wn aelmint sacru. Cu e/ pornim in aiap,i;i tot cu el plecdm;
de aceea, trebuie sd-l respectdm.
M,qRtrra Gnagarr,l
Premisi de bazi: Trupul uman cre;te qi suferi diverse metamor-
foze pe parcursul vielii. Fericirea voastri depinde de modul in care
percepeli gi vi adaptagi transformirilor.
Viaqa este intr-o continua schimbare. Natura ne demonstreazd, c5.
nimic nu rimAne la fel - nici animale, nici plante, nici minerale. $i,
fie ci este vorba de plante, animale sau oameni, tofi suntem supuqi
schimb;rii. Transformirile pe care le suferi corpul uman in adoles-
cenle sunt uluitoare Ei uneori stAnjenitoare, dar ele fac parte din pro-
cesul de cre$tere.
Premisi de bazd: Trupul este singurul lucru pe care nu-l puteli
schimba in viaqi. Daci nu aveti grijn de el, nu-l veli cdpita nou. Dacd
il urlgi, schimbaqi-vd atitudinea. Iar daci il veli ingriji cum trebuie,
el vi va sluji mult timp de-acum incolo.
Ca ucenici vrijitori, s-ar putea si vi doriqi si faceqi multe lucruri
in viagI. Avlnd un trup sinitos, veli putea si vi implinigi multe din-
tre obiectivele magice, ajutAnd in acest fel gi lumea in care treili.
Vrijitorii igi respecti corpul, considerlndu-l un dar de la Creator (in-
diferent care este acesta - Demiurgul, Marea Zeiql, Dumnezeu, lJni-
versul, Marele Spirit, Geea etc.). Pentru vrijitori, este un dar sacru qi
au grija de el cu sfintenie.
Iati cAteva dintre elementele vitale care conferi trupului o dezvol-
tare armonioasi: aerul, apa,hrana, igiena personali, sportul, odihna
qi mAngiierile.
(-,srte s ucen icufu i lrajitor 40r
AERUL -Primul gi cel mai important lucru pe care il faceli cAnd
venigi pe lume este si respirali. FIri aer, omul ar muri foarte re-
pede (am un tricou pe care scrie: ,,CAnd nu poli si mai respiri, nimic
nu mai conteazi"). La fel de importanti ca aerul pe care il respirlm
este qi calitatea lui. Trebuie si fie curat qi si conqini suficient oxi
gen. Dacd locuiqi intr-un orag cu aer poluat, incercali si vd duceli
cAt mai des cu putingi la gari, la mare sau la munte! Putegi, de ase-
menea, sI creqteqi in casi clt mai multe plante pentru c; ele degajl
oxigen in atmosferi. Pe de alti parte, va trebui si vd obiqnuili si
respiragi adAnc.
APA - Apa puri este un privilegiu cu care ne na$tem' dar industria
moderni (gi o spun cu toati convingerea) o transformi intr-o ra-
ritate. Daci nu aveli norocul sI locuili lAngi un izvor de api', ca
mine, nu vi rimAne decAt o singuri posibilitate: si vi instalatri un
filtru de api de cea mai buni calitate. Daci piringii vogtri sunt
dispugi si cumpere un filtru, ii sfetuiesc si consulte mai intAi pa-
ginile de internet. Chiar qi un filtru ieftin, achizilionat de la far-
macie, este o varianti acceptabili.
Unele magazine vAnd api filtrati prin propriile lor filtre. Puteli
si aducegi sticle 9i si le umpleli de acolo.
Se spune ci trupul uman are in compozigia sa 90olo api, rezerve pe
care trebuie si le alimentdm frecvent dupi ce eliminim apa prin
transpiralie sau urini. Eu am inviqat o regule de aur' pe care v-o
impirtiqesc acum gi voud: be{ in jur de 3 litri de api pe zi, in funclie
de greutatea corporali! Dacd aveli 45 de kilograme, ar trebui sI
beli 1,50 litri de api in 24 de ore. Eu misor cantitatea de api pe
care trebuie s-o beau in fiecare zi, o pun in sticle gi beau la fiecare
jumitate de ori.
HRANA - Corpul uman este diferit. Un regim care se dovedeqte
benefic pentru o persoani ii poate face rdu alteia. Unii oameni
consideri ci ,,dieta crudi" este extrem de sindtoasi. Allii pre-
ferl si minAnce produse doar pe jumitate crude sau gitite. Unii
adoptd un regim vegetarian. Alqii simt nevoia sd minlnce pro-
duse din carne roqie, pui gi peEte. Dar daci qinem seama de
402 Oberon $af[- if(a vorfiaart
statisticile ingrijorltoare care ne parvin in ultimul timp despre
alimentele produse pe scard rulanri, v-ag sfitui si incercaqi si con-
sumali cAt mai multe produse organice.
Cu cAt un aliment este mai puqin procesat, cu atAt este mai sinitos,
pistrAndu-gi calitilile nutritive. Vi recomand, agadar, mAncaqi
"sd
direct de la sursi". Ideal ar fi si vi cultivaqi singuri plantele pe care
le consumagi sau si prindeqi vlnatul direct din pidure. Dar nu triim
intr-o lume ideali 9i pugini dintre noi por si faci asra. Totuqi, am
putea apela la un fermier care si ne ofere produse organice. Sau
tatil vostru ar putea si vAneze roamna ciprioare gi si plstreze car-
nea in congelator.
Pornind de la premisa cd produsele organice sunr cele mai bune,
vi sfituiesc si consumaqi cAt mai multe fructe gi legume proaspere.
Carbohidralii ii putegi extrage din cerealele 9i pXinea integrali. Pro-
teinele le gnsili in produsele din carne gi lapte pe care vd sfituiesc
si le cumpirafi de la un furnizor organic. (Vi recomand si con-
sumati cu precidere produse din lapte de capri, care sunt mai u;or
de digerat decAt cele din lapte de vaci.)
Incercatri sa. oblineli cAt mai multe informagii referitoare la grisimi
9i uleiuri! (tn lista de surse gi referinge de la sfArgitul cergii, vegi gesi
o pagini web cu informalii exrrem de utile.) Existi anumite grlsimi
benefice pentnr corpul uman - acizti gragi esengiali. Cei mai im-
portanli dintre ace$tia sunr omega 3 qi omega 6. Uleiul din seminge
de in gi uleiul de pegte reprezinti cele mai bune surse penrru ei.
Incercagi si evitali consumul excesiv de sare, zahir gi dulciuri!
(invetali sd cititi etichetele de pe produse!) inlocuili zahirul cu
miere sau sirop de arlar! Inlocuili sarea de bucdtirie cu sarea din
alge marine sau cu sarea de mare integrali (compozilia rninerali
este aceeagi)!
Pentru o viaqi cAt mai armonioasi, trebuie si eliminagi din dieta
alimentari cartofii p{Ijiti, bauturile acidulate, gogogile, turunul,
alcoolul qi drogurile. Incercali si evitagi produsele care confin glu-
tamat monosodic. Acestea nu au calitili nutritive, putAnd provoca,
in schimb, grave probleme de sinitate.
Aruncagi toate vasele gi ustensilele din aluminiu! Ionii de alumi-
niu pot cauza maitirziu probleme neurologice. Unii cerceretori
larlea ucor icu[u i rrrdjitor 403
 considerd ci alimentele gitite in vase din aluminiuduc la aparilia
bolii Alzheimer. Aruncati $i toate produsele din teflon!
Evitagi pasa de dingi care are in compozilia ei fluoruri de sodiu!
Este o oiravl periculoasi, folosite pentru uciderea gobolanilor. Fluo-
rura de calciu sau clorura stanoasi nu sunt periculoase. Dar daci
pe etichera pastei de dinli vedegi un semn care indici pericolul, nu
i fotositi! pasta de dinli produsi de compania Tom's of Maine nu
are in componenfa ei fluoruri de sodiu.
IGIENA PERSONALA - Probabil c; 9ti1i deja toate aceste lucruri.
Faceli bii sau duguri zilnice! Spnlali-vn pe dinqi - de preferat, dupi
fiecare masd, dar cel mai important este sI nu vi culcaqi niciodati
fira sa vr spilaqi pe dinqi. Spdlali-vi cAt mai des pe cap!
Schimbali-v it zrlnic ciorapii 9i lenjeria intimd! Daci pantofii miros
urAt, presiragi in ei puti; bicarbonat de sodiu. inlaturagi mirosul
.r.pllcrrt de transpiragie, folosind deodorante naturale. Nu vegi reuqi
sI atrageli noi prieteni daci mirosili urlt.
SPORTUL - Probabil ciin programa qcolard sunt incluse 9i ore de sport.
Profitagi din plin de ele! Daci nu aveli ore de sport, atunci puteli se
mergeli pe jos, si vi plimbali cu bicicleta sau si faceqi jogging' Cor-
pul are nevoie de migcare. inchideti televizorul gi facegi miqcare!
ODIHNA - Suntem preocupafi de atatea lucruri, inclt nu mai avem
timp sI ne odihnim. Dar TREBUIE sI dormili opt ore Pe noaPte'
Daci nu vi odihnili suficient, corpul nu va mai putea fi la fel de
puternic gi de energic. Starea sufleteasci gi rezultatele la invdglturl
prrr." avea de suferit. tnce.c"1i si vi programaqi activitlqile in
"l.
,q" f.l incAt sI vi rdmAni timp qi pentnr odihnn! Puteli si renunqaqi,
de exemplu, la televizor. Vrijitorii au alte lucruri mai bune de fecut
decat si butoneze canalele Tv. (Apropo, nu vI culcali NICIODATA
cu relevizorul deschis; radiagiile pe care le emite sunt nocive atat
pentru corpul, cAt gi pentru mintea voastrl.)
UANCAIERILE - Cu mulli ani in urmi, un studiu medical a scos
la iveali faptul c5 bebelugii care nu se bucuri de mAng|ierile umane
Qberon $e[f -tl{rlenheart
4(J4
(erau hrdniqi de niqte roboli) nu se dezvolti armonios. De fapt,
mulqi dintre ei se imbolnlvesc Ei mor. Oamenii au nevoie de mAn-
glierile celor din jur. Persoanele care se bucurd de multe dez-
mierd;ri sunt mai fericite gi mai sdndtoase. tmbreligaqi-i pe cei din
jur 9i lisagi-vd, la rAndul vostru, imbrigigatri de persoanele dragi voui
cAt mai mult cu putinte. DacI simqiqi cI cei din jur nu vd alinti 9i
nu vi mAngAie indeajuns, lucrali ca voluntari la un azrl de betrlni
sau la un spital de copii, maslndule mAinile gi picioarele. Veli des-
coperi cd aveau o nevoie disperati de atingerile voastre. Veqi primi,
apoi, mAnglierile lor.
cArnvn cuvrNTE DESpRE ASUMAREA FAcroRrLoR DE
RISC - Riscul face parte din viaqa adolescengilor. lJn articol din
revista Preaention ne descrie stresul ;i frimlntirile zilnice prin care
trec adulgii din cauza riscului pe care ;i-l asumi copiii, suportAnd
adesea consecinpe dezastruoase ;i tragice. ,,Ce-a fost in mintea ta?" -
ii intreab; plrinqii, iar rlspunsul este - au conchis cercetitorii -
,,Nu m-am gAndit."
Acelagi articol (vezi pagina web de la sfArgitul cn4ii) susgine ci trans-
formdrile rapide suferite de creierul adolescentului, datorate pro-
cesului de dezvoltare, sunt responsabile pentru deciziile pripite luate
de acesta. Vd ofer agadar ,,un sfat inlelept", cum spunea bunica
mea - gAndili-vn de doui ori inainte de a face un lucru!
Un risc enorm il reprezintd acum sexul neprotejat, carc vi poate
expune la boli foarte grave. Agadar, daci vreli sI facegi sex, folosigi
prezervativul!
Temi: Faceqi un jurnal separat sau dedicali o parte din jurnalul
vostru magic ingrijirii trupului! Notagi ce gi cAt mAncaqi in fiecare zi,
exercigiile fizice pe care le faceli, orele de odihni, mAngAierile pe care
le primili sau cantitatea de apipe care o begi. Daci locuiqi intr-un oraq
unde calitatea aerului este precard, observaqi conexiunile intre fluc-
tuajiile 9i schimbarile survenite in calitatea aerului, dar 9i modul in
care ele vi influengeazi. (Ziarele gi buletinele meteo vd, tnformeazd
atunci cAnd calitatea aerului este precari.)
Qartea uce nicu(ui rrrd.jitor
 Qu[ [duntric
Premisi debaziz Lumea liuntrici este zona voastrd de siguranld.
Aici vi reglsili echilibrul gi refugiul.
Clnd eram copil gi lucrurile deveneau tensionate acasi sau simqeam
nevoia sd respir aer curat, md plimbam prin pidure sau pe malul unui
plrlu. Clnd eram adolescent gi simieam cd lumea in care triiesc ml
copleqegte, inchideam ochii gi mr refugiam in ,universul meu liuntric".
Oamenii credeau cd dorm. Dar eu mi gAndeam. tntot.."* o problemi
pe toate feqele pAne reu$eam s-o inleleg. Sau evocam amintiri frumoase,
sau concepeam un plan interesant pentru viitor. Mai tArziu, cAnd am
invilat si meditez, ,refugiul in universul meu liuntric" insemna si dedic
cAteva momente procesului de meditaqie. Studiali lecgiile despre acest su-
biect din capitolul4! Meditagia este un instrument extrem de util pentru
un vrijitor.
Premisi debazil: Universul interior este locul in care sehgluieqte
EUL VOSTRU LALTNTRIC - ,,observatorul'ciruia nu-i scapi nimic...
gi care triie$te in trupul vostru.
Cine este, aqadar, acest EU huntric? Una dintre misiunile unui
vrijitor este sI giseasci rispunsul la aceastd intrebare. Un vrijitor din
Antichitate, Socrate (469-399 i.e.n.), spunea: ,,Cunoagte-te pe tine
insuqi!" Este un sfat bun, ve sfituiesc si-l urmaqi.
Veli descoperi cI valorile 9i principiile voastre morale fac parte
din acest eu liuntric, din universul vostru interior. Iati valorile in
care un vrljitor crede cu tirie - vi sfituiesc sI le sondagi gi si le
cultivali pe cele care vd lipsesc: onoare) loialitate, integritate, sin-
ceritate, respect, corectitudine, recunogtinqi, ospitalitate, genero-
zitate, onoare, reciprocitate, responsabilitate, inventivitate Ei
interdependengi.
Statutul de vrljitor presupune multi sinceritate, dIruire de sine gi
stdruinl5, dar gi dorinqa de schimbare. Pentru a infaptui acte magice,
trebuie si aveqi o personalitate echilibrate, sI acceptali provocirile pe
care le implici procesul de dezvoltare qi sr vi asumali responsabilita-
tea propriilor acfiuni. A fi. w,ijito,' - spune Oberon - nu inseamnd
doar sd ai putere, ci s'o folose;ti apa cum se cuaine.
406 Qberon $a[[' !fu rtenfraart
Lecpiile din acest capitol exploreazd, aspectele personalitdtrii voas-
tre, ajutlndu-vd si vi determinali codul principiilor morale. Pureli
citi, intre timp, $i Manualul de inipiere in vr,i.jitorie ca si descoperili
valorile morale ale vrijitorilor.
Temi: Descriegi in jurnal principiile morale dupd care ve ghidaji
in viald qi semnificalia lor!
,,Liniile uerzi" gi adrese utile
Veli gisi intotdeauna ajutor dacd il vegi cere. Indiferent cAt de dis-
peratd pare situagia, existi mereu o persoani care vI poate ajuta. Puteli
apela, de exemplu, la liniile verzi - linii telefonice care vi pot oferi
consiliere pentru problemele cu care vd confruntali.
Telefonul verde pentru protecfia copilului: 0800 8200 200
Telefonul verde pentru copiii strizii: 0800 8200 218
Telefonul verde pentru lupta antidrog: 0800 87OO 700
Telefonul verde pentru prevenirea tentativelor de suicid la copii gi la
adolescen6i: 0800 080 100
Hotline asistenfa non-stop a victimelor violenlei domestice: 021 9833
UNICEF ROMANIA: Bd. Primiverii nr.48A,011975 Bucureqri, sector 1,
Ro m Ania, 021 .20 1.7 87 2, bucharest@unicef org
.
AEPADO - Asociafia Europeani pentru Apirarea Drepturilor Omului:
I
021 2116061
ALIAT - Alianfa pentru Lupta impotriva Alcoolismului ;i Toxicomaniilor:
021,3348406; 031 8163068; Bucureqti, qos. Berceni nr. 10, sector 4
Asociajia Romini Anti&og: 021 3128895; Bucuregti, str. Anastasia Simu nr. 6
larlaa ucanicu[ui lrdjitor 407
 l"T
}7 I

UNOPA - Uniunea Nafionali a Organizafiilor Persoanelor Afectate in aplicare aceste princrpii in orice imprejurare, stabilind relalii qi prie-
de HIV/SIDA: 021 3199329 tenii din ce in ce mai usor.

Centrul RomAn HIV/SIDA: 021. 2017883

Cum sA construi{i o re+aa de vdjitori

Asocialia RomAni ANTI-SIDA: 021" 2102077;021 2100771
Reqelele interumane sau netzaorklzg presupun stabilirea conexiu-
Accept Rominia: 021 2525620; O societate in care orientarea sexuald gi nilor intre oameni ;i folosirea lor pentru demararea unor acqiuni. IatI
identitatea de gen sunt considerate simple caracteristici ale fiinlei umane. clteva principii de networking:
. VOI sunteti o comunitate, indiferent daci sunteqi novici sau expe4i.
Educalie sexuali, planning familial Societatea de Educalie Contraceptivd
impirtlsiti-le celorlalqi cunoqtintele voastre! Studiaqi lucrurile p. ."r.
gi Sexuali, 021 3103313;021. 310331.4; Bucure;ti, Calea 13 Septembrie nr. 85,
nu le cunoaEteqi! Implicali-vi in diverse acgiuni! Nu existi o aurori-
tate supremi in aceasti viaqd: nimic nu vi poate sta in cale, doar pro-
bl.77C ap.74, Sector 5, w-ww.secs.ro
priile bariere. Comunitatea presupune stabilirea unor legituri, un
schimb permanenr de energie Ei celebrarea uniugii si diversitegii noas-
tre. Primiti ceea ce da1i.
Identificaqi-vi obiectivele gi concepeqivd un plan responsabil pen-
3. $ecre.tete anturajutui cum sd forma(i tru reahzarea lor! Vi puteli insqi capacitiqile necesare infiptuirii aces-
tor planuri daci sunteqi dispugi si investili timp 9i efort. Cunoagreli,
o reIe.q de. tine.ri rrrdjitori probabil, pe cineva care pare si faci totul - ce s-ar intAmpla daci per-
soana respectivi nu ar maiputea si munceasci? Lipsa implicirii celor
o,utor. q[is,qbeth $at etle (cenu$iu)
din jur le epuizeazd, energia liderilor, care nu-;i mai pot duce misiu-
nile^ la bun sfArgit. Aga ci luali taurul de coarne 9i porniqi la treabi!
de scindati cum este cea in care triim, relapiile
tnt.-o societate atlt
In procesul de networking, oferili-vi serviciile unei persoane inainte
interumane destrami adesea; mulgi indivizi nu mai reusesc si-gi faci
se
de a cere o favoare. Cu tolii ne putem pune in slujba comunitltii
prieteni gi nici nu $tiu cum si pitrundd intr-un grup de oameni pe cuno$tinlele, talentul, contactele, experienga etc. Daci vreli ca un prie-
care ii admiri. ten sI vi ajute si studiaqi pentru un examen, corectali-i, la rAndul vos-
Veqi descoperi in acest capitol cAteva strategii 9i principii debazd, tru, tema pentru acasi. Daci vreti si-i atrageli pe oameni la o sesiune
care - daci sunt corect aplicate - vi pot ajuta in procesul de dezvol- literar'a, unde vegi citi poezii magice, anunfali-i, prin intermediul flu-
tare, accentuAndu-vi in acelagi timp farmecul personal. V-agi intrebat turagilor publicitari, ci ii veli servi cu ceai ;i prijituri. Daci vregi si
vreodati cum v-agi putea bucura de mai multi popularitate? Cea mai obqinegi ajutorul unei persoane pentru realizareaunui proiect, ajutaqi-o
simpla modalitate este si deveniqi indispensabili pentru oamenii a ciror 9i voi si-qi ducl la bun sfArgit propriile proiecte.
companie o ciutagi. Treceqi imediat la acqiune! Putegi obqine rezultate extraordinare
Daci aveqi acces intr-o comunitate de vrijitori, cu atAt mai bine; doar prin simpla voastri prezen)e la o intrunire sau festival, unde
dacd nu, nu e nicio problemi. Puteji si vi faceli prieteni-vrijitori la vi puteji face intrarea spunAnd: ,,Buni, sunt Danny la un Oakleaf gi
gcoali, intr-un club din vecindtate sau in oricare alt grup social. Puneqi vin pentru prima oarl aici. Aqi putea si-mi spunegi despre ce esre

408 Qberon,jeff - !l(l.renheart larlea ucenicu[ui lrajitor

I
vorba?" Oamenii sunt sociabili gi incearci s5-i facd pe novici si se simti
cAt mai bine cu purinli. Participanlii mai vechi vd pot ajuta si triili
o experienld cu adevirat unici.
Vi se pare greu si alegeli grupul potrivit de oameni? Puteli si vi
inscrieli, de exemplu, intr-o organizagie nagionald sau regionali. Acestea
por fi ugor localizate daci le ciutali in cartea de telefoane sau in zia-
iele locale. Prin intermediul lor puteli lua legitura cu alti membri care
locuiesc in apropiere sau chiar in regiunea voastri.
Daci gtiqi de unde vreli si plecali, ag vrea doar sI vi mai spun cI
multe domenii se imbini foarte bine cu vriiitoria. Daci sunteqi fas-
cinali de istorie , vi putegi inscrie in Societatea Anacronismului Crea-
tor sau in alte g*p.rri care recreeazi istoria. in afara de convenqiile
de science fiction, puteli participa la intruniri cu diverse tematici li-
rerare - fanii genului polilist pun uneori in scend un caz de crimi pe
care specrarorii trebuie sd-l rezolve. Daci vI simliqi atra;i de spaliul
.or-i., puteti afla tot ce vi dorili despre rachetele spaliale, inscri-
indu-vi in Consiliul Tinerilor Astronauli. Oriunde veli descoperi ma-
teriale despre subiectul care vi pasioneazd, gisigi de obicei 9i fani. Se
org nir"^)d, cluburi in naruri, in parcuri, in biblioteci sau chiar in
magazinele de artizanat - nu trebuie declt si le cdutaqi'
bace nu grsili un grup, puteli forma unul - cum ar fi grupul de-
dicat stuclierii mitologiei. Pentru ca oamenii si afle de existenla lui,
pureli lipi fluturagi publicitari in biblioteca, libriria sau supermarke-
tul din zoni. lJneori, instituliile publice - precum bibliotecile sau $co-
lile - vi pot oferi un spatiu pentru organizareaintrunirilor. La fiecare
intAlnire, ruga[i-i pe oameni sI vd dea datele lor de contact Pentru a-i
putea anunla cAnd va avea loc urmltoarea intllnire. Nu agteptagi ca
sI preia iniliativa formirii unui grup - poate cI oamenii
"lt.in.rrudeja sn faceltrtoi acest lucru.
a$teapti
,{ptivitdf i de lo[untariat
de poluntariat sunt o alt[ modalitate de implicare.
Activititile
Asta presupune sI vi diruili timpul qi energia ca sd realtzaqi un lucru
.leosebit - regizareala;coali a unei piese de teatru sau organizarea
4ro Qberon $c[[- cftrlenhcart
unei acgiuni caritabile. Multe organizagri sebazeazd pe activitelile
de voluntariat.
Mie imi place si citesc, pasiune care m-a ajutat sd pitrund in iumea
minunatl a conventiilor de science-fiction. Cu ani in urmtr, mi-am
dorit si vorbesc despre cl4ile mele preferate in cadrul convengiilor
de science fiction qi si cunosc oameni deosebiii din aceastd comuni-
tate. Am organizat, aqadar, intllniri ;i m-am oferit ca voluntar Pen-
tru orice activitate care nu presupunea o experienqi vastl. Nimeni
nu mi-a refizat serviciile. Niciodat,i. Am cunoscut oameni interesanqi
in timp ce verificam actele de identitate, goleam co;urile de gunoi Ei
le ofeream cafea invitalilor... oameni care mi-au apreciat doringa de
a da o mini de ajutor - asta dupd ce-am phtit treizeci de dolari ca
si pitrund in club.
Acum nu mai trebuie sI-mi plitesc accesul; dar md implic in conti-
nuare in activitijile de voluntariat. Toatd lumea are numai de cfutigat'
Mi-am croit cu succes drumul spre tinta pe care am urmdrit-o. Metoda
este intr-adevir eficienti. De fiecare data cind cineva md intreabi cum
poate si pitrunda intr-un grup, il sfituiesc si-Ei ofere ajutorul.
Vreli si va implicali in activitdlile orga-
nizatriei pe care o admirali? Oferili-vl sd
lucrali ca voluntari in cadrul evenimente-
lor pe care le organizeazl qi, in decurs de un
an sau doi, veli aveaf.oarte mul1i prieteni 9i
relagii, precum qi o experienli de invidiat. Par-
ticiparea la anumite evenimente presupune
implicarea in diverse activittrli - organizare,
planificrri, programiri etc. - dar contribulia
voa$re va fi cu atAt mai mare gi mai valoroasi,
daci nu vd veli limita doar la cerinlele de pe
,,fiqa de post". tnvigaqi sd facegi clt mai multe
lucruri: si direcqionali traficul (in locurile de
parcare), si promovali intAlnirile sau si gitili
pentru invitali. intrebali ce puteli face in plus!
S-ar putea ca, la inceput, organizatorii sI vi
incredinqeze anumite sarcini sub indruma-
rea unor voluntari mai experimentali, dar
f artea ucenicu[ui rrrajitor 4n
la incheierea evenimentului, veli voi aceeagi experienli. Existi,
capdtagi
firegte, Ei alte metode... dar asta este cea mai buni.
Iati cum trebuie si procedaqi! Mai intli, trebuie sI vd prezenta\i
in fata organizatorilor 9i si le spuneqi cd dorili si lucrali ca volun-
tari, specificAnd pregitirea gi experienqa pe care le aveti 9i stabilind
programul orelor de voluntariat. Daci vreli sI participagi la un eve-
,ri-".r, organizat intr-un cadru restrans, precum o sesiune literari,
mergeti in faqa gazdei,spunAndu-i: ,,Bund ziua'Mitnumesc Carol Mea-
dowlark. Particip pentru prima oarila aceastd sesiune Ei vreau si mi
implic in organizarea evenimentului. Aveqi nevoie de cineva care si
vX ajute la curiqenie dupi plecarea invitaqilor?" Daci este vorba de
un eveniment important, cum ar fi un festival, organizatorii igi vor
desfiqura probabil activitatea intr-un birou, cort etc. Duceli-v' la ei
gi spuneli-le: ,,Buni ziua. Vreau si vi dau o mAni de aiutor ca sd iasi
bine evenimentul. Nu am prea multi experienli, dar pot si fac diverse
servicii, si spil vasele sau si lucrez la computer, daci aveli nevoie de
un informatician."
Daci vedeli ci puteqi si faceli ceva, nu mai staqi pe gAnduri - treceli
imediat la acliune, f;ra se mai aqteptati indemnul cuiva! Acesta este
apanajul vrdjitorilor adevdrali. Daci vedeli ci nu mai este hArtie igie-
nici la roaleri, dar nu gtili unde o qin organizator1i, intrebaqi-i. Dacd
observaqi ci un bec pAlpAie pe hol, dar nu aveti notiuni de electrici-
tate) prezentagi-i problema unuia dintre organLzatori, unui adminis-
trator sau unei persoane care gtie ce sd faci. Dacd vedeqi gunoi pe jos,
nu treceti pe lAngn el, strAngeqi-l! Asta inseamni si fii vrdjitor - si ai
grijn de lumea inconjuritoare qi de semenii tai.
De asemene a, dacd.aveti o idee bund, nu o pdstragi pentru voi, pre-
zentali-o celor din jur, dezvoltand-o qi perfeclionand-o. In cazul in
cafe aveti nevoie de ajutor ca s-o puneli in practici, nu ezitati si-l cereli.
Nu-i lasagi pe algii si v-o ia inainte - este ideea lroastrd qi, deci, res-
ponsabilitatea voastri s-o transformaqi in realitate. De aceea, univer-
sul v-a incredintat-o voui, ;i nu altcuiva.
Nimic nu trebuie si vi stea in cale. Vriiitorii ;tiu cum si trans-
forme dezavantalele in avanraje. Daci sunteli prea mici 9i nu aiungeqi
si luali ceva de pe un raft inalt, puteli,^in schimb, si vI aplecagi sub o
masi gi si bdgaqi televizorul in prtzi. in cazul in care sunteli lintuili
Qbcron $e[[- lQrlenheart
intr-un scaun cu rotile Ei nu puteti sd aducegi lemne de foc, vi puteqi
ayzalao masi, indicAndule oamenilor unde si se semneze atunci cAnd
sosesc la eveniment. Daci frigul de afarit vd. deranjeazd,, puneji mAna
5i faceli focul! Folositi-vi imaginagia! Spuneli-le organizatorilor ci doar
pentru simplul fapt c; un participanr nu poate sd facd. totwl, nu
inseamnd ci nu poate si facd. cepa.
puterea inftuen[ei
Influmpa reprezinta actiunea pe care o exercitagi asupra altor persoane
gi evenimente. Putem s-o asemdni.m cu efectul pe care i\ creeazd,o piatri
aruncati intr-un lac: undele stArnite migci frunzele care plutesc pe su-
prafaga lacului, chiar daci nu le puteti atinge din locul in care staqi.
Rezultatul este crucial. Lnudaqi efortul depus 9i rezultatul obtinut!
Imaginagi-vd ci, dupi o munci asidui de trei luni, in care ati pregitit
cu minugiozitate un festival, cineva vi spune ci a triit cea mai frumoasi
experienli din viala sa. Nimic nu se compari cu sentimentele pe care
vi le stirnesc aceste cuvinte. Daci vedegi ci ceva nu merge, nu criticali;
explicagi motivele pentru care acqiunea respectivi nu a avut rezulta-
tele scontate gi incercagi sd vi oferili propriile idei pentru un rezuhat
favorabil. Participali la disculii in care oamenii analizeazd,o conferinpi,
specificind ce i-a impresionar mai mult din evenimentul respectiv!
Invilaqi se d;ruigi cu generozitate qi si consumaqi cu prudenli!
Priviqi fiecare banug ca pe un vot. De fiecare dati cAnd cheltuiti un
ban, acordali un vot idealurilor si practicilor companiei sau organizaliei
in contul cireia a1i depus banii. O dati sau de doui ori pe luni, puteli
sd renunla[i la un meniu de la McDonald's gi si trimiteli suma res-
pectivi in contul clubului vostru preferat sau al unei organizalii care
se ocupi cu opere de caritate. Chiar qi o sumi foarte mici este
bine-veniti. in cazrrl in care duceqi o viagd instiriti, pureli sd puneli
in practici proverbul ,,De unde dai, Dumnezeu i1i di", ficlnd donalii
generoase. In schimb, daci profitali de mirinimia unui grup f;rd sA
deruigi nimic, dali dovad; de zgArcenie ;i proasti-cre$rere. Mergegi,
a;adar, la intAlniriie grupului vostru preferat, mAncaqi brio;e, beqi suc...
9i depuneli cAgiva benugi in cutia pentru donagii!
(-,arlea ucen icu[u i rrrdjitor 413

foncluzii
Arta magiei presupune asumarea responsabilitllilor 9i stabilirea cone-
xiunilor interumane. Vrijitorii vi invali ci trebuie sI vi asumali pen-
tru actiunile gi consecinlele acestora, dar qi faptul cd suntem cu tolii
conectali. Nu vi a$teptali, agadar, ca altcineva sI vd preia sarcilile ;i sd
munceasci in locul vostru. Suflecali-vi mAnecile 9i apucali-vl de treabi!
ce este ;i
,,Daci nu eqti responsabil inseamni ci eqti iresponsabil, ceea
ingeleapti'
mai riu", spune mama mea, o femeie extrem de
Dupe ce pornigi la treabe, o si descoperili cu surprindere cate lu-
cruri veli inviga intr-un mod cAt se poate de distractiv' Chiar 9i ,,munca
de jos" poate deveni plicuti. imi amintesc cu pldcere cum' la un mo-
vriiitori, am curilat'
menr dar, aldturi de cei mai cunosculi gi respectaqi
stAnd pe brAnci Si folosindu-ne cirlile de credit, ceara care se scursese
erau vrijitori de seami, obiinuiti si
p. pod.". Toqi cei prezenli
infaptuiasct propriile lor ritualuri; totugi, in loc si lase pe altcineva
se c.rreqe pod.a.r", s-au apucat cu totii de treabi' ducindu-;i misiunea
la bun sfArgit in timp-record. Am inqeles inci o datd.cdmunca in echipe
este mult mai eficienti.
Iatd secretul unui anturai cu membri aleqi pe sprAnceani'
4. ftcscutinitqteq qi trdsdtvrite sa[e:
si Omu[ {()erde
Fon
qutor: Sessc t\fiotf cHardin largintiu)
Geea este pentm noi o zeili sau Mama Pdmant, dar planeta noastrd
vie este plemedite dintr-un aluat de fo4e masculine qi feminine. Aceasta
fo.i, care pune viaqa in migcare. in aceste vremuri, cAnd berbagii
"rt"
;i ,energiile masculine" poarri vina pentru toate asPectele negative
ale lumil noasrre - de la sexism la razboaie - este extrem de impor-
rant sI inlelegem ;i sI folosim puterea adevlratei masculinitdqi. Degi
noi, berbatii, venim pe lume inzestrali cu o agresivitate pronunlati,
tot ea este gi puterea pe care o invoclm atunci cAnd
trebuie si ne apirim, pe noi qi pe cei dragi noui, de
un riu iminent" Tendinla berbaqilor qi a beieqilor de a as-
culta mai mult vocea raliunii gi mai pu[in pe cea a ini-
rnii este un handicap, dar, pe de alti parte, capacitatea
noastrd de a gindi ralional in momenre de cumpini ne
rjutl si realiz.Im lucruri uluitoare in mijlocul perico-
lelor, furtunilor, sub stres sau in plina confuzie.
Pentru un tinir, procesul de cre$tere pare ex-
trem de dificil, presirat la tot pasul cu nenumirare .SS?#
provociri, flra g mai fie nevoie si-i punem pe umeri povara vinoviliei
pentm faptul ci s-a niscur b;rbat. in ..nlitate, d"r.op"ii.., gi acceprarea
propriei masculinit;1i sacre joaci un rol vital in manifestarea iden-
titililor noastre magice, in exprimarea personalitiqii, in invocarea qi
dezvoltarea puterii noastre. Ca si devenim ni;te vrijitori responsa-
bili 9i se creim un univers magic, rrebuie si ne acceprim identitatea.
Asta inseamnd sd ne iubim, si ne ingelegem ;i si ne fo-
losim trupul, indiferent de forma sau de mirimea lui, sd
ne percepem gi sI ne canalizim energiile sexuale gi si ne
:lcceptim nu doar bllndegea;i sensibilitatea, ci gi impul-
surile gi voinga lduntrici. Este importanr si ne aminrim,
chiar daci am atins deja vArsta maturitigii, ci nu trebuie
si ne schimbim identitatea Ei personalitatea pentru a do-
vedi ci meritim darul viegii. Ne-am niscut ,,buni", nu
,,rii", qi putem deveni gi mai buni. Pentru binele magiei,
dar gi pentru binele lumii in care trdim, trebuie sd ne
punem cAt mai mult in valoare identitatea gi personali-
tatea, nu si le ascundem sau si le schimbem.
Unul dintre modelele revelaroare ale masculiniuqii
noastre este zeul Pan, mereu pus pe Eotii, un zeu cu o
infagiqare ciudati, jumitate qap;i jumitare om. El repre-
zintd echilibrul trisiturilor masculine, fiind jucduq ca un
copil, dar si inspaimAntitor de crud. Este desfrAnat ca o
silbiticiune din pidure, dar gi sensibil, dansAnd pe pajiqti
sau cAntAnd la nai impreuni cu pisirile. Pan inseamnd
,,totul", de aceea il putem gisi in toate lucrurile din naturi,

Q6eron $e[f -<Qrncnfrcart

(.ortac ucenicu[ui lrdjitor 4r5
ca Ei pe Zeul sau Zeila supremi. Pan se poate exprima 9i manifesta
sub orice forma, fie ca o adiere de vAnt sau o salcie, un cAntireg de
rock & roll ori o piatri strilucitoare de rAu. il reg;sim in orice formd
de via1i, a$a cum toate formele de viaqi se regisesc in el. Pan e$e ade-
sea infiliqat avlnd tors de birbat, copite $i coarne de 1ap qi chip de om.
tn alte locuri, poart; coarne de elan sau un corn de rinocer gi danseazi
pe perelii cavernelor luminate de to4e, avind pene gi gheare, aripioare
9i cle;ti. El este o alti intruchipare a Spiritului omniprezent, dar 9i sim-
bolul zeului-bufon, al zeului-coiot din mitologia triburilor indiene qi
al lui Loki - zeu din mitologia scandinavi. Este un mic dricugor pus
mereu pe sotii, dar qi ocrotitorul animalelor, al pidurilor gi al tuturor
vieluitoarelor. CAnd ii aucl naiul, toate silbiticiunile ciulesc urechile,
devenind agitate gi sunt gata s-o ia la fugi.
Pan este partenerul, slujitorul qi tovarSgul de joaci alZerger supreme'
in toate formele ei. impreuni, continui si impuni magia qi spiritua-
litatea, demolAnd legi, reguli, rationamente, temeri gi obiceiuri. S; pro-
moveze pasiunea ;i empatia intr-o lume depersonalizati ri inerti. SI
stabileasci legituri acolo unde domnesc graniqele, dogmele qi separirile.
S; le inspire senzualitate celor lipsiqi de pasiune qi si-i trezeasci la viaqi
pe cei plictisiqi 9i nefericiti. Se aline rinile celor suferinzi.
Cel de-al doilea arhetip al masculinitilii noastre este Omul Verde.
Sunt convins ci ati vizut misti cu chipul Omului Verde sau a1i asis-
tat la ritualurile Beltane, unde participanlii se vopsesc in verde Ei iqi
prind in pir crengule ;i frunze. A;a cum Pan reprezinti spiritul tutu-
ror animalelor gi vieluitoarelor de pe pimAnt, Omul Verde intruchi-
peazi spiritul plantelor pe care le mAncim gi al copacilor la umbra
cdrorane odihnim. Este sirbitorit in diverse culturi, sub diverse nume:
Omul de Paie sau Omul de R;chit;, zeul recoltelor sau simbolul
schimberilor de anotimp. in c;rlile lui Tolkien, este intruchipat sub
forma copacilor uriaqi, care luptl impotriva agenlilor mo4ii 9i distru-
gerii. il regisim in sexualitatea norilor de polen care polenizeazdfl,o-
rile, griul gi porumbul, dar gi in spiritul curaios al seminqelor de pipidie,
care i;i croiesc drum spre iumini printre cripdturile din asfalt.
La fel ca zeulPan, Omul Verde sahgluieEte inliuntrul nostru' dar
Ei in preajma noastre. il regisim in dorinqa de a ne face o casi
gi de a
ne efiinde ridicinile ca ni;te ancore sau in lupta Pentru supravieluire.
4r6 Qberon $e[['tl{r.renheart
in inqelepciunea stribunilor, care cuno$teau tainele pimAntului, dar gi
in dorinqa noastri de a ajunge la lumini... de a inflori, de a cregte 9i de
;r cunoaqte. Slligluiegte nu doar in grddini, ci qi in spiritul gridinarilor;
nu doar in seva copacilor de sequoia, ci gi in sufletul protestatarilor care
militeazd pentru salvarea lor.
Puterea vrijitorilor iqi are rldecinile in manifestarea liberi a per-
sonalitdgii 9i a spiritualitilii lor. ZeulPan 9i Omul Verde ne inspiri
si dim frAu liber identitiqii noastre. Un inlelept indian din Taos mi-a
impirtn;it aceasti sentintd: ,,Din adnncul 9i din preajma pdmAntului,
din adlncul si din preajma dealurilor, din adAncul 9i din preajma
munqilor, spre tine puterea se pogoari." Iati puterea de a fi noi inqine.
o 4
Imprieteniqi-vi cu oameni cirora si le puteli impirtfui sentimen-
tele Ei frdmlntirile legate de propria masculinitate! Ei nu trebuie
si faci parte neapirat din anturajul vostru magic qi poate este chiar
Ei mai bine daci nutresc conceplii diferite. Evitali prietenii care dau
dovadi de un comportament agresiv, arogant sau lipsit de bun-simq!
+ r r - 'r'
Incercaji si- descoperiqi singuri adevirata semnificatie a cuvan-
tului ,,masculin"!
o Faceli o listi cu trisiturile, calitilile 9i inclinaliile personalitiqii
voastre pe care le considerali masculine (autoritate, putere,
voinqi etc.). Sub fiecare dintre ele trageli o linie in aga fel incAt
sd formagi doui coloane: una in care si specificaqi cum se ma-
nifesti respectivele trisituri ;i daci sunt nocive pentru voi gi
cei din jur, iar cealalti in care si specificaqi daci exerciti o in-
fluenqi pozitiva asupra voastri gi a semenilor vogtri.
o Aveli grije se puneli pe altarul vostru sacru un obiect care
{ si simbolizeze masculinitatea: o statueti sau un desen care
I s;-l tnf;qi;eze pePan, un bi1 sau o ciuperci uscati sub formd
de falus.
o tncercali si confeclionati o masci a Omului Verde, folosind
o piele uda 9i netib;cit;, impodobita cu tulpini impletite din
trestie sau o scoarli curbati de copac, presirati cu crengule;i
frunze qi avlnd o barb; din licheni sau muqchi!
o Povestili gi scrieqi scrisori, clntece sau poeme despre masculi-
nitatea sacri! Descurajaqi acqiunile indivizilor care ne conferi
(-.arlea ucen icu[u i lrdjitor 417
i
l
 noud, birbaqilor, o reputalie proasri, dar luaji apirarea sexu-
lui nostru cAnd auzili pe cineva atribuindu-ne tururor califi-
cative negative.
I Faceli tot ce vi sti in putinli, folosindu-vi resursele 9i energiile
masculine, pentru a ne conferi o imagine pozitivi - imaginea
eroului pasional, sensibil, purernic, hotirAt, iscusit gi onorabil.
5. ltSua[uri de. ini(iere in .riafo unui bdrbqt;
mqrite etape. q[e existe.n(ei - acceptem rolul de betrAni inqelepqi odati ce inaintim in vArsti. Ca in
copi[Ari e, tine,re.te qi bdtrdne1e,
autor: rJcssc Wof tHsrdin largintiul
Berbaiii vin pe lume inzestrali cu talente gi tresituri care ii ajute
si infiptuiascd lucruri minunare, purtXnd ins[ pe umeri povara res-
ponsabilitijilor. Totuqi, viala le oferi oponunitdqi cu ajutorul cirora
igi duc misiunile la bun sfArqit. Cildtoria noastri de la copihrie la ma-
turitate implici anumite momente ritualice, unde
vedem lumea din alte perspective qi ni se incre-
dinleazd poveri mult mai grele. Respectivele
momente se numesc ,,ritualuri de initriere" -
ceremonii planificate qi infeptuite sub indruma-
rea celor vXrstnici, care presupun teste elaborate,
vriji speciale qi juriminte memorate. Alte ritua-
luri de iniliere survin exact cAnd ne a;teptim mai
putin, clnd viala ne scoate in cale provociri uriage
pe care trebuie si le infruntim gi sI le rezolvdrn.
6rfh,
'./l
in sufletul fiec,i|ui ordjitor batrin saLa;luieste un copil curios ;i juc,iup, iar ln su.
fletulfiec,irui copil'salspluie5re un arcijitor care abia asleaptd sd inz,ele cum sa-si puna
in practicd talentele magice.
Desen de lesse lVolf Hardin
4r8 Qbcron $e[[-tlQr.''enheorl
De exemplu, un tAnir trece printr-un ritual de iniliere dacdiahotlrlrea,
din propria-i voinpi, si se angajez.e pentru a contribui la plata cheltuie-
liior familiale sau clnd se decide, aflAndu-se intr-o situalie dificile, si faci
pentnr prima oarl.ceeace consideri el ci trebuie farut. fere si mai aplece
urechea la cei din jur. Alegerea unei facultili poate fi un ritual de
iniliere daci este consecinla unui vis pe care vreli si vi-l implinili, qi
nu al dorinqei de a face pe placul plrinqilor sau de a vi miri ;ansele
de a cXEtiga mai mulli bani... chiar Ei renunlarea la qcoali poate si fie
un ritual de initiere dacd. rezultatul este unul pozitiv, indeplinindu-ne
astfel o misiune sau un vis magic. Momentele ritualice ne ajuti si tre-
cem mai u$or peste problemele sexuale specifice pubenilii sau sd ne
orice act magic gi sacru, cel mai important element dintre momentele
ritualice este intenlia noastra constiente qi bine determinati. Astfel'
ne asumlm fiecare etapi in mod voluntar, nu ca Pe o obligalie impusi
de naturi sau de societate.
Majoritatea triburilor organizeazdceremonii specifice ca si marcheze
momentele-cheie din existenla unui birbat. De exemplu, apagii din tri-
bul Muntelui Alb trebuie si treacd prin anumite teste gi si execute dan-
suri ritualice, locuitorii din Samoa tatueazd pielea fiilor lor cu dinti de
rechin, iar vichingii obiqnuiau si-;i povesteasci via1a, stAnd intr-un cerc
ritualic. tn alte culturi, din Asia pAni in America. copiii sunt rzolalr de
restul tribului ca si invele arta tdmiduirii 9i legile barbeliei, apoi sunt
reintroduqi in comunitate. Unele triburi au dus aceste ritualuri pAni
la extrem, izollndu-i pe beieqi in camere secrete subterane sau kiva1.
Imaginaqi-vi ci stali inchiqi luni sau chiar ani intregi intr-o cameri cir-
..rl"ri gi intunecatl din adAncul Geei! tnchipuiqi-vi momentul in care
a1i vedea lumina zilei pentru prima dati dupi atAta timp!
Poate cd asa ar trebui s5 privim lumea dupi fiecare moment iniqia-
tic - proaspiti qi uluitoare, nu innegurati de vechile conceptii 9i obi-
ceiuri. S-ar putea ca in timpul acestor ritualuri sI fim stropili cu apa
sflntd a unui rAu, si fim acoperigi cu noroi, si purtim Pe caP Parura
din pene de papagal a unui rizboinic indian sau si fim atingi pe umeri
I Camere folosite in scopuri ritualice de indienii din tribul Pueblo din sud-vestul
Statelor Unite (n. tr.).
('.artea ucanicu[u i lrdjitor
 voi. Cu fiecare pas pe care il facegi, deveniqi egalul lor, purtlnd
de tiigul unei sibii. Acceptlnd toate acestea, le dem de inqeles celor
acum responsabilitatea destinului vostru pe propriii umeri.
din jur ci ne-am asumat misiuni importante 9i cd vom acliona afa cum
o Repetagi ritualul de iniliere in fiecare moment crucial din viaqa
ne cere noul nostru statut, acela de berbali puternici gi demni' care
voastrl! Ori de clte ori intervine o schimbare dramatici in exis-
igi pistreazi cuvAntul dat, cici in fond chintesenga masculinitdlii noas-
tenla voastri, iar responsabilitagile devin tot mai mari, ritualu-
tre este pistrarea promisiunilor ficute.
rile iniqiatice le conferi o imponanqi covArgitoare. Martorii lor
ne ajuti sd ne indeplinim jurimintele, fiind demni de pozigia,
o Daci vi apropiagi de perioada pubertllii sau vI aflali deja in acest
statutul, vocatia qi rolul nostru.
stadiu, rugafi-i pe oamenii care vd sunt alituri si vd ajute sI creali
tncurajali-i Ei pe alqii, indiferent de vArsti, sd, organizeze ri-
un ritual de iniqiere. DacI nu faceqi parte dintr-un trib care prac-
tualuri de iniqiere! Cu cAt identitdqile qi scopul lor sunt mai
tici astfel de ritualuri, atunci vi revine sarcina seJ iniliaqi. Puteli
bine definite, cu clt cei din jur le recunosc mai mult valoa-
si ceregi ajutorul adulgilor din anturajul vostru sau al unei co-
rea, cu atAt cercul nostru de relagii, dar;i actele magice vor fi
munit;qi adepte a religiei plgAne.
mai puternice.
. Nu uitatri ci un ritual de iniliere trebuie si includr cel puqin aceste
elemente:
1. O perioadi timp pe care s-o dedicati unor sarcini 9i mi-
de
siuni speciale... unor teste de cunoagtere' forgl 9i percepqie.
S-ar putea si fiqi nevoili si porniqi intr-o aventurl a cunoaqterii,
6. Qtu aturi de initriere pe.ntru
unde veqi sta singuri, cu inima deschisl, undeva in pidure, ve-
gheagiin taini de adulgi. femei-nrdjitoerE: cum sd ce.[ebrdm
2. O ceremonie in prezenla celor ii iubiqi gi care exerciti
Pe care
o influengd asupra voastrl: pnrinqii sau tutorii' care trebuie sd frumusel e a tr ansf ormdri[or no astr e
vi acorde acum mai multi libertate; prietenii gi partenerii-vriji- t(rrc (Qse
outo", lrozy
tori, care trebuie si vi ajute in aventura in care intraqi. VI su-
gerez adoptagi costume speciale, potrivite evenimentului.
sd.
Nu mult despre femeile-vrijitoare,
se vorbegte prea gi
J. un moment in care si vd exprimagi recunogtinga fa1d, de oa-
asta pentnr ci majoritatea miturilor gi legendelor au fost
menii care v-au dat viaqi, v-au modelat si v-au indrumat paqii;
scrise de b;rbaqi. Au existat intotdeauna fete gi femei
pentru experienqele dure prin care aqi trecut gi din care aqi invi-
tnzestrate cu o sensibilitate gi un simg al percepliei
gat nigte leclii pregioase de viall; 9i fagi de Geea qi Spiritul atot-
atAt de mari, incAt igi puteau disputa superioritatea I
puternic care vegheazd, asupra noastri.
4. O promisiune rostitr cu glas tare in prezen)aparticipan1ilor
gi un jurimAnt solemn, fecut in tdcere, prin care s; fagiduili Femeile pot st,ipini arta magiei lafel de bine ca barbapii
cl vi vegi asuma noile responsabilitali qi veli folosi, spre bi sau poate cbiar mai bine. Kiaa Rose i1i impline;te cu cinste
nele ruturor, noile capacitili dobAndite' destinul, lnind hotririri dificile, folosindu-;i puterile l iwntrice
5. O ceremonie demni de un eveniment atAt de important. si infaptuind acte magice intr-un canion fermecat, unde le
inrtap,i pe tinerele ucenice tainele ardjitoriei.
Nu trebuie si uitaqi ci aceste etape vitale ale existen1ei umane
Desen de Jesse \Volf Hardin
pot fi la fel de dificile pentru pnrinlii voqtri cum sunt qi pentru

(arteaucen icu[ui rrrdjitor 421

420 Qberon $e[[-cl{r'enheart
chiar gi in fala mai-marilor inlelepte ale tribului. Viaga acestor ,cu-
renderas" (tamaduitoare), ,,brujas" (vrijitoare) qi preotese implici anu-
mite perioade de tranzilie - schimbiri fundamentale in persoana sau
in direclia lor magici - ritualuri de iniqiere la fel de importante pen-
tru noi, femeile-vrljitoare, cum sunt pentnr berbali.
Fiecare eveniment imponant din viagi este marcat de anumite eve-
nimente care semnaleaz:a'r.recerea timpului. Ne na$tem, ne cresc pdrul
qi dinqii, invilim sd rldem gi facem primii paEi in lume. Mai rirziu,
sXngerim pentru prima dati, ceea ce marcheazi inceputul ciclului fe-
minin. Concepem gi aducem pe lume copii, apoi imbitrlnim pe mdsurl
ce ei cresc Ei Jescoperl singuri drumul in viali. in *orrr.nt.rl in care
ciclul inceteazd. si ne mai vini, am atins perioada senectuqii - vArsta
intrelepciunii. Toate momentele implici anumite transformlri - interne
gi externe. Suntem niqte fiinle vii gi prin natura noastri trebuie si
crestem, si ne dezvoltdm qi si ne schimbim cu o intensitate diferiti.
Ca si recunoa$tem Ei si celebrim rnomentele de tranzilie, trebuie si
creim noi ritualuri de inigiere,bazate pe cunoa$terea striveche a ci'
clurilor femeiegti, dar adaptate vielii noastre moderne.
Natura ne-a inzestrat cu o empatie instinctuald si o gAndire intui-
tivi. Suntem fiicele Zeigei supreme, iar trupul nostru reprezinti exPre-
sia gi extensia lumii naturale. Datorit; capacitllii noastre extraordinare
de perceplie, simqim imediat frumuseqea gi tragedia lumii incon-
juritoare. Acest har deosebit ne conferi deopotrivi bucurie gi sufe-
rin1e. tn timpul perioadelor de tranzilie, trdirile noastre sunt mult mai
puternice decAt de obicei. Trebuie si avem grrjF' ca sensibilitatea noastri
extraordinari si nu ne provoace un dezechilibru emolional. Iati 9i
motivul pentru care multe ritualuri tradiqionale de iniliere Presupun
si petrecem o anumiti perioadi complet izolate de restul lumii. Fie-
care etapi din existenla noastri presuPune un proces rapid de dez-
voltare, vulnerabilitate, putere qi cunoa;tere.
Fiecare moment de tranzitie ne oferr ocazia si ne sondlm din nou
personalitatea, intreblndu-ne cine suntem qi ce vrem si devenim, invi-
pAnd astfel si ne cunoagtem mult mai bine. $i, totodati, si ne reechi-
libram viaga qi si ne asumim noi responsabilitaii gi provociri.
Procesul este cel mai bine simbolizat prin coborArea in infern azeigei
Inanna, ,,Regina Cerurilor" in religia sumeriani, care a mers spre
Qbaron $e[[- {I{rlenheart
422
iumea din adAncuri, arunclnd veqmintele, bijuteriile gi vanitaqile. In
acelagi fel, ne lepidam Ei noi de imaginea falsi pe care ne-am creat-o'
spulberlnd toate dogmele, ideile preconcepute gi iluziile, pini cAnd
ne dezviluim adevirata identitate: trupul, spiritul, sufletul gi mintea.
$i la fel ca Inanna, ne inilqlm din infern mai frumoase 9i mai pline
de viali ca niciodati. Fiecare etapi a existenlei noastre ne ajuti si ex-
perimentim, si inlelegem gi si ne bucurlm de provoclrile qi aventu-
rile propriei viegi.In momentul in care am invitrat sd ne cunoaqtem Ei
si avem grije de noi, vom reuEi si-i ajutim ;i pe cei din jur.
Fie cd experimentali primul ciclu din viala voastri sau vi pregltigi
si atingeqi vlrsta senectulii, bucurali-vi din plin de etapele existenqiale!
. Imaginati-vr cum ar ardtaviaqa ideale Pe care aqi dori s-o ducegi!
Ce viziuni noi a1i avut in ultimul timp gi ce visuri au rimas
neimplinite? inchipuigi-vi cum ali putea sI vi apropiali cAt mai
mult de propriul ideal.
o GAnditi-vi ce schimbiri aii vrea si inf;ptuili in personalitatea
gi in viaga voastri! Ce aspecte ale viegii nu vi mai avantaieazd
sau pe care le-aqi lisat in urmi? Ce obiceiuri, situaqii sau stiluri
de viati ar trebui si modificim ori la care dintre ele ar trebui
si renunlim?
o infaptuiti acum aceste transformiri! Dacn vd este imposibil sI
le indepliniTi din carza prietenilor pe care ii ave1i, incercaqi si
vi faceqi alli prieteni care si vd, aprecieze qi si vi sprijine in
procesul de dezvoltare. Daci existi situaqii sau obligagii pe care
nu le putegi evita (precum qcoala), puteli si vi modelagi reali-
tatea, schimbAndu-ve profilul sau unitatea de inviqimAnt, optlnd
pentru cel la distanqi sau angajlndu-vd profesori particulari ca
si vi inveqe tot ceea ce trebuie sI gtili pentru a deveni nigte
vrijitoare iscusite.
o Glnditi-vi acum ce calitiqi, obiceiuri sau activitili vreli si ma-
nifestali sau si desfiguraqi in via1a. Acestea Presupun anumite
stiluri de viali, de studiu, de relaqionare, manifestare gi acqiune.
Sau ar putea si implice anumite visuri - de a urma cursuri de
fitoterapie, de a participa sau de a organiza o intrunire a vrdii-
toarelor, de a pune bazele unei formaqii de muzicd rock sau
Qarle a ucenicu[u i ."rdjitor 423
 ale unei afaceri, de a iniqia aga-numitele
,,community gardens"l
sau oe x vd muta undeva mai aproape de naturd.
Nu trebuie si uitaqi cd nu ne putem realizavisurile peste noapte,
iarschirnfirile pe care vrem sr le infeptuim in viala gi in lumea
"ott::l implic; mai mulli paqi. Fili mAndre de fiecare pas Pe
care rl taceli, pentru ci vd apropiaqi tot mai mult de destinagia
voastrd.
Alcatuiti ritualuri si bucurati-vd de momentele de tranziqie, nu
doar izolAndu-vi de lume pentru a vd inchina Spiritului Atot-
puternic, ci in mijlocul comunitilii voastre) organizAnd ri-
Ei
tualurt speciale care si recunoascl qi si celebreze noile roluri pe
care vi le asumati.
In timpul ritualurilor, incercali sr purtaji haine cumpirare sau
tloit: special pentru respectiva ocazie,ca si reflecte noua etapi
dtn vralx voastri. Agi putea s-o ruga[i pe sora, mama sau o prie-
tend apropiau se vi vopseasci truirrl, mAinile sau faga cu h"rn"
orl cu o altd vopsea naturale, punAndu-vd astfel frumusegea in
evrdenl{ si simbolizAnd etapele importante din viala voastri.
Spiralele reprezintd ,rr, *od"l parr.rrlt.r."l, care sugere azir infi-
nrtatea ciclurilor vietilor noastre. Florile frunzele simbo-
si ;i
l.iz.eazdlegdtura cu pimAntul gi frumuselea viegii. Un model cu
rnrml sugereazi dragostea pe care ne-o purtim noui insene, dar
sr celor din jur gi chintesenjei divine a vielii.
*o*enre pe care e bine si le petrecegi in compania fami-
f."1t
Iel' a prretenilor apropiaqi a partenerilor spirituali, celebrAnd
9i
rmPreune procesul de dezvoltare gi impirtlgindu-vd visurile gi
".tt]"."il", dar qi legimintele pe care vi le-agi ficut voui insevi
st )plrrtului Atotputernic.
Fiecare floare .."i.", infloregte, face fructe gi se ofilegte... gi fie-
cale vtali urmeazd.acelagi ciclu un ciclu plin de pasiune gi sem-
-
nificatrie. Atingem perfecliunea gi frumrrsegea umana trecAnd
pnn aceste cicluri ale trupului, dar stabilind qi o puternici legd-
turi cu pimAntul din care ne na$tem gi in care ne intoarcem.
I Terenuri
libere, aflate in spaliul urban sau rural, pe care oamenii pot si cultive
fructe, legume s,i flori (n. tr.).
424 Q6eron $ef[- !fu r'enfr eart
CAnd putegi, organizagi ritualuri in aer liber ;i mAncali fructe
de pddure ca si stabilili o legituri tangibila cu Geea.
. Bucurati-vi de fiecare moment din viala voastrl, nu doar de eta-
pele existenqiale. Sunteqi nigte fiinge magice, inzestrate cu un
potengial nemirginit gi fiecare pas pe care il faceqi pe drumul
vielii este sacru gi binecuvAntat. Si sarbdtorim, agadar, prin toate
mijloacele posibile frumusetea trecerii noastre prin viald!
. clmp orto'n+q qct iltismulu i
7
in rria{a uce.nicu[ui rrrdjitor
qutor: qesse Woff *Iordin lar8intiul
Termenul de ,,activism" inseamni,,a acgiona" qi nimic nu este mai
important pentru un vrijitor declt hoterArea de a trece la acliune
pentru a contribui la crearea lumii gi a realitllii noastre. Activismul
se poate manifesta sub forma unor proteste fagi de anumite acqiuni
reprobabile, precum defrigarea in masd a pidurilor tropicale din
Columbia Britanicl sau de pe Amazon, politica rasisti a unor cor-
porafii sau incilcarea drepturilor 9i libertililor individuale de anu-
mite guverne... sau sub forma unor acqiuni proactive pentru crearea
unor comunitipi alternative qi a unui stil de viagd mult mai sdnitos.
Indiferent cui ii atribuim instinctele, viziunile gi puterile noastre
magice - Zeilei;i Zeului suprem sau Marelui Spirit - ne putem ma-
nifesta recunogtinga, incercAnd si indreptlm nedreptiqile, si vin-
decim rinile, si crelm gi si dlruim frumusege. Putem si onorim,
de asemenea, marile provociri ale destinului, care ne-au oferit nigte
lecqii preqioase de via1d, dar gi pe mentorii care ne-au indrumat pagii,
punAndu-ne in slujba universului inqelepciunea, perceplia, talentul
qi miiestria dobindite.
Daci nu vom lua atitudine, s-ar putea ca in curAnd si nu mai avem
crAnguri unde sd inf;ptuim acte magice sau s-ar putea si aflim ci le-
gile emise de congresul Statelor Unite ne interzic practicile si religiile.
lartea ucenicufui lrdjitor 425
 Evenimentele care survin in societate ca ur-
mare a politicii locale gi naqionale ne afec-
teazd, pe toqi, iar orice catastrofi ecologicd
nu ne pune in pericol doar planeta, ci 9i via1a.
Ni se pare adesea ci adeppii religiei pigAne nu
se implici suficient in acgiunile protestatare, aEa
cI s-ar putea sI ne revini noui, vrijitorilor, sarcina de
a schimba lucrurile.
Cei mai radicali activigti, aparittori ai mediului incon-
juritor, se consideri prgXni. Una dintre cele mai tinere
reprezentante ale acestei mi;clri protestatare este Julia
Butter{ly, care - in dorinla de a salva de la tiiere un copac
sequvoia - a stat cocolatd in el timp de aproape un an.
Ea gi-a motivat acliunea prin legitura spirituale pe care
o avea cu copacul.
in timp ce unii pagAni se inroleazi in fo4ele armate, manifestlnd
astfel un activism extrem, allii participi la diverse conflicte peste ho-
tare. Autoarea gi ,,vrijit oarea" Starhawk protesteazi de ani intregi nu
doar fa;,|, de distrugerea mediului inconjurdtor, ci qi fagn de prolifera-
rea nucleari, arizboiului in Orientul Mijlociu qi a politicii Bdncii Mon-
diale. Ea ne oferd un exemplu de diruire gi abilitate, abordAnd fiecare
batalie mitici dintr-un unghi diferit. In campaniile sale, pe care le or-
ganrzeazl, impreunl cu un grup de adepqi, imbinl protestele nonvio-
lente cu educajia publici gi igi conduce protestatarii in fala birourilor
opozantilor ei, rostind pe ritmuri de tobe incantaniii, meditagii qi vriji.
o Identificapi 9i faceqi o listi cu pericolele care ameningl lucru-
rile pe care le apreciali cel mai mult, fie cd este vorba de liber-
tate sau de principii, de familie sau de un clan, de un copac pe
care il iubili sau de intreaga naturi.
o Citili cr4i precum Trutb Or Dare (Adea,ir sau prouocare), scrisi
de Starhawk sau Gaia Eros, scrisi de mine... cl4i care descriu
problemele intr-un mod cAt se poate de elocvent, dar 9i alte
lucriri care ne inspirl si trecem la acgiune.
o Analizati problemele, descoperili cine are interese puternice gi
incercali si gisili cele mai bune modaliteli de abordare.
426 Qberon $e[f - cl{r"ren heart
a Notagi pe hlrtie felurile prin care putegi influenga sau schimba in
bine o situalie ameninldtoare. impa4iqi lista in doui secgiuni - una
pentru modalitafle prin care puteli si impiedicagi c,omiterea unor
nedreptili sau acliuni de distrugere, iar cealalti pentru metodele
pozitive prin care putepi indrepta situaqia respectivi.
Puteli apela qi la alte mijloace legale de protest: organizarea,
inaintarea gi emiterea petiqiilor qi a comunicatelor de presi, in-
terviuri oferite presei, participarea ia proteste gi demonstrajii
qi perfeclionarea instrumentelor de educaqie publici precum tea-
tre de gherili sau concerte publice cu mesaj protestatar, care sd
aduci la cunogtinla spectatorilor problemele respective.
Lipsa de obedienqi civile implici proteste 9i acliuni care incalcl
legile, dar care se pot dovedi eficiente cAnd alte acliuni dau greg.
Un exemplu il constituie inscripqiile gen graffiti, cu mesaj pro-
testatar, realizate pe zidurile cledirilor, blocarea drumurilor care
asiguri transportul copacilor tliagi, incilcarea proprietililor unor
companii din Nevada unde se efectueazi. teste nucieare... gi, de-
sigur, aruncarea ceaiului englezesc in portul din Boston care a
declanqat Rizboiul de Independenli al Americii.
a t.rce.caqi si descoperiqi dacr in regiunea sau in zona unde
locuiji existi grupuri ori campan ri organizate de activiqti care
se lupti si rezolve problemele ce vi macini gi pe voi, apoi ana-
lizagi metodele pe care Ie folosesc pentnr a vi inscrie sau nu in
rlndurile lor.
Daci nu gisiqi un grup de acest gen, infiinlaji unul! Chintesenla
oricirei organizajii, indiferent cAt de mare sau de mici ar fi, o
constituie ,,grupul de afinitlli" alcituit dintr-o mAnI de oameni
care se cunosc gi au incredere unii in ceilalli gi gtiu foarte bine
ce trebuie si facd pentru ca lumea si devini un loc mai bun.
Nu agteptaqi ajutorul gi alianqa cuiva pentru a trece la acliune!
Porniqi singuri la treabl, iar ceilalgi vi vor urma exemplul. Cele
mai puternice manifestiri ale activismului le-au realizat protesta-
tarii prin propriile fo4e.
Vrajitorii igi asumi responsabilitatea deplini pentru rezultatele
qi consecingele acqiunilor sale.
Vrijitorii pornesc la acqiune stimulali de viziuni gi compasiune.
Qartea ucenicu[u i rrrdjitor 427
 Vrejile magice nu vi pot ajuta sI vn indepliniqi toate misiunile...
9. Cum sd orBqnizali o Pe.tracere
dar putegi transforma magia intr-un element puternic la care
si apelaqi in toate acliunile voastre. cu rrrrdjitori
outor: grconrvriter

8. Ttgtti de. aur DE CE ATI VREA SA ORGANIZATI O PETRECERE

outor: Oberon
Pentru ci am locuit citeva decenii impreuni cu alqi oameni, eu
Ei Morning Glory am alcituit un set de reguli care sunt esenliale pen-
tru o conviequire armonioasi. Le-am lipit pe frigider in toate casele
in care am stat qi chiar le-am oferit gi altor persoane. Vi le ofer acum
si voui:
tQ6uti de aur
'1. Dacd ati facut mizerie, curaialil
2. Dacd v-ali trezit, faceti patul dimineatal
3. Dacd sc6pali ceva pe jos, ridicati-ll
4. Dacd vdrsaf i ceva, Stergeli mizeria !
5. Dacd ati terminat de m6ncat. ;tergeti masa!
6. Daca ali deschis ceva, inchideti la loc!
7. Dacd ati luat un lucru, punefi-l la loc!
8. Daca ali mutat un obiect, apezafi-l la locul lui!
9. Daca aliimprumutat ceva, returnali proprietarului!
10. Daca ati folosit un lucru, inlocuifi-l!
11. Daca ati stricat un obiect, reparati-l!
12. Dacd nu-l puteti repara, apelafi la ajutorul cuiva!
13. Daca nu este stricat, nu-l reparafi!
14. Dacd nu va place ceva, nu vefi avea parte de el!
CU VRATITORI?
Pentru a vi sirbitori ziua de nagtere.
Pentru a sirbitori aparilia unui film sau a unei ci4i pe teme magice'
Pentru a sirbdtori absolvirea Ecolii de magie (de exemplu, $coala
Cenugie de Vrljitorie).
Pentru a organiza un ritual bardic sau magic.
Din puri distracgie.
UNDE SA ORGANIZATI PETRECEREA
Daca vremea e frumoasi, puteli s-o organizagi in aer liber. Vrijitorii
iubesc natura.
Daci vremea nu vi permite, atunci organtzagi-o acasi sau intr-un
loc spaqios, ca si incapi togi oaspeiii gi unde si a;ezagi masa, si jucaqi
jocuri etc.
INVITATII
Putegi si cumpiraqi invitagii, dar nu-i riu si le faceli singuri cu aju-
torul unui computer sau de mlni, folosind hArtie glasati. Iati cAteva idei:
tnfeEurali invitaliile sub forml de sul qi legagi-le cu o panglici!
Confeclionaqi-le sub forma unui castel sau a unei Palerii de vrijitor!
DECORATII
Facegi ,,lumlniri" din hArtie glasati qi agigagi-le de tavan cu un fir
sublire ca si creaqi o atmosferi ) la Hogwart's! Sau agata:',L de tavan
stele, lune 9i planete ca si induceqi o atmosferi nocturni.
Puneqi pe masi o fald de masl in nuanle purpurii Ei argintii 9i
presiragi confetti argintii in formi de stele. Ornali camera cu baloane
argintii Ei leduri colorate ca si creaqi o ambianti plicutl.

Qberon $e[[- tl{rlenfre orl

428
[ortca ucenicu[ui .rrdjilor 429
 LumAnirile o pot intensifica, dar trebuie si aveli griie unde le
puneli. Ca si nu aveli surprize neplicute, a$ezali-le in borcane din
sticli. Chiar daci lumAnarea se ristoarni, nu existi pericolul si ia
foc ceva, iar pe de alti parte, borcanele luminate capdti aspectul
unor felinare.
Folosili farfurii Ei cini din plastic, pe care si desenali, cu rnarkere
colorate sau metalice, semne astrologice, rune sau alte simboluri magice.
tncurajagi-i pe oaspeli si vini imbricali in costume specifice: man-
tii, pehrii de vrljitori etc.
PREPARATE CULINARE
Servili aperitive ,,vrijitore;ti"! Tiiali felii de $unci subtiri clt de-
getul Ei infigegi la un capit cAte o migdali, in aga fel incAt si creali as-
pectul unor degete de vrijitor. Din aripioare prijite de pui Puteli crea
aripi de liliac. Rosioarele mici, umplute cubrinzd'topite, pot sugera
globii oculari. Din sandviciuri cu ton, salad gi oui putegi modela pilerii
de vrijitori, sicrie etc.
Ca desert, puteti oferi bomboane Pop rocks, jeleuri sub diverse
forme, bomboane colorate pe ba1 sau sub formi de cristale. Daci veqi
intra intr-o cofetdrie, sunt convins ci veli gisi nenumirate dulciuri
interesante gi magice...
Teiaqi prnjiturile in formi de stele gi de luni, presirlndu-le apoi
cu zahdr albastru.
Prijiturelele in conuri de ingheqati reprezintl intotdeauna o deli-
catesl la petreceri. Presiragi-le cu confetti in formi de stea ca si in-
tensificali efectul magic. Sau lesali-i pe oasPetii voEtri sI faci ,,prijiturele
vrijitoregti'. Oferili-le conuri de inghelati sau alte suporturi de
prdjituri. Conurile de ingheqatl trebuie aqezate cu vArful in sus deasu-
pra prijiturelelor, formAnd astfel o pelarie de vrijitor. Le puteli orna
apoi dupi cum doriti.
Conurile pot fi folosite qi ca si crealr ,vrdlitori din inghelati".
Utilizali un poionic mai mic cu ajutorul ciruia si formali capul vrdji
torului de ingheqati, pe care si agezaqi apoi un con de inghelati pe
post de pelerie. Puneli ,vrljitorul" in frigider, unde va trebui sil lasati
cAteva ore pentru ca pdldrra qi capul si se intdreasci! Dupi aceea)
scoateti-l pentru a-l decora, dar pistragi-l in frigider pAnI la petrecere.
Qberon $c[[ - tlQrlanheart
430
tn locul prijiturelelor in conuri de inghegati, putepi sd facegi un
tort, pe care si desenati cu diverse crenle castele magice, pil5rii de
vrijitor sau alte motive magice.
Ca biuturi ricoritoare, o idee buni ar fi ,,apele magice" - api cu
.rrome de fructe. Turnali-o in pahare, spunAnd Intensum Flavorum!
l'}riviqi-i apoi pe oaspegi in timp ce beau. Veli citi uimirea pe chipu-
rile 1or, cici se agteptau si simti ,gustul" de api plati.
Sau puteli si le oferili diverse ,,pofiuni magice". Servitri-le o gamtr
l.rrgi de bluturi rlcoritoare, din care iEi pot face propriile
"po1iuni"!
lirunzele de menti intensifici efectul magic.
ServiliJe invitagilor punci dintrlun cazan sau dovleac giurit. Ca
sir-l ricili, umpleqi cu api o minqi din cauciuc, strAngeli-o la guri
cr-r un elastic qi begaqi-o in congelator. in timpul petrecerii, desfaceji
rninuga 9i lasaqi gheaqa in formi de mAnd si pluteasci in punci!
Puteli face, de asemenea, un milkshake delicios din compot de do*
vleac, inghepati de vanilie ;i lapte, peste care si presdragi frigci. Minunat!
ACTIVITATI
O activitate interesanti este jocul ,,Cine sunt?" inainte de petre-
cere, scriegi pe o bucati de carton numele unei fiinge magice (de exem-
plu, inorog, hipogrif, grifon, centaur, balaur etc.). CAnd oaspelii incep
si soseasci, ata$afi pe spatele lor cXte un carronaE, fdre si-i lisaqi se ci-
teasci ce e scris pe el. Ei trebuie si descopere numele creaturii ma-
gice din intrebirile celorlalli oaspeti: ,,Por sd zbor?",,,Arunc fleciri
pe nlri?" etc.
Confe4ionafi baghete magice: Punegi la dispozilia invitalilor ba-
ghete drepte (lungi cam de 40-45 de centimetri), sArmi din cupru sau
alami, sclipici, clei, polistiren, panglici metalizate, markere cu cerneali
permanenti, ablibilduri, vopsea acrilici, cristale sau mdrgeluge, pis-
tol de lipit qi orice articole pe care credeli ci rnusafirii le-ar putea fo-
losi pentru confecpionarea baghetelor lor. Oferiji un premiu pentru
cea mai buni baghetX!
Confecpionali obiecte vriiitoreqti: Oferigi-ie oaspefilor cozi de
mituri qi articolele folosite pentru crearea baghetelor!
(arlea uccnicu[ui lr{jitor 431
I
 incredinlaqi-le oaspegilor sar- Angaiagi un iluzionist care si vi ofere numere de magie!
or ganizagicompetilii vriiitoregti:
cini - in aer liber sau intr-un spaliu inchis - Pe care trebuie sI le duci
Ghicili in frunzele de ceai (raseoman;ie); Punegi in ceagca de ceai
la bun sfArsit intr-un anumit interval de timp'
a fiecirui invitat cAte o linguril; de fntnze uscate de menti. Turnaqi
printre ;rpi^fiarti peste ele gi lisagi-le sI se opireascd timp de cinci minute.
Pictafi-vi chipul: Modelele cu stele, luni sau fulgere sunt
Puteqi sd le oferigi ceaiul oaspelilor sau si-l arunca1i, pistrAnd frunzele
cele mai cunoscute motive vriiitoreqti.
qi pugin lichid. Invitaqii acoperi apoi cegcula cu mAna, agitlnd-o de
cAtevaori. in final, schimbe cegtile intre ei gi ghicesc viitorul, desluqind
Jucagi jocul,,ingepagi piliria vriiitorului"!
simbolurile, formele, literele sau cifrele formate de frunze. Pentru mai
multe detalii, citigi capitolul despre taseomanlie.
organizaqi un joc bazat pevolumul vostru preferat din seria Harry
potter!Rugali-l pe un adult si punl intreberi direct din carte.
GENTUTA CU CADOURI
tnainte de plecare, oferiqi-le oaspetilor cadouri magice: pietre, un
creafi jurnale magice: oferili-le musafirilor coli de hartie, apa-
set de ci4i de tarot in miniaturi, prafuri fermecate, vase pentru
rat de perfo rathirtiagi aqd colorati. Fiecare invitat trebuie si perfo-
prnjituri in formi de luni gi stele, brlqdri luminoase, piianjeni din plas-
,.t. .olil" cu aparatul de perforat, apoi si le lege cu ala coloratd' tic, jeleuri etc.
Oferilile pene de scris qi cerneali qi ajutalii pe prietenii voqtri vrdjitori
si scrie in noile lor iurnale folosind aceste instrumente antice de scris!
cu un culit asculit - capul penei de
SFATURI PENTRU ADULTI
Qlot,i: inainte de petrecere, asculili - Puteji si modificapi sugestiile de mai sus 9i sI le folosigi in cadrul unui
scrlsf N-ar fi riu si-i invnqaqi pe oaspelii vogtri simbolurile runice sau
ritual magic sau bardic. tn ,."rt caz, oaspegii stau in jurul focului (sau
tebane si modul in care le pot folosi.
al unui minunchi de lumAneri) 9i spun, pe rAnd, pove$ti qi poezii ori
interpreteazi diverse cAntece. Gazdaii intlmpini pe oaspeti la incepu-
Aritafi-le musafirilor cum si qeezepofiuni!Puneqi la dispozilia
tul ritualului, iar la final, le mulgumeqte - printr-un discurs solemn -
invitatilor o gamd largi de sticle gi borcane goale (cele colorate, cu forme
pentru participarea lor. Momentul aprinderii focului (fie in gemineu,
ciudate, ,,.rni id."l. pentm aceste experimente), linguri 9i sticlule de
fie in aer liber) constituie o pane extrem de importanti a acestui ritual.
colorant alimentar. Oferiqi-le flacoane 9i borcane etichetate, pe care
Pentru mai multe detalii, citigi capitolul despre ritualurile bardice.
si scrie denumirea materialelor pe care le conlin: jeleu de mente,
seminte de mac, bicarbonat de sodiu, ceapl marinatl, spaghete fierte,
ridicine de ghimbir, capere, api cu nisip sau pimlnt de flori, olet ames-
tecat cu .oll.rrr, alimentar ro$u etc. Puneqi-vi imaginaiia la treabd!
Avepi griji sI lucrali intr-un loc ferit, unde nu vegi provoca prea multe
p"grrb!, jaci veqi virsa poqiunile. tncuraiali-i pe participanli sI incerce
di*.r. combinagii. Nu uitaqi si amestecaqi bicarbonatgl de sodiu cu
oletul qi colorantul alimentar. Reacqia va fi uluitoare'

porniqi in ciutarea ,,pietrei filozofale"! infaEurali bomboane in

folii de aluminiu 9i ascundeqiJe prin casd sau prin grddini!

4i2 f)6aron je[[ - tl{r'enh eart

 De la a lui indlyime elefantul ne prioe;te;
Soricelul tot ce prinde intre dinpi mistuieSte.

Iute cafulgerul iepurele se aztintd,

Pentru ca ghepardul mereu sd-l infring,i.

$arpele are obiceiul pielea a-1i leapdda,

Iar balena, in adincul mdrii a se cufunda.

,{te[ieruf Q[I: P,iunul coada cu mindrie ne-o aratd;

Cangurul peste riuri, peste adi tot sal.td.

fumea qi cuno aqterea animqte.tor lmaro'1 Pasdrea colibri zboard cu grapie fdrd riaal;
C,in'rila se adapd 5i deSertul il trece f,;r,i egal.
A cre;te ;i a ocroti
Calul pamintul ln galop el poate sd-l dooedeascd;
p,imintulwi cum sd le gl,isuie;ti? Cum se na1te, puiwl de karibu e gata sd pornedscd.
ViepwitoareLor
$i cum s,i le chemi, ca sd le imblinze;ti?
Ale munpilor poairniSuri abrupte le urcd lama,
Iar pinguinul in pinuturile ingbepate d,i iama.
Prin cintec, din suJlet s,i le sL,ioe;ti!
inaap,i s,i Le cuno;ti ;i La drum sd porne;ti!
Albina mierea dulce ne-o ddruie;te, dar atenpie la ac!
Bufniya pinde;te in beznd, precum moartea ale ei aripi tac.
Sarnan este ursul 2i puterea din aise ;i'o ia
Iar somonul inpeLepciwnea din izaoare ;i'o bea'
Urswleywl panda ronpdie bambws fi la soare se tncdlze;te;
Hiena ameninldtor ne rinje;te... dar lista se isprdaepte!
Pisica pti;e;te pe furi;, ca o umbrd imbLanita;
Si sconcsul miroase mai tare ca smirna smeritd'
Cu legile s,ilb,iticiei, strd,rrecbi Si snanii cum sLtnt,
se ostoie;te
Cu topii trebuie s,i facem legdm,int.
Singuratic, lupul la lunri cu glasul
$i gisca anotimpurile trecdtoare aestette.
Graiul animalelor s,i inaepi, tinere ordjitor,
Cdprioara pe caP Poartd o cunund; $i la tine sd le chemi ademenitor!
CAinele se rotc$te ;i la picioare ni se'adund.
De vrei cw adeadrat sd le inpelegi,

Din lnaltul cerului, oulturul cu mdretia ne incintd, Ale naturii taine trebuie s,i le dezlegi.
Iar berbecul tot inainte cu capul mereu se apintd' I'IZABETH BRnnrtte

Qbcron $c[[- tl(rlenficart (arteaucenicu[ui

'r4iitor 435
 r. clntrodvcere
ine ati venit in lumea animalelor! i.t capitol, vom inviqa
"..,t mai ales asupra artei
si cunoastem animalele, concentrAndu-ne
comunicirii cu necuvlntitoarele. Profesorii sunt imblanzi-
,J.i'ai animale, oameni care cunosc limbajul cailor, parapsihologi
pentru animale gi alte persoane, care - datoritl capaciteqilor extra-
ordina.e - pot s.; comunice gi si lucreze cu vieluitoarele. Vom stu-
dia zoologia qi vom dezlega tainele totemurilor. Vom invdqa, de
asemenea, si identificdm animalele, descoperind in acelaqi timp
modul in care au evoluat, hrana de care au nevoie ca si supra-
vieluiasci, comporramentul, stilul de viaqi, ritualurile de imperechere
animalelor magice precum
Ei limbajul. veli descoperi Ei legendele
inorogul sau balaurul.
T.Ll "."rt,ri atelier este de a vi invdga sI comunicaqi cu animalele
gi cu alte spirite ale naturii, anahzindtn acelali timp mediul pe care
il imparlim cu vieguitoarele, arta de a vorbi cu ele, legendele necu-
,rAntdtoarelor, ale totemurilor gi ale altor duhuri supranaturale.
Culoarea magicd a atelierului este maro - culoarea blenurilor de
animale Ei a perr.lo, de pisiri, dar qi a lucrurilor moi 9i pufoase'
vrnjitorii maro l,rcreazd adesea in pet shopuri, spitale veterinare,
adlposturi pentru animale gi grddini zoologice sau devin jandarmi
silvici ori sal.ratori de animale. $i sunt intotdeauna inconjuraqi de
viequitoare - fie ele animale de companie, animale crescute la fermi,
animale silbatice etc.
2. Nlimq[e.-cdtdrze qi totamuri
qutor: Sesse c\[rotf <Hardin largintiul
Natura este un profesor extraordinar, oferindu-ne lec1ii de viali
inestimabile, dar - a$a cum anumili oameni exerciti o influenqi mai
puternici asupra viegii noastre decAt alli - unele animale ne rePre-
zinta mult -"i bin" energiile gi puterea. Acestea sunt ,,totemurile"
Q6cron $afl-cl{rlenfreart
$6
s;lu,,spiritele-cdld:uzd". Ele sunt alialii nogtri - nu doar penrru ci ne
s:rr in ajutor in momente de cumpind, ci mai ales pentru ce spiritul
i;i energia lor le oglindesc pe ale noastre. Pe de alti parte) slabiciunile
lor sunt qi slebiciunile noastre gi de la ele invilim si le corecrdm, si
le compensdm sau si fim mai atenti. Puterea lor este Ei puterea noastri.
Daci goimul este totemul nostru, atunci avem aceeagi sinergie cu
irceaste pasire de prade, precum gi capacitatea de a vedea cAt mai de-
parte in zare... dar gi tendinga de a respinge relagiile prea intime. Dacd
lupul reprezintd totemul meu, inseamnd cd sunt loial clanului gi ,,hai-
tei" mele, dar gi principiilor mele, de la care nu mi abat niciodati,
chiar dacd astfel devin un lup singuratic 9i neinleles, cAgtig mai pugini
bani sau chiar imi fac dugmani.
De cele mai multe ori, animalele noasrre c5"ldtnd nu sunt animalele
noastre preferate, pentm ci nu ne putem alege totemurile. Este posi-
bil, agadar, si fim inzestraqi cu energia elanilor, degi ne simlim atragi
de urgi. Sau poate cd ne dorim si nu avem prea mult din energia ger-
pilor, de vreme ce au o reputagie atAt de proasti. Daci ursul este tote-
mul nostru, inseamni cd avem o fire introveftiti $i ducem o existenli
singuraticl, la fel ca urgii care hiberneazi in pegteri. S-ar putea si fim
iuti la mlnie, de aceea va trebui si invitim si fim mai toleranli. De la
urgi trebuie si deprindem qi arta tdmiduirii, cici in trecut ei i-au ciliuzit
pe oameni in locurile unde creEteau ciuperci qi plante medicinale.
Nu veli descoperi care este animalul vosrru rotem trdglnd la intAm-
plare o carte dintr-un pachet de cirgi infigiqAnd animale, ci anali-
zindu-vi^caliulile, slibiciunile, talentele, preferinqele qi dorinlele. Dupi
ce veli invdga si vi cunoagteli personalitatea gi firea liuntrici, veti putea
si identificali in naturl viequitoarele sau acele spirite ale lor care vi
oglindesc trdsiturile liuntrice. Ele sunt ciliuzele voastre, profesorii
pi aliagii vo;tri, care vi vor ghida nu doar in viaqa reale, ci gi in vise.
$i vor continua si vi se infegiqeze, fie ci le invocagi spiritul, fie ci nu.
Acestea sunt spiritele animalelor care sdligluiesc in sufletul vostru $i
triiesc prin intermediul vostru.
Faceqi o listl cu trisdturile voastre inniscute! Care sunt ternerile,
speranqele qi pasiunile voasrre? Ce lucruri infaptuiqi cu greurate, dar
pi cu qurinqi, parci de la sine? Ce mediu natural vi prieqte qi unde
credeqi c5, agitril cel mai bine (pe malul oceanului, pe un vArf de munte,
[ortea ucenicu[ui .irrdjitor 437
 fala streinilor? incercali si gisiqi o modalitate cle a vi conecra direct cu anima-
in dqert, in pidure sau Pe o pajigte)? Cum reacqionali in
gi neinlelegerilor? l.'le-totem - vizitagi-le la gridina zoologici sau petreceti mai mult
Dar in fata iovezilor de afecli.rne, a ameninlirilor a
ti'rrp in habitatul lor, unde putegi sn le simgili prezenta, sa le identi-
Facef doui liste cu animale! t"t'-""" trebuie sd le enumerali
pe cele
reald atunci cAnd nu vI lrcati urmele sau chiar si vi intllnili fage in fagd. Dar nu vi sfituiesc
care vI apar cel mai adesea in vise sau in viala
t,r pornili in ciutarea anumitor vieguitoare - nu este inlelept sd vi
Iar in cealaltd trebuie sI le menqionati pe cele cu care aveli
"Ur.p."fi. rrczigi singuri tn compania unui lup sau a unui urs 5i nici nu trebuie
trlslturi in comun. Incercali apoi si ve identificali cu fiecare animal
in parte, triind gi vlzand lumea prin ochii lor! Aceste comParatii
vi s.i confundatri ,,comuniunea" cu un animal-totem cu o intAlnire care
\-irr putea dovedi extrem de periculoasd.
.ro, sl vi descoperili aliaqii 9i cdlduzele din lumea animalelor'
"jr'tt" CAnd primiqi lecjii de viaji gi ajutor din panea totemurilor , vd, re-
Nu uitagi ci micula pitulice se poate transforma intr-un adevirat
vine misiunea de a le ajuta la rAndul vosrru. Chiar daci invocaji in
rizboinic,lucru care ,r" f".. si inlelegem c[ mirimea $i strllucirea
vis doar spiritele clliuzelor voastre, trebuie si vi asumagi rdspunderea
nu inseamni neaPirat Putere'
aseamdni cu dc a face ceva pentru ele in viaga reali. DacI lupul vd este aliar, cum
Descoperili-ve slibiciunile Ei corectaqi-le! Acestea se
irni este al meu, trebuie si gdsim modalitili prin care sd-i asigurim
cele ale totemurilo, voastre. Identificalivi calitllile -
aseminitoare
supraviequirea in puqinele locuri silbatice care ne-au mai rimas. Fie ci
cu cele ale totemului vostru - 9i puneli-le la treabd Pentru a sivAr;i
tionim bani, protestdm faqi de exterminarea lor sau scriem scrisori, tre-
fapte magice!
viati pe care vi le lrtrie si trecem la acqiune - ar fi necinstit si dezonorant sd invocim in
Identificaqi trisiturile 9i recunoaqteli lecliile de
totul di{erite! .riutorul nostru spiritul lupului, daci vom permite exterminarea ul-
oferi viepitoarele naturii - chiar Ei cele care vi se par cu
t imilor lupi selbatici.
Ascultali ce vI spun Ei urmali-le sfaturile!
care si le
Aduceli ofr".td" totemurilor 9i puneli pe altar sculpturi
*pr"ri",.f Confecqionali.migti .1r *lrylttemului vostru 9i purtaqi-le
pentru a-r rnvoca qr exprima Puterea qi energia!
CAnd incercati se ,re .o,.l"fi cu alte animale-tote
m' analizait-le ener- 3. $pirite[e qnimq[e[or micir
giile 9i influenlele, calitaqile qi puterile! tncercaqi sn
le identificaqi
Irasaturile huntrice, nu doar pe cele exterioare!
totemuri, istorie ;i comp[exitqte errro[utirrd
qutor. C[izabeth (Bqrr elte lcenusiu I

Puterea magicd a totemurilor este bine

cunoscute atAt din punct de vedere practic,
cit Ei teoretic. Oamenii se intreabd cum gi
de ce functri oneaz:a. Aventura mea in aceste
tirAmuri fascinante a inceput cu o discugie pe
$oimul reprezintd capacitatea de a oedea cit mai dEarte in zare' forumul ,,Surorilor din Avalon". Vorbeam
'Cind.
ztom descoperi cd Soimul este totemwl nostru' oom
simpi o
totemuri, atingAnd in cele din
clespre diferite
legdturd extrem de puternicd cu lumea sdlb'iticiei' contopindu'ne
urmi subiectul scirii evolutive. Am inceput
cu totul intr-un singur truP.
astfel si punem diverse intreberi: Oare roare
Desen de Jesse \Volf Hardin

('qrteq uceniculul rrrdjif or

Q6eron $eff - cQrlcnheorl 439
 yrrcat rolul de totem pentru Hitler mi s-a perut, aEadar, atAt de inte-
totemurile trebuie si facd parte din ,,megafauna {otogenici", Precum
Dar insec- rrrciati, incAt am renuntat la concepgiile mele anterioare.
vulturul sau ursul? $o"r...1" poate sI joace rolul de totem?
cu vieguitoarele Virusul reprezintiultima treaptd pe scara evolutivi a vielii; de fapt,
,.io. t. putem incredinla statutul de^totem? Ce facem rrnii oameni de qtiinln susfin in continuare ideea ci virusul nu este o formi
minuscule, cum sunt diatomeele?l' tn cele din urml'
ne-am incheiat
complexitate gi/sau tlc viaqi, pentnr ci nu se poate reproduce singur, fiind nevoit sd giseascl
dezbatereaintrebandu-ne: Existi un nivel minim
de
,, celuli-gazdi, pe care o transformi intr-o ,,fabricd" producitoare de vi-
cunoagtere pentru ca o anumitl specie sd poati juca rolul de totem?
rusuri. Nu mai existi nimic, agadar, sub ultima treapte evolutivi - cea
Daci da, care este acest nivel 9i de ce?
tote- .r virusului. De aceea, daci el poate si joace rolul de totem inseamni ci
Am susqinrrt la inceput faptul ci vieluitoarele pot deveni
trebuie si sofisticarea evolutivi nu mai reprezinti un factor de calificare sau des-
muri in funclie de an,rmite criterii' tn primul rAnd'
sd poatl exlsta ca celificare. Aqi putea susline, pe de alte parte, ci prionii se afli sub nive-
cunoa$tem foarte bine un totem Pentru ca acesta
un totem tre- Irrl virusurilor, dar mulli oameni de gtiinla consideri ci prionii, ca gi
entitate activi in planul spiritual' in al doilea rAnd'
virusurile, nu reprezintd o formi de via1l, ci o otravd organici.
buieslaibitreslturigi/sauputeridistinctive'caresiexerciteoin-
ne conferd un Aceste concepte dau naqtere altor idei fascinante. De exemplu, oa-
fluengl pozitivi asuPra oamenilo'; de exemplu' uliul
dar 9i harul viziunii' acqionAnd atat pe
inenii igi aleg totemurile din rAndul animalelor pe care le cunosc gi
,i-q care cresc tntr-o anumiti regiune. Panoplia totemurilor s-a lirgit insi
""ir"ordinar "l,,ederii, unui totem tre-
plan fizic,clt gi metafizic. tn al treilea rlnd' puterile
considerabil, deoarece avem qansa si cunoagtem animale care nu triiesc
t.ri. ,..rrtoscute de tradiliile magice sau spirituale' Aceste criterii ueapirat in locurile noastre natale. Agadar, daci setea noastri de
mi se pireau cAt se Poate de logice' (:unoaqtere ne-a impulsionat si creim aParate tot mai puternice, cum
Dar m"i tirziu,.a.'d i-"* relatat dezbaterea partenerului
meu,
zdrobitor: Dar dacl totemul lui ;tr fi microscoapele ultraperformante, atunci, orizonturile noastre se
acesta a venit cu un contraargument
-candili-vI
la natura perfida a amandu- largesc tot mai mult, deschizAndu-ne po4i pAnn acum ferecate. Dia-
Adolf Hitler a fost virus.rll
la numirul uriaq tomeele nu au jucat in trecut rolul de totemuri, deoarece manifesta-
rora,ladistrugerile in masd provocate de amindoi'
altora qi de a o pro- rea lor fizicd nu este vizibih cu ochiul liber qi nimeni nu $tia de
de mor1i, d", qi 1" tendinga J" p'"1"" entitatea
"
j.rpa b,rnrrl lor plac! GAndigi-ve apoi la faptul.cl - m-ult timp cxistenqa acestora. Acum, faptul ci diatomeele nu mai sunt un mis-
;;;, sr dlinuie ter pentru noi schimbl ceva? Unii oameni se simt atraqi de diatomee
Srrpi _orrtea lui Hitler _ ideile sale vicioase au continuat
arii extinse' cu qi mirturisesc ci gi eu sunt fascinati de aceste alge microscopice. Agadar,
qi ,I r" risplndeasci - uneori pe arii izolate' alteori
pe
cu atenqie istoria ideea cI diatomeele pot juca rolul de totemuri in epoca moderni mi
manifesteii violente! Iar in final, daci veli anayza
ralionale, veqi se pare cAt se poate de logici.
Holocaustului gi o veli rrece prin filtrul unei gandiri
vaccin" eficient De-a lungul istoriei, oamenii au recunoscut ,,personalitatea" diver-
ajunge la concluzia ci aceasta ar putea constitui "un
cireia virusul a selor boli care le ameningau viaga (poate cineva si conteste ci Yersi-
impJtri.,ra infeqiei cu memele na)istetlldeea potrivit
nia pestis/MoarteaNeagrd se manifestd cu o violenqd cumplita?), dar
nimeni nu a Etiut - pAnI acum cAteva decenii - care erau cauzele bolii.
@en1iona1idenaturiproteici,1ipsi1i.de.oricetipdeacid
transmisibile ale animalelor Poate oare un spirit totemic nociv, cum este virusul, sd joace rolul ,,unui
nucleic, care produc.rn gr.rp de boli neurod.gerr.i"ti.re
qi omului, numite boli prionice (n' tr)' spirit malefic" sau al ,,aburului negru", cum era uneori descris in ve-
r n. 1 i n
2 Meme - concePt *oi"tio"itt introdus \n 1976 de biologul Richard Dawrns in chile scrieri de medicinl? Nu toate totemurile sunt binevoitoare. De
carteaSaGenaegoist,i;,,..-."definegteipoteticaunitatedeinformalieculturah exemplu, unele triburi ii identificau pe rduficitori, observAnd compor-
rnoqtenitl,utilizatiqitransmisadeindivid;simbolicvorbind'esteogeniinforma- tamentul nevistuicilor) care se simleau atrase, aParent fere motiv, de
culturale (n' red')'
ti,rnali mentali, o purtltoare specificl de informalie

Qberon $eff -{{rrenheorl Oarte a ucenicu[u i rrrdjitor 441

 aceasti I)eoarece majoritatea desenelor de pe peretrii pegterilor sunt rm-
un anumit membru ai clanului. DeSi nu este singura explicaqie,
conexiune antnce o noui lumini asupra unor fenomene misterioase' l)regnate cu puteri magice, reprezent|.nd desene ale unor spirite de
dispare puterea unui spirit totemic odati cu ul-
,rnimale, tragem concluzia ci acestea ar putea deveni o ancori pen-
Pe de alti parte,
rru un spirit totemic, al cirui tmp a displrut demult. Pe de altl Parte,
tima sa m"nifestare {izici? Poate oare si supraviequiascl cu ajutorul
ci poate ci mai existi mamuli vii care trdiesc intr-un loc tainic sau
unei ancore spirituale? $tiu sigur, dintr-o experienlr personaii'
poate cI fosilele ori rimigilele lor le pot invoca spiritul. Aceasta
mamutii iqi fac inci simqiti pi"t"n1^ in viala noastre' La Institutul
nu este o scuzi ca si permitem dispariqia speciiior de animale, dar
Ancient Lifeways existd o pe;tera decorati in stil tradiqional'
cu

desene in ocru, care infdtiqe azd' tnmamut

qi un bizon' imagini la rea- ridici anumite intrebiri fascinante despre spiritele totemurilor 5i
puterile lor magice. Evoluiia gi schimberile pe care le-au suferit to-
Iizarea cirora am contribuit 9i eu'
temurile de-a lungul anilor constituie, de asemenea, un obiect in-
trrtr-o noapte, ne-am dus in pegteri ca si depinim poveqti' IntAm-
un moment teresant de studiu, ceea ce mi face si mi intreb ce ne va fi dat si
plarea a ficut si ascultim c-'legenda despre mamuti' La
nrai vedem.
dat, am vizut cu coada ochiului cum o scanteie albistruie
pluteSte
Prie-
prin aer ;i m-am glndit ci nu poate fi altceva decit un licurici.
tenul meu, care stitea llngi mine, avdzutqi el 5i am a$teptat
impreuni
ca,,licuriciul" nostru si-si faci din nou simliti prezen)a' dar nu
s-a

mai intlmplat. Ni se pirea ci peretele din piatr; a devenit

dintr-odati 4. {procesu[ de obsertqre qi cofac{ionqre
,r".rrp.r.rrr, captAni tazele unei singure stele' (Nu existl electrici- qutor: }(oonrrriter 1indi6ol
t"t. i., pe;teri, i", f"no-..tul la care asistaserlm amindoi plrea inex-
plicabii.) Mai tArziu, clnd am aprins lanternele' am observat
cd
ochiul mamu- A obseraa inseamni a studia foarte minutrios. Procesul de observare
scAnteia de lumini aplruse exact in locul in care se afla
presupune cercetarea gi inregistrarea anumitor fenomene sau
tului desenat p. p"r.t.le peqterii' $i atunci AM TNTELES: mamutul
intAmplari. Spiritul de obserr:ayie implici vigilen^1i qi atenqie.
ne priaise. Uluitor!
Procesul de observare nu survine de la sine. In viata noastri de zi
mS:W.** -t**fE cu zi, ne concentrim asupra unui anumit lucru fari sI mai observim
ce se petrece in jur. Din fericire, insi, procesul poate fi deprins printr-o
r,
frs practice indelungati. Spiritul de observalie joacdun rol extrem de im-
portant in viaja unui ucenic vrljitor, ajutAndu-l si inqeleagi 9i sl puni
cu mai multi u;urinli in practici studiile magice.
Veli invila in acest capitol ci procesul de observare presupune doui
lucruri: r,ibdare si repetitrie.
Daci vreli sI vedepi ce se petrece cu adevlrat in naturl, trebuie si
vi inarmaqi cu multi ribdare gi se dedicaqi mult timp acestui proces.
Veji obqine cele mai bune informaqii, daci veli sta nemigcaqi intr-un
loc din naturl, observAnd cu atenlie ce se intAmpla in jur. tr, -o*..r-
tul in care vieluitoarele se vor obignui cu prezenla voastrl, veqi fi mar-
tori la tot mai multe evenimente inedite.

(.artea ucoricu[u i lrnjitor 443

 Pentru a insl comportamentul animalelor, trebuie si le urmd-
inqelege
rili de nenumirate ori. Ceea ce vi oferl gansa sd vedeli modificdrile'
dar gi reacgiile lor fali de schimberile de anotimp.
Procesul de observare vi oferi ocazia sd privigi natura cu qi mai
multi curiozitate, dar qi cu un siml al percepgiei mult mai vigilent.
Veli aprecia la justa lor valoare calitagile magice ale naturii gi veli da
na$tere unor idei novatoare pe care le veli integra in ceremoniile 9i
ritualurile de magie.
,Ntq de a pri'oi pdsdri[e
Studierea pdsirilor este un hobby gi o plicere Pentm mulgi. Laurrna
urmei, existl milioane de zburitoare in intreaga lume. Fie cd locuigi
la orag sau la qarl, nu trebuie decAt si vn ridicaqi privirea spre cer qi
vepi vedea sau veli auzi imediat o pasire.
Ca orice alt proces de observare, qi analiza plsirilor presupune
rdbdare qi repetilie. Zburdtoarele sunt, prin natura lor, extrem de ti-
mide, de aceea este bine si le priviqi de la distanti, stAnd intr-un loc
complet nemigcali. Purtaqi haine in nuanlele mediului inconjurrtor,
evitlnd culorile aprinse ca roqu qi galben!
Daci vi intereseazi viaqa pdsdrilor, ar fi bine si investiqi intr-un ghid
despre cele din regiunea voastri. tl pnteqi cumpira de pe Amazon.com
sau Powell.com la preluri rezonabrle' Puteqr
gisi, de asemenea, informaqii utile pe di-
verse website-uri.
CUM SA HRANITI PASARILE
Un mijloc de a atrage plsirile in
curte pentru a le putea observa cAt mai
de aproape este si le momili cu mAn-
care gi api.
Cea mai simple metode este si le
impr{tiagi seminle pe un gard, pe un
perete de piatri sau pe alte suprafele.
Dezavantajrl este mizeria pe care s-ar
Qber on $cff - tl$r'enfreart
444
l)utea s-o faceli, cu atAt mai mult cu cAt gardul sau pererele din piatrd
,rprrrtin domeniului public. $i se poate ca astfel si atrageji si soarecii
t.rtr sobolanii.
O altn metodd la fel de simpli esre se pune[i seminlele intr-un vas mare
,lin cositor, cu o piatri in mijloc, penrru ca pdsdrile si nul poati risturna.
Apa trebuie s-o turnali tot intr-un vas mare din cositor, in aqa fel
incit si se formeze o ,,piscini" in miniaturi pentru pisirele. Nu tre-
buie si fie mai adAnc de trei centimetri ca si poata si bea din el, dar
s.r se gi biliceasci. Trebuie sd schimbati apain fiecare zi sau la doui
zile gi si spalagi vasul ori de cAte ori este necesar. Ar fi bine si-l plasali
l.r o innllime de 60 de centimetri pentru ca prdditorii, cum ar fi pisi-
i:ile, sd nuJ poati ataca u$or.
$i pentru ci a venit vorba de pisici... ele sunt un adevirat pericol pen-
tru pdsirile de pretutindeni. Ca si evitali aga ceva, cel mai bine este si
1ine1i pisicile in casi. Dacd nu pureli, ar fi bine si le puneqi o zgardd. cu
clopoqei care si le trddeze prezen+a si si nu le lesali si iasi clnd hrinili
pisirile (dimineata gi dupi-amiaza).
Trebuie si alegeqi mAncarea in funclie de speciile de pisiri care
traiesc tn zoni. Semingele de floarea-soarelui reprezintd, cea mai buni
varianti, pentru cd le minAncl foarte multe pisiri: cintezele, ciocini-
torile, vribiulele Ei piligoii. Meiul esre mAncarea preferati a vribiuqelor,
in timp ce seul e o delicatesi pentru piqigoii-cu-coadalungi gi pentru
diverse specii de ciocinitori.
Aveli grijl si curdgali vasele plslrilor! Daci minAnci gi beau api
din vase murdare, se pot imbolnivi.
Daci vi hotnrAli si hrdniqi pisirile, trebuie si qineli seama de fap-
tul ci ele devin dependente de aceasti sursd de hranl,, ceea ce inseamni
ci trebuie sd le-o oferiqi constanr, cu arAt rnai mult in lunile de iarni,
cAnd seminlele sunt o raritate. tn timpul iernii, pisirile au gi mai multi
nevoie de apI; chiar daci nu le hrinigi, le puteqi asigura o sursd per-
manenti de apd proaspird.
ACTIVITATI
Iati cAtevamodaliuli prin care puteli ,,colecgiona" pdsiri:
1. Mulgi iubitori de pasiri 1in o evidenld a zburdtoarelor, notAnd
specia pe care avvdzut-o,locul, data etc. Unii deseneazi plsirile
Qarlea ucenicu[u i trdjitor
445
 sau mediul care le-au surprins. Cei mai pasionali ornitologi
in
stribat sute sau chiar mii de kilometri ca si studieze o specie rarl.
; Puteli sr colecqionali fotografii care infltiseazl diverse specii.
3. Putetri si le imortalizaqi trilurile cu ajutorul aparatelor de inre-
gistrat. Cel mai bine ar fi s-o faceli cu o orr sau doud inainte
de ivirea zortlor, cAnd plsirile cAnti in cor' Corul este cu atit
mai frumos primivara gi vara.
4. Putegi colecliona, de asemenea, diverse alte lucruri: pene, oul'
cuiburi ttt acest caz,trebuie sivd asiguraqi ci au fost pirisite,
"t..
iar plsirile nu le mai folosesc.
CUM SA COLECTIONATI PENE DE PASARI
Multe pisiri sunt pline de peduchi. Ca sd omorlli piduchii, puneli
penele intr-o pungd de plastic qi bagali Punga in congelator, unde va
trebui s-o tineti trei-patru zile! Temperatura extrem de sclzutl le va
veni de hac ai piduchilor, 9i ouilor' f;.{)TA: Dac'i foLosipi frigiderul
altcuiaa, ar fi. bine s,i'i cerepi mai tntLi permisiunea.)
Daci penele sunt indoite, le puteqi indrepta cu o periuqi
de dinii uscatl sau inmuiati in puqini apl.
Apoi lasali penele si se usuce, daci le-aii udat!
Aranjaqi penele pe o bucati de hArtie groasi sau Pe un carton
qilipili-le cu ffuii subliri de bande adezivil'
Scrieli in collul de ios din dreapta data gi locul unde aqi gnsit
pana gi specia clreia ii apa4ine!
Daci aveqi talent la desen, schilali pasirea ca sdreilizayio imagine
completd a colecaiei!
CUM SA GOLITI OUALE
Ca si invigaqi cum sn goliqi ouile de confinut pistrlnduJe intregi,
trebuie si exersali folosind gui de glini; astfel, dacd gisili un ou al
unei plsiri deosebite gi vreli strJ pistrali, va trebui si-i virsali
gllbenuqul. Iati ce trebuie s[ faceti:
Aveli nevoie de:
a Un ou crud
a Un ac mare de cusut.
Spdlali oul cu api gi sipun, apoi uscaliJ cu grije!
Qbcron $eff - cl$r'enhaart
446
L.ucragi deasupra unui vas mare! Faceli cu acul o gaurl in ,,vlrful
.rst u1it" al oului, avAnd grija se nu spargeji coaja lateral!
F;rceqi o gaurl Ei la celilalt capit al oului, dar pugin mai mare -
( ,un de mirimea unei spaghete!
Puneqi gura in dreptul giurii mai mici a oului 9i sufla1i incet!
t i.ilbenugul va incepe si curgd prin gaura mai mare a oului. Dacd nu
t urr,€, va trebui s; lirgili gaura qi sr repetali figura.
Dupi ce s-a scurs tot conqinutul, spdlali oul pe diniuntru cu api
, rrrati! Daci apa nu se scurge toati afari, aplicaqi aceeagi metode pe
,,rr-e: a1i folosit-o qi atunci clnd a1i golit gnlbenu5ul! Ldsaqi apoi oul si
s(' r-rsuce in dreptul unei ferestre unde bate soarele, aqezlndu-l cu capitul
rn;ri rotund in sus!
Putegi s5-l agezali apoi printre piesele de colecgie.
CUM SA CURATATI -S1 SIi PREGATITI ALTE PIESE
DE COLECIIE: OASE, DINTI $I COCHILII
Daci avetri norocul sn gisigi oase sau dinli de animale, le puteli
.r,lauga in colecqia din micul vostru muzeu de Etiinle naturale.
PASUL l: Procesul de cwrd{are. Punegi-vi o pereche de minugi din
latex sau cauciuc! tnmuiaqi oasele sau dinlii in ape fiartd, apoi frecagile
in detergent de vase cu o periugi de dinti sau cu o perie de unghii!
I'ASUL 2: Proceswl de fierbere. Puneli articolele intr-o
cratili gi acoperiqi-le cu api! Puneqi crati\ape foc ai
lisatri-o si fiarb; cam 10 minute! Astfel se elimini
rnateriile inutile, dar 9i bacteriile prezente in res-
turile animaliere. 'Dupi fierbere, uscali-le qi
l;sa1i-le sd se riceascd! Aruncali apa Ei adunali cu
grije dinlii gi oasele! Dintii din faq; incep si cad; in aceasri fazd., a;a
ci avegi griji se nu-i pierdeli!
PASUL 3z Procesul de tndlbire ;i dezinfectare. tnmuiali piesele
de coleclie intr-o solugie alcdtuiti din clor gi api, unde va trebui si le
ginetri 30 de minute! Scoateli-le apoi cu un clegre, clatiliJe cu apd ;i
lisati-le s5. se usuce!
(-.arte a ucen icu[u i rrrdjitor 447
 cuM sA PREPARATI IzLUTIA on iNArnmr':
chiar ca pe surorile gi fragii noErri, ci ca pe o prelungire a propriei
',.rtr

borcan cu capac! n()irstre personalitdqi. ExplorAnduJe viaqa, descoperim, de fapt, mai

Amestecaqi solulia intr-o sticld sau intr-un
puneqi sticla in chiuveta din bucitlrie inainte de a adiuga soluqiile!
rrrrrlte lucruri despre noi ingine.
grija ca si nu vl ln momentul in care vom inviqa si descifrlm urmele de animale,
Addugali 10 pdrqi apI 9i o parte clor, lucrAnd cu
, ,,rrr afla povegti uluitoare - povegti scrise cu copite qi gheare, intipirite
stropigi hainele sau Pielea!
irr pimAnt sau in nisip. Un loc in zipadi presirat cu pete de sAnge gi
S.ti"ti pe eticheta sticlei: ,,10:L Soluyie de in'ilbire"t'
l,cne de pasdre atesti faptul ci un goim flemAnd a ucis un iepure. Alte
(NOT|: Aceastd solwpie podte fi pericwloasd' Aveqi grijn s-o .'('nrne ne sugereazr masa pe care au luat-o pisdrile
copiilor!) sau animalele ori
,igil"1i ca si nu se verse 9i n-o lasali la indemAna
l.rptul ci se afli in perioada de imperechere. cand cineva esre derutat
pirr"ii articolul care trebuie dezinfectatintr-un borcan sau inrr-un
1i nu Etie pe ce cale s-o apuce, spunem despre persoana respectivl cI
vas mic Ei turnali solulia de inllbire!
nrcrge pe cdi necunoscute - o expresie folosite in trecut, care se referd.
Pistrati restul de soluqie intr-un loc intunecat, bine
sigilatn!
dezinfecta la fel. l.r faptul cn biiejii de doisprezece ani trebuiau si recunoascl9i sd iden-
(NOTA: Cochiliile de scoicl se Pot splla 9i
Daci nu sunt, til'ice urmele de animale ca si poati si vineze gi si asigure hranafa-
CAnd adunati cochilii, aveli grijl sd fie goale!
rriliei. Chiar daci suntegi vegetarieni, cunoagrerea naturii gi legitura
lasali-le unde le-aqi gesit!)
ln ."r"f in care geiili cranii dezmembrate de animale' lipili-le rrragici dintre om gi naturd., care se nagte din capacitatea de a deslugi
din elastic tcmnele sale, vi. ascut simgul de observajie gi percepqie, ajutlndu-vd si
dinlii, apoi mandibrrl.l. cu aracet! Legaqi-le cu o bandd
,lcscifragi cu mai multi uqurinli detaliile ti indi
plndseusucdaracetul!Amestecaqiapoiaracetulcuapiqiintindeli-l
grije sl pltrundd in punc- ciile lumii inconjuritoare.
i.-i.,r."rg" suprafaqi a craniului, avAnd Examinarea minugioasi a semnelor -
tele de suturl!
in micul vostru muzeu irr special dis-de-dimineatd sau seara .._r
Ldsagi-le si se usuce' apoi puteli si le etalaqi :ir
la fiecare piesi' Pen- tirziu, clnd lumina soarelui cade la- --
de gtiinle naturale, p,rrrl.,d piet"lt de identificare
suprafaqr acoperiti teral - vd dezviluie nu doar identita-
rru un efect estetic deosebii, le puteli aqeza Pe o
voastre magice)' tea animalelor care au trecut pe acolo, ci qi
cu o f"ge de masl din fetru sau lAnI (ln culorile
jurnalul magic data 9i locul unde direcgia in care s-au indreptat. AdAncimea
Puteqi, de asemenea, si notali in
urmelor ne indici greutatea gi mirimea
aqi gdsit resturile de animale, dar 9i specia'
animalelor, in timp ce distanga dintre ele
ne spune daci vieluitoarele mergeau incet sau
repede. Daci urmele copitelor de ciprioari

5. AItq de a identifica urme[e' de qnimqte sunt foarte adXnci in pimnnt gi distanpate .

unele de celelalte, cdprioara a alergat sau a

sirit, incercAnd si scape de un pericol real
autor: Sessa Wotf %ordin largintiul -,li/,,
sau imaginar. IJrmele lisate de oameni aJ-t
trebuie "s-o stu- ne spun daci persoana care tocmai a w,/ CAndztom deaeni tot mai inpe-
Natura nu este o entitate diferiti de noi' pe care leppi pi vom pdtrunde tainele
in iurul gi trecut prin locurile acelea este berbat
diem". Este o formr magicr de viaqi, care siligluieqte
naturii, cele mai primejdioase
sau femeie, daci este un individ atletic, daci urme aor fi chiar cele pe care
inhuntrul nostru - planetei noastre vlt - zeilaGeea' Trebuie' le aom ldsa in urmti.
""pr"r[ nigte stribuni se gribea sau mergea relaxat.
,r"a"r, sd privim pl"nt"l. qi animalele nu doar ca pe Jrssr Wou

Qberon $e[f -cl{lenheart larteaucenicufui lr{jitor 449

448
 Pentru strimoEii nogtri, priceperea de a identifica urmele de ani-
(Jrme de mamifere 6in frnericq de QSrd
male era vitali in procesul de supravieguire, cici astfel oamenii reu;eau
sI v5neze sau mLlreau de foame ori din vAndtori deveneau vAnat, pie-
SPATE FATA MERS ALERGARE
rind in ghearele unui urs grizzly. Toli trebuiau si-qi perfecqioneze
simgul de observaqie qi perceplia, iar cei care excelau deveneau vAnitori
de excepgie, rizboinici spirituali, gamani 9i magicieni.
Dupi cum vedeji, responsabilitilile devin 9i mai mari odati ce ne ilt i
CC
perfecgionim capacitatea de perceplie, dar beneficiile sunt uluitoare.
Dupd o zi petrecuti in naturi, printre sunetele ei divine, urechile noas- ,,(or * 6--*'"+i'-t;J;;_-e-q q €
tre vor percepe tonalitlgile mult mai subtile ale oricirei muzici pe care rl:
f.: f.: rl: * ;t
o vom asculta. Ochii, obiqnuili si observe cele mai mici detalii din
naturi, vor detecta imediat gi detaliile unui tablou frumos sau indi-
r(,r(-)r
D-$ )-t >'!, f.l r:f r-r ;i fS f.r, di tl
ciile tainice ale unui film bun. Nasul, antrenat si simti mirosurile fine ,.r1,rioaril3: ( :*. :'gi '.9 :*,
din naturr, va simli numaidecAt aroma unui mese delicioase. Semnele
naturii joacl rolul unei vriji, care ne poarti pe tdrAmul magiei, aju- ,,,,,,"rr,p
-t F ,f
lp tr F
.'e

* r.r.t:t-'_
.'o

{:-
fc
i=
f;

.--' -
tAndu-ne in acela;i timp si ne sondlm personalitiqile fermecate. Agadar,
la capitul unei cilitorii de identificare a urmelor de animale, ne vom
,,r, t: {: ii; f a riS
:?
-
rt-:-
t5r-:
ta:,i

descoperi propriul sine - mult mai puternic qi rnai inielept. tr' 'i-* 6 t?
i.. ;,': *l:
t!: i: ,:, i.

ACTIVITA!I:
. Duceli-vi intr-un loc s5lbatic, luAnd ghidul de identificare a ur- F -s--==--t-=> € €
melor de animale, gi incercali si le desluqigi pe cele care vi ies *€*
.€-- -- ,{=a- --
in cale!Nu uitagi ci ele devin mai mari 9i mai rotunde odati cu tt p-.f-
ao
ao
trecerea timpului sau daci ploui, schimblndu-gi forma iniliale! t- t-
c Daci nu puteli ajunge pe o plajn izolatd, intr-un parc sau intr-o
pddure, ciutaqi pe un teren necultivat sau neasfaltat urme de
pisiri, goareci, cAini 9i pisici! Nu trebuie si ieqili neapirat din orag
tr i*f ir aS
ca sd glsiqi urme de animale sllbatice, cici acestea se aventureazd
cPure
G e '.7 '.2 '.: ' .:
adesea in marile orage, unde isi fac silaiul - qerpii, veveriqele,
,.,,on .GC t= &= +: a== f: €: E:
sconcaii, ratonii qi uneori coioiii sunt doar cAteva exemple, degi
s-ar putea si vI fie greu si deosebiii urmele de coioqi de cele ale

a
cAinilor domestici.
Nu ctrutagi doar urme pe pimAnt, ci gi diverse alte semne: ace
7: €i
r::,5
de pin impriqtiate pe jos, buc5gi de blani agdqate in tufiguri sau lF!

intr-un gard de sArmi ghimpatd ori chiar excremente. Puteti

identifica animalele in funcqie de ,,ingredientele" Pe care le gnsili

450 Q6eron $e[[-tl{rrenheart (artea uce nicufui lrdjitor 451

 ln excrementele lor: pirul trldeaza identitatea animalelor de
pradd, iar cojile de nuci Ei resturile de plante indici prezen)a
unor rozitoare qi a ratonilor.
lncercali si stabiliqi direcqia in care s-a indreptat un animal, ana-
lizind nu doar mirimea urmelor, pimAntul din jur! CAnd
ci qi
merg, majoritatea viequitoarelor arunci pimAntul in spate.
tnc"rcali si stabilili momentul trecerii unui animal printr-o anu-
mitdzond, analizindurmele gi terenul inconjuritor: stabiliqi daci
urmele sunt distincte sau qterse, dacd pimAntul este acoperit sau
nu de frunze uscate ori daci a plouat!
irrcercati sd faceti mostre dupr urmele bine definite pAni clnd
veqi reugi si obqineli tipare cu urmele tuturor speciilor de ani-
male care triiesc in zontr!
Folosili-vi gi in viaqa de zi cu zi toate simgurile gi capacitalile
dobAndite in timpul procesului de identificare a urmelor de ani-
male - percep[ie, spiritul de observagie, intuiqia qi puterea de
deducqie, analizind qi descifrlnd faptele oamenilor qi situaliile
cu care vi confruntagi! Veli afla imediat unde a fost o persoani,
ii veti anticipa actiunile Ei veqi hotiri, cu prudengi gi inqelepciune,
ce trebuie si facegi mai departe.
6. Qum sd ingriji(i animq[e[e sdlbatice.
qutor: Oberon lcenusiul
tngrijirea animalelor silbatice orfane sau rinite qi reintegrarea lor
in mediul natural ii oferi unui ucenic vrijitor recompense qi bucurii
de neinchipuit. Multe comunitiqi din intreaga lume au agenlii de sal-
vare a animalelor silbatice;i, prin activitatea lor, ii sfdtuiesc pe togi
vrljitorii maro si se implice cu trup gi suflet, cum am fdcut-o qi eu.
lJn aspect deosebit de important al artei magiei gi al cunoagterii ani-
malelor il constituie ingrijirea puilor orfani, pe care s-ar putea sa-i gnsili
in drum, dupi ce mama lor a pierit strivite sub rolile unei maqini sau
in urma unui dezastru natural, cum ar fi un incendiu de pidure,
Qbcron $e[[' cf{"'enheart
452
, r inundagie sau un uragan. Dacd vi se intAmple sd gisili pui orfani gi
,Lrriqi si-i cre$teli pAni ajung la vArsta cAnd pot fi eli
lrcrati in habitatul lor natural, vi ofer clteva in-
lormaqii fundamentale pentru diverse specii de
rnamifere din America de Nord qi din Europa,
.ulaptate dupi materialele furnizate de Programul
,.1c Salvare a Animalelor Selbatice realizat de Ale-
x;rnder I indsay Jr Museum din Walnut Creek,
t l.rliiia. in cazrl pisdrilor si al animalelor care triiesc
in alte giri, contactali agenqiile locale!
in funclie de mirimea puilor orfani, trebuie si cumpiragi biberoane
si tetine de la magazinele de specialitate. SterilizaliJe inainte de folo-
sire! Va trebui, de asemenea, si pregitili culcquri cilduroase, cu pituri
;i perne electrice care si le lini puilor de cald.
Notagi togi pagii pe care ii faceti atunci cAnd cregteqi animale
s:ilbatice qi raportagi informaliile la agenqia locah de salvare a ani-
rnalelor silbatice! Nu cred ci mai e nevoie si vi atrag atenlia cd, nu
trebuie si eliberaqi o asemenea viequitoare intr-o zond care nu repre-
zintd. habitatul ei natural.
cllursuci
REJETA: Lapte Esbilac (supliment de lapte pentru cilelugi, dis-
ponibil in toate cabinetele veterinare qi pet shopuri).
METODE DE CRE$TERE: PAni deschid ochigorii (pe la 3-4
siptimAni), daqi-le Esbilac de 5-5 ori pe zi! Apoi puteli in-
troduce in meniu hrani pentru cAini, reduclnd
porlile de Esbilac. Adiugali un supliment de vi-
tamine gi minerale Vet-Nutri (disponibil in ca-
binetele veterinare; urmaqi indicapiile de pe
eticheta)! Puteji sI le introduceti treptat goricei qi
pui de Eobolani, iar clnd ajung la vArsta de 4-5 sdptimAni, hsaqi-i
si vAneze singuri! Dagi-le voie si sape in pimAnt, cici le place si-;i
faci vizuini subteranl!
(larteo uccnicu[ui lrdjitor

LINDE fu nfrffll ELIBERA: tntr-o zoni subalpini, in apropie-
rea unei colonii de veverige, cAt mai depane de gospoderiile fermierilor!
!IS;i, finc;i
REIETA: Lapte pentru pisicupe Bordon's KMR
(disponibil in cabinetele veterinare qi pet shopuri)' Le
puteli introduce treptat bucilele de carne de miel 9i
viqel, apoi conserve cu hrani pentru pisici- Daci nu
gdsili KMR, dali-le Esbilac amestecat cu bucilele de
carne, deoarece felinele au nevoie de multe proteine!
METODE DE CRE$TERE: PAnd deschid ochiqorii, daqile Esbilac
de ;ase ori pe zi - 24 de ore din 241Este bine sI le daqi cAte pulin
sd minAnce gi sd-i ajutali si eructeze dupd fiecare masl (sunt pre-
dispugi la flatulenqi). Dup'i ce deschid ochiqorii, ii puteli hrini doar
de 5 ori pe zi. Nu le mai dali sa minAnce, daci vi se Pare ci sunt
consripali qi reduceqi mesele, daci au diaree! Spilali-i la fundulel ca
si nu se opireasci!
Faceti-le un culcug cdlduros din plturi 9i o perni eletricl qi
alintali-i qi mAngAiali-i c|t mai mult! Puteqi sd le faceqi baie intr-o
cameri incllzitd, usclndu-i apoi clt mai repede. Imediat dupi ce
ii gisiqi, {ace1i-le deparazitarea externi qi vaccinali-i impotriva bo-
iilor canine qi feline! La 3 luni de viali, le puteqi face vaccinul
antirabic.
CAnd deschid ochigorii (la 3 sdptnmAni), puteli sI le dali hrani din
conservele penrnr pisicuqe, amesrecate cu Esbilac - % de lingurill la
fiecare masl, agteptAndu-vi apoi si elimine excrementele.
La o sdptimAnl dupn ce deschid ochiEorii (a vlrsta de 4 sipttrmAni),
le puteli da conserve cu hranl pasati pentru pisicule. Aveqi grij; se
vedeli dacd au gaze sau sunt balonagi! CAnd fac 5-6 siptimAni, le puteqi
imbognli meniul cu goricei, gobolani, iepuri etc.
UNDE iI f'ufEp ELIBERA: CAndincep strvAneze 9i sn-li ucida
prada, eliberaqi-i cAt mai departe de gospodrriile oamenilor!
Qberon $eff-cl{"'enheart
clepuri de cimp
REIETA: Lapte Esbilac
METODE DE CRE$TERE: Daci nu au incd ochilori, fr7-_
ii puteli hrinicu pipeta sau cu seringa. Datile cite 2-3 pipete l;: \
-
,rri de ori, verificindu-le mereu stomacul! Daci vi se Dare V_{$ (
ci sunt balonaqi, ririli mesele! Asigurali-le o remperrtr.i
,.Ie 29 de grade Celsius, incilzindu-i cu prosoape si cu o perni electrici!
Clnd deschid ochigorii (la 8-12 zile), hriniqi-i cu pipeta sau cu
biberonul de 4-5 ori pe zi! lntroduceqi treptat {runze de hptuci, mere
triate, cereale gi griunle pentru iepuri (pe care le puteli gdsi la pet-
shopuri)! CAnd iepura;ii incep s) se hrineasca singuri, renun!ati la
iaptele Esbilac, inlocuindu-l cu morcovi, mere, porumb ;i griunle
pe baz5 de lucerni!
MlngAiagi-le fundulegul dupi fiecare masi ca si stimulali defecarea
ca sI nu se opireasci! Daci se opiresc, ungeli-i cu o alifie
5i spilaqi-i
pentru bebelugi (pe care o puteli procura de la orice farmacie - urmali
indicaqiile de pe cutie)! Iepuragii au probieme cu eliminareagazelor, aqa
ci nu trebuie si-i hrlnigi in exces. Daci vi se par balonaqi, masalile
stomdcelul cu degetele si siriti peste o masi! Daci au in continuare pro-
bleme cu eliminare a gazelor, diluaqi Esbilacwl cu % de linguriqn de api!
Trebuie si-i gineqi in pat sau intr-un loc moale, ca si nu vi scape
de sub control Ei astfel si cadi;i sI se rineasci.
UNDE fu pUfE,TI ELIBERA: Clnd iepuragii mtulnci singuri
qi sunt destul de mrriqori, cam clt o pisicuqi, le puteli da drumul in
apropierea unei piduri, departe de oameni qi de cAini.
Qdprioare
REJETA: Laptele proaspit de capri este un meniu extraordinar.
Sau puteqi prep^ra urmltoarea releti: Intr-un litru de lapte de vacd
pasteurizat, adeugali lz de ceagcd de fri;ci! Puneqi la fiert un litru din
compozigie, apoi adiugatiYz de ceagcl de supliment nutritiv Calf Mana
Carle a ucenicu[u i lrdjitor 455
 (disponibil in magazinele de specialitate) qi amestecali cu mixerul
4-5 minute! Jinegi compozilia in frigider 3 zrle. Amestecaqi din nou
inainte de folosire!
METODE DE CRE$TERE: DacI se intAmph si gnsiqi un pui de
ciprioari pitulat in iarbd, departe de gosea, lasapi-l in pacel' Mama lui
pagte undeva in apropiere, incercAnd si nu atrag| atenlia asupra
micuqului. Acesta este in siguranld - nu emite niciun miros, este bine
camuflat gi aproape invizibil. Numai in cazul in care gisili un pui lAnge
o ciprioari moarti (loviti de o maginl), putegi si-l salvaqi.
Crprioarele intrl repede in stare de qoc, de aceea trebuie sr le gineqi
intr-un loc intunecat, tlcut qi celduros dupi ce le salvali. Vorbif-le cu blAn-
dege, mAngliagi-le, alintalile 9i dezmierdagi-le cAt mai mult! Se simt mai
in largul lo, in compania femeilor. indepertaqi clinii din preaimi!
Hrnnili puiul cu lapte de capri sau cu preParatul dupi reqeta de
mai sus, avind grrjx ca acestea si aib; temperatura corpului (puteqi
s-o verificali turnAnd puqin lapte pe mlni), folosind un biberon pe
care il puteti procura de la magazinele de profil. Ca sil incurajali sd
mlnAnce, prindeqi-i botul in ciuqul palmelor sau legaqi-l la ochi! Puii
mai mari sunt destul de inclpdqAnaqi, refuzAnd adesea si mdnAnce, de
aceea trebuie si vi inarmagi cu ribdare gi perseverenld.
Un pui care cAntireqte aproape doui kilograme trebuie hrinit cu 0,12
litri de lapte de patru ori pe zi (la ora $apte dimineaga,laptinz,la cinci
dupi-amiaza qi la zece seara). MAngAiali-i fundulepl dupl fiecare masi
ca sr stimulaqi defecarea! Mesele in exces pot provoca diaree. Daci se
intAmpli acest lucru, daqii cAte o lingurile de Kaopectate la fiecare masi!
Un pui de 4,50 kilograme trebuie hrinit cu
0,15 litri de lapte (maximum 0,60 litri in 24 de
ore). Introduceli treptat in meniu lucerni, frunze
uscate (de exemplu , frunze de pyracantha), ramuri
qi frunze de pomi fructiferi ;i pAine din grAu in-
.-o C.at
<,O o-c4 tegral! DacI ii veqi IIsa pe afari,vor invila si pascd
singuri. CAnd implinesc 3-4 sdptimAni, reduceqi
po4iile de lapte 9i lasalii si pasci mai mult! Lavir-
sta de doui luni, daqile lapte numai dimineaqa gi seara!
La trei luni, va trebui ,,si-i inqlrcaii"
456 Qberon,je[[' tf$r'en[r eorl
UNDE LE PUTETI ELIBERA: Ciprioarele pot fi eliberate ime-
rlirrt ce incep si minAnce singure, de obicei, la 3-4 luni. Eliberati-le
irrtr-o zond populatd cu cdprioare, pentru ci vor trebui si se integreze
ir)tr-o turmi! Totuqi, ciprioarele se atageazi foarte mult de oameni,
i,rr daci i-agi pus un nume puiului gi acesta l-a invdlat, se va intoarce
l.r voi ori de cAte ori il veqi striga.
cpu[pi, coiofi
REIETA: Lapte Esbilac.
METODE DE CRE$TERE: Plni deschid ochisorii
(la 3-4siptimAni), daqi-le Esbilac de 5-6 ori pe zi! Introducegi
lpoi conserve cu hrani pentru cAini, diminulnd portiile
cle Esbilac! Ad5ugali un supliment de vitamine ;i minerale
Vet-Nutri (de la cabinetele veterinare; urmagi instrucgiunile
cle pe eticheti), deoarece speciile canine au nevoie de mult
calciu. imbogdligi treptat meniul cu ;oricei qi pui de gobo-
lan gi, cAnd implinesc 4-5 sdptimAni, lesaqi-i si vA.neze singuri! Puilor
de vulpe le plac gi fructele - oferigi-le o gami cAt mai diversi!
Jinelile intr-un larc sau plimbali-le in lesl, clt mai departe de cAini,
cici trebuie si invele si se teami de ei!
UNDE LE PUTETI ELIBERA: CAndimplinesc 3-4luni, facegi-le
deparazitarea externi qi vaccinul antirabic qi dati-le drumul cAt mai
departe de gospoderiile oamenilor gi de puii de giini!
clepuri s4[6qtici
REIETA: Lapte de capri sau reteta penrru puii de ciprioari.
METODE DE CRE$TERE: Iepurii silbatici, spre deosebire de cei
domestici, se nasc cu blanI, iar ochii li se deschid imediat dupi nagtere.
Punegi-le foarte multe prosoape in culcug pentru ca iepura;ii sd se ascundi
(artea uccnicu[ui lrqiitor
printre ele! Sunt foarte timizi Ei agitatri qi se sperie la cel mai mic zgo-
mot. Se pot rini singuri in incercarea de a scipa de pericole ireale'
Hrinili-i cu pipeta sau cu biberonul, urmAnd metoda descrisi pen-
tru iepurii de cAmp! Au tendinta si sugi foarte mult, aqa ci avegi grija
si nu-i hrlniqi in exces! Cind vi se pare ci au burtica piini, nu le mai
daqi sI mtrnAnce! Stimulali-le procesul de defecare, mlnglindu-le fun-
dulepl! Spslati-i apoi cu apa cilduqd!
Oferitile mereu un meniu alcituit din produse proaspete si natu-
rale: frunze de muqtar, lSptuci, grdunle pentnr iepuri gi cereale! Nu
mlnlncd prea mult, dar este important s'i ronliie cAte ceva tot tirnpul'
UNDE fu nUfElI ELIBERA: CAnd se fac mai miriqori, cam cAt
o pisicuqi, qi minlnci singuri, eliberati-i intr-o pidurice, clt mai de-
pane de oameni qi de ciini!
($izami, cqstori
REJETA: Lapte Esbilac.
METODE DE CRE$TERE: Citili si aplicagi me-
toda de cre$tere a veverilelor! CAnd deschid ochigorii,
dati-le frunze de ielind, ramuri qi frunze de pomi fruc-
tiferi, griunle pentru iepuri gi hrani pentru cAini (dis-
ponibila in petshopuri)! CAnd puii incep si creascl, lisa1i-i
str inoate zilnic in cada din baie pentru ca blana si nu-qi piardi capa-
citatea de a respinge apa!
UNDE it PUfnp ELIBERA: Clnd sunt in stare sd minlnce
singuri, si le dali drumul lAngi un rlu sau lAngi un lac care nu seaci
niciodati!
Oposumi
RETETA: Lapte Esbilac.
458 Qberon $c[f - c-Ifo venhcart
METODE DE CRE$TERE: De obicei, un pui de oposum devine
,rrfan cAnd se ritdcegte de mama lui - are cam 10-15 centimetri lun-
gime (cu coadl cu tot), blana ii acoperl tot corpul ;i are ochiqori. Nu
este nevoie siJ hrlniqi cu biberonul. Amestecagi Esbilac cu o conservtr
pentru cAini si oui fierte tari gi tiiate mirunt! Oposumii incep si
rninAnce singuri destul de devreme, iar dupi ce mai cresc puqin
rninAnci orice; deci puteti si le oferili diverse delicatese, cum ar li
cartofi prijili sau floricele de porumb.
Se pot cIlira oriunde, a;a cdar fi bine si flne1i puiul de oposum inrr-o
cugci dotatl cu un ciorap din lAnI pe posr de ,,sac de dormir". Acoperiji
cuqca cu un prosop ca si faceli intuneric! Daci puteti, luali-l cu voi la
plimbare intr-o plasd impletiti, pe care s-o fneqi agdlatd. de gAt!
UNDE fi nUfElt ELIBERA: CAnd puiul de oposum atinge 30
de centimetri in lungime, puteti sI-i dagi drumul in preajma unui rlu.
In libertate, oposumii din America de Nord triiesc doar un an, dar
pot fi animale de companie exrrem de pldcute gi de tandre... lucru la
c^re ar trebui si vn gAndigi...
!futoni, coiof i, pisici -\eteritte
REIETA: Lapte Esbilac.
METODE DE CRE$TERE: ingrijirea unui pui de raron nece-
siti aceeaEi atentie pe care i-o acordagi unui bebelug. tncercali si nu-i
hrdniqi in exces ;i si-i ajutali sd eructeze dupd fiecare masi (sunt pre-
dispuqi la flatulengl)! PAnn deschid ochigorii, dagi-le Esbilac de 6 ori
pe 2i,24 de ore din 24t, Dupd ce deschid ochi;orii, pureli sd-i hrnnili
doar de 5 ori pe zi! Nu le mai dagi si md.nAnce, daci vi se pare cd
sunt constipali, 9i reduceji porliile, daci au diaree! Spilaqi-i la fun-
duletr ca si nu se irite!
tncelziti-le culcugul cu pituri gi cu o perna
electrici 9i alintagi-i cAt mai mult! Facegi-le baie
intr-o cameri incltlzitit gi uscalii repede! Este
bine si-i deparazitaji gi si le faceli vaccinurile
Qarlea ucanicufu i lrajitor
tmpotriva bolilor canine qi feline imediat dupd ce ii gisili. La 3 luni,
le puteqi face vaccinul antirabic.
Dupi ce deschid ochigorii (la 3 siptimani), putegi si le dagi conserve
.rr."rrr" 9i legume amestecate u Esbilac (evitaqi insl conservele cu carne
de vaci 9i fasole verde); Pentm inceput, puteli purr,e l+ de lingurili de
preparat din conservi, aqteptAndu-vi apoi si elimine excrementele.
^
L" o sdptlmlnn dupi ce deschid ochiqorii (cAnd au 4 slptim1ni),
puteli introduce tn meniu hrani pasati pentru cileluqi. Urmiriqi sI
,,ede1i dacl au gaze sav dacd sunt balonaqi! La 5-6 sdptimAni' puteli
inlocui meniul cu hrani pentru ciini adulqi Ei cu o dieti pe bazd' de
fructe, renunland complet la Esbilac. Le puteqi oferi uneori qi cate o
delicatesr - goricei sau Peqte.
UNDE fu nufEp ELIBERA: Cind puiul de raton incepe si
meargi, luaqiJ la plimbare pe malul rlurilor, lesandu-l si exploreze
drumul in prealabil cu peqte
gi se gdseasci singur de mAncare! Presdrali
.r,rdl Carrd i-p1in.qt" 4 luni qi a invdlat si vineze singur, il putegi
elibera llngd o api curgitoare. Trebuie si qtili insd ci ratonii se
ataEeazdfor.t. mult de oameni qi s-ar putea si nu fie prea dornici si
vi pdrlseascd.,
$concqi
NOTA: Nw tncercali sd cre;teli pwi orfani de sconc;i!Ei
sunt principalii purtitori ai virusului turbarii 9i tocmai de
aceea puii de sconcs rdmln adesea orfani' Luaqi imediat
legituia cu direcliile sanitare locale Pentru a stabili dacl
puii orfani pe care i-aqi gisit suferi sau nu de turbare qi
incercali sl-i impiedicali si zgArie sau si mugte pe cineva!
Turbarea este mortald!
tQ e.o er il e, p op an dAi, .,te"ter i{ e - cu - falci, m armot
REIETA: Lapte Esbilac'
46o Qberon $e[[-il{r'enfr eort
METODE DE CRE$TERE: Ca qi in cazul iepurilor do-
toate aceste rozitoare se nasc fareblan; gi cu ochiqorii
'rrcstici,
irrchigi. Aceqtia se deschid cam dupi I4-lB zlle. Trebuie si le asi-
qrrragi o temperaturd de 29 de grade Celsius, cu pugini umidi-
t,rte. O perni electrici infiquratd intr-un prosop le conferi
r('rnperatura ideala. Daci putegi, ar fi bine si cregtegi laolalte mai mulli
1,tri de veverild ca sr se joace impreuni, si-qi qini de cald unii altora erc.
,,Rogcatele" trebuie hrinite ponderat; hrinirea in exces poate pro-
r"oca diaree. Dagi-le camO,5-O,75litri de Esbilac cam la 90 de minute,
lrraninduJe doar o singuri datr pe noapte! Dupi fiecare masi, ajutali-le
\ri eructeze gi mAngAiagi-le fundulequl penrru a stimula defecarea! Daci
,ru diaree, administrali-le cu pipeta Kaopectate de 4 ori pe zi pAni se
simt mai bine!
Clnd blana incepe si le creasci, degi nu au incl ochiqori, dagi-le 0,25
litri de Esbilaclafiecare 2-3 orepe zi! Dupi ce deschid ochigorii, le putegi
rla 0,5-0,75 litri de Esbilac la fiecare masi. Daci se deranjeazd la stomac,
'educeli
po4iile de lapte! Introducegi rreprat cereale amestecate cu E,-
lilac,ldsinduJe apoi si rongiie in cugti felii de mere, cereale si frunze
de liptuci! Nu le dati portocale! continuaqi si le stimulagi procesul de
.lefecare mxngAindu-le fundulelul dupr fiecare masd gi apoi spilagi-le cu
.rpi crlduln! Acum vor putea sd suporte temperaturile mai scitzute
Q3-26
.le grade Celsius), de aceea le putegi muta in cugti mai mari. Captugiqi-le
culcugul cu multe prosoape, dar puteli renunfa la perna electrici.
Clnd incep si creascl, introduceqi-le in meniu fructe, morcovi,
seminle gi nuci - inceplnd cu arahidele ;i seminqele de floarea-soarelui,
care se descojesc ugor. oferiqi-le gi ramuri sau frunze de pomi fructi-
feri (adord coaja lor)!
UNDE fu frUfnp ELIBERA: CAnd ajung aproape la vArsta ma-
turitiqii gi pot desface uqor nucile, eliberali-le intr-o pddure sau in apro-
pierea locului in care le-aqi gdsit!
e c\vdstuici, hermine, dihori, nurci, jderi
REIETA: Lapte Esbilac.
(.arIe a ucan icu[u i .r'rdjitor
46'
 METODE DE CRE$TERE: Puii de nevlstuicn deschid ochiqonr
abia dupi 25-30 de zile de viali. Dali-le Esbi'
lac de 5-6 ori pe 2t,24 de ore din 24, mingiin-
du-le fundulelul pentru a stimula procesul de
defecare! Nu le mai dati si minlnce dacl vi se
pare cd sunt constipaqi gi reducegi porliile de
lapte dacl au diaree!
incep sd minXnce carne crudi imediat cAnd deschid ochigorii. Intro-
duceti in meniu goricei gi gobolani care tocmai au fost uci$i, renungAnd
rreprar la Esbilac! Oferili-le apoi adevirate delicatese - qoricei vii, pui
de giinl 9i pobolani tineri, lesAnd puii de nevdstuici sI-i omoare!
UNDE fu f'ufE,1t ELIBERA: Cind puiul nevistuic'avineazl
de
gi mininci singur, il puteli elibera intr-o zoni populati cu rozitoare.
Aveli grijn cum ii daqi drumul, deoarece se qtie ci toate speciile de
nevistuicd pot provoca rini grave prin muqcituri!
[egendqre
7, frfrmate
qutor: Oberon lcoru5iu;
in Manualul de inipiere in vr,ijitorie, v-am Prezentat unele dintre
cele mai cunoscute animale legendare. VI prezint acum cAteva din-
tre cele mai misterioase fapturi din menaieria mitici:
AMMUT - creaturd tnspiimAntitoare din mitologia egipteani, cu cap
de crocodil, coami de leu, blane de leopard
qi spate de hipopotam. Egiptenii o numeau
,,devoratoarea de mo4i". in Templul Dreptnlii al
lui Osiris, inimile mo4ilor erau a$ezate in balanqa
adevirului, alituri de o pani de pasire, iar cei
care nu reuieau si treacd proba, deveneau
hrani pentru Ammut.
()6cron $elf -'l{avenheort
462
AMFISBENA - garpe monsrruos, cu ochi
strilucitori gi cu doui capete, care se putea
clepiasa inainte gi inapoi. Numele siu
inseamni, in greaci, ,,a se deplasa in ambele sensuri". igi baga unul
clintre capete in gura celuilalt qi se invArte a ca o ro^td,. Se spune ci
.rmfisbena'ie ocrotegte ferneile gravide, iar cea moarti te vindeci
de reumatism, daci o gii in braqe. Aceasra este, de fapt, o gopArle
tArAtoare din specia '4 mlthisbaenidae, a cirercoadr are aceeagi formr
cu capul. Lungimea ei ajunge plni la 50 de centimetri Ei se depla-
seazi tArindu-se inainte 9i inapoi (fera sx se roreascr insi ca o roati).
ANKA - pasire uriagi din mitologia arabi, care purea si ,. -_
transporte 9i un elefant. Asem;netoare cu prr;r., ',8
Phoenix, traia I 700 de ani, iar cind ii venea
sflrgitul, ardea in flecari, reniscAnd apoi din'-
propria-i cenu$d. Datoriti mirimii sale impre-
sionante, este adesea asociatd cu paslrea Rocl.
BARLIATE - specie de gAsci despre care se credea ci
prinde viati dintr-o scoicd ce crestea in copaci sau
stitea agitati de lemnele care pluteau pe apd. Le-
genda ei a pornir de la scoicile-rigugcd.
BAROMETZ - in mitologia ebraici, o creaturi pe
jumitate miel, pe jumltate legumi. Aceste fepturi
se nasc in interiorul unor terticuge prinse de
niqte arbugti. Dupi ce minAncl toati iarba din
imprejurimi, mor de foame. Baromerz este con-
siderati o delicatesd, deoarece carnea ei are gust
de pegte, iar sAngele este dulce ca mierea. Oa-
sele sunt folosite in ritualuri magice, cici pot sI
planta mieluqei, din specia Gomphocatpus frwticosus.
1
in mitologia persani, o pasdre legendari, despre care se credea cr poate str rrans-
porte qi si minlnce elefanli (n. tr.).
(lartca uccn icu[ui .r'rajitor
463
 Biblie pro- (IAMILA-LEOPARD - niscuti din impreunarea unei
BEHEMOTH - variantl a hipopotamului, care capdtdin
cimile cu un leopard, aceasti creaturi are mdrimea
po4ii exage'""' Tt""tnul vine de la pluralul cuvAn-
unei cimile, blani de leopard 9i doui coarne lungi
tului blhemab. carein ebraici inseamni ,,animal"'
5i curbate. Descrierea nu mai lasi loc de indoiah:
\., Orice animal mare 9i greoi, despre care se $t^le
prototipul infeqigat este cel al girafei.
prea pulin, poartd numele de ,,behemoth"' In
iir"r"rrr." apocrifr, ca qi in legendele iudaice, Be-
hemoth este un monstru inzestrat cu puteri fan- <6G>,_^ f1) ECHENEIS : peqtigor care poate si opreasci o cora-
-- bie in plini vrtezd,,atagAndu-se de careni. Cuvln-
tastice. Este adesea infeqigat intr-o lupti crAnceni
a cro- tul inseamni, in greaci, ,,a opri cordbiile din
cu Leoiatban - o versiune la fel de exageratd
x mers". Este identificat cu peqtele remora
codilului feroce care triieqte in Nil'
sau
pe;tele-parazit, care se ata$eazi de rechini.

BENU - v^rrarltd egipteani a pdsirii Pboenix'

aceastt zburdtoareaseminltoare cu bltlanul este
GARIVI - cAine cu patru ochi, care improaEci sange
gi pize;te infernul in mitologia nordicl. Feroce
adesea identificati cu Ra, zeul soarelui' in
graiul
gi periculos, Garm
fost comparat cu Cerber, cdci
a
egiptenilor, ben u inseamnd,,bAtlan purPuriu"'
amnndoi sunt clini fiorogi, care stau de pazd,la
dai 9i ,,palmier". Mitologia prsnrii Pboenix se
poarta iadului.
intemeiazr in mare Parte pe miturile egiptene
ale plslrii Benu. Ea era 9i simbolul lui Osiris,
GARUDA - pasire uriaEi, cu infiligare de om, din mi-
care renagte duP[ ProPria moarte'
tologia indiani, care il purta in zbor pe zeul Viqnu.

PE$TELE-EPISCOP-creaturlmarinlcareseameni-conformle-
episcop al Biseri- FURNICI URIA$E - descrise ca fiind 'mai mari decAt o
fi gendelor din secolul al XVIJea - cu un acoperit cu solzi' vulpe qi mai mici decit un cline", aceste furnici triiau in
cii Catolice. Are capul ascufit' trupul
qi o mantre deqerturile din India, unde sipau in nisip, scoflnd
braqe sub formd de inotdtoare cu gheare
aur la suprafali, pe care oamenii incercau sil fure.
asemlnltoare cu inotltoarele pe;tilor' Aceasti des-
Au fost identificate cu marmotele, rozitoare care
criere duce cu gAndul la tehnica impiierii, cunoscuti
o triiesc in colonii qi i;i sapd vizuinele in pimAnt, pre-
sub numele de ,Jenny Hanivers", care a devenit
cum clinii de prerie.
formi de arti, iar ,,monstrul" infeiiqat este doar un
calcan tmpliat'
HO-OO - varianta japonezi a plsirii Pboenix - Ho
fiind masculul, iar Oo - femela. Vine pe pamAnt
BUNYIP - monstru acvatic din legendele abo-
sd le faci bine oamenilor, iar aparigia sa
rigenilor din Australia, despre care se spune ci 7 ls
vesteste zorrle unei noi ere. Pasdrea se inaltd
trliegte in mlagtini, lacuri sau alte ochiuri de $
apoi spre cer, unde agteapte urmitorul ciclu. Asemi-i- ti

J
aptt (billabongy'. Descris ca o foci uriaqi,
hipo-
ndtoare cu varianta chinezeasci a pdsirii Phoenix -
por"* sau balaur, este un infricogltor devo-
rltor de oameni.
Feng-Huang, a devenit simbolul familiei regale, in I

Qberon $c[[ - !I$r'enficari Cqrteq ucenicu[ui rrdjitor 465

464
 special al impirltesei. Oamenii cred ci reprezintd soarele, drepta-
tea, fidelitatea gi supunerea.
HSIGO - creaturile Hsigo din mitologia chinezeascl
seamlni cu maimuqele zburltoare din W,ijitorul din
Oz, Credci legendele lor se bazeazd pe existenta me-
galiliecilor sau a ,,vulpilor-zburitoare" din India, Asia,
Indonezia qi Australia. Aceqti lilieci de mirimea unor
maimuge nu par sI aibi nicio legdturd cu celelalte
specii insectivore de lilieci, asemdnAndu-se genetic
cu primatele.
JORMANGUND - $arpele Midgardwlwi in mitologia nordicd,
se
incoleceEte in jurul Pdmantului de Mijloc (Midga'rd),lumea oame-
nilor, introducAndu-gi coada in guri. Jormangund era al doilea din
cei trei copii ai lui Loki gi ai uriaqei Angraboda. Primul era Fenris -
zeulJup, iar cel de-al treilea era Hel, zeiqa infernului'
KAPPA - creaturd in rlurile din Japonia, avAnd
care sdligluieqte
corp de broasci-lestoasi ;i cap de maimuli. Dacd ii atdtagr
bunivoinqi, devine prietenoasl. Dar daci o chinuiqi, va
deveni nemiloasl, devorAndu-Ei celdul'
KARKADAN - inorog uriag din Etiopia 9i India.
Numit qi monocero.s (,,animal cu un singur corn"),
este descris ca avAnd cap de cerb, trup de cal' picioare
de elefant gi coade de porc mistreq. Descrierea ne
duce cu glndul la rinoceri.
KELPIE - creatvridin legendele scoliene. ltt mod
obignuit, este un animal negru 9i urAt, pe jumitate
cal, pe jumitate taur, cu doui coarne asculite.
:-=
Se poate preschimba insl intr-un cal frumos
ii alb. Dacn cineva se va urca tn gaua lui, calul vj
il va purta in galop spre o apd, unde il va ineca
qi il va devora pe cIhrel.
466 Qberon $c[[-(ISlenfracrt
KI-LIN - Inorog in mitologia chinezeasci, cu cap de
balaur, cu un corn in frunte, coami de leu, corp de cerb
gi coade de taur. Ki este masculul, iar Liu,femela. Sim-
bolizAnd inqelepciunea, drepratea gi co-
rectitudinea, igi face apari:,ia )
numai in timpul domniei unui
conducitor bun ori inainte de naqterea sau moar-
tea unui inlelept. ln mitologia laponezi,poarti
numele de Ki-Rin. Tot in mitologia japonezd,,
existd si Sin-U, care are trdsdturi leonine.
LAMASSU - lei inaripagi cu cap de om, care pdzeau po4ile
templelor 9i ale palatelor din Asiria. Vezi 9i taurii inaripagi Sbedw.
LIND\IURM - garpe inaripat din legendele germanice. Are
corpul acoperit cu solzi in nuanqe
de verde-auriu. Menirea lui era \*. urr
aceea de a pizi comorile. tntruchi-
peazd, rinboaiele ;i bolile qi devo- i \-r-iljrl:.'
reaza vtte $r oamenr.
LYMPAGO - om-leu sau un om-tigru din he-
raldica medievali.
MERMICOLEON -,,Furnica-leu", creaturd
niscutd din gre;eala unui traducitor. CuvAntul,
care inseamni ,,un leu printre furnici", a fost
tradus gregit ca fiind rezultatul impreunirii
dintre un leu gi o furnicd. Numele desemneazi
acum insectele care v|,neazd, furnici, sdpAnd
gluri conice in nisip 9i agteptAnd ca prada si
se strecoare iniuntru. Este modelul dupi care s-a
ndscocit monstrul ,,Sadacc" din intoarcerea lui Jedi.
PE$TELE-CALUCAn - creaturl marind, infeqigate ca un cdlugir
cu robd qi glugi, cu braqe gi picioare sub formi de tentacule. Din
Qartea ucen icu[u i r"rdjitor 467
 imagini reiese ci aceqti mongtri sunt doar niqte calmari impdiali SENMURV - creaturi din mitologia persani,
in spiritul artei ,Jenny Hanivers" (vezi peStele'episcop)' cu trdsituri de mamifer, de pegte gi de pasire.
Se spune cI simbolizeazd uniunea dintre
NUCKALAVEE - in mitologia irlandezi, este pimlnt, mare gi cer.
o parodie a Centawrwlui, care emanl o
duhoare cumplita. Se spune ci, prin respiraqia SERRA - pe$te zburdtor uriag, cu
sa, a rlspAndit ciuma. Este un monstru amfi- inotitoare imense in formi de aripi. A fost identificat in
biu, cu cap mare qi hidos gi picioare de broasci. vechime cu peptele-fieristriu, dar este mult mai pro-
Pielea f*eper este subgire, umede 9i transpa- \ babil sr fie o imbinare intre pegtele-zburitor 9i pi-
renti, de aceea aratd ca un animal jupuit. Aceste sica-de-mare, specii renumire penrru salturile la
creaturi feroce iefuiesc 9i ucid din plecere. suprafaja apei.

SHEDU -
aseminitor cu Lamdssu, acest ani-
de cal. in scrierile sale, Pliniu o infiliqeazl ca mal inaripat din mitologia asiro-babiloniani
pe o pasire uriagl, cu cap de cal. Este posibil are cap de om gi corp de taur. Pdzegte po4ile
ca modelul ei si fie pasirea-sabot. templelor gi ale palatelor.

PHENG - paslre din legendele iaponeze, SIMMURGH - regele

atAt de uriagd, incAt eclipse azd soarele; poate cdra pisirilor in mitologia arabd. Asociatd cu Roc
qi mlnca chiar gi o cimile. Seamini cu paslrea Roc gi cu Pboenix, aceastd pasire triie$re fie 1700,
din mitologia arabd. fie 2000 de ani. Unii susqin ci este nemuriroare,
stli$luind in Copacul Cunoaqterii. Este gigantici
PIASA - monstru marin din legendele nord-americane, care devo- qi poate se transporte un elefant sau o cimili.
reazi oameni. Se pare ci indienii l-au desenat
pe o stAncI de deasupra fluviului Mississippi, SLEIPNIR - calul cu opt picioare al zeului Odin din
in apropiere de Alton, Illinois. Seamini cu mitologia nordici. Putea si fugi mai repede ca vln-
un balaur inaripat, cu chip de om, coarne tul, mergAnd prin aer, pe plmint sau chiar prin
de cerb, picioare cu gheare, aripi de liliac 9i infernul stiplnit de zeiga Hel.
coade de peEte.
SZ - inorog din mitologia malaysiand., care seamini
scoLoPENDRA - monstnr marin asemlnitor cu balena, avlnd nu- cu un bivol cu un singur corn in frunte. Se mai
meroase inotitoare dorsale. Seamdnl mai numegte 9i Bivolul-Sabie.
degrabi cu un rechin uriag ca marele
rechin alb, rechinul-balene sau rechi-
nul-peregrin, de care se agald numerogi
pe$ti-remora.

468 Qberon $eff - cI{r'enfreort (-.arlea ucenicu[u i lrajitor 469

 cu solzi gi o coadl lungi qi gerpuitoare, al cdrei capit forma
un cir- 8. patru mode[e de bq[qvri
lig. Carapacea de piele de pe spate era acoperiti cu lepi'
legat cu qulor: Oheron lcenuqiuy
- Sfan," Marta a reu$it snl imbllnzeascl, apoi l-a
cingdtoarea de glt in oraqul Nerlue, unde lo-
qi l-a adus
volumului clteva pagini pe care va trebui si le
Veqi gisi la sfArgitul
."lni.ii l-au ucis cu pietre 9i suliqe' Oraqul s-a numit
,lccupaqi pentm a face un model clasic al balaurului zburdtor,bazat
apoi Tarascon, iar procesiunile care . au loc anual
specimenele bine conservate ale qopArlei-cu-aripi, denumite Draco
sirbitoresc acest eveniment. in imaginile in care este 1re
toLens (,,balaurul zburdtor"), pe care primii mari-
infeliqat, Tarasque seamini cu un ankyl oza:url sau gliptodon2
nirri europeni le-au adus din Insula Madagascar.
pe jumdtate Irle au fost descrise ca fiind pui de balaur,
TENGU - creaturi inaripate din mitologiaiaponeztr,
pe care imaginaqia debordanti a arti;tilor
om, pe jumitate pasdre, cu cioc in loc de nas'
le-a transformat apoi in versiuni exagerate
balaurilor zburitori cu patru picioare 9i aripi.
,rle
YALA - bovine negre, de mirimea unui
Acegtia se deosebeau de balaurii \Wyvern, cu aripi - ca qi in cazul
cal, cu coadi de elefant gi maxilare de
pisirilor, al liliecilor gi al pterozaurilor - care s-au dezvoltat din mem-
porc mistreq. ,,Are nigte coarne ciudat de
brele superioare.
lungi, care se migci in voie", una indreptati
Ca si vi creali propriul model, fotocopiagi paginile de la sfAr;itul
in fatI, iar cealaltein spate. Triburile Nandi
ci4ii, mirinduJe plni la l2|o/ot Colorapi-le apoi dupi cum vd dicteazd
din Kenya sucesc in aceeagi pozigie coar-
imaginalia! Aqezali-le dupl aceea pe o suprafati tare ;i neted; Ei trasali
nele vitelor, care poarti numele de ,'vaci
cu marginea neasculi!; a unui culit de bucltirie liniile punctate de
Kamari".
pe desen! Apoi decupali piesele 9i indoigi marginile! Balaurul este
care trdieqte in muntii Himalaya din Tibet' alcituit din 10 piese:2 aripi,2 piese pentru coad;,2 piese pentru corp,
YETI - ,,Omul-maimuli",
2 piese pentru glt Ei 2 piese pentru cap.
Avegi nevoie de o foarfeci, un culit de bucdtirie, clegti de rufe, un
YO\rIE - alt ,,om-maimuqi", din Australia, aseminitor cu Yeti sau
creion asculit si o sticluqi de aracet.
Sasquatcb.

aceasti pasire este uria$I ca pasirea
zlz - pomeniti in psalmii biblici,
Roc. Poate si eclipseze soarele cu aripile ei imense 9i este
inzestrati cu o putere uluitoare. Se spune ci are me-
nirea de a proteja pisirile mici, care
- ar fi
site de ocrotirea ei
mult timp in urmi.
t D.nr-i..,unei specii de broasci-lestoasi, care atingea doi metri in innllime
si cinci metri in lungime (n. tr.).
2 Mamifer urias din era cuaternarl (n. tr')'
Asamblarea gAtului ;i a cozii: Lipili piesele respectAnd ordinea
indicati! in cazrl cozii qi al gAtului, lipigimai intAi
solzii, unul cAte unul, tncepAnd cu vAr-
- lip- ful cozii! Fixaqi-le cu cleqti de rufe pe
murit cu fiecare in parte, hsAnd aracetul sd
Fig. 1
se usuce inainte de a lipi urmdtorul
solz! Ca si nu pierdeqi timpul, ar fi bine si lucragi la mai multe piese
deodati, lipindu-le pe rAnd.
Dupi ce-agi lipit unul cAte unul solzii de deasupra, este timpul si
lipigi solzii de sub glt qi coad;. Aceqtia trebuie suprapugi unii deasupra

Lartea uce nicu[ui ."rdjitor

470
1)6eron $e[[ -'(alcnheart 471
celorlalti, urmlnd numerele cu griji (vezi desenul 1). Introducegi sub
fiecare solz varful unui creion ca sd creagi un punct de sprijin 9i sI
modelati sectiunile curbate!
clnd vreti sI faceli varful cozii, lipili doar pirqile de deasupra,
lisAndu-le pe cele de dedesubt nelipite! Pe acestea trebuie sI le intindeli,
in aga fel inclt si faceli o aripioard triple triunghiularn'
Asamblarea capului: Lipili piesele capului, apoi marginile care con-
stituie baza gAtuluil Lipili maxilarele qi indoili urechiie spre exterior!
Asamblarea aripilor: Curbaqi ugor suprafe-
aripd
lele mari ale aripilor, apoi introduceli fiecare
in parte in deschizitura de pe fiecare laturi a cor-
rrnnind indicatiile respecrive! Lipili in final marginile coatelor gi ale
qenunchilor!
Asamblarea abdomenului: Lipiqi solzii abdo-
menului, urmAnd metoda aplicatd in cazul gltului
qi al cozii! Introduceqi vArful ascutit al creionului in
interiorul solzilor pentru o mai buni aderenli
(vezi desenul 4)!
Asamblarea tilpilor: Modelali tilpile in faqd,
\, curblnd degetele ,rrl forrn, r.rno, gh."r"! Lipigi mar-
ginile sub cilclie si aranjali degetele, in aqa fel incAt balaurul si poati
sta in picioare (vezi desenul 5)!

pului, indoind;i lipind marginile in interior (vezi

desenul 2)! DupI aceea, daqi un strat sublire de Balaurul este gata!
aracet pe sub fiecare aripi in parte! Veli gisi, de asemenea, un set de aripi aseminitoare cu cele de li-
liac, dar gi un cap in plus qi aite componente ale balaurului oriental ca
Asamblarea corpului: Dupi ce se usuci arace-
si putetri modela mai mulgi balauri, cu sau firi aripi, in diverse culori.
tul cu care aqi lipit aripile, asamblaqi cele doui Faceti un balaur mobil!
jumntiqi ale corpului, imbinAnd in interior
capetele aripilor (vezi desenul 3)! Apoi, lipilr
pe rAnd, aga cum aqi procedat Ei in cazul gl-
T
iului si al coz:ri,solzii de pe spate' fixAndu-i cu clegti
de rufe plni se usuci aracetul!
Fig. 5

Asamblare a coziide corp: Introduceqi capitul cozii in interiorul

corpului 9i lipigi capetele de atagare! tndoiti apoi celelalte margini ale
cozii gi lipili-le cu griji, urmind numerele indicate!

Asamblarea gitului de corp: Lipili marginile de la baza gatu-

lui in interiorul corpului, exact intre umeri, ca atunci cind a1i asam-
blat coada!

Asamblarea picioarelor: Aveli grrje ca imbinirile intre corp gi

picioare - cele din spatele membrelor superioare ;i din faqa coapse-
krr - si fie rezistent"! Mod.l"gi piesele picioarelor 5i lipigi marginile,

(-)6eron $cf [ - tl(rlcnh eort

472
 t. clntroducere
un venit in lumea cosmologiei qi a metafiziciil ln acest atelier
vom explora minunile universului. Bolta cereasci - ce incon-
joard micul nostru glob - a constituit dintotdeauna un subiect
.le studiu in arta magiei 9i a vrijitoriei. Miscnrile soarelui, ale lunii
5i ale planetelor, dar qi semnele zodiacale ne-au ajutat si ne conce-
pem calendarul, sI stabilim timpul ;i si creim primele forme de di-
vinagie. Cosmologia lncearci, de asemenea, si rispundi la marile
fte.[ierut {ICI: intrebiri despre existengi: Cum a inceput totul? Unde mergem? Mai
cxisti viati in univers?
f osm o[ogia $i met af izic a 1r,rioIet) Culoarea magici a atelierului este violet, asociati cu puterea, cu ave-
rea gi cu norocul. Considerat culoarea regalitilii, violetul este simbo-
lul raliunii, al sArguinlei si al moralitdlii religioase, al planetei Jupiter,
Dansul stelelor al zilei de joi, al celei de a Eaptea chakri (a coroanei) si al senectulii.
Este, de asemenea, asociat cu cAteva zodii: Gemeni, Fecioari, Balanll,
Soarele rdsare, Soarele apune, Sdgetitor qi Pe;ti. Violet este culoarea spiritualitigii, a tdrAmurilor ete-
Fiecare zi ca o rozd r.tine. rice, a inviliturii ezoterice, a intelepciunii strivechi si a tainelor cos-
mosului. Este benefici penrru rneditalia spirituali, dar Ei pentru
Luna apune, Lunt rtisare,
cunoagterea qi percepgia cosmicd.
Itt lumina ei oceanul tresare.
Cea mai mare contribuqie la realizarea acestui capitol a avut-o Susan
Sprintett, Mercur ne aduce aesli ,,Moonwriter" Pesznecker, decanul Catedrei de Cosmologie 9i Meta-
De pe tdrAmurile zeie;ti. fizici, din cadrul Scolii Cenusii de Vrijitorie. Pe ceilalli autori, a ciror
contribulie este la fel de pregioasi, ii veqi cunoaqre pe parcurs.
Venus cea fi'umoasd ca o porumbip,i zboard,
Lumina fru.musepii ;i-a iubirii ea in jur pogoard.

Rtizbuntitorul Marte du;man aprig poate sd devind,

Dar caltul ;i onoarea-i nicicind el nu inclin,i' 2. Af;tronomie. cu ochiu[ [iber
Asupra noastrd revarsd Jwpiter cel mare
Aaeri, belpug 5i bogapii din cele rare. rrutor: ll(oonrvriler lindi6oy

inturrcatuL Saturn ia ce alyii pot sd dtiruiascd,
Dar unit trebuie sti piard ca alpii sd trdiascd.
Tu invap,i., apadar, nwmele lor
$i in a stelelor taine vei fi p,ltrunzdtor!
Elrza.nttH BaRRETtP
Cerul nopgii este plin de vraje.
Cu mii de ani in urmi, oamenii din Epoca de Piatri priveau cerul
noplii cu aceeagi veneralie qi uimire cu care il privim qi noi. Strlmoqii
nogtri credeau cd. zeti stipAnesc cerul, motiv pentru care toate fe-
nomenele ceregti aveau o anumiti semnificatie. Monumentele

174 Qberon $elf -'(o tenheort (.artea uccnicu[u i lrdjitor 475

 dela Chich6n
EL CaracoL cvitlnd frigul qi alte inconveniente! O modalitate eficienti prin care
arheo-astronomice, precum Stonehenge ;i
ItzA, jucatrolul de obr..rrrror.e' construite de aga-zi;ii oameni "pri- [)ute!i studia cerul este si va agez.aqi pe o pltur[ cu faga in sus.
Stali aga cel pulin 3O de minute! Nu studiagi harqile stelare qi
mitivi., pentru a urmlri evenimentele cereSti importante. Multe
din-
nici nu vi pregdtili in prealabil! Doar privigi stelele, lr.rna, punc-
tre aliniamentele stelare erau realiz.ate cu o acuratele aproape perfecti,
ste- tele luminoa^se care par si stribati cerul, Calea Lactee;i alte cor-
funclionand clesivlrqit 9i astizi. Mai tlrziu, poziliile soarelui 9i-ale
puri cereEti! Incercati s; identificaqi stelele sau constelaqiile pe care
lelor i-au aiutat pe navigatori sI cdlitoreasci pe uscat Ei pe apn' Studiul
lc cunoaqteli! Descoperili unde este nordul! Imaginagi-vi ci vi aflali
steielor s-ar putea sI fi fost prima ;tiinqd adevirati'
in Epoca de Piatri 9i nu Etiqi nimic despre gtiinla astronomiei! Cum
Cu toate acestea, nici unul dintre oamenii aceia nu avea telescop'
vi simgili?
Singurele lor instrumente erau ochii, mintea 9i ribdarea'
Dup'i aceasti perioadd de studiu, notali-v; observaliile! Poate ci
iJ.r.rl dintr. cele mai imporrante principii ale astronomiei susgine
,rr fi bine si scrieli in jurnalul magic experienla triitl
ci universul este un loc ralional, cu obiecte corelate intre ele' care se
comporri previzibil, conform teoriilor din chimie, biologie 9i fizica.
Ca in cazul tuturor qtiinlelor, procesul de observare reprezinti
teme-

lia 9i aptitudinea cea mai importanti'

cum si invitiim si desluqim tainele cerului noptii? Ridicati-vn ochii 3. (Jnitdli de. mdsurd, puncre, cardinqte.
care le veli vedea vi vor deter-
si dati frau liber curiozitigii! Lucrurile pe qi 6oftq cerea,sca
Ele vi
mina si puneti anumite intrebiri: De ce? Cine? Clnd? Unde?
,ror ghida pagii in studiul asrronomiei. Dupi ce veli clpita experienl''
qutor: ,rconrvriter, in co[aborare cu Qberon
veli"privi stelele ca pe ni;te vechi prieteni. Fie civeti reuqi s'i identi-
vedeti
ficali constelaqiile, siiocalizali direclia stabilind pozilrastelelor, si_ clofta ceru[vi
vizibile cu
o pioni. de meteoriti sau si descoperili una dintre planetele
o.hir,l liber, veli trli o satisfacgie uluitoare' ahturi de noi provociri'
cu ochiul lmaginali-vi cerul din prisma
Deslugirea tainelor boltei stelare presupune studierea cerului
strimogilor noqtri - o sferi mare
liber. Chiar ;i astizi, in epoca tehnologiei moderne' astronomii ne
9i goali, care inconjoari Pimln-
recomandi si analizlm ..irrl .r, ochiul liber inainte de a-l privi prin
spre stele tul! Sfera imaginari se nume$te
telescop sau prin alte instrumente. Ridicaqi-vi, agadar, privirea
lroba cereascd.. Aceastd imagine
Ei l;sati-va crrpringi de un
sentiment extraordinar de uimire qi veneralie!
sferici ne ajutl si ne imaginim
Sunteli pe cale si porniqi intr-o aventurl minunati'
,,directriile" cAnd vorbim despre
Este inceputul cilitoriei voastre prin univers'
poziqia stelelor.
Lchipuili-vi ci vd aflati la Polul
stetard,
Nord al Pimlntului! GAnditiv5
{ventura rpoi c[ trasagi o linie verticali pe
cer - punctul ei terminus indicd
Uitaqi-vd la cer intr-o noapte seninf,, cam ia doui ore dupi
apus!
Polwl Nord cerescl Putegi folosi
ca sI vedeqi mai bine, incercali si gisiqi un loc clt mai departe de orag
aceeagi metodr ca si identificaqi
si de alte surse de lumini! Aveqi grij; si vi imbricati cat mai
comod,

Qbcron $eff -tQrlcnheart t-srleq uccnicufui .,'rdjitor 477

l,'{'
 irr fatavoastrd este nordul. Steaua Polari
Polul Sud ceresc. CAnd incercim si localizim stelele pe
r('prezenta pentru marinarii din ve-
cer, putem folosi ca repere polii cere5ti'
..lrime un instrument de navigare ex-
Ce este Ecuatorul ceresc? imaginali-vi ci vi aflaqi pe
r rcm de util.
Ecuatorul pimAntului - linia imaginara care inconioard
pimlntesc! tnchipuili-v5 apoi ci trasali pe cer
Orbita imaginari descrisi de
giobul
""..."silirrie Soare, in miqcarea lui anuale aparenta
imaginari - aceasta este Ecuatorul cerescl'
sfera cereasci, se nume$te ecliptic,i.
Stelele circumpolare sunt stele care nu risar 9i nu 1,c
jurul polilor l'lanul eliptic inclinat cu un unghi
este
apun niciodati, ci par sa se roteascd in
,lc 73,5 grade fatd. de planul Ecuatonr-
cereQti. l)atoriti poziliei fixe, pot fi folosite ca
re-

pere pentm a localiza alte stele qi constelalii, dar

Itri ceresc, deoarece axa de rotatie a
l'inrAntului este inclinati cu un unghi de23,5
5l p*r- a identifica punctele cardinale'
Steaua Nordului mai nume$te 9i Steaua
se srade faqi de planul sdu orbital.
PoLar,i. Cele cinci constelalii care inconjoari
Ecliptica intersecteazi ecuatorul ceresc in punctul vernal (echi-
de primivari) si punctul autumnal (echinoctiul de toamni).
Steaua Polari se numesc constelaqii circum- 'roctiul
Pentru a mdsura distanlele pe bolta cereasci, astronomii folosesc
polare nordice. Stelele circumpolare sunt vi-
zibile din emisfera nordici tot anul' Acestea sunt r,radele $ unghiwrile.
(Jrsa Minor (Ursa Micn) , (Jrsa Major (Ursa Mare), LJn cerc are36A de grade, iar un unghi drept,90 de grade. lJn c,orp
('cresc care se alle in poziqie verticali direct deasupra capului este la
Draco (Constelalia Dragonului), Cepheus (Con'
Reginei Cassiopeia)' rrn unghi de 90 de grade deasupra orizontului. Un corp ceresc aflat
stelalia Regelui Cepheus) 9t Cassiopeia (Constelalia
apropiati stea de Polul Sud .,lr jumitate de drum" spre cer (distanla egali dintre orizont;i pozilia
Nu existl o stea a sudului' Cea mai
Australis. cu toate vcrticali de deasupra capului) se afl; la un unghi de 45 de grade deasu-
ceresc este Sigma octantis, numiti uneori 1\ Polaris
pra orizontului. Un corp ceresc in poziqie verticali deasupra capului
acestea) Crucea Sudului (Crwx) indici Polul Sud ceresc'
,)hservatorului este la zenit.
Deoarece Steaua Polari 9i stelele circumpolare par si
nu-gi schimbe
Puteli estima unghiurile linindu-vi mAna la o lungime de bra1. Pum-
niciodatl pozilrape cer' se spune ca au proprietili magice' inducAnd
de nul strins indici un unghi de 10 grade, in timp ce degetul mare indica
ideea de siabilitate si de incredere' Totuqi, din cauzafenomenwlwi
I erad. Cu alte cuvinte, doul stele situate ,,la un pumn depirtare" se afli
precesiune a Pimintului - oscilalia uqoari a Pimlntului in jurul pro-
intr-un unghi de 10 grade, iar daci sunt la jumdtatea distangei dintre ori-
pri.i ,*. - stelele polare igi schimbl pozilia la citeva mii de ani' In zont ;i zenit, se situeazi la un unghi de 45 de grade fali de orizont.
in
anul 2300 i.e.n., Steaua Polari " "fl" i" Constelalia Dragonului'
Aceste unitili simple de mdsura vi ajuti si citigi herqile stelare qi
anul 12OOO e.n., steaua Vega din Constelalia Lira va deveni
Steaua
sri localizaqilidentificaqi corpurile cerefti.
Polari, iar aceasta va deveni o stea circumpolari greu de observat'
CeidinemisferanordicipotsSgiseascinordulcuajutorulStelei
polare. tn primul rlnd, trebuie si localizali Carul Mare din l;rsa Mare.
Ca sa identificali Steaua Polard, trasati o linie imaginard
intre cele doud $iston{a qstronomicd
roli ale carului in partea bazei mari a trapezului' prelungind apoi de
pe pagina Degi nu este atAt de important si folosiqi conceptele detaliate
cinci ori ,.g-.n,.ti care une$te aceste stele (vezi desenul de
.rle distantelor astronomice, ele fac parte din limbajul astronomiei.
aliturati). Dupi ce a1i gdsit Steaua Polara, aqezati-vi cu faqa spre
ea!

(-)beron $ef[ - tl{rlorheart ('qrted ucenicu[ui rrr{iitor 479

l ali
Conteazdsi ingelegeji noliunile debazdale distanqelor, nu doar ca sI
aveli un puncr de reper cAnd studiaqi astronomia, ci Ei ca si conqtien-
ttzali m^i bine complexitatea universului nostru.
Astronomii folosesc acelea;i uniteli de mlsuri specifice gi altor
gtiinle: kilometri, mile, metri, inchi, kilograme, grade etc. Dar, din
cauza distanpelor uriage dintre stele, planete qi galaxii, astronomii gi-au
conceput propriile unitdli de misuri. Iati clteva dintre ele:
Unitatea astronomicn (AU): AU este egali cu distanqa aproxima-
tivi dintre PimAnt qi Soare. 1 AU : 150 de milioane de kilometri.
Distanga dintre Pemant qi Jupiter este de aproximativ 5,2 AU - este
mult mai simplu decAt si spunem 780 de miiioane de kilometri'
Anul-lumini: distanla intr-un an' De-
pe care o parcurge lumina
oarece vitezaluminii este de 3OO.0OO km/secundi, un an-lumini este
egal cu aproximativ 9,46trrlioane de kilometri.
Parsec: Parsecul este o unitate de mdsur d egal1, cu 3,26 ani-lumind'
Vd mai amintigi ci cercul are 360 de grade? Fiecare grad poate fi
divizat in 50 de arcminute, iar fiecare arcminut in 60 de arcsecunde.
Parsecul este distanqa necesarl pentnr a delimita o arcsecundd. Kilo-
parsecul are o mie de parseci, iar megaparsecul - un milion de parseci.
$trAlucir e ;i rnc.1nitudine
Unele corpuri cere$ri sunt mai strilucitoare decAt altele. Astrono-
mii folosesc un sistem inventat in secolul al ll-lea i.e.n. qi perfecqionat
in epoca modernl - magnitudinea - pentru a descrie intensitatea
strilucirii stelelor.
Magnitudinea este de doui feluri:
Magnitudinea absoluti se referi la strelucirea relativi a unui corp
ceresc situat la distanqa standard de 10 parseci Q2,6 ani-lumini). Aceasti
unitate de misurl este folositi cu precidere de oameni de qtiinii ;i
de astronomi.
Qberon $c[[-tl{rlenheart
Magnitudinea aparentd presupune o descriere cAt se poate de re-
l.rtivi: cu clt un corp ceresc pare mai strilucitor pe cer, cu atAt este
rrrai mici magnitudinea sa aparentd. Aceasta este o unitate de misuri
.'lcs folosite, pe care o vom 'vtihzagi noi. (NotI: Daci intAlnigi intr-un
tcxt despre astronomie termenul ,,magnitudin e" , fdrd alte note expli-
c.rtive, el se referl la magnitudinea aparenti.)
tn ambele cazuri, cu cAt valoarea este mai micd, cu atAt corpul
ccresc este mai strllucitor. Cu alte cuvinte, o stea cu magnitudi-
nea 2 este mai strdlucitoare decAt una cu magnitudinea 10. Valoa-
rea magnitudinii aparente a corpurilor cereqti a cdror strilucire este
cxtrem de intensd - cum ar fi cazul soarelui - este indicati de un
numir negativ.
IatI cAteva exemple de magnitudine aparenti:
Soarele: magnitudinea - 27
Luna plini: magnitudinea - 1,2
Venus: magnitudinea - 5
Sirius 9i Canopus (cele mai strilucitoare stele): magnitudinea - 1
Cele mai opace corpuri cereqti vizibile cu ochiul liber: magnitudinea + 6
Cele mai opace corpuri ceregti vizibile cu binoclul: magnitudinea + 10
i
i IMPORTANT: Nu ad witayi niciodatd cw ocbiwl liber la soare gi nici
i prin lentile! S-ar putea sd ddwneze graa
aederii, prooocAnd cbiar orbirea.
cld entifi c o,r e q st el e[ o r
ieEili afarl intr-o noapre senini.. Aqezaqi-vi intr-un loc conforta-
bil si stali cAt mai muk cu putinle, ca sd vedeli schimbarile care
survin pe bolta stelari! Descoperiqi Luna, constelaliile, o stea
strilucitoare sau alte corpuri cere$ti pe care le cunoaEteqi! Priviti-le
cel pujin o orl sau doud! Notagivi unghiurile, gradele 9i direcgiile
pe care le observali!
larlea ucenicu[ui lrdjitor

4.,$trolabu| mqrinqri[or
qulor. Oberon 1cenu5iu1
La inceputul istoriei navigaliei pe oceane' marinarii nu gtiau cum
si determin e longitwdine-a est-vest a unei coribii Pe mare. Totu;i,lati-
tudinea nord-sud putea fi stabiliti uqor, misurlnd unghiul pe care il
forma lapr|,nzsoarele deasupra orizontului sau ghidAndu-se noaptea
dupl o stea cunoscuti in momentul in care traversau meridianul - iinia
imaginari de la sud la nord. Marinarii ciutau apoi in anuarul astro-
nomic datele legate de declinayia soarelui sau a stelei respective (unghiul
format de Ecuatorul ceresc cu o razi vizuali^ care duce spre un astnr
sau spre un punct de pe bolta cereasci). Latitudinea era, astfel, de 90
de grade - altitudinea misurati + declinalia.
Ca si ajungl intr-un loc cu o latitudine cunoscuti, corabia naviga
mai intAi spre latitudinea respectivi, apoi naviga spre est sau spre vest'
de-a lungul latitudinii, pAni ajungea la destinalia doriti'
Astrokbul este un instrument folosit pentru misurarea pozitriei as,trilor
9i a inillimii lor deasupra orizontului. Astrolabul marinarilor, folosit
cu precldere la sflrgitul secolului al XViea gi inceputul secolului al XM-lea,
era un instrument utilizat pentm determinarea latitudinii unei coribii pe
mare prin misurarea altitudinii soarelui laprinzsau a altitudinii unei stele
.. :.--,
/,- \'. in momentul dzclinatiei.Instrumentul era alcltuit dintr-un
[. i) inel simplu, gradat, qio alidad,l rotativi pentm misurarea
unghiurilor formate de soare sau de o anumiti stea.
'l'll , . Inelul era confeclionat din alami, seclionat insi pe
dinluntru ca sd nu se indoaie sub bitaia puter-
nici avintului. Nu erainsi un instrument prea
bun, inregistrlndu-se adesea erori in stabilirea
;ili, gradelor"cu cAte patru sau cinci grade.
ll Puteti sd vi creali propriul astrolab fo-
,,1 tocopiind 9i mlrind la !2Io/o pagina de la
,il sfArEitul cdrgii. Decupaqi inelul 9i alidada
9i asamblagi-le, urmind instrucliunile din
paginn! Le puteli fixa cu ajutorul unei agrafe
de hlrtie sau al unei capse.
Pentru a stabili unghiul format de soare, jineli astrolabul la nivelul
,rchilor, indreptali-l spre soare 9i invlrtili alidada, in aga fel incit razele
soarelui si se proiecteze prin spaqiile goale ale inelului! Citili apoi
unghiul altitudinii de pe gradalia inelului! Ca si stabiliqi latitudinea,
rnisurali unghiul \a prinz gi confruntagi misuritorile voastre cu cele
dintr-un calendar al declinatiilor solare!
5. z{notimpuri, echinoc(ii qi sofsti{ii
qutor: ?toonwriter lindi1oy
Toati lumea qtie ci PamAntul se rotege in jurul Soarelui. $tiagi insl
ci PimAntul nu este drept? Este inclinat cu un unghi de 23,5 grade
faqd de axa sa. De aceea diferite pirgi ale globului sunt mai apropiate
sau mai indepirtate de Soare in diverse momente ale anului.
,{rotimpuri
tr, ,.", perioade a anului in care o parre din orbita PimAntului se
inclini spre soare, in zona respectivi a PimAntului este vari, iar in
partea indeplnatl de Soare este iarnl
Acest fenomen este gi motivul pentru care anotimpurile din cele
doui emisfere sunt opuse. Astfel, cAnd in emisfera nordicd esre iarni,
in emisfera sudici este vari gi viceversa.
Q,chinoctii
La echinocjiu, ziua este egale (sau aproape
egale) cu noaptea. Cele doud echinocqii
anuale - de primlvarl gi de toamnd - apar
atunci cAnd soarele (pe ecliptica sa) traverseazd
ecuatorul ceresc.

Qberon $e[[-cl{rlenheart (-'.ar te a ucen icu[u i rrrij itor

 Termenul ,,echinocgiu" provine din latinl qi inseamnl ,'noapte egah". 6. Qum sd, creqli un cqdrqn so[a,r
tn perioada echinocgiilo r,ziuaeste egali cu noaprea peste tot pe Pimant.
Echinocliul vernal (de primlvard) arelocla20-22 martie qi repre- autor :, Oberon lcenugiu;
zinti inceputul primiverii in emisfera nordicl qi inceputul toamnei
in emisfera sudici. Cu mult inainte de aparigia ceasurilor, oamenii misurau trecerea tim-
Echinocliul autumnal (de toamni) are loc la 20-22 septembrie 9i pului observAnd migcarea corpurilor cere$ri - Soarele, Luna qi stelele.
este echivalent cu inceputul toamnei in emisfera nordici gi inceputul Noaptea, miqcarea stelelor in jurul stelei polare, mereu nemigcatl,
constituia un reper clt se poate de precis. Iar ziua, timpul se
primiverii in emisfera sudicl. -1
putea stabili in funcgie de m\carea unei umbre aruncare
rle soare. Primul cadran solar a fost inventat cAnd cineva
.rinfipt un baq in pdmlnt qi a semnalat diviziunile create
$otstilii rle umbra lui in migcare. De-a lungul timpului, au fosr creare
numeroase cadrane solare ingenioase, iar conceperea lor a rimas
Solstiliile de varl;i de iarni reprezintd.punctele cele mai indepirtate in continuare o formi de arti, in ciuda ceasurilor digitale moderne.
in nord sau in sud de pe ecliptica solari. Vr amintili, probabil, ci echi- Veqi gisi la sfArgitul volumului un cadran solar pe care sd-l asam-
nocgiile apar in momentul in care ecliptica traverseazd. ecuatoful ce- blali singuri. Acesta este modelul clasic, dorar cu gnomon (fus de ca-
resc. La solstipiu, soarele se afli in cel mai indepdrtat punct nordic dran solar) ca sd faci umbrd.
sau sudic de pe ecuatorul ceresc, motiv pentru care in emisfera res- Fotocopiali pagina, mirind-o lal2lohl Decupagi cadranul qi asamblagi-l,
pectivd zilele vor fi cele mai lungi sau cele mai scurte. urmAnd indicatiile. CAnd vregi siJ folosigi, afezali-l in aga fel, incAt punc-
Solstitiul de iarni are loc, de obicei, la 21 sau 22 decembrie qi tele care indicd sudul gi nordul sd-i corespundi liniei meridiane nord-sud
marcheazd inceputul iernii: ziua cea mai scurti gi noaptea cea mai clin realitate! Folosigi o busoli ca sI identificali aceasre linie 9i verificaji-o
lungi a anului. tn timpul solstiliului de iarni, soarele nu se inallr noaptea cu ajutorul Stelei Polare! Stabiliqi timpul in funcgie de pozigia
prea mult pe cer in regiunile la nord de Ecuator (Sratele Unite, Eu- rrmbrei aruncate de gnomon, tinAnd searna de orarul de vari sau de iarnl!
ropa 9i China), rimAnAnd deasupra orizontului doar 8-9 ore sau chiar
mai pu1in.
Deoarece nu se inalgl prea mult Pe cer gi se migci foarte incet, soa-
rele pare sd stea nemigcat. Termenul ,,solstiqiu" provine din doui cu- /. \na
vinte latinegti: sol, careinseamni ,,soare", gi sistere, care inseamnd ,,a sta
qutor:
nemigcat". Sintagma inseamni, aqadar, ,,soarele sti nemiqcat". }foonwritcr lindigo,s
Desenul vd aratd cum se miqcr soarele pe cer in timpul
solstigiului de tarnd, din perspectiva oame- O, nu jura pe-amdgitoarea lund
nilor care triiesc in Statele Unite. Ce-n fiecare lun,i-;i scbirnb,i discuL.
Solstiliul de varl are loc, de Nu oreau s,i fii ca ea de nestatornic.

obicei,La21. sau22 iunie qi.in- 'S7.

SHaruspra.xx, Romeo Si Julietal
seamnl inceputul verLti zrtJa
N
cea mai lungd gi noaptea cea mai Romeo ;i Juliera in \flilliam Shakespeare, Teatru, trad. de Virgil Teodorescu, Edi-
1

scurtl a anului. tura Albatros, Bucuregti, 1971 (n. t.).

Qberon $e[[-!I{r'enhaart ('qrteq ucenicu[ui "'rrdjitor 485

484
 Luna pe cerul tn timpul fazelor sale, Luna risare qi apune in acelea;i momente
Este cel mai ugor, dar 9i cel mai interesant si privim
lipsit de .rle zilei gi ale nopqii:
noptii. Din punct de vedere geologic, ea este un corP ceresc
o privim
,riagi. Nu lumineazi singurl; lumina pe care o vedem cAnd
Luna noui Risare la ora6.00 Apr.rne la ora 18.00
este, de fapt, lumina reflectati de Soare' Semiluna in cre;tere Rdsare la ora9.00 Apune la ora 21.00
Luna inconjoare Pemantul o dati la aproximativ 28 de zile,
deoa'
Primul pdtrar Risare la prinz Apune la miezul noplii
sau descreg-
rece trece prin opt faze, descrise in funclie de creEterea Luna in crestere Risare la ora 15.00 Apune la ora 3.OO
terea acesteia. Luna plini Risare la ora 18.00 Apune ia ora 6.00
Luna in descreqtere Risare la ora 21.00 Apune la ora 9.00

o Luna noui este fazasatelitului natural al PimAntului' in care

emisfera vizibile este complet in umbri'
Al treilea pitrar
Luna in descreqtere
Risare ia miezul noplii Apune
Risare la ora 3.00 Apune
la prinz
la ora 15.00

o Semiluna in cregtere este fazain care

minatl de Soare.
tA din Luni este lu- Observagi schema? Fiecare fazi aLunii are loc la trei ore dupi cea
precedentd (18.00, 21.00, miezul noptii etc.).
Observali ci - in timp ce risare ;i apune - Luna respecti un ciclu

o Primul piltr*
de Soare.
este faza in care 1/z din Lund este luminatd .le 12 ore (risare la ora 6 dimineaga gi apune totla 6, dar seara)?
In momentul in care ingelegeqi cum funcgioneazi schema gi me-
morali cel puqin un moment in care risare Ei apune Luna, le puteli

o Luna in crettere in
care satelitul natural al
este faza
Pdmlntului se apropie defazalunii pline;
luminati de Soare'
3/+ din Luni este
calcula singuri pe celelalte. Cel mai u$or moment pe care il puteqi me-
rnora este cel al Lunii pline, deoarece risare cind apune Soarele, este
vizibili noaptea ;i apune clnd risare Soarele.

o Luna plini este faza in care luna este complet luminatd'

fonota{ii ma7ice

o Luna in descreqtere este faza in care satelitul PrmAntului

intre in umbr[; 3/+ din LunI este luminati de Soare'
Fazele Lunii au diverse conotafii magice:

Luna in cregtere: progres, noi inceputuri. Este un timp ideal pen-

o Al treilea pdtrat
de Soare.
este fazain care Vz dtnLtnd este luminatd tru demararea unor noi proiecte ;i idei novatoare.
Luna plini: perioadd de uluitoare puteri, ideal pentru desivlrgirea
gi realizarea planurilor qi a dorinlelor.

o Semiluna in descreqtere este fazain care doar l+ dinL''nd

rrmAne luminatd.
Luna in descrqtere: timp perfect pentru relaxare, studiu, meditagie
gi a face planuri.
Luna noui: timp ideal pentru odihni, pentru dornolirea atacuri-

o Luna noui este fazain care satelitul PamAntului este din nou
complet in umbrl.
lor de naturi psihicl, pentru explorarea pasiunilor qi resenti-
mentelor gi pentru infiptuirea dreptngii.

nicu[ui .''rdjitor
Obcron $elf - cQrlenheart l-.artea uce 487
1
ii(r
 tr
Pentru ci clormim noaPtea - cAnd Luna vegheazi pe cer - mulli
,, constelatie circumpolari nordici pare si graviteze in jurul Polului
-
Nord ceresc si nu apune niciodatii sub linia orizontului. O putem vedea
cred ci acest astru stiplneEte tirAmul viselor'
, cl mai bine in serile de aprilie, cAnd stelele din componenta ei srri-
tn noplile cu Luni plina, mul1i vri.iit'ori lasi afari un pocal cu apa
lrrcesc cu putere pe cerul noplii.
ca si capteze energia ecesteia.
Asterismul este un grup distinct de stele din stmctura unei con-
stelatii. De exemplu, cel mai cunoscut asterism este Carul Mare din
( ()nstelatia (Jrsa Mare.

8. $tcfe I)acii vreti sii icientificeti stelele de pe cer, constelatiiie reprezinta

i!ir reper fo,rrte bun. Cele pe care le puteli vedea pe bolta cereasci de-
autor: !\oonrr'ritcr indigo;
1
yrinci de locul in cale vi aflati in lume, cle momentul ziiei si al anului.
I ),rc;l sr.rnteti in emisferrr nordica, puteti vedel urmatoarele constelalii:

a tr-rrr-,, searJr cle iarni sau o climineat,i c-le toamni: Orion

i
o Intr-o seari-'de primiv:rri sau o dimine:r1i de iarnS: Carul Mare
o intr-o seari de vara sau o dimineali de primivari: Triunghiul Verii
o in,.-,, seara de toamni s;ru o dimine;rta de vari: I\,{areie Pitrat
al lui Pegas

CAnd veti inviita si le identificati, le puteli folosi ca repere -

irnpreuni cu hirtile steiare sau planisferele - ca sa localizati alte stele
rils;ru constelatii.
cind te ginde5ti ci in univers exist:i mili,rrdede galaxii, iar fie-
care galaxie contine miliarde de stele, nun-r:irul stelelor din univers
clevine infinit.
Purem vedea cu ochiul liber in iur de 6 ooo de stele pe bolta ce- 9. +ldrti ste[are si p[anisfere
reasci. Dar pentru c:i jumltate dintre ele se afli adesea sub linia ,lri-
zontului, rrel.-, de f,rpt, cam 3 OOO de stele din cele 100 de miliarde rr u t or ;,! u su n,, g\ orr rlr i tc y" tf g 5
=
n c ck c r 1 i n di g o I

cite existr in gaiaxia Calea Lactee.

Ca s) vi ghidali pe bolta cereasci, vi sfiituiesc sir consult;r1i o harti
Stelele de pe bolta cereasci
stel;rri sau o planisferi. Revistele de astronomie includ adesea hi4i
sunt grupate in BB de constelatii.
stelare valabiie pentru luna curenti, care prezint:i stele cu magnituc'li-
Fiecare constelalie rePrezinti o
nea de 4,5. Hir-tile includ atlt poziti"r planetelor vizibile, cit si informatii
,,bucitici" de cer, care include
,.lespre comete, ploi de meteori qi eclipse.
anumite stele si grupuri de stele.
Site-ul \(eather Underground (vezi paginile cu referinte de la sfArsi-
Constelatia Ursa Mare este
t ul volumuhri) contine h:irti stelare pentrlr toate regiunile. Puteti gisi
una dintre cele mai cunoscute de
h;rrti stelare si in ghidurile de specialitate.
pe bolta nordici. I-Jrsa Mare este

18li
L)bcron $e[[ - tl(rlcnhcarl ('dr1cq ucoricu[ui lru jitor 4s9
 Programui ,,Starry Night" (vezi referinlele de la sfArgitul voiumului)
oferi hirqi stelare detaliate pentru orice regiune, timp ;i anotimp.
S-ar putea ca la inceput h;rlile stelare si vi se par'i derutante. DeEi
majoritatea indicl nordul in sus, estul este indicat, in general, in stAnga,
iar vestul in dreapta - o imagine in oglind; a h;rtilor terestre.
Ca si alcltuiqi o hartn pe bolta cereasci, luali ca reper o stea cir-
cumpolari! Orientali apoi harta, astfel incAt imaginea de pe cer si co-
incida cu cea de pe harti!
Cum sq 1'd faceli propyio ptanisferd
autor: Oberon lcenusiul
Planisfera este un dispozitiv simplu, care indicd stelele ;i constelaqiile
strilucitoare, putAnd fi adaptati in funcgie de regiune, de timp qi de
anotimp. Majoritatea planisferelor indici numai stelele Ei constelaliile
strilucitoare ;i sunt instrumente ideale pentru incepdtori.
Puteqi copia ;i asambla o planisferi clupi modelul oferit pe site-ul
www.asahin et.or.jp /izs3t-tk/planisphere/planisphere.htm' Aici gisiqi
herli stelare pentru ambele emisfere.
Ca si creali planisfera, fotocopiali paginile mirind*le cAt mai mult!
Decupali Ei asamblali cele doui pi4i care constituie discul orizontu-
lui! Decupali apoi discurile circulare ale constelagiilor! Introduceli unul
dintre discurile constelaqiilor deasupra discului orizontului qi
invArtili-l in aga fel incAt datele de pe discul constelaqiilor si coincidi
cu timpul indicat de discul orizontului!
Jineli apoi planisfera deasupra capului, cu fala spre direcqia indi-
catl! Constelaliile inf;gisate pe discul planisferei coincid cu cele de pe
cer, aqa ci veqi putea si le recunoagteqi ugor.
Marginea hergii stelare ovale reprezintd orizontul inconjuritor,
a$a cum l-aji vedea daci aqi sta intr-un loc deschis 9i v-agi invirti in
cerc. Centrul hi4ii ovale reprezinti cerul. CAnd vi invArtili in cerc,
direclia spre care staqi cu faga trebuie si coincidi cu cea indicati
de planisferi.
490 Qberon $eff- tl{rlenheorl
I,,IOTA: CAnd citipi un ghid stelar folositi planisfera in timp ce prioipi
sau
stelele, nu aprindepi lanterna, cdci nu aepi uedea stelele! Acoperipi, tn
schimb, lanterna cu un celolan ro;u, legat cu un elastic! La lumina roSie
ztepi putea citi, privind in acela;i timp ;i stelele!
S-ar putea sI observaqi cI stelele ,,liciresc". Asta, pentru cd sunt
foarte departe de pdmlnt, iar variabilitatea din atmosfera Terrei ne
creeazd, impresia ci pAlplie. Planetele nu par si liclreasci, deoarece
sunt mult mai aproape de noi decAt stelele.
rc. p[anete
qutor: rrcon*'riter lindi6o;
La origine, cuvintul planetd a al'ut sensul de ,,cilitor". Astronomii
din vechime au observat ci anumite puncte luminoase de pe cer ,,cili-
toresc" (igi schimba pozilia) fagi de celelalte stele. Acestea s-au dovedit
a fiplanete - corpuri cerqti care vrme^zi intotdeauna ecliptica pe cer.
In timpurile imemoriale, inainte de inventarea telescopului qi
inainte ca oamenii si inqeleagi structura prezeute a sistemului solar,
astronomii credeau cd existd doar qapte planete: Mercur, Venus, Marte,
Jupiter, Saturn, Luna gi Soarele. Aceasti structurl se diferengiazi din
mai multe puncte de vedere de structura planetarl moderni:
- PemAntul nu se afla pe lista iniliale, deoarece oamenii credeau
cl PimAntul e centrul universului; astronomii din vechime nu
gtiau ci 9i PemAntul se mi;ci prin spapiu.
- IJranus, Neptun Ei Pluto lipsesc de pe listi. Aceste planete erau
prea mici pentru a putea fi vdzute cu ochiul liber, fiind desco-
perite abia dupi inventarea telescopului.
- Degi qtim acum ci Luna Ei Soarele nu sunt planete, oamenii le-au
conferit in trecut acest statut, pentru ci pireau sI se mi;te pe
cer ca toate celelalte planete.
(artea ucen icufu i rrrdjitor 49t
 Oberon: in Manualul de iniyiere in or,ijitorie, am menlionat ci sta-
tutul planetei Pluto este discutabil, iar unii astronorni cred ci o si se
descopere o alti planeti mai apropiati, de distanqa de77,2 AU (uniteqi
astronomice) prezisi de Titius-Bode.
La 21 octombrie 2003 a fost descoperit:i o noui ,,planeti", mai mare
declt Pluto. Purtind indicele 2003 UB313, accrstr a avut numele de
cod.,,Xena", pAni cAnd oamenii de stiinta au clzut de acord asupra
unur nume permanent. Din picate, numele pe care astronomii ar fi
vrut si i-l dea noii planete descoperite - Proserpina sau Persefona (soqia
lui Pluto/Hades in mitologia romanl,/ greaci) - fusese tncredintat as-
teroizilor cu un secol in urmi, nemaiputAnd fi folosit.
Diametr-ul noii planete este de aproximativ 2 859 de kilometri. Are
doi sateliti 9i graviteazi in jurul Soarelui in 560 de ani pimAnteqti. Lun-
gimea orbitei sale are 97 AU, iar distanla cea mai apropiati de Soare
a fost de 35 AU (mai apropiati declt distanqa planetei Pluto). Nu i-am
aflat insi distanla ,.r.di.-p.n,ru a o prlr., .o-para cu distanga de
77,2 AU, prezisi de astronomi...
492 Qberon $eff-tl{r'enfrcort
Cunr sd idenlificati ptanetefe de pe cer
Venus, Marte, Jupiter si Saturn sunt u$or de observat firi telescop.
Iiiecare planeti devine vizibiii la un momenr dat, urrnnnd un orar fix
pe care astronomii il cunosc foar-te bine. De-a lungul anului, fiecare din-
lre aceste planete devine vizibii; un anumit tirnp. Pianetele vor apirea
err stelele; nu le veti putea obserua toate detaliile liri un telescop.
Ori de cAte ori igi face aparitia pe cer, Venus este mult mai striluci-
toare decAt toate celelalte corprri cere;ti, cu exceptia Soarelui si a Lunii.
Mercur, Marte, Jupiter Ei Saturn sunt mai strilucitoare decAt celelalte
corpuri ceresti, cu exceptia planetei Venus, a Soarelui gi a Lunii sau
.r celor doui stele exrrem de striiucitoare (Sirius si Canopus).
Din doi in doi ani, planeta L4arte trece de ia o strilucire intensd
lrr o stare de opacitate, devenind apoi din nou strilucitoare. lJneori,
cste la fel de strdlucitoare ca venus. tn aceasta stare. capati o stralucire
rosiatici, iar cind devine opaci, planeta ia o nuanli de roz-pal, fiind
greu de observat.
Ca si vedem planeta Mercur, trebuie si linem seama de diverse
rnomente ale zilei. Devine, de obicei, vizibili inainte de risirit,
iniltAndu-se insi foarte rar pe cer. De aceea, trebuie s-o observim
ciintr-un loc liber, firri copaci, munti sau alte srructuri inalte care sd
ne obtureze priveligtea. Daci avern toate aceste condilii, putem observa
cu u;urinti planeta Mercur, pentru ci este un corp ceresc strilucitor,
c;lre se vede cu ochiul liber.
AIto ma7iei ;i p[anete[e
Asemenea steleior, planetele din sistemul nostru solar au conotatii
rnagice:
MERCUR
Poarti numele zeului-mesager din mitologia romani.
Influen!eazd arta comunicirii si cilitoriile.
tn magiei, este simbolul metafizicii (proiectarea gindu-
".t"
rilor, telepatia, cdlitoriile astrale etc.).
(-drleq ucenicu[ui lrdjitor 493
 VENUS URANUS
Poani numele zeitei iubirii;i frumuseqii din mitologia romani' Poarti numele zeului roman al cerului.
Influenleazd evenimenreie sau intlmplirile neprevizure, des-
Influenqeazi toate aspectele legate de feminitate, energia ar-
coperirile gi rlsplata.
tistici, dragoste gi bunlstare'
In arta magiei, este simbolul inovagiei 9i al puterii voinlei.
1., magiei, este simbolul armoniei, al echilibrului' al dra-
"rt,
gostei gi al relaqiilor interumane.
NEPTUN
Poarti numele zeului roman al oceanelor.
pAuANrur Influengeazi imaginalia, idealismul si supranaturalul.
Poart1 numele zeilei Hertha din mitologia teutonici. In arta magiei, este simbolul intuigiei, al emotiilor 9i al ca-
Influenleazi responsabilitatea, spiritul de organizare ;i pacitetrilor psihice.
planificarea.
in magiei, este simbolul stabiliuqii, al increderii Ei al PLUTO
".,"
sigurangei. Poarti numeie zeului roman al infernului.
Influenleazl puterea voingei, dorinla de dominare, aspectele
MARTE pozitive qi negative ale caracterului uman.
Poarti numele zeului roman al rizboiului. In arta magiei, este simbolul schimberilor gi al antagonismului.
Influenqeazl toate aspectele legate de masculinitate' Putere,
fo4i, agresivitate qi fertilitate.
tr, magiei, este simbolul puterii gi al obstacolelor doborAte.
"rt" r. Comete, meteoriti si sctefifi
JUPITER qutor: rrcorlrvritcr indigo
Poarti numele zeului atotputernic din mitologia romanl' 1 1

Influengeazi prosperitatea, bunlstarea' banii, progresul

Qomete
gi expansiunea.
tr, magiei, este simbolul bogigiei, al banilor qi al pros- Cometele sunt corpuri ceregti din roci gi gheali, formare cu 4,5
".t"
peritalii. rniliarde de ani in urmi din acelagi material care sri labazanucleu-
lui planetelor gi al Soarelui. Sunt, aqadar, nigte fosile ceregti.
SATURN Cometele au forme extrem de diverse. Cele mai mari au peste 80
Poartd numele zeului roman al timpului, al morqii 9i al de kilometri in hqime gi cozi lungi de milioane de kilometri. Se spune
recoltelor. ci o cometi care qi-a fecut apariqia pe cer in 184j avea o coadd lunga
Influenqeazl karma, educaqia, procesul de invigare, respec- de 804 672 000 de kilometri. Dacr ar fi fost transformati intr-o sfoari,
tarea obligagiilor 9i a responsabiliteqilor. .rr fi putut infaqura Pimlntul de peste 20 OOO de ori.
in este simbolul educaqiei, al increderii, al vielilor Orbita unei comete are formi ovoidi, indepartAndu-se de soare, unde
^n^magiei, temperaturile scizute din cosmos ii pistreazi nucleul de gheald. clnd
trecute 9i viitoare.

Qberon $e[[-iQovenheort (-qrteq ucenicufu i lr{jitor

494 495
orbita unei comete o poard mal aproaPe Chiar gi astizi, pentru mulgi, apariqia unei comete reprezinti un
de soare, aceasta se incilzeEte, se topeste scmn prevestitor, cu atAt mai mult in cazul celor periodice. Oamenii
pulin Ei scoate gaze Ei praf, care reflecti t crcet€aZi. evenimentele legate deultima aparilie a cometei gi preves-
lumina li o fac vizibih de pe Pimint. rcsc intAmpl*i similare. Celebrul scriitor Mark Twain s-a nlscut in
Gazele emanate creeazi o lumini incan- rimpul apariqiei cometei Halley qi a murit 75 de ani mai tirziu, clnd
descenti, dar gi o coadri vizibili. .rceasta a devenit din nou vizibile.

Existi doui surse principale pentru

formarea cometeior: Centura Kuiper
9i Norul lui Oort. Centura Kuiper se fieteori, meteoriti;i ptoi de meteori
afli in plirnui ecliptic si se intinde de
l;r orbita pianetei Pluto pAn:i aproaPe Meteorii sunt buceli de metal, rocl sau minerale care cad din cer.
de Soare. Norul lui Oort se e$inde de lVlajoritatea ard complet cAnd aring atmosfera PlmAntului; daci un
la Centura Kuiper pinn la o distanli rneteor ajunge pe PimAnt, se nume$te meteorit.
de 50 OO0 AU fatd de soare. Nu se afli Majoritatea meteorilor sunt foarre mici. Peste 100 de milioane de
in planul ecliptic, ci este o prezenti sfe- rneteori, mici cit granulele de praf, pitrund in atmosfera PimAntului
ric'i pozilionati in jurul Soarelui. in fiecare zi.De-alungul unui an, cam patru milioane de tone de praf
Aceste doua surse conlin zeci de mii de corpuri meteoriticipe o dis- rneteoric cad pe pimAnt. *"-. :1i;i-r.tr'i.l;r,',,.",.:1'. l,:-;'.1. 'r ,.,1 .;.,'.. .
tant; de 1OO de kiiometri sau chiar mai mult. Uneori. meteorii sunt foartemari. .- *ri ,.-. ' . --:,': .:.-.
Unele comete sunt scurt periodice - adica au o perioad; orbital; chiar imenEi. Intriga filmului Arma- n;r.,J]J1",,.,"..,r,r:r,j,-,.-l.t;l :
scurt; - de trei ani - sau lungf,, de 2OO de ani. Cometele cu perioade ycddon se desfesorre"in iurul ideii ci un ,]- =., ..-i-i' 'i' :1--:: :rl' '. ..,1
orbit,rle rnai lungi de 2OO de ani nu sunt considerate scurt periodice. rneteor de mirimea statului Texas ar 5r*1'1:1.'..-;","-.;i"i;;i,;ilri:"r"'
lovi Pimintul. Se pare ci un meteorit :;:::i' -'
: i- ' '*' ':::"--:
Cea mai cunoscuti cometi din aceastii categorie este Hailey, care se
intoarce la fiecare 76 de ani. Poarti numele lui Sir Edmond Halley, la fel de mare - -.r"o..,jil:;;;;:
r-"' "'=: -';"'
' :,"":::r
primui astronom care a sustinur ce acesre corpuri cere$ti - cometele - \,ocatdiSPari1iadinozaurilor.-:.
i". p"rr. din sistemul solar. Cometa Flalley a fost vizuti ultima dati Ploile de meteori reprezinti unul
in 1986 si se va intoarce in2a6I. Cili ani ve(i aveil atunci? dintre cele mai spectaculoase eveni-
Peste douis prezece comete pot fi vizute in orice moment prin te- rnente vizibile cu ochiul liber. Apar
lescop. Din picate, majoritatea nu pot fi observate cu ochiul liber. in momentul in care PimAntul trece
Dac; vreqi si aflaii lista cometelor vizibile, consultali Jet Propulsion printr-o zond, cu praf. Clnd particulele
Laboratory's comet Page (vezi referinlele de la sfarsitul volumului)! clepraf intilnesc atmosfera PamAntului,
iau foc, arzind intens Ei dAnd na$tere
COMETELE $I ARTA MAGIEI aga-numitelor,,stele cizltoare" . Chiar
in trecut, aparilia unei comete avea conotalii magice. Se spune ci si meteorii relativ mici pot crea un
Marea ploaie a Lectnidelor din 1833.
acestea vesteau na$terea regilor, fiind uneori asociate gi cu anu.mite spectacol uluitor, deoarece unul cAt o
Grat;urd in lemn, realizat,i de Adolf
fenomene ale naturii - furtuni, cutremure etc. In 1910, negustorll vln- nucd poate si pari la fel de strilucitor Vollmy dup,i tabloul original al pic-
deau ,,pastile de proteclie" impotriva puterilor cometei Halley' ea Luna plini. torului elvepian KarL Ja.uslin.

,+96
(-)bcron $e[[' tI{rlcnhe<rrt (-crteo ucenicufui rrrdjitor
 Anumite ploi de mereori au loc la intervale regulate pe parcursul anu-
lui. Fiecare astfel de ploaie are un ,,radiant" - un punct pe cer de unde
meteorii par ,,si rad:rc2e". in timpul unui asemenea fenomen, numIrul
de meteori devine qi mai mare, daci radiantul se afle sus pe cer.
Vi voi descrie in cele ce urmeazd,principalele ploi de meteori care
au loc anual (datelevariazluqor de la an la an):
produce in ziua de
QUADRANTIDELE (maximul curentului se
3 ianuarie) reprezinti un curent de meteori ce are radiantul in
apropierea granilei de nord a constelaqiei Bootes. Este unul din-
tre cei mai puternici curenqi de meteori, produclnd in jur de
40 de meteori pe ori. Activitatea cea mai bogati se desflgoari
intr-un interval de 19 ore.
PERSEIDELE (maximul curentului se produce in ziua de 11 au-
gust) reprezinti cel mai cunoscut curent de meteori, care pro-
duce intre 50 qi 150 de meteori pe ori, vizibili din emisfera
nordici. Activitatea Perseidelor se desfigoari pe o perioadi
de trei siptimAni. Aceqti meteori se nasc din rimiEiqele ldsate de
cometa Swift-Tuttle, care ne viziteazlsistemui solar. Perseidele
le provoacl adesea probleme satelililor orbitali - un meteor din
acest curent a spart telescopul Hubble.
LEONIDELE (maximul curentului se produce in ziua de LZ no-
iembrie) reprezinti un curent de meteori de 100 de ori mai in-
tens decAt ceilalti curenti. Cu toate acestea, intensitatea savar1azd
de la an la an. Activitatea Leonidelor urmeazi un ciclu de 33
de ani, iar activitatea cea mai bogati se desfigoari pe parcursul
a 5 ore. Radiantul se afli lAngi ,,gltul" constelaliei Leului'
GEMINIDELE (maximul curentului atinge in ziua de 14 de-
se
cembrie) reprezinti un curent ce poate f-tvizut de pe 7 pini
pe 15 decembrie, fiind unul dintre cele mai spectaculoase ploi
de meteori, ce produce 50-60 de meteori pe ori. Radiantul se
afli la nord de constelalia Gemenilor - Castor si Pollux'
498 Qbcron $e[f il{'*'enheart
Mulgi au crezut de-a lungul timpului cd meteorii sunr vesritorii mo4ii
sau ai dezastrelor. Allii au considerat ci sunt emisarii unei ere a rena;rerii,
unde stelele cdzdtoarereprezintr zufletele care au coborlt din cer pe pnmlnt.
$otefili artifcic[i
Existi mii de sateligi creati de om pe orbita din jurul Soarelui. Degi
trnii nu se vid cu ochiul liber, allii pot fi ugor de observat, daci qtitri
cind qi unde si privili. $i satelilii Space Station qi Space Shuttle se pot
vedea. Seamini cu nigte stelule care se miqci incet pe cer, in linie &eapti.
Q noud ssenturd steford
incercapi si aflagi cAnd va avea loc urmdroarea ploaie de meteori
inzona in care locuili;i faceli rot ce vI sti in putinli si n-o ratagi!
Gisiji un loc cAt mai indepirtat de luminile oragului, care si vd ofere
o priveliqte cAt mai buni asupra cerului! Momentul cel mai propice
il constituie intervalul dintre miezul nopqii gi zori, clnd pimintul se
intoarce spre curentul de meteori.
e. jenomene optice
AURORA POLARA
Aurora polard este un fenomen optic, ce constd intr-o strilucire
intensi care se observd pe cerul nocturn in regiunile din proximita-
tea zonelor polare, ca rezulrat al impactului particulelor de vAnt solar
in cAmpul magnetic reresrru. Clnd apare in emisfera nordici, feno-
menul e cunoscut sub numele de aurora boreali, iar cnnd apare in
emisfera sudicd, fenomenul poarti numele de aurora australi.
Deqi are diverse forme, apare cel mai adesea sub forma unor pan-
glici colorate, perdele sau raze in continui migcare, unde verdele este
culoarea predominanti, urmari apoi de roqu, violet Ei albastru.
Qartea ucenicufui lriiitor 499
 ac\ioneazd' ca o prismd in miniaturi, unde toate picdturile creeazd
CULORILE STELELOR
usor. Ele sunt corelate cu tem- un spectru de culori.
culorile stelelor pot fi observate
Cascada Cumberland din State Resort Park se afla in pidurea Da-
perarura gi vArsta agt;ilor. Cele mai reci 9i mai bitrAne stele sunt roqii;
niel Boone National Forest. Cunoscuti sub numele de ,,Niagara Su-
cele mai fierbinqi 9i mai tinere sunt alb-albastrui'
dului", aceasta formeazd. o perdea de apd lati de 37 de metri, care
Culorile stelelor au, de asemenea' conotalii magice:
se pribuqegre intr-un hdu adanc de 18 metri. ceala care inviluie cas-
Alb: Purificare,f.o4d
cada creeazF,, iluzia curcubeelor lunare, vizibile
Alb-albistrui: Pace, alungarea negativismului
doar in nopgile senine, cu luni plind.
Albastru: Linigte, vindecare
The Night of tbe Moonboza este o carte extraor-
Alb-gnlbui: Inteligenli, dezvoltare mentali
dinard de Thomas Tryon, a cd,rei acpiune - plasatd
Galben: Activitate mentale, inlelepciune
intr-o tabardrde beieti din anii '50 - se deruleaztr
Portocaliu: Creativitate, magie
intr-o noapte intunecatd cAnd eroii surprind pe
Roqu: Pasiune, Putere
bolta cereasci un curcubeu lunar.
Putefi vedea o imagine reugiti a unui curcubeu lunar pe site-ul:
distinse cu ocbiwl liber, dar culorile
http / / antwrp. gsfc. nas a . gov / ap o d / ap 0 1 OZO4. ht ml.
:
Not,i: Multe d.intre culori nu pot fi
gen Iatd gi site-ul Parcului Natrional cumberland Falls state Resorr park:
stelelor se bazeazd pe o taxonomie ;tiinpific,i, cunoscwtd swb nutnele de
De aceea este ne' http / / www. state.ky.us/agencies/parks / 17 Sframes/ cumbfal2-body.htm.
spectruL. Culorile fac parte din toate cLasifi.cdrile steleLor.
:

aoie doar de pwpin,i muncd de cerceta.re pentru a gdsi culoarea unei

stele'
HALOURI LUNARE (COLOANE LUMINOASE)
autor (Hanne6af $k1e
IJneori, putefi vedea noaptea pe cer, in partea de nord a Lunii, de
RAZA VERDE (GREEN FLASH)
de rar' la est la vesr, o fagie palid; de lumind. Acest fenomen se nume$te halou
,,Razaverde" (,,green flash") este un fenomen oPtic extrem
lunar' coroand lunari sau coloanr luminoasi produsd de Luni, feno-
tn a.rrrmite conditii, cAnd soarele apune sau risare' pe cer apare Pen-
bine vede daci reuqiqi sd cu- men rar qi extrem de interesant. Haloul lunar se f.ormeaziprin refracgia
tru o clipd o lumini verde. Cel mai se
sau la rdsirit' De obicei' luminii pe cristalele fine de gheagi din atmosfera superioa rd., care
prindeli cu privirea tot orizontul la apus
plutesc paralel cu PimAntul.
se observi de pe mare.
Fenomenul are loc la risdritul sau la apusul Lunii. coloana luminoasr
de deasupra ei esre, de obicei, scurtd;i butucinoasi. cea de dedesubt poate
CURCUBEE LUNARE
ajunge pani la linia orizontului, unde ia forma unui punct. Fenomenul
curcubeele diurne de dupn ploaie sunt luminate de Soare ;i tot
este gi mai rar atunci cAnd ambele coloane se formeazi simultan.
astfel ,,curcubeele lunare" sunt luminate de Lund' Dar pentru ci Soa-
coloanele luminoase se pot forma deasupra gilsau dedesubtul Lunii
rele este mult mai strilucitor decAt astrul selenar, curcubeele diurne
9i al Soarelui. in noplile liniqtite, cand nu bate ,rantul, iar prin aer plu-
sunt mai sclipitoare qi mai frecvent vdzute dec}t cele lunare. De-
tesc cristale de gheagi, puteli vedea aceste coloane luminoase deasu-
oarece lrrmirr" Lunii este, de fapt, reflexia luminii Soarelui, culo-
pra gilsau dedesubrul felinarelor de pe strizi. S-a emis ipotezaconform
rile curcubeelor lunare sunt aproape identice cu cele ale curcubeelor
careia din Bethleem" era, de fapt, un halou lunar, alcituit din
diurne. $i unele, Ei altele sunt create de lumina pe care o rispAndesc "steaua
cloui coloane luminoase.
piciturile de api dupl o ploaie recenre; fiecare piclturi de ploaie
(-.qrle a ucen icu[ui vrdjitor
Qberon $eff -llSlenhaart
 Un alt fenomen similar este cunoscut sub numele de ,,moondogs"
sau ,,sundogs'1: coloanele luminoase parci apar din pi4ile laterale ale
Soarelui sau ale Lunii. Acesta este cauzat de forma hexagonah a cris-
talelor de gheapi, care plutesc paralel cu PemAntul, refractAnd lumina
de cAteva ori.
Daci vreqi si aflaqi mai multe informatii despre aceste fenomene
uluitoare gi si vedegi 9i imagini, internetul qi motoarele lui de ciutare
sunt instrumente extrem de eficiente.

r3. printre gataxii SI dincofo de. e.[e

autor: fton$'riter 1 indi6ol

Sistemul nostru solar face parte din galaxia Calea Lactee, care se
intinde pe cer ca o dArI de fum. Ceea ce vedeli este insi doar margi-
nea ei exterioari. Ca si inlelegeli mai bine, imaginaqi-vi ci vi aflali
in interiorul unui disc zburltor Frisbee 9i ii privili marginea!
De-a lungul istoriei, oamenii din diverse triburi indiene au introdus
Calea Lactee in traditiile gi miturile lor, conferindu-i diverse nume. In-
dienii Cherokee ii spuneau ,,rlul de pe cer', imaginAndu-gi ci apare in
momentul in care Turtle (un personaj imaginar din cultura lor) inoati
pe fundul rAului, agitlnd nisipul. Alti indieni din America o numeau ,,dru-
mul nilucilor" sau ,rAul de fum". Vechii greci gi romani credeau cd este
un rAu sau un drum de lapte. De aici provine gi denumirea de astdzi.
Soarele face parte, alituri de alte o sutl de miliarde de stele, din
galaxia Calea Lactee, una dintre miliardele de galaxii din univers. Calea
Lactee are forma unei spirale uriage, ca o moriqci imensi, cu o ,,bArni*
in centru. Oficial, Calea Lactee poarte denumirea de ,,galaxia spiralati".
Sistemul nostru solar se afli cam la jumitatea unuia dintre bralele ei,
la o distanli de 26 000 de ani-lumini de centrul galactic, pe un mic
"pin-
ten" de pe bragul lui Perseu, numit bralul lui Orion. in universul ma-
giei, Calea Lactee ne conecteazi cu restul universului.
1
Ciinii lunii, respectiv, ciinii soarelul - tn lb. englezi in orig. (n. tr.).
Deasupra gisiii un desen care infiiiqeaza galaxi:r Calea Lactee, alituri
cie pozigia gi numele bralelor sale.
Calea Lactee se rote$te in jurul propriului centru, motiv pentru
care toare stelele - inciusiv sistemul nostru solar - graviteazd.in jurul
centrului galaxiei la fel cum PemAntul graviteaz.d in jurul Soarelui. As-
trul solar are nevoie de 266 de milioane de ani ca sa parcurgi o sin-
gtrri orbiti galactici, merglnd cu o vitezi de 209-289 kilometri pe
secundi. (Calculele au fost flcute in L999, cu ajutorul sistemului Very
Long Baseline Array, alcituit din zece antene cu radiotelescop, pla-
sate pe o suprafald de 8 046 de kilometri pe teritoriul Statelor Unite,
clin Insulele Virgine pln:i in Hawaii.)
Universul este alcdtuit din miliarde de galaxii, fiecare dintre ele
conlinind miliarde de stele. Pentru ci planeta noastri se afli in inte-
riorul Ciii Lactee, aproape toate corpurile cere;ti pe care le vedem
cu ochiul liber fac parte din aceasti galaxie. Existi insi gi doud exceptii:
Cel mai indepinat corp ceresc vizibil cu ochiul liber este M31,
marea galaxie Andromeda, aflatd la o distanli de doui milioane de

(-ortea ucenicufui lrdjitor

502 Qbcron $cf[-tfu r'cnhccrt 505
ani-lumini. FIri ajutorul unui telescop, imensa galaxie spiralati pare
doar un nor lipsit de importangr din constelalia Andromeda.
Site-ul htrp / / antvtrp. gsfc. nas a .gov / ap o d / ap 0407 1 8. html vl of eri
:
o imagine clard cu galaxia M31'
Norul Mare gi Mic al lui Magellan se observl ugor, dar numai
din emisfera sudici.
Puteli vedea o imagine a Marelui Nor al lui Magellan pe site-ul:
http:/ / antwrp.gsfc.nasa .gov / apod/ ap040902.html.
Cum sd faceli un mode[ a[ go[axiei Qa[eo fuctee
qutor: Oberon lcenugiul
La sfArgitul volumui aveli un model al Ceii Lactee pe care il puteqi
asambla. Aveli nevoie de o minge alba de ping-pong. Fotocopiali cele
doul pagini, mirinduJe la 1.2Io/o. Lipili cu aracet marginile secliunilor
p. .ri. trebuie sd le tiiagi de pe ambele discuri! Aranjaqi-le apoi in
jurul mingii de ping-pong, qinlnd seama de gaura din mijloc ai lipili
marginile, potrivind secqiunile tdiate de pe ambele discuri! Mingea de
ping-pong va cuprinde suprafala care in galaxia noastri inconjoard
gaura neagrn din mijloc. Dupd ce veli asambla 9i suportul conic, mo-
delul vostru va pdrea ci plutegte in spaiiu.
14. dtmpu[ qi mqto$ii
aulor, Oberon 1cenu5iul
Mayagii din peninsula Yucatan erau obsedagi de ciclurile tempo-
rale. Cu 2300 de ani in urmi (in iurul anului 355 i.e.n.)' strimoqii
mayagilor au perfeclionar unul dintre cele mai complexe sisreme ca-
lendaristice inventate vreodate. Conform calculelor lor, de la incepu-
tul timpului au existat gase epoci, denumite Baktwn, alcituite din
5 1,25,36de ani fiecare. Iati datele erelor Baktun din calendarul mayag:
Q6eron je[f - !fu "'cnheart
ERA BAKTUN PERIOADA
A VI-a eri Baktun 31L4 i.e.n. - 201.2 e.n.
A V-a erl Baktun 8240 - 31.14 i.e.n.
A IV-a erd Baktun L3355 - 8240 i.e.n.
A III-a eri Baktun 1,8490 - 13365 t.e.n.
A II-a eri Baktun 2361.6 - 18490 i.e.n.
Prima erI Baktun 28742 - 23616 i.e.n.
Cinci ere Baktun au in total 26000 de ani - precesiunea completd a
echinocgiilor prin toate cele doudsprezece ere zodiacale. Consultagr Ma-
nwalwl d.e inipiere in ordjitorie gi observagi cAt de aproape se afle incepu-
tul celei de-a V-a erd Baktun - anul 8240 i.e.n. - de sfArgitul Erei Glaciare,
de inceputul perioadei neolitice Ei de inceputul erei zodiacale a Racului!
Observagi, de asemenea, ci anul 2012, care marcheazi sfArgitul celei de-a
VI-a ere Baktun, corespunde inceputului erei zodiacale a Vlrsitorului!
In anul 2012, planul sistemului nostm solar (ecliptica)se va alinia cu
planul galaxiei noastre, Calea Lactee; iar in timpul solstiliului de iarnd
din acel an (din data de 21 decembrie), centrul galactic (din constelalia
Sigetitorului) va rlsiri in plan heliac $n linie directi cu soarele).
Pentru ci Soarele se va pozigiona direct deasupra centrului Ceii
Lactee, iar ecliptica se va alinia cu Ecuatorul galactic, planetele (in-
clusiv PemAntul) vor pirea ci se indreapti spre ,,calea intunecatd" de
praf, care formeazS. o linie din centrul galactic spre Steaua Polard.
Maya;ii credeau ci aceasti aliniere a planetelor va deschide poarta Lumii
de Dincolo gi togi oamenii vor trece pragul spre o noud fazi a evoluqiei
spirituale. Iati de ce aceastt datd reprezinta sflrgitul calendarului 1or.
Mulli astrologi din epoca moderni cred cI acelagi moment con-
stituie, inceputul erei zodiacale a Virsdtorului.
15. piramide mistice
outor: (-)beron lcenuqiuy
Piramidele existd in intreaga lume inci de la inceputul omenirii.
Piramidele din Egipt - considerate cele mai vechi - au fost construite
(arlea ucenicu[ui rrdjitor 505
 ffi
cu peste 4800 de ani in urmi. Ele au fost din-
totdeauna intruchiparea misterului - cum
qi de ce s-au construit sunt intrebiri la
care curioqii 9i inqeleplii de pretutindeni
incearca si glseasci un rispuns. Foarte
mulli cred in ,,puterea piramidelor" - se
pare cd forma lor creeazd'un cAmp special
in interiorul lor, datoriti ciruia cadavreie fa-
raonilor din Egipt s-au mumificat atlt de bine;
tot datoritf, acestui cAmp, hrana se poate pistra mai mult timp, tar
lamele de ras par mai asculite, dace le puneli in interiorul unor pira-
mide in miniaturi. Se spune, de asemenea, ce paliriile in forrnl pira-
midale stimuleazi capacitiliie mentale ale celui c:rre |e poart5.
piramida care are tn vlrf ,,ochiul atotvizitor al lui Dumnezeu" a
devenit simbolul mistic al fraternitilii masonice, precum 9i ai rarntr
rii ei cunoscute sub numele de Iluminatii din Bavaria. Fiind masoni
au introdus
;i Iluminali, Pdrinqii intemei.to.i ai revolutiei americane
acest simbol in Marele Sigiliu al Statelor lJnite, prezent acum
qi pe
una dintre feqele bancnotei de un dolar.
CUM SA VA CONSTRUITI PROPRIA PIRA]VIIDA MISTICA
Veli gisi la sflrqitul volumului un
model de piramide,bazat pe imaginea
de pe Marele Sigiliu. Xeroxaqi pagina
folosind carton-pergament gi urmali
indicatiile ca sl asamblali o piramidi
in miniaturi! Marcati mai intAi mar-
ginile pe care trebuie sI le indoigi, fo-
losind partea neasculiti a lamei unui
cu[it de bucatirie, apoi decupaliJe ;i
,tilf,\
"tr ,dr lipiqile cu aracet.
Va trebui si asamblaqi 9i un suPort
pe care il veqi introduce in interiorul
piramidei ;i pe care veli aqeza un mic
,,Cum e in cer, asa 5i Pe P,inilnt". PoztPw obiect atunci cAnd veli experimenta
din Centura lui Orion coincide
stelelor
perfnt cttpzilia Piramtlelor din Giza piramidei". Puneli un bob de
"puterea
(,-)bcron $ef f - tl$"'en[r
506
strugure pe suport Eiintroduceli supor-
tul in interiorul piramidei! Vedegi daci
se transformi in stafidn!
Dar care este legitura dintre pira-
mide ;i cosmologie?
in 1995, inginerul egiptean Robert
Bauval a facut vAlvi, suspinAnd in car-
rca sa Tbe Orion Mystery ci ,,dupi 4000
de ani, secretele piramidelor au fost des-
cifrate". Teoria se baza pe faptul ci cele
trei piramide din Giza erau aliniate -
conform observ'atiilor sale - astfel incAt
poziqia lor oglindea pozigia stelelor din Centura lui Orion - constelalie
asociati cu Osiris, zeul Lumii de Dincolo in mitologia egipteanl. Bau-
val a observat, de asemenea, ci tunelul de ventilagie din partea de sud a
camerei moltuare din Marea Piramida a lui Keops didea exact spre aceea;i
stea din Centura lui Orion care corespunde piramidei respective.
Oamenii credeau cd, dupd moartea sa, ultimul faraon avea se devini
zeul Osiris. Harta era reprezentatd pe cer de constelalia Sab, identicd -
in epoca moderni - cu constelaqia Orion. Bauval a ajuns astfel la con-
cluzia ci in mitologia egipteani, ca gi in multe alte culturi, tirAmul
mo4ilor era localizat in ceruri, iar pozilia piramidelor a fost stabilitl
in funcqie de pozigia celor mai impor-tante stele de pe bolta cereasci. Pi-
ramideie din Giza erau, asadar, o irnagine in oglinde - reprezentarea
R6ul
Nil
K
ZAWYEf \
G,. Dhf Leltrrr lrl,l5 I l:,1 EL.ARYAN
ca rt (-qrteq uccnicufui lrdjitor 507
 - destinalia faraonului mort. Astfel, Marea
terestra a Centurii lui Orion
Piramida a lui Keops nu era doar un simplu mormAnt, ci punctul de
unde faraonul avea si-Ei inceapi cdlitoria spre stele, leaginul naqterii sale.

16. Qe facem mai departe?

qutor3 9(oonr,r'riter 1indi6ol

,{etierut
dclcICI:
Daci v-aqi molipsit de microbul astronomiei, vi puteqi continua
aventura stelard, studiind corpurile cereqti cu ajutorul unui binoclu $@gia mqtemqt ici i (tr a,nstucid'
sau al unui telescop mic.
Printr-un binoclu bun puteli vedea nebuloasele din galaxia Cdii
Lactee, comete 9i galaxii indeplrtate, dar Ei detalii de pe Luni. Bino- Radicalii
clul ii ajutd pe observatorii novici sdlocalizeze corpurile cereqti, cu
atAt mai mult daci aveti $i un trepied. Cu telescopul putegi vedea Ei Pe cimpiile carteziene,
mai mult pe bolta cereasci. Vr,ijitorii contempl,i lwjerii de floarea-soarelui,
Ce din seminte au rdsdrit.
O copie a programului ,,Starry Night" (vezi referinqele de la sfnr;itul
Acest tdrim incEe la graniya realului
volumului) vd va ajuta si inlelegeqi fenomenele de pe bolta cereascd,
$i se sfirSe;te la botarele irapionalwlui,
chiar daci vremea este neprielnici sau este o noapte cu Luni plind Unde lucrurile nw sunt reale, dar existd cw adeodrat.
ori vi aflagi tntr-un ora$ luminat ca ziua. Cine poate merge pe urmele efemerului?
$coala Cenuqie de Vrnjitorie vi oferi, de asemenea, ore de cosmo- Numai cei care pot sd ingemdneze legea
logie, pe care le actualizlm tot timpul. Poate ci vi dorili sI studiagi Cu poezia deslu;esc tainele miturilor

astrologia qi zodiacul stelar. $i prefac pind ;i rdddcina rdului

In ecuapii elementare. Sunt cei
Care cunosc pwterea neantului
Sifluctuapiile infinitului.
Ei p,itrund misterele integralelor aieyii,
Simbolurile pi logica tuturor lucrurilor
Cunosc ute ;i clasifi.cate.
Orice demonstalie are, pentru ei, o logicd,
Privit,i din toate ungbiurile.
Ei sondeazd adAncurile inyelepciun ii,
Desenind figuri geometrice
Pin,i cind uniaersul insu;i
Ia forma unor pdnate magice.
LTzABETH BeRREtrn

Qartea ucen iculu i rrrdjitor 509

 tclntroduce.Ye
ine ati venit in lumea matematicii magice! Misterele pitagoreice
au pus baza tuturor ramurilor matematicii - aritmetica, geo-
metria $i muzica. Mottoul lor era: ,,Totul este orinduit dupi
numir." Conform teoriei lui Pitagora, toate lucrurile din univers au
drept temei acelaqi ,plan" fundamental, creat de figuri geometrice, care
se repeti de nenumirate ori intr-un dans neincetat de sunete, lumini
gi culoare. Aceste figuri geometrice formeazd o matrice de energie'
extrasi dintr-o sursi centrale. Ele creeazdintreaga lume a naturii, aju-
tAndu-ne si experimentam dualitatea, emotiile, timpui liniar si toate
realitlpile pe care le inlelegem. Vom vorbi in acest atelier despre geo-
metria sacri, despre numerologie qi despre teoria haosului.
Acest capitol iqi propune si-i ajute pe eievi si dobAndeasci aptitu-
dinile esengiale, practice ;i teoretice ca si inleleagi Ei sI foloseasci nu-
merele gi formele matematice in timp ce sivArgesc fapte magice ;i si
perceapd temeiurile ezoteric-matematice ale universului. Printre su-
tiectele despre care vom discuta in paginile urmitoare se numiri pi-
tagorismul, numerele arhetipale, numerologia, gematrial, geometria
sa-re, matematica ezoter rci, I-Ching, teoria haosului qi Qwadriaiwmul
ezoteric (aritmetica, geometria, muzica gi astronomia).
Culoarea magici asociatl atelierului Pe care l-am inceput este cu-
loarea transparenfei, corelati cu ideea cd tot ce s-a creat este alcltuit
din formule magice - acestea sustin intregul univers, fiind insl invi-
zibile. Doar imaginalia ne ajuti si le descifrlm tAlcul ascuns.
z. ,{itmeticq sqcrA
outor: Aroffonius (afb)
$tiinga moderni se bazeazd pe numere, dar 9i vechii adepqi ai pita-
gorismului au ingeles ci numerele au o dimensiune magicd. Numerele
I semnificaliilor aces-
$tiinla asocierii numerelor de litere, care include gi studierea
tei asocieri (n. red.).
f)6eron..je[[ - <ftr"rcnheart
reprezinti doar canrireli sau unitiqi de mdsurd, ci Ei puteri funda-
'u
rnentale ale cosmosului gi idei de naturi divinr. vechii adeppi ai cu-
rentului pitagoreic, vrdjitorii gi magii au explorat anatomia numerelor
si interconexiunea lor: ,,Omnia vi'u'unt, omnia inter se conexa.,. (,,Totul
cste viu, totul se leagd.") Acest capitol este o introducere in practicile
rnagice ale aritmeticii sacre, urmAnd tradiliile pitagoreice. vi sfituiesc
si citili capitolele din Manwalul de initiere ln ar,ijitorie ca si ingelegetri
rniri ugor subiectele pe care le vom aborda in cele ce urmeazi.
(\rmere
fi1urathe
Adeplii pitagorismului le dezviluiau elevilor uirtupile (puterile) ma-
gice ale numerelor, aranjXnduJe sub diverse forme, denumite numere
iigurative. Am inclus cAteva exemple dinrre acesre figuri pitagoreice. cele
rnai cunoscute se numesc figuri plane sau bidimensionale: triunghiuri,
pitrate, dreptunghiuri, pentagoane etc. Ei araniau numerele gi sub forma
unor figuri solide sau tridimensionale: pirami de, pdtrate, paralelipipede
.ireptunghiulare erc. Numerele mai pot fi aranjate in forme liniare sau
r'rnidimensionale, care sunt utile, dar nu-gi dez-viluie structura interioard.
Mulli inlelepli din vechime - printre care 9i adepgii teoriilor pita-
goreice - ficeau calcule ca si exploreze misterele numerelor. Foloseau
pietre sau pietricele (ln latini, calculi). Astizi, facem calcule pe hanie
sau folosim calculatoare ca sr objinem mult mai repede rispunsurile
dorite, dar este extrem de important si lucrim cu metodele antice de
calcul pentru a ingelege proprietdlile ezoterice ale numerelor.
Pentru o mai buni ingelegere a noqiunilor prezenrare in introdu-
cere, vi sfatuiesc si rezolvaqi exerciqiile propuse in capitolul de faqi
inainte de a incerca si exploragi numerele pe conr propriu. Vegi avea
nevoie de un set de 50 de pietre. orice obiecte mici gi rotunde sunr
bine-venite, dar ca si pistrim tradigia vi recomand si folosili pietre
sau pietricele.
Vom incepe explorarea aritmeticii sacre cu seria de numere: l, 2, 3 etc.
Aritmetica sacri diferi de aritmetica pe care o invilaqi la qcoala. tn
aritmetica pitagoreicd, primul numir, 1, nu este un numir, in sensul
strict al cuvAntului, ci reprezinti ,,Monada" sau ,,lJnitatea,,. Monada,
(.qrteq uccnicufui ."rajitor
5il
principiul tuturor numerelor, intruchipeazi puterea, autoritatea sau Oontinuali si impi4igi grupurile de pietre in jumitate pAnn cAnd
potenqialul tuturor numerelor (in latini,po tentia;in greaci, dynamis). ejungegi la un numir impar! Repetaqi procesul de injumitiqire a grimd-
joarelor de pietre, folosind numere diverse, pentru a-i ingelege meca-
care le genereazdin actualitate (in latini, actio; in greacl, energeia).
Numirul 1 joaci un rol special in aritmetica sacri a lui Pitagora. nismul de functionare gi rezultatul final!
Monada (1) reprezinta principiul identitilii, al unitigii, al punctului
$i numirul 2 are proprietili speciale. Adepgii teoriilor pitagoreice
credeau ci toate numerele au caracteristici unice' Astfel, numirul 2 terminus, al finitului si al determinnrii. Diada (2) este principiul diver-
(Diada) nu este doar un numir obignuit, ci teprezintd principiul au- sitilii, al inegalit;1ii, al infinitului 9i al nedeterminirii. Alte caracteris-
toritilii, al diadei nedefinite, al puterii dltzirtt, al inegalitelii 9i al di- tici ale Monadei gi ale Diadei sunt ilustrate in exercigiile urmitoare.
versiti!ii. Diadei indefinite ii revine sarcina de a transforma
potentialul Monadei (1) in actualitatea celorlalte numere.
Fig. 2
Conform doctrinei pitagoreice, numerele pare sunt feminine, iar
cele impare, masculine (vezi desenele 2 gi 3). Spre deosebire de mate-
maticienii moderni, pitagoreicii consideri Monada (1) ca fiind unici,
nici pari, nici impari; in viziunea lor, este un numir androgin (pe
jumitate masculin, pe jumltate feminin), pentru ci ia naqtere in urma
divtzdrtrsexelor de citre Diada nedefinite, care contribuie la cre;terea
Monadei (1). Pentru ci sti la originea ambelor sexe' Monada poate Numerele triunghiulare pot fi aranjate sub forma unui triunghi echi-
si schimbe u$or un sex cu altul (dace adundm 1 cu un numir par re- lateral (cu laturi egale) (vezi desenul 2). Primul numir triunghiular este
zulti un numir impar ;i viceversa). 1, al doilea este 3, al treilea este 6, al patrulea este 10 etc. Extrem de
important in numerologia pitagoreici este sd inlelegem genezanume-
Fig. 1
relor triunghiulare gi a altor serii de figuri. Monada (1) reprezinti pri-
mul numir triunghiular. Al doilea numir triunghiular il reprezinti
totalul primelor doud numere: 3 : 1 + 2. Altreilea numir triunghiu-
EXERCIfIU: lar il reprezinti totalul primelor trei numere 6 : | + 2 + 3; al pa-
Exploragi, cu ajutorul pietrelor, caracterul masculin 9i feminin al nu- truleaestetotalulprimelorpatrunumere:10: 1+ 2 + 3 + 4 etc.
merelor! AtAt timp cAt numirul este feminin (par), procesul de impi4ire
poate continua, dar daci, la un moment dat, oblinegi ca rezultat un
numir impar (masculin), procesul nu mai poate fi continuat. Nume- Fig. 3
rele masculine (impare) sunt asociate cu lumea spiritualitigii sau a in-
telectului; ideile arhetipale sunt rigide, eterne, constante, definitive 9i
bine definite. Numerele feminine (pare) sunt asociate cu lumea mate-
riale gi cu materia, sunt la infinit divizibile gi permanent variabile.
Observaqi cl, atunci clnd impirqigi un numlr impar in doui gru-
puri egale,o piatri va rimAne intotdeauna pe dinafari! Impirgili Numerele triunghiulare se formeaz; cu ajutorul seriei de numere
pietrele in doui grimiioare egale (puneqi-le deoparte pe cele in plus)! 1.,2,3,4 prin operatia de adunare. Iati cum puteli forma un numir
tmparliti acum fiecare dintre grimijoare in altele doui egale! triunghiular din alt numir triunghiular: ca si obqinegi al patrulea

Qberon $eff' tl{rren[rearl

(,orteq uceniculu i ."rdjilor 5r3
5t2
numir triunghiular din cel de-al treilea, adlugaqi 4 (vezi desenul 5);
ca si formatri al cincilea numir triunghiular din cel de-al patrulea,
adaugaqi 5! tn general, ca si obqineqi numdrul triunghiular N + 1,
adunati linia N + 1 cu numdrul triunghiular N! Linia care transforml
o figuri intr-alta se numegte gn6m6n (in greacd, regulA), dar despre acest
subiect vom vorbi ceva mai tirzlt.
EXERCIJIU:
Formaqi, cu ajutorul pietrelor, seria de numere triunghiulare. veqi
ingelege foarte repede cum sI le formaqi prin operagia de adunare.
Multe numere triunghiular e joaciun rol important in arta magiei.
Al patrulea numir triunghiula r, !0, reprezintl punctul central in nu-
Tetractys. Al qaptelea numlr tri-
-eiologia pitagoreicl; el se numeqte
unghiular este 28, numirul zilelor dintr-o luni calendaristici (patru
siptimAni). Acest lucru stabileEte legitura dintre numerele 7 qi 28,
dezvd.luind astfel structu raezotericda lunii calendaristice' Al gaselea numir
triunghiular este 21 - numirul cirlilor de tarot din Major Arcana
(excluzAnd jokerul, carte de obicei nenumerotatd). Al qaselea numir tri-
unghiular ne oferl, de asemenea, numirul sumei a doud zaruri cu $ase
laturi, lucru care are$e legetura dintre divinaqia cu cd4i de tarot ;i cea
ct zaruri. Al doisprezecelea numdr triunghiulaf este 78, ce reprezintd'
numirul ci4ilor dintr-un set de tafot (c14ile Maior 9i Minor Arcana).
Este, de asemenea, numirul sumei a doud zaruti cu doudsprezecela-
turi, folosite in jocurile moderne, dar ;i in cele din vechime. Dode-
caedrul cu doulsprezece laturi este unul dintre solidele lui Platon,
asociat cu chintesenta sau cu cel de-al cincilea element. Pentru mai
multe detalii, consultali capitolul despre ,,ci4ile de tarot pitagoreice"
drn Manwalul de inipiere tn rsr,ijitoriet
Fig. 4
()beron $e[[-'l{alenheart
5r4
Numerele pltratice sunr cele care pot fi aranjate sub formi de pdtrat
(vezi desenul 4). Matematicienii moderni le numesc qi astizi pdtrate
perfecte. g este cel de-al treilea
numdr pdtratic sau pltratul lui 3, numir
pitratic format pe o laturi de 3. (De asemenea, 27 este cel de-al trei-
lea numdr cubic, cubul lui 3, care este un cub cu latura de 3.) Ob-
servagi ci fiecare numir pitratic se poate forma din cel precedent prin
,rdiugarea liniei in formi de L (gn6m6n) in jurul a doui laturi! Daci
ed;uga1i un gn6m6n din Z pietre celui de-al treilea numir pitratic,
puteli forma cel de-al patrulea numir pdtratic (vezi desenul 5).
Fig. 5
EXERCI!IU:
Aranjagi pietrele intr-un pdtrat destul de mare (cu laturi de 6 x 6).
^Indeplrtali apoi laturile in formi de L (gn6m6n) pind rimAne o sin-
guri unitate. Indepirtali mai intAi cele 11 pietre ale gn6m6n-ului din
cel de-al qaselea pitrat ca si vi ritmini,cel de-al cincilea pdtrat. Puneqi
.leopafte, intr-o grimdioari, cele 11 pietre ale gn6m6n-ului! tndep;na1i
apoi gn6m6n-ul alcdtuit din 9 pietre din cel de-al cincilea pirrar ca sd
vI rimAni cel de-al parrulea. Punegi deoparte aceste 9 pietre, intr-o
alti grimljoard., aga cum afi procedat qi cu celelalte 11. Continuati
procedeul plni cAnd pitratul vostru se reduce la o singuri piatri, apoi
:tnalizagi numerele pietrelor din laturile pe care le-a1i indeplrrar. Ce
observaqi? Acestea sunt numere masculine (impare).
Cuvlntul grecesc gn6m6n, pe care eu l-am tradus prin ,,reguli",
provine dintr-un verb care inseamni ,,a gti". Acesta este gi riddcina cu-
vlntului gn6m6, care inseamni ,,cunoaqtere, inteligentd, maximi". Sen-
sul propriu al gn6m6n-ului este ,,instrument de cunoaqtere", referindu-se
astfel la diverse lucruri: echer de dulgherie (forma gn6m6n-ului folo-
sit in construirea numerelor pitratice), rigli, indicator de cadran solar,
cod de legi, reguli de viagi, interpret sau ghid inqelept. Gn6m6n-ul ne
invali sI traverslm granigele finitului spre infinit.
l-,artea ucenicu[u i .r'rdjitor
5r5
 EXERCIJIU: .rl treileatriunghi (deoarece 16 : 10 + 6). Repetaii exerciliul de cAteva
Observagi cum se formeazd.pitratele din numerele masculine prin ,rri, folosind pietrele, plni cAnd veli ingelege mecanismul!
operatia de adunare? Enumeraqi numerele masculine (inclusiv Monada): /
1.,3,5,7,9... etc. Unitatea este primul numir pitratic. Adiugagi 3 pie- Fig. B

tre la aceasti unitate ca si obginegi 4, al doilea numdr pitratic; adeugali

apoi alte 5 pietre ca si oblineli nurnirul 9, al treilea pdtrat etc.
Pitratul unui numir feminin este feminin, pitratul unui numir
masculin este masculin, iar pltratul unei unititi androgine este uni-
tate. Ca si inlelegeqi acest lucru intuitiv, imaginali-vi un numir fe-
minin in formi liniarl; este divizibil in doui iumltnqi egale. Pitratul
acestui numir este alcituit din alte patru pitrate egale (vezi desenul
6). Ca sI ingelegegi de ce pitratul unui numir masculin este mascu- EXERCIJIU:
lin, imaginaqi-vi un numir masculin sub forma unei unitigi pe care Enumeragi seria numerelor triunghiulare: I,3,6, 10, 15. Observagi
o adunaqi cu un numdr feminin, care poate fi impl4it in jumdtate. cum puteli obqine alte doui triunghiuri Ei cum le putegi combina cu
Agadar, cAnd formim pltratul unui numar masculin, obqinem o figuri trn pitrat. G;si1i un numir pitratic in interiorul fiecarui triunghi. Pen-
cu patru pnrgi (vezi desenul 7). Oblinem pitratul mai mic, feminin tru asta, aranjati, de exemplu, cel de-al cincilea triunghi sub forma unui
(ca in exemplul precedent), inconjurat deun gn6m6n alcdtuit din doui triunghi dreptunghic, nu echilateral (vezi desenul 9)! Observagi ci
linii feminine, dar 9i de o unitate indivizibila. De aceea, pitratul mai rcesta este alcdtuit din cel de-al treilea pitrat 9i din doui copii ale celui
mare este masculin. de-al doilea triunghi (1,5 : 9 + 3 + 3)! Repetali procedeul gi cu alte
triunghiuri pAni vegi inqelege mecanismul!
s flg.6
I

t...1... Fig. 9
tl
I 'l
____L I

I
Fig. 7 I

EXERCITIU Adunarea numerelor masculine duce la formarea pitratelor. Poate

Existi o legituri strlnsi intre numerele triunghiulare qi cele ci vi intrebali ce numere se pot forma prin adunarea numerelo r femi-
pitratice. Orice numir pitratic poate fi impn4it in doui componente - nine.Daca adunaqi 2 cu 4, urmdtorul numir feminin, obpinegi 6; dacd,
deasupra gi dedesubtul diagonalei, formAndu-se astfel doud numere tri- adunagi acest rezultat cu 6, urmdtorul numir feminin, oblinegi 12 qi
unghiulare (numere triunghiulare consecutive). De exemplu, putem vedea aqa mai departe. Seria acestor numere este 2,6, 1,2,20,30, 42. Le intuigi

din desenul 8 cd al patrulea petrat este alcituit din cel de-al patrulea qi forma? Acestea se numesc numere neecbilaterale (in greacl, beterom\-

5r6 Qberon $eff -clfurlorheorl l-,aYteq ucen icu[u i rrr{jitor 517

Aes) sau numere dreptunghiulare gi pot fi aranlate sub forma unor drep-
tunghiuri, avAnd o laturi mai lungi decAt cealalti. Aceste dreptunghiuri
au urmitoarea formi: l'2,2'3,3'4, 4'5 etc. (vezi desenul 10)' Unele
numere pot forma diverse figuri: de exemplu, 6 poate fi un numir tri-
unghiular, neechilateral sau liniar. Acestea reprezintddiverse aspecte ca-
Iitatirse ale aceleagi cantitdti Ei au roluri diferite in arta magiei'
Fig. 10
EXERCIfIU:
Aga cum agi procedat gi in cazul numerelor pitratice, studiaqi acum
formarea numerelor neechilaterale. Descoperiqi cum se aduni ungrt6m6n
(feminin) cu un numir inegal ca si iasi urmdtorul numir inegal.
Observati cd un numir neechilateral poate fi impn4it in doul copii
ale aceluiagi numir triunghiular.
Comparali dreptunghiurile neechilaterale cu cele ecbilaterale (p;tratele).
Numerele echilaterale sunt asociate cu ideile arhetipale, cw noyiwnea de
constantd,deoarece, in timp ce experimentim seriile de numere, figurile
nu-gi schimbd forma. Spre deosebire de acestea, numerele neechilaterale
sunt asociate cu lumea materiali a na;terii, a dezvoltirii qi a descompu-
nerii, cu noliwnea de deaenire, deoarece in timp ce experimentim seriiie
de numere forma dreptunghiurilor se modifica. tntre laturile dreptun-
ghiurilor echilaterale existi un /ogos (raport) constant, in vreme ce logosul
(raporrul) laturilor dreptunghiurilor neechilaterale se modifici mereu.
Toate dreptunghiurile neechilaterale sunt feminine' pentru ci o
laturi este intotdeauna feminini. Aceasta simbolizeazi naEterea lumii
materiale (considerate de ordin feminin: Mama Nature sau Geea). Pe
de alti parte, pitratul unui numir masculin este masculin, iar pitratul
unui numir feminin este feminin. Astfel, ambele numere masculine
tre-
9i feminine exsiti in lumea noastri materiali, dar ideile arhetipale
buie sI aiba acelaqi /ogos.
5rE f)bcron $c[[' il{rlen[r cart
Se pare ci Pitagora este cel care a descoperit relagia dintre inten-
sitatea sunetului, frecvenla vibragiilor Ei gama muzicale. El a consta-
tat ci numerele neechilaterale reprezintd intervalele muzicale in
o rdinea descrescitoare a acordurilor. Agadar, 2:1, r ep r ezinti raportul
octavei (C-c), cel mai armonios interval (unisonul nu este un inter-
val). Urmitorul raport neechilateral este 3:2, cvinta (C-G);urmitorul
este 4:3, cvarta (C-F); 5:4 reprezinti terla majori (C-E); 6:5 - terla
rninori (C-E). lJn ton, sau secunda mare, este redat de intervalul 9:8
(C-D) sau 10:9 (D-E), deoarece in teoria muzicald a lui Pitagora to-
nurile nu au aceeasi mirime; intervalul secundei mici E-F este 16:15.
Pitagora a observat ci legile armoniei nu se aplicd doar in muzici, ci
si in muzica sferelor si in armonia cosmicd, dupi care universul insugi
se ghideazi gi care joaci un rol fundamental in arta magiei.
ftedii
lJn concept fundamental in tradigia pitagoreici, dar 5i in multe al-
tele, este media sau mediana (in greaci ) meson sau tnesot\l: cea care
Lrneste opusurile gi trece dincolo de granila 1or.
Conceptul se aplici in toate domeniile filozofiei, dar gi in etici (,,Media
de Aur"), medicini (echilibrarea temperamentelor sau a umorilor), arti,
,rlchimie gi magie. Mediile joaci un rol important in conectarea planu-
rilor realitatii Ei in stabilirea simpatiilor gi a corespondengelor magice.
In numerologia pitagoreici, media poate fi definiti prin raportul din-
tre trei numere: cel mijlociu (media) si celelalte doud (extremele). Media
are un raport similar cu fiecare dintre extreme. Adepgii teoriilor pita-
goreice au descoperit douisprezece rnedii numerice.
Cea mai simpli este cea aritmeticd, unde media este echidistanti
fagn de fiecare dintre extreme. De exemplu, media aritmetici dintre
3 9i Z este 5, deoarece 5 se afli la o distanli egale intre 3 9i 7. Observali
ci existd o medie aritmetici intre doud numere numai dacd acestea se
diferengiaze printr-un numir par (feminin), pentru cI - in c^z con-
t^rar - media nu poate si aiba aceeaqi diferengi fati de doui extreme.
(In aritmetica sacri, nu folosim termenul ,,fracgie", dar apehm la
,,proporfie", dupi cum veti vedea in cele ce urmeazi.) Existi o medie
(--orte o ucenicu[ui rrrdjitor 5r9
 rurrnitoarea: A este alcituit din doui elemente S, iar B, din doui ele-
arirmetici intre 3 qi 7 (care se diferenlia za prin 4), dat nu intre 2 9i 7
rnente T; aqadar, media inlocuieqte un element S cu un element T.
(care se dlferenliaze prin 5). Pentru a calcula media aritmetica'
sta-
pietrele din extrema Media geometrici este corelatd cu extremele sale prin operaliile com-
bilili extremele sub forma unor figuri! Mutagi
binate de inmulqire ;i impi4ire (uneori trebuie si inmullim sau si
mai mare in extrema mai mici pann cand cele doui figuri au aceeagi
impdrqim la 1). GAndigi-vi, de exemplu, la progresia geometrici 9:6:4!
mlrime; clnd terminali, ambele grimdjoare sunt egale cu media arit-
Ca si ajungem de \a 9 la 6, inmulqim cu 2 qi impirqim la 3, la fel cum
metice. Putegi vedea in acest fel cI media aritmeticl reprezinti
echi-
in alta, vegi descoperi proceddm cAnd trecem de la 6 la 4. Formula generali a progresiei geo-
libru qi egalitate. Mutlnd pietrele dintr-o parte
rnetrice este urmitoarea: CSS:CST:CTT. Ca sd ajungem de la CST la
qi o seriele perechi de numere cu aceea;i medie aritmetici'
CTT, cu ajutorul mediei geometrice, inmulqim cu T 9i impi4im la S;
ca si ajungem de la CTT la CSS, inmulqim cu S 9i imperqim cu T.
EXERCIJIU:
Calculati media aritmetici a cAtorva perechi de numere folosind
acesr procedeu! observali ce se intampln dacn extremele
se diferenliazd EXERCI!IU:
Si analizam acum progresia geomet ricdg:6:4!in..p.gi cu numirul
printr-un numir imPar!
cea mai importantd medie - media geometricd - pe care Platon o lritratic 9! inmultiti-l cu^2, feclnd o alta grimd.joarFr de pietre (ave1i
,rcum in total 1B pietre)! Impirlili aceasti figuri in trei in aga fel incAt
nume$te ,,legetura perfecti" - are aceeagi propo4ie fali de fiecare
din-
si avegi 3 figuri a cite 6 pietre, ce reprezinti media geometrici! Faceqi
tre extreme. De exemplu,g:,6:4 este o progresie geometrici' deoarece
.rcum aceea$i operalie de inmullire ;i impirqire: Dublali grimijoara
raportul dintre 9 9i 6 este acelagi cu raportul dintre 6 9i 4 (ln ambele
din 6 pietre in aga fel incAt si aveli acum 12 pietre, apoi impirqiti cele
cazvr!, acest raPort este 3:2).
doui 12 pretre in 3 gramajoare a cite 4 pietre fiecare! Veli vedea astfel cd
Este ugorua obr.*"1i ci existi o medie geometricd.intre
petrate perfecte. De exemplu,g :3'3 qi 4 :2'2 au media 6
:3'2' raportul 9:6 este egal cu raportul 6:4.
}n o extremi are doui perli S (unde S reprezintio calitate
"ror..ir-, EXERCIfIU:
oculti), iar cealalti extremi are doui parqi T (o altn calitate oculta).
Mediile aritmetice qi geometrice dezvdluie o altd relatie importanti
intre numerele (p;tratice) neechilaterale qi echilaterale. Enumerapi
EXERCIfIU:
seriile numerelor pitratice gi neechilaterale: 1,, 2,4,6,9,1,2, 16...!
calculati media geometrici dintre cateva perechi de pdtrate per-
pitrat 9i Observagi cd media aritmeticd intre doui numere neecbilaterale con-
fecte pentru a inqelege mecanismul intuitiv. Lungimea unui
media geometrici secutive este pdtratui dintre ele; de exemplu, media aritmetici dintre
letimea altuia vor crea un dreptunghi, rePrezentind
dintre cele doui figuri.
6;i 1,2 este 9. Pe de alti parte, media geometricd intre doui numere
numai pdtratice consecutive este redatd de numlrul neechilatera/ dintre ele;
vegi descoperi cd media geometrici existi intre doui extreme
daci sunt aceia;i multipli ai unor pdtrate diferite. Media este in acest
caz cle exemplu, media geometrici dintre 4 ;i 9 este 6. Explorapi procedeul

De pinn clnd veli ingelege mecanismul de interconectare a figurilor con-

acelagi multiplu al produselor laturilor celor doui pdtrate. exem-
secutive! Acesta este ugor de ingeles: intre doui pitrate consecutive,
plu, 30 m.di" geometrici dintre 45 gi 20, deoarece extremele sunt
"ste
45 : 5,3,3 qi20 : 5,2,2 (ace|agimultiplu al unor pitrate diferite).
De SS ;i (S + 1) (S + 1), media geometrici este S (S + 1) . Tot astfel, intre doui

aici rezulti ci media esre 5'3 '2 : 30. Formula af putea fi urmltoarea:
numere neechilaterale consecutive, (S-1)S 9i S(S + 1), media aritmeticd

daci A : CSS 9i B : CTT, atunci, M : CST' (Observali ci S

sau T t'ste SS. Astfel, numerele echilaterale gi neechilaterale reprezint; ve-

ar putea fi 1.) Interpretarea ezotertcd. a acestei formule ar putea fi

rigile unui lanq legate intre ele prin mediile aritmetice gi geometrice,

Qberon $e[[-!fur'enfreart ('qrtea uccnicufui lrdjitor 52t

520
cu ajutorul caror^Monada progreseazd spre infinit. Procesul este con-
tinuu datorita factorilor comuni dintre termenii adiacenli: I'I, 1'2,
2' 2, 2' 3, 3' 3, 3' 4,4' 4. Observagi interconexiunea dintre puterile mas-
culine feminine! Observaqi, de asemenea, cum - intr-un ciclu
Ei cele
de 4 - genul numerelor echilaterale 9i neechilaterale se repeti!
$-etract2s
Dintre toate numerele arhetipale, cel mai important este Decada (10),
cel de-al patrulea numir triunghiular (vezi desenul 11), care se numeste
Sftntwl Tetractys. Meritul descoperirii i se atribuie lui Pitagora. Nu am
la dispoziqie un spaqiu suficient de amplu ca si va dezvilui toate sern-
nificatiile ezoterice ascunse in acest simbol, motiv pentru care trebuie
si mI limite z doar la clteva secrete explicate de aritmetica sacri'
Fig. 11
Membrii ordinului pitagoreic sustin ci Decada cuprinde intregul
univers, pentru ci dupi 10 reincepe numiritoarea; agadar, toate nu-
merele mai mari sunt imaginile Decadei intr-un plan mai amplu de
manifestare. Astfel, tot ce existi in univers face parte integrah din
primele 10 numere. Cu toate acestea, Tetractys ne demonstreazi ci
Decada este generati prin adunarea primelor patru numere: Monada,
Diada, Triada qi Tetrada. Ele reprezinti puterile fundamentale in uni-
vers, care le genereazi qi le guverne azd.petoate celelalte' Vi voi explica
pe scurt fiecare dintre ni'uelurile sau planurile Tetractysului.
tn ,rArful Tetractysul ui troneazdMonada, reprezentand inefabilul'
Ea uneqte toate lucrurile, chiar gi pe cele antagonice: aspectele mascu-
line gi cele feminine, mintea gi materia, veqnicia gi efemerul, existenla
522 f)6eron,je[[ - tl$lenheort
si nonexistenla etc. lvlonadir corespunde principiului Tao (vezi
tl,lanualwl de inipiere in ar,ijitorie).
Cei de-al doilea nivel este Diada, care intruchtpeaztr dualitatea Ei
..listinctia dintre esenle, conturati la nivelul eterneior idei arhetipale;
reprezinti tirAmul existenqei, nivelul minlii universale. Acest nivel
se formeazi atunci cAnd unitatea se extinde, generlndu-le pe celelalte.
I)iada corespunde principiilor Yin Ei Yang, dar Ei celor antagonice
(vezi Manualul de inipiere fu vr'ijitorie).
Cel de-al treilea nivel este Triada, simbolizAnd toate genurile de
rrreditalie qi unegte principiile antagonice (vezi Manualul de iniyiere
in arrijitorie). Corespunde sufletului universal, care uneste mintea uni-
versald cu trupul universal (realitatea materiale), materialtzind eter-
nele idei arhetipaie in spapiul si in timpul lumii materiale. Cele trei
rrnitali ale Triadei definesc un plan, care se extinde in spaqiu, dar nu
rrre consistenti. Acest nivel reprezintd existenla care ocupi un spaqiu,
iiri si aibi insi consistenl5 materiah. Este nivelul entir;tilor imate-
riale, precum sufletele ;i spiritele.
Cel de-al patrulea nivel este Tetrada, echilibrul stabil al puterilor
irntagonice, prezente in caracteristiciie celor patru elemente ale rea-
lititii materiale: cald/rece, umed/uscat (vezi Manualul de inipiere in
ur,ijitorie). Tetrada ii corespunde trupului universal, insufleqit gi guver-
nat de mintea universali cu ajutorul meditatiei sufletului uni,rersil. tn
cel de-al patrulea nivel, planul se extinde in cea de-a treia dimensiune
pentru a forma obiecte solide, tridimensionale - planul realitilii ma-
teriaie. Aici, eternul dans al contrariilor duce la crearea, dezvoltarea
9i degradarea, in timp, a obiectelor ftzice.
Aritmetica sacri vi poate ajuta sI inlelegeli mai bine conceptul de
Tetractys. Figura numiti Lambdoma sau Lambda platonici, denumiti
,rstfel datoritd similitudinilor cu litera greceascl lambda L (vezi dese-
nul 12), este corelati cu Tetractys. Platon susqinea ci numerele Lamb-
domei (1., 2, 3, 4, B, 9,27) definesc graniqele ruturor numerelor. De
:rceea trebuie sd completim uniuqile lipsi din fiecare nivel ca si conec-
tirm Tetractysul cu intregul. Acest lucru il putem realiza cu ajutorul
rnediilor geometrice.
In acest desen, avem doud axe derivate din Monada (androginn).
Cea din stAnga este Axa Diferenlelor, generatd de puterile (feminine)
( qrteq uccnicu[ui lrdjitor 523
 r.rngibilitifii 9i vizibilitiqii). Agadar, in cel de-al treilea nivel, por-
Fig.12 1 Fio 1l 1 Fig.14 @
/\ ,/\ rrim spre dreapta, indepirtAnd un factor material (2) si incluzAnd un
2' 3, 2-3 ) l.rctor spiritual (3).
/\ /\/\ -tr_/ Mediile geometrice conecteazd, cel de-al treilea gi al patrulea nivel
4 9, 4,-6-9 U- I -'r'!/\

J \J \ ( r.r o unitate, in acelagi timp leglnd ;i nivelurile intre ele. Observali ci

/\ \rt \/ l\
,/ \^./\l progresiile geometrice I:2:4:8 si \:3:9:27 unesc laturile Tetractysului,
827 8 -. 12
-'18 - 27
i.rr progresiile 2:6: 1 8 ;i 3 :6:1.2 conecteazi elementele din interior!
In alchimie, simbolul Tetractys (vezi desenul 14) este bogat in sem-
ale Diadei: 2, 4, 8, iar cea din dreapta este Axa ldentitililor, generate nificalii. Pentru ci nu vi le pot explica pe toate aici, vi sfituiesc si le
de puterile (masculine) ale Triadei: 3,g,27' La primul nivel' se afli cxploraqi singuri, citind Manwalul de iniyiere in vr,ijitorie.
.rrrit"t"";la cel de-al doilea, figurile liniare (2,3); la cel de-al treilea, Labaza Tetractysului stau cele patru elemente: pimlntul (dens),
pitratele plane (4, 9);iar la cel de-al patrulea, cuburile solide (5,27)' ,rpa (densi), aerul (volatil) qi focul (volatil). La cel de-al treilea nivel

Axa din ,,Angn, generati de numirul prim feminin (2), este axa ma- sc afli Tria Prima - cele trei principii ale alchimiei: sarea, mercurul

nifestirii -"t.rirl., deoarece toate aceste numere reprezinti puterile
Diadei - purerea divizirii, a creirii qi a multiplicirii. Repre zintd. calea
descendenti a eaolwpiei de la unitate - prin generare 9i inmullire - spre
existenta frzic'a. Axa din dreapta, generati de numirul prim masculin
(3), este axa dezvoltarii congtientului, deoarece toate aceste numere
ieprezirtaputerile Triadei - puterea uniunii, a minqii 9i a spiritului.
;i sulful. La cel de-al doilea nivel sunt prezente Luna gi Soarele - prin-
cipiul feminin gi masculin din univers. La primul nivel se afli piatra
hlozofald,, care uneEte principiile antagonice. Daci veli explora, cu aju-
torul aritmeticii sacre, relaqiile - orizontale gi diagonale - din interio-
rui Tetractysului, vegi afla foarte multe lucruri despre aceste concepte
rnagice fundamentale.

Constituie calea ascendenti a im'nlupiei de la divizare 9i fragmentare -

prin integrare - spre reuniunea cu unitatea'
primele doui niveluri sunt deja complete (Monada 9i Diada); nu
existi o medie geometrici intre puterile numerelor prime 2 ;i 3. Al 4. clstoria numdru[ui t3
treilea nivel este conectat prin numerele plane pdtratice 4 Ei 9; 6 este
qutor:
media 1or geometrici. De aceea) 6 conecteazi' unificd 9i completeazi !rconuriter lindi1oy
Triadacelrri d"-al treilea nivel. Trebuie si existe trei unitili la acest
nivel (vezi desenul 13), trei componente la nivelul sufletului. Al pa- Ali observat ci numirul 13 provoaci fiori multor oameni? Acest
trulea nivel este conecrar prin numerele solide cubice 8 $27. Euclid rrumdr stilabaza multor superstilii, motiv pentru care pAni gi astdzi
s5 unim din hotelurile 9i cladirile inalte nu au etajul al XIII-lea, treclnd
a demonstrat ci avem nevoie de doui medii geometrice ca
80o/o

doui cuburi. Acestea sunt 12 gi 18; de aceea, numerele 8:12:18:27 for-
meazd,o progresie geometrici, deoarece raporturile 8:1'2,1'2:1'8
qi 18:27
sunt toate egale (2:3). Aceastl progresie reprezintd o tranzigie gra'
duali de l" o ,tr.. flxvt (2'2'2), prin intermediari (2'2'3,2'3'3)'la
o stare volatili. Platon sustinea cd doui elemente - apa ;i aerul - tre-
buie si joace rolul de intermediari intre doui elemente extreme - peman-
,lirect de la etajul al XII-lea la al XIVlea sau numind etajul al XiIIlea
,,72a". Mulqi oameni eviti sd cilitoreasci sau si semneze documente
legale in zilele de 13. Altii refuzi si extragi numirul 13 sau sd stea
pe locul al XIII-lea. In aeroporturi, gisegti rareori a XIII-a poarte,
cum nici in spitale sau in hoteluri nu prea existi salonul sau camera
eu numirul 13.

tul qi focul, bazelerealitdqii materiale (deoarece reprezinti chintesenla Care este originea acestor superstilii?

(-)beron $ef [' tl{r"'enh eart ('arteq ucenicu[ui .rrdjitor 525

524
 lJ: reqti proaste
Multi pun teama de numirul 13 pe seama mitologiei nordice.
Loki, unul dintre zeii demonici din panteonul mi-
tologiei nordice, gi-a fdcut aparilia neinvitat la o pe-
trecere din Valhalla, sala de banchet a zeilor. Era
o petrecere cu 12 invitati - Loki fiind al 13Jea; el
a provocat moartea lui Balder, zeul luminii, al bu-
curiei si al armoniei.
in antica Romi se credea ci vriiitoarele se aduni in grupuri de clte
12, cel de-al 13-lea participant fiind Diavolul.
Cregtinii nutresc convingerea cd" ziua de vineri este purtitoare de
ghinion, deoarece este ziua ristignirii lui Iisus. Pentru cI 13 oameni
au fost prezenti la Cina Cea de Taini, numirul 13 - cu atlt mai mult
clnd se intAmph si cadi intr-o vineri - este considerat de riu augur.
De asemenea, daci ii luim in calcul gi pe Iuda, gi pe Matei, putem spune
ci la Cina Cea de Taini au participat 13 apostoli.
Superstiliile legate de numir-ul 13 au luat amploare qi mai mare in
Errrl Mediu. in zirrn de vineri, 13 octombri e 1'307, regele Filip al IV-lea
al Frangei a poruncit ca Jacques de Molay, marele maestru al cavaleri-
lor templieri, gi gaizeci dintre cavaleri si fie arestagi, impreuni cu mii
de credinciogi loiali cauzei templierilor. Cum acest ordin gia dedicat
viala unei cauze nobile - piqtrarea tainelor Sfintului Graal - episodul
ahrrnit temerile legate de numrrul 13.
in secolul al XVIII-lea, intr-o zi de vineri, pe data de 13, a fost lan-
sat; la api nava HMS Friday. La scurt timp, ea a dispdrut firi urmi'
Puqini oameni sunt mai superstilio$i declt cei care iqi cAqtigi existenla
pe mare, drept pentru care dupi acest episod navele sunt arareori lan-
sate laapi in zilele de vineri sau in cele cu data de 13.
Extrem de interesant este cd data de 13 picn mult mai des in zilele
de vineri decit in celelalte zile.
Oamenii mai cred cI e de riu augur si invili la masi sau la o intAl-
nire 13 persoane. tn Fr"nqa renascentisti, membrii inaltei societiqi,
cunosculi sub numele de quatorzieni (,,alpaisprezecelea oaspete"), ve-
neau intotdeauna la petrecerile unde numirul invitatilor era 13.
(-)6eron,je[[ - tl$r'cnfi eort
526
numirul 13 sn fi avut de suferit din cauzapoziqiei sale
S-ar putea ca
i'rediat urmitoare numirului 12. Multi numerologi consideri ci 12
cste un numir ,,complet", aproape perfect, care simbolizeazd, armo-
rria. Sunt 12 luni intr-un an,12 semne zodi.aca\e,12 zeiin Olimp, i2
munci ale lui Hercule, lui Israel gi 12 apostoli ai lui Iisus.
12 seminqii ale
Spre deosebire de 12,13 este numirul rransgresiunii. AdunAnd 12
cu 1, se strici imaginea desivArgirii si a echilibrului perfect.
tJ: rreqti bune
Astizi numerogi oameni, in special adeplii magiei gi ai religiei
neopigAne si \ilicca, ce au adoptat simboluri cu o puternici incircaturi
rregativi, cum ar fi pisica neagrd, mitura qi intunericul nopgii, incearci.
sii confere conotatii pozitive numirului 13.
Este considerat de mulqi, mai ales de adeplii religiei Gardnerian
Wicca, numi.rul ideal al unei comuniteti de wiccanil.
ir, ,r.rmerologie, 13 este egal cu L + 3, care este egal cu numirul bazd 4.
l)atru este considerat de adepgii magiei un numir sacm, reprezentAnd cele
prrtru puncte cardinale, cele patru elemente, cele patru anotimpuri, cele
patru vlnturi, cele patru diviziuni ale anului (2 echinoclii 9i 2 solstigii) etc.
In religia iudaici, 1,3 reprezrntl vArsta maturiugii gi momentul ce-
rcmoniei Bar sau Bat Mitzvah (pentru baieti si fete)2. 13 ar reprezenta,
.lc asemenea, numirul seminliilor din Israel: 11 sunt fiii lui Iacob, iar 2
poarti numeie fiilor lui Iosef. 13 esre numirul principiilor credinlei
ir.rdaice, conform adeplilor lui Maimonider, iar in cultura iudaici
l)umnezeu este inzestrat cu 13 atribute ale indurdrii.
r\Wicca este o religie neopigAni,
care acordi o importanqi capitali naturii. A fost
lr.pularizati in 1.954 de Gerald Gardner, pensionar, fost funclionar public britanic.
I .r vremea aceea, Gardner folosea termenii de ,,cult vrijitoresc" gi ,,vrijitorie', referindu-se
I.r ,rceasti religie, iar cei ce o practicau erau denumili, ca grup,
_,,vicca", rermen prove-
rriir.l dintr-un cuvanr englez-esc care insemn.r,.vrejirorime". In prezent. adeptii aces-
rt'i religii sunt numiri wiccani (n. tr.).
I
Bar sau Bat Mitzvah reprezintr o ceremonie religioasi evreiasci, marcAnd trecerea
maturitate, ce corespunde comuniunii sau primei impinfuanii din cre;tinism care
'1rrc
.,re loc la vArsta de 13 ani (n .tr.).
I Moise Maimonide (1i35-120a) filozof,
- medic;i teolog evreu din Elul Mediu (n. tr.).
( .rrtea ucenicu[ui ""rdjitor
 in religia sikh, numirul 13 este considerat un numir special, care
inseamni,,aparginAnd lui Dumnezeu".
Pentru unii chinezi, 13 este un numdr norocos' deoarece Pronunlia
lui seaminl cu un cuvAnt care inseamnl ,,trebuie si trliesc".
in cirtile de tarot, cea de-a XIII-a carte simbolizeazd,,,Moartea"'
Cu toate acestea, ea este adesea interpretati ca simbol al renaqterii, al
regeneririi sau al transformlrii.
$i, in cele din urm1, magia matematicii este cel de-al XIIIJea atelier
al $colii Cenugii de Vrijitorie 9i cel de-al XIIIJea capitol din aceastl carte.
5. $,anda fui $(66ius
qutor: $(oonwriter 1indi6ol
Banda lui Mobius este o suprafagl cu o singur5'fa1F,. Mult timp
s-a crezut ci cel care a descoperit-o este A.F. Mobius, de unde ii vine
qi numele. Dar cercetirile recente au scos la iveale faptul cd banda
fusese descoperitl, cu doui luni inainte, de matematicianul german
J.B. Listing.
Este mult mai distractiv si punegi mecanismul in aplicare decAt si
citiqi cum se procedeazi.
IatI de ce aveli nevoie:
FAsii de hArrie albe, late de 2,50 centimetri 9i lungi de 60 de centimetri
o Bandi adezivd transparente
o O foarleci
a Un marker
o Creioane colorate
EXPERIMENTUL 1: BANDA NU TREBUIE RASUCITA
Luagi o fAqie de hArtie. Coloragi o fagi cu roqu (sau cu ce culoare
preferali). Lipigi capetele, formAnd o bucle circulari. Teiaqi acum fAgia
de h}rtie pe mijloc, pe toatd lungimea ei, plnl cAnd veqi obqine doul
bucle separate. Examinagi-le pe fiecare in parte. Veqi observa cI cele
doud bucle sunt identice qi au doul fele: una rogie gi una albl.
Q6eron $e[f -(f{rrenheort
Faceqiun ,,x" pe fa1.;a coloratd a fAgiei. Pornind de la ,x", plimbapi-vI
cu degetul pe paftea din exterior a fAgiei de hArtie. Ce se intAmple cu
l'Xgia colorati pe care vn plimbagi cu degetul? Veqi descoperi cI - in
timp ce urmirili faga coloratl a fAgiei - ajungeli tot in punctul de
plecafe ,,x".
Desprindeli cele doud fAqii dezlipindule capetele! Daci le veli
intinde, vetri vedea cd fiecare dintre ele misoari 60 de centimetri.
Nicio problemi, nu-i aqa? Totul se desfiEoarl cum v-aqi imaginat.
Aveli ribdare!
EXPERIMENTUL 2: BANDA TREBUIE
nAsucnA PE JUMATATE
Luali o altd fAgie de hArtie. Coloragi o faqi cu
roqu (sau cu ce culoare preferali). Risucili fAqia pe
jumitate. Dacd linegi cu ambele mAini de un capit
al panglicii, vegi vedea, la un capit, latura alblr, iar ,
la celdlalt, latura ro9ie. Lipiqi capetele la fel cum agi
procedat in timpul experimentului 1! Teiagi panglica
pe mijloc, pe toati lungimea, pAnn cAnd veji obqine...
ce anume?
Faceji un ,,x" pe laga colorati. Pornind de la el, plimbaji-vd cu de-
getul pe fala din exterior a fAqiei de hArtie. Ce se intAmple cu flgia co-
lorati pe care vi plimbagi cu degetul? La inceput, urmali cu degetul
flgia colorati, apoi trecefi pe fiqia albl, apoi din nou pe cea colorati
qiiarlqi pe cea albe, inainte de a ajunge la punctul de plecare ,,x". Dar
cum este posibil? Dacd panglica de hArtie pe care a1i pornit avea doul
fe1e, cum si fie ambele culori pe aceeaqi laturi?
Rdspunsul: Api creat banda lui Mobius: o suprafaqi cu o singurd
laturi.
Desprindeji capetele panglicii, intindegi-o gi mlsuragi-o!
Veli vedea cd, are 60 de centimetri.
Repetali experimentul 2A! De data asta, in loc s-o
tiiagi pe jumitate, tiiaqi-o la o treime de laterale, pe roare
lungimea ei! Ce obgineqi? Extraordinar!
Desprindeqi capetele panglicii qi mdsuraqi lungimea
benzilor!
l'.artea ucenicu[ui lrdjitor
 EXPERIMENTUL 3: BANDA TREBUIE
RASUCITA TE 1SO DE GRADE
Luagi o alti panglici de hXrtie! Coloragi o fagi cu rogu
(sau cu ce culoare preferaii)! Rasuciqi panglica la 180 de
grade ;i lipigi capetele, ca in experimentul #1! Teiaqi panglica
pe mijloc, pe toate lungimea, pAni cAnd obqineli... ce anume?
Repetali experimentul 3A. De data aceasta, in loc s-o
tiiali-o la o treime de laterali, pe toati lungimea!
taiapi pe jumitate,
Ce obqineqi?
Desprindeli capetele panglicii gi misuragi lungimea benzilor!

EXPERIMENTUL 4: BANDA TREBUIE RASUCITA

O DATA, APOI CU iNCA O JUMATATE DE ROTATIE
@,
Luali o alti panglici de hArtie. Coloraqi o fall cu rogu (sau cu ce -lit*
ih
culoare preferaqi). Risucigi panglica o datr 9i apoi cu inci o jumitate itL L" de OIIER G?ELL

de rotajie. Lipigi capetele ca in experimentul *tl Teiaii panglica pe

CU O SINGUM SUPRAFATA) o 1982

mijloc, pe toati lungimea, pAni cAnd obgine9i... ce anume?

Repetali experimentul4A. De data aceasta, in loc s-o tIiali pe iuml-
tate, tiiali-o la o treime de laterali, pe toati lungimea' Ce oblineqi?
Desprindegi capetele panglicii qi misurali lungimea benzilor.
ALTE EXPERIMENTE
Continuagi experimentele, risucind banda cu incd o jumltate
rotajie gi repetAnd rezultatele!
din inele rotunde de plastic, ca acelea din care sunt confeqionate anumite
juclrii pentru copii.
CAqiva cititori m-au rugat sI le ofer imagini mai clare ca si-qi creeze
propriile modele. Veli gisi, astfel, in imaginea de mai sus cAteva schile
ale
"covrigil
or Zell" , surpringi din diverse unghiuri, pe care i-am dese-
de nat cu mulgi ani in urmi. Incercaqi sI vi faceli Ei voi propriile modele.

7. Qeometria sc.crd
6. $tictq [ui Klgin
qutor3 gohn ,,,{po[[onius" Opsopaus 1a[6y
qutor, Oberon lccnuqiu;
Geometria sacrd ne ajutl si recunoa$tem modelele qi legiturile as-
1882, matematicianul prusac Felix Klein a cusut doud bucle
tn cunse din nature gi din arri. Ea studiazi relapiile ezorerice dintre for-
Mobius ca si creeze o sticle cu o singuri suprafaqi, nedelimitati. Inte- mele arhetipale ale minlii universale, manifestate in formele gi procesele
riorul se imbinl cu exteriorul. Practic, sticla se conline pe sine. naturii, gi aplici aceste relagii in artd, arhitecturl 9i magie. Folosegte
in Manualul de inipiere in wdjitorie,am vorbit despre sticla lui Klein, multe dintre practicile euclidiene, dar analizeazl in acelagi timp for-
oferindule cititorilor gi o fotografie a unor modele create de mine mele gi relaliile simbolice ignorare tn geometria pe care o invipim la

530 Qberon $e[[ - c[{r.renhcarl (.-qrtcq ucanicu[u i lrdjitor

 Vrajitorii lnsu$esc aceste modele practicAnd
$coald.
geometrie sacri.
fi lungi-
Geometria sacri se ocupd de mirimile continue, cum ar
mile, unghiurile, suprafegele qi volumul. Aritmetica sacri se ocupi
de numerele intregi discontinue. Degi matematica moderni imbini
cele doui noliuni, matematica sacri le disociazi. in g"ometria sacrd,
mlsurim mdrimile, dar nu le reducem la numere. tn aritmetica sacri,
folosim noliunea de raport al numerelor, dar evitim noqiunile de fracqii
sau numere decimale.
clnstrume.nte.
Pentru aceste exercilii, aveqi nevoie de hlrtie albe, de un compas
obipnuit gi de un dreptar sau de o righ (este de preferat rigla nemarcati).
Tratativi instrumentele (compasul, rigla Ei creionul) cu respect, fiindci
sunt instrumentele magice ale geometriei sacre! Va trebuie sd le binecu-
vintaqi, dacl veqi continua si practicaqi exerciliile de geometrie'
tnleleptul rozacrucian Robert Fludd Q547-1637) descrie simbo-
lurile compasului mistic (vezi desenul 1). imbinarea dintre cele doui
picioare ale compasului reprezinti unitatea tuturor lucrurilor din uni-
vers. Piciorul fix (cel plasat in centrul cercului) simbolizeazi pivotul -
tdrAmul ideilor arhetipale invariabile. Piciorul
Ynilaselsentta mobil (de care se fixeazi creionul) gravtteazdin
Vnras Derrs
jurul circumferinqei, delimitlnd fenomenele
- lumii terestre pe misurl ce ele se nasc din idei
$ si e,rol.te aztr.Parteacurbati a compasului, care
une$te cele doui picioare, reprezintdlegitura
dintre dragoste gi dreptate. CAnd fixim com-
pasul pe hlrtie, acesta simbolizeazi axa lumii
care conecteazduntversul de planul terestru.
Deschiderea compasului reprezinti dragostea
divini pe care o emani centrul universal in
lumea manifestirii - actul central al creaiiei.
Fig. 1 Empedocle, adept al glndirii pitagoreice,
suslinea ci douS forge primordiale guverneazd'
Q6cron $eff - t[{r'enfreart
532
toate transformdrile din univers - dragostea gi striduinga - puterile
rrniunii gi separirii. Pe de altr parte, compasul nu poare crea nimic,
daci nu are picioarele despirgite, ramanand insi unite prin dragoste.
Este simbolul cosmosului ;i al corpurilor ceregri.
Deoarece trasarea unui cerc reprezintd, evolulia din centrul divin
al unei unitigi complete, Schneider ne recomand; ca, in desenele geo-
metriei sacre, si trasrm cercurile dintr-o singurr migcare (ilustragiile
prezentate infeliqeazn cercuri parjiale pentru claritate qi spatriu).
Miqcarea circulari este o caracteristicd a cosmosului. Miqcarea rec-
tilinie (dreaptr) este o caracreristici a PimAntului 9i a lumii materiale.
Rigla e simbolul pimAntului roditor. Liniile drepte indici direcqia ener-
piei gi a miEcdrii; trasali liniile cu incredere, dintr-o singuri migcare!
ln lumea terestre, toate lucrurile sunt muritoare, avAnd un inceput
;i un sflrgit, ca un segment de linie. t.r .or-or, rransformirile sunt
ciclice gi eterne. cercul si linia simbolizeazi perfecgiunea cereasci pi
limitele terestre. compasul gi rigla reprezintd. aspectele spirituale gi
materiale ale naturii 9i ale vielii.
Termenul grecesc care desemneaza rrgla, kan6n, are Ei sensul de
,,reguli, standard, model, canon, principiu ftlozofic"; kan6n-ul, rigla
sau regula, ne aratd.calea. Compasul se numegte diab€ttsin greaci, pen-
tru ci std cu picioarele larg depirtare unul de cehlalt (diabain6), creAnd
un pod intre tiramul existenlei gi cel al devenirii, intre lumea arhe-
tipale gi cea materiale.
compasul qi rigla consrruiesc relaqii formale intre liniile circulare
(masculine), liniile drepte (feminine) Ei punctele (androgine) de la in-
tersecgia liniilor. Acesre relalii formale existi numai sub forma idei-
lor arhetipale. Pentru a le descoperi, trebuie sr le manifestali in
realitatea materiali, cu ajutorul unui creion gi al unei foi de hArrie (oa-
menii din vechime foloseau un be1 si pimAnt). Creionul, compasul
si rigla sunt cele trei instrumente din geometria sacri, ce corespund
triplei emanagii divine a universului. Hxrtia reprezintd, spaqiul unde
are loc manifestarea - mareria primi alchimici gi matricea (plntecele)
creagiei. Transformagi intotdeauna exercigiile de geometrie sacri intr-un
act de meditalie conremplativa. cAnd trasaqi o figuri geometricd, tre-
buie s-o percepegi ca pe un act magic, un acr al materializririi, o emulaqie
qi un simbol al creagiei divine.
l-.arlea ucen icu[u i rrrdjitor 53.1
 F
in final, vi recomand si nu $tergeti desenele pe care le greqili; co-
rectati-le in timp ce le construili! Este important sI inlelegem ci nu
vom reuEi niciodatd ca prin crealiile noastre sI atingem perfecqiunea
Am da dovade de aroganli daci am crede
formelor arhetipale
","in..
aqa ceva (vi mai amintiqi de mitul grec al lui Arachne?) In
geometria
magiei, trebuie si fim conEtienfi ci nu putem anula
sacrd, ca ii ir,
".,"
ce am ficut, degi putem acliona in aSa fel incAt sI restabilim armonia
din prima versiune a Poe-
9i sd ne atingem scopul. (Vezi Catrenul LI
melor lui Omar Khayyim, traduse in limba romAni qi intitulate Rz-
baiatele lwi Omar KhaY,im)-
{ehnici de bazd
Geometria sacri folosegte tehnicile geometriei tradilionale euclidiene'
Vi voi prezentac}teva dintre procedeele fundamentale care vd vor aiuta
sI explorapi mijlocul de aur. Vom incepe prin a construi un pitrat pe
,rn ,"g-"t, de linie, folosind o foaie de hlrtie, un compas qi o righ'
EXERCITIUL 1 (Construirea unui pitrat):
vom desena un pitrat pe segmentul de linie AB (vezi desenul 2).
Extindeqi ,.g-"rrrrri in ambele direclii, mirind de cel puqin trei ori
lungimea orili.r"h (imaginalivi ci aceastl linie de bazi este PimAntul)!
primul scop esre si ridicim linii perpendiculare din punctele A qi B.
Fixagi .o-prrrrl pe segmenrul AB. Trasaqi apoi arcul de cerc cFB in
Q6eron $eff -tl{rlenhcart
jurul punctului A si arcul de cerc AGC'in jurul punctului B! Fixali
apoi compasul pe segmentul de linie Cts! Trasaqi arcul de cerc DB in
jurul punctului C si apoi arcul de cerc CD in jurul punctului B. Trageli
o linie de la punctul A spre D, punctul unde se intersecreazl aceste
arce de cercl aceasti linie este perpendicul ard, pe AB (cu ajutorul com-
pasului ne desprindem de PnmAnt). F reprezinti punctul in care se
intersecteaza linia perpendiculard AD cu arcul de cerc CFB. Folosili
aceea;i metodi ca si descoperiqi punctul G; folosind acelasi segmenr
de linie, trasaqi arcul de cerc AE in jurul punctului C' gi arcul de cerc
EC' in jurul punctului A! Linia BE esre perpendiculari pe AB; ob-
servaqi ci aceasta se intersecteazl, cu arcul de cerc AGC' in punctul
G! Trasati linia FG ca si complerati petrarul ABGF!
'r'Daci aqi fi trasat liniile AH 9i BH, a1i fi construit un triunghi
echilateral, prima figuri geometricd plani formati pe segmentul prin-
cipal de linie.
qur
$ec{iunea de.
Implicaqiile si aplicatiile magice ale raporrurilor gi ale propo4iilor
sunt ignorate in geometria clasicd. Daci a1i studiat Manualul de iniyiere
in vr,ijitorie, cunoasteli importanga corespondenqelor qi a analogiilor
in arta magiei. in geometria sacrd, aceste ielaqii sunt exprimate in me-
diile raponurilor mdrimilor (lungimi sau suprafete). Raporturile sta-
bilesc corespondenlele gi analogiile qi coreleazi fenomenele, dovedindu-se
extrem de utile in practica magiei.
In cel mai simplu caz, doud. raporturi pot fi egale. De exemplu,
A, B, C gi D sunt patru mirimi. Daci raportul dintre A qi B este egal
cu raportul dintre C gi D, atunci scriem A:B::C:D. Aceasta este o
proportie (analogie, in greacl) geometrici discontinui. Daci avem
doui cercuri diferite, raportul diametrelor lor este egal cu raportul
circumferingelor lor. Dacd d qi D sunt diametrele cercului mai mic
si mai mare, iar c si C sunt circumferinlele lor, atunci, d:D::c:C. Sem-
nificalia magicd a proporjiilor consri in corespondenqa pe care ele
o indici. Daci A:B::C:D, relapia dintre A gi B este paraleli sau ana-
loagi cu cea dintre C Ei D; relaliile corespund. ir, -od similar, relaqia
('qrteq ucenicu[ui lrdjitor 535
 F
dintre A qi C este paraleli cu cea dintre B gi D' ln propotlia discon-
tinua, cei patru termeni sunt cu togii diferiqi, astfel ci raporturile sunt
complet independente. Aceasti proporlie corespunde cu analogiile
din domeniul manifestd,rii{rztce 9i al obiectelor distincte. Deqi pro-
portia discontinud implici patru dimensiuni, numai trei dintre ele
sunt independenre, fiindcn cea de-a patra poate fi determinati de ori-
care dintre celelalte trei.
Propo4ia discontinui stabileEte o relaqie intre patru dimensiuni -
o relaqie intre doud perechi care, altfel, nu sunt corelate' In scopuri
magice, ne dorim adesea o relalie mai strlnsi, stabilitx de o medie geo-
metrica, ce creeazd. o relagie intre trei dimensiuni - A, M gi B' Intr-o
proporlie continui, raportul dintre A 9i M (media) este egal cu ra-
portul dintre M gi B. Asta inseamnl A:M;:M:B' raport pe care il putem
scrie A:M:B ca si scoatem in evidentl existenqa unei relaqii intre trei
dimensiuni. (A Ei B sunt extreme faqi de media M.)
Ca si vi dau un exemplu de medie geometrici, imaginaqi-vd ci aveqi
doui cercuri, iar suprafaga A a cercului mai mare este echivalentul a
noul suprafele B ale cercului mai mic! Media geometricd reprezinti
cercul cu suprafala M, echivalentul a trei suprafege a cercului mic.
Avem, aqadar, o proporlie continui A:M:B, deoarece raportul A:M
coincide cu raportul M:B, adici trei la unu. De;i proPo4ia continui
implici trei dimensiuni, numai doui sunt independente, cea de-a treia
fiind determinati de celelalte doui. Ca in cazul tuturor proPorliilor,
avem relalii corespondente A:M gi M:B, dar pentru ci media M este
aceeagi in ambele raporturi, acestea sunt strAns conectate, nu paralele.
tr,. -"r"*rtica ezotericd, mediile geometrice conecteazd planurile
realitdlii. Ele ne ajuti si trecem de la un sistem la altul, depnqind
granilele sistemelor corespondente. Aceasta este propo4ia conexiu-
nilor gi a influenlei magice. Proporliile continue reprezintd adesea
emanalia principiilor superioare ;i fuzionarea lor cu cele inferioare,
aritAndu-ne in acelaqi timp interconexiunea lor. Acestea se conecteazt
cu principiile Triadei, care strucru reazd, planurile inalte, corelAndu-le
cu sufletul universal. El este un intermediar intre mintea universale
;i naturi (vezi exerciliile din capitolul dedicat aritmeticii sacre, pen-
tru mai multe informagii despre semnificaliile ezoterice ale mediilor
qi ale proporqiilor geometrice).
Qberon $e[f - cl{rlenfieart
536
Fig. 3
<- -l) >+ -P+l
l*------,,,,
Cea mai strAnsi conexiune implicd doar doui dimensiuni, core-
late insi printr-o propo4ie continui. Putem realiza acest lucru impir-
qind o dimensiune in ,,rapoftul dintre medie si extreme". Asta inseamni
sd impirqim o dimensiune in doui pd4i, astfel incAt raportul dintre
intreg gi partea mai mare si fie egal cu raportul dintre partea mai mare
Ei partea mai mici. In termeni matematici, avem dimensiunea \7 -
intregul - gi vrem sd descoperim partea P, astfel incXt raportul'$7:P si
fie egal cu raportul P:p, unde p reprezintd partea care a mai rimas
din intreg - p:V-P.Pe scurt, P este media geometrici dintre intreg
gi partea mai micl - \7:P:\7-P (vezi desenul 3). Aceasta se nume$te
secfiunea de aur (sau diviziunea) lui W, iar P este media de aur. Relaqia
implicl numai doui dimensiuni - V 9i P. Folosind indici diferili pen-
tru aceleagi dimensiuni - W:P+p - putem scrie raportul P+p:P:p.
Raportul dintre P qi p este egal cu raponul dintre P+p gi P. Acesta
se nume$te ,,raportul de aur".
Degi raportul de aur implici doui dimensiuni, numai una este in-
dependenti, deoarece - dupi ce am ales intregul - putem sIJ impn4im
in raportul dintre medie gi extreme doar intr-un singur mod. Secgiunea
de aur este unici. Din punct de vedere ezoteric, secliunea de aur este
inclusi in unitatea originald. Prin dualitate, unitatea se divizeazi in cel
mai armonios mod posibil (raportul de aur). Conform filozofiei pita-
goreice, fenomenul ne aratd emanalia naturali 9i inevitabih a unitagii
gi divizarea ei in doui, proces care di naqtere diversitiqii ideale - divi
zareain idei arhetipale, dar gi in procese, transformiri, energie gi ma-
terie - elemente din care este compusi lumea noastrd. Este un subiect
ideal, pe care il puteli explora prin intermediul geometriei sacre.
Raportul de aur poate fi considerat doar o ciudigenie matematici,
dar importanqa lui este demonstrati de frecventele sale aparilii in
(lartea ucenicu[ui lrajitor 537
naturil in gAndirea pitagoreici, el reprezintd reflexia formelor sau a idei-
lor arhetipale. Lucrlrile de arti care folosesc raportul de aur sunt con-
siderate cele mai frumoase, deoarece intruchipeazi aceste forme ideale.
Subiectul este extrem de vast, dar nu-l putem discuta pe larg aici. Pen-
tru mai multe informaqii, consultagi lucririle scrise de Lawlor 9i Schnei-
der (vezi referinlele de la sflrgitul volumului), dar 9i de alli autori!
EXERCITIUL 2 (Secgiunea de aur):
Construili un pdtrat ABGF pe segmentul de linie AB, ca la exerciqiul
1. Construiqi un alt pitrat ABG(F( pe cealalti parte a segmentului de
linie AB (vezi desenul 4). Daci sunteti atenfi, veqi vedea ci putegi con-
strui ambele pitrate in acela;i timp, desenAnd cercuri complete. Trasaqi
linia diagonali FIGI; I este punctul unde diagonala se intersecte azd, cu
segmentul de linie AB (suprafaqa pitratului FIGC este egald cu cinci su-
prafege ale pitratului format pe linia AB). Fixali compasul pe linia IF
qi trasagi arcul de cerc FJ in jurul punctului Munctul A imparte linia
JB in ,,raportul dintre medie qi extreme" - o imparte conform secliunii
de aur. Raponul dintre linia JB Ei latura mai mare AB este egal cu ra-
portul dintre latura mai mare AB gi latura mai mici JB:AB::AB:JA.
EXERCITIUL 3 (Dreptunghiul de aur):
tnce din vremuri strivechi, dreptunghiul de aur a fost considerat
dreptunghiul perfect din punct de vedere estetic, fiind adesea folosit
in arhitecturd,, art1, gi design.
538 Qberon jef[-cl(alen[reort
Vom construi un dreptunghi de aur, denumit astfel pentru ci la-
turile sale sebazeazdpe raportul de aur. Trebuie si trasim o linie per-
pendiculari pe segmentul JB in punctul J (vezi desenul 5). Fixali apoi
un punct L intre A ;i Mixaqi compasul pe linia JL 9i trasagi arcul de
cerc KL. Fixagi apoi compasul pe linia KL 9i trasali arcele de cerc in
jurul punctelor K ;i L. Arcele de cerc se intersecteazdin punctul M.
JM devine astfel o linie perpendiculari pe JB. Lungigi apoi segmen-
tul GF pAni clnd intersecteazi liniaJM in punctul N. JBGN devine
astfel un dreptunghi,de aur.
Pentru ci JAB este o secliune de aur - JB:AB:JA, avem raportul
JB:JN:JA. Deoarece laturile dreptunghiului mai mare JBGN se inca-
dreazi in raportul de aur (este un dreptunghi de aur), laturile drep-
tunghiului mai mic JAFN se incadreazlgi el in raportul de aur, fiind,
la rAndul lui, un dreptunghi de aur. Dreptunghiul de aur JAFN este
inclus in dreptunghiul de aur JBGN, iar ca si-l obginem, trebuie si
inhturdm pitratul ABGF. Procesul poate fi realizat gi in exterior,
lirgind laturile fiecdrui dreptunghi de aur.
EXERCITIUL 4 (Evolulia gnomici):
incepeli cu dreptunghiul de aurJBGN (vezi exercigiul 3). Vom con-
strui un pdtrat pe linia NG (vezi desenul 5). Extindeii mai intli liniile
BG gi JN. Fixaqi compasul pe segmentul GN qi trasati arcul de cerc
NT in jurul punctului G 9i arcul GU in jurul punctului N. T 9i U sunt
punctele unde arcele de cerc se intersecteazS, cu segmentele extinse BG
qi JN. Unili punctele T 9i U ca si completafi petratul NGTU. Puteqi
observa cd BGT se imparte in secgiunea de aur, iarJBTU este un drep-
tunghi de aur mai mare, care include dreptunghiul JBGN.
Acest proces al evolugiei gnomice poate continua la nesfArgit, con-
struind cAte un pdtratpe latura mai lungi a dreptunghiului precedent
pentru a face un dreptunghi de aur gi mai mare (vezi desenul 7).Dacd'
veti desena arcele de cerc in fiecare pdtrat, veli observa ci aceasti
evolulie definegte o spirala perfectd, care se numeste spirala de aur, pen-
tru ci evolueazddtnunitatea raponului de aur. (In latini, euolao inseamni
,,a se derula" sau ,,a se desf4ura") Spirala apare in multe locuri din naturd,
fiind strAns corelati cu numerele Fibonacci (vezi Manualul de inipiere
in ar,ijitorie).
larlea ucenicu[ui lrnjitor
 U
F

-1

Fig. 9

In desenul 9, am trasat arce de cerc in pitrate ca si construiesc o spi-

rali de aur descrescitoare. Evolugia gi involugia pot fi combinate intr-o
Fig. 7
singurd spirala de aur universah, care se rotegte in spaliul exterior,
dar gi in interior spre adAncuri, unind infinitul interior gi exterior
printr-un singur raport de aur.

penta7rama
Acest proces se numeqte evolulie gnomici, deoarece fiecare drep-
tunghi nou creat ia nagtere prin construirea aceluiagi gn6m6n (in cazul EXERCITIUL 6 (Pentagonul):
de fagl, un pltrat) pe vechiul dreptunghi (vezi gn6m6n in capitolul de- Existi o leglturi strAnsi intre raportul de aur gi pentagonul (dar
dicat aritmeticii sacre). Existi un proces similar al involuliei gnomice, gi pentagrama). Construili secgiunea de aur, ca in exercigiul 2 (vezt
unde dreptunghiurile de aur se rotesc in interior spre adAncurile infi- desenul 10). Fixagi compasul pe segmentul de linie BJ qi trasaqi arcul
nitului (ln latine, inrtoloo inseamnr ,,a infegura" sau ,,a cuprinde"). de cerc JPO in jurul punctului B. PastrAnd lungimea aceluiagi segment
de linie, trasali arcul de cercJ(P(O in jurul punctului A. Cele doui
EXERCITIUL 5 (Involulia gnomici): arce de cerc se intersecteazi in punctul O; acesta este vArful pentago-
incepeqi cu dreptunghiul de aur JBGN (vezi exercigiul l). tn inte- nului. Fixali compasul pe segmentul de linie AF Ei trasali arcul de cerc
riorul dreptunghiului mai micJAFN construili un pitrat precum cel
din desenul 8. Fixagi compasul pe segmentul de linie JA gi trasali arcul
de cerc AR in jurul punctului J qi arcul de cerc JS in jurul punctului
A. Arcurile de cerc se intersecteazd cu liniile JN gi AF in punctele R
qi S. Este uqor de observat cnJASR este un pdtrat,liniaJRN se imparte
in secqiunea de aur, iar RSFN este un dreptunghi de aur mai mic.
Procesul poate continua la infinit, construind dreptunghiuri gi mai
mici in interiorul primului dreptunghi (vezi desenul 9); acestea sunt si-
milare cu ele insele. Acesta este procesul involugiei gnomice, prin care
un obiect finit se rote$te in interior spre unitate, firr s-o atingr vreodatr.

540 Qbcron $e[[-([{r'enft earl (-.srle a ucanicu[u i lrajitor 54r

FPQ in jurul punctului A; P este punctul unde se intersecteazd ar'
cele de cerc FPQ Ei JPO. Trasaqi arcul de cerc GPQ0 in jurul punc-
tului B ca si determinagi punctulP(. Ca sd completali pentagonul,
trebuie si unili punctele OPABPCO.
EXERCITIUL 7 (Involufia pentagramei):
Pentagrama poate fi construitl prin unirea
P
punctelor pentagonului OPABPC (vezi desenul 11).
DupI cum puteli observa, pentagrama conline in mij-
loc un pentagon mai mic. Astfel, involulia gnomici
a pentagramei/pentagonului poate continua la infinit.
Puteli observa cu uqurinqi cI forma pentagramei se Y
datoreazd. raportului de aur. Din constructia pentago-
nului (vezi exerciqiul6), qtigi ci segmentele de linie PB 9i AB se lnca-
dreazd in raportul de aur. Aqadar, datorite autosimilitudinii din
secliunea de aur, multe alte linii Ei segmente de linii din pentagrami
{ac parte din raportul de aur. incercagi si descoperiii cAt mai multe
dintre ele!
EXERCITIUL 8 (Evolufia pentagramei):
Tot astfel, din punctele pentagonului OPABPI
puteli trasa linii ca si construiqi o pentagrami
(vezi desenul 12). Unind punctele Pentagramer
pentru a forma un pentagon mai mare, puteli
continua la infinit evolu1ia gnomici a pentagonu-
Fig. 12
lui/pentagramei.
fomposu[ de qur
Multe obiecte din naturd sunt modelate parci dupd media de aur
gi multe lucruri frumoase au fost zimislite, conqtient sau nu' dupr le-
gile ei. Ca si descoperim raporturile de aur din lumea inconjuritoare,
Michael Schneider ne sugereazi sI folosim compasurile de aur, simi-
lare cu cele intrebuinlate cAndva de arhitecqii strivechi, dar 9i de alli
practicanli ai geometriei sacre.
Q6eron $eff - llfurlenhcart
542
PROIECTI i
Vom incepe cu instrumente simple - com- |
p,rsul forestier. Vedegi in desenul 13 cum pen-
trrgrama determini proporgiile compasulut .t
(pentagrama nu face parte din compas, se folosegte ,t
,loar pentru mdsurarea dimensiunilor celor doui ,,pi
cioare"). Faceli o pentagrami mare pentru a putea '1
rnisura secliunile de aur ale diverselor mlrimi! Picioarele por fi con-
l-ecgionate din carton sau din alte materiale rigide (lemn subqire, foige
de metal). Picioarele pot fi depirtate sau apropiate pentru a misura
r,rporturile de aur ale dimensiunilor qi ale mirimilor. Le pureli fixa
cu un gurub gi cu o piulila, cu o agrafe de hirtie din alami sau cu un
elt dispozitiv. Acestea trebuie sd fixeze picioarele, permiglndule insi
.lestuli flexibilitate. Pentru ca misuritorile si fie cAt mai corecte cu
putinli, este important ca vnrfurile picioarelor si se alinieze cu vAr-
lurile pentagramei, iar punctul de imbinare al picioarelor compasu-
lui sI corespunde cu punctul de intersecpie al liniilor pentagramei.
Acest gen de compas poate fi folosit penrru a compara doui lungimi
ca si vedem daci se incadreazd. in raportul de aur. De exemplu, daci
laturile mai scurte ale picioarelor compasului corespund cu latura
scurte a dreptunghiului de aur, arunci laturile lungi vi vor oferi di
rnensiunea laturii lungi a dreptunghiului.
Puteli observa u$or cum funcgioneazi acest compas. Unghiul din-
tre laturile lungi ale picioarelor este intotdeauna egal cu unghiul din-
tre laturile mai scurre. Triunghiul format de laturile lungi este similar
(are aceeagi forml) cu cel format de laturile scurre. Raportul dintre
lungimea laturilor lungi gi lungimea laturilor scurre (acesta esre ra-
portul de aur) este egal cu raportul dintre distanla vArfurilor laturi-
lor lungi gi distanla vlrfurilor laturilor scurre.
Fig. 14
PROIECT:
Un alt instrument asemindtor cu compasul fo-
restier este pantograful. In desenul 14 puteqi vedea
rnodul in care pentagrama ii determini propor{iile. Da-
toriti celor patru joncpiuni, picioarele pot fi depdrtate
sau apropiate pentru a misura sec[iunile de aur ale
l'.qrtes ucen icufu i lrdjitor 543
diverselor mlrimi. Pentru ca misurdtorile sI fie clt mai corecte, este
important ca vArfurile asculite ale picioarelor sd se alinieze cu linia
debazd, iar punctele de joncgiune ale pantografului si corespunde
punctelor de interseclie ale pentagramei (vArfurile rotunde ale pi-
cioarelor pot fi proiectate in exteriorul pentagramei, cum se vede
in desenul 1,4). Ca qi in exemplul precedent, crea[i o pentagramd des-
tul de mare ca sI puteqi misura sec{iunile de aur ale mlrimilor gi
ale dimensiunilor! Ca si vi vin in ajutor, vi ofer un model de com-
pas forestier si un pantograf.
PROIECT:
Puteqi folosi aceste instrumente ca si verificali media de aur a obiec-
telor naturale ;i artificiale. Cartea lui Schneider congine multe sugestii
in acest sens. Verificali propo4iile propriilor mAini gi feqe, dar 9i pe
cele ale altor oameni; verificali dimensiunile chdirilor gi operelor de
ani surprinse in^fotografii; investigaqi obiectele din naturi (flori, co-
chilii, animale). in curAnd, veli descoperi media de aur pretutindeni.
Menlionaqi in jurnalul vostru apariqiile mediei de aur!
Am explorat geometria sacri doar la suprafaqi. O puteqi aprofunda
insi studiind alte cI4i de specialitate. Consultali in acest sens refe-
rinlele de la sfArqitul ci4ii!
8. finci moda[e. de so[ide ptalonice
qutor: {)o[[onius 1of61
tn gAndirea pitagoreicd ) crearea lumii materiale este percepute
ca prelungire a planului bidimensional, imaterial, in cea de-a treia
dimensiune, conferindu-i consistengi, volum gi substanld. De aceea
strivechii adepqi ai filozofiei pitagoreice au studiat toate modalitegile
prin care un volum poate fi inclus in figuri plane, identice ;i regu-
late - figuri plate, cu laturi qi unghiuri egale. Daci aqi citit Manwa-
lul de iniyiere in vr,ijitorie, gtigi cd existi doar cinci corpuri perfecte.
Acestea se mai numesc solidele lui Platon, deoarece el a explicat in
544 Qberon $eff -(f{r.renhcart
,lialogul sdu Timaeu.r, cu puternice accente pitagoreice, cum defi-
nesc aceste corpuri desivArgite esenfa celor cinci elemente (pe care
lc numegte corpuri primare).
Q,manalia corpvri[or perfecte
lJn punct nu are nicio dimensiune, dar doui puncte determini o
linie, care are o singuri dimensiune; trei puncte determini un plan,
c;rre are doui dimensiuni, iar figura plani, perfecti gi cea mai
sirnpli este triunghiul echilateral. Patru puncre definesc un
volum in spaliu, care are trei dimensiuni. Figura perfecti
tridimensionali este tetraedrul, alcituit din patru triun-
chiuri echilaterale. Deoarece figurile plane nu au con-
sistenld li nici substangi, corespund planului spiritual
imaterial. A;adar, prima emanalie materiali corespunde cu primul corp
perfect - tetraedrul. Pentru cd cele patru elemente materiale se ma-
nifesti in ordine - de la cel mai lipsit de consistenqi la cel mai
dens - tetraedrul corespunde focului, elementul cel mai lip-
sit de consistenli. tJrmitoarele doui elemente in ordi-
nea densitigii - aerul 9i apa - corespund urmitoarelor
doud corpuri perfecte, alcituite din triunghiuri echi-
Iaterale - octaedrul (8 feqe triunghiulare) Ei ico-
saedrul (20 de fele triunghiulare). Aceste trei
elemente (focul, aerul 9i apa) se aseamdnd intre ele (dar
sunt diferite de pimAnt), in sensul ci nu pot fi ingridite.
Focul se rispAndegte in sus, apa se revarsi la vale, iar aerul
se disipeazi in atmosfere. Flexibilitatea acestor elemente
corespunde laturilor asculite ale triunghiurilor; ele sunt guver-
nate de Triad; (numirul 3 - vezi Manualwl de inipiere in w,ijitorie).
Cel de-al patrulea element material este pimAntul - elemen-
tul cel mai dens, care corespunde cubului. El are felele
sub formi de pitrat, nu de triunghi. De aceea, pimAntul
este guvernat de Tetradd (numirul 4), care ii conferd sta-
bilitate 9i durabilitate, corespunzAnd unghiurilor drepte ale
pdtratului. PimAntul este, agadar, elementul material care
('qrleq ucenicu[ui lrdjitor 545
rimAne ingridit in propriile graniie, conferindu-le formi obiectelor
frzice. Cu toate acestea, Platon ne demonstreazl, cd, pdtrattrl poate fi
impirgit in doui triunghiuri drepte isoscele; ele au numai doui laturi
egale, indepirtAndu-se astfel de unitatea triunghiurilor echilaterale, care
au toate laturile egale. PlmAntul este, aqadar, elementul material cel
mai indepirrat de unitatea indescriptibil;, din care se nasc toate lu-
crurile gi care unegte totul. De asemenea, unghiurile drepte ale triun-
ghiurilor isoscele limiteazS' mobilitatea pimAntului.
Al cincilea corp perfect - dodecaedrul - corespunde eterulwi, al
cincilea element, chintesenpa (a cincea esenqd), un element
imaterial, care existd inaintea, dar gi dupi manifesta-
rea celor patru elemente materiale (ceea ce ne demons-
treazd cl aceastd emanalie este un proces permanent'
care nu se manifestl doar intr-un anumit moment).
Pe de-o parte, chintesenla reprezintl'unificarea celor
patru elemente, ignorAndu-le diferenlele qi idealizAndule
spiritul; aceasta este menirea alchimiei. Aqadar, cum cofpurile perfecte
ale primelor trei elemente sunt corelate cu triunghiurile (figuri geo-
merrice cu trei laturi), iar cel de-al patrulea element este corelat cu
pltratele (figuri cu patru laturi), cea de-a cincea esenfi este corelati
in p"nr"go"nele (figuri cu cinci laturi). in filozofia ezoterici, pentada
gi pentagonul ii corespund viegii care, |n lumea materiale, se naqte din
cele patru elemente materiale.
Platon susgine cI Demiurgul (zeul creator in filozofia platoni-
cianl) folosea cel de-al cincilea corp perfect ,,ca si creeze intregul,
zlmislind apoi modele de animale". A;adar, dodecaedrul cuprinde
in esenga sa toate elementele materiale, corespunzlnd astfel cosmo-
sului sau boltei cere$ti. Cel mai probabil, ,,modelele de animale"
sunt semnele zodiacale (in greaci, z6ioninseamni ,,fiin1l vie"), care
corespund celor douisprezece feie ale dodecaedrului, referindu-se
insi ;i la chintesenld - elementul asociat cu viaga Ei cu sufletul. Aris-
totel susqine, la rAndul lui, ci elementele materiale se miqci recti-
liniu (|n linie dreaptd), ceea ce inseamnl cI au un inceput Ei un sfAr;it,
in timp ce corpurile ceregti se miqci circular, ceea ce inseamnl ci sunt
ererne, ca gi sufletul, plXmadit din aceeagi substanll (vezi exercigiile
geometriei sacre).
Qber on $e[[ - clfu r'enhccrl
546
Pe de altl parte, eterul - substanla imateriald a sufletului gi ste-
lelor - lipsit de consistengd (pneuma, prana),
este elementul cel mai
situAndu-se inaintea elementelor materiale, care apar in urma ,cris-
r"alizdrir" sau a materializd,tii lui: eterul, focul, aerul, apa gi pdmAntul.
A;adar, dintre corpurile perfecte, dodecaedrul se apropie cel mai mult
de forma sferei, care corespunde unitlqii indescriptibile. De aseme-
nea) este corpul care poate sd execute cel mai bine o migcare circu-
lari, miqcare caracteristici sufletului.
Conform lliadei lui Homer, cei trei frali - Zeus, Poseidon 9i
Hades - Ei-au tmpirjit Cerul (Olimpul) 9i PemAntul, pe care le
stipAneau impreunl cu ceilalli zei, in funclie de elementele dense
sau lipsite de consistenqi; aqadar, dintre cele trei elemente interme-
diare, Zeus stdpAnegte aerul, Poseidon stdpXnegte apa, iar Hades
stipAneqte focul, cici el grxerneazd lumea din adAncuri, terlmul
focului central, in concepqia filozofiei pitagoreice (pentru mai multe
informaqii despre corespondenla dintre zei gi elemente, puteli con-
sulta pe internet lucrarea mea Ancient Greek Esoteric Doctrine of
tbe Elementsl, impreuni cu site-ul menlionat in referinjele de la
sfArgitul cirgii).
Cum sd construi{i solidete [ui pfaton
Vegi gnsi la sfArqitul volumului modele pentru cele cinci corpuri
perfecte. Ele sunt ideale pentru altarul vostnr. Fotocopiali paginile
mdrindule cu l2to/o qi folosind hArtie coloratl: verde pentru cub, al-
bastru pentru icosaedru, galben pentru octaedru, ro$u pentnr tetrae-
dru, mov pentru dodecaedru. (Gisiti hArtie colorati pentnr xerox la
orice centru de copiere.)
Decupali corpurile, indoili-le in interior marginile gri 9i curbate
9i apoi lipigi-le! Daci folosiji aracet, va trebui se lipiji marginile pe
rnnd, lesAnduJe sr se usuce inainte de a continua.
I Doctrina ezotericd a elementelor tn Grecia antic,i (n. tr.).
('.ar te a ucen icu[u i .rrdjitor 547
 9. Qeometria sc.crd in naturd ro. Qum sd mdsura[i ind[lima.a unui copc.c

rtor. Oberon lcenuqiul squ a unei c[ddiri Tna[te

Multe forme din naturi, chiar gi anumite plante gi animale, sunt mo- qutor: qgdt (fslenrveed 1indi6o1
delate dupl principiile geometriei sacre. De exemplu,
tetraedrul, cubul gi octaedrul apar in structura diver- Uneori vrijitorii trebuie sd gtie si aprecieze inelqimea unui obiect.
'tt+t selor cristale minerale. Cochiliile de scoici Ca si misurali inillimea unui copac sau a unei cladiri inalte f), ieEili
. ll':..'
.:$.;1
la plimbare intr-o zi senind. Luaqi la voi un merru lung. Gasili un be1
t.rl
'.
! respectl principiile spiralei de aur, for-
.
- i-} mlndu-se propo4ional, in concordanli cu drept 9i lung, astfel incAt inelgimea lui mdsu ratd in metri si dea un
\*'' - - rapoftul numirului phi. Multe alte forme
,,,;!J !,.,1

numlr par (toiagul de vrljitor reprezintd.un insrrument ideal). Agezagi-l

din naturl respectl aceste propo4ii, dupl in pozigie verticale (sau infigegiJ in pimAnt, avXnd grrji cainlllimea
" i'
l.

lui misurati in metri si dea un numir par) gi misurali lungimea um-

i;
t.
:,, cum puteli vedea in urmitoarele exemple.
'i'-'t au o
Steaua-de-mare si alte echinoderme brei sale. Mlsurali apoi lungimea umbrei copacului sau a clddirii.
\'+
simetrie radiali, bazatdpe pentagoane qi pen- Avetri nevoie de urmdtoarele mdsuritori:
-'r.1

{r i -,:
t tagrame. Numirul petalelor multor specii de
tr, r ,
:
flori se regiseqte in seria numerelor lui Fibonacci. tnalgimea bagului (in metri) A
Lb1 i
t- I
\, *.i'
Biologul 9i filozoful german din secolul al Lungimea umbrei beqului (in metri) : B
ji
l/
Ir" XIX-lea - Ernst Haeckel (1834-1919) - era fas- Lungimea umbrei copacului sau a clidirii (in metri) : C
cinat de frumuselea gi de simetria organismelor
vii, in special a celor marine, microscopice, din grupul radiolaria'El Ca si oblineti rispunsul dorit, trebuie si faceqi cAteva calcule simple:
a desenat, cu o exactitate uluitoare, o sute de plange ale organismelor
pe care le-a studiat, publicAndu-le sub titlul,4 rtfurms in Nature (1904). 1. tnmulqiji inilqimea b;qului cu lungimea umbrei copacului sau
Iati cAteva exemple: aclidirii:AxC:X
Z.inpe,r6g;rezultatul cu lungimeaumbrei beplui: X/B : i (inalglmea)

3. Rezultatul obpinut vi arati cu aproximaqie inllqimea in metri

a copacului sau a clddirii.

548 Q6eron $e[['cQr."enfrearl

 Menirea noastri este si-i ajutim pe elevi si deprindi arta - prac-
tici ;i teoretici - de a infeptui cAt mai eficient ritualurile magice qi si
z-:-- irtingi dezvoltarea spirituald propusd de sistemele de magie. Lecliile

x
NIZ

NZ
din acest capitol au \a bazd multe dintre conceptele 9i tehniciile pe
care le-a1i studiat in alte ateliere ale $colii Cenu;ii de Vrijitorie, ofe-
rindu-vi in plus invdqlturile ;i arta marilor ordine magice.
Culoarea magici a atelierului este albul, specific tuturor tipurilor
de ceremonii, rituri gi ritualuri. Albul, culoarea puritlqii, este simbo-
iul prieteniei, al Lunii, al zilet de luni, al prunciei ;i al zodiei Berbe-
cului. Albul pur este culoarea sinceritiqii, a divinitigii, a transformirilor
ftetierut 9fcl(): gi a sunetelor puternice, precum gongul sau dangitul de clopot. Albul
este, de asemenea, culoarea zeilei, fiind as'.fel folosite in toate ritua-
lt{tuqturi mqgice @tb\ lurile de binecuvlntare.

Ritualul

Spiritele elementelor aoi cbemapi'

2. Cvm sd, crea(i un ritucr[ personat
in mdtdsuri tnve;mAntaPi,
Voi pwterea' o sufi ugaPi, Pdmintul, APa, Aerul;i Focul
qutor! !Donqtq ,{hern lcclamcriny
Ierbwri ln ceawn adrsaPi, La aoi aeni-oor din tot locul'

De ce infaptuim ritualuri magice? in ce scop? Prin intermediul

Cercul de trei ori il tnsemnaYi Carca de'o vepi citi ;i wQa de-o ovyi rosti,
dorit oare ai-l vor darui?
ritualurilor magice, celebrim o reugiti, un progres sau o schim-
$i cu cret,i semne pe pdmint desenayi' R,ispunswl
bare pozitivi surveniti in suflet sau in viaga noastrl; sirbltorim,
Iar din cloPo1el de sunati, Numai timPul ;i talentul o oor grdi'
EltzaserFI B.uRlttP de asemenea, un moment de trecere) cum ar fi absolvirea unei qcoli,
sau ne inchinim in faqa spiritului atotputernic. Prin creativitatea
si disciplina ritualurilor, putegi dobAndi o mai mare stepAnire de
sine, care vd, va ajv.a si vi faceli o viaqi mult mai bogatd gi mai
plina. Ritualurile sunt, de asemenea, menite si creeze gi si inten-
r. Antroducere sifice transformirile qi energiile pozitive, dar ;i si le echilibreze
pe cele deja existente in viala 9i in mediul in care trnigi. Nu tre-
ine venit in lumea ritualurilor magice! AvAndu-gi redlcinile
agi
buie si uitagi scopul ;i intenlia primordiali: tot ce faceli este spre
in societiqile secrete din secolul al XMIlea 9i al XMII-lea'rrtrta'
Her- binele vostru spiritual.
lurile magice i;i trag seva din tradigii vechi, precum Cabala 9i
tt inlduntrul vostru s;l4luiesc trei ,,euri": eul logic sau congtientul
;ffi;'rt dt" i".pi"."il-
9i din doctrinele orientale'
r"r,, spiritual'
cate il poarti este cel mai activ gi cel dominant. LJrmitorul este eul intuitiv gi lui
ritualurile magice reprezint|to experienll transcendentald", ii revine sarcina de a distrage atenlia con$tientului pentru a se putea
cu eul sdu spi-
p" *rltir" p"e tarA-rrri mistice, ajutlndu-l si comunice
face ascultat. Acest proces implici qedinge de meditatie qi ritualuri
,;,.,d."r*p"rienla aceast atrezes,tela vialI natura divini a magicianului.

(.arte a ucen icu[u i lrnjitor

Qberon $eff -!fur'e nhearl
magice. Al treilea eu este cel spiritual, care vi ajuti s[ stabiliii legitura
cu spiritul sau cu divinitatea, deruindu-vd inspiraqie 9i indrumare'
Puteti comunica spiritual cu eul doar prin intermediul eului intuitiv.
Ritualurile deschid calea comunicirii intre eurile voastre'
tn timpul acesror ritualuri, vi canayzagi energia prin intermediul
fo4ei intenpiei qi a dorinyei - adici prin puterea voinpei - pentru a putea
celebra, onora gi produce rezultate qi transform5ri pozitive in viala
voastrd. Totul inseam nl energie. Totul incep e cu o idee sau' cu alte cu-
vinte, totul incepe in mintea aoastrd. Voinla reprezintdenergia voastri
personali, canalizatdasupra rezultatului pe care dorili snJ ob1ine1i. Este
o fo.te exrrem de puternicl, daci invnqagi s-o folosili. Aveli griji se
folosili puterea voinqei spre binele tuturor!
Atenlia ;i intenfia sunt ingredientele principale de care aveli ne-
voie ca si infaptuili un ritual magic. in timp ce beli un pahar cu apd,
puteti si creali un ritual cu ajutorul atenliei qi intengiei. Puteqi si beli
in semn de recuno$tinla pentru acest dar prelios, spunAnd "Fie
"p,
.r r.r." pe veci si mi-o ostoiesc!" sau ,,Fie sI m[ purific pe veci!". Puteqi
naturii
se turnali cateva picituri la redecina unei plante, mullumind
pentru ci v-a diruit energia vieqii'
Toate ritualurile depind de intenfie 9i de dorinli. Intenlia cree^zd
semnificaqii qi simboluri gi poate sd transforme chiar qi cele mai sim-
^ple actiuni in ritualuri sacre 5i magice.
tn p.r.ticile occidentale, elementele primordiale - aerul, apa, focul
rol extrem de important'
;i pimintul - joacn un
o Aerul in est reprezinti mintea, gAndirea, inspiragia, inceputul,
zorile, primivara, planurile gi tinerelea.
o Focul in sud reprezintd creativitarea, pasiunea qi dragostea ro-
manticl. Simbolizeazi dupi-amiaza) vara,vlrsta maturitilii,
r ealizar ea proiectelor ;i cultivarea recoltelor'
Apa in vest reprezintl emoqiile' intuiqia' apusul, toamna' matu-
rii^te^,strlngerea recoltelor gi incheierea proiectelor'
pimAntul in nord reprezintd trupul gi lucrurile materiale.
Nordul este simbolul abundenqei, al cAqtigurilor materiale, al
banilor gi al aspectelor pracrice, dar gi al iernii, al miezului noPfii,
al senectulii, al inlelepciunii 9i al odihnei.
Qbcron $cff - cfu 'renheart
Cnnd trasaqi cercul magic, puteli si punegi in cele patm puncte car-
dinale anumite obiecte care simbolizeazd elementele sau o lumAnare.
Puteji pune, de asemenea, un simbol alituri de o lumAnare.
ln est, locul aerului, putegi a$eza o pani de pasire. Tot in est pute[i
sd puneli timlie, deoarece fumul tamlii reprezinti matenalizarea aeru-
lui. La inceputul ritualului, este bine sd folosigi temAie pentru propria
purificare, dar gi a celor prezenqi. Ea vi ajuti si eliminagi apectele ne-
gative din gAnduri, cXt gi din locul unde veji desfiqura ceremonia magici.
tn sud, lo.,rl focului, puteli pune o lumAnare. tn timp ce creati cer-
cul magic, puteli binecuvAnta suprafala cercului cu ajutorul lumAndrii.
in vest, locul apei, puteli si agezali o cochilie de scoicl sau un vas
cu apl. Purificali cercul, dar gi pe voi ingivi, cu apa binecuvAntatd!
tn nord, locul pdmAntului, puteqi pune o farfurie cu plante sau cu
sare. Presirali sare sau plante in api inainte de a incepe ritualul purificnrii!
Eul intuitiv reacgioneazd la simboluri, dovedindu-se un adjuvant
extrem de important in ritualuri gi ceremonii. Simbolurile reprezintl
energia sau puterea din spatele reprezentdrilor. De exemplu, o lumA-
nare simbolizeazd elementul focului, dar ;i toate aspectele legate de
acesta. Simbolul comunicl cu eul intuitiv, transformkndusein obiec-
tul pe care il reprezinti. Simbolul vi ajutd si vd canalizaji energia, ceea
ce ii conferi qi mai multi putere ritualului vostru.
Dacd vreli si manifestali un anumit lucru, puteti si desenaji sau
si puneli fotografia obiectului respectiv pe altarul vostru. Nu trebuie
si uitali ci cel mai important gi mai complex scop al unui act magic
este propria transformare gi dezvoltare.
Ritualul poate fi foarte simplu - un act
obignuit pe care il infeptuiqi in fiecare zi,
dar care prin puterea intengiei devine un
ritual magic. De exemplu, daci in timp
ce luaji prAnzul, le mulpumiqi plantelor
9i animalelor pentm masa imbelgugati
pe care v-au oferit-o, prAnzul vostru de-
vine un ritual magic. Ceremoniile pot
fi, de asemenea, extrem de complexe. Vom
discuta in cele ceurmeazd,despre pi4ile sau
elementele unui ritual.
(--.ar|e a u cenicufui .rrdjitor 553
 ]let o da. d.e. impdmdnt qr e, c entr ar e qi c anatizar e.
a, enerBtet
Sunt cuvinte pe care le auziii frecvent. Ce inseamni aceste metode qi
cum le puteli pune in practicl? CAnd,,centrali" energia, o canalizaqi spre
o anumite zonr din trup, de obicei in abdomenul inferior, chiar sub buric.
CAnd energia se acumule azd acolo, vi simqili liniEtipi gi relaxaqi.
Cum puteii face acest lucru? Printr-un proces devizualizare. Ener-
gia poate lt canalizatd cu ajutorul gAndurilor qi al intenqiei. Daci ne
concentrlm, reugim si canalizim energia.
Metodele prin care puteti ,,centra" energia sunt meditaqia, proce-
sul de vizualizare, exerciqiile de respiralie, yoga Ei Tai Chi sau Chi Kung.
Oamenii care studiazi Ei pun in aplicare metode de timiduire ca Reiki
pot si-qi centreze ugor energia. Incantaqiile sunt qi ele o formi de me-
ditagie extrem de utih pentru multe persoane. Exerciliul copacului,
pe care il veqi gisi in continuare, este o modalitate eficientd de
,,impimAntare" gi centrare a energiei. Clnd puneqi in practici aceste
metode, inleturagi automat blocajele fluxului de energie din trupul
fizic, dar qi din cel eteric. Acesta se mai nume$te 9i ,,auri".
Aura este un cAmp energetic, alcituit din propriile vibratii de ener-
gie, care se modificl in funclie de dispozilia sau de nivelul vostru de
energie. CAnd suntegi veseli qi fericiqi, aura se poate extinde in jurul
vostru intr-o forme ovoidd. Clnd sunteli bolnavi sau deprimali, aura
se contracte. Trupul eteric il oglinde;te pe cel fizic, de aceea bolile
sau stresul igi fac simliti prezenl,a acolo inainte de a se manifesta in
trupul fizic. Metodele de centrare qi de canalizare a energiei vd ajuti
sI vi menjinefi sdnetat ea fizicd. Vi intensifici, de asemenea, sensibi-
litatea gi percepqiile psihice, extrem de importante, dacd vreli si ave[i
succes in proiectele magice qi laice.
METODA ON |A,TPAUANTARE
Aceastd metodd poate fi comparati cu paratrisnetul, care capteazd"
energia fulgerelor gi o canalize azi spre pimAnt pentru evitarea perico-
lelor. La fel, cAnd energia pune stipanire pe corp, vi simqiii tulburaii,
amefifi gi ,,buimaci", incapabili sd vi mai concentraqi. Evident' nu asta
vn dorili! Metoda de impnmAntare este un proces simplu, prin care
Q6eron $eff' tl{rlenfreart
eliminim in plmAnt excesul de energie. Acest surplus este benefic
pentru pimAnt, cici nu provoaci daune. Trebuie doar si vi aEezagi
in patru labe qi sd canalizali spre pimAnt excesul de energie. Respirali
adlnc de cAteva ori gi vizualizagi energiacafe se revarsd de fiecare dati
clnd expiraji! Facegi exerciliul de clteva ori pAni cAnd veqi sesiza
diferentra. Vr veqi simqi relaxaqi 9i dinamici, animagi insl de un flux
stabil de energie.
DacI ideea nu vi incAnti prea tare, puteli si vi aqezaqi cu mAinile
pe pimAnt gi si eliminali surplusul de energie de fiecare datd cAnd ex-
pirali aerul din plamAni. Puteli, de asemenea, si vI spila1i pe mAini
;i si scuturali piciturile de apI, viz;uLalizinduJe sub forma excesului
de energie. Puteli si folosigi aceste metode indiferent de locul in care
vI aflagi. Procedali astfel ori de cAte ori vI simliqi supdragi sau tulburaqi
de anumite probleme. Nu trebuie sd vi facegi griji in privinla ener-
giei pe care o eliminali, penrru cd nu veli elimina niciodatl mai multe
energie decAt e necesar. Este o metodi siguri qi eficientd.
Acesre pracrici vd ajutd sa ingelegeli ci faptele voastre influenqeazi
mediul inconjuritor, dar gi ci vd puteii controla reacliile in faqa eve-
nimentelor care se intlmpln in jur. CAnd cineva vi supird qi nu vi puteli
ascunde tulburarea, acest lucfu trddeazd mai multe aspecte legate de
personalitatea gi caracterul vostru decAt despre cele ale persoanei care
v-a necijit. De ce v-au deranjat lucrurile respective? $edinlele de me-
ditagie gi exerciqiile de canalizare a energiei vi vor ajuta si privili cu
mai multi obiectivitate necazurile qi stresul din viaga voastrr.
METODA DE CENTRARE
Exerciqiul copacului reprezinti o modalitate eficienti prin care
puteli acumula gi canaliza energia.
EXERCITIUL COPACULUI:
Respiraqi adlnc de cAteva ori, eliberAnd tensiunea din trup cAnd
expiragi. Imaginali-vd ci sunteqi un copac. Fixali-vd adAnc rldacinile
in pimlnt, fie prin tilpi, daci staqi in picioare sau pe scaun' fie prin
baza coloanei vertebrale, daci staqi direct pe pimAnt. Imaginaiivi cum
redacinile voastre strdpung pimAntul, prin stratul de pietre 9i apl, ajun-
gAnd in centrul acestuia. Inspiragi energia plmAntului. Repetaqi exerciqiul
l-.arle a ucenicu[u i lrdjitor 555
 je. cn1;va ori. L;sali energia pdmintului si vi poposeascd in centrul
rnlmlll veqi obi;nui, veli vedea ci nu dureazd mai mult de cinci minute. Pe
tnilgapi-va acum crengile spre ."r. f' timp tle altd parte, s-ar putea si prelungiqi meditalia in momentul in care
ce respiraqi, captaqi
ener:gia cerului, a soarelui, a Lunii qi veqi descoperi bucuria qi pacea Pe care vi le aduce'
a stelelor. n.p"rril. i;;;;."",
gia si pdtrunda in centrur inimii! Lasali
apoi energia pemantului
i' ti-p ce acumulagi energia in centrul inimii, canayzalr toate ce-
gi a cerului sr se conropeasci in
cenrrul inim', d.rr"'nirrd o singuri lelalte energii, rispAndite in tot corpul, intr-un singur loc din orga-
energie. Simgiji cum ea se revarsi din
centrul inimii spre roare Puteli alege centrul inimii ca leagin al energiei voastre sau zona
'ism.
pnrlile corpului. yizualizagi-o sub forma
unei lumini care vi se rds_ clin jurul buricului. in practicile orientale, precum Tai Chi, aceasti
frAnge asupra ruturor organelor. in
timp ce lumina ," ,erpArrd.qt", zoni se nume$te Dan Tien, fiind consideratd un centru de fo4i 9i sta-
bragele qi picioarele, apoi tustul
9i capur se incarce ." . r"i"l p*r. bilitate. Faceqi mai multe experimente ca si vi descoperili propriul
se incarcr, in final, cu o lumina centru natural!
I:i:,:lg*ele puri. Sunteli o fiingn
a lumlnl.
Bucurali-vi careva clipe de acest senriment!
Ldsaji rumina si treaci METODA DE CANALIZARE $I DE nAspANotnn
dincolo de granigele fizice ale trupului ca
si vi pitrundd in auri. A ENERGIEI
Lisali-vd inconjuragi de lumind! ittierigi yrztalizagienergia sub forma unei mingi sau a unui glob solar, fo-
ugor marginile aurei, rrans-
formAnd-o intr-un scu.t.prorector impotriva
lesAnd insi porqile deschise energi'or
en"ergiilor rr"grti,o., calizatin centrul inimii. Yizua\zagi sau imaginaqi-vi apoi cd mingea
[ozitiuegi armonioase. Ener- cle lumind pluteqte sub picioarele voastre, apoi se ridici pe |a spate
ca
se vor retrage in fata ,.r.rrrrlrri prorecror,
,tjtt:"l"Frr*e
4 _ A
rn pemdnt, r rres4yvoLrrruu_Sc
ulde vor. deveni compost. canalizaii-ve gnndurile
addpostindu_se si vi coboare din nou in fali! Faceli exercigiul de trei ori. Aduceli
spre mingea de lumini in partea dreapti a corpului 9i apoi in stAnga, re-
ideea ca lumina si vi rimAn; in t"r.rp gi
in auri, petand exerciliul de trei ori. captali din nou mingea de energie in
aldturi de scutul protector!
centrul inimii! De data aceasta, globul de lumini vi va pltrunde in
Ultimul pas pe care trebuie
siJ facegi esre si punegi mninile corp, se va rdspAndi peste tot gi se va revirsa ca o fAntAni att'ezian1,
in dreptul inimii qi apoi si le cleasupra capului vostru. Practicali exerciliul de trei ori. Aplicagi apoi

intindeli, trimijnnd astfel lu- rnetoda de impimAntare gi de centrare.

gi energia spre intreaga
_mina
planetd. Dupi o clipe, s_ar putea
.
sd simjili ci energia se inroarce la llttuqfuri diurne
voi
timp ce se rispAndefte in jurul planetei.
^inmomenrul
In acela, puneji-vd dir, ,rou mAinile
in dreptul inimii. tn final, canalizaji spre I,{OTA: Adaptayi ritualurile dwp,i bunul-pLac sau inventapi unele noi!
pimAnt excesul de energie din corpul Ew ,t,i dau doar ni;te exemple de ceremonii. Considerapi /iecare zi wn
9i
din aura voastri. Daci vregi, p.rt"1i nou inceput ;i incheiapi-o eliberindu-Qd de stres ;i incordare! cind v,i
sd vi aqezali in patru labe. treziti, mulpumiyi pentru daruL pe care l-ayi primit - darul unei noi
_ S-ar putea sd vi se pard o gedingl zile, darwl viePii.
lungi de meditalie. Dar, dupi ce vd

Qb er on $eff - tl(alenheart arteq, uceniculu i rrdjitor 557

 BAIA SAU DU$UL - UN RITUAL AL PURIFICARII
$I AL RENA$TERII
NOTA: Ritualul se dovede;te la /el de benefic, indiferent de tnomentul
cindfacepi baie sau du;, la incepwtwl sau la sfirsitul zilei.
Stropili-vi cu api de ;apte ori dati) ca si indepirtali
(sau o
toate gAndurile qi aspectele negative gi si vi purificali spiritul
;i trupul! Puteli sdvizualizali cum apa se prelinge murdari qi
gri, dar dupi ce ve clitigi de mai multe ori devine mult mai lim-
pede, ceea ce simbolizeazi purrficarea^gi rena$terea l5.untrici.
In timp ce inf;ptuili ritualul, spunefi: ,,Imi purific trupul gi spi-
ritul. M-arn niscut din nou". tncheiaqi binecuvlntAndu-vl cu api
picioarele, genunchii, organele genitale, centrul inimii, mlinile,
buzele, ochii;i capul! Exprimaji-vi, de asemenea, recunogtinla
gi dragostea pentru trupul vostru, dar qi aprecierea pentm munca
desivlrgiti pe care o face fiecare organ in parte! La sfArgitul
ceremonialului, veli deborda de energie qi de sindtate (Adaptare
dupd un ritual al indienilor Cherokee).
b) Spilarea pirului: Membrii tribului Yoruba din Africa de Vest
cred ci pirul este un scut protector care capteazi energiile ne-
gative. CXnd il spilali, glndigi-vn ci indepirtagi toate influenlele
negative care ar putea sihglui inliuntrul lui, pregitindu-l ast-
fel si vi apere toatd. ziva.
c) IJscarea: Uscaji-vi repede cu un prosop, spunAnd: ,,Trupul meu
este sdndtos gi puternic".
d) Deodorant / Apd de colonie: in timp ce aplicaqi deodorantul
sau apa de colonie, spunegi: ,,S; dea Domnul si am o zi plicuti
gi frumoasi!".
Pudra de talc: CAnd vi dali cu pudri de talc, spuneli: ,,Si dea
")
Domnul si am o zi ugoari;i senini!".
Pieptinarea: in timp ce vi pieptinaqi, imaginagivi ci pirul este
un scut protector care capteazi sau indepdrteazdenergiile nega-
tive! ln multe culturi existi conceptia ci pirul este un rezervor
558 Q6eron $e[[- tl(oren[reart
puterii personale (aga cum este cazul lui Samson, celebrul per-
al
sonaj biblic). CAnd vd pieptrnali, simgiqi cum energia gi puterea
se revarsi prin el.
g) Fafa, dinqii qi mAinile: CAnd vn spllaqi pe dingi, pe mAini sau
pe fali, in timpul zilei, gindili-vd c-o faceli cu intenqia de a vi
purifica;i proteja! Puteli, de asemenea, si vi scuturali iute mAi
nile ca s; inhturati orice urml de stres.
RITUALURI SAU $EDINTE DE MEDITATIE
iNpeprutrE DTMTNEATA sAU ;EARA
Stabililive un loc special, perlnanent, daci este posibil, pentru ce-
rcrnoniale. Poate fi locul de deasupra gemineului, o masl sau o poli-
cioari. Agezali aici obiecte cu o puternici incircdturi emolionali!
I [)ute!i, de asemenea, si alegegi simboluri pentru cele patru elemente.
l)uteti crea un altar inchinat familiei, prietenilor gi celor dragi care
ilu piecat dintre noi. Puteli include, daci vreqi, statui sau fotografii
cu o puternic) semnificaqie spirituali. Altarul sacru poate fi pe cAt de
complex, pe atat de simplu. De exemplu, o roati simpli, decoratd cu
patru pietre asezate in punctele cardinale gi una ln centru, poate si
reprezinte universul, in timp ce piatra din mijloc sunteti voi ingivi.
I''lorile sau plantele vi conferd energie Ei frumusele. Cristalele vi
.{iruiesc, de asemenea, energie. Puteqi modifica obiectele din altar in
lunclie de anotimpuri sau de scopul ritualului.
Petreceli cel pulin 5-10 minute in fiecare dimineagi gi searl in
eltarul sacru pentru a face $edinte de meditalie, ritualuri sau ;i una,
si alta. Este un moment ideal pentru centrarea ;i canalizarea energiei.
Este, de asemenea, la fel de important si prac-
ticali exerciliul copacului dimineala pentru
il crea o auri protectoare qi energizanti gi
un scut de apirare pe timpul zilei, dar qi
pentnr aenergiza chakrele. Puteli si ca-
nalizalilumina spre toate chakrele dispuse
cle-alungul coloanei ver-tebrale pentnr a
le energiza qi purifica. Directionarea
con$tienti a luminii va intensifica proce-
sul, care oricum se va desfiEura de la sine.
(.artca ucoricului r"r{iitor 559

Putegi, de asemenea, sd canalizali lumina spre orice parte a trupului care
are nevoie de energie: sistemul nervos, pllmAnii, ficatul, pancreasul etc.
ALTARUL SACRU LA $COALA SAU LA SERVICIT]
Pentru ci petreceli foarte mult timp la gcoali sau la serviciu, este
important sd vi creaqi un altar qi colo. Puneqi-vi pe birou o piatri sau
o farfurie cu pietre, o planti sau cristale. Daci nu avegi un birou per-
manent) pute[i purta in buzunar un obiect important pentru voi, un
articol cu o puternicl incirciturl sentimentald sau spirituali. Dacd
aveli mai multe obiecte importante, puteqi crea un slculeq Mojo sau
Mesa. Mojo gi Mesa sunt termeni care denumesc altarul portabil. Un
siculel din piele sau un poftmoneu mic, pentru monede, poate juca
foarte bine rolul de Mojo sau de Mesa. Intengia este cea care conferi
altarului vostru caracterul sacru. Chiar daci nu infiptuili un act magic
evident, intenyia este suficienti. Puteli, de exemplu, si susqinegi ci mo-
tivul pentru care faceqi un altar sacru la birou este acela de a vi simqi
ocrotiqi toatd zira. Veqi descoperi ci un lucru atAt de simplu vi va
schimba ziua. Spdlaqi-vI frecvent pe mAini in timpul ztlei, ca si vI pu-
rificati la toate nivelurile, nu doar la cel fizic! Daci vi simgiqi stresafi,
aplicali metodele de impimAntare gi de centrare!
Qicluri[e zitei qi ate {gnii
1. Ciclurile zilei
Vi treziqi dimineaja, lucragi pAnn la prinz, cAnd luati masa, vi
odihnigi dupd-amiazri 9i vi culcali seara. Acestea sunt cele patru mo-
mente ale zilei cAnd puteqi infeptui ritualuri scurte.
tntAmpinali soarele in fiecare dimineaqi, chiar daci nu gi-a fecut
inci aparilia pe cer. Yaprezint acum un ritual simplu, pe care il puteli
face dimineaqa gi pe care mi l-a descris unul dintre batrlnii tribului
Objibwe. Sfinqili tutunul (fabricat din substanqe organice, daci este
posibil), luagi in mlni o prizi de tabac, apoi ieqigi afari. Inilgali tu-
tunul spre Pirintele Cer gi spunegi ,,Mulgumesc", apoi lesagi-l ofrandi
pimAntului, mulqumindu-i ti Mamei Geea pentru darurile sale. E tot
ce trebuie si faceli.
Qberon
$e[[-cl$lenfreart
56o
.T
La prinz, cugetagi pugin asupra faptului cd. ziua s-a scurs deja pe
jumitate. Glndili-ve la lucrurile pe care le-a1i ficut pini atunci gi la
planurile pe care le aveqi pentru restul zilei. Aplicaii metodele de
irnpimAntare Ei de centrare, inspirAnd qi expirind de cAteva ori gi ex-
punXndu-vi intenlia!
CAnd ajungegi acasi, spilali-vd pe mAini, schimbaqi-vi hainele (micar
pantofii) qi aplicali pentru cAteva momente tehnicile de centrare gi de
impimAntare. Scuturali-vi mAinile ca si inldturali stresul sau grijile
pe care le aducepi cu voi. Daruiqi-le un zAmbet membrilor familiei sau
animalelor de companie, fara si vi pllngeli de nimic. Impuneqi o at-
mosferd vesele pentru voi ;i pentru cei din jur. Bucurali-vi de cina
in sAnul familiei.
Ve sfdtuiesc si nu vi uitali la;tirile de la televizor in timp ce
mAncaqi sau cu puqin inainte de a vd culca. Aceste imagini induc
stresul, impiedicAndu-vi sd vi relaxagi a$a cum ar trebui in acest
moment al zrlei-
irr"inte de a vi culca, recapitulati cAteva clipe intAmplerile de peste
zi, exprimaqi-vi recuno$tinla pentru diverse lucruri 9i meditaqi asu-
pra lor. In timp ce vd pregdtiqi si adormili, trasali, in gAnd sau in rea-
litate, un cerc de lumini in jurul patului ca un scut de aparare impotriva
co;marurilor gi a altor rele care v-ar putea tulbura somnul. Daci doriqi,
stabilipi-vi intenqia de a vd aminti visele benefice. Aplicagi din nou
metodele de impimXntare qi de centrare.
ZILELE PLANETARE
Aceasta este o alti modalitate prin care puteti corl$tientiza momen-
tele qi intlmphrile dintr-o zi. Fiecare dintre cele gapte planete vizi-
bile, inclusiv Soarele si Luna, guverneazS, fiecare zr din siptimlni.
Cel mai simplu mijloc de a beneficia de energia gi de influenla pla-
netelor este si le studiali zrlmc.
tn ,..rt sistem, Soarele guverneazd, sau influenl eaz|, zllele de du-
minici, Luna influenTeazd, zilele de luni, Marte influenleazi zilele de
margi, Mercur, pe cele de miercuri, Jupiter, pe cele de joi, Venus, pe
cele de vineri qi Saturn, pe cele de simbate.
Fiecare ori din cele 24 cAte are ziua este influenqati, la rAndul ei,
de cAte o planeti. Vezi capitolul 3:6 ,,Cum si creaqi un calculator
(-.artea ucenicu[u i rrrdjitor 56r
t
I
 -Tr
.@EFL' planetar"! Urmatoarele corespondente se preteazit Presirapi pe frunte o picituri din apa binecuvAntati, spunAnd: ,,Bine-
l,r fel dc bine pent.ru ore Ei pentru zile. cuv Anteazd- md, astdzi, mamir/ tatd/ sp irit al naturii ! ".

W Soarele
Luna -
-
suc('es, lericire
dezvoitarea intuitiei. Luna in crestere
estcr benefici pentru progres, ajutindu-r,a si
Aprindeqi o lumAnare. Ardtali cu mAna spre lumlnare, rostind:
,,BinecuvAntat tu sd fii, spirit al focului! Ajuti-mi ca
^stdz:
indatori-
rile la bun sfArgit sd le duc!". Cugetali o clipi asupra calitiqilor focu-
lui pe care vi le doriqi in ziua respectivi!

ffi
v'; atingeli scopurile. Luna in descregtere vi
ajuti si c1epi9i1i obstacolele care vi stau in
caie, inlaturincl toate aspectele negative - obi-
ceiuri, relatii etc. Luna infiuenteazi, de ase-
mene;1, iluz-iile.
Luali timAie (in orice formi gisili - beqigoare parfumate sau in srare
puri), ridicatri-o spre cer qi spuneli: ,,BinecuvAnrar si fii tu, spirit al
aerului! Pe aripile tale, rugile si mi le po4i gi spre cer si mi le-nal1i!".
Aprindeli timAie! Cugetali asupra calitiqilor aerului pe care vi le doriti
in ziua respective! TamAia reprezinti uniunea dintre foc qi aer. Ima-

ffi
&Iarte - ci.rraj, iroririre, dar li rninie gi distrr.rsere.
N{ercur - activitate mentah. corlunicare, in spe-
cial in scris, cunoaltere. comer!.
Jupiter - avere, exp,rnsiune. giorie, noroc, putere.
Venus - dragoste, prietenie, piicere. aprecicrea
\ luxului si a artelor ltrumoase, generozitrte,
ginali-vi cd fumul vi poartd intentriile spre divinitatea supremS.: zerl,
zeila sau spiritul! Inhalagi fumul de timAie ca si vi purificatri gi si v)'
binecuvAntatri aura. Puteqi invilui gi altarul in fum.
Cnnd terminali ritualul, stingeli lumAnarea fer; se suflati in ea! Res-
piralia este sacri qi vitali. Stingetri-o cu degetele, avAnd grije sa nu vi ardeli.

W
fertilitare. 2. Ciclwrile Lwnii
Saturn - inlaturarea obstacolelor, experienti gi in fiecare luni calendaristicl, satelitul natural al Pemlntului trece
cunoasterL', viali lungi, siguranqi, protectie si prin patru faze - de la Luni noui la Luni plini 9i apoi de la Luna plini
--- irnplinire, dar gi distrugere. din nou la Luni noua. Luna exercita o influenli covXrqitoare asupra
.dMil!lEi}.
elementelor apei qi ale aerului. Desi femeile gi apele Pimlntului resimt

@
BI N EC T] V ANT ARE A E LEM ENT ELO R
Bazat pe practiciie \(icca. acest ritu.rl po;rte fi
infipruit zilnic. DeEi p:rre complicat, nu va clura tnai
muit de 3-4 minute ca si-l puneti in aplicare odati
.&!b. ce l-a!i invltat.
Puneti apd intr-un vas si bigati mina in ;lpi, ros-
cel mai puternic aceasti influengd, toate vietuitoarele ;i lucrurile sunt
guvernate, intr-o misuri mai mare sau mai mici, de astrul noplii. Chiar
;i rocile se migcl sub forqa Lunii, chiar daci mili-
metric. Agadar, toate lumea suferi modificiri
hormonale, sangvine etc. datorate Lunii, mo-

@
tind: ,,Binecuvintat si fii tu, spirit ai apei! Fie ca tu
sa mI purifici azil" Cugetali o clipi asup!:a calitililor
apei pe c;rre vi le dorili in ziua respectiva.
dificrri care provoaci reaclii cerebrale, ce
duc, de exemplu, la tulburiri emogionale.
Nopqile cu Lund plini reprezinti mo-

ffi
mentul cel mai propice cAnd puteli trans-
^*llGh. Luati in mlne stingi un pumn de sare sau ci- forma dorinlele in realitate. Este, de
teva plante. indreptali-.ri mina dreapti spre ele, spu- asemenea, un moment prielnic adoptdrii

ry
nind: ,,Binecuvlntat si fii tu, spirit al pimintului, unor obiceiuri pozitive, cum ar fi studiul in-
5i ajutorul tu mi-l di azi!". Meditaqi pr.rtin 1a caiitilile tens sau munca asidui, dar gi timpul ideal pen-
pirmintului pe care vi le doriti in ziua respectivii! tru inceperea unui proiect. Captali lumina gi energia

(-)beron,jc[f - tl{rlcnh cart Qartea ucenicu[ui lrdjitor 563

A
Lunii in cre$tere pentru propria energie 9i eforturile
a va intensifica pini la urmirorul
epoi incepe sd scadi
depuse penrru atingerea obiectivelor. Tot acum puteli acumula gi mai pivot. Punctele puterii marcheazd
,,jumdtatea drumului" dintre solstijii 9i
multi vitalitate gi vigoare. .. a
Luna plini vI conferd o energie debordanti - energia lunii in cchinoctii. In spiritualitatea piglni,
cre$tere, o energie ferecari, ce trebuie doar descitu$ati cu ajutorul
pivoturile ;i punctele puterii sunt ce-
lebrate sub numele de Cele Opt Fes-
ritualurilor magice.
tivaluri. Pe scurt, adepgii religiei pigAne
Noplile in care Luna este in descregtere sunt ideale pentru inliturarea
sirbdtoresc anotimpurile astfel:
obrt".ol.lor, a lucrurilor de care nu mai aveqi nevoie in viagi' a mA-
Marile sabbaturi sau Festivalurile
niei 9i a resentimentelor, ficAnd loc iertlrii in sufletul vostru. lerLarea
Focului sunt Samhain, Imbolc, Beltane
presupune con$rienrizarea gi acceptarea faptului ci tot ce s-a intlmplat
qi Lammas.
aparfine pentru totdeauna trecutului. Asta nu inseamni ci vegi repeta
gregelile din trecut. Daci vreli se schimbagi un obicei prost, iati mo-
Acestea sunt momentele puterii maxime. Solstiliile Ei echinocliile
mentul ideal. Clnd astrul noppii se pregite$te se intre complet in sunt sabbatwrile mai mici. Ele marcheazi intoarcerea rolii anului.
umbri, nu este un rimp prielnic si incepeqi un proiect nou. Este bine
si terminaqi ceva deja incePut.
ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA/OSTARA: in jurul zilei de
tn timpul acestei faze a Lunii, s-ar putea sl avegi mai multe vise, 2I martie. Este un timp al echilibrului perfect intre zi

ffi
qi noapte, intre lumind gi intuneric. Ciutim echilibrul
iar intuilia ar putea deveni mult mai activl. Este un moment ideal
gi armonia in viaqi. in mrrlte alte religii, oamenii
penrru dezvoltarea intuiliei 9i a aptitudinilor psihice, dar qi pentru
sirbdtoresc rena$terea gi invierea. Paqtele cre$rin $i cel
fedingele profunde de meditalie menire si vi ajute sI vi
schimbati.
noui, evreiesc cad, de obicei, in aceasti perioade a anului.
Luna plini este imediat urmatd de Luna incepAnd, aqadar,
un nou ciclu lunar. Este timpul si incepeqi un proiect, sd faceli pla-
BELTAINE: in ajunul zllei de 1 mai. Sirbltorim cisitoria sfAnti a
nuri Ei sI deveniti mult mai activi.
zeului gi a zeipei din religia \Wicca. Dansim in jurul
S-ar putea ca ritualurile si reflecte acest lucru. in urmitoarele doui
stAlpilor impodobiqi cu flori 9i in jurul focurilor de
sdptimAni, vi sfdtuiesc si vi concentrali fi mai mult asupra dorinlelor
qi a obiectivelor pe care vreli sI le atingeqi.

fic[uri[e o.nutvi
@ tabdr'a. RAdem gi iubim, petrecem qi chefuim. Stilpi
impodobiqi cu flori de 1 mai intAlnim in majoritatea
culturilor 9i ei simbolizeazd, un timp al bucuriei gi al
distracgiei. in Statele lJnite, weekendul de la sfArgitul lunii mai aratd
inceputul verii qi al activitelilor in aer liber.
Existi mai multe ritualuri care celebreazd roata anului. Cele mai
SOLSTITIUL DE VARA/LITHA: in jurul zilei de 21 iunie. Se plan-
vizibile spiqe ale ei sunt solstiliile ;i echinocqiile, care formeazd o cnrce
cu braqe egale in interiorul cercului ce reprezinti anul. In lumea
noastrl, acestea sunt considerate date care marcheazi inceputul
primiverii, verii, roamnei gi iernii, cafe sunt pivoturile anului - puncte
care, prin pozigta Soarelui, aratl o schimbare' Intre pivoturi, pute-
rea fluxului de energie cregte, atingand punctul culminant tn centru,
#**#l##**xrffi
Qberon $e[[-cl(r.renfi cart larlea ucen icu[u i ."rajitor s6s
 ,r
LUGHNASADH/LAMMAS: in ajunul zilei de 1 august. Culegem
@iltrffi;l*'Itt#ffi
ECHINoCTIUL DE TOAMNA/MABON: in jurul zilei de 2t sep'
tembrie. Este un moment de echilibru intre luminl
qi intuneric, intre zi Ei noapte. trrt.rrr.ricrrl incepe sr
puni stlpAnirepe luminl. Sirbitorim a doua recolti,
cea a fructelor. lnainte de echinocliu, la inceputul lunii
septembrie, in Statele lJnite, oamenii sirbitoresc Ziua
Muncii, sfarqitul verii ;i recunoa$rerea muncii pe care trebuie s-o {acem.
SAMHAIN: in ajunul zilei de 1 noiembrie sau al sirbdtorii de Hal-
loween. ii serbeto.im pe stremoqii ierii in care triim,
pe strlmoqiispiritualitipii noastre, dar gi pe strimogii
familiilor. ti evocim pe cei dragi care nu se mai aflr
printre noi. Tradiliile ii obiceiurile de Flalloween cu
fantome 9i spiridu;i ne amintesc de sirbitorile din ve-
chime in onoarea stribunilor nogtri.
SOLSTITIUL DE IARNA/YULE: in jurul zilei de 21 decembrie.
ffi i#,;*'#*g#*:*i'}''':ffi
IMBOLG/OIMELC: in ajunul zilei de 2februarie. Simlim primele
.fr- adieri ale primlverii. Este o sirbitoare inchinate marii
W sl}illikT::t':j'
it': i,tlii if:#
Qbaron $aff-cl{rtenhcart
Irecioarei Maria, cAnd sirb;torim conceperea pruncului Iisus.
Sarbitoarea cunoscuti. sub numeie de Ground Hog's Day celebreazi,
de asemenea, venirea primiverii.
3. practici ritu atice fundamentq[e
qulor: Lllstqrn $-shirai $cBru)
Sdierea funiei
Este o practicd ce vi ajuti si vi detasali de per-
soanele sau de situatiile stresante Ei solicitante. Vi 6,c>;-
sfituiesc s-o aplicali cAnd vi simlili secituili .1" 't-
energie s;ru obsedali de ceva ori cind vreqi sI t:iiati legiturile cu o
irnurniti persoani.
Metoda simpli:
Centraqi energia, apoi incercali si vi relaxali. Imaginati.,'ii ci vi
studiagi - cu ochii inchisi sau deschiqi - asa cum vi se pare mai u;or
,,si vi vedegi" de sus. Observagi daci existi energii colorate in jurul
corpului vostru. Daci da, ele vor fi ataqate de chakre. Unele vi ciJn-
uluc spre prieteni, nu spre duqmani, dovedindu-se energii poziti.;e. D;rc;i
observati energii puternice, cu efecte negative, ce par si vi faci riu,
poate ci ar fi bine ,,sd le taiati". Imaginaqi-vi c;i iuati i.in culit sau o
foarfeci gi taiati ,,funia" energiei negative care vi sufoci. Legiturile,
odatd tiiate, nu mai pot fi reinnodate. Capiitui scurt al ,,funiei" de
energie se reabsoarbe in organism, in timp ce capirul lung dispare in
neant. Practicagi exercitiul cu mult singe rece, clci o reaclie emotio-
nale ar consolida si mai tare conexiunile.
Versiuni:
Dupi ce veli cipita experienli, veti putea practica metoda ;i pen-
tru alte persoane. Puteli, de asemenea, si vd imaginrti congtiinta sub
lorma unei funii ca si vedeli cine sau ce se afli la cehlalt capit.
(.artca ucenicu[ui lr{jitor s6z
 purificarea spafiu[ui Ca si trasaqi pentagrama, incepeli din colpl de jos, din stAnga ste-
lei, apoi indreptagi-vi spre vArf 9i aqa mai departe. Existd mai multe
Aceasti metode trebuie aplicati inainte de protejarea unei suprafep cu variante de pentagrame, specifice fieclrui element, dar deocamdati
ajutorul unui scut ocrotitor (sau inainte de a deschide un cerc magic) din aceasta este suficienti.
acela;i motiv pentnr care trebuie si vi purificali inainte de a vI inconjura
de o auri protectoare. Ritualurile de inleturare a energiilor negative sunt 1. CRUCEA CABALISTICA
adesea suficiente, firi si mai fie nevoie de scutul ocrotitor, mdsurl deqi orice Crucea cabalistic; stabilegte legdtura dintre noi, Dumnezeu qi cen-
de precaulie impotriva energiilor negative este intotdeauna bine-veniti. trul universului. in tradiqia Cabalei, Atob inseamni ,,Coroand" sau
,,Dumnezeul Atotputerntc", Malkul inseamni ,,Regat" sau ,,tdrAmul
Metoda simpli: fizic", Ged.uroh Severitrgii", Gebwlab - ,,StAlpul tnduririi",
"rti,,StAlpul
Unele metode pot fi aplicate cu succes atAt in cazul unui spaqiu, cAt iar Le-Olam - ,,centrul armoniei". (tn termeni biblici, s-ar putea tra-
qi al indivizilor - puteqi sd vi plimbali pe suprafala respectivd, arzind duce in felul urmltor: ,,A Ta tmpdrllia, qi puterea, gi slava, acum
este
timAie sau begigoare parfumate, stropind-o cu apd sfiniitl sau sunXnd si-n vecii vecilor.") De credegi vi
putegi identifica cu divinitatea su-
cd
dintr-un clopolel. Condigia este si mergeqi in sensul acelor de ceasornic, premi sau cu centrul universului, puteii infaptui urmitorul ritual,
deqi existi situalii cind trebuie si mergeqi in sens invers. f;cAnd in acelaqi timp semnul crucii:

Ritualuri de inliturare a energiilor negative: Atingeli-vi fruntea gi spuneli: ,,'4tob"!

VI prezint acum un ritual de inl5turare a energiilor negative cu aju-
Atingegi-vd pieptul qi spuneqi: ,/l[alkuth"!
torul pentagramei, o practicl ritualici extrem de importantd. Vrijitorii Atingeji-v5 umdrul drept ;i spunefi: ,,Ve-Gedurah"l
folosesc metoda ca pe o provocare, in timp ce adepiii religiei'Wicca o
Atingeli-vi umirul stAng gi spuneli: ,,Ve-Gebwrab"l
pun in pradice doar in situalii de urgengl. Versiunea standard a ritua-
StrAngeqi-vd mAinile in dreptul inimii qi spuneli: ,,Le-Olam. Amen"l
lului iii are redecinile in tradiqia Cabalei, folosind numele iudeo-cregtine
ale lui Dumnezeu qi ale ingerilor. Pentru cei care nu vof si aplice aceasti
2, PENTAGRAMELE
versiune am introdus explicalii referitoare la pe4ile care pot fi practi-
Dacd nu vi
plac pentagramele, puteli s5le inlocuigi cu alte simbo-
cate qi la cele care pot fi modificate.
luri protectoare (Ciocanul lui Thor reprezintd o varianti ideala).
Numele divinitiqii (cuvintele pe care le rostiqi in timp ce trasagi pen-
mer tagrama) pot fi inlocuite cu numele zeitlgilor pe care le asociali cu
Note preliminare: In timp ce tasail rt'gurile prin aer, imaginapi-ad cd
prin cele patru elemente sau puncte cardinale.
gia (in culoarea aoastrd personal,i) rtd trece prin brap ;i prin degete saw

atham|-ul (cwpitul ritualic) pe care il folosipi, creind in aer desenele dorite.

Agezaqivi cu faja spre est gi trasaqi pentagrama cu degetele sau
atham6-ul. Stripungeli-o cu degetul in mijloc, spunAnd: ,,Yod He au
He!". intoarceji-vi cu faja spre sud, continuAnd sd trasali cercul.
StAnd cu faqa spre sud, trasagi pentagrama gi strrpungeli-o cu de-
getul, rostin d ,,,4donai!", apoi intoarcefi-vl cu faqa spre vest, continuAnd
si trasali cercul.

s68 Qberon $eff -tl{r'enhearl larlea ucenicu[ui trdjitor 569

 StAnd cu fala spre vest, trasaii pentagrama gi stripungeqi-o cu de- Voi aborda teurgia dintr-o perspective politeisti (adici mi vor re-
getul, spunlnd ,,Eheiebli apoi intoarceli-vi cu faqa spre nord, conti- feri la o multitudine de zei) din mai multe motive. in primul rAnd,
nuAnd si trasatri cercul. teurgia s-a nlscut din culturile politeiste ale AntichitSlii, de aceea este
StAnd cu f.a9a spre nord, trasali pentagrama ;i stripungeti-o cu ,ori ,rqo. s-o inlelegem, dace o integrlm in contextul ei originar. in
degetul, spunAnd ,,Agla!", apoi intoarceqi-vi cu faqa spre est, com- al doilea rAnd, dacd reuEim si inlelegem aceste idei, putem si le apliclm
pletlnd cercul. cu uEurinli in monoteism. Au existat dintotdeauna in trecut, dar qi
in prezent adepli ai teurgiei evrei, creqtini gi musulmani. Agadar, daci
3. ARHANGHELII sunteli monoteigti, puteli considera ci zeri gi demonii sunt ingeri de
Arhanghelii joaci rolul de ocrotitori. Ei pot fi'inlocuili qi cu alte diverse categorii. Firi si integraqi aceste spirite intr-un context reli-
entitlgi protectoare: zei, semizei, eroi, totemuri sau alte spirite mai gios, le puteqi cataloga drept aspecte ale legii universale, corelate cu
pugin inzestrate. Cuvinrcle ,,in jwrul meu arde...", p€ Cxre le rostiqi in anumite fenomene din univers, dar gi cu experienie din viaqa umani.
timpul ceremoniei, confirmi ci ritualul a avut succes, iar energiile ne- CuvAntul ,,teurgie" provine din vechiul termen grecesc theourgia,
gative au fost alungate. alcituit din doul r;dicini. Tbe - se referi la divinitate, ca in ,teolo-
Stlnd cu faqa spre risirit, intindeqi mAinile in formi de T si spunegi: gie" qi ,politeism". Cealalte rldacine este corelatd cu termeni precum
ergon, care inseamni ,,operd". Agadar, teurgie inseamnl literal ,,oPera
inaintea mea, Rafael! lui Dumnezeu", iar teologie inseamni ,,cuvAntul lui Dumnezeu" (de
in Gaoriil!
spatele meu, la logos : ,,cuvant) opinie" etc.). Cu alte cuvinte, in timp ce in teo-
La mina dreaptd, Mihail! logie discutdm despre zei,in teurgie lucrdm direct cu ei.
La mina stingd, Auriel! tn Antichitate existau cAteva practici importante ale teurgiei: (1)
in jwrul meu, arde Pentagrama Inducerea viselor; Q) Telestik\; (3) Invocarea spiritelor; (4) Contactul 9i
$i tn coloan,i strdluce;te Steaua cu $ase Raze! (5) Ascensiunea. Telestikd se referi la ,,insuflarea" spiritului divin in tru-
pul lipsit de viaqi al unei statui sau imagini; inoocarea spiritelor se referi
4. REPETATI RITUALUL CRUCII CABALISTICE! la chemarea unui spirit care sd posede o anumitd persoani; contactwl se
refertr la comunicarea gi la pacturile incheiate cu spiritele; rar ascensiunea
se referr la tnilgarea spirituale gi la deificarea celui care practici teurgia.
De ce v-atri dori interacliunea
clntroduce.re. in tevrgie. cu zeti qi cu demonii? Nu este
4.
ceva obiqnuit. Motivul funda-
qulor: /po[[onius 1of61 mental este ci zeii 9i demonii
exerciti o influenti covArqitoare
Teurgia poate fi definitn un set de practici magice, prin inter-
ca asupra viejii noastre. Degi nu re-
mediul cirora omul poate intra in contact cuzen gi cu demonii, ca cunoa$tem, ne aflrm adesea sub
si comunice gi si stabileasci relaqii (,,pacte") cu ei gi chiar si experi- influenla unui anumit zeu sau
menteze deificarea prin unificarea cu ei. Voi folosi adesea termenii demon. Agadar, menirea teurgiei
de ,,divinitlgi" qi ,,spirite" referindu-mi la zei qi la demoni deopotrivi, este aceea de a ne atrage atenlia
dar oare cine sunt ei? asupra divinitigilo r care au un

570 O6eron $e[[-tlSlenfreart Qarlea ucenicu[ui rrdjitor 571

 F
impact atAt de mare asupra vielii noastre. Teurgia nu limiteazlinstr
se
la acest aspect, cici ne ajuti sI comunicim cu spirite, si le
aceste
inlelegem planurile pe care le au cu noi ;i si le cerem ajutorul in viala
gi in faptele noastre din sfera magiei.
g. Qa[endaru[ Iunar: acti'^oitdli ma7ice
practicqte in fiecare [und ptind
outor: (Kllftn $r eene (portoca[iu 1 LUNA SEMINTELOR (aprilie):
Existi 13luni lunare, Luna plini apirAnd la mijlocul lunii ca-
lendaristice. Lunile pline s-ar putea sd nu cadi intotdeauna in luna
calendaristicd indicati aici, deoarece e posibil ca prima Luni noud
din anul lunar si nu coincide cu prima zidin prima luna calenda-
risticl. Consultali un calendar ca si descoperigi data corecti Pentru
fiecare lunn plini!
LUNA LUPILOR (ianuarie): Prima Lund plini anului reprezintl a
un moment de relaxare, cAnd puteqi sta liniqtigi la gura sobei. tn
timp ce vAntul iernii guierl selbatic, vi puteqi bucura in voie de
cildura ciminului;i a familiei. E timpul si reflectaii in tihni qi sa
plenuili schimbarile pe care le veli face la primivari. GAndili-ve
de acum la ce vreli si sndili. Jineqi un jurnal in care si notali vi-
surile pe care vreqi si le implinili la primivari.
Qberon $e[[-<I$r'enfreart
LUNA FURTUNILOR (februarie): Este timpul curdgeniei de
primivari. GAndigi-ve la ce lucruri trebuie si inlituraqi din viaqa
voastri. Aprindegi lumAniri albe 9i timAie purificatoare,
gi din casa
mituragi pinzele de piianjen gi pregitili-vi de renagterea primiverii.
LUNA PURITATII (martie): Este luna fecioarelor qi a z\nelor.
StrAngeli seminlele inspiraliei gi imaginaqi-vI roadele in care se vor
preface. Creagi un altar inchinat lunii 9i binecuvAntali-vd gridina
in razele lunii. Pregitiqi pimAntul pentru insimAnpare, dar gi pe
voi ingivd pentru schimbare.
Este perioada clnd puteqi sedi
semingele. magiei fie in grddini, intr-un ghiveci la geam sau doar
in suflet. tmpodobili-vi casa cu lumini 9i flori ,".r .r, oui colorate
in ea! in timpul Lunii pline, sidigi plante
gi aduceli belgug Ei bucurie
medicinale 9i cAntali in ploaie!
LUNA IEPURILOR (mai): Este timpul si sirbitorili viaqa;i dra-
gostea. Afirmaqi-vi senzualitatea qi aprindeqi focul dragostei.
Dansaqi 9i facegi dragoste la lumina unui foc de taberi, la flacira
unor lumAniri rogii sau sub razele Lunii pline! Descdtugali-vi firea
salbaticS!
LUNA DIADEI (iunie): Observati cum lucrurile prind aripi. Cele
vechi au pierit, lesAnd locul celor noi. Faceqi un altar din tranda-
firi 9i serbatoriqi frumuseqea naturii! Trimiteqi-i flori mamei. Urcali
pe un vArf de munte.
LI-INA PAJI$TILOR (iulie): Scildaqi-vd in cdldura verii gi bucurali-vi
de timpul liber. Plimbali-vi pe malul mirii, sub clar de luni, 9i
adunaqi cochilii de scoici. Faceqi din ele un colier-amuleti pentru
cei dragi.
LUNA GRANELOR (august): Este timpul sd culegegi darurile pe
care le-agi sndit qi si le oferiqi celor care au nevoie. Adunali gi uscagi
plante proaspete pentru iarna ce va veni. Coaceli o pAine speciali
(asrlea ucenicufu i rrrdjitor 573
 ca ofrande adusi zeului ;i zeiiei grlnelor ;imAncaqi-o impreunl 6. ftra7ereq {gnii pe pdmdnt
cu familia Ei cu prietenii, pistrAnd insl o bucigicl si pentru zeul
PimAnt. autori 9(oonu'ritcr

LUNA VINULUI SAU A RECOLTELOR (septembrie): inchinaii

un pahar in cinstea lui Dionysos, zeul vinului gi al extazului, fiul
Lunii. Serbitorili cu prietenii roadele vilei-de-vie, bAnd o sticld de
vin bun gi petrecAnd. Captali in undeie vinului reflexia Lunii qi
iniltrali cupa spre cer in semn de salut. Savuraqi esenqa vinului ;i
simqitri prezenla zetlor.

LUNA SATTiCELUI (octombrie): in trecut, acesta era timpul

vAnitorii qi al strlngerii de provizii. Roata Anului se rote$te precum
ciclurile vieqii qi ale monii. Este Luna in care pragul care desparte
tirAmul mo4ilor de cel al viilor devine aproape invizibil. Creagi,
agadar, un altar inchinat stribunilor, cerlndu-le indrumare ;i ocro-
tire. Modelali chipuri din dovleci 9i puneqi lumAniri iniuntru ca
in l.r-ea magiei, Luna are un corespondent feminin, jucnnd astfel
irn rol extrem de important in practicile magice corelate cuzeigasupremi.
Rituaiul cunoscut sub numele de ,,Atragerea Lunii pe pimlnt" re-
prezinti o practici fundamentah in tradigiile pngAne 9i in Wicca. in
r inrpul ceremoniei, participanlii invocd spiritul zeitrei, simbolizatd de

si vd lumineze calea. i-una piini, iar aceasta igi face simlita prezetr)a- o fo4i covArqiroare,
r:are isi pune amprenta asupra tuturor celor prezengi, binecuvAntlndu-i

LLiNA ZLPEZILOR (noiembrie): Frigul iernii pune incetul cu ince- fu puterile ei spirituale.
tul stipinire pe naturi, paralizdnd tot in cale. Este timpul si vi per- Ceremonia isi are rddicinile in timpurile strdvechi clnd oamenii cre-
feqionali capacitilile qi talentele ascunse. invigaqi un megtegug nou sau rlcau ci vrdjitoar:ele pot stipAni Luna. O veche scriere din Tesalia spunea:
studiali arta divinaqiei. CAnd este Luni plini, incercagi sr citigi viito-
rul pentru voi sau prietenii voqtri. Dezvoltaliva aptitudinile psihice. De ii voi cere Lunii sd pogoare pe Pdmint, ed porunca nti-o va asculta.
De ureau ca ziua s-o opresc, noapted pe loc ua zdboci.
LUNA STEJARILOR (decembrie): Este timpul cAnd se apropie De areau pe mdri sd pornesc, nu arn nerLoie de corribii.
intoarcerea Soarelui, iar Luna igi aEteaptd iubitul. Impletili ghir- De areau spre ceruri sd m,i inaly, u5or ca fulgul aoi deveni.
lande din ramuri ;i din frunze de laur, pin, stejar, cedru gi iederi
9i daji-le foc ca ofrandi adusi zeilor. Facepi un globulel in formd
de luni

LUNA ALBASTRA:
pe care si-l atlrnagi in pomul de Yule (Criciun).

Este cea de-a doua LunI plini in decursul unei

&-') Aftdgerea
Lunii pe
singure luni calendaristice. Momentul cAnd apare variazd, de la an Pdmint.
Vas grec,
la an. Este timpul si plinuiqi ceva ciudat, ceva ce n-aqi ficut nici-
secolul al
odati. Scrieli scrisori unor oameni pe care nu i-a1i mai vlzut de II-lea i.e.n
ani sau facetii o surprizi unei persoane dragi. Urlapi la Luni!

574 Qberon $e[f ' cfSrr'cnheart (-qrtco ucenicu[ui lraiitor 575

 Aceasti idee a Lunii care pogoard pe PimAnt la chemarea noastrd Dragostea pentru toate fdpturile este legea ;i cdlduza mea.
poate sta labaza ritualului Lunii pe pimAnt". in .""" ..
"atragerii
privegte conotafiile feminine, ciclurile Lunii sunt adesea asociate cu A rnea este taina care descbide poarta tinerelii pi tot a mea este cupa eli-
ciclul menstrual al femeilor. De fapt, multe femei - adepte ale cultu- xirulwi vieyii - ceaunul lui Cenidwen, Sfintul Graal al nemuririi.
lui Geei - pot si-qi sincronizeze ciclul menstrual cu ciclurile Lunii.
tn ritualul clasic, participangii deschid cercul magic ;i invocd spiri- Eu sunt Zdna Bun,iaoinyei, care pogoara' darul tinerepii in inintile
tul zeiqei. Marea preoteasi care infrptuieqte ritualul iqi inalli mlinile spre oamenilor.
cer, invoclnd Luna qi captAndu-i energia. DacI este prezen\ marele preot
atrage zeigain trupul marii preotese. Aceasta intri intr-o stare de transl, Eu a,i driruiesc cunoatterea spiritului etern 5i ad adwc, dincolo de moarte,
devenind un receptacul pentm zeill, transformare prin intermediul cireia pacea Si libertatea, inlesnindu-a,i reintilnirea cw cei de mult plecapi.
ea iqi poate exercita influenla asupra tuturor celor din cerc.
Invocarea zeilei presupune rostirea unor versuri scrise de Doreen $i nu o,i cer vreo jertfd, cdci - aedepi aoi - eu sunt mama tuturor lucru-
Valiente, una dintre marile preotese ale cultului Garderian \Wicca. Ver- rilor si dragostea asupra p,imAntului eu m|o reudrs.
surile au suferit anumite modificdri de-a lungul timpului, dar toate
ve rsiunile se car acte rize azd p rintr -o frumuseqe cople gito are. Varianta Ascultapi cuaintele Zeipei Stelelor, care ocirmuielte cerurile ;i inconjoard
pe care v-o prezint in cele ce urmeazd conline elemente din scrierea universul:
lui Apuleius M,igarul de aur gi din cartea lui Leland Aradia.
Eu, frumuselea plimAntului verde ;i a lwnii albe printre stele ;i ale
Ascultapi cwvintele Maicii noastre, care a purtat, de-a lungul timpului, apelor nt.istere,
nurne precurn Artemis, Astarte, Dione, Melusine, Afrodita, Cerriduen,
Diana, Arienrod, Brigid ;i multe ahele: Vd cer ca sufletul mie sd mi-l tncredinpapi, ctici eu sunt sufletul naturii
care ddruiepte,uiapd unioersului. Din mine lucrurile se nasc 5i tot la mine
Ori de cdte ori aaepi nevoie de ceaa, o datd pe lund, intr-o noapte cu Lund se tntorc.
plind, adunapi-ad intr-un loc tainic si spiritul mi'L adorapi, cdci eu sunt
regina tut ur or or,ij ito arelor ! Venerapi-m,i cind ,u/i bucuragi, cdci toate doaezile de dragoste ;i bucurie
fac parte din ritualurile mele! Fie ca frumuse[ea ;i tdria, puterea j com-
Trebuie s,i se adune topi cei care nu mi-au descoperit inc,i tainele ascunse, pasiunea, cinstea j modestia, Lteneralia ti bucuria aiala sd v-o c,iL.iuzeasc,i!
dar sunt bwcuro;i sd invepe toate artele magiei. Lor le aoi ardta tot ce nu
a fost areodatd ardtat. $i cei care vor sd md cunoascd trebuie sd ;tie cd dorinpele ;i cdutdrile nu
le ,Lor fi de niciun folos, dacd nu aor descoperi misterul primordial: dac,i
Vti voi elibera din lanpurile sclaoiei j, tn serrtn de libertate, pa trebui ca ce cdutali nu g,isipi in sufletul vostrw, nu-l aepi gdsi niciodat,i in altd parte.

aoi ritualwrile sa le inf,lptuiPi. V-am stat aldturi pe parcursul cdl,itoriei ,uoastre - ciici eu sunt tncepu-
tul ;i dir;itul dorintei,uoastre, destinapia din urm,i.
Cintapi, petrecepi ;i d,inpuipi, compunepi muzic,i ;i faceyi dragoste - toate
in prezenpa mea, cdci al meu este extazul spiritului ;i a mea - bucwria Ritualul incepe in interiorul unui cerc magic, care devine un loc sacru,
pe pdmAnt! un loc intre lumi. Participanqii deschid cercul in aer liber, intr-o noapte

576 Qh er on $eff -
<I$.renh earl Qartea ucenicu[ui .,rrdjitor -, ( (

cu Luni plind, intr-un In interiorul cercului, cei prezenqi
spagiu privat.
cAnti, danseazi gi fac incantalii pentru a capta ,,conul puterii".
Dupi captarea puterii, participanlii incep ritualul propriu-zis al
.,atragerii lunii pe pimAnt". Odata invocati, energia Lunii poate fi
direclionati spre un anumit obiectiv, cum ar fi, de exemplu, vinde-
carea unei persoane, sau cei prezenti se pot bucura pur qi simplu de
energia astrului noptii pAni la incheierea ritualului.
fonruniune q cu 9lgno
Degi implic d prezenta unui grup de participanqi, ritualul il puteli
infiptui gi singuri sau intr-o companie de mici dimensiuni (unu sau
doi participanli).
Faceli baie sau dug ca sd v[ purificaqi (un sdpun cu esenli de timiie
este foarte bun pentm purificare), apoi imbricali-vi cu haine curate. Dacd
aveqi robe sau vegminte de vrijitori - cu atit mai bine daci sunt argin-
tii sau albe - vi sfituiesc si le purtali, clci ele reprezinti aiegerea ideale.
Pr.rteqi purta qi bijuterii magice, in special daci sunt modelate sub formi
de luni in componenli piatra lunii. Puteli si vi purificali gi prin
sau au
alte miiloace, cum ar fi inhalarea fumului purificator.
Trebuie si infiptuili ritualul in aer liber intr-o noapte cu luni plini.
Puneli in practici metodele de impimAntare gi centrare a energiei, apoi
meditali un timp asupra planurilor pe care vreli si le realizagt' Puteli
asculta, in surdini, o muzici suavi pe un CD-player portabil - cln-
tece lente, muzici celtici interpretatd la harfd, muzicd de flaut in sti-
lul celei indiano-americane etc.
(-')bcron $e[f - tf$r'cnheort
.-rZB
1T
Aranjali altarul in funclie de obiectivele pe care vreqi sI vi le impli-
ni1i, purificagi 9i sfinliji spaliul, apoi deschideqi un cerc magic. Invocali,
in final, prezen+a zeului gi a zeilei supreme.
Agezaqi-vi acum in mijlocul cercului magic qi ridicaqi bralele deasu-
pra capului, stAnd cu faqa spre Luna plini. Adresagi-vi zeilei intruchi
pate de Luni, rugAnd-o si vi diruiasci energia ei. Simlili cum energia
trece prin brate qi ajunge in suflet. Mulf spun ci simt o senzalie de arsuri
sau de cildurd. Unii sunt foarte agitagi, rizindsau plingAnd fird motiv.
Dupd ce captati energia Lunii, s-ar putea si simliqi nevoia sd dansagi
sau sI mergetri in interiorul cercului in sensul acelor de ceasornic. Daci
vreli si direclionagi energia spre un anumit lucru, este momentul s-o
facetri. Dacd nu vrefi, puteli pur pi simplu bucuraqi-vi de energia din
trupul vostru, congtientizand in acelagi timp darurile qi binecuvAnterile
pe care prezen)a ei vi le-a adus.
La sfArgitul ritualului, inchidegi cercul magic, ingenuncheatri gi
punetivi mAinile pe pimAnt, redirecgionlnd astfel excesul de energie
spre Geea!
in timp ce vi bucur de prezenta Lunii pline, srrbitoritri tnche-
agi
ierea ritualului cu ,vin gi prdjituri" sau cu alte delicatese culinare. (Mai
tirziu, pute[i descrie in jurnalul magic intreaga desfrEurare a ceremo-
niei, cAt Ei efectele ei.)
Mai puteli beneficia de energiile Lunii pline daci vi lisa{i instru-
mentele magice sub clar de luni pentru a le putea capta. Sau lesapi
afari un pocal cu apl de ploaie ori cu api de izvor. Apoi pistraqi apa
in scopuri ritualice!
Z. qtttu q[ inchinat 9[gnii p[ine
ou1or 4!e[[a i])ragon$tar
Ritualul trebuie infaptuit intr-o noapte cu Luni plinn. Deschideli
cercul magic, stAnd cu fala spre est gi migcXndu-vd in sensul acelor de
ceasornic! Aqezali-vi apoi in mijlocul cercului, centrul universului,
qi spuneli:
{ [artea ucenicufui lrdjitor
L
 Mamd Geea ;i pdrinte al Cerurilor, strigarea rni'o awzipi! intrupeaz,i-te in pentagrama mea
Cer ajutorul celor patru arte. Ca putere tu s,i-mi dai!

Prin lumina ;i puterea lunii pline, Fie ca rwga tu sd mi-o asculpi!

Ruga aoi mi-o ascu/ta;i!

(n ce.rtr.r)
TinAnd atham6-ul intr-o mini 9i bagheta in cealalti, ridicagi mAi- Eu am acum puterea spiritului, iar trdirea-mi creSte cu fi.ecare faz,i a
nile qi inchinaqi-vi in cele patru zert! lunii. Fie ca puterile care lucreazd cu mine s,i-mi confere ttirie ;i
inpelepciune, generozitate ;i dragoste pentru toate fipturile pamintului!

(Cu fala spre est) Vreau sd inadp mai mult despre Geea ;i despre puterile ei uluitoare,
Tu, spirit din r,is,irit, ce ti noaptea. Vreau sri i tnpeLeg pi sti"i ajwt pe cei care
guverneazd ziua

StapAn al silfilor pi al zefirilor, au neooie de mine, atLt timp cit nevoile lor nu se interpun cu legile

Al culorii galbene 5i al aerului, wiccane. Ascuhapi-mi ruga, aoi, inpelepyi ai pantintului;i cerului, lunii

intrupeaz,i-te i.n bagheta nrca ;i mdrilor, 5i ajutapi-m,i ca aisul s,i mi-l implinesc!

$i de rele tu ntti alttird!

Fie ca ruga tu sii m|o ascwlPi! t.r moment poate ci ar fi bine si vi sfinqigi instrumentele ma-
"."rt
gice sau propria operi creatoare. Putegi bea din pocalul magic, apoi
(Cu fala spre sud) puteli medita un timp, comunicAnd in final cu spiritul. In cele din
Tu, spirit din miazizi, urmi, cAnd vreqi si terminagi ritualul, inchidegi cercul, aga cum v-am
StapLn al salamandrelor pi al balaurilor, aritat in Manwalwl de inipiere tn ar,ijitorie.
Al culorii ro5ii 5i al focului,
intrupeaz,i-te in sabia mea
Ca du5rnanii cu ntindrie s,i inoing!
Fie ca ruga tu sd m|o ascwlYi! S. Orrud de protectie impotrilua rqze[or
(Cu fala spre vest) emise de computere

g
Tu, spirit din apus,
qutor3 lDonatq Afte rn 1cu[oare a trnnsparentcil
Stapin al nimfelor, ondinelor ;i sirenelor,
Al culorii albastre ;i al apei,
intrupeazd-te in cupa mea $(atodd de .oizua[izar e:
Ca din ea sd beau in cinstea str,ibunilor!
Fie ca ruga tw sd m|o asculYi! Aceasti vra1d, de proteclie impotriva raze-
ior emise de computere implicd un proces de
(Cu fala spre miazdnoapte) vizualizare,in stare de transi, dupi ce ali tra-
Tu, spirit din nord, sat cercul magic sau v-aqi delimitat spaqiul
Stapin al gnornilor, piticilor si spiridu;ilor, sacru. Creagi un scut protector de lumini in
Al culorii verzi 5i al pdmAntului, jurul casei, al ma;inii etc.! Marginile scutului

58o (-)6eron,jcff - tf{rtcnh e ort f.artea ucenicu[u i ""rajitor

ocrotitor sunt bine delimitate, definind lucrurile pe care dorigi si le ritualului. Te rog sd ntd ajupi sd creez un scut de lumind care sd respingi
protejali. Acesta poate fi extins gi in sfera internetului, vinsalizind 4.
toate energiile negatiae care ar putea s,i-mifacd rdu prin intermediul com-
propriul ecran al computerului, dar ;i pe cele ale persoanelor care vor f puterwlui. Te rnai rog sd md ajupi s,i fac un scut care sd propage energiile
si vi faci riu prin intermediul calculatoarelor.
I negatioe inapoi la sursa sau spre adincwl pdmintwlui.
in timpul procesului de vizualizare, trebuie sI vi vedeli realizind
un scut ocrotitor de lumini in jurul vostru gi al casei. Lumina scutu- Scutul de lumin,i trebuie s,i md tnv,iluie, ocrotindu-md - pe mine,
lui poate fi generati printr-o gedinli de meditalie, dupi cum urmeazi: casa ;i lucrurile rnele. Acest scut ocrotitor trebuie sd-mi protejeze com-
Imaginagi-vi cu ochiul mingii cum lumina vI pitrunde in cap dintr-un pu'terul, dar ;i fotografiile, paginile web, post,irile ;i alte informapii de
punct de deasupra gi vi pune stipnnire pe trup, transformXndu-vi intr-un pe internet.
corp incandescent de lumine. Extindeqi lumina dincolo de granipele fi-
zice ale trupului spre aura care vd inviluie in forma ei ovoide! Conso- imi doresc din tot sufletul ca ecranul computerului sd constituie un
lidagi oul protector de lumini qi aqezali de jur imprejur oglinzi cu faga scut protector tmpotriaa pericolelor de pe internet, impotriaa celor care
spre exterior! IatI scutul ocrotitor, care vd poate pdzi nu doar pe voi vor sd-tnifoloseascd sau s,i"mi manipuleze cu rea-intenpiefotografiile, pa-
ingivi, ci qi casa, computerul etc. Oglinzile trebuie incircate cu ener- ginile zaeb, post,irile sau alte informapii de pe internet. Toate aceste ata-
gie pozitivi pentru a o transmite apoi scutului apdrdtor, dar qi pentru curi trebuie blocate;i redirecpiondte spre expeditor. Scutul protector oa
a respinge energiile negative, propagAnduJe fie inapoi spre sursa aces- propaga cu putere energiile negatiae inapoi spre cei care le-au tirnis, impie-
tora, fie spre adlncul pimAntului. Ecranul computerului poate fi vi- dicindu-le sd facd r,iu.
zualizat ca un scut protector impotriva pericolelor existente pe internet.
In situagii extreme, pute[i transmite oglinzilor, prin intermediul Vreau sd md aperi de toate relele, primejdiile ;i energiile negatiae, in-
intengiei, doringa de a face invizibile obiectele pe care le apirI. Astfel, vi diferent de originea lor. Eu (spwnepi-a,i numele) sunt intwparea scutu-
puteqi apira de hackeri, iar scutul devine,,firewall"-ul vostru personal. lui de lumin,i. El aa r,imine al,ituri de mine;i dup,i incbeierea ritualului.
ipi mulyumesc (spunepi nuncele zeipei) pentru ajutorul pe care mi l"ai dat
sd fac acest scut protector de lumin,i. A;a s,i fie!
iQtuaf de creare.4 scutu[ui de |umind,:
inchidegi cercul magic sau spatiul sacru (vezi Manualul de iniyiere
Deschideli cercul magic sau creali un spafiu sacru, respedandu-ve in or,ijitorie).
propriul ritual (vezi Manualul de inipiere in vr,ijitorie).
Invocaqi spiritul zeitFtgii voastre, cerAndu-i ajutorul 9i rostind
urmltoarea formuli: tlttuqt dc consolidare q scutului da. [umind-

Eu (spunepi-a,i numele) sunt plAmadit din suflet / lumind. Fie ca
(punepi numele zeitd;ii respectiae) sd md apere ;i sd rnd ajute sd-mi tmpli-
nesc neztoile si dorinpele!
Am nepoie de ocrotire. Te invoc sd md ajupi sd-mi creez scutul protec-
tor de lumind, care trebuie sd rdmind aldturi de mine gi dupd tncbeierea
Acum, dupl ce v-api creat scutul de lumini, trebuie siJ consolidali
zilnic printr-un exerciliu de respiragie in gapte pagi.
Primul pas - respiragi adAnc ai captali lumina pnmAntului!
Al doilea pas - respirali adAnc qi captaqi lumina cerului!
Al treilea pas - respiragi adAnc ai contopili energiile in centrul inimii!
Ai patrulea pas - respiraji adAnc ai trimiteqi lumina prin tot corpul!

582 Q6u ron $e[[ - (S.renfr eort ('artea ucenicu[ui rrdjitor 58j
 Al cincilea pas - respirali adAnc ai extindegi lumina spre aura voastri!
Al gaselea pas - respirali adAnc, consolidaii marginile aurei gi vi-
zualizagi oglinzile!
Al gaptelea pasrespiragi adAnc, mulgumiii
- canalizapi ex-
cesul de energie spre pimAnt!

BinecutsAntare! A;a s,i fie!

ftetieruf K):
ffituri - [e.gende qi cunoqqtere (cenuqiu)

Undele miturilor

Miturile nu sunt un elixir

Din care, cite un strop,
Putepi sd bepi
Seara tnainte de culcare.

O forp,i dezlanpuita ;i periculoas,i ele sunt,

O forp,i tare ca un val,
Ce se-naly,i 5i coboard
lnainte de a te putea incdtupa.

Miturile spun povetti

Ciudate ;i strdvecbi,
Umbind granipa dintre lumind Si intuneric,
Precum oceanul cenu;iu in care se oglinde;te un cer tntwnecat,

Miturile sdminpa o aruncd

Pe nepdsdtoare maluri,
$optindu-ne sd aisdm
$i adincurile sd le explor,irn.

Miturile sunt ca apa de alunecoase,

Dansind cu luna si cu stelele pe oaluri agitate,

Qartea ucenicufui rrajitor 585

 Scriind cuvinte al c,iror tilc t. clntroducere
Numai in aisare il deslusim.
Bine aqi venit in lumea miturilor, a tainelor gi a misterelor ezote-
Miturile din oechime seaa ;i-o iau, rice pe carepulini ajung si le cunoascl! ,CunoaSterea inseamni putere",
Cdci sunt mai oecbi decit orice limba pe p,imint, iar adevdrata putere a unui vrijitor constl in vastele sale cunoqtinle.
Iar tilcul lor ascuns Iatr un capitol dedicat miturilor gi legendelor, dar gi tainelor ezoterice.
Doar magia ni I dezaaluie.
Menirea acestui atelier este de a-i ajuta pe invdgdcei si-gi dezvolte ca-
pacitatea de a ajunge la, de a sintetiza gi de a evalua cu ochi critic legen-
Miturile nu sunt palpabile,
dele tainice din diverse culturi magice. Asemenea cuno$tinle sunt vitale
Nu popi s'i le atingi si nici in m,ind s,i le yii,
pentnr practicile Ei dezvoltarea unui vrijitor ;i includ, fire insl si se de-
Nu sunt nici obiecte,
limitezc la ele, urmitoarele aspecte: mitologia universali, istoria univer-
Dar nici procese.
sali, terAmuri ascunse, ficgiune magicd qi panteonuri culturale.
Sunt nilte unde Culoarea magici asociati atelierului de fagn este griul ;i el repre-
Care plutesc pe ape, zi ;i noapte, zinti cunoagterea, gtiinqa gi inlelepciunea. Precum indigoul, culoarea
in aaal;i in amonte cenugiu corespunde artei vrljitoriei, pentru ci nu este nici neagri, nici
$i apoi din nou-napoi. albe, ci cuprinde toate culorile, fdr1, si fie nici una dintre ele.

Miturile ad atrag aten{ia

Cind cu ochii uoi priaili
Doar la suprafapa lwcrurilor, z. Qontinente. qi ci.rifiz a\\i pierdute
Uitind de a lumii esenpd.
qvtor. Oberon lcenusiul
O palm,i de primipi sau o revelagie de aaeyi,
Sau mAini reci, ca de sirend, gleznele ud-ncdtwyazd,
Marea majoritate a istoriei omenirii (sau mai degrabi, a preisto-
Trebuie s,i ;tipi
riei) s-a desfegurat intr-o lume cu totul diferiti de cea in care triim
C,i rniturile ad vegheaz,i.
acum. Cu aproape 10500 de ani in urmi, mare Parte din America
de Nord gi nordul Europei erau acoperite cu straturi groase de gheali,
Sunt ad,l.nci, ca mdrile de ad2ncL
iar nivelul mirilor era cu sute de metri mai scizut decit astdzi -
Aoepi grij,i de aepi inota tn ale miturilor unde
S,i nu p,i;ipi pe pdnte alunecoase
expunlnd suprafeqe extinse din faliile continentale. Aceasta este pe-
,ioada glaciaiiei Wiirm, care adurat 59500 de ani. tnaintea acestei
$i sd ad-necapi in valuri!
epoci, cu aproape 60000 de ani in urmi, o eruPtie vulcanici uriagtr,
Precurn un sarpe sunt de onctuoase care a avut loc pe teritoriul Sumatrei de xtdzi, a redus intreaga populalie
grij,i trebuie s,i fiti,
cu a lumii la doar clteva mii de oameni. Din catza tragediei survenite
$i
Cdci in dceste ape in evolujia oamenilor, intreaga rastr umanl de astlzi suferi de o di-
Balauri ali putea gdsi, versitate genetici mult mai redusi decAt cea a membrilor dintr-un
ELIzaeEtF{ Bnnnr.rrn singur grup de cimpanzei.

586 Q6eron $et['tl{rlenheart (artaa ucenicufui rlrdjitor 582

 Oamenilor le-a plicut intotdeauna si se stabileascd in locurile unde
rAurile se varsl in mare. in afar; de apa dulce din rluri 9i de pe;tii 9i
scoicile pe care le giseau din abundengd in mare, astfel de locuri ofe-
reu mijloace de transport, oamenii deplaslndu-se cu uguringi in amonte
Ei pe pirm.
CAnd ultima erd. glaciarl s-a incheiat, acum 10500 de ani, in urma
ciocnirii PimAntului cu o comete uriaEd sau cu un asteroid in Bahamas,
gheaga care s-a topit a ridicat nivelul mirilor cu L2L de metri, iar noile
lirmuri s-au mutat, spre interior, cu sute de kilometri. Pentru ci ast-
fel toate comunitlgile umane s-au inecat, iar cei cAqiva supraviequitori
din munli au transmis, din generajie in generagie, legendele civili-
zalrilor pierdute.
Este posibil ca unele dintre ele si fi jucat un rol extrem de impor-
tant in istorie. Ruinele megalitice descoperite in mai multe zone su-
bacvatice au fost cAndva construite pe pimAnt. Dintre ele menjionim
,,Ziduri\e din Bimini"1, un complex uriag de ,,temple" din Japonia ;i
alte vestigii dreptunghiulare qi piramidale din largul mdrilor gi al ocea-
nelor. Oamenii de qtiinpn reevalueazi acum origin ea altor monumente
strivechi gi misterioase - precum Marele Sfinx de pe Platoul Giza din
Egipt - considerAnd cd sunt mult mai vechi decAt s-a crezut initial.
Ei estimeazi cd au fost construite cu peste 10500 de ani in urmi.
fi[antida
Cea mai cunoscuti dintre legendarele ,,civilizalii pierdute" este In-
sula Atlantida. Locul qi existenja eiistorici reprezintd., de peste doui
mii de ani, un subiect de dezbateri aprinse, dar nimeni nu le-a con-
firmat vreodati. Primul care i-a mengionat existenla este filozoful grec
Platon (427-347 i.e.n.), care suslinea cdf:amilia sa $tia povestea de la
stribunicul lui, care il cunoscuse pe Solon (638-558 i.e.n.), un om de
stat grec. Acesta o aflase, la rAndul lui, de la nigte preoti din Egipt,
lard pe care o vizitase in 560 i.e.n. Platon a spua povestea lui Solon
in jurul anului 360 i.e.n. in dialogurile sale Timaeus Ei Critias, suqinAnd
lFormaliune stAncoasl subacvaticl, din nordul Insulei Bimini din Bahamas (n. tr.).
588 (-)6eron $eff - cl{r."enhcart
ci Atlantida a fost distrusd de o erupiie vulcanici, de un cutremur
ii/sau de un tsunami cu 9000 de ani inainte de na$terea lui Solon, adici
in jurul anului 9600 i.e.n. Iati un rezvmat.
LEGENDA ATLANTIDEI
Insula paradisului, Atlantida (care inseamnd,,!ara Coloanei"), era
silaiul lui Poseidon, zeul mirii. El s-a indrigostit de o muritoare, Cleito,
Ei i-a construit un palat pe un deal aproape de mijlocul insulei, incon-
jurAnd-o astfel cu inele protectoare de apd qi de uscat.
Cleito a adus pe lume cinci perechi de gemeni, care au devenit pri-
mii cArmuitori ai Atlantidei. Fragii Ei-au impi4it insula, iar cel mai
mare, Atlas, a devenit primul rege al Atlantidei. Pe vlrful dealului'
oamenii au inillat un templu in cinstea lui Poseidon. Aici, cArmui-
torii se intAlneau ca sd dezbatd legile, sd dea sentinqe qi sI se inchine
zeului Poseidon.
Pentru a u$ura transportul gi negoqul, locuitorii au creat, din sud
pAnd spre mare, un canal lung de 8,85 kilometri printre inelele de
irpi gi uscat. OraEul Atlantidei s-a extins pe o suprafaq[ de 17 kilo'
metri in jurul inelului exterior de api. Dincolo de granilele oraqului,
se intindea o cAmpie fertih lungi de 531 de kilometri 9i lati de 177
de kilometri, inconjuratd de un alt canal care aducea apn din munli'
Harta Insulei Atlantida, conceputd dupd descrierile lui Platon,
publicat,I in ,,Tbe Neu York. American", ediyia din 20 octombrie 1912.
(-drtaq ucenicu[ui lrdjitor 589
 Munli inalgi qi falnici, presiragi cu sate, lacuri, rAuri 9i pajiEti, incon-
jurau cAmpia in partea de nord. Clima bllnde le permitea localnici-
lor si strlngi doui recolte pe an. Multe specii de plante, frucre ;i nuci
cresteau cu nemiluita. Pe insuli triiau numeroase animale, printre care
9i elefanli.
Generaqii de-a rlndul, locuitorii Atlantidei au dus o viali simpla,
bazati pe principii morale, dar in cele din urm5, licomia ;i puterea
i-au pervertit gi pe ei. MAniat de imoralitatea lor, Zeus i-a convocar
pe zei pentm a hotdri impreuni ce pedeapsd sd le dea. ln scurt timp,
in urma unui cataclism violent, Atlantida, locuitorii 9i amintirea ei
au fost inghijite de apele mirii.
UNDE SE AFLA ATLANTIDA?
timpului, oamenii de itiinli au propus diverse Lpoteze
De-a lungul
in ce privegte situarea Atlantidei.
Platon susjinea ci ar fi fost ,,dincolo de Coloanele lui Flercule",
nume pe care il purta in vechime Strlmtoarea Gibraltar. Daca este
adevirat, insula s-ar fi aflat in Oceanul Atlantic, cel mai probabil in
preajma Insulelor Azore,la vest de coasta Portugaliei, la o distanti
de 1 448 de kilometri. Unii cred ci insulele sunt, de fapt, vArfurile
munqilor Atlantidei, continentul scufundat de zei. Acestea se inaltd
590 Qberon $eff -tl{arenheart
de pe o fundaqie mai mare nr.rmiti
I)latoul Azore sau, in limbajul ma-
r.inarilor,,,Creasta Delfinului".
Aceasti regiune de mirimea Spa-
niei este un bloc distinct, incon-
iurat de Riftul Medio-Atlantic. tn
Er:r Glaciara intregul platou a stat
,-leasupra apei plni cAnd magma
.ie pe fund a fost evacuatl prin ultima guri a riftului inconjuritor,
scufundlncl insula. S-a intimplat in jurul anului 8500 i.e.n., dati care
te apropie de cea semnalati de Platon.
O cometd sau un asteroid a traversat America de Nord gi s-a pribu-
sit in ocean. Resturile sale au dat naqtere unor cratere ovale, cunos-
cute sub numele de Carolina Bays. Locul impactului poarte numele
,le Clmpia Abisah Nares. Apropierea acesteia de Groapa Puerto Rico
.r creat gura Riftului Medio-Atiantic.
In urma impactului, axa Pimintului s-a schimbat - Polul Nord, care
se afla in Golful Hudson, si-a schimbat locul in mijlocul Oceanului
Arctic, unde se afli ti in prezent (polul magnetic vine gi el din urmi).
tn E." Glaciari regiuni intinse din Antarctica aveau climl tempe-
rati si nu erau acoperite de gheali, motiv pentru care unii cercetetori
.ru plasat Atlantida in pirlile acelea.
Alqi cercetitori cred insi ci Atlantida se afla in America de Sud, adu-
cind in sprijinul afirmaliilor lor anumite caracteristici geofizice, care se
potrivesc cu descrierile lui Platon, cAt gi vestigiile oraqului Tiahuanoco
clin Bolivia. oraq antic de la malurile lacului Titicaca. Depozitele de sare
;rrati ci lacul a ficut cindva parte dintr-o mare imensi, care acope-
rea - in perioada Erei Glaciare - intregul bazin al Amazonului, iar
"fiahuanoco
era pe atunci port la mare. Dupi impact insi, intregul
continent al Americii de Sud s-a inclinat intr-o parte. Partea estice s-a
scufundat, in timp ce coasta vestici s-a inilgat cu mii de metri, marea
revirslndu-se astfel in Atlantic si ridiclnd oraqul Tiahuanoco cu peste
I kiiometri deasupra nivelului mirii. Pentru mai multe informapii,
vizitaqi site-ul http://www.thule. orgltiahuanaco.html.
Pe de alti parte, mulli sustin ci descrierea platoniciani a civilizaqiei
Atlantidei qi a dispariliei ei in urm:r unui cataclism seamini mai degrabd
('qrlcd uccnicu[ui lrdjitor 591
cu cea din Creta minoicd din Epoca Bronzului, situati in Marea
Egee. tn nordul Cretei, existi o insule vulcanicr ce poarti numele
de Thera. In 1628 i.e.n., o puternici explozie vulcanicl a distrus cen-
trul insulei gi a nimicit civihzagia minoici. Unele a;eziri de pe Thera
au fost ingropate sub 30 metri de cenugi. Evenimentul este men-
qionat in capitolul biblic le;irea; cele ,,zece pedepse" care s-au abitut
asupra Egiptului qi despicarea in doui a Mirii Rogii sunt urmirile
lui. Valurile tsunami uriaqe au inecat coastele Greciei, ale Siriei qi
ale Egiptului, iar vulcanul de sub linia orizontului putea fi vitzut
de la sute de kilometri ,,ziua - ca un stAlp de fum, iar noaptea - ca
un stAlp de foc". (le;irea, 13:21.)
Unii cercetitori suslin ci Solon a confundat hieroglifele egiptene
care indicau cifra ,,o suti" cu cele care ardtau cifra,,o mie". De aceea
e posibil ca distrugerea Atlantidei si fi avut loc cu 900 de ani mai de- Sclater de la populaliile de lemurieni care trliau in aceste regiuni,
vreme, nu cu 9 000. Daci este aga, anul corect al dispariqiei Atlanti- ;rcum separate. Degi niciun ,,continent pierdut" nu a existat in ba-
dei este 1600 i.e.n., data erupqiei vulcanului de pe Thera. Aceastd zinul Oceanului Indian, e adevirat ca multe teritorii din regiune
schimbare de date arati $i ci Thera ar putea fi Atlantida. rru fdcut parte dintr-o masi compacti de pimAnt in timpul Erelor
Disputa inceputd de Platon continue qi astdzi cu aceeaqi ardoare. Giaciare, cAnd nivelul mirilor era foarte scizut, iar faiiile conti-
Diverqi cercetitori moderni susgin, cu argumente convingitoare, pla- nentale erau vizibile. Desi Madagirscarul era incd insuli in Pleis-
sarea Atlantidei in Peru, Irlanda, Marea Nordului, Bahamas, Indone- tocenl, insulele moderne ale Indoneziei ficeau parte dintr-o zoni
zia,MareaNeagrd sau Antarctica. Deoarece, la sfArgitul Erei Glaciare, vasti, cunoscuti sub numele de Swtderland, care se intinde a pAni
multe dintre aceste regiuni au fost inecate de ape, impreund cu aqezirile in Australia.
de acolo, e posibil ca oricare dintre acestea si fie locul legendarului Ideea unui ,,continent pierdut" in Oceanul Indian (sau Pacific) a
continent pierdut, iar povestea Atlantidei si se intemeieze pe amin- fost preluati de anumili scriitori oculqi, care au dat apoi na$tere unor
tirile unei civilizaqii maritime ale cirei comunitiqi si fi fost distruse rase qi fiinte imagir".". t.r anii 1880, Helena Blavatiky (1831 1891),
cAnd nivelul mirilor a crescut brusc cu 1.21. de metri. fondatoarea teozofiei, suqinea cizetr au scufundat Lemuria ca si-i dis-
Eu cred ci legenda strlveche a Atlantidei s-a contopit cu povestea trugi pe locuitorii ei ,,subumani". tn 1894, Frederick Spencer Oliver
aseminitoare, dar mult mai recenta, a Insulei Thera, la fel cum Ame- a publicat volumul A Dtaeller on Trao Planets (Locuitor pe cloua pla-
rica a fost denumiti ,,Noua Atlantidi" de Francis Bacon (1,561,-1,626). nete),in crare spunea ci lemurienii care au supravietuit miniei zetlor
trdiesc in pesterile si tunelurile din Nuntele Shasta, sitr.rat in nordul
Californiei, ficAndu-gi uneori aparilia pe munte imbricati in vesminte
funuria albe. Ideea a devenit o legendi populari.

Lemuria este numele unui tlrAm inecat de ape, despre care se I Numit si Era Glaciari, Pleistocenul csre o eri geologici, ce a incepur rrcum
presupune ci se intindea din Madagascar, trecea prin India qi ajun- I 808 000 de ani si s-a incheiat .rcum 11 550 de ani. Face parte din Cu.rrernrr, este
gea in Indonezia. Numele i-a fost conferit in 1854 de geologul Philip precedat de Pliocen gi urmat de Holocen (n. tr.).

Qberon $e[[- tl!r."enhcar1 (-,arlea ucenicu[u i rrajitor 5.)3

i
 fiu
Mw este numele altui tIrAm despre care se presupune cd ar fi existat
in Oceanul Pacific, din care astlzi ne-au mai rimas doar Noua Zeelandl
si Polinezia. Ideea a fost afirmati pentnr prima datl de Augustus Le Plon-
geon (1825-t908), care susginea ci in aga-zisele lui ,,traduceri" ale vechi-
lor scrieri maya$e se vorbegte despre un tirAm inecat de ape, ai ciror
supravieluitori au devenit indienii mayaqi din Peninsula Yucatan' Civi-
lizagia pierduti a continentului Mu a revenit mai tirziu in atenqia pu-
blici, odati cu aparigia seriei de ci4i
scrise de James Churchward
(I852-1936),intitulate The Lost Continmt of Mw (Mw, continmtul pierdut)-
3. Q,poca eroi[or modernl
autor: (]esse c\{otf iHordin larginliu'1
De oreyi s,i citipi pooested mistic,i
Pe care viitorul v'o aduce,
Apucapi-vri de suis chiar de acum!
(Gan CoNsoxt - Taina diaaolului de la r,ispintie)
Din trecutul mitic, inveluit in mistere, eroii gi eroinele ne indeamni
glasul si le ascultim ;i paqii sI le urmim ca si infeptuim, la rAndul
nostru) propriile gesturi eroice. Povestea lui Ulise gi a reginei Boudica,
a inleleptului Merlin ;i a rdzvrititului Spartacus nu sunt menite doar
sd ne desfete. Nici vrdjitorii, nici rizboinicii din vechime, al ciror slnge
ne curge prin vene, nu ne vor cruqa de luptele gi provocirile pe care
trebuie si le infruntim ca si ne bucurim de victorii. Au luptat ;i s-au
jertfit, au biruit gi gi-au depdgit condilia, infruntAnd pericolele gi ne-
voile oamenilor, ale vielii qi ale timpului lor. Epoca noastrd este la
fel de primejdioasi, iar evenimentele pe care le triim necesiti adesea
reaclii indrlznele Ei curajoase din partea noastri.
Daci veli consulta un diclionar englezesc, veli descoperi cd in limba
engleza cuvAntul ,,erou" nu are sinonime; nu existl un substitut cu
594
(Jberon $e[(-!furtenhcart
un sens atAt de puternic. Tot astfel, nimic nu poate inlocui un act de
eroism intr-o stare de urgenfi sau intr-o situaqie primejdioasi. Putegi
si negaji in fapa altora, din modestie sau dintr-un simg al datoriei, fap-
tele eroice pe care le sivlrgili, dacd astfel vi simgigi mai bine, dar ori
de cAte ori vi deruili cu tmp Ei suflet unei misiuni cu mizi vitah,
sunteli, firA doar gi poate, eroi sau eroine.
O caracteristici definitorie a eroului este dorinla de a renunpa la
un program, de a lisa confortul gi siguranpa, de a-qi infrunta temerile
;i de a-qi asuma orice factori de risc. Un act de eroism poate fi qi lupta
noastri de rezistenji impotriva regulilor gcolare, din cauza cirora am
putea fi marginalizaqi sau chiar exclugi, daci am da glas adeviratelor
sentimente gi principiilor noastre spirituale sau magice. Un alt gest
eroic ar putea fi dorinla de a ne specializa in literaturi cAnd toati lumea
alege matematica sau come4ul, de a asculta muzici medievah sau am-
bientali, clnd genurile muzicale comerciale sau gangsta rap cAgtigi tot
mai mult teren, de a studia artavrqitoriei, cAnd majoritatea oameni-
lor nu mai cred in noliuni precum integritatea personali, pimAntul
viu, spiritul sau magia.
Actele cu adevirat eroice nu sunt cele infiptuite pentru binele
nostru, ci pentru ocrotirea;i bunistarea celor dragi, ale comunitiqilor
qi ale clanurilor noastre, ale speciilor Geei aflate pe cale de disparigie ;i
ale pidurilor ameninlate cu defrigarea. O epoci in care guvernele se
luptd intre ele, cAnd oamenii renunli la libertatea personah in spe-
ranga unei sigurange mai mari, cAnd natura este distrusi rapid gi sis-
tematic, este o epoci a eroilor. Provocirile pe care le infruntim astizi
ne oferd mai multe qanse de a ne demonstra valoarea gi de a ne pune
talentul in slujba magiei cavaleregti. Vedem pretutindeni in lume
cum oamenii distrug natura din dorinla de cXgtig, sunt violenli cu
femeile qi cu copiii, jefuiesc lnri 9i culturi, rlpindu-le diversitatea
qi demnitatea.
Eroul care silaqluieqte in noi trebuie si iasi la lumini ori de cAte ori
intAlnim ignoranqa, prejudecata, cruzimea, nedreptatea sau licomia...
Ei trebuie si acgioneze ori de clte ori e nevoie. A fi erou inseamni a
vindeca sau a crea cu dragoste, nu a lupta qi a rini. Eroismul se misoari
in compasiune qi in fo4a intenqiei noastre, in forma gi in substanga
faptelor noastre.
farle a ucenicu[u i rrrdjitor 595
 Opera unui vrijitor este, prin natura ei, eroici gi toate actele
eroice depind de talentul gi de capacitilile vriiitorului.
Menirea vrijitorilor Ei a eroilor este indeplinirea misiunilor carita-
bile, fire si se angajeze insi in slujba instituqiilor sau a oamenilor.
Dezvoltaqi gi notaqi propriul cod al onoarei, in care sI includeqi:
1) lucrurile pe care promiteqi si nu le faceqi vreodate, cum ar
fi sI nu tridati un aliat sau o cauzi, si nu renegali adevirurile'
indiferent clt de dureroase ar fi, ;i sd nu dali bir cu fugigii
cAnd lucrurile merg prost.
2) trisituri nepotrivite unui vriiitor Ei unui erou: meschiniria,
aroganla sau lagitatea.
3) nedreptilile qi pericolele pe care dorili si le infruntali qi si
le invingeqi clnd vi vor ieEi in cale.
4) oamenii, formele de viaqi, fenomenele naturii, locurile sacre,
libertelile qi drepturile pe care promitegi si le proteiaqi, sI
le promovaqi ;i si le celebragi.
tntocmiqi un plan prin care si faceti fali fiecirei situalii, cana-
lizAndu-vd inteligenqa ;i energiile magice. Pregitigi-vd apoi sd
renunlali la planuri in momentul in care pericolele 9i situaliile
se schimbr.
tmbogalili-vi cunoEtinqele 9i perfeclionali-vI capacitiqile pen-
tru a face fa15 cu succes intlmplirilor eroice din viaga voastri,
dar, oricAt de puternici aqi fi, nu vr bazagi doar pe puterile voas-
tre! Faceqi o listi cu aliagii gi cu oamenii care v-ar putea ajuta,
descitugaqi inqelepciunea striveche Pe care aqi moqtenit-o din
stribuni, cereqi ajutorul duhurilor locului in care vi aflaqi 9i in-
vocaqi Marele Spirit sau spiritul zeltd\ri la care vi inchinaqi!
a Menirea vrilitorilor 9i a eroilor este si incerce imposibilul.
a Faceti tot ce vi stI in putinli ca si vi depngiqi limitele. Nimic
nu este imposibil, indiferent de obstacolele din cale.
Cu clt obstacolele sunt mai mari, cu atAt faptele 9i reugitele noas-
tre sunt mai importante.
Nu toate actele de eroism se bucuri de succesul scontat. RImlneli
insi un erou pentru simplul fapt ci aqi luptat din toate puterile
ca si vI ducetri misiunea la bun sfArEit, cAt qi prin motivele no-
bile care v-au determinat si mergeqi mai departe.
Qbe ron $ef[-t(ove
596
Daci vegi duce o viald eroici, numele vostru va ajunge pe
zele generaliilor viitoare, a$a cum gi voi, la rAndul vosrru,
citit si repovestit istoria eroilor de dinaintea voastri.
4. z\nazoqne[e. qi femei[e yd,zboinice.
rtor 6rino cIQ66ins lcenu5iuy
Amazoanele despre care au scris vechii greci erau un trib de femei
rizboinice din Themiscyra, oras situat probabil lAngn Marea Neagri,
in sudul Rusiei sau in Georgia. Din scrierile lor reiese cd grecii le ad-
mirau, fiind fascinagi de ele, dar, deoarece Grecia era patriarhat (so-
cietate dominati de berbali), eroii greci le-au invins intotdeauna pe
rdzboinicele amazoane. Astfel, Flercule a reqit sd fure cingitoarea de
aur a reginei amazoanelor, Hipolita, iar Tezeu a ripit-o pe regina
Antiope, pe care a luat-o apoi de sogie. Legendele greceqti spun cd -
atunci cind amazoanele au cotropit Atena in incercarea de a o elibera
pe Antiope - aceasra a luprat impotriva lor alituri de sogul ei. (Eu nu
cred povestea asta.) Cincizeci de ani maitirziu, dupl ce Tezeu a cap-
turat-o pe Antiope, regina Penthesilea a participat, impreuna cu ama-
zoanele ei,la rdzboiul troian, venind astfel in ajutorul
troienilor, care luptau impotriva invadatorilor greci.
Legendele grecegti spun, de asemenea, ci Penthesilea
a ucis mulgi rlzboinici greci inainte de a pieri
;i ea, ucisi de eroul grec Ahile. CAnd i-a scos
coiful, dupd ce regina amazoanelor qi-a dat
sufletul, el a fost atAt de impresionat de
frumusetea ei, incAt a regretat cd a omo- (^
rlt-o gi i-a deplAns moarrea.
Mulqi susgin astitzi capove$tile
despre triburile de femei rizboi-
nice sunt doar simple legende.
Noile descoperiri arheologice ne dovedesc
insi cise ingah. in 1995,in mormintele strivechi
lr
nlre art (-,arlea ucen icu[u i rrrdjitor
597
din apropierea oragului Pokrovka din Rusia, situat la granitra cu
Manciuria, s-au descoperit scheletele unor femei rlzboinice, ingropate
cu armele;i in armura pe care au purtat-o in timpul vieiii. Rezboinicele
erau extraordinar de inalte pentru acele timpuri, clnd femeile nu aveau
mai mult de 1,50 metri in innllime. Una dintre ele, o femeie tindrd,,
a fost ingropari cu o tolbe de sigeli gi cu patruzeci de sigeli cu vArf
din bronz. Alta avea infipt in cutia toracici un vArf de sdgeati, ceea ce
atesti faptul cI a murit in lupti. in acelaqi sit arheologic au mai fost
scoase la lumini morminte ale unor rlzboinici, dar Ei ale unor preo-
tese. Acest indiciu dernonstreazi cd matriarhatul nu reprezenta forma
de organizare a triburilor ingropate aici - sarmalii sau sauromalii -
acegtia tratand la fel ambele sexe, purtandu-le un respecr deosebit
femeilor ;i chiar idolatrizAnd o zeili.
Femeile rdzboinice au existat Pretutindeni in lume. in Africa, re-
gele din Dahomey avea o armatd de femei rlzboinice. Fotografiile
ficute la sfAr;itul secolului al XIXlea le infaligeazd pe amazoanele
din Dahomey inconjurandu-gi mandre regele, inarmate cu sulile. Pur-
tau platoge impodobite cu perle, coliere, brlqiri gi cingltori incrus-
tate cu nestemate.
Filmul Tigru 5i dragon nu este doar un film interesant, iar filmul
de animaqie Mulan, realizat de Disney, nu e doar o Poveste Pentru
copii. tn istoria chinei existi o mullime de femei rizboinice, de la
Fa Mul-an, care a triit acum 1 500 de ani, la Lai Choi San, regina
piralilor din Macau, stdpAna mlrilor din sudul Chinei, intre anii 1920
Ei 1930. $i in Japonia au exisrar femei rizboinice - femei samurai -
care
gtiau si minuiasci sabia naginata, f1rd. sd fie nevoite sI se deghrzeze
in berbaqi. cea mai cunoscutl dintre ele este Itagaki, conducitoarea
clanului ei in secolul al XIIi-lea.
De la legendara regini Maeve, despre care nu qtim dacl a existat
cu adevirat sau nu, pAni la regina britonilor, Boudica, aceea care a
luptat impotriva invadatorilor romani, sau la celebraregind a piralilor
glandeziGrania O'Malley - qi istoria celqilor abundi in pove;ti des-
pre femei rizboinice. Scriitorii romani din Antichitate - Plutarh gi
Ammianus Marcellinus - mentioneaz1,in scrierile lor cd femeile
cellilor luptau al;turi de berbaqii lor, dovedindu-se adesea mai pu-
ternice qi mai aprige decAt ei in lupti.
(-)beron $ef f - tl{r'enfr eart
Valkiriile din mitologia nordicl erau fecioare frumoase gi inarmate,
care zburau in ceruri, pe cai inaripali, purtAnd cu ele in Walhalla sufle-
tele bravilor rizboinici uciEi in luptl. Poate ci sunt numai legende, dar
existl mdrturii strivechi ce atestl faptele de vitejie ale rizboinicelor din
nordul Europei, precum cele infdptuite de Thyra, regina Danemarcei,
care a luptat, in fruntea armatei sale, impotriva cotropitorilor din vea-
cul al IX-lea, sau regina din Mercia, fiica lui Alfred cel Mare, care a lup-
tat alaturi de ogtile ei impotriva vikingilor in secolul al Xlea. Arheologii
au descoperit morminte anglo-saxone din secolul al Vlea gi al ViJea,
unde se odihneau rlmigiqele unor femei ingropate cu arme qi scuturi.
Chiar gi statul California poarti numele unei legendare regine ama-
zo^ne, iar imaginea ei apare pe sigiliul statului. in anrrl 1510, la opt-
sprezece ani mai tirziu dupi ce Columb descoperise Lumea Noui,
romancierul spaniol Garcia de Montalvo a scris o carte intttulati, Las
Sergas de Esplandian (Avmturile lui Esplandian). Acolo descrie un trib
de amazoane care trdiau pe o insuli apropiere
"in
de paradis" - California. Aceste femei fru-
moase gi rizboinice cdlireau pe grifoni gi
purtau armuri din aur, incrustate cu pie-
tre pretioase. Regina lor se numea Cali-
fia. Mulqi dintre cei care au citit cartea
s-au lesat convinqi ci faptele povestite de
.rutorul spaniol sebazeazi,pe realitate, nu
pe ficliune. in 1,542,c4nd a ancorat pe coasta
statului cunoscut acum sub numele de San Diego,
exploratorul spaniol Juan Rodriguez Cabrillo a crezut ci a pus pi-
ciorul pe insula mistici a amazoanelor, cici a scris in jurnal: ,,Am
descoperit California".
S. {te mituri qi [egende
Oberon: in Manualul de iniliere in vrijitorii v-am oferit pe scurt
c'iteta mituri si legende clasice, poae;ti pe care tofi ardjitorii trebwie sd
lc cunoascd. A5 area sd continui ,,pove;tile de tabdrd", bucurindu-m,i de
('qrta4 ucenicu[ui lrdjitor
 ET
data aceasta de contributia altor elevi 5i profesori de la $coala Cenu;ie caii au simjit ci cel care ii mlnl nu line frliele cu aceeagi fotgd' ca
de Vr,ijitorie. Apez,ayi-tsti, a;adar, pe un bu5tean in jwrul focului de tabArA stiplnul lor qi nici carul nu mai e la fel de greu, dAndu-gi seama cI nu
5i ascultayi cum poaestitorii no;tri deapdnd legendele!... Helios se aflr la cArma carului. Au inceput sI alerge ndvalnic qi hao-
tic, in orice direcqie aveau pofti, pArjolind pdmAnturi 9i miri 9i se-
cAnd apele. Geea a gipat inspiimintati, iar strigdtul ei de disperare a
{phaeton qi Qaruf $oarefui ajuns la urechile zellor. Ei au privit spre PimAnt, de pe culmile Olim-
qutor: ,\orgon ffe[idae (mqro) pului Ei au inleles cd trebuie si puni capit haosului creat de tinirul
nesibuit. Astfel, Zeus a oprit carul cu o lovituri de trisnet. Phaeton
Mulli cred ci zeul este stipAnul Soarelui (in mitologia
Apollo s-a pribuEit in rAul Eridan, carul s-a prefacut in mii de buciqele, iar
greaci), dar nu este adevirat. Apollo este zeul luminii, iar astrul care caii au cizut in mare. Naiadele au scos din rlu trupul lui Phaeton 9i
lumineazi cerul ziua e guvernat de Helios, fiul titanului Hyperion l-au ingropat intr-un mormlnt menit si ne aduci mereu aminte de
(care inseamni in greaci ,,cel care merge inaintea Soarelui") gi al tita- trufia lui, indurerAndu-ne inimile.
nidei Theia. Helios mai avea doua surori: Selene, luna, qi Eos, aurora.
in fiecare dimineapi, dupi ce Selene pleca acasi in carul ei de argint,
iar Eos deschidea, cu degetele ei trandafirii, po4ile cerului, Helios por- fupidon ;i pslcha
nea la drum pe cer, in carul tras de armisarii lui aprigi, rispAndind qutor3 Ontx tltllenc[qu' 1r'io[et1
lumina asupra lumii intregi.
Helios avea mai multe fiice qi doi fii, Aeetes Ei Phaeton. Spre deose- Un rege gi o regini aveau trei fete. Psyche, cea mai mici, era 9i cea
bire de Aeetes, Phaeton era fiul lui Helios $i al muritoarei Clymene. mai frumoasi, iar oamenii veneau de peste miri ;i giri s-o priveasci
Ea i-a dezvaluit originea, iar Phaeton a plecat spre palatul Soarelui ca 9i si-i aducl omagii de care numai Venus ar mai fi avut parte. Iati ce
si afle adevirul. Clnd Helios i-a confirmat spusele mamei sale, s-a ofe- i-a stArnit invidia Ei gelozia lui Venus, care i-a poruncit fiului ei, Cu-
rit si-i dovedeasca, jurXnd pe rAul Styx (jurdmAnt sacru, pe care zeli pidon, s-o pedepseasci. Dar cAnd a vdzut-o pe Psyche' el s-a indrigostit
nu aveau voie si-l incalce) si-i implineasci orice dorinli. Biiatul, fas- de ea gi s-a hotirAt s-o ia de solie fdrd ptirea mamei sale.
cinat de tatil siu atotputernic, a spus ci doregte si conduci, pentru Regele a dus-o pe Psyche la oracol, deoarece surorile ei se cisito-
o zi, carul de aur. Helios a accep- riseri cu prinji demni de rangul lor, in
tat fire tragere de inimi si-i inde- timp ce mezina era inci singurl. Ora-
colul a spus ci Psyche nu se va cisltori i.. '
t:.:
plineasci dorinla fiului siu, dupi
ce a incercat\nzadar si-l previni cu un muritor, ci cu o fiingi care triieqte
t\
de primejdiile pe care ar putea si pe un munte unde nimeni nu Poate si
le intAlneasci in cale. Dar tlnirul ajungi. Prevestirea insplimAntitoare le-a
nu s-a lisat. indurerat sufletul tuturor. ,,Dar, dragii mei
A doua zi de dimineag, Helios piringi, de ce plAngeli pentru mine?", a intrebat
si-a vizut pe fiul imbarcAndu-se in Psyche. ,,Ar fi trebuit sn plAngeii cAnd oamenii ma
aventura vieqii sale. La inceput, lu- coplegeau cu favoruri nemeritate, numindu-md
crurile au mers bine, iar Phaeton Venus. insogigi-m; la muntele unde se va implini
se simlea stipinul cerului. Apoi destinul meu nefericit!"

6oo (Jberon $ef f - tl{rlcnheart Qarlea uce nicu[ui .'rrdjitor 6or

 Pe clnd Psyche stitea pe creasta muntelui, tremurAnd de frici, blAn-
dul Zefir a puftat-o pe aripile sale intr-o vAlcea presirati cu flori, unde
s-a a$ezat pe iarbe gi a adormit. CAnd s-a trezit, avdztrt in fata ochi-
lor un palat minunat. Cupidon qi-a fdcut aparilia in orele t|,rzii ale
noptii gi a luat-o pe Psyche de so1ie. Dar i-a poruncit si nul priveasci,
deoarece voia ca ea si-l iubeascd f;ri pirtinire. Apoi s-a ficut nevizut
inainte de ivirea zorilor.
Dupi un timp, dorul de familie a inceput s,o macine pe Psyche.
Cupidon a lisat-o sd-qi viziteze surorile. Ele au intrebat-o cum e soqul
ei, iar ea le-a mirturisit ci nu-l vizuse niciodati. Ele i-au amintit
de profetia oracolului qi au sfetuit-o si-l omoare, daci este intr-adevir
un monstru, redobAndindu-;i astfel libertatea. Psyche s-a impotri-
vit, dar ele nu-i dideau pace. Astfel, urmlnd sfaturile surorilor, a
pus la indemAni o lampi si un cutit asculir, ascunzlndu-le insi de
solul ei.
CAnd Cupidon a adormit, Psyche s-a ridicat ugor din pat gi n-a vizut
la lumina hmpii un monstru hidos, ci un zeu de o frumusete nease-
muiti. Aplecindu-se deasupra lui pentru a-i vedea mai bine chipul, a
virsat pe umirul zeului o picituri de ulei fierbinte. Trezindu-se spe-
riat din somn, Cupidon a lintuit-o cu privirea. Apoi 9i-a tntins ari-
pile qi azburat pe fereastri, dojenind-o ci;i-a incilcat legimlntul.
CAnd a privit in jur, Psyche a descoperit ci palatul 9i griciinile
dispiruseri, iar ea se afla pe o paji;te in apropiere de locul unde traiau
surorile ei. Le-a povestit ce s-a intlmplat, iar ele, mi.cinate de uri, s-au
bucurat in sinea lor, deqi se preficeau indurerate de suferinga ei.
,,Acum", spuneau ele, ,,poate ci ne va alege pe una dintre noi". S-au
trezrt pe furig a doua zi de dimineaqi gi s-au urcat pe munte, unde l-au
rugat pe Zefir st le duci la Cupidon. Apoi, incercAnd si-gi croiasci
singure drum printre srlnci, f;re ajutorul lui Zefir, s-au pribusit in
pripastie, zdrobindu-se de piatri.
Intre timp, Venus a afl,at de povestea de dragoste dintre Cupidon
gi Psyche gi s-a infuriat peste misuri, hotirlndu-se s-o supuni pe
Psyche la grele incerciri ca sd se convingd daci e cu adevdrat demni
de fiul ei. Spera ca Psyche si dea greg, dar ea izbutea, cu ajutorul altora,
sd treacd de fiecare lncercare. Acest lucru a stArnit 9i mai mult furia
lui Venus, iar probele au devenit din ce in ce mai grele.
(Jberon $eff - tI{r'enh eart
tn cele din urmi, Venus a trimis-o pe Psyche in infern ca si ra o
pirticici din frumuseqea Proserpinei, regina din Erebus. Celeuziti de
,, ,ro." misterioasi, Psyche a reugit sI treaci de Cerber, paznicul in-
fernului, un caine cu trei capete, qi l-a convins pe charon s-o treaci
cu luntrea lui - si la dus, ;i la intors - rAul cel negru. ,,Dupi ce Pro-
\erpina iti va da cutia cu frumusetea ei". a prevenit-o vocea, *nu ai
voie s-o deschizi niciodati!". Astfel, Psyche a piEit in siguranqi pe
tirAmul lui Pluto qi al Proserpinei, care aferecat in cutie substanta
prelioasi qi i-a dus-o apoi acesteia.
Dar cand a ieiit la lumina zilei, Psyche nu a rezisrar ispitei de a des-
chide cutia doar pentru a lua o frAnturi din aceasti frumusele, deve-
nind astfel mai atrigitoare pentru solul ei. ,,Frumuseqea" Proserpinei
s-a dovedit insl a fi insigi moaftea, o moarte paqnici Ei linigtita, iar
Psyche s-a prlbugit la pimAnt fdra" vraga.
Cupidon, insi, neputAnd sd indure absenqa iubitei, azburatin locul
i., .rr" Psyche zdcea f1rriviali qi, ferecAnd inapoi in cutie somnul cel
veqnic, atrezit-o pe Psyche cu atingerea uEoarl a sigeqii sale' ,,Curio-
zitateaera s1-qi aduci pieirea din nou", i-a spus el. ,,Acum insi va tre-
bui si faci intocmai ce spune mama' lislnd restul in seama mea'"
Cupidon s-a infaligat apoi inaintea lui Jupiter, implorAndul sn-i
asculte ruga. Jupiter l-a ascultat gi a pledat cu atlta stiruint1 cauza celor
doi indrlgostili, incAt Venus a acceprat pAnI la urmi relaqia lor. L-a
trimis apoi pe Mercur s-o aduci pe Psyche in Olimp 9i dupi ce i-a
oferit o cupi de ambrozie i-a spus: ,,Bea din cupi, Psyche, ca si devii
nemuritoare! Cupidon nu va rupe niciodati nodul in care s-a legat,
iar unirea voastri nicicAnd nu se va desface".
Astfel, Cupidon a luat-o din nou de solie pe Psyche, iar eai-adiruit
in curlnd o fiici pe care aubotezat-o Voluptas (Placere)'
cupidon este zeul dragostei in mitologia romand, ecbiaalentul lui Eros
din mitologia greacd. Psyche inseamnd in greacd ,fluture", dar fi ,,su-
nemuritor decit
flet,,. Nw existd o metafoni mai frumoas,i pentru sufletul
in intunericul co'
fluturele, care iese la Lumin,i dupd multe zile petrecute
conulwi ;i prinde aripi, zburdnd apoi de cola'colo si hr,inindu'se cu po-
lenuL florilor de prim,irtard. Psycbe reprezintd, apadar' sufletul uman
puri.fi.cat prin suferinpe ;i greutdli, preg,itindu-se astfel pentru adendrata
i lrajitor 6oj
l-.arte a ucen icufu
 fericire, cind se va reuni cu dragostea. Aceastd pooeste este o alegorie a
sufletului ornenesc, care deoine nemuritor prin iubire.
Legenda lui Cupidon;i a lui Psyche apdre pentru prima dat,i in opera
striitorului antic Apuleius (circa 124-172 e.n.). o aersiune modernd a
ei este ,,Frumoasa si bestia".
ft,ochne qi ,{ena
aulorit, Qbaron si $(or6an Jetidae (mcrral
Arachne era fiica lui Idmon din colofon, un renumit tesitor, care
fesea purpura deLydia, extrem de apreciati la vremea aceea. Arachne
era qi ea o gesitoare priceputi, mAndrI de talentul ei. Ce megteijugea
eraatitde frumos, incAt pAni gi nimfele rrmAneau fird suflare. Miiestria
ei i-a ficut pe oameni si creadi ci inviqase arra lesurului de la Atena
insiqi, zeiga acestui me$regug. Arachne a spus insd, ugor dispreguitoare,
ci e mai dibace chiar decat Atena. vorbele ei au fost o gregeale fatald,
cici au stArnit mAnia zeilei.
Atena a coborat pe Pemant gi
a provocat-o pe Arachne si se inrreace
la lesut. Arachne a acceprat, fiind de acord sd indure pedeapsa pe care
zeiga i-o va impune, daci pierde. Rizboaiele de gesut au fost aduse,
iar cele doui rivale au inceput si lucreze cu sArg. Atena a fesut scena
in care ea a obqinut victoria asupra cetdgii Atena impotriva lui posei-
don. Arachne a lesut scene care scoteau la iveali idilele si infidelitrtile
lui Zeus. Au isprdvit in acelagi timp gi Atena a fost nevoird si recu-
r;, noaSCi gi perfecliunea gesiturii lui Arachne.
Totugi, mAnia ei nu mai cunoqrea margini - provo-
catl de trufia cu care rivala sa a acceptat intrecerea,
de subiectul scandalos pe care aceasta l-a ales, cAt
gi de victoria muritoarei. Cuprinsi de gelozie,
Atena a sffuiat in bucnli lesirura lui Arachne qi a
lovit-o fere mile cu rizboiul de qesut. CopleEiti
de ru;ine gi de umilingi, Arachne s-a spAnzurat.
CAnd s-a linigtit, Atena a inleles ci a fost prea
crude cu Arachne, care nu merita si moari din tru-
fie, o trufie, de altfel, indreptigiti . Zeitraa readus-o
Qbaron $eft'tl{r1en[reart
pe Arachne la viaqi, dar ca s-o pedepseasci pentru ci a indrlznit s-o
sfideze, Atena a stropit-o cu sirop magic de aconit (astlzi ii spunem
in piianjen, iar frAnghia cu care se spAnzu-
'omag"), preschimbAnd-o
rase a prefdcut-o intr-o pinzade plianjen, pe care Arachne qi urmaEii
ci o vor tese pentru totdeauna.
De aici prortine cuaAntul ,,arahnide", numeLe clasei din care fac parte
cele 120 000 de specii de P,iianjen.
$edat $i clcar
qutor: Crour {[)r agonlree lcenuqiul
Privind pe fereastra din turn, Dedal a inchis ochii, ferindu-se de
stropii sirali ai mIrii. Degi extrem de inalt, turnul era agezat intr-o
poztlie precari, deasupra malului, iar valurile uria;e ale mirii arun-
cau in aer stropi de api, pe care briza calde ii inrl1a apoi spre locul
unde se afla Dedal. El s-a intors de la fereastri 9i a inceput si p;$easci
in sus gi-n jos pe podeaua din piatrl'
- Ce s-a intimplat, tatd? aintrebat lcar, citind ingrijorarea pe chipul
tatilui sdu.
Dedal ;i-a privit uluit fiul. Oare chiar nu ingelegea situalia in care
se aflau? A zAmbit amar Ei qi-a agintit din nou privirea pe fereastri,
evitAnd si se mai uite la copilul care se juca, pe podeaua din piatri,
cu obiecte necunoscute.
- iti mai amintegti de Minos, care m-^ rugat si-i construiesc o
incdpere speciali? a inceput el, trigAnd adAnc aer in piept.
- Regele Minos?
Degi auzise de multe ori povestea, lui Icar ii placea si-l asculte pe
Dedal depnnAnd amintiri despre regele Cretei. Se simgea mAndru peste
poate de tatll lui inlelept, care avea relalii sus-Puse.
- Da. Voia un loc unde si ascundi Minotaurul, un loc unde mons-
trul si poati intra, dar de unde si nu mai poate scipa vreodatd.
- $i i-ai construit labirintul! a exclamat fiul, neput}ndu-gi stivili
entuziasmul fata de crealia tatilui siu.
(-,arle a ucen icu[u i lrdjitor 6o5
 Da. Am ficut un labirint uria;, din tuneluri sinuoase, fire ince-
- - $i de ce nu plecim?
put sau sfArqit, care dideau unele intr-altele.
O clipi Dedal a privit valurile spirgAndu-se de qirm, fire se le vada
insi, cici prin fala ochilor i se derulau acum amintiri ce-i umpleau
sufletul de mAndrie. A revenit curAnd cu picioarele pe pimlnt.
- Minos a fost incAntat de opera mea, a continuar el. AtAt de incAn-
tat, incit mi-a transformat crealia intr-o capcand a morqii, a spus el,
inclegtAndu-gi miinile care se odihneau pe pervazul cenusiu din piatri.
Regele nostnr drag trimitea in labirint oameni 9i copii care ajungeau
hrani pentru Minotaur. Era ,,un tribut", spunea el, pe care cetdtenii
Atenei trebuie siJ pldteascd, obligindu-i astfel si-gi trimiti pruncii la
moarte in labirintul meu. Labirintul mewt a reperar el, scrlqnind din
dinti. CAnd printesa Ariadna, a continuat Dedal, in timp ce fiul lui
Exasperat, Dedal s-a abginut cu greu si qipe.
- Pentru cd nu putem, a spus, fluturAndu-gi cu disperare bragele.
Minos stlpinegte nu doar insula pe care ne aflim, ci ;i apele! a con-
tinuat, aritAndu-i talazurile zbuciumate. Valurile se fac mai mari 9i
mai violente la simplul glnd ci ne-am putea apropia de mal.
Apoi, vizlndu-9i parci pentru prima dati fiul, Dedal gi-a aqintit
privirea asupra penelor cu care se juca gi pe care le adunase de pe mal,
pene lisate, probabil, de pisiri. Vorbea cu un glas moale Ei aproape
distant, ridiclnd de jos o pani micl9i pufoasd, Pe care o risucea, uimit'
printre degete.
- Singurul pe care nu-l stapAne$te este aerul...
>!

a ridicat iute capul la auzul numelui fiicei regelui, m-a rugat si-l ajut
pe prietenul ei, Tezeu, si intre ;i si iasi din labirint ca si ucidi mons-
trul blestemat, i-am ascultat de indati rugimintea.
Dedal parci iqi pleda cauza in faqa unui judecitor foar-te tAnir.
- I-am dat ghemul de a1i pe care Tezeu avea si-l lege de un capit
la intrare, degirAndu-l apoi pe drum pentru a gisi din nou iesirea
din labirint.
A fdcut apoi o pauzd,, intrebAndu-se de ce Tezeu nu s-a glndit
el la aceasti solulie.
- A fost foarte simplu, a conchis, in timp ce Icar a ridicat din umeri.
Iati motivul pentru care suntem acum ferecati in inchisoare. Minos
I nu ;i-a pierdut doar Minotaurul,
[$ ci si fiica, deoarece Ariadna a fugit
cu Tezeu-in Atena. lati pedeapsa
S tea fiului siu qi privindu-lin ochi.
rn Pentru ca l-am arutat.
3il\ ''^ou rro*lci povestise cu glas
li.-i-ll tare pirea si-l fi ajutat pe tatil lui
sd se simti mai bine, Icar lisa im-
presia ci e mult mai preocupat de
obiectele pe care le strAnsese pe
podea. Simgind ci istorisirea tatl-
lui siu ajunsese la caplt, l-a intre-
bat, ridicAnd din umeri:
Icar a fost incintat de misiunea Pe care tatil sdu i-a incredinqat-o
in urmitoarele siptimAni. Deii turnul era inalt ;i pizit, erau lisagi ade-
sea si se plimbe impreund pe plaia. Icar avea misiunea de a aduna cit
mai multe pene. O misiune, i-a spus Dedal, era extrem de importanti.
Icar gi-a indeplinit rolul cu multi con$tiinciozitate. I-a adus tatilui
siu o gama largi de pene, de toate felurile qi mirimile' mai mari sau
gi mai mici, mai moi sau mai tari, mai uqoare sau mai grele. Intre timp.
Dedal lucra firi incetare, crelnd patru aripi uriage, ugor curbate, din
penele aduse de Icar, pe care le prindea cu ali qi le lipea cu cearI. Le-a
atagat, de asemenea, cAteva curele din piele, menite sd le suslini braqele.
Cind a intrat in incdperea tatilui siu cu un bral plin de pene, Icar a
rimas mut de uimire in faqa creaqiei sale.
- fi-ar plicea si zbori, Icar? l-a intrebat Dedal, ingenunchind inain-
Icar a zimbit cu gura plnd la urechi gi a incuviinqat din cap. Daci
oricine altcineva i-ar fi propus aga ceva' Icar l-ar fi crez',tt nebun' dar
daci cineva putea intr-adevir si zboare, acesta era tatil lui.
- Bine, a spus Dedal, introduclnd braqele fiului sdu printr-o pere-
che de aripi. Voi sdri primul pe fereastri. Va trebui si faci intocmai ce
fac eu qi si rni urmezi indeaproape. Ai grijl si nu zbori nici prea sus,
nici prea jos! Celdura soarelui qi umezeala apei 1i-ar putea strica aripile.
- Desigur, a spus Icar ridicind din umeri.

6o6 Q6eron $e[[- tl{rrrenheorl l)art e a ucen icufu i lrdjitor

 Era evident ci ar fi fdcut orice ca sd poati sd zboare.
- Bine, a conchis Dedal, ridicAndu-se in picioare.
$i-a pus aripile gi s-a a;ezat in dreptul ferestrei din turn. S-a intors
apoi spre fiul sdu gi, dupd ce i-a ficut cu ochiul, a sirit in gol.
Ingrozit, Icar avdzut cum ratll lui se prdbugegte la pimAnt. Fu-
sese intotdeauna convins ci roare planurile tatilui siu eiau fdri greq;
cu toate acestea, aripile nu pireau si meargi cum trebuie. Lacrimile
au inceput sd-ibrizdeze chipul lui Icar la gAndul ci va rdmAne orfan.
Apoi, in clipa in care se apropia de ciocnirea cu pimAntul, Dedal
a izbutit sd se redreseze, plutind acum prin aer gi indreptAndu-se
spre mare.
Cu ochii inci in lacrimi. Icar a inceput sa rlde si, fere urmi de ezi-
tare sau de teami, a sirit de la fereastrd. Pentru o clipi spaima a pus
stdpAnire pe el, dar a descoperit, in curAnd, ce plutegte uqor ca un fulg.
Icar nu-9i mai flcea trucurile gratioase prin aer, ci se pribuqea la
pimlnt, qipAnd inspiimintat. Dedal gi-a privit ingrozit fiul scufun-
dAndu-se in api.
Cu ochii in lacrimi, azdrito insuli in depirtare' AterizAnd pe !irm,
a a$reptar ca fiul lui si se intoarci la el. Clnd valurile au adus la mal
trupul fera viaqi, Dedal i-a sipat un mormint. A numit insula lcaria, in
cinstea fiului siu, apoi gi-a continuat drumul spre Sicilia.
Legenda lui Dedal 5i a lwi lcar este cu adeviirat o poaeste magic,i. DedaL
era un prdjitor extrem de iscusit, tlespre cate se crede cd a construit lahi-
rintul Minotaurului -folosit adesea ca simboL;i instrument nugic' Dedal
este, de asemenea, singwrul care a reu;it sd introducd un fir de mtitase in
cocbilia unei scoici (a legat-o de o furnic,i) si,^dup,i cum 'uedem in po'tteste,
se pdre cti este ;i inoentatorul planoruLui' in ctuda inteligenpei sale, po'

Nu s-a prlbuqit la pimlnt ca tardl siu, ci a prins un curenr de aer cald, aestea tragicd ilustreazd. nu doar consecintele ignor,irii sfaturiLor ce/or
care l-a purtat pe urmele pirintelui sdu. inpeleppi 5i preyul pe care trebuie sd-l pldtim pentru cd tindent sPre cuLmt
- Mai jos! i-a poruncit Dedal, privindu-gi fiul peste umdr. ame[itoare, fdrd fim pregititi s,i le dtingem, dar 5i durerea pe cdre un
sti

Pescarii minusculi, care pluteau pe valurile albastre ale mIrii, le rtr,ijitor trebuie s-o indure fiindc,i ii determind pe oameni sd srivir5eascti
ficeau cu mAna din barcile lor abia vizibile. Icar i-a salurar, coborlnd faPte penUu car('nu sunt preSlititi'
pAni aproape de suprafata apei 9i atingAndu-le velele.
- Nu! Zboari mai sus! i-a strigat Dedal fiului siu.
Apoi au zburat impreund, srribirAnd distange mari deasupra mirii. !|aucis qi phitemon
Icar, rizdnd qi cAntAndu-qi fericirea de a zbura, plutea cAt mai sus pe qutor: C)bcron lcenu;iu1
curenlii de aer, apoi plonja spre mare, oprindu-se chiar deasupra apei,
chiuind de bucurie, degi tatll siu il mustra 9i il sfituia si nu faci ges- Legenda spune ci Zeus gi Hermes, solia f5-.
- i
-.1'1. .

turi necugetate. zerlor, s-au hotdrAt si meargi pe pimAnt ca

El fie ignora poveqele pirintelui, fie nu le auzea, inibugite de vu- si vadl cum se comporti oamenii. Au luat
ietul mirii, de curenlii de aer sau de propriile sale strigite de bucu- infiqigarea unor cilitori sirmani
infitjsarea gi au
sirmanr st au '*,
1 -'lll'
rie, continulndu-gi giumbuqlucurile prin aer, apropiindu-se tor mai purces la drum, aiunglnd
ajungAnd in cele din din l-S.-'l*
mult de soarele dogoritor, care ameninqa si topeasci ceara, sau de urmi in Frigia. f l '\'Fl
marea la fel de primejdioasd. Astfel cit n-abdgat de seami prima panl Dornici sa g)seasca un adepost t\
r,-\*
micutri care i s-a desprins din aripi gi zbura acum dusd de vAnt. unde si se odihneasci, incep si bati :f;U.-:'
Intorclndu-gi privirea spre Icar, Dedal a qipat cuprins de spaimi. poarti nu
pe la uEile caselor, dar nicio
Fiul siu plutea in aer, la cAqiva paqi de el, inconjurat de un nor de li se deschide. Aiung la o cisuqi cu :-i-
pene ce semdnau cu fluturi dansatori. Imaginea a steruit doar cAteva acoperig din paie, unde igi duceau zilele
clipe, apoi s-a petrecut tragedia. doi betrAnei: Baucis, o femeie pioasi, qi soqul ei, Philemon.

(Jbcron $e[[' lQr.renheart (.ortea ucenicu[ui rrrdjitor 6o9

Acegtia iau primit cu dragi inimi pe cei doi striini, oferindu-le mAn-
care gi adipost.
Zeus a provocat un porop, inecAndu-i in ape pe toli locuitorii ne-
ospitalieri ai Frigiei, cu exceptia celor doi batrAnei cumsecade, a ciror
cisuli a transformat-o intr-un templu magnific, iar lor le-a incredintat
rolul de preot qi preoteasd. CAnd s-a oferit si le implineasci orice
dorinqi, ei au cerut ca atunci clnd le va suna ceasul si moari amAn-
doi odatd ca nici unul dintre ei sd nu sufere durerea pierderii celuilalt.
CAnd li s-a apropiat sfArgitul, Zeus r-a preficut in doi copaci - pe
unul in stejar, iar pe celilak in tei - cu trunchiurile apropiare penrru
ca ramurile si li se impleteasci in dragoste eterni. Peste ani, cei care
auvizitat templul auvdzut cei doi copaci gi le-au ascuhat povestea.
Ospita/itatea este o caracteristicd atAt de importantd, tncit in aproape
toate cultwrile exist,i legende ca aceasta pe care tocmai v-am dE,inat-o.
O versiune identicd se regiseste in mitologia nordicd, unde Zeus;i Hermes
sunt inlocuipi cu Odin Si Loki.
6. }kbino1ion cu[eBe.re de. bqsme
din mito[o7ia 6a[ezd
cutor: Crou' $)raBontree lccnusiuy
Vrdjitorii sunt, prin tradigie, povestitori iscusigi. Istorisile pe care
le deapdni nu sunr menite doar sd ne desfete. Mesajul lor atinge sfere
extrem de importante precum virtugile, valorile morale qi consecintele
faptelor noastre. Ele ne oferd solulii penrru greutdlile cu care ne con-
fruntim, pistrlnd viu spiritul unui popor care a dispdrut cu mult timp
in urmi. Pe scurt, pove$tile depdnate de vrijitori sunr adevdrate lecgii
de via1i, deqi rolul lor pare sI fie doar acela de a ne distra. tn capito-
lul de fag; vom studia o poveste pe care am ales-o din Mabinogion.
Aceasta este poate cea mai importanti culegere de basme despre
6ro Qberon $e[f -t[{rrrenheart
considerate precursoare ale legendelor
vrijitori din mitolog ra galezd,
despre Regele Arthur. Daci vreqi sd explorali mitologia celtica, vi re-
comand sI urmali cursul Tbe Mabinogion din cadrul Scolii Cenuqii
de Vrdjitorie. Povestea pe care v-o prezint in cele ce urmeazi este doar
o micd parte din acest curs amplu.
Este important de $tiut ce povestirile din vechime, cum este 5i cea
pe care o vom anahza acum' au fost agternute pe hAnie destui de re-
cent de cilugiri con$tienti de importanqa culturii Pe care astfel o pastrau.
Totugi, ori de cAte ori istorisim o Poveste' povestitorul igi permite
s-o modifice pe ici-colo, subtil, reflectAnd o frlnturi din firea de po-
vestitor a vrajitorilor.
E firesc sd fie aqa, de aceea trebuie sd va spun ci varianta povesti-
rii mele este o traducere fidela a textelor originare scrise de cilugarii
despre care v-am vorbit. Cu toate acestea, povestea mea se apropie,
pe cAt mi-a srar in putingi, de tradiqia orald avrijitorilor din vechime,
presirati pe alocuri cu comentarii menite si scoatd in evidenqi pasa-
jele aparte. Dacd vI tnLereseazd,insd o tilmicire exacti a povestirilor -
lucru hudabil, de altfel - vi recomand si citili traducerile ale ciror
titluri le gdsili in referingele de la sflrqitul volumului.
in capitol, vi voi prezenta gi vom analizape scurt o Poveste
"."rt
din cea de apatra,,secqiune" a culegerii de basme celtice Mabinogion.
Secqiunea difern de celelalte, in sensul ci personajele principale sunt
Fiii tui Don (identrce - se crede - cu poporul T'uatha De Dannan din
mitologia irlandezi). Aceqtia ar fi creaturi legendare, de origine divini,
care vin din Lumea Cealalti. Se mai spune ci, in timp ce povestirile
din celelalte secliuni sunt istorisite prin prisma pirnAntenilor) care
ana\zeazd Lumea Cealalti, basmele din aceaste secliune sunt spuse
prin prisma locuitorilor Lumii Celeilalte, care se aventureazl in
Lumea PemAntenilor.
in aceastd sectiune, metamorfozelecapiti un rol extrem de impor-
tant, ca mtzicain arta conceptualizSrri magiei in cultura celticd. Aici
ni se infeqigeazd rolul bardului in societatea celtici, dar 9i conceptul
de vr{d insoqite de clntec. Se pune, de asemenea, accentul pe capaci-
tatea lui Gwydion de a-i trage pe sfoari pe cei din iur, dar povestea
are gi o morali potrivit c1reia nu trebuie si facem riu doar de dragul
de a face riu. Dreptatea va triumfa in cele din urmi.
uce nicufui lrdjitor
Qarlea
 Fl,ic,irile focu/ui ce arde in fapa coasnd par sd se inldnyuie intr-un
dans ritmic, accentuttt de trosnetul tdciunilor. Cdldura focului ;i aroma
imb,iilitoare a lemnelor arz,ind. v,i cuprind in oraja /or, iar strdlucirea
incandescentd pe care focu/ o proiecteazd asupra prietenilor si a copaci-
/or inconjuritori ltarcd se inteye5te. Toti i1i apintesc prioirile asupra unei
siluete care st,i ling,i foc, inf,i;uratd intr-o mantie cenu;ie ;i purtind o buia sI le vade, deoarece iucau un rol vital in planul siu. Dupi ce a
p,i/iirie cu boruri late.
EL ia un bap;i agita t,iciunii din foc. Fl,ic,irile se trezesc la oiapd, iar
fumul se tnaly,i in spirale, luind forme cunoscute. in tticerea care s-a
tttternut, vr'ij itorul incepe s,i oorbeascd...
PORCII CARE AU DECLAN-SA T UN RAZBOI
Regele Math era unul dintre cei mai ciudali conducitori din Jara
Galilor. Nu se gtie ce vArsti avea, dar se spunea cd este nemuritor.
Cheia longevititii sale era, poate, obiceiul lui de a sta in sala de tron
cu picioarele rezemate in poala unei fecioare. tn afare de incertitudi-
nea vArstei sale gi de aceasti stranie deprindere, regele era recunoscut
pentm intelepciunea lui. Putea si descopere adevirul cAnd pentru mulli
rimAnea un mister. Intuitia qi istetimea sa ii ficeau pe oameni si creadi
cI secretele pe care Ei le impirtiEeau doi indivizi ajungeau la urechile
regelui Math ca $oapte purtate de vAnt. Math era un vrdjitor adevirat
si putea sri vad,i dincolo de aparenle.
Un rol extrem de important il jucau la curte nepotii regelui, Gwydion
si fratele lui, Gilfaethwy. Gwydion era gi el un vrijitor iscusit, reuqind
nu doar sd ia numeroase infiliEiri de oameni sau animale, ci gi sd-i pres-
chimbe pe ceilalli dupi cum ii poftea inima. De fapt, una dintre distracliile
preferate ale lui Gwydion era si cutreiere tara deghizat, adesea ca bard,
ca si afle vegti despre curlile si regatele invecinate. Gilfaethwy, insi, avea
o singuri preocupare: implinirea propriilor dorinqe.
Sirmanul Gilfaethwy se indrigostise atAt de tare de fecioara in poala
cireia regele isi rezema picioarele, incAt era convins c-o si moarl de
dorul ei. Fiind fermecitor, era incredinlat ci o poate cuceri pe aleasa
inimii firi prea mare greutate, daca ii vorbegte clteva clipe intre patru
ochi. Dar cAnd o vedea, nu era niciodati singuri, ci in compania re-
gelui, linAndu-i in poald picioarele bitrAne. Soarta atAt de nedreapti
l-a aruncat pe Gilfaethwy intr-o mare de tristele.
()beron je[f -cI{r'orheart
- Nu-ji face griji, frilioare! i-a spus Gwydion, bitlndu-l ugor pe
I spate. Te ajut eu si rlmAi singur cu ea. Am un plan.
$i chiar avea. Gwydion a luat inf;qigarea unui bard cilitor qi a por-
1
E
fi nit spre Dyfed. Auzise ci regele acestui ginut, Pryderi' are o turmi
micd de animale minunate, ce purtau numele de porci' Tinirul tre-
vizut vieguitoarele de necrezut, i-a cerut regelui cltiva porci.
- imi pa.e riu, prietene, i-a spus Pryderi, dar i-am fegiduit lui
Arawn ci nu voi da niciunul plni cAnd nu se vor inmulli. Sunt o
specie rard, a continuat el in qoapti, pe un ton conspirativ. Vin toc-
mai din Annwfn.
Dezamdgit, Gwydion s-a dus in seara aceea in pidure, unde a adu-
nat diverse ciuperci cu forme interesante. CAnd s-a intors la castel cu
bragele pline de ciuperci bune de mAncat, a fecut o vraji, ducAnd ast-
fel la bun sfArqit cea de-a doua parte din plan.
in ,""r" urmitoare, Gwydion s-a aplecat peste masi spre Pryderi
5i l-a intrebat pe un ton clt se poate de firesc:
- Miai spus aseari ci nu poli si-mi dai niciun porc' a zis Gwydion,
fecAnd apoi o pauzd, pentru ca spusele sale si aibe efectul dorit. Nu
vrei si facem un troc?
Gwydion i-a flcut semn cu capul si se uite pe fereastri. Pryderi
l-a ascultat qi a vizut in curte douizeci gi patru de animale de o fru-
musete rari: doisprezece cai Ei doisprezece cAini de vlnitoare, cu lese,
gei 9i frAie din aur, strilucind in lumina lunii. Gwydion l-a privit, ri-
diclnd din sprAncene, ca gi clnd l-ar fi intrebat ,,Ei bine, ce zici?"' Peste
cAteva clipe au incheiat trocul.
>r
A doua zi de dimineaqi, Pryderi s-a trezit devreme qi s-a dus in graj-
duri, inclntat si-si vadi animalele la lumina zilei. Cind a ajuns, a incre-
menit, alituri de ingrijitorii care priveau, inmirmurigi, boxele goale.
in locul in care ar fi trebuit sl stea un cal sau un cAine magnific era
o ciupercl obiqnuitl. Fusese tras pe sfoari.
tntre timp, Gwydion, care plecase in toiul nopfii, se intorcea acasi
cu turma prelioasi de porci. S-a oprit pe drum ca sd faci un tarc in care
si-qi ascundl prada inainte de a se intAlni cu regele Math qi cu oastea lui.
Qartea ucenicu[ui lrajitor 6rl
 - Ce s-a intimplat? a intrebat el, vizind cI regele 9i soldaqii lui erau
gata de lupti.
- Regele Pryderi $i-a strins oEtile gi vine si ne atace, i-a rispuns
Math grav, aruncAndu-i lui Gwydion o privire plinn de subinqeles. Pri
cina ar fi trocul pe care l-a fScut cu tine, ceva cu nigte porci.
Gwydion a incuviinlat din cap, luAnd aceeaqi mini gravi ca regele
Math. In sinea lui, insi, se simlea mlndru cI reugise si-gi ducd planul
la bun sfAr;it. CAt timp va fi la rdzbor, regele Math nu va mai sta la
castel, cu picioarele rezemate in poala fecioarei de care Gilfaethwy se
indrigostise, iar acesta va putea si petreaci un timp in compania ei.
TotuEi, prequl plitit pentru implinirea dorinlei lui Gilfaethwy avea
si fie mult mai mare declt igi inchipuise Gwydion. Oastea lui Pryderi
atacaflrdmild dugmanul gi nu pirea deloc uEor de infrint. Mulli soldaqi
Math. inainte si ajungi la u$i, acesta l-a preficut intr-un cerb de o
frumusele rari.
- V; place si complotali impreuni' a sPus regele Math' zAmbind
amar. Nu vd va fi greu, agadar, si devenili o pereche in regatul ani-
malelor. Anul acesta, tu, Gilfaethwy, e$ri femeh, anul viitor va fi rln-
dul lui Gwydion gi aqa mai departe. in fiecare primivari, imi veli aduce
progeniturile voastre. Atunci vi voi preface in alte animale' Anul acesta
,r"1ifi .;p.io arc, dar anul viitor vi voi face porci, a continuat el, incli
,rAndu-qicapul spre Gwydion, iar anul urmitor, s-ar putea sn fiqi lupi.
Acum dispiregi din fala ochilor mei! le-a poruncit el, privindu-i necru-
1ltor qi jucAndu-se cu bagheta magici.
incremenipi, ad uitayi La imaginea conturatri de focuL mocnit. Vedeyi

din ambele regate Ei-au pierdut.riaga sau au fost grav rinigi in lupti. tntre printre tdciunii incandescmpi dow,i ctiprioare carefug speriate prin p'idure'
Privipi uirnipi imaginea, f,ir,i s,i indr,izniyi sd a,i desprindeyi ochii de la
timp, fecioara de la curtea lui Math refuza avansurile lui Gilfaethwy,
iar el, intr-un acces de furie, a abuzat de ea. foc,L care se stinge incetul cu tncetul. il auzipi pe ,rtijitor miscinduse ;i
t.r in..rcarea de a pune capit dezastrului, Pryderi, Math qi Gwydion od ridicaPi ocbii sPre el'
Lumina dfuz,l a tdciunilor se rdsfrAnge tsupra lui, conturindu-i
au ficut pace numai dupi o confruntare directi intre cei vinovali de sfada.
Pryderi era un luptitor iscusit, dar Gwydion avea arta magiei de trwpwL rezemat tn toiag. Misc,irile, cbiar;i cele impercEtibile, i le Uddeazd
partea lui, astfel inclt, dupi o lupti pe viaqd gi pe moarte, cel din urmi faldurile undwitoare ale mantiei.
a izbutit si-l ucidi pe Pryderi. Profund afectate de pierderile suferite, - Povestile nu sunt doar ale mele. Acum sunt ;i ale'uoastre' Dup'i ce le
ogtile gi-au inceput marEul trist spre casi. Intors la castel, Math a aflat auziti, ele deain parte din aala aoastfti, r
de atacul la care a fost supusi fecioara in poala direra igi odihnea pi- corelindu-a,i cu poaestitorul si integrin- &$*
cioarele. A inleles atunci planul urzit de Gwydion 9i Gilfaethwy. duse in istoria ooastrd. Da, a continuat el,

Furios, regele Math i-a dat in vileag. c,izind neincredere pe cbipul unui ascul'
- MAnia mea nu mai cunoaEte margini! a lipat el. Reul pe care i titor, indiferutt cdrei culturi ii apa4ineli' h I
l-aqi pricinuit femeii nu poate fi descris in cuvinte. $i a1i provocat moar- acestepooqti fac parte din istoda tuturor oame'

tea multor oameni nevinovaqi si ati inqelat gi ucis un rege dintr-un nilor. Propiile aoastre poaestiri swnt k fel de im' q
portante, c,ici sabiLesc legdtwra dintre ooi ;i semenii
linut invecinat.
Gwydion a icnit ugor clnd l-a vizut pe Math luAndu-gi bagheta magici. ao5tri, dar ;i cu natura inconjwnitoare. imp,itt,i;iprle ;i
inttdpapi s,i le asculapi pe ale lor!
- Nimeni nu mai poate indrepta riul fecut - nici eu, nici voi - a ahora poae;tiLe ;i
continuat Math, cu ochii scipirlnd sclntei, dar va trebui se plitili, Vr,ijitorwl clipe;te pi se tntoarce cu spatele spre foc. Apoi,
deEi prequl este extrem de mic in comparaqie cu faptele voastre. ridicindu;i u;or toiagul si ficind un pas' dispare parcd
Math 9i-a indreptat apoi bagheta spre Gilfaethwy, prefecXndu-l inghipit de intunericul noplii. Cuointele lui continu,i s,i plu-
intr-o ciprioar'i. Cuprins de spaimi, Gwydion a incercat si fugi. teascd deasupra focului aproape stins.
Dar, in ciuda istegimii ;i a iutrimii lui, n-a putut scipa de vraja lui - Restul depinde numai de aoi' desigur.

6r4 (Jberon jcff - tl$lenheort Qartea ucenicufui lr4iitor

 7. Ntefqcte magice
qutor: Obcron lcgrusiu;
$tiinta mirgiei nu include doar locuri, poveqti si personaje magice,
ci qi obiecte magice, numite artefacte. Ele sunt la fel de numeroase ca
povestile; unele existi gi astizi si pot fi vizure in muzee.
SFANTUL GRAAL
autori: (-)bcron si !\organ jetidae lmarol
Existi numeroase referinle la Graal in diverse mitologii,
iar cel mai cllnoscut artefact din tradiqia occidentali este, feri indo-
iaii, Sfintul Graal. Acesta este, dupi toate aparengele, cupa din care
a biut Iisus la Cina Cea de Taini. El a umplut-o cu vin qi le-a ofe-
rit-o apostolilor, spunind: ,,Be1i! Acesta este sAngele meu!" (Ciu-
dat, cupa nu apare in celebnrl tablou al lui Leonardo da Vinci.)
Se spune, de asemenea, ci losif din Arimateea a folosit
aceeaEi cupi ca si strAngi sAngele care se scurgea din rana lui Iisus in zrua
rastignirii, provocati de sulila unui soldat roman, centurionul Gaius
Cassirs Longinus (loan, 19:34). Astfel s-a format intermenul Sangrail,
prin alitura rea sang - real,,,slnge adevirat".
Dupi moartea lui Hristos, au inceput sa apari nenumirate poveqti
despre puterile timiduitoare ale Sfantului Graal. Se spune ci Iosif a
adus Graalul in insula Avalon, pe care s-a clidit oragul Glastonbury.
Graalui a ajuns apoi intr-un castel bine ascuns, pizit cu strisnicie.
SfAntul Graal jo;rci un rol extrem de important in legendele Re-
gelui Arthur, care i-a trimis pe cavalerii Mesei Rotunde in ciutarea
acestuia pe tot cuprinsul Europei. Graalul a cipdtat semnificaqii mis-
tice, corelate cu simboluri magice, cum ar fi pocalul qi sabia, cazanul
lui Cerridq.en gi Stipina Jinutului. in povesti, cel care avizut
"..rt.
pentru ultima oari Graalul inainte de a dispirea in negura legende-
lor este Sir Galahad cel Cast sau Sir Percival.
Oberon: De.a lungul ttmpu/ui, multe cupe au fost considerate Sfin-
tul Graa/, iar istoria uneia dintre ele este extrem de conaingdtoare.
Mai tnult nu ,,-ii pot insri dezadlui...
6r6 ()beron jeff -tQrlcnhearr
LANCEA SFANTA
Lancea lui Longinus a devenit o relicvi religioasl, cunoscuti
sub
numele de Lancea Sflnti. Se spune ci SfAnta Elena a dezgropat-o
in
acelaqi timp riin acelagi loc cu sfintele cuie qi crucea pe care a fost
ristignit Christos.
Fiul Elenei, Constantin QB5-387 e.n.), a fost primul impirat creqtin
avea sulila va
al Romei. De aici s-a niscut legenda potrivit cireia cel care
staplni lumea. Se spune ci a ajuns in mlinile celor mai mari conducitori
qi a pridat Roma
ai lumii, impiratul Teodosiu, gotul Alaric (care a asediat
in anul +tOi atilla FIunul, Carol Martel (Carol Ciocanul, care i-ainfrint
pe musulmani in 733), carol cel Mare ;i Frederick Barbarossa.
DupiceiaslujitpesfinliiimpnraliaiRomei,suligaaajunsinPala-
t.rl Ho{brrrg din Ausiria. in l9l2,Adolf Hitler, foarte tAnir pe atunci,
avrzitat-rrr.rrl Ei a aflat istoria sulilei. in 1938, dupi ce a devenit can-
celar al Germaniei, a anexat Austria gi gi-a insugit lancea. Dupi
infrln-
gerea lui, lancea a revenit la Muzeul Ho{burg, unde se afli Ei astazi'
EXCALIBUR
Se spune ci legendara sabie a regelui Arthur i-a fost
deruit; de
Viviani, StepAna Lacului. O versiune a legendei susline cr-din
lac a ieEit o mani care r-aintins sabia. Dupd ce Excalibur i-a fost
allturi in multe lupte, Arthur a fost infrlnt de fo4ele rizvtd-
tite ale fiului siu bastard, Modred. Pe clnd zdcea rintt de moarte
pe clmpul de luptI, Arrhur ia poruncit celui mai credincios
din-
Sir Bedivere, si arunce sabia in lac 9i atunci' spune
ir. ."rr"l..i,
povestea, o mlni s-a ridicat din apd qi a luat-o in adAncuri'
Lacul acela a inconjurat candva insula Avalon, cunoscuti
acum sub numele de Glastonbury Tor' Lacul a secat de mult'
Poate ci, intr-o zi, legendara sabie Excalibur va ap:area undeva
in apropiere.
tpodoabe ma7ice.
Podoabele au fost intotdeauna un izvor de putere magicd, in spe-
cial inelele, ca acelea din StapAnul inelelor, de J'R'R' Tolkien:
6tz
[orteo ucenicufui lrdjitor
 Trei inele pentru stdpinii elfi, cei de sub soare, INELUL NIBELUNGILOR
Sapte pentru ei, gnomii de aip; din s,ili de stincd, outor: (-fginnraker lrosu ;

Nouti pentru oamenii ce ;tiu cti moartea e a lor ursitri, \n Cinicrt l"libelwngilor) marea epoPee germanici' Inelul Nibe-
(Jnul pentru el, Seniorul intuttecintii-n noaptea lui adincd,
Iungilor este modelat ie Nibelwngwl Alberich Q''tibelung inseamni
fluviului Rin'
in linutul Mordor, unde [Jmbrele sdl,isluiesc. ,,pitl.") din RheingoLd, o comoari magici din adlncurile
pe cel care il va purta si con-
$i pe toate sd le adune un inel, [erite'd"trei fecioare. Inelul il va ajuta il va putea
S,i le ferece pe toate, .luce lumea, dar numai cel care va renun[a de tot la dragoste
qi mode-
Astfel s,i le stdpineascd modela. Alberich renunld la iubire, pune mlna pe comoari
qi si-i fure
in linutul Mordor, uncle [Jmbrele sdld5luiesc! leazi giuvaierul. Loki reu;e$re si-l tragS pe sfoari pe Alberich
inelul: cel
J.R.R. Tolkien, Frdtria inelului inelui Acesta e devastat de pierderea suferiti qi blesteami
are il va dori cu di,pt'"", iar celui care il are ii va aduce
$
care nu-l
INELUL LUI SOLOMON suferinqi gi moarte.
(vezi
outor: So[qris lac.ramarin; Inelul este folosit mai tirziu, impreuni cu coiful Tarnbelm
miinile. uriaqilor
Unul dintre cei mai influengi vrajitori din istorie, iegenda de mai jos), pentru rlscumpirarea Freyjei din
regele Solomon (970-928 i.e.n.), avea un inel magic pifrr., qi Fasoit. Oii., in."".ci prin diverse intrigi' care se intind pe
cu pecete. Legenda spune ci Dumnezeu insuqi i-a
diruit regelui ineltrl, pe care era incrustat ,,slivitul
Nume al lui Dumnezeu" (|HVH - Tetragramma-
ffiA parcursul cAtorva generafii, si recuPereze inelul, trimiqlndu-l
potul sarr, Siegfriel, sil ia de la uriagul Fafner, care se prefecuse
trl".r, c., ajrrto.rrl coifului Tarnbelm'Fratele lui Alberich' Mime'
pe ne-

pe Siegfried pentru a-l.ucide

in
vrea

9i el sd punr mAna pe inel gi il crescuse

ton). Inelul era fdurit din doui metale, alami si fier.
Cu panea din alamd Solomon i;i pecetluia poruncile
date demonilor buni. Cu partea din fier isi sigila porun-
cile pentru demonii rii. Inelul purra Pecerea lui Solomon -
steaua lui David, inconjurati de un cerc gi presirati in spaqiile goale
cu puncte sau alte simboluri magice. Solomon a incrustat inelul cu
patru nestemate dlruite de patru ingeri.
Inelul ii conferea lui Solomon puteri uluitoare - purerea de a
timidui, rispunsuri la diverse intrebiri, priceperea de a comunica cu
animalele 9i de a stdpAni demonii (djinn) qi cele patru elemenre.
O legenda arabe spune ci demonul Sakhr a convins-o pe una din-
tre soliile lui Solomon si-i dea inelul. Sakhr a domnit atunci pa-
truzeci de zile, in timp ce Solomon a pribegit prin lari ca un om
sirac. in cele din urmd, Sakhr ,
"r.rrr.",
inelul i., -"r., unde a fost
inghigit de un peEte , care a cdzutin nada unui pescar. Acesta l-a des-
picat in doua qi a gisit inelul, inapoindu-i-l lui Solomon. CAnd re-
gele a revenit la putere, l-a obligat pe Sakhr si-i construiascl o
moschee mirifici.
p. F"f,'., ca si-$i f"ce p,opri.',I interes. Siegfried il ucide pe Fafner 9i
insi
ia inel.rl, dar qi coiful iir, .o*o"ta strAnsi de balaur' Descoperi
ci Mime intengioneazd sd-l otriveascd Ei-l ucide pe pitic'
in d*m spre casi, Siegfried o gdseqte pe Valkiria Brilnnhilde cu-
indri-
fundatr intr-un ,o-n -'"gi. 9i o treze;te la via95' Cei doi se
gostesc, iar Briinnhilde reiunqe la lumea zerlor ca
si rimln; cu el. tl
lotrritg. pe Siegfried si porneasci in alte aventuri' iar el' ca dovade
a fideliiatii ,"1., ii lase Inelul Nibelungilor. Cade
insi pradi intrigi-
lor lesute de fraqii Gunther 9i Gudrun' care il conving si bea Poliune'
o
tqi pierde astfel memoria qi o uitd pe Briinnhilde' indrlgostindu-se'
dra-
ir, ,.hi-b, de Gudrun. Ea il roagl si-l ajute pe Gunther sI cagtige
TarnbeLm, Siegfried ia
forr." lui Briinnhilde. Cu ajutorul coifului
infiqiqr.", lui Gunther qi o convinge siJ ia de soq' lulndu-i insr de
pe deget Inelul Nibelungilor 9i punAndu-i-l pe al sdu'
C}ndGunth"rod.,*cepeBriinnhildeincastel,eavedelnelul
Nibelungilor pe degetul lui siegfried qi ingelege cI a fost tridatd.
Vrea si se rizbune J' ori.. pre!' astfel cI Siegfried e ucis in
cele din

6r9
6rB
Qberon $eff- tl{alenfieart (larteo ucenicufui lrajitor

L
 urmi la o paftide de vanitoare. Briinnhilde se ocupd de pregitirile de pe Thor si-gi recupereze ciocanul deghizindu-se in Freyja. Povestea
inmormantare gi porunce$te ca pe malurile Rinulul ,e r.l.rJt" un rug este destul de lungi ;i complicatl, dar pe scurt, Thor, luAnd infeliqarea
funerar. Ia inelul de pe degetul lui siegfried qi le roagi pe fecioarele
Freyjei purtand la gat colierul Brisingamen, gi-a recuperat ciocanul.
gi
Rinului si-l recupereze din cenu;d, dupi ce focul il va purifica va
9i Rlte dru, Loki, zeul cel buclucag, a gterpelit colierul de la Freyja
anula blestemul. cand rugul este cuprins de fl;cdri, Briinnhilde se
cAnd dormea. CAnd s-a trezit qi a descoperit ci podoaba ei nepreguiti
nipusteqte, ctrLare, in foc 9i dispare inghiqite de valvatii. i' timp ce
rr dispirut, gi-a inhimat pisicile la car gi a pornit in cdutarea colieru-
focul continud sd ardi, Rinul iqi umfli apele, iar fecioarele recupereazi
lui. Heimdall a ajutat-o in ciutirile sale qi au descoperit in cele din
inelul, inf;ptuind astfel ,Jude cata Zeilor*.
urmi ho1ul: Loki, care se preficuse in foci. Heimdall a luat 9i el
infeqigarea unei foci si l-a provocat pe Loki si-qi mlsoare forlele
DRAUPNIR impreuni. Dupi o luptl incrAncenat;, Heimdall a ieqit invingitor 9i
autor: qtrinmaker lrosu;
i-a inapoiat colierul Freyjei.
Draupnir, brdgara de aur a lui Odin, este creagia piticilor Brokk
Ei sindri. Reprezenta o sursi inepuizabih de bogiqie, deoarece la fie-
care nour zrle fFrurea alte opt brigari identice. odin a pus briqara pe
{te obie cte magice
rugul funerar al fiului siu, Baldur. Hermod, alt fiu al iui odin, a re-
cuperat-o maitirziude la Baldur din infern. cu ajutorul aceleiaqi brdgiri,
COIFUL TARNHELM
servitorul lui Freyr, skirnir, o pete$te pe viitoarea soqie a lui Freyr,
autor: {tlinmaker lrosu ;
giganta Gerd.
Coiful Tarnhelm (in germani, ,,coiful magic al deghiznrilor") este
opera Nibelungului (piticului) Mime, fratele lui Alberich, creatorul
BRISINGAMEN Inelului Nibelungilor. Coiful nul face invizibil pe cel care il poartd,
qutor: ql$innraker lroqu;
ci ii conferi diverse forme, de animale sau de oameni. Alberich s-a
Brisingamen este colierul din aur (sau din
preficut cu ajutorul lui in Earpe sau broasci pentru a-l impresiona pe
chihlimbar, spun alte surse) al zeigeiFreyja
zeul Loki. Gigantul Fafner s-a transformat qi el intr-un balaur, fiind
din mitologia nordici. Este opera a patru pi-
in cele din urmi ucis de Siegfried. Acesta l-a folosit, la rAndul siu, ca
tici - Davlin, Allfrigg, Berling;i Grer. Ca sd
si ia infiliqarea lui Gunther pentru a o peqi pe Briinnhilde. Nu se gtie
oblind colierul de la pitici, Freyja a fost nevoitd
ce soarr1 a avur coiful in cele din urmi... aga cd e posibil si se afle un-
si se culce cAte o noapre cu fiecare dintre ei.
deva prin lume.
cand purta colierul, mai ales primdvara, niciun barbat sau zeu nu
putea si reziste farmecelor ei. Acest lucru le supira pe celelalte zei1e.
PIATRA FILOZOFALA
colierul se dovedea qi un sprijin de nndejde penrm oastea pe care Freyja qutor: So[4ris lacrtamarin;
o apira pe cAmpul de lupti.
,,SfAntul Graal" al alchimigtilor medievali avea sI descopere piatra
Nu doar zeilele o invidiau pe Freyja pentru giuvaierul ei atlt de filozofali. Piatra ftlozofal1, alcituiti, cum credeau alchimigtii, din
prelios, ci gi zeii. irrt.-.rn" din cele mai nostime porregti din mitolo-
carfttot, este o piatri magici, din care se extrigea pulberea, care se
gia nordici, gigantul Trym i-a furat ciocanul lui rhor. in schimbul
preficea apoi in elixirul vieqii. Inilial, elixirul nu indepirta moartea, ci
ciocanului, Try* a cerut mAna zeigei Freyja. Zeii, dar gi zeijele, in
o irrta.rir. Purifica trupul qi prelungea tinereqea gi viaga. Mult mai tar-
special Freyja, n-au fosr deloc incAntagi de idee, astfel incAt l-au sfituit
ziu, oamenii i-au atribuit pietrei filozofale nemurirea gi puterea de a

6zo je[[- tl{o.,'en 6zt

C)beron h eart (lartea ucenicufui rrrajitor
 preface metalele in aur care, in conceptia alchimiqtilor, este cel mai
pur metal. Primul care a suslinut ci piatra are taina vieqii gi a sinitigii,
avlnd puternice semnificaqii spirituale, a fost Zosimos din Teba (circa
250-300 e.n.). oamenii i-au atribuit apoi, pani in secolul al Xl[-lea,
puteri inimaginabile. Se spune ci o singurd picituri era s'ficienti pen-
tru a transforma metalele in aur.
Descoperirea pietrei, denumite qi ,,Opera fundamentali,. sau
,,Magnum Opus", este descrisi in formula alcituitd din Eapte paqi pe
care o regisim in Tabla de smarald a lui Hermes. cei sapte pagi in-
clud procesul de calcinare, dizolvare, decanrare, imbinare, f.r-..ra"..,
distilare gi coagulare. Primii patru au loc in planul materiei, iar cei-
fte[ierut QLOCI:
lal1i, in planul spiritual Ei in cel al imaginatiei crearoare.
Piatra filozofaleigi are originea in teoriile lui Geber, alchimist din
ftte[e ocutte $e Brul
secolul al vIIIlea. Acesta suslinea cd fiecare metal este caracterizat
prin cele patru insuqiri: fierbinte, rece) uscat gi umed. Metalele pot fi Edificii din abanos
transformate, spunea Geber, prin modificarea caracreristicilor p.irrr.-o
substanta numitl el ixi r. Ca un scwt, de soare wmbra ne apdrd,
Nicolas Flamel (1330-1418 e.n.) este singurur care a descoperit se- Ctici luntina, neimblAnzit,i, viapa ne'o reteazd.
cretul pietrei frlozo/iale, in misterioasa carte a lui Abraham Earewl, Fdrti nop;i, zilele - a le tndura - nu am p,uted
$i nici lintina n-am cunoatte, de-ntunericul nu s'ar ldsa'
Flamel era un bogita5, lucru pe care istoricii il pun pe seama investijiilor lrlu t,iiapi cordonul. ce noppile cle zile le leag,i!
sale. Intr-o vreme in care limita de vlrsti era de 35 de ani, Flamel a Si noi suntem urdjiLori 5i suferinla prea bine o 5tim'
murit la 88 de ani. Dupi moartea lui, misterioasa carre a disprrut gi ln dcriari plutiti? Corabia pe dpe line ttoi o croim
$i capcit patintilor noi gtisint.
nimeni nu a mai gisit-o de atunci. Prin or,iji si magii albe,
De-a lungul timpului, oamenii au investit averi uriage ca sa desco- NecazuriLe le ,Lom fereca.
pere piarra filozofale, dar au pierdut tot. cea mai apropiati Binele este a/ nostru zeu
,,regeri,, gi tenple pennu EL noi inaham.
prin care poli transforma plumbul in aur esre si prachezi metalul cu Iar intr-o bunii zi,
un strat de aur, ceea ce s-a ;i ficut. Acun, cxnd qtiinqa moderni a inh- Cu zidwri ;i pe ooi o sd v-apdrdm.
turat credinlele medievale, piatra filozofalea devenit doar o metaford F.r.rzABF:'f H Bat Rp.rrr
pentru incercirile omului de a sclpa de rnoarte.

t. clntroduce.re
ine ati venit in lumea artelor oculte! Cea mai simph formi
de arti oculta este vrdjitoria, unde cu ajutorul farmecelor se
sivirEeEte un act magic pentru atingerea unui anumit qel.

[arlea ucenicu[ui lrdjitor 623

Vrdjitoria igi are originea in magia populari, numiti adesea ,,magie
neagri" sau ,,arte oculti".
Din picate, astdzi, clnd oamenii vorbesc despre ,,magia neagrd", se
referi in general la actele magice infaptuite in scopuri egoiste, nu altruiste -
dominarea gi manipularea oamenilor impotriva voinlei ior, metode de
constrAngere prin care oamenii pot fi determinati si faci lucruri pe care
nu vor si le faci, fapte in detrimentul ahora, menite si ameninle viala
sau si faci riu anumitor persoane - toate acestea sunt considerate prac-
tici ale artelor oculte gi ale magiei negre. Totu;i, un aspecr extrem de
important al vrijitoriei tradigionale il reprezinti metodele magice de
apdrare impotriva tuturor relelor gi a fo4elor negative. Veli descoperi,
aEadar, in acest capitol ,,Tehnici de apirare impotriva artelor oculte".
Vom vorbi, de asemenea, despre ,,Copiii noptii" - monqtri care
ne tulburi nopgile, personaje din filmele de groazd,,la granila dintre
tirAmul viilor ;i cel al mo4ilor: fantome, demoni, vampiri, strigoi,
zombi gi vArcolaci, dar gi personaje misterioase, precum Omul-Molie
sau diavolul din Jersey. Acestea se aflt la hotarul dintre lumea noasrri
9i lumi paralele.
Culoarea magici asociati cu acest atelier este negrul, corelat cu
noliunea de constrAngere, dar gi cu energiile lui Saturn. Culoare a noplii,
negrul sugereazi forfa prevestitoare, curajul gi consecventa stimulate
de ,,doringa de a trece cu bine prin intuneric". Negrul este gi o culoare
protectoare pentm instrumentele magice, dar gi o culoare benefici pen-
tru indepirtarea unui obicei prost, pentru respingerea energiilor ne-
gative sau pentru realizareaunor schimbdri dramatice in via1i. Negrul
este, de asemenea, culoarea tradilionali a magiei negre qi a anelor oculte.
z. c()rdjitoriq qi umbra
qutor: Aroffonius 1a[6y
Topi venim in contact cu Larura intunecati a viegii, fie ci vrem,
fie ci nu. OricAt am incerca si evirim, vrdjitorii trebuie sd ingeleagd
misterele acestui tirAm, chiar daci nu se specializeaziin artele oculte.
614 Qberon $eff -tI{r'crrft eart
Dupi cum qtili deja, arta magiei sebazeaz| pe intelepciune, ea repre-
zentAnd temeiul marilor tradilii universale. Inlelepciunea ne aiuti si
inlelegem noliuni precum gindirea corcct/i, exprimarea corectd st
ac;iwnea corectd, principii extrem de importante pentru toli oamenii,
dar cu atAt mai mult pentru vrljitori' care au misiuni unice in comuni-
tatea universali. Pe de alti parte, practicile bazate pe ingelepciune, in-
clusiv vrijitoria, ne ajuti si triim in conformitate cu aceste principii.
Etica, in sens larg, este una dintre componentele fundamentale ale
inlelepciunii (9i implicit ale vriiitoriei), motiv pentm care am intro-
dus-o in programa qcolari a instituliei noastre. De;i am putea dezbate
la nesf}rlit asemenea subiecte, intrlnd in detalii minulioase. exista o
opinie universali referitoare la principiile morale, care definesc binele
9i riul. Degi ne axim pe aspectele pozitive, ingelepciunea inseamni a
inlelege, a infrunta qi a accepta Latura Intunecati a existenlei. In psi-
hologia lui Jung, aceasta se numegte ,,LJmbri". Umbra existl la muite
niveluri: colectiv (este un element comun tuturor oamenilor), cwltural
$ personal. Din punct de vedere psihologic, Ea este prezentl la nivelul
colectiv (biologic), cultural qi personal al subconqtientului nostru.
Umbra comprimi, in esenla, tot ce am respins, con$tient sau nu,
ca specie, culturi sau individ. Reprezinti, aqadar, chintesenqa Riului,
a;a cum ni-l inchipuim sau cum existi el in viala noastri' ,'Satan" este
numele pe care cregtinii qi musulmanii il dau Umbrei lor (care existi
mai ales la nivel cultural). DeEi chipul Umbrelor noastre s-ar putea
si difere de la un individ la altul, Umbrele multor vrijitori sunt si-
milare - egocentrice, insetate de putere, intolerante, exploatatoare'
discriminatoare, rasiste, agresive, violente, razbunitoare, egoiste, min-
cinoase, hoage, manipulatoare, rapace, iresponsabile, leneqe, pasive,
slabe, nehotirlte, arqigoase, colerice, ignorante, superficiale, materia-
liste etc. O listi lungi de aspecte negative Ei nu cred ci le-am menlionat
pe toate! Vreqi si vedeli chtpul proprieilJmbre? Atunci, inchipuiqi-vi
omul - -
real sau imaginar pe care nu-l puteqi suporta deloc!
Psihologul Carl Jung ne invaqi doud lecqii importante despre
Umbrd. in primul rlnd, Ea nu poate fi alungati din viaqa noastrd. Cit
timp credem ci am scipat de Ea, ne aflim in puterea Ei. Dac:i negim
sau ignorim influenqa covArgitoare pe care o exerciti asupra vielii noas-
tre, nu facem decAt si-i sporim fo4a. Daci nu-i recunoaQtem existenta,
('qrtc.r ucen icu[u i Trojitor b25
vom arunca vina pentru gregelile, ghinionul sau faptele noastre repro-
babile pe allii (,,proiectAnd-o qi mai mult in existenla noastri"), ceea
ce ne va determina si cdutim mereu un lap ispigitor. Cu cit Lumina
este mai puternici - spunea Jung - cu atAt Umbra pe care o apiri este
mai intunecati. Nu este de mirare, aqadar, cd tradigiile religioase qi
spirituale care au cele mai stricte coduri morale gi orientiri ascetice
sunt inviluite de cele mai intunecate ljmbre. Si nu e de mirare ci unele
dintre cele mai diabolice atitudini si fapte din lumea de astizi apa4in
unor grupuri care se mlndresc cu puritatea qi bunitatea 1or.
in al doilea rind, Umbra, susline Jung, reprezinti un izvor de
putere Ei creativitate. Prin simplul fapt ci am respins-o, ne poate da
exact ce ne lipsegte. Multe dintre caiititile Umbrei, daci nu chiar
toate, pot avea efecte benefice in anumite circumstanle. Acestea sunt
puterile de care avem nevoie pentru a cipita integritatea supremi.
Ele joacr un rol primordial in dezvoltarea personalit;ilii unui vriiitor
adevirat, care igi doreqte si imbine si si armonizeze aspectele sale
psihice qi spirituale cu intregul univers. Este vital, agadar, pentru toti
oamenii - dar mai ales pentru noi, vrijitorii, care canalizim sursele
tainice de ptrtere - si facem cunogtinti cu Umbra noastrd ;i si ne-
gociem ,,un pact" prin care sd oblinem aceaste putere, indeplinindu-i
condilrle, f,;r,l sti ne inctilcdm ins,i principiile morale. Asta nu inseamni
ci trebuie si renunlim la autonomia morali, devenind sclavii Umbrei
noastre, cici ar insemna ,,sI ne vindem sufletul diavolului" sau ,,si
imbriligSm intunericul vie1ii".
in concluzie, e important ca vrijitorii si adopte standarde morale
foarte stricte. Nu putem ave.l o poziqie neutri in toate situaliile - n-ar
fi inqelept, iar inlelepciunea este
chintesenla existenlei noastre.
Pe de alte parte, aceea;i inlelep-
ciune ne spune ci trebuie si
, recunoaqtem Umbra, si interac-
lionlm 9i chiar si cooperim cu
Ea, pistrlndu-ne in acelagi timp
principiile morale. Invilaqi,
aEadar, sI vi cunoasteti Urnbra
qi si negociali cu ea!
( )[rcron Jc[[ - t l{u rorhcurt
g. $(onqtrii
qutor: (IgoPqrd$4ncfl' lcenuSiu1
cuvlntul,,monstru" provine din iatinescul monstntnt.,care inseamni
.,clemn de a fi arirat". DeEi definitia nu pare s; aibd nicio
legaturi cu
sensul modern al termenului, care se re{'eri |a o fiinli inspiirnintito;rre,
irdesea rnitologici, nu vi ldsaqi ingelali de aparenle! E adevirat ci monqtrii
sunt ciudagi 9i adesea inspilmlntitori 9i la fel de adevirat este 5i ci sunt
creaturi mitologice. Pe de altd parte, aceste fiinle neobiquuite, care
silisluiesc in tinuturi intunecate, ne pot dezvilui foarte mult, dacl ie
acordam atentia cuveniti. Ele ating granigele imposibilului $i ne arati
ci lucrurile nu sunt intotde,runa ce par sau cum ne-ar phcea si fie.
pentru greci 5i romani, aparili,r fiintelor mitologice era un ruesai
clin tirAmurile tainice. Revolulia ;tiinqifici a schimbat insi percepqia
oarnenilor asupt:a lumii inconjuritoare. Brusc, totul a devenit expli-
cabil, iar lucrurile inexplicabile erau pur Ei sirnplu ignorate. Legen-
clele trecutlrlui i5i pierdeau importanqa, iar ,,creaturili: noptii" erau
simple personaie de basm'
$(ogia gi monstrii
Majoritatea tradiqiilor magice includ informalii minulioase despre
cliverse creaturi fironstruoase, sfituindu-ne qi cum si ne purtim cu ele'
Teoriile magice vorbesc qi despre diferite tirimr.rri unde ele i;i fac
simliti prezenla adesea, interacqionlnd unele cu celelalte'
Nivelul fizic este nivelul simlurilor noastre, nivelul la care vedem
cu ochii pi auzim cu urechile, nivelul corpului fizic. urmeazi apor
nivelui eteric, forla vielii, care se contureazi ca o auri' Urmitorui
nivel este cel astral, tirimul activitilii mentale, tirAmul viselor ;i al
imaginaliei. oamenii sunt inz,esrrali cu trup astral, care poatc deveni
gn insrrument pentru c;ldtoriile astrale 9i treirile extraselzoriale.
Nivelui mental sti la baza glndirii abstracte - a semnificaqrilor uni-
neingridite de timp sau de spafiu. Conectarea la acest nivel
'crsale,
Presupune iclentificarea cu Marele lJnivers, cu Eternul Dansator.
('27
('!u'lcu ucclicuItti lruiitol'
 ultimul nivel spiritual, tiramul unitiqii primordiale, din care
este cel
se nasc toate celelalte tirAmuri.
Toate nivelurile joaci roluri cruciale pentru inlelegerea creaturi-
lor monstruoase, dar nivelul eteric este cel mai irnportant. Energia
eterici se apropie cel mai mult de planul fizic, clpitAnd o anumiti
consistenlS. Putem detecra, cu ajutorul sirnlului tactil, energia etericr.
Ea poate exercita o anumiti presiune, iar uneori o putem confunda
cu un obiect solid. cAnd e difuzi, energia eterici devine insi invizi-
bih si intangibili, putAnd fi detectati doar cu ajutorul anumitor caliteli
magice. Nivelul astral este, si el, la fel de imporrant, cici el modeleazi
nivelul eteric, cum nivelul eteric il modeleazi pe cel fizic. cunoaqterea
celorlalte niveluri vr va ajuta sd intelegeti Ei structura acestor f;pturi
ale intunericului.
Qdrco[acii
qutori: ()beron si ({gopard!}ancer lcenusiuy
lncapitolul dedicat artelor oculte drn Manualwl tle initiere in
ordjitorie, Oberon a introdus un subcapitol intitulat ,,Mo4ii vii", unde
a vorbit pe scurt despre fanrome, vampiri, zombi gi strigoi. Din lipsa
de spaliu, a trebuit si renunte la prezentarea vArcolacilor, motiv
pentru care ii introducem aici.
Legenda vArcolacilor igi are originea in culegerea de basme arabe
O ntie 5i wna de nop{i. Se spune ca povegtile despre exisrenqa lor au aparut
ca urmare a unor atestdri potrivit cdrora animalele
sdlbatice devastau morminte noaptea.
Vlrcolacii se hrinesc cu cadavre de
oameni. Silasluiesc in cimitirele din
intreaga lume, fiind adesea con-
fundati cu vampirii. Acegtia au stil
si eleganqd, in timp ce vArcolacii
sunt complet dezgusrdtori. Daci
u poartd, haine, ele sunt doar niste
zdrenle, in timp ce vampirii se disting
prin linute extrem de elegante. VArcolacii nu beau preferlnd
stirvurile si atacind foarte rar fiinlele vii.
in E.'ul Mediu, in special in vremea ciumei, vArcolacii d;deau
tircoale clmpurilor de lupti, dar qi stivelor de stlrvuri ale victime-
lor ucise de molimi gi rimase neingropate. Existi mirturii care atesti
prezenla lor in qiri tndepirtate, unde igiena gi practicile de inmor-
mAntare sunt inc; primitive. Totuqi, dezvoltarea tehnicilor de imb;l-
srmare qi incinerarea cadavrelor practicate in zilele noastre au
eliminat vircolacii din civilizalia moderni, dar vampirii prosperi
in ora;ele moderne.
VArcolacii au un aspect uman, cu ochi mari Ei strilucitori, gheare
lungi qi dinqi ascu1i1i. Par bolnavi Ei deshidratali, au buzele cripate 9i
genunchii crestali, iar sub unghii se vld resturile de la masa dez-
gustdtoare pe care o iau. Nu sunt nigte fiinle inteligente, nu au darul
vorbirii si pot si recunoasci doar cAteva lucruri foarte simple' Unii
s-ar putea si nu aibi ochi sau si fie orbi, dar toqi au simqul mirosu-
lui extrem de bine dezvoltat, acesta fiind un instrument util pentru
detectarea pritzri.
Spre deosebire de vampiri, vlrcolacii nu se tem de lumina soare-
lui, care nu le face riu, dar preferi si-Ei faci aparilia noaptea, cAnd
sunt mai putine ganse si fie prinEi devastAnd mormintele. $tiind si se
fereasci, sunt rareori prinEi asupra faptului' Singurele semne care le
trldeazi prezenta sunt mormintele profanate Ei cadavrele mutilate.
VArcolacii nu cunosc durerea, sunt imuni la otrivuri Ei au o ex-
traordinari fo4i de regenerare. Armele ii pot rini, ins; f;r; si-i ucidi.
Nu sunt mai puternici decAt oamenii, dar sunt mult mai agili ;i mai
iu1i. Sunt lagi prin natura lor, acceptAnd o confruntare doar daci sunt
in avantaj. in r^. contrar, dau bir cu fugilii.
Fiind f;pturi nocturne, cea mai buni armi pe care o puteqi folosi impo-
triva lor este lumina soarelui sau lumina artificiali. Sursele de lumini
le paralizeazi migcirile, ficlndu-le mult mai vulnerabili. Arma im-
batabile cu care ii putegi ucide este focul, pentru cd sunt ugor infla-
mabili. Electrocutarea qi decapitarea sunt la fel de eficiente 9i se pot
aplica qi pe alte fiinle monstruoase.

628 Q6eron jeff- tl{alenfreort (.nrtca uccnicu[u i vra.jitor 6zg

 4. ?(onqtrii misterioqi
qutor: Oberon lcenusiu;
Mongtrii pot fi incadragi in diverse categorii. Pot fi ,,anomalii ale
naturii", venind pe lume cu anumite defecte, suferind mutaqii sau alte
diformititi.
Pot fi creaturi legendare din ,,Menajeria mitologici" gi bestiarele
clasice. Acestea sunt personaje-hibrid imaginare - Centaurul, Sfinxul,
Grifonul. Pot fi qi versiuni exagerate ale unor animale reaie, despre
care se stie foarte putin, precum mongtrii Kraken.
Pot fi ,,criptidele", studiate de criptozoologi, creaturi despre care
oamenii suslin ci le-au vizut ;i chiar le-au fotografiat, dar care n-au
fost niciodate capturate 9i identificate, fiinle ca Bigfoot, monstrul din
Loch Ness, Yeti qi Mokele-Mbembe din Africa.
Dar pot fi, de asemenea, gi creaturi ciudate 9i unice, care iqi fac
aparigta doar din cAnd in cAnd gi care nu pot fi incadrate in nicio ca-
tegorie. Se spune ci asemenea fiinle bizare apar doar in anumite 1o-
curi, tArziu in noapte. Par cu totul striine de lumea noastri. Poate
chiar vin din alta parte. Putem doar si le numim ,,MonEtrii misteriogi".
Iati citeva exemple:
Qhupacabra
Numele acestui monstru misterios contemporan inseamni ,,cel care
suge sAngele caprelor", pentru ci se spune ci se
hrinegte cu pIslri gi animale domestice: giini,
oi qi capre. Prezenga sa este cel mai adesea
atestati in Mexic qi in Puerto Rico, dar se
pare ci a fost vizut 9i in America Centrali,
unde majoritatea martorilor sunt fermieri.
Descrierile diferi de la individ la
individ si e imposibil si ne facem o
imagine clard aacestor creaturi. irrtr-o
intr-alta, pe toate cele patru labe dotate cu gheare. Au ochii fie ro9tt,
fie negri;1n unele descrieri, au o coadi lung;, in altele, chiar gi aripi
de liliac. Se spune cI au intre 0,9 qi 1,5 metri in inlllime (cind se ridici
pe picioarel" di.t tp"t"), au blani sau spini pe spate qi cel mai adesea
au corpul acoperit cu solzi.
Din pdcate, nu existi fotografii sau alte dovezi concludente care
si ateste existenla lor. Unii cred cI Chupacabra e o specie noui, o
creaturi interdimensionale sau chiar un experiment guvernamental
secret. Alqii spun ci este extraterestru. Deocamdati insi, in lipsa unor
probe certe, trebuie si ne mullumim cu supoziqii gi presupuneri'
!)amonu[ din !]o'rer
Prima apariqie a ,,demonului din Dover" a fost atestatila 22 aprt-
he 1,977 in Dover, un carrier din Boston, Massachusetts. Trei baieqi
de 17 antse indreptau spre casi cu masina in jurul orei zece qi
jumitate
seara, cAnd qoferul, Bill Bartlette, avizut in lumina farurilor o crea-
turd ciudatS, care mergea incet pe un zid din piatri de la marginea
drumului. El a descris-o ca avlnd un cap clt un pepene Ei ochi mari,
portocalii. Avea un corp sublire, cu membre Ei degete lungi, care o
si se agale de pietre. Avea cam 1,20 metri in inillime qi pielea
"1rrrr,,
netede, de culoarea piersicii.
ir, *o*..rtrrl ciudatei apariqii, prietenii lui Bartlette vorbeau gi n-au
vizut nimic. S-au intors la locul respectiv, dar nu mai era nimeni. Ajuns
acasi, Bartlette a desenat ce vizuse.
DouI ore mai tarziu, cam la un kilometru distanqi, John Baxter, de
15 ani, seintorcea acasi de la Prie-
tena lui cAnd a vdzut o siluetd ve-
nind spre el. Crezlnd ci e un biiat
pe care il cunoEtea, l-a strigat Pe
nume, dar n-a primit niciun r5s-
puns. Creatura a fugit din dmm,
indreptAndu-se spre un mal'
Baxter urmirit-o gi i-a distins
a

versiune, merg pe picioarele din spate, destul de clar trisiturile. Avea

nicufui lrdjitor 63r

Qbcron $eff -fQrlcnheart lartea uce

L
capul mare, trupul sublire 9i braqele gi degetele lungi. Pielea fere blanl
pirea aspri ca smirghelul. Baxter a privit-o o clipi inainte de a fugi
speriat. $i el a desenat-o. ComparAnd desenele lui Bartlette cu cele ale
lui Baxter, ajungem la concluzia ci e vorba despre aceea;i creaturi.
A doua zi, Bartlette i-a povestit prietenului siu, \Will Taintor, ce
avizut. in seari, cam pe la miezul noptii, Taintor o ducea acasi
"ceeagi
cu masina pe prietena lui, Abby Brabham, cAnd ea a vdzut o fiinln
ciudati, ca o maimula firn par, stind in patru labe pe marginea dru-
mului. Chiar daci nu ;tia de celelalte aparilii, descrierea ei se potri-
vea cu ale lor, singura diferenti fiind culoarea ochilor, care, dupi
spusele ei, erau verzi. Taintor a spus ci o zirise si el in fugi.
Nimeni nu a mai vdzut-o de atunci, astfel ci misterul demonului
din Dover rimine neelucidat.
$ia.,ro[uf din $erse1
,,Diavolul din Jersey" este unul dintre cei mai cunosculi ,,monstri
misteriogi" din America. Inci de la prima apariqie, la inceputul seco-
lului al XIX-lea, a fost vizut de peste 2 0OO de oameni in statul New
Jersey, dar 9i in imprejurimi. Existd mai multe versiuni ale povegtii
in care se spune ci o femeie - de fiecare dati, este vorba de altcineva -
a dat nagtere unui ,,copi1-demon" ingrozitor de hidos.
,,La inceputul secolului al XIXlea, comodorul Stephen Decatur,
erou rn marlna amencani, verifica proiectilele
din levile tunurilor pregitite de tragere, cAnd
a vizut o creaturi. ciudati zburAnd pe cer.
A tras cu tunul si a lovit-o, dar ea a conti-
nuat sd zboare.Joseph Bonaparte, fost rege
al Spaniei qi fratele lui Napoleo n, a vdzut
9i el diavolul dinJersey in Bordentown, New
Jersey, intre 1816 ;i 1839^, in timp ce se afla
la opanid; de vlnitoare. In 1840-1841, multe
oi 9i giini au fost ucise de o fiinln neobi;nuiti,
care scotea lipete pitrunzltoare gi ldsa urme
ciudate. lntre 1859 si 1894, aparitiile diavolului
63,
Qberon $c[[-t[{rlenhearl
din Jersey au fost tot mai numeroase. oamenii povestesc ci lua cu el
tot ce mifca". (Dave Juliano, 7'he Sbadoruland)
cincizeci de ani mai tlrziu, intre 16 gi 23 ianuarie 1909, peste
1 OOO de oameni au vizut diavolul din Jersey, care a lisat urme ciu-
date in z;.padi in tot sudul statului New Jersey qi in Philadelphia.
Martorii ii descri., ca pe o crearurl aseminitoare cu o Pasire, cu ochi
strilucitori qi cap de cal, care scotea lipete pitrunzitoare. Minca tot
ce gisea prin gunoaie. Lisa urme de copite in aproape toate curqile
din Burlington. se urca in copaci, sirea de pe un acoperiq pe altul Ei
dispirea pe clmpuri sau in miilocul drumurilor. Clinii refuzau si
mearga p".,.-.1" lui, care ii purtau pe vAnitori pe distanle lungi, de
pesre treizeci de kilometri, ii ficeau sa sara garduri inalte de peste 1,5
metri sau sI pitrundi in spalii extrem de inguste.
La 19 ianuarie, Ia ora doui Si jumitate noaptea, domnul qi doamna
Nelson Evans din Gloucester au privit diavolul de la fereastri zece
minute. Iatd cum il descrie domnul Evans:
,,Avea aproape un metru inilqime, capul semina cu cel al
ciinilor
Collie, i.. i"q", .r, cea de cal. Avea gAtul lung, aripile de vreo 60 de
centimetri, iar picioarele din spate, cu copite de cal, seminau cu cele
ale unui cocor. Mergea pe membrele posterioare, iar pe cele superioare,
dotate cu gheare, le tinea in sus. Nu le-a folosit deloc clt l-am privit.
Eram ingrozitor de speriali - gi eu, 9i solia mea - dar am reuqit si des-
chidem fereastra si-] uiuim. S-a intors spre noi, a scos un sunet ca
Si
un litrat qi gi-a luat zborul." (James F. McGlory, Ray Miller, ,,The
Jersey Devil", Tbe Middte AtLantic
Press,Wallingford, P A, I97 6, p' 45)
Multi oameni au vizut de-aproape creatura 9i au descris-o identic.
Unii spun ca a latrat inainte de a-qi lua zborul. O femeie susqine ci a
auzit galigie in curte qi cAnd a deschis u$a, a vizut diavolul care ii prin-
,"r" .ain.l. in gheare. L-a lovit cu o mituri pAnI cind i-a dat drumul
animalului, lulndu-gi apoi zborul. Pompierii din west collingswood
au incercar sd alunge diavolul stropindu-l cu api, dar el, deqi bituse
inilial in retragere, i-a atacat, zburind apoi in ultimul moment'
Degi apariliile sale s-au ririt in ultimul timp, atacurile diavolului
din Jersey asupra oamenilor Ei animalelor continui 9i astizi. S-au flcut
nenumirare speculalii despre identitatea lui. S-a spus ci ar fi vorba
despre un exemplar rar din specia cocorilor siberieni, despre un
i lrqiitor 6ss
[artca ucenicu[u
 pterodactil preistoric sau chiar
despre un demon supranatural. Cu
toate acestea, trisiturile 5i com-
ponamentul diavolului nu se po-
trivesc cu cele ale specimenelor
enumerate mai sus. Seamina insl,
ciudat, cu Chupacabra. (Sursa din
cdre m-ant inspirat pentru scricrea
acestwi subcapitoL este ruebsite-ul
I ui Daae luliano: T he Shadowlands:djuliano@theshadowlands.net)
$Jrooscc din {orrafand
Povestea ,,Broa;tei din Loveland" a inceput in rnai 1955, cnnd
un b;rbat care trecea cu magina prin Loveland, Ohio, la ora trei si
iumitate noaptea, avdzut rrei crearuri ca niqte broaste stind in doui
iabe pe marginea drumului. Omul a rras pe dreapta Ei le-a privit
cxteva minute. una tinea intr-o laba o bagheti din vlrful cdreia parci
iegeau scAntei.
Martorul a raporrat incidentui politiei locale, dar creaturile nu si-au
mai ficut aparitia pina in martie I972, cindun polilist din Loveland,
care conducea pe strada Riverside la ora unu noaptea, a zd,rit pe mar-
ginea drumului un animal ghemuit. Cind a pus farr.rrile pe el, crea-
tura s-a ridicat pe picioarele din spate, dezviluindu-si astfel iniltimea
neobiqnuiti, de peste un metru, capul de broasci si pielea verde. Dupi
ce i-a aruncat o privire ofilerului, a sirit
peste parapetul de protectie de pe margi-
nea drumului in Little Miami River.
Doui siptimAni mai tirziu, un alt ofiter
de polife a raporrat o intlmplare identici, din
care reiesea ci animalul pirea rinit pentru ci
gchiopita, mergAnd de pe drum spre rlu.
Nimeni nu a mai vlzut de atunci broasca
din Loveland si nimeni nu $tie despre ce-a
fost vorba.
6:+ 1)heron Jc[f -. f{n lcnheorr
Omu[- ma[ie
,,Omul-molie" fost vizut pentru prima oari in toamna anului 1966
a
r-le doui cupluri care treceau cu ma;ina pe
lingi o veche centrali nucleari din Point
Pleasant, West Virginia, la ora unsprezece
qi jumitate seara. lJqa centralei era scoasi
din balamale, iar in prag stitea un mons-
tru de doi metri, cu ochi rogii qi strilucitori
5i aripi uria;e. CAnd qoferul a ap'isat pe ac-
celerator, creatura Eia luat zborul gi a ince-
put si-i urmireasci, zburlnd cu 160 de
kilometri pe ora. CAnd au ajuns la periferie,
"b,;+'u
a schimbat direcqia 9i a dispirut in noapte.
in urmitoarele ziie, tot mai multe persoane au povestit c) au vdzut
o creaturi zburdtoare imensl, care ataca oameni, fura cAini gi mutila
animale. Prezen\a ei pirea, de asemenea, si influenqez.e transmisiile
de radio gi televiziune. La 16 noiembrie s-a linut o conferinli de presi
unde creatura a fost botezati,,Omul-molie", dupi popularul serial de
televiziune ,,Batman". La un an dupd prima aparilie, peste o suti de
oameni au deciarat ci l-au vdzut.
La 16 octombrie L967, podui de pe rAul Ohio s-a pribugit la o ori
de vlrf 9i 46 de ma;ini au cizut in api. A fost cel rnai mare dezastru
din Point Pleasant si muiti s-au intrebat daci nu a avut vreo legituri
cu apariqiile Omuluimolie. De atunci' nimeni nu l-a mai vizut 9i prea
pulini mai vorbesc despre el.
5. {)emonii
qulor: lcoPq d$)ancer lcenusiu
Y I
Dintre toate creaturile despre care vorbim aici, demonii sunt, pro-
babil, cei mai inspiimAntltori. Chiar qi oamenii religiogi le recunosc exis-
tenga, chiar daci fiinlele fantastice ca vampirii sau vArcolacii le stlrnesc
icu[ui lrajitor 6ss
lartea ucor
 Astaroth Azazel
dernonuL sexului ;i al fertilittitit paznicul caprd0r
Belphegor Melcbom
ctemonul. descopcriri/or si al inaentiiLor ingenioase r:istiernic al iadului
un zambet disprequitor. cei mai multi dintre noi, insi, se cutremuri
numai auzind cuvantul ,,demon", cici ne evoca prezente reci gi riuvoi-
toare, care ne urmiresc din umbra, profitind de incapacitatea noastre
de a-i vedea. Pe de alta parte, existi oameni care neagi existenta de-
monilor, considerAndu-i doar un concept cregtin. Sau ,,riul.,, dupi
pirerea lor, existi doar in lumea materiali; odati ce ai pirisit aceasti
lume, ,,riul" a dispirut si el.
Legendele demonilor au apirut insi cu mult inaintea creEtinismului,
jucand un rol extrem de important in culturile spirituale din intreaga
lume. Multe dintre acestea au o tradilie indelungati in demonologie, des-
criind cu lux de aminunte puterile, slebiciunile, natura, fonele si nu-
mele diverselor entitagi demonice. in Er-ul Mediu, demonologi a era o
ramuri a angelologiei, deoarece se spune ci demonii sunt ingeri pribuEigi.
comportamentul demonic esre mult mai bine inteles declt demo-
nii in sine. cAnd interacqioneazr cu oamenii, demonii iau forme diverse,
6.16
Q6eron jc[[- tl{rlcnh corl
extrem de derutante. Toate sunt insi ciudate. Ba'al ia inf5liqarea unui
om cu trei capete: unul este de om, altui de broasci Ei cel de-al trei-
lea de pisici. Valefor seamini cu un sfinx, avind corp de leu ;i cap
de om. Unii au foarte mulqi ochi, altii - foarte multe membre. Unii
,,lmprumuti" pirqi din diverse animale, lucru care ne duce cu gAndul
la faptul ci doctorul Moreaul a innebunit de tot. Demonii infiliEaqi
aici sunt preluali din Dictionnaire Infernal, de Collin de Plancy (1863),
iar autorul desenelor este L. Breton.
Distraclia preferati a demonilor presupune aplicarea unor me-
tode de posedare sau de constringere a oamenilor naivi, prin care
ii deterrnini si facl lucruri nu tocmai ortodoxe. Posedarea deplini
a oamenilor de citre demoni este insd un fenomen rarisim. Obse-
siile, atacurile qi bintuirile sunt manifestiri demonice mult mai frec-
vente. Atacurile demonilor implici prezenle supranaturale, care
vor si faci rlu unor indivizi. Bintuirile demonice sunt similare cu
blntuirile fantomelor, implicind insi locuri mult mai bine deter-
minate, unde s-a practicat magia neagri sau unde au fost invocate
spirite demonice.
Oamenii de gtiinqi care studiazi demonologia impirtigesc acelagi
punct de vedere: posedarea qi obsesiile demonice implici acliuni zo'
luntare. Pentru ca un demon si posede un individ sau si interaclioneze
cu cineva, persoana respectiva trebuie sd stabileascl o legituri intre
planul nostru qi cel al demonilor. Demonii nu pitrund in viala noastri
neinvitali. De aici a apirut conceptia moderni potrivit cireia vampi-
rii nu pot sa intre intr-o casi daci nu sunt invitali. Demonii trebuie
si ne seducl, si ne lingugeasci sau si apeleze la alte mijloace de con-
strAngere prin care si ne determine si stabilim aceasti legituri. Ei n-o
pot face singuri. Pentru inceput, individul trebuie si nutreasci gin-
duri qi sentimente distructive (minie, gelozie, licomie). Acestea sunt
insoqite de o senzalie de frig, febri qi moleEeali, stiri care semnaleazi
Drezenta demonului.
in acest moment, daci Etiti si deslusiqi mesajele transmise de ener-
gia sau de aura persoanei respective, veli observa o anumiti tensiune
r Personajdin romanul lui H.G. .Wells Insula doctoruLri Moredu, c^re face experi-
mente pe rrnimale, transformindu-le in bestii cu chip de om (n. tr.).
C.qrlc.r ucenicu[u i lrajitor 6sz
 la ceafd 9i la baza capului. Metodele magice de timdduire aplicate
pot stivili influenpa negativd a demonului, dar secretul consti in
inleturarea glndurilor nocive, care au permis accesul demonului. cu
ajutorul ritualurilor magice, al meditaqiilor 9i al rugiciunilor, veqi
reugi si-l alungali. calitalile, precum curajul gi stiruinga, pot invinge
demonii, dar, combinate cu metodele de mai sus, vi oferi succesul
g^rantat. Totugi, daci cel posedat sau obsedat infrunti pasiv criza,
este un om pierdut, cici alungarea demonilor presupune un efort
per^sonai.
Inainte insi de a da verdictul posedarii demonice, trebuie si eli-
minaqi toate celelalte posibilitati. sa fie ,,opera" unui art gen de spi-
rit? Poate fi vorba despre o boali mentali? sau despre o farsi? Iatd
aspectele-cheie care vd indicd o activitate demonicd: unul sau mai multi
martori descriu intimpiiri care prezinti elementele clasice ale unui
atac, bxntuiri, obsesii sau posederi; victima are semne de tulburare
psihici astfel incAt acesrea si-i explice comporramentul. Dacd este vorba
despre un atac, trebuie si eliminali fanromele, vampirii, zanele gi alte
spirite; dacr esre vorba despre bantuiri, vepi descoperi in locul respec-
tiv dovezi ale practicilor de magie neagri qi activitati paranormale;
daci este vorba despre obsesii demonice, caracteristicile sunt foarte
clare. La fel stau lucrurile qi in cazul posedrrii, situalie in care mero-
dele de protecgie gi de alungare a demonilor nu se dovedesc eficiente
gi nu putegi gisi nicio explicagie medicald, psihologicn sau criminolo-
gicd pentru comportamentul persoanei respective. Trebuie si luaqi in
calcul toate aceste aspecte inainte de a hotiri ci este vorba despre o
faptd demonici sau nu.
cand vreqi sd alungali demonii, trebuie si vd sfituili cu un preor,
cu un $aman sau cu un vrdjitor, cdci ei sunt persoanele cele mai indi-
cate si vd' dea o povald. cea mai buni strategie de apirare o repre-
zinti insi forla;i purerea voinqei omului. Daci vi confruntali cu un
fenomen de posedare complet, trebuie sd apelali la ajutorul unui spe-
cialist. Dar, repet, succesul depinde de atiiudinea,rictimei. Daci nu
vrea si lupte, nimic nu o va putea ajuta. Dacd descoperigi ci devenili
victimele unor idei obsesive, inhturali-le imediat prin rnasaje, merode
de canalizare a energiei sau rirualuri de trmiduire gi binecuvlntare.
Acestea vor face minuni (dacn qi credeli cu tdrie ci pot face minuni!).
6t8
QOeron $eff - rl{rlenhcarl
Consilierea psihologici reprezintd, gi ea, o metode salutari - doar ca
sd vi ancoreze din nou in realitate.
Qogmcruri[e
qutor: Oberon lcenugiu;
Vremea vdrcoLacului este clipa dintre noapte;i zi, ceaswl c1nd majori'
tatea oamenilor mor, cind sornnul este ceL mai profurtd, cind copmarwrile
sunt cele rnai cumplite, ceasul cind cei care nu pot sd doannd sunt bin-
twiyi de spaime infrico;titoare, cind fantomele ;i demonii pun st,ipinire pe
noi. Ceasul uArcolacului este ti cel cind se nasc cei mai rnulpi copii.
INc;lrlaR BsRctvtaN, regizorul fiimului,,Ora vircolacului"
CuvAntul nightmare (co;mar)este atestat incl din anul7290. Sufixul
,,mare" nu inseamni, ,,iapd", cum aqi putea crede . Mare este un cuvint
care provine din engleza veche gi inseamni ,,demon". Derivi din
ridlcina indoeuropeanS. mer-, care inseamni ,,a Eterge prin frecare"
sau ,,a face riu". Este, de asemenea, ridlcina cuvintelor murder (crim,i)
;i mortal (tnuritor).
Agadar, termenul ?ndre se referi la un demon - incubws (mascu-
lin) sau swccubus (feminin) - care se furiqa in dormitorul victimelor
cuprinse de somn adinc, paralizAndu-le qi sufoclndu-le in timp ce
fecea sex cu ele. AEadar, cuvAntul nigbtm.are se referi la un demon
infricoqitor, care vi viziteazi in timpul nopqii. De-a lungul secole-
lor, sensul lui s-a generalizat, semnificAnd acum un vis tnspiimAntxtor.
O altd sintagmi care desemneazd. acest tip de bAntuire nocturni a
demonilor este nigbt bag (or,ijitoare).
in timpul vizitei nocturne, unii oameni au senzati a de parahzie,
respiri greu i;i au impresia ci cineva ii urmire;te din umbrd. In mi-
tologia noastri modernd, bazatape tehnologie, extrateregtrii, nu de-
monii, sunt cei care ripesc oameni noaptea gi ii supun la diverse
experimente sexuale. Fenomenul are loc Ei astizi, numai interpre-
tarea noastre s-a schimbat.
[arte a uce nicu[ui rrajitor 6rq

6. $(!tofogia Qthuthu 5i r\ecronomiconuf
qutori: Obcron si (Estara $"shirai lneBrul
,,Nu este mort ce podte zdce etern,
Iar cu eonii stranii chiar 5i moartea poate sd moard."
Abd al-Azmd: Kitab Al"Azif
Necronomiconul (Cartea numeLor moarte) este o scriere introdusl
in opera lui H.P.^l,ovecraft (1890-1937), unul dintre intemeietorii li-
teraturii borror. in lncrarea ,,Mitologia Cthulhu", Lovecraft a creat
o lume secrete, populati de ,,fiinte mai bItrAne" gi intunecate 9i de
rase extraterestre. Toate aceste fipturi qi zeititi cu puteri mai mici ii
venereazi pe Batrlnii Zei.
B;trAnilor Zei le urmeazi in linie succesorali Marii Strimoqi, fiinqe
la fel de importante ;i de puternice. Fiecare dintre Marii Strimoqi este
independent de ceilalli, degi unii par prizonieri intr-un fel sau altul.
Se spune ci ,,atunci clnd astrele le sunt favorabile", Marii Strimoqi
pot ajunge dintr-o lume intr-alta, dar cAnd astrele sunt impotriva lor,
ei nu pot trii. Asta nu inseamni ci unii dintre ei vor muri.
Cel mai cunoscut personaj al lui Lovecraft este Marele Strimog
Cthulhu, care triieqte in panteonul din R'lyeh, o cetate scufundatd
in Oceanul Pacific. Cthulhu este un soi de mort viu' dar cAnd ceta-
tea se va ridica la suprafaqi va fi din nou^liber
si prade gi si ucidi tot ce-i iese in cale. In ce-
tate sunt ingropaqi Ei alli membri din rasa lui
Cthulhu (,,Odraslele lui Cthulhu"). Cthulhu
este marele preot gi conducitorul lor, fiind cel
mai puternic dintre ei.
Cultul lui Cthulhu este cel mai risplndit 9i
cel mai cunoscut dintre cultele inchinate Mari-
lor Strimo;i pimAnteni. Se spune ci Cthulhu
a coborAt din stele, impreuni cu rasa lui, gi
a intemeiat cetatea preistorici de la R'lyeh,
de unde a condus lumea. CAnd astrele nu le-,rtt
mai ajutat, iar continentul lor s-a scufundrrt
() l() ( )[ro'orr,]c[[ -' l{a lorhcar'l
ca moar-
in api, cetatea gi locuitorii ei s-au pribuqit intr-un somn adlnc
tea,deundeagteaptlsifiet'"t\tidemembriicultuluiluiCthulhu'
CAnd cetatea n'lyeh se va ridica la suprafaqi'
membrii cultului vor
se afla cthulhu'
trebui si deschide marile po4i negre in spatele cirora
sii' unor
El se va trezilaviaqi 9i 'e t'a dedu' alituri de credincioEii
"in silbatice.
orgii
urmare unul ase-
po,reqtile lui Lovecr aft, NecronomiconwL este
menea cult. Se presupune ci este o tilmicire a
unui manuscris strivechi'
Abd
Kiub al-Azrl, into.mit in anul 730 e'n' de "Arabul Nebun"'
al-Azrad, ,,Cel care se inchin'i Marelui Devorator"'
Mulli suslin cd Necronomiconul este o scriere autentici' elaborati'
ale
ceea ce a dat nagtere unor istorii convingitoare
au fost
acestui aqa-zis manuscris' De-a lungul anilor'
publicate mai multe cl4i despre care se presupu-
,rea ca erau adevlratele manuscrise' Cea mai
acce-
sibile dintre ele este edilia publicate de Editura
fascinant, dar greor,
Avon in 1980. volumrrl "rt",rn soi de ,,manual"
qi babiloniene'
ale clrui subiecte sebazeazd'pe surse asiriene
de fiqiune firi rele-
lr{ecronomiconul esterd.r." considerat o operi
vanli. Nu trebuie insi s[-l respingem atit de qor' Curiogii Ei
cutezitorii
investesc, de aproape ,rn ,..oi, ene'gie Ei credinqi
in aceste pove$ti si ri-
sunt mode-
tualuri, iar energia trebuie si aibi o finalitate. Ritualurile
alese de oameni care le
late astfel incit sI cazi uEor in capcand: au fost
un gablon
inq.t g""., principiul de funclionare 9i care le-au modelat Pe
6u t"p"p.".ti.ii" de magie babiloniene sau aPartinand- altor popoare
,rrarr".hi.Darmultelrr.*,inusuntlalocullor'Ritualurileaufostcreate
inagafelincAtdiletanliisdcadlincapcani'Siauficut-odeminune.
Estera, colega noastri de catedri, este experti
in metodele de apirare
impotriva magiei negre. Ea spune ci au fost situaqii'
in special clnd se
La un mo-
,tt" in ."-p.rr'rrl universitar, clnd lucrurile au luat-o razna'
unde participangii
menr dar, i s-a oferit un rol activ intr-un ritual magic,
cl' dupd un timp' energia
aveau prea pulin'i experienli 9i talent, astfel
.ieclaniatx prin ritualuri a provocat fenomene ciudate'
pericol pen-
Nu putem spune cI ritualurile magice nu mai sunt un
si
tru cei.".. gti., ce mdsuri de siguranli si aplice' deoarece.trebuie
recunoa$tem ci nu am cunoscut pe nrmeni care
si fi reusit' Dar cei
t'4 |
('drlc.r uccnicu[ui vrdiitor
 simptome asemlnitoare. Animalele care aldpte;al
rimln brust:
care cocheteazd. cu ideea invocirii spiritelor intunericului trebuie si satr au alte
de irnpotenli'
Qtie cd existi sisteme mai vechi, mai sigure 9i mai demne de incredere {ire lapte. Pomii nu mai roclesc' Birbatii se plAne
decit cele descrise in l'{ecronomicon. Alie sinonime Pentru deochi sunt ,,ochi riu"' "ochi przmas"' "'-1'jri
(in idil)' rna! orcbio (in i'"r-
ha'ra (,,ocht riu", tn ebraici)' rnin borh
bla band (in farsi)'
Iianl). maloTo (in spanioli), je ttatore (in siciliani) si

7. $eochiut ISTORIA DEOCHIULUI

profesorui Aian Duncles cle l,r Lir"riversitatea california drn Berke-
qutor: !I!,nq ie1, susline ci, dacl stu<liezi harta lumii' observi
ci raspindire:r geo-
ca putrci' de
grafici'a conceptului c1e cleochi creeazi un cerc' avAnd
Un cAntec celebru vorbepte despre nigte striini care schimbi priviri Influenla lr-ri ('xtin:; spre
i1.."r" originea acesttria, r'c'chiul S'mer'
s-a

Sp"rrialportugalia i' vest, Scandinavier/Anglia in

in noapte. La granila atit de firavi dintre dragoste tiord
ir,,dia 1.,
"si, de deochi a rimas necunoscuti
9i Africa cle Nord in sud. Noqiune:r
vire stiruitoare poate declanga mecanismul de -Z- a in i.tsrrlele din Pacific, Astir, America sau Africa sub'saharia'i'
pini
4 \
apdrarea celuila^lt. Barierele blocheazi comuni- la introducerea culturilor europene'
carea, iar posibilitatea stabilirii unei noi relalii se anuleazi. Cu alte cu- Duncles si"rgereazi c'i, iu concepti'l popoarelor strilechi'
apa este
vinte, privirile stiruitoare au capitat semnificagii mult mai profunde. ('ste echiv.rlcntr,l rrt'rrt ii'
echivalentul vieiii, in tirnp ce uscicir,,neJ
Aqadar, anticii se temeau ci mamele care igi aliptau
pruncii' ;rni-
CE ESTE DEOCHIUL? si-gi piarda iap-
malele care dide,ru lapte 5i pomii roditori ?lveau
Laudele sau cuvintele de admiralie, diruite cu prea multi gene- c)i deochiul
tele si rodul, clacl erau cleociiali' El lanseazi ipotcz'r
rozitate, pot fi interpretate ca un gest de riutate sau de invidie, in feminine ' Trata-
seaci fluidele, indiferent daci sunt masculine sau
urma cirora destinatarul complimentelor poate avea probleme de in menlinerea fluidelor' Lipsa lor este con-
mentul consti, agadar,
sinatate sau se poate confrunta cu situaqii nefavorabile. In Dictio'
secinta deochiului'^^r"i '*dric.i,
nary of ldioms (Dicpionar de expresii idiomatice/, deochiul este defi-
Conceptul de deochi existi^-i.ri l. -,,rteculturi' precum cea rr
in multe
nit ca ,,for1i magici atribuitd unor oameni de a-i imbolnivi pe cei
islamicl, L',udisti, hindusi, popularlL sau cele analftrbete'
asupra cirora igi fixeazii privirea cu riutate sau cu invidie". Encyclope'
in .rrlrrrra iudaica, co"ttplia potrivit cireia peqtii sunt irnuni
dia Britannica definegte deochiul ca pe ,,o boale care poate cauza chiar "*isti ebraice, oa'renii
qi moartea, pricinuiti de privirea admirativi, invidioasi sau rlutlcioasl
]a deochi cleoarecc traiesc in api. in com.,,.,.itaqile
deochiului' De
a unor persoane despre care se crede ci au putere magicd". Alte sintagme
au ndscocit diverse metode de protectrie impotriva
exemplu, in zilele 'Je incasare a taxelor' nu se numirl
oamenii' ci
care descriu conceptul sunt ,,privire tiioasd, pltrunzdtoare, ucigitoare
,none,lelc irrcasllc, iar citirea Torei Je cirrc tatil si
fiul a.ecstui'r sc
etc." Pe scurt, deochiul este un soi de boah provocati de o persoani turcit,
care i;i manifesti invidia sau gelozia prin intermediul complimente- aminl pinl 1a servirea pestelui. in alte religii, cum este cerl
40 de
lor. Individul i;i agintegte ochii asupra unei persoane, animal, copac nou-nisculii sunt preze"tali in public abia dupi ce implinesc
etc., urmlrindu-le mult timp cu privirea. ,,f.. i" .rn"le soci.tili asiatice, oam^enii picteazd'in negru chipurile
copiilor pentru a-i feri de cleochi' i" alte culturi' oamenii
cu ochi
Deochiul poate avea consecinqe negative: bebelugii qi copiii izbucnesc

in plAns sau se imbolnivesc aparent firi motiv. Devin apatici, vornit,\ .rlb,rgtri inspiri teama de deochi'

643
(-
l: ()bo',rn jcl[ -, l(cr vlrhcru'l ( dllc(t ttccttiettItti ll''liilol'
 METODE DE APARARE IMPOTRIVA DEOCHIULUI
Este mult mai bine si ne luim mdsuri de sigurantl decAt si sufe-
rim consecintele deochiului. Putegi refuza compli-
mentele in numele copiilor voqtri. P;rintii pot, de
asemenea, sd-si murdireasci sau si-Ei urngeascd
pruncii pentru a nu mai atrage laudele persoanelor
riuvoitoare. Anumite formule qi gesturi protectoare
se pot dovedi extrem de eficiente.
Mano fico este un gest de alungare
a deochiului, care implici introducerea degetului mare
intre degetul aritator gi cel mijlociu. Un alt gest ocro-
titor se numeste Mano cornuto sau MAna cu coarne
Ei presupune ridicarea degetului arititor gi a celui mic,
tinAnd indoite, cu degetul mare, degetul mijlociu
;i inelarul, creAndu-se astfel forma unor coarne.
Musulmanii au un ritual cu rol preventiv, dar gi curativ ca si-si fe-
reasci pi si-9i vindece copiii de consecinlele negative ale deochiului.
Pirinlii presari pe clrbuni incinEi seminle de Aspand gi indreapti
fumul spre copil. Puteli adiuga timAie si alte plante pentru a inten-
sifica aroma qi a-i conferi o putere gi mai mare pracricii.
Alte instrumente eficiente de protectie impotriva deochiului sunt
amuletele sau bijuteriile de agat in formi de ochi, cristalele din
ochi-de-pisicd, mirgelele albastre, oglinzile-amuleti, gnururile rosii,
coralul rosu, nuielugele sau cornitele rosii, amuletele gen Bucla lui Isis,
potcoavele qi obiectele in formi de semiluni.
Un alt aspect extrem de important de care trebuie si qineli seama
ca si vi puteti feri de urmirile negative ale deochiului este comu-
nicarea nonverbala. cercetdtorii suslin ci93o/o din procesul de co-
municare este nonverbal. El include contactul vizual, aspectul fizic,
gesturile, expresiile faciale etc. s-a stabilit ci distanta ideah dintre
doi interlocutori este de 60 de centimetri. Daci treceli granila, violati
spaliul interlocutorului, asta in cazul in care nu avegi o relagie intimd
cu persoana respectiv;. Nu mai puteqi intui momentul unei priviri
periculoase.
Stiind acum si vi apiraqi de deochi, puneti in aplicare metodele
de protecgie.
6+q Qberon je[[-<I{rlen[rearr
8. $cutu[ protector
rtor: (Estara $"shirai $eTru\
Scutwl protector practica de formare a unui strat protector de ener-
-
giein jur - nu esre menit doar sa blocheze atacurile psihice la care ne
gatrai- cu totii, lucru vital, fire;te. Scutul vi protejeazi, de aseme-
nea, de mediile ostile si de oamenii agasanli'
METODE NATURALE DE PROTECTIE
Cu tolii venim pe lume inzestrali cu un scut de proteclie care ne
apdri de energiile inconjuritoare. Dacd n-ar fi a$a, n-am trii experienla
individualitigii, care face parte din realitatea noastri ftzica. Propriul
nostru cimp energetic este o parte integrale din arsenalul nostru na-
tural de proi..qi.; la marginea acestui clmp existi o granili intre "noi"
Si l.rmea inconjuritoare, unde energia
noastri le respinge pe celelalte'
De aceea energiile striine trebuie si fie foarte puternice sau bine ca-
nalizate ca si pitrunde in cAmpul ,,nostru" de energie'
Putem face anumite lucruri ca si consolidim puterea cAmpului nos-
tru energetic, care, la rAndul lui, ne consolideazi arsenalul de protecgie
inniscut. Sunt activitdqi pe care le inviqim la orele de intrelinere a
sinitilii, dar care joacd un rol extrem de important Ei in consolida-
rea scutului nostru ocrotiror. VA ROG si infelegefi insi ci nu sunt
medic, motiv pentru care trebuie si consultafi un doctor, daci ob-
servali modificiri ale stirii de sinitate'
Exerciliile fizicezin funclie de genul 1or, exerciliile fizice contribuie
la intrelinerea sinitilii, intlregte capacitatea de a infrunta stresul
9i vi ajuti si fiti mai puternici 9i maiflexibili.
tncercali sI imbinali
exerciliile aerobice (mersul, alergarea, inotul, ciclismul etc.) cu
exercitiile de fitness (ridicarea de greutlti, intirirea muqchilor la apa-
rate, exerciqii pentm abdomen etc.) cu cele de yoga sau Tai Chi' Daci
n-a1i mai fecut de mult exerciq ti fizice, consultali un doctor sau un
instructor inainte de a vi apuca de treabe! inc"peli cu exercigii uqoare.
Dieta: o dietn normali trebuie si conqini cereale, fructe qi legume,
insogite de cantitili moderate de carne qi/sau produse lactate,
6+5
[nrtca uccnicu[ui lrdjitor

in funcgie de principiile gi de preferintele voasrre. incercagi sa
reduceli zahirul" sarea gi ingredientele artificiale. Daci aveqi
probleme de sanitate cum ar fi diabetul, s-ar purea totugi ca
aceasti dieti si nu vi fie benefici, cazin care trebuie si con-
sultati un doctor.
Biuturile: Daci beti zilnic gase sau opt pairare de api ori alte
biuturi naturale, firi cofeini, veti avea un randament mult mai
rnare in toate activitigile prestate. Cofeina este benefic a, dacd.
o consurnali moderat. Induce insi o senzalie de sete, pe care o
puteti combate bAnd si mai multe lichide naturale.
Fumatul: Nu fumapi! Deqi in anumite culturi tutunul este folo-
sit in scopuri ritualice, fumatul excesiv poate provoca diverse
tipuri de cancer, cAt qi probleme cerebrale si cardiace, boii ale
phmlnilor si ale ciiior respiratorii.
Meditagia: $edingele zilnice de meditatie reduc stresul si imbuni-
tiqesc capacitatea de concenrrare. Desi credem ci meditalia pre-
supune sa stim cu picioarele incruci;ate ;i si facem incantatii,
existi mai multe modaliuti de meciitatie. De exemplu, exerciqiile
de Tai Chi 9i yoga sunt eficiente penrru sedir,tele de meditagie.
Este extrem de important pentnr scutui vostru natural de proteclie
gi sd inviiali si vi incircati bateriile cind sunteli stresali sau obosipi.
Cind nu suntegi ocupali, gAnditi-va la lucrurile care vi fac plicere si
care vi ajuti si vi simtiti implinili. Ce vi place si faceti? Sa dormili
mai rnult? S:i faceti o baie fierbinte? Si mincali o ciocolatai Faceti o
listi, daci nu vi amintili toate activititile plicute sau daci vd place
si scrieli! Nu are nicio importantlcedali dovade de indulgengit{rap
de voi insivi, daci vi sti in putingi si vi faceli o plicere fire sI de-
ranlati pe cineva. Arta magiei nu presupune negarea propriilor pliceri.
Clnd incepeli sa daqi semne de oboseah, oprigi-vd din ce faceqi 9i
consultali lista. Semnele de oboseale includ tulburiri de somn si de
alimentatie, schimbiri brugte de dispozigie, incapacitatea de concen-
trare ;i lipsa indemlnirii. Puteti amAna orice activitate care nu esre
atlt de imponantd penrnr a vi reechilibra nivelul de energie. Trebuie si
vi verificati. de asemenea, propriul stil de viagi ca si vedeti daci oboseala
nr,r e consecinta unei nutrilii inadecvate, a deshidratirii, a insomniei sau
6+{.
C)beron $eff - tlQrven[r enrt
lipsei exerciliilor frzice.Nu uitali si puneqi in practici metodele
de
a
im-p,imAntare gi de centrare (vezi capitolul despre ele)!
pro-
Acum, dupi ce am explorat majoritatea metodelor naturale de
teclie, putefrlstudia alte scuturi ocrotitoare pe care sI le folosim
apoi
in mod deliberat.
METODE FIZICE $I EMOTIONALE DE AUTOAPARARE
vreau
DeEi scutul astral de apirare al vrijitorilor este foarte eficient,
sI inqelegeli cd este la fel de important si vi prote;aqt
si in lumea telurici. Nici cel mai rezistent clmp
ener-
getic din lume nu poate si impiedice pe cineva si
,ri d"" un pumn gi, deqi s-ar putea si vi protejeze
de consecintele unei conduite reprobabile (igniri,
{ porecle, comportament pasiv-agresiv etc'), pute\i 3t'
9i ,lt" -illor.e de aPirare €t
I
"p.lr
Vd recomand o carte extraordinard, de A
scrisi
Suzette Haden Elgin, intitulati Tlte Gentle A't o/
'n'
Verbal Self Defense (PaSnica artd a autoapdrdriiprin fu
'f7
cuainte).Veqiinvala sr recunoaqtetri tipare de abuz
verbal si sI le contracarati eficient. Puteli glsi;i alte /
lucriri pe acest subiect, unele de aceeaqi autoare, dar
cea pe care v-o recorrrand este o operi,,clasicl"'
Vd ,.rg.r.t sd invilaqi cAteva stiluri de arte ma4iale' Taekwondo
este un ,ril d. origine coreeanl, care se bucuri de multl
popularitate
in intreaga lrr-". Prrt.ii alege ;i alte stiluri, in funcqie de preferinqe Ei
de practicate in oragul in care locuili' Daci nu putefi urma un
"rtele
..rrc i.rt"gr"l, putepi si vi inscrieli la un curs unde si invitali meto-
dele frlnJam"ntrl. de autoapirare. Artele ma4iale nu vi ajutr
doar
si vi aplral i frzic, ci vi imbunetilesc capacitatea
qi de concentrare qi
de ,ezistent i,,ftzic1t.Ele se dovedesc un adjuvant extraordinar
in orice
domeniu de pregdtire al anelor magice'
t., .orr.l.rri", dacl vi veqi confrunta vreodatd, cu abuzuri fizice, se-
xuale sau verbale, vI sfituiesc si cereqi ajutorul unui adult in care
aveqi
incredere gi care v-ar putea spune ce trebuie si faceli (de exemplu
si
raporrali incidentul la Polilie). Daci persoana cireia v-a1i adresat nu
po"r. ,ru nu vrea sI vI ajute, apelali la altcineva!
(-.arle a ucen icu[u i'rrdjitor 6qz
 BALONUL PROTECTOR METODA DE PROTECTIE PR/N TRANSFERUL
Aceasta este o merodi clasici, ce se invali in toate cursurile de au- DE ENERGIE
toapirare, uneori chiar singura. Scott Cunningham ne sPune o vraja pe care o putem cAnd
Agezagi-vi pe jos, glndindu-vi la cAmpul vosrru energetic - aura punem in practici metoda:
voastri! Incercaqi si-i atingeli marginile - granila de unde lumea voastri
se opre$te gi incepe lumea inconjuritoare! (Granila nu esre delimitau De trei ori in cerc dansdm
neapirat de piele sau de corpul fizic, ci de locul unde energia vi se
$i riiul in P,imint il ingroP'im'
opre$te sau cel pugin vi se risipegte. Aceasta ar putea sn fie la o distanqd
de cAliva milimetri, centimetri sau chiar metri.)
CAnd energia negativi nu reu$eqte si ne stripungF^ zidul de apirare'
La capdtul unde simqiqi ci energia voasrri se opreqte, imaginali-vi
putem s-o transferim in pdmlnt, unde va cipdta valori pozitive'
un balon cu margini albistrui, asemdndtoare cu lumina de scurtcircuit.
Arrantajul acestei strategii consti in faptul ci nu facem riu niminui'
Balonul vi inconjoari de sus pAnn jos intr-o formi ovoidi. Are
ba dimpotrivi, transformim un luc^r negativ intr-unul benefic.
Trebuie si subliniez inci o dati sintagma de sus pdnd jos, penrru (sau
insi si un dezavantai: nu vd potoleqte setea de dreptate de
cd este extrem de importanti. Am cunoscut vrijitoare autodidacte care
rizbunare, in funclie de principiile fieciruia) si nici nu-l impiedici
reugeau si creeze aceste scuturi protectoare... doar in formr de cupold,
pe expeditor si incerce noi atacuri. Trebuie sd vi gandili bine
inainte
nu de balon. Ele deveneau ineficiente, deoarece energia se pierdea pe
de a o folosi.
sub ,,cupoli".
Aceasti energie sub forml de balon cu margini alb;strui este pro-
tectoare, pentru ci respinge lucrurile. tn lu-e" noastri terestrd, scu-
METODA DE PROTECTIE PR/N CONVERSIA
tul usor de creat este intotdeauna eficient. DE ENERGIE
O metodi mai complicatd de transferare a energiei consti in con-

OGLINDA PROTECTOARE versia acesteia, realizatdchiar de energia voastrd, 9i captarea ei in cAm-

Este prima metode la care se gAndesc oamenii cAnd incep sI invele pul vostru energetic. Trebuie si vi imaginali doui cAmpuri energetice'
despre scuturi protectoare. igi imagine azd. ci,,oglinda ocrotitoare" re- tr, se afle energia pe care vreli s-o blocati sau s-o transformaqi;
""t".io,
flecti lumea inconjurrtoare ca un glob strdlucitor. Menirea oglinziiscut conferiqi-i, agadar, culoarea sau forma pe care v-o sugereazd ea' Daqi-i
esten insd si respingi energiile negative din jurul vosrru. alti formS sau culoare energiei pe care dorili s-o captali! (Eulmi ima-
In primul rAnd, este exrrem de important ca prin intermediul oglin- ginez un gard cu spini in exterior gi trandafiri in interior.) Intre ele,
zii-scut si redirecgionaqi energia negativi spre ,,expeditorul,. ei gi s-o inchipuiqi-vi un soi de filtru care rransformi energia negativr intr-una
trimiteli la destinalia corecti penrru a nu ataca o victimd nevinovati. pozitivi! De exemplu' daci cea din exterior este roz (sI spunem ci
In al doilea rlnd, trebuie si verificagi dacd ,,expedirorul" energiei e o urlli rozul) , rar cea din interior e verde, imaginali-vi la un moment
persoani cunoscuti, inzestrati ctr propriul ei scut protector. ir, dat ci energia roz se face verde.
caz, energia pe care o respingegi ar putea devia de la traseul ei,"."rt
ale- Aceastd metode are gi un aspect amuzant: daci invilali s-o aplicali
gAndu-gi un alt destinatar. in al treilea rAnd, principiile 9i comporta- bine, veqi descoperi ci, in ciuda atacurilor tot mai dese ale duq-
mentul unor oameni sunt atlt de viciate, incAt respingerea energiilor manilor, viala devine din ce in ce mai frumoasi pentru voi' Asta
negative transmise de ei ar putea deveni periculoasi pentru voi ingivi. ii infurie gi mai tare pe cei care incearci si vd faci riu, ceea ce este
GAndiqi-ve bine inainte de a pune in aplicare metoda! foarte amuzant.

6+8 lrdiitor 6+r;

Qberon $eff'tl{.,renheart Qartea ucenicufui
 9. $feto de de protec(ie cu ajutoru[ o6[inzi[or Cei'din,iuntru martori s,i'mi fie
C-am creat un magic cerc.
qutor! Oberon lcenusiuy Cei de'afar,i cale-ntoarsd sti facd
$i ar,ijile s,i le-dedac,i.
Iati o metode clasici de protecjie cu ajurorul unei oglinzi, pe care
eu o pun in practici de ani si pe care o consider extrem de eficientd. Dupi ce-a1i creat cercul, trebuie si eliminaqi din interiorul spagiului
Vi sfituiesc sd creali cercul protector nu cu un cugit, ci cu o oglindi toate lucrurile rele. Amestecali intr-un vas api cu sare (ar fi bine sI
rotunde, cu mAner. Desenagi pe oglindi o pentagraml protectoare fo- folositi sare de mare pe care o gisili la orice magazin alimentar) qi
losind un ruj sau un marker. Faceqi acest lucru noaptea, cAnd luna s-a stropiqi cu ea colqurile gi marginile camerelor, folosind o crengu[e de
ridicat pe cer ca si putegi capta in oglinda razele astrului selenar. Daci ,"lrri., busuioc, frunzede dafin sau cedru (ce grsili mai uEor), rostind
nu o putef vedea de la nici una dintre ferestrele casei, ieEigi afari gi captaqi urm5toarea incantalie:
in oglind; lumina lunii. Jinetri oglinda in aqa fel incAt si vedeli luna
in ea Ei rostili urmitoarea incanrafie: Apti ;i sare, acolo wnde ad Presar,
Vr,ijiLe ;i r,iul s,i disPar,i!
Lund argintie, lund strdaezie, A;a s,i fie,
Reoarsd-pi lumina in a rnea oglinda! Caci Pe Placwl nteu ele nu sunt!
in al noppii intuneric,
Ocrotette-md cw ale tale magice puteri! tn final, puneti in interiorul ferestrelor, cu faqa spre exterior, ogltnzi
mici gi rotunde sau cercuri din folie de aluminiu (pe care ali trasat
tndreptaqi oglinda cu fala spre exterior gi mergeli in cerc, acoperind pentagrame ocrotitoare), rostind incantalia:
intregul spatiu pe care dorili siJ protejali, vizualizindin acelagi timp
formarea cercului ocrotiror (ar fi bine daca ali putea si inconjuragi cledirea Cercul l-arn descbis ;i granipele le-am incbis.
in care locuiqi, dar, dacd, vreqi si vd ocrotiti doar apartamentul, mergeli CeLe bwne sd se-adwne, cele rele s,i se spele!
de jur imprejurul fiecirei camere, linAnd oglinda cu fala spre peretii Luna Si marea sd ne ocroteascd
exteriori). Tineli palmele intinse, cu degetele depi.rtate, pi miEcali-le in $i pa;ii s,i ni-i cdl,iuzeascd!
sus, in jos si de jur imprejurul corpului, imaginAndu-vi ci modela! gi Apa s,i fie!
atingeli perelii unei cochilii care vi inconjoari! Ldrgigi cercul in sus qi
in jos, prin puterea vizualizdrrii,pAni devine o sferi sau un balon de jur
imprejurul intregului aparrament! fl puteqi consolida, transformAndul
intr-o carcastr impenetrabili, cu oglinzi exterioare, care reflectl gi resping rc. (Jmbrete qi intunericu[
toate energiile negative, redireclionAndule inapoi spre sursi. Arta de a manipwla si de a controLa energia lntunericului
In timp ce conturati cercul protector, rostiji urmXtoarea incantatie: autor: 9\rrco [o[[ins lne1rul

De-un cerc md inconjor Ideea potrivit cireia intunericul reprezintdsilagul riului este o idee
$i lumii granipe ii pun: preconceputi. Pentru ci oamenii se tem de lucrurile Pe care nu le cu-
O lume-n interior 5i-o lume-n exterior. nosc sau nu le intreleg,le pun diverse etichete mai mult sau mai pulin

65o (arlea uccn icufu i rrrajitor 65r

Qberon $e[[-tf{r.renheart

&
adevirate. intunericul poate fi folosit in scopuri malefice, dar gi be-
nefice. Totul depinde numai de voi. in....rri insd si fiqi ragionali ca
si nu creali probleme pentru voi inqivi qi pentru cei din jur!
CAPTAREA UMBRELOR
Staii intr-o cameri intunecoasi sau afari, in toiul noplii, si privili
intunericul gi umbrele din aer Ei din colluri, incerclnd ,,si fuzionaqi"
cu ele. in."rcagi si atingeti intunericul si umbrele. Trebuie sI constien-
tizagi existenla lor palpabih qi faptul ci nu existi nicio sursi de lumini.
CAnd simtiti prezenla frzici a intunericului, stabiligi o legituri cu el
ca si cAnd l-aqi iubi cu aceeaqi intensirate clr care v-ati iubit citeluqul
sau^mama cind erali copil.
Incercati acum ,,si captali" lntunericul in corp, imbinAndu-i cu,€iul
vostru sau cu alt gen de energie. tn clipa i.r cui" umbra a pitruns in
trupul vostru, incercali s-o ghidaqi spre auri. DacI aveti capacitatea
de a vedea aura, atunci veli observa ci, dupl incheierea procesului de
captare, aura voastri este neagra. V; veti simqi calmi si relaxaqi.
9l(nBi de umbre
,,Mingile de umbre" reprezinti o acumulare de energie care poate
fi manipulati, programati qi supusa altor procese. Dupd ce vegi
cipita experiengi, veli vedea cum energia poate sa devini un obiect
solid, tangibil.
CUM SA CREATI O MINGE DIN UMBRE
Deplasali, cu ajutorul procesului de vizualizare, umbra captati in
corp $i imaginati-vi ci o lineti in ciusul palme-
lor, transformAnd-o intr-un corp solid - fier-
binte, rece sau electric, ce poate si-l curenteze
pe cel care o atinge. ii prt"qi da orice formi,
mirime qi culoare dorigi (eu prefer negrul
pentru ci este vorba despre manipularea
intunericului, nu a curcubeului). Procesul de
vizuahzare trebuie si fie foarte intens. Nu e trati-vi asupra globilor oculari! ti simtiti privind fix in intuneric si
$c[[' tl{rlcnheart
652 (-)bcron
obligatoriu si gineqi ,,mingea" in mAini, o puteli ldsa sI pluteasci prin
iler sau si srea pe masi. Apoi. dupii ce veqi cipita experienld, ii puteli
conferi oric" alU formi - o puteti transforma, de exemqlu, tntr-un
avion de hArtie pe care il ghidali si zboare prin cameri. Ii puteqi da
orice formi doriti.
Totul e posibil in cazul mingiilor din umbre. cu af utorul lor, puteli
."p," .n"rgia persoanelor ostile, integrind-o apoi in clmpul vostru
..r..g.ti.. Prrt"li afla gindurile oamenilor: creati o minge din umbre,
despicali-o in doui qi trimiteli-i o jumitate persoanei cireia vreli si-i
afla1i gindurile. Ataqaqi mingea de individul respectiv, programind-o
si se Jezint egreze in momentul in care ali obtinut informaqiile do-
rite. AtaEali-.,i c"alalt; jurnitate a mingiei, poate de cel de-al treilea
ochi, gi cereti-i mingiei atasate persoanei respective si trimitl in-
formaliile mingiei voastre! Vizualizali o legituri intre cele doui mingi!
Exerciliul necesita insi practica indelungati 9i mulU ribdare. Dar
rezultatele vor depagi a$teptirile... veli putea pune in practicd toate
tehnicile de manipulare a energi ei hi, dar qi a altor tipuri de energie.
Dati friu liber imaginaqiei!
puteli influen1a, de asemenea, aparatele electrice 9i energia elec-
trici. Oclati, dupi ce anl captat o energie a umbrelor, am intrat intr-o
cameri luminati cu becuri fluorescente, care s-au stins in momentul
in care aln trecut pe sub ele. Interesant!
CUM SA DEVENITI INVIZIBILI
DacI vreqi si treceli neobservaqi, deplasaqi energia intunericului cap-
tati in corp Si hsali-o si curgi in voie. Transferati-o apoi in cimpul
aurei, imaginindu-vi ci trupul dispare in umbra aurei' E ugor, nu?
Metocla se aplic; doar daci vreli si treceli neobservali' Cu timpul,
puteli deveni complet invizibili.
CUM SA INZENSIFICAT'T PROCESUL
DE VIZUALIZARE NOAPTEA
Stati intr-o cameri intunecati sau afari, in toiul noplii, 9i simqiqi
cum intunericul pulseazi in jurul vostru! Atintiti-vi privirea in bezni!
Identificali-vi cu intunericul! Apoi, cind sunteti pregdtili, concen-
('qrled uccnicu[ui I'rojitor 6s-t
 vedeli cum intunericul pitrunde in ochi, prin retini. tnchideti ochii.
finandu-i tot inchiqi, amintili-vi imprejurimile in care va afla1i - fap-
tul ci era intuneric Ei abia vedeati ia citriva paqi in fali! Relineti ima-
ginea, apoi observali cu ochiul mingii cum locurile se limpezesc gi prind
contur! Practicagi de mai multe ori acest exerciliu de vizualizare, apoi
deschidegi ochii Ei privili in jur. Imaginea va fi mult mai clari. Exersapi
de nenumirate ori, plni cand veli reqi si vec{e1i in intuneric la fel
ca ziual vi sfituiesc si nu intragi intr-o cameri puternic luminati sau
sd vi uitati intr-o sursa de lumind imediat dupi ce aqi pus in practici
aceasti metodi de vtzualizare, pentru cd s-ar putea si suprasolicitati
celulele fotoreceptoare, ceea ce ar putea duce la orbire temporari. Ex-
punegi-vi treprat ochii la lumini - aprindeti la inceput o luma'are,
apoi o veiozi care rispnndeqte o lumin i difuzd ca si nu stresati ochii
prea mult.
Cunr sd, imbinali energio cu ma1iq
FACETI iN 1UN UN CERC PE CARE
SA-L PUTETI VEDEA
Descituqagi energia din trup qi lasali-o si circule in voie! Trasali
cercul magic, aga cum faceqi de obicei, imaginlndu-vi - prin proce-
sul de vizuahzare - energia umbrelor captatd tn corp lisind, prin in-
termediul atham6-ului, o dlri strilucitoare de intuneric.
CAnd suntepi pe punctul de a inchide cercul, descitugagi energie gi
lasali-o si circule prin vene. Imaginali-vd apoi, tot prin procesul de
viz','alizare, cum energia se concentreazd.undevain corp, in stomac
sau in toracele inferior. Mie imi place sd o concentrez in plexul solar.
continuapi sit vizualizagi energia, care se canahzeazd, in locul respec-
tiv, creand o minge a umbrelor din ce in ce mai mare, pani canc{ simlitri
cd nu mai puteti respira. tncordali-v; apoi muEchii cit puteli de rare
qi imaginapi-vi - prin acela;i procedeu - cd energia umbrelor vi ex-
plodeazd. din corp, inviluindu-vi intr-o mare de intuneric!
,,Explo-
zia" trebuie si fie extrem de puternicn. Apoi puteli se vn infnptuili
actele de magie. S-ar putea ca uneori cercul si fie transparent. tracest
caz, trebuie si v[ concentrali din nou energia intr-un anumit loc Ei
6sq Q6cron $eft- cl{r."enfreart
si explodeze cu putere. Metoda vi poate ajuta cAnd sivArqili
s-o faceqi
acte de magie ziua gi aveli nevoie de lumind dtfuzi.
METODE DE APARARE
tn,riaqa fiecirui ucenic vrijitor existi momente de cumpind, clnd
trebuie si se apere de anumite forle malefice. Daci 9ti1i sn punegi in
practici metoda captirii energiei umbrelor, tehnicile de apirare vor
fi floare la ureche. DescituEali energia din trup, direclionali-o spre
unul dintre braqe Ei transformali-o intr-un corp solid! tntindeli apoi
bragul spre cel care vrea si vi faci r-a:u. vizualizAnd energia umbrelor
explodAnd puternic qi indreptindu-se spre individul respectiv. V; puteli
imagina apirarea energiei ca pe o vrajx ) la Harry Potter. Dacd puteli
vedea energia, atacul vostru va fi qi mai spectaculos.
ATENTIE!
in ti*p ce aplicayi metoda capttirii pi folosirii energiei wmbrelor, s'ar
putea sd obseraa[i anumite modifi.c,iri fi.ziologice cauzate de efectele secun-
dare ale acestei strategii magice: paloarea pielii, cearcdne, sensibilitate acwai
Ia luminri, scbimbarea culorii ochilor si a p,irultti 5i o hipersensibilitate
empaticd. AaePi grijA ce facePi!
t. clnf[uenlar eq
fenomene[or naturii
prin ma7ie
g.utor | (EtissSsqh t[\arr ette 1cenuqiu ;
Toate practicile de magie care au drept scop manipularea lumii
fizice sunt catalogate ca ,,magie primitivd". Pentru vrijitorii gi vrdji-
toarele din mediile rurale, pentru qamanii Ei inqeleplii primitivi, ele pre-
supuneau acte magice menite si vini in ajutorul liranilor, de exemplu
prin stimularea recoltelor, prin asigurarea unor recolte bogate sau
prin aducerea pe lume, in condigii normale, a mieilor ;i a vileilor.
Unele dintre cele mai importante practici sunt cele care urmiresc
Qart e a uceniculu i rrrdjitor 6ss
si influenleze fenomenele natu-
rii - aducerea ploii pentru a pune
capit secetei sau oprirea ploilor
pentru a stivili inundaqiile, alun-
garea norilor pentru o zi senini
sau indepinarea iurtunii.
Ca si inviqali asemenea prac-
tici, studiati meteorologia qi clima
din zona in care locuiti. Trebuie
si stiti ce fenomene meteorolo- {nexa A
gice sunt normale gi care sunt legile
atmosferei. Qo[aboratori
Este usor si facem schimb;ri
minore in naturi, cum ar fi si aducem o adiere de vint intr-o zi toridi. (lnOTA: Iniptalele ,$CV" inseamn,i ,,$coala Cenu5ie de Vrajitorie")
Nici stivilirea unei ploi scurte de varl nu este o provocare prea mare.
Mai greu e si atragem sau si alungim ploaia dintr-un anumit loc, intr-o DONATA AHERN, licenfiati in gtiinqe sociale (acvamarin) - membrd
zi in care condiliile meteorologice sunt prielnice acestor fenomene. a consiliului $CV si profesoari de gtiinle naturale 9i metafizic'i la $CV.
Alungarea completi a ploii, ,,imbllnzirea" furtunii sau atragerea ploii Interpreteazd rolui de druid gi bard in oBoD (order of Bards, ovates
in condiqii nefavorabile presupun eforturi mult mai mari. and Druids). Este consilieri \ricca gi preoteasi a Templului MayaS al
Puteli influenta direct vremea, daci avegi acest talent, alungAnd fe- Ciprioarelor. A studiat mai bine de 20 de ani gtiinla cunoscuti sub nu-
nomenele meteoroiogice cu puterea minlii. Iati metoda intuitivi; nu mele de Medicine Wheels practicati de mayaqi 9i de triburile din Lakota,
este un talent obignuit, dar e eficient. Apa qi aerul sunt grele gi nu creandu-;i propria sintezi gi propriul set de ci4i de divinatie. Patru ani, a

este ugor si le alungali. linut cursuri la University of New York at Buffalo), fiind
SUNYAB (State

O alti varianti o reprezinti vrijile, de ia cele populare (spilarea
maginii este o metod; surprinzitor de eficienti de stimulare a prin-
cipiilor teoriei probabilitilii) pAna la ceremonii elaborate. O alti mo-
dalitate este sI imploraqi cerul, norii sau alte puteri si vi ajute si
influenlali natura. Unul dintre cele mai frumoase exemple este dan-
sul ritualic al popoarelor indiene din America. Dansatorii invoci ploaia
gi spiritele furtunii danslnd imbricagi intr-o ,,rochie cu clopolei", de-
iniliatoarea unor cursuri de pregitire si pe internet. oferi 5edinle de con-
siliere qi hipnoterapie online qi participi permanent 1a festivalurile pdgAne.
ELIZABETH BARRETTE (cenuqiu) - decani a $cV. Este membrl a
comunitllii pigane de peste 17 ani qi redactor-9ef al revistei PanGaia.
Publici articole in almanahur tle Llewelfun qi in alte publicalii. A scris cirti
de ficliune, nonficliune Ei poezie. in afara de magie pi de vrijitorie, a
abor-

spre care se crede ci le-a fost diruiti oamenilor in timpul unei viziuni, dat qi ficliunea speculativn qi studiile de gen. Locuiegte in Illinois. unde
ca mijloc de aducere a ploii. (Dansul pow-wow este putin altfel, pen- se ocupi cu gridiniritul qi scrie cir1i.

tru ci nu e menit si aduci ploaia.) Ave1i, a;adar, la indemAni o va-

rietate de metode prin care puteli influenla fenomenele naturale. DAVID BIRT\rELL (portocaliu) - a studiat toate viala artele magice.
A participat la numeroase ateliere gi intruniri in incercarea de a inlelege

fenomenele ciudate, neobignuite 5i magice. Locuiegte in prezent la o

( .ll'l('(l ttt'r'tti.'ttltli v|rriit,'l' 6sz

 azvirhturd, de baq de Salem, Massachusetts, centru al activititilor magice din 9i mitologia asiatici gi indiano-americani. E licenliata
in antropotrogie 9i
lume. Este fondatorul wolii de vrijitorie The Modern \flizard's School of urmeazi si-qi ia diploma 9i in psihologie. Pasiunile sale sunt lectura (tot
Enchantment, care le oferi cursanlilor o experienli magicl, unici gi interac- tirnpul!), scrisul 9i jocurile de toate felurile. i,r -oln.n,,rl de fata, scrie
tivi. Mai multe informalii puteli gisi pe site-ui http://www.Salemwizard.com. un roman fantastic despre balauri 9i traduce celebra legend; din folclo-
rul chinezesc ,,Cdlitorie spre apus".
KATLYN BREENE (portocaliu) - membri a consiliului gCV qi profesoari
de folclor gi ritualuri magice la $CV. Creeazd, opere de arti, dansuri 5i cRov DRAGONTREE,licenqiat (cenuqiu)- qeful catedrei de tulitolo-
ritualuri magice de peste 30 de ani. A scris Ei a ilustrat nenumirate vo- gie din scV. Ghiceste 9i predd cursuri de ghicit in cirlile de tarot, dar
lume de folclor qi arte spirituale, iar lucririle sale pot fi vizute in locu- 5i alte metode de dir.,inalie; este preot, fitgterapeut, vraci Ei magician. Este

$i coordonatorul coiegiului online de druizi The Grove of Dana.

rile de cult din intreaga lume. Este, de asemenea, cofondatoare gi autoare F.ste

a unui program de iniliere 9i transformare care arelabazdMisterele Eleu- licenliat in psihologie 5i lucreazi i1 domeniul cerceterii, este psihotera-
sine din Grecia antici. S-a specializat in diverse culturi magice ;i este inte- peut qi profesor, roluri pe care incearci si le ioace in acelagi timp' Bine
meietoarea 5i preoteasa comunitilii spirituale Desen Moon Circie,bazate ci poate si jonglezel Vezi website-ul wwvr.dragontreemagick'com'
pe Misterele Rolii Sacre. Vezi website-ul www.HeartMagic.com.
LILANA I)'VENUS, studii de pedagogie (roz) - profesoari de relalii inte-
MARCUS COLLINS (negru) - tlnir ucenic vrijitor, student la arte oculte, mmane gi metode terapeutice la $cV. S-a specializat in nivelurile elemen-
autor al metodei de captare Ei de transmitere a energiei umbrelor, degi este tare ale acestor domenii, suslinAnd gi cursuri de reialionare pentru oamenii
inci elev la liceu. Este dornic de cunoaqtere, studiind roare domeniile ar- de afaceri de la Colegiul Bellevue Community. Pentru cI este licentieti in
telor magice: Etiinla plantelor, mitologia, ;tiinlele magice 9i magia neagri. psihoiogie, oferi gedinle private de consiliere, invdlAnd pacienlii si-5i
tn ,ria1a de zi cu zi, urmeazd, cursuri de jurnalism la Media Production imb*ndtileasci capacitigile de relalionare. A studiat Si alte metode tera-
qi este pasionat de literaturd, fotografie, ane plastice, lecturi, cluburile peutice: masajul, terapia vibralionali (orin lumini. culoare 9i sunet), ter;r-
Goth si intilniri cu prietenii. pii care impiica energia chakrelor 5i terapia Reiki. Este pasionati de
lumerologie, lecturi, scris Si relaliile interumane. Ca preot hirotonisit, ii
FRANCESCA DE GRANDIS - fondatoarea tradiliei Wicca cunoscute sub place sd oficieze cisitorii Si inmormlntiri pentru animaiele de companie.
numele de The Third Road Qal Tralea Drum). A ar.rt o influenli covArgitoare
in miqcarea contemporand intitulati Spiitualitatea Tripa.Este renumitd pen- ROBERT LEE ,,SKIP" ELLISON (galben) - profesor Ei imblinzitor de

tru poeziile pi tehnicile ei magice inovatoare. Este autoarea volumelor k A animale la $cv. Dupi ce s-a iniliat in religia \ricca, varianta celticS, in
Tem Goddes!, Goddes Initiation, Be a Goddes! siThe Modem Go&less'Guidt 1982, s-a inscris \n 1990 in organzalia Ar nDraiocht F6in (ADF), o t"-
toLife. Cintecul ei - Pich the Apple frorn the Tree - s-a situat in topul albume- cierate druida. i., p..r..r,, este arhidruidul acestei societili 9i membru al
lor pdgAne din toate timpurile. Preda gamanismul in teleseminarii intemalionale ghildei magicienilor. Pentru ci a ieSit la pensie (a lucrat ca electrician),

;i oferi consultanli spirituald prin telefon in intreaga lume: (814)-337-2490.
www. well. co m / user / zthtdrdl\ViccanMiscellanv. html.
ASH ,,LEOPARDDANCER" DEKIRK, licenfiati (cenugiu) - gefa Ca-
tedrei de Divinalie din gCV. Este fascinati de mitologia qi de folclorul
popoarelor din intreaga lume, studiind in special legendele despre balauri
acum are griji de pimint Ei de gridini, studiind istoria 9i c;litorind prin
lume, unde parricipi la intAlnirile membrilor ADF. Este autorul a patru
cir1i. Vezi u,'ebsite-ul www.dragonskeepfarm.com.
ROBERT ELM (argintiu) - profesor de qtiinle naturale, metafizici, prac-
tici magice 9i magie neagri la $CV. Se poate spune ci a ajuns in acest

6s8 Q6oron $eff- tl(rlenfieart Q,arte o ucen icu[u i .rrajitor 65q

 univers magic la fel ca un om care, gata si moari de sete in degert, se
trezeste in apele cristaline ale unei oaze. Dupi ce a descoperit diverse me-
tode prin care si le ofere ceiorlalti experienlele pe care el le-a triit din
intAmplare, a devenit menrorul mai multor ucenici vrnjitori pi a condus
online o comunirate de filozofi pigAni, hotirAli si descopere sursele mi-
tologiei ln mintea fiecirui individ.
MORGAN FELIDAE, licenliati (cenu;iu) - decani a SCV; qefi a Ca-
tedrei de Metafizici si Studiu al Animaleior; profesoard de arte si prac-
tici magice, divinalie, relalii interumane gi folclor. $i-a descoperit pasiunea
pentru magie gi vrijitorie urmlnd cursurile unei gcoli particulare cato-
lice gi susline cd asta i-atrezit un interes deosebit pentru religiile 9i cre-
dinlele lumii, pe care le respectn la fel. Le di un sfat exrrem de important
tinerilor vrdjitori: ,,Nu-i judecali pe altii penrru credinlele lor, daci nu
vreli si fili judecali penrru ale voastre!" A studiat multe reiigii pigAne,
printre care qamanismul, Wicca, druidismul si discordianismul. in pre-
zent, se simte afind cu traditia Feri.
JIM FISH (translucid) - membru al consiliuiui gCV; Eef ai Catedrei de prac-
tici Magice din SCV; profesor de matematici, alchimie 9i stiinle magice.
A studiat cu Buckminster Fuller. ,,tmi place si infiptuiesc acte de magie..,
spune el, ,,fapte prin care sd timiduiesc, si ingrijesc si si creez. Cred ci
locul nostru este pe pimAnt gi ne aflim aici ca si rezolvim probleme 5i
si facem lucrurile si meargi. Nu am pretins titlul de vrijitor, dar mi l-au
conferit prietenii mei. Acum mi l-am insusit si le-am imbriqiqat inlelep-
ciunea. Sunt plin de veneratie faqi de miracolul f;ra de sflrsit care ne incon-
joari 9i pe care noi inEine il manifestim".
JESSE \/OLF HARDIN (argintiu) - vrdjitor prin excelenti, admirator al
Geei, membru fondator al consiliului SCV li profesor de arte qi tradiqii
pigine. Locuiegte in apropiere de un loc strdvechi, inzestrat cu puteri
magice. Este autorul a numeroase ci4i, dintre care mentiond.m Gaia
Eros: Connectinguith tbe Magic G Spirit of l,,lature,despre care Starhawk
spune ci nu trebuie si ne lipseasci din biblioteci, 9i a peste 500 de ar-
ticole publicate in diverse reviste. Albumul siu
'The Enchantment"
(www.cdbab y.com/ gaiatribe) este o culegere de melodii internalionale
Qberon je[[- tl{alenhearl
puternice. Wolf ii prime5te in sanctuarul lui minunat din New
gi incantaqii
Mexico pe toti cei dornici si porneasci in aventuri magice, oferindu-le
cursuri complexe. Vezi website-ul www.earthenspirituality.org.
ELLEN EVERT HOPMAN, licengiati (verde) - membri a consiliului $CV
gi profesoari la SCV. Este licenliati in homeopatie si oferi consiliere pen-
tru boli psihice. Noui ani a fost vicepre;edinta organizaliei internalionale
a druizilor The Henge of Keltria. Este fondatoarea unui grup de druizi
c^re activeazeonline gi cofondatoarea Organizaliei The Order of the Vhi-
teoak (Ord Na Darach Gile). Predi fitoterapia din 1983 qi religia druida
din 1990 si este autoarea volumelor A Druid's Herbal, Tree Medicine'Tree
Magic, Being a Pagan gi \Valbing the t'Vorld in Wonder - A Children's
Herba/. Vezi website-ul www.geocities.com,/gaias-song/willow.html.
NIKKI ,,SOLARIS" KIRBY, licenfiati (acvamarin) - profesoari de me-
tafizicd,la SCV. S-a niscut gi a crescut intr-o casd bAntuiti pi s-a implicat
toati viala in activititi magice. A studiat mai multe stiluri de arte marliale
qi triiegte dupi un cod morai foarte strict. Este membri ADF si adepti
a tradiliei Correllian Nativist Church International. S-a specializatin dr-
verse forme de divinatie qi metode terapeutice. Pasionatd de balauri, prac-
tici magia balaurilor. O mai pasioneazi studierea limbilor striine, lectura,
scrisul qi profesia de dascil.
FREDERIC EMMANUEL LAMOND, licenfiat (albastru) - membru al
consiliului $CV; profesor de cosmologie 9i arta vindecirii la $CV. Pan-
teist prin excelenqd, a fost iniliat in 1957 in magia gardnerianl. Este qi
membru al organizaliilor Fellowship of Isis, CAW 9i Children of Ar-
temis, dar Ei al Consiliului Federatiei PxgAne. Din 1,975, este consultant
independent in industria informaticii. Dupi 40 de ani petreculi in Lon-
dra Ei in imprejurimile ei, s-a mutat in Austria, unde locuiegte din 1994.
Participi la intAlniri 9i activitili care implicd prezenta unor oameni de
diverse religii qi a fost membru al Parlamentului Religiilor Interna-
lionale din Chicago in L993 9i din Cape Town in 1999.
LUNA, licenliati - studentd la $CV; scrie articole de arti culinari in re-
vista gcolii, Grey Matters. A cAgtigat primul concurs de poezie organizat
[artco ucenicu[ui .rrdjitor 66r
 de S(.V si e mernbrr.r activ al organizaliei Srones Lodge a $CV. Deoarece
si-a ciescoperit pasiunel penrru rnagie. s-a i'scris la crrrsurile de vrijitorie
r.,1r:rite cleinstitutia noastri. in uiata de zi c* zi, l,una este srtie, mami
fi :igent de asrguriri, roluri pe t:are le ir-,acti bine, i hturi cie cele inter-
Dret:1te in t--adrui comunititii: lideri a ;isoci;rrici de cercetasi si mcmbri
i'.rlt.:rr -'felch.';' Associ.rtion.
JEFF.,I,'[AGNUS* MCBRIDE (portocaliu) - membru ai consi[uluiSL]V.
A participat la multe emisiuni televiziune: Cbarnpions o./',illagic le ABC,
de
',Yk'rlds Greatest t\,[agicla NBC si The Art af Magic la PBS, clar si 1;r docri-
nrentarui realizat tle l)iscovery Ch.rnnei, Mlsteries oJ l[ag,ic, uncle ;r ofe-
.it c'nsultanq:i in domenir precum slm,rnis'ui si ritualurile rnagice. A
lcst votat Magicianul A*ului de asociatia magicieniicir F{oii1'u'ood's Nlagic
c;rsrie. Este si Iondetor'l conferinrei anuaie cie stLiciii .rprofunciate in do-
rnenir.rl artelor magice, The ht1'sterry School ol Mae_ic. De zece .rni c,rga-
nizeazii speclacole de reatru.tuaiic la iestivalr.rriie elin intreaga lume.
Vezi site-r-rl www.McBridemagic.com.
LADY MOL-INDANCE - a fost f.rscinati, inci de 1;r o virstir fr,rgedi, de magi.r
;ropuiar), iucru care a ficut-o si descopere in clasa a $aprea practicile ma-
gice cu luminiri si cu pietre. Practica magia si vrijile de peste 25 de ani si
esrc mernbru activ in multe erupuri p,igi'e, organizi'c{ la rindul ei pr.-
prriile ritualuri si er.e,nimente magice.A urrn:rt cr-rrsurile l.icw tloilege din
Californil,r, speci:..iiziirea spiritualitatea Ferneiior, clar in 2o04 s-a inrors :rcasi
lingi Raleigh, NC. Publici anicole in almanahul Lleuelfun's 2006 tX/itches'
Spe//-A-Day Alntanac, dar si in irlte reviste ca Sag,e"Wotnan, neaVitch.
KEN ,,FAUCON" MULLER, licenliat (cenugiu) - practica magia de 45
de ani Ei este expert in practicile medievale de r.rijitorie. Cind nu se ocup;i
cu magia oculti, practici diverse forme de divinalie. A studiai si merc>
dele frauduloase de magie, care implici invocarea spiritelor, presticligit.rti.r
si asa-zisele capacitiii paranormale. Recunoaste insi valoarea vririirorit.i
c.,r prelticliu pentru samanism gi artele magice. Scrie folrte rnulr.les1,r.,
p;iginism, crestinism, artele spirituale si bardice, p.blicind rLr'cr().rs('
c;irti cu I'ematica eciectici. Porneste de l.r prenrisa ci vrijitorir irrsc:rrrrrr,1
m,ri rnuit esenti si rniri putin :rctiune.
JOHN ,,APOLLONIUS'OPSOPAUS,licenliat (alb) - membru al con-
siliului $CV si sef ai Catedrei de Ritualuri Magice din $CV. A publicat ar-
ticole in peste 30 de reviste mrgice 9i neopigAne. Este creatorul ci4ilor de
tarot pitagoreice si autorul Ghidului cdrpilor de tarot pttagoreice. Es'te [on-
datorul organizaliei Omphalos pentm neopiginii greco-romani, iar web-
site-ul siu Biblioteca Arcana a ci5tigat numeroase premii. Este membru al
organizaliilor Hellenion, ADF si PEN si coordonator al Ghildei Oame-
nilor de $tiinll CA\(. Figureazi in diqionarul ,,\Vho's Vho" al comu-
nititii Wicca, realizat de Gerina Dunwich 9i intitulat lN/icca Source Book.
NICHOLAS PARANELLE (rogu) - profesor de alchimie Eiqtiinle magice
la SCV. Declarat mort la nagtere, dar readus la viali datoriti ;tiinqei me-
dicale, a supravieluit unor boli ietale 9i accidente mortaie. Pasiunea Ei com-
petenta in domeniul anelor magice se datoreazi experientelor sale de viaqi.
Licentiat in 5tiinle exacte, a descoperit ci stiinia nu poate si rispundi 1a
toate intrebarile existenliale. Soarta i-a reunit pa5ii cu cei ai celebrului
magician Irv Weiner, ceea ce l-a ficut si urmeze aceasti cale a inlelegerii
adevirurilor lumii cu ajutorul magiei. Ca alchimist, imbini gtiinla cu mis-
terul, descoperind ceva cu adevirat magnific, ceva ce-au ciutat deopo-
trivi regi qi cer;etori, dar pe care foane pulini l-au gisit...
SUSAN ,,MOON\flRITER" PESZNECKER, asistenti medicali (indigo) -
lidera Ligii Studenlilor din $CV; gefi a Catedrei de $tiinle Naturale. Moon-
writer este o fiici a naturii gi a rnagiei din toate punctele de vedere. Con-
ceprrti cu ocazia sirbatorii Beltane, in originea ei magici se intAlnesc
legendele vampirilor din Carpali cu metodele tradilionale de timiduire,
invigate de la bunica cehoaici. PracticAnd de peste un deceniu spiritua-
litatea Geei, se define;te ca ,,pigini prin excelenld". tn prezent.':urmeaza
cursuri de druidism qi fitoterapie.
ONYX RAVENCLAV, licenqiatn (violet) - gefa a Catedrei de Cosmo-
logie 9i Metafizicl la SCV. S-a ndscut qi a crescut in Philadelphia, Pen-
nsylv.rnirr, iii .i .rbsolvit facultatea in 2003, oblinAnd licenla in astronomie.
A sttrtli:rr rcliei.i Wicc;r un iln pc'intcrnet 5i triiegte singuri de peste 2O
.lc.rrri. l'rintrt'p.rsirrrrilc s,rle sc rtutn.iri 1'olclorrrl, profcsttr:rtul si rne-
I otlt'lt' t t't.tpt'ttt it t'.

( )h, r','rr . ir'll l(rr.'. rrlr. ,rr r ( .il 1( !r [( fnr( !llrl \'r'(llll0l
 qi fost membru al
HOLLY RAVEN\flEED, licenqiatn (indigo) - qefi a Catedrei de Vrijitone Trei Poduri, preoteasa organizaliei Fellowship of Isis
a SCV. indeplinind rolul de preoteasi in religia gardneriani, a studiat gi asocialieiTheCovenantoftheGoddess.Apublicatarticoleinnume.
a practicat vrdjitoria peste 30 de ani. A infiinlat opt organizalii de vrdji- roasereviste,PrecumGreenEgg,PanGaia5il{etoW,itch.Esteeditorad-
qi a The CompLete Guide
toare, iar in prezent este preoteasa clanului Ravyn Myst, creat in 1988. iunct al revistei Isis'seshat Magazirte co'tutoare
Domeniile sale de activitate includ relaliile pi activitiqiie interumane in to lVriting FantasY.

comunitate, consiliere religioasd, ritualuri qi vriji magice.

DONALDA'VILGRUBE-aclevenitadeptalreligieipigAnedupdcel-a
cunoscut pe Oberon Zell-Ravenhe art \n 1971' in 1973 '
i s-a incredinlat
TRINA ROBBINS (cenuqiu) - profesoard de mitologie 9i folclor la $CV. A
rolui de preot in organizatia CAIW' $ia facut ucenicia alituri de marele
realizat primul desen al Zeiteiin 1970. Compune' line cursuri, deseneazi 9i
organizaliei'
scrie ci4i despre Zei1d, eroine, amazoane Ei femei care incalci reguiile. Din- preot Asgarth qi a preluat in cele din urmi conducerea
A revenit recent in St Louis'
tre lucririle ei, amintim: W'il.d lrish Roses:
'fales of Bigits, Kathleens
and Var- A infiinlat mai mtrlt. g*piri religioase pngAne'
qi practicile pigAne' Este
rior Queens;'fhe Great tilomen Cartoonists; Frotrt' Girk to Grrlz: A History unde continui si studieze qi si predea inviliturile
membru ai organizaliei Grok Feilowship qi cAW - filiala
internationaia.
of V(onten's Comics fr"om Teens to Zines 9i A CenturT of Women Cartoon ists.
qi CA1ff/'
N-a uitat niciodati inviliturile primite de la Oberon
KIVA ROSE - studiazi magia cu ajutorul plantelor siibatice, fiind indri-
gostiti de naturi; este directoare adjuncti a organizatiei The Eanhen Spi- ABBYwILLo\rRooT(auriu)-mernbriaconsiliului$CV;fondatoare
Grove
rituality Project qi a centrului pentru femei Svreet Medicine. A publicat gi directoare organizaliilor Goddess 2OO0 Project' Spiral Goddess
a

qi Goddess'Iemple (pe internet)' incearci si creeze

simboluri vizuale uni-
numeroase articole in reviste Precum SagelX/oman, Beltane Papers Ei alte
versale si sd traduci conceptele culturale in a9a fel
incAt si devini mai
publicalii literare. Are o casl in Sweet Medicine Sanctuary, un canion
artistice' i'lr
in linuturile silbatice din Gila, unde iqi gizduiegte elevele - femei dedi- u$or de inleles. Crealiile sale combini mai multe influenle
cate naturii qi Geei, ca gi ea - dezviluindu-le religia pigAni, explorAnd nouidintreopereleeiseaflilaMuzeuisnrithsonian.Crealiaeicareo
iar scrierile sale
reprezinti pe Zeilia apirut in multe volume qi expozilii'
linuturile sdlbatice, organizAnd intAlniri anuale' oferind cazare qi prac-
tici in artele magice. Vezi website-ul www.earthenspirituality.org .., for, publicate de Editura Llewellyn' A contribuit qi ia realizarea
ManualuLui de inipiere in or'ijitorie'
ATHENA SCHAFFER sau THE CRO\(GRRL - jurnalisti, scriitoare, ar-
tisti 9i vrijitoare. (in p..r..rr, este preoteasa grupului de vrijitoare Sher-
wood Coven, rol pe care l-a preluat de la familia ei.) A fost membru al
organizaqiei International Ferret Association gi a contribuit la publicarea
brosurilor informative ale asociaqiei. A colaborat at organizaTia Vitches'
Anti-Discrimination Lobby $X/ADL), cAnd Leo Louis Martello se afla la con-
ducerea asocialiei, lucrAnd apoi, pentru scurt timp, ca directoare regionali
in trei state - Maryland, DC 9i Virgini". i.t pr.z"rrt' culege legende despre
corbi si ciori din intreaga lume pentru o carte Pe care urmeaza s-o *crie.

ESTARA T'SHIRAI, licenqiati (negru) - sefi a Catedrei de Artc C)cultc

din SCV. Este fondatoarea tr:lditiei mtrgice cunoscute sub ntrmele clc ( lclc

('(' I
( )hr'r',rrr,lrll'l{rrvotlrctrrl
 Exemple cle ,,jucirii filoz.ofice" animate puteli vedea 9i ia
http:/lweb.inter.nl.netlusers/anima/optical/phena/index'htm'
Pureti consulta, .le asemenea, site-ul ,,Bill Douglas Centre for the History
of Clinenia and PoPular Culture":
$/ws,.ex. ac.uk/'bil1.<ioughs/Schools/.rnim;rtion/ animation l. htm.
Mri nrrrite discuri anirnare de genul fen:rkistiscopului puteli analiz|. la
u,ww.mhsgent.urgent'be/en91-p1at5.html'

ATELIERUL II: NATURA (argintiu)

,{nexa !} surse qi referin(e CARTI:
L.iteratur;r, atAr proza, cit in temarici despre naturi.
qi poezia, este bogati
Operele celor c!1re au descris natllra in paginile 16r s-ar Putea si vi des-
ATELIERUL I: ARTA VRAJITORIEI (indigo) chi<{i orizonturi sau si vi ajute si faceli legituri, magice sau pro{a'e,
'or
VOLUME: la care nu v-aIi gandit pinr acum. Iatd autorii 5i lucririle Pe care vi le re-
Brandreth, Gyles et al., Classic Optica/ Illusion, Main Street, 2003. ccrrnatrd din tor sul-letul:
Jennings, Terry, 101 Amazing Optical l/lttsions: Fantastic Visual Tricks. Strcr, F1enry l)avid Thore *t
(Valden, Walhing)
ling Publishing,1998. John Muir (i'{ature Wrtlirtgs, lVild Muir)
Kay, Keith, Tlte Little Gant Book of Optical lllu,slons, Sterling Publishing, 1992. Terr1, Tempest Williams (Red: Passion and Patience tn the Desert)
Barry Lopez (A.rctic Drearns,
-l'he
Grace Note of the canyon lYren, of lvol'
Paraquin, Charles H., The \Vorld's Best Optical lllusions, Sterling, 1982.
Seckel, Al, Tbe Great Book ves and Men)
o.f Optical lllusions. Firefly Books Ltd.,2005.
Seckel, Al, SuperVisions: Actiott Optical Illusions, Sterling Publishing, 2005. Andenon, Stephen, [Jrban Sanctuaries: Peaceful Haaensfor tbe Ciry Gardener.
Timber Press, 2000. conline instructiuni despre gridinirit in spalii mici.
Simon, Seymour, l{oa You See It, Nolr You Don't: The Amazing lY/orld of
Boy Scout Ltrandbook ;t Boy .Scout Fieldbook,. Boy Scouts of Arnerica.
Optical Illusions, HarperCoilins, 1998.
(n'ww. scoutstuff org) .
Thing Enterprises, N.E., Magic Eye: A Nau Way of Loohing at tbe tX/orld,
Brown, Joseph Epes, Anintals of the SouL: Sacred Animak of the oglala Sioux,
Andrews McMeei Publishing, 1993.
Element Books, 1992.v|poani in lumea animalelor-totem din credinlele
PAGINI VEB:
indienilor americani.
Existi numeroase pagini web care prezinti exemple interesante de iluzii per-
Burron, Roberts, at al., Tbe Auclubon Backyard Birdaatcher: Birdfeeders and
ceptuale ;i ,Jucirii Filozofice" animate. Vi recomand in mod deosebit
Birtl Gardens. Thunder Bay Press, 1,gg9'Vdinvali si atrage[i pislrile'
un site care infili;eazi multe iluzii optice, unele dintre ele color: counier, lane, No-Gardm Gardener: creating Gardms on Patios, Balconies,
The
http: / / members.lycos.nll amaz.ingart. Tenaces antJ in otba" small Spaces. Reader's Digest Association, Inc.,
1999 'vd
Vi puteli crea propriul model de zootrop, urmAnd instructiunile qi mode- oferS informalii despre plantele si florile pe care le puteli cultiva in ghivece.
lele p la www. g r oeg.de / ptzzles/zoetrope. html.
rezentate Cowan, Eliot, Plant Spirit hledicine. Swan-Raven Er Company, 1995' Un ghid
Ci4ile tipul flipbooks sunt o alti formi simpli de animalie. Cand ie risfoieqri
de al plantelor medicinale.
rapid paginile, imaginile infiliqate creeazi efectul de miscare. Puteti vec{err Durrell, Gerald, A Practical Guide Jbr the Amateur N^turdlist,Knopf; reeditatd in
cAteva exemple la adresa www.randommotion.com/html/flip.htrnl. 1989. O culegere minunatzi de irnagini extraordinare 9i instrucliuni detaliate.

666 ( )hcrorr jcf[ -,la\rrorhcur.t ( ril'l('(l ttt t'rlit'uItl i rruiil,rr' 667

 Landry, Sarah; ilustralii de Robert Tory pererson, peterson First Guic|e to Bonewitz, Ronald L., Hieroglyphics,Teach Yourself Books, 2001' O intro-
urban lvildlife,Horghton Mifflin, 1994. o introducere in rumea plan- ducere utild in acest capitol, care are insi cAteva erori. Include 9i citeva
telor 9i a animalelor citadine. informalii despre hieroglifele maya$e'
Leslie, clare valke r, Keeping a Nature Jowrnal: Disco,er a wole Nezu tilay Buckiand, Raymond, Practical CandLeburning Rituals Ei Adr.,anced candle
of seeing the lvorld Around You, storey publishing, 2ooo. Daci vd incantd Magrck.. Serie despre practicile magice, Llewellyn, 2002. Primul volum, a
ideea si 1ine1i un jurnal despre naturi, cartea de fali vi oferd un exem- cirui valoare este unanim recunoscuti, despre practicile magice cu lumAniri,
plu minunat. $i continuarea ei.Adepqii religiei *Wicca s-ar putea si descopere, sPre marea
Mosley, Ivo, Earth Poem; Harpercoilins, 1996. O antologie de poezii care lor uimire, ci unele ritualuri din lucrarea lui Buckland nu urmeazi practi-
aduc un omagiu PimAntului, strAnse din intreaga lume. cile de magie Rede, care ii afecteazi sau ii controleazi pe al1ii. Al doilea volum
Symes, R.F. gi Keates, Colin, Eyewitness: Rocks & Minerals, DK Chilclren, nu se limiteazi la practicile de magie cu ajutorul lumAnirilor' ci intri in de-
20a4.Dacivre1i si aflati mai mult despre roci, cititi-o, esre o sursi pregioasd talii despre pregitirile ritualice, cum ar fi croirea unei robe magice'
de informatii. Collier, Mark & Manley, Btll, Hora to Read Egytian Hieroglyphics, IJniver-
Zim, Herbert, Golden l{atttre Guides, Golden press, Simon & Schuster, editiile sity of California Press, 1998. O introducere extraordinari in scrierile
din 1950-1960. hierogiifice, dar qi in vocabularul 9i in gramatica egipteni, ajutindu-vi
PAGINI VEB: si descifrali inscripliile antice.
,,creating the urban Forest" - Ghid de plantare pentru locuitorii citaclini: conway, D.I ., A Little Booh of candle Maglc, crossing Press, 2000. veqi gisi
www. hortcornelle. duldepanment,/faculty/bassuk/u hi / otrr each/pdfs/ba in aceasti cirticici ieftind toate informaliile fundamentale despre prac-
reroot.pdf. ticile magice, dar gi numeroase ritualuri. conline, de asemenea, informalii
despre corespondenlele culorilor in tradilia asiatici 9i indiano-americani.
,,DiscoverYourAnimal Totem" - intrebniutilepentru idmtifrcareaanimalelor-totemi
www. spiritualnetwork. net/totems/discover;our_animal_totems.htm. Haislip, Barbara, Stars, Spelk, Secrets and SorcetT: A Do-lt-Yourself Booh of the
Occult, Little Brown & Co.
,,How Plant Essences Illuminate Your Soul's Journey" - Cum sd comunicati
pajeon, Kala qi Ketz, TLse candle Magick, lvorh.book, citadel Press, 1991. car-
cu p lante le: www.wiseways. com/fpahtml.
tea nu se limiteazi ia practicile obignuite de magie cu lumAniri'
,'Medicine-Totem Anirnals" - Clasificarea animale/or-tote?n in ordine alfabe-
Rosean, Lexa, Tbe Swpermarket Sorceress, St. Martin's Press, 1996'
t icd : www.dreamers-world.com/animal.html.
\(ilkinson, Richard H., SymboL €t Magic in Egtlttian Arl, Thames & Hudson,
,,Plant Totem s" - Descrierea ;i clasifi.carea p/antelor-totem in ordine alfabetic,i:
lgg4. Capitolul al qaptelea conline informalii prelioase despre hieroglife.
http / / spiritbytescom,/totem/plants.htm.
:

PAGINI VEB:
,,Urban Habitat" - Ghid al animalelor, plantelor ;i
habitatelor urbane: -
,,Complete Sund and Moon Data for One D^y"
www.hamiltonnature. org / habitats / urban/urban_plants.htm.
http:,//aa.usno.navy.mil/dataldoc/RS-OneDay.html. Oferi informalii
,,Winter Birdfeeding" - Cum sd atragem p,isarile tn oral:
despre risdritul gi apusul soarelui in orice zi 9i in orice loc. Puteli gnsi
http: / / w dfwwagov / wlm/urban/winter_feed.htm.
informalii pentru un an intreg.

ATELIERUL III: PRACTICI DE VRAIITORIE (auriw) ATELIERUL IV: LEGILE METAFIZICII (acr:amdrin)
VOLUME:
VOLUME:
Agrippa, Heinrich Cornelius, trad. de J. Freake, ed. de D. Tyson, Three Books
Allrich, Karri, A lvitcb's Boole of Dreants: [Jnderstandingtbe Pouer of Dreams
of Occult Philosophy. Llewellyn, 1993.
G Symbok, Llewellyn Publication, 2001. Vorbeqte despre arhetipuri 9i

668 jelf - tl(alenficarl

Qberon Qarlea ucenicu[ui lrdjitor 66q
 simboluri, spirirualitili ocurte cogmaruri,
5i dar ;i .Jespre teh'icile ma- Brinker, Francis. Herb Contraindications G Drug Interactions: lVith Appen-
giei onirice' conqine gi un dicqionar
de r.,isc pres.lrat .., .onntatii masice.
Beianger, Micheile' Tbe psychic'vantpireC-orloc,
dices Addressing Certain Conditions & Medicines, Eclectic Medical Publi
Red wirecl/w-eiser, LLa.,2004.
Elgin, suzette Flirclen, The clentre Art catlons, lUUl.
of lterhar serl,De/ezse, I)orset i9g5. Crrnningham, Scott, Cunningham's Encyclopedia of Magical Herbs (edilia
Fontana, David, 'feach'ourserf to Dream: practi.car a
A 'ouse,Books,
Guicie, chronicre
199l' Sondeazi lumea viselor, dezviruindu-i doua), L.lewellyn, 2005.
potenliarul 5i
ana de a ne stipini 5i interpreta visele "xplicin.lrr-rr. Foster, Steven & Hobbs, Christopher, Houghton/Mifflin, 20a2.
si subconptientui; stlbileste un ecrri_
libru perfect intre lurnea misticd Foster, Steven & Duke, James, A Field Guide to Medicinal Pl.ants and Herbs:
ii cea stiintrfic;.
Parker, Alice Ann, [Jnderstancr your Of Eestern and Cen*al North America, Houghton/Miff7in, 1999.
Dreants, Neu. worlci Library, r991,
200i. Contine o rnetodi simpi; si una Hopman, Ellen Evert, A Druid's Herbal for tbe Sacred Year,Destiny, 1995.
mai complexi.l. inr"rpr",r...
viselor; este un ghid extrem de utii Hopman, Ellen Evert, Tree Medicine-Tree Magic, Phoenix Publishing Inc., 1992.
pent.u t"h.ri.a,1" int..p."t"re a r.i-
selor, alcituiti di F{opman, Ellen Evert, Walhing in tbe World in Woncler: A Children's Her-
Presupune anumite i'trebiri cinci in
vis vi apar",r""rt;tt;ifi:.:"* bal, Healing Arts Press, 2000.
Peters, Maggie, Dreantwctrh: [jsirtg your ItlationaL Atrdubon Societl,Fieltl Guide to i{ortb Aneric'an Mushroams, Al{red
Dreattts as a Va1, to SelfDtscove1
and Persona/ De,uelclnttent,
Editions, A. Knopf, 1981;1995.
.fournev 2001.
PAGINI VEB: Ody, Penelope, Tbe Cotnplete Medicinal Herbal, DK, 1993.
,,How to Remember your Dreams.., de Carine 7'be Lle'*^ellyn Herhal ,4ltnanacs, prbhcate anual de Llewellyn Publishing, St.
Ruclma'. Soul lutttre:
http://v-ww.soulfuture.com,/c{re;rms,/drearn_recalr.asp. Paul, MN.
vi puteli arninti
slaturi c]espre c'r'
visele. Richard, Philip B., Herbal Druglnteractions and Adverse Effecrs, McGraw,Hill,
,,True Silence", de Karl R. \7olf'e. Karl R. Volfe: 24A4.
http:/ /ww'w.karlrworfe.corn/crrcam-anarysis-tc'ns.hrrnl. rX/ild, Russel, The Contplete Book of lrtanral and Medicinal Cures, Rodale, 1994.
Descrie rneca-
nismele viselor 9i capacitilile onirice. PAGINT VEB:
"Scientists Say Everyone can Read N'incrs", iJe Ker Than.
LizteScrcnce,2T apri- 'The Boston Tea Pany". www.pbs.org /ktca/Lberty/chronicle_bostonI774.html
lie 2005. www.livescience.co'r./humanbiorogy/'5
0427 Bunny's 'Iop i0 Magickal Herbs":
rhe Making o[ Metaphl sicar Kinship". -mind reaclers.html. 'Aunt
" r'l. Ar"e"zrn,l.i" gri";(r*
pertster.t www.leh igh. edu/ -j ahb/ herbs/rnagick_herbs.html.
de Magda I ene), 20A4. hup,/ / anicles.solarph allic_cult.org,/kin.htnrl. Grieves, M. ,,A lvlodern Herbal". Missouri Botanicai Gardens.
www'. botanicai. comr'botanical/mgmh,/cominx. htrnl. 2003.
ATELIERL.L V: LEACURI TAMADUITOARE
(AIbASITII) ,,Herbal Medicine Schools Q& A". Natural Healers.
VOLUME:
www.naturalhealers.com / qa/ herba\.html. 2004.
Thompson, Gerry Magu ire, Atras of the
rveu Age; Tbe origins anrl De,uerop
ment of the lY/orld's Spirituar and Mysticar 'Mermade's Sacred Smoke Incense" este o reteti care imbini diverse in-
Tr-acritions,
euantum Books, grediente: rigini preqioase, piante medicinale, minerale, uleiuri extra-
London, 2002.
fine gi esenle aromatice. Toate trebuie amestecate cu mAna, in doze
mici, pentru rr li se rrsigura caiitatea. Mennaid Magickal Arts.
ATELIERUL VI: $TIINTA pLANTELOR (aerde)
htt p://cryst,rls,rnclsonline.corn/merrnade.html.
VOLUME:
,.Mushroours". ( l.rlilirrni.r l)oison (lontrol Svstt'rn.
Bremness, Lesley, Herbs,New york: Dorling Kindersley
Lirrrirctl, l,)()Q. 1,.1,.1.; u,''ul,'"r,.t'.rlPois,rrr.or-q/prrlrlit/'rrrtrslrr,r,,rrrs.lrtrrrl. 100.1.

67o
{r,'t
 vechile drumuri pe mare 9i pe uscat, folosite pentru transporrarea plante- ca in spiritul vechii tradiqii si ascuitali albumele ,,Songs for the old Re-
lor'redicinale 9i a mirodeniilor. ,,I{istory of Honiculture,,, purdue Uni- ligion" 9i ,,Faerie Shaman" ale formaliei Gwydiion'
versity: wN'w.hort.purdue.edu,/ne wcrop/histo ry /recate26 /Iec26.html. PAGINI VEB:
Un site cu exercitii de iiuzionism. Andrew Mayne video:
ATELIERUL VII: ARTA DIVINAITET fualben) http :/,/www.wizard-school.com.
VOLUME: ,,DragonSkuil... Este un site dedicat acelei ramuri a iluzionismului
cunos-
Peschel, Lisa, I Practical Guide to the Runes, Lleweliyn, 1995. cute sub numele de ,,bizarre magic": http://www'dragonskull'co'uk'
The Fortune Tellers, Black Watch, 1924. Site-ul lui Jeff McBride, ,,The Miracle Factory": www.miraclefactory.org.
PAGINI VEB: Site-ul http://www.yourmagic.com vi oferi sfaturi referitoare la cirlile 5i
,,Letter to Robin", de valter \food,;, care studiazi de foarte mult timp ra- instrumentele magice. Sunt prezenrali unii dintre cei mai mari iluzionigti:
diestezia. wwn,.lerrertorobin.org,.
Jeff McBride, David Parr Ei Eugene Burger.
Mai multe informalii despre radiest,:zie puteli gisi la www.dowsers.org.
ATELIERUL IX: ALCHIMIA $I $TIINTELE MAGICE (TO;W)

'|TELIERUL vIII: ARTA ILUZI)NISMULUI (portocaliw) VOLUME:

.VOLUME:
Anclerson, Maxine, Amazing Leonardo da vinci Inventions You Can Build
Bobo' J.B., Modern Coin Magic, Dover, 19g2. considerati o iucrare clasici Yourself, Nomad Press, 2006.
despre scamatoriile cu monede, este denumiti adesea Bobo's Coin Magic. Hewitt, Barbara, Blueprints on Fabric: Innortatile Llses for Cyanorype, Inter'
Burger, Eugene & McBride, Jeff, M.ystery SchooL, The Miracle Factory, 2003. weave Press, 1995. Teme abordate: istorie, formule chimice, modele 9i
Gilbert, George & Rydell, \wendy, Great Tricks of the Master Magicians, Gol- idei, tehnica fotocopierii prin cianotipie etc.
den Press, 1976. Este carrea mea preferati despre iluzionism, explicAnd christopher, The Book of ALternatiae Pbotographic Process, Delmar
James,
pe larg, cu imagini si detalii, 150 de scamatorii. Thomson Learning, 2001.
F{ay, Henry, The Amateur Magician's Handbook. Sig'et, 1f5A; D72. Este Peterson, Roben, Out of Body Experiences: Hota to Hatte Them and What to
una
dintre primele cdrli despre magie qi iluzionism pe care le-am cumparat. Expect,Hampton Roads, 1997.IJnghid ideal, care explici teoriile qi prac-
Exemplarul din 1972 a costat doar 1,95 dolari. ticile cdlitoriilor astraie.
Karr, I'odd, Backyard Magic, scholastic rnc.,7996. o lucrare ideaii pentru Pinker, Sreven, Tbe Language Instinct: Hou the Mind creates Language. Son-
ucenicii vrijitori. Explici, in imagini colorate, 15 scamatorii. deazi mecanisrnul de gAndire Ei exprimare al oamenilor. Este util Ei in
Nelms, Henning, Magic and Sboamanship: A Hanclbookfor Conjurers,Dover, studiul limbajului informatic.
2000. Jeff McBride le recomandi elevilor sii aceasti carte.
samonek, Michaei, 'fhe Amazing and Incredible Special Effects Cookbook,
Tarr, Bill, Nou You See It, Now yow Don't: Lessons in Sleight of Hancl, Ran- MES/FX Publishing, 1992.
dom Flouse, r976.Este o lucrare ideale pentru adorescenli. descriincr pe PAGINI VEB:
larg' cu imagini 9i detalii, noqiunile debazd, ale prestidigitatiei. Site-ul ,,Discover This" vd oferi diverse instrumente pentru experimentele
Wilson, Mark, Mark \Wilson's Complete Course in Magic,Running press, 1991. chimice: http://www.discoverthis.com/chemistry'
MUZICA: Pe site-ul www.HeaftMagic.com,/EssentialDistiller.html gnsili un alambic
Muzica magici este catalogati, de obicei, ca ,,muzici pigrni", lucru de c.rrt. foarte bun pentru distilarea lichidelor.
vi puteli convinge daci o veti ciuta pe Google. vd recomand si asc.hrrli ,,The Alchemy Website". Adam McClean este vocea cea mai autorrzati
albumul ,,Gaia cicles" al formaliei Gaia conson. vi sugerez, de asemcnc.r, in domeniul simbolurilor alchimice occidentale' Cartea sa - Tbe

62, ( )bcrorr 5cIf -, lt,r.','rrlt",,r'l ('(u'lc.r ttcctticttItt i vrrriilot' 6zt

 Alcbemical Mandala - ne invaqi meditim cu ajutorul
sd arhaice. ATELIERUL RELATIILE INTERUMANE (roz)
Vezi www.levity.com/ alchemy.
VOLUME:
Malin Fabbri, England: Alternative photography:
Brilhan, John & Gaianes, Gloria, Elfective Group Discussloz. wcB Group'
1992. Ne clescrie modul in care oamenii interaclioneazi ulii cu ceilalti
www.ahernativephotogra phy.com/ p rocess_cyanorype.
html
Vreli o fotografie cu frunza unei plante? Accesali site_ul in grupuri mici.
http / / gr and-illusions.corn,/roman.htm.
:
Ellis, Susan , The VoLunteer Recruitment (and h{emlrcrship DeaeLopment)
J.
Booh.

,,New Alcherny and Green Center Archives.. in Falmouth, MA. Energize,Inc., 1.996. O iucrare care vI prezinti pe larg inecanisurul 9i a',-an-
http / / www.fuzzylu.com,/greencenter/home.htm.
: t.rjele voluntariatul ui.
,,Alchemy Lab", de Dennis villiam Hauck, autorul volumului Tbe Emerald ra. Hardin, Jesse Wolf, Gaia Eros. Nen'Page/Career Press, 2OO4' Vi oferi
blet.Yit oferi formule alchimice pentru transmutalie: www.alchemylab.com. desene si eseuri fascinante despre Geea.
First Aid: Hou to Increa-re I'rtur
"Magick, Technomancy and vitchcraft", un eseu scllrt, dar complex despre teh- Johnson, Victoria Ann,.lohnson's Emotional
nomagie gi mecanismul ei. www.thecyberwarlock.com/technomagick.htmr. Happiness, Peace andloy.Blue Dolphin,lggT.Ydoferri modaliuli practicc prin

,,An Atlas of cyberspace" descrie ,,teritoriile" acestei dimensiuni virtuare. care puteli inlitura sentimentele negative, promovindu-le pe cele po;:itive.

Kaner, Sam, Facilitator's Guide to Partici.patory Decision-LfaAlzg. 1l-ent Soe iety

www. cybergeography. org,/atlas/atlas. html.
publishers. 1996.\ri inval:i cum si devenili un licler de excepqie 1i ctrm
,,The censorware Project: Exposing the secrets of censorware Since 1992.. si lua1i parte activ in cadrul comunitilii in care triiti'
vi oferi toate informaliire dorite despre softurile censorware.
Kimball, Gayle, Si alti 15OO de rineri, The Teert Trip-the Complete R.esr;urce
http / / censorware.net.
:

Guide, Equality Press, 1997.

',The Gender Genie", un program inreresanr, care ghicesre sexul utilizato- McCoy, Edain, Inside a vitches'colen. Lleweliyn Publications, 1999. Ma-
rului, inspirat dupn un algoritm rearizatde Moshe Kopper joritatea informaliiior referitoare ia modalitillle prin care puteti acluna
Shlomo 5i Ar-
gamon. www.bookblog.net,/gender,/genie.html. fi aplicate atat gruPurilor nr.rgice,
9i clezvolta un grup mic de oameni pot
,,Your Computer Is Made Out of Magick.., de paige. Un anicol nostim cAt 9i celor spirituale.
James
in care auroml i;i exprimd opiniile nonconformiste despre Starhav-k, Truth Or Dare. Harper-SanFrancisco, 1989'
teoriile magice
din spatele informaticii. hnp:/ /hamsterrepublic.com/james,/technomancy. Zeil-Ravenheart, oberon, Manual de tniyiere in,ur,ijitorie, Nen'Page Books.
Dacd vreti o ,,incursiune" vizualesi interactivi in tabelul
periodic al elemen- 2aa4. (Yezi editia romAneasci, Editura Polirom, 20OZ). Contine nume-
telor chimice , vizitatri,,A visual Interpretation of the Table r<>ase informalii despre artele magice 5i vriiitori'
of Elements..:
www.chemsoc. org,/viselements. PAGINI VEB:
,,The crucible catalog" oferi produse spirituale pentru cei implicali ,,The Advanced Boneq,its' Danger Evaluation Frame" - Ijnul .{intre
cult
in Marea
Misiune a transformirii personale 9i globale. Toate produsere primele sisteme cu ajutorui cdruia puteli deterinina sinitatea si sigurtrnta
sunt dc:
naturi alchimici gi variazd de la casete penrru gedinlele cle
membrilor unui grup. http://r'ww.neoPagan'net/ABCDEIT'html'
meditalie ;i relevante pentru cele
postere pand la echipamente de laborator folosite pentru ,,Bill of Rights for Pagan Students and Teachers' - concepte
prepararea tinc-
mai mr,rlte sisteme educative, cu at|t mai mult daci acestea nu fac par-te.1in pro-
turilor 9i a elixirurilor. www.crucible.orglindex.htm.
grama unei gcoli obignuite. http://www.wyrdweavers.orglfiles/l,or.htmi. I

,,The Emerald Tablet Exchange (ETx)" este o organizalie internationrrr

.rl
,,The coven Abuse Self-Help Index" - un alt sistem eficient de eval.rare ,r
cirei scop este si aplice in lumea moderni principiile Tablei
cle Srrrarrrrtr. unui grup, care vi ajuti sir srabilili daci vreli si vi aliturati rnembrilor
www. alchemylab.com/emerald_tablet_exchange.htm.
lui seu si il cvitati. wwr'.wyrdu'e,rvers.orglfiles/cashi'html' l

6zq ( )bcrorr {-7ar

Jc[l,, l\Lr vorhc,u.t ('rtt'lcct ttcctt ii'tll tt i vl'(liil('l'
 ,,Dr. Andrew \fleil's Self Healing" - www.drweilselfhealing.com. PAGINI VEB:
- http:'//www'bear-tracker'com' Vi
,,Eat Right 4 Your Type: The Blood Type Diet Online" - ,,Beartracker's Animals Tracks Den"
http :,/,/www.dadamo.com. oferiinformaliiprelioasereferitoarelaidentificareatuturorurmelorde
,,Essential Fatty Acids, Flax Seed Oii, Udo's Choice Products FAe - Fre- animale silbatice din America de Nord'
quently Asked Questions!" - www.udoerasmus.com/FAe.html. ,,InternationalWildlife Rehabilitation Council (IWRC)" -
programele de
'Has Hogwarts Changed the Muggle World?" - Un site fascinant care ex- http://www.iwrc-online'org' Conline informalii despre
ploreazi modul in care interacqioneazi culturile magice qi cele nonmagice
salvare a animalelor silbatice din intreaga lume'
in lumea de astizi. http:/ / p aganwiccan. abou t. com/ gi/ dynamic. Mlthical Creatures and Fabulous
,,Gareth Long's Encyclopedia of Monsters,
,,Natural Health: Chet Day's Huge Collection of Healthy Eating Recipes http:/ / webhome'idirect'com/tdonlong/monsters'/monsters'htm'
Beasts" -
and Natural Health Articles" - http:/ /chetday.com/index.html. creaturile
ve oferi imagini gi detalii despre toate animalele fantastice 9i
,,Organize a Pagan Moot" - Ideile promovate in acest site referitoare la modul in I
f
imaginare.
care putem infiinla un grup de socializare pigAn se pot aplica gi in cazul altor
Puteli gnsi o listi, in ordine alfabetici' a animalelor qi vieluitoarelor din bas-
grupuri magice. http:/ / paganwiccan.about.co m/ cs/ regiond./ a/ aamoot/htm.
,,Shepherd's Dream, natural wool-filled bedding to enhance better sleep and
meleSimituriiedinintreagalumepesite-ulenciclopedieiwikipedia.
health" - http://shepherdsdream.com. http://wikipedia'org/viiki/List-of-species-in-folklore-and-mphology'
oferite pe site-ul
,,Teen Ink Community Service" - Vi oferi oportunitili de voluntariat. Pentru mai multe informalii, puteli accesa linkurile
http: / / teenink. com/Resources/CommunityR.html enciclopediei.
- http://best iary.ca. Creaturile 9i animalele fantas-
,,Volunteer Resources" - Vi invaqi cum si vi implicaqi in aqiuni de volun- ,,The Meclieval Bestiary..
;i din lucrare a Plrysiologus' dar qi
tariat pe care si le puteqi duce la bun sfArgit. tice sunt preluate din diverse bestiare
http: / / www.serviceleader .org/ new / v olunteers/index.php. din alte surse.
,,\flhy Teenagers Act Weird".
(aiolet)
http :,/,/www.prevention.c om/ cda/ feature2aa2 / 0,247 9,sl-67 04,OO.htmI. ATELIERUL XII: CoSMoLoGIA $I METAFIZICA
VOLTIME:
ATELIERUL XI: LUMEA _S1 CUNOA$TEREA Adzema,Robert6rJones,Mablen'TbeGreatSundialCutoutBooA'Hawthorn
ANIMALELOR (maro) Books, Inc. CitY: 1978.
VOLUME:
Bauval,Robert&Gilbert,Adrian,TbeOrionMysten):t.}nlock.ingtheSecrets
Costello, Peter, 7he Magic Zoo, St. Martin's Press, 1929. City: 1995'
of the Pyrarnids, Three Rivers Press,
Keel, John A., Tbe Complete Guide to Mysterious Beings, Doubleday, 1970; 1994.
Jenkins, John Major, ,,The
How and \Why of the Mayan End Date in201'2" '
Nigg, Joseph , TIte Book. of Dragons & Otber Mythical Beasts. Barrons Educa- 199 5'
M o untain A strol o ger, decembrie-ia nuarie'
tional Series, 2002.
tn re,rista Sky - "Backyard Astronomy:
G Telescope Magazine existi o rubrici
- Tbe Book of Fabulous Beasts: A
Treasury of Writings from Ancient Times to
the Present, Oxford University Press, 1999.
Tipsonobservingtheljniverse.._undesuntpublicatearticoledesti-
-A Guide to tbe Imaginary Birds of tbe lVorld, Apple-\7ood Books, 1984. nate sI-i ajute pe incepitori si se orienteze'
- lVonder Beasts: Tales and Lore of the Phoenix, the Grffin, the [Jnicorn and PAGINI VEB UTILE:
the Dragon, Libraries Phillips, Tony' ,,Space Weather", Space Weather'com' w-w-w'sPaceweather'com'
Unlimited, 1995.
White, 7.H., Tbe Booh, of Beasts, Dover, 1954; 1984. 2.1 februarie 2005.

Qberon $eff -t(alcrhcnrt Qarle a ucenicu[u i "rrdjitor

,,I1oon {-,irl:rilator", nrvw.calculatorcat.com/moon._phases,/moon_phases.prhtml. ATELIERULXIII:MAGIAMATEMATICII(TRANSLUCID)
5ite-ui vi oferi informalii in tirnp real clespre fazele lunii. VOLUME:
Timaeus of Plato'
Cornford, Francis MaxDonal'J, PLato's Cosmologg: The
,.Sliv .rnd Telcscope". http :/,rskyandtelescope.cr.,m. 210'224 despre
Routledge & Kegan Paul,1937 ' Citili in special paginile
AI l'E PAGINI VEB UTILE:
elernentele qi solidele platonice'
r\i,'c'-'s;ti r.i;:mitoarele site-uri, miicar o clati, pentrr-r descopc'ri conqinutr,rll Publications 1974'
Haeckel, Ernst Heinri clt, Artfornts in Nature, Dover
.r 1e
'
2OOO' Cititi in
1-ltilizalile apoi cincl irveti ilevoiel Nici unul dintre ele :'.u inlocnieste rs- I{opper, Vincent F., Medieval Number Symboiism' I)over'
tlr-,nomia cu ,,c,chiul iiber", dar sunt utile 9i intercsenre . special capitoiele III
si VI.
Roben, Sacred' Geomenl: PhiLosoptry and Practice'Thames
& Hudson'
,,L,lrt ir'r Se.rsons. Zoom Astronom,v". L"*lor,
n r,r, rv.allaboutspace"com/subjc'cts,/astronom-v/pllnets,i eanh,/Seasons.shtmi. lg82.Esteclintroducereextraordinariingeometrie,carevioferinu-
meroase cxercitii Practice'
,.\X''eather Unclergrountl". r'ww.u.undergroi.rnci.coni. Clontine irirri stel,rre
Mann, A.T., Sacred Architecture, Element, 1993'
si inionn;r1ii despre risiritul si apusul sorr.:1rri. fez-cle lunii etc. to Arithmetics,
Nicomachus din Gerasa, trac-l. de M.L. D'Ooge, InLroduction
.,r\stronorrrv Pictr-rre of the Da,v".hn.p:/ / antl,'rp"gsic-.rresa.g,rn"',/rrp..rd,/.rstropix.htmi.
dinGreatBoobsofthe|X/esternVorld,vol.Il,EncyclopediaBritannica'1952.
Accst sitc extraordin.ir.rferi iir ficc,rrc z-i clte o fotograiie ficuti in spatir,,
Opsopaus, John, Guitle to tbe Pvthagorean Tarot' Llen'ellyn'
2001' Pentru
irrpreurri cu explic;rqii detaliate si linkuri iutercsante. maimulteinformaliidespreTetractys,citilipaginile406-4||Ei433.438'
consultali
,.()rmer 0 bservation Home Page". http :/,/cncke. ipi.nasf, . go v. iar despre semnificaliile simboiice ale numerelor Decadei,
,.Pr,rblication Quality Skymaps and Star Ch,rrts". paginile 295-353.
.,1' n'w. skvmtlps. com/downloads.htrni. Raw-ies, Bruce A., sacred Geometry Design Sourcebook: [Jniz,ersal Dimen'
de pe site-ul
AI-TF, SITE,-URI: sional Patterns. Elysian Pubiishing' O puteli comanda
http ://wwu,-.intent.com/elysian/sgds'hrml'
,,Astr,rnorn1- N{agazine's Web Site", \\'\\,'sr.;lstr()n only.conl. tbe Unioerse: 7he
'I'ools". Schneider, Michael S-, A Beginner's Guide to Constructing
,,Mrion Deci r.eti .1t-'ce\.1 JLe\t sire, r-i r'.r lpirea pe c{esktoir o ferelstri 1995'
Mathematical Arcberypes of Nature, Art and Science' HarperPerennial'
e.rre i'i vl:rrila
lunii in tin-rp reel. D.ica \erl ,r\-!('r.1 irn,tr;ilt.'a res-
faz-ele De$i autorul p.r.r. *ri mult accentul pe geometrie' atinge 5i subiectul
pectivi, veli aiiir qi rnai multe iniormatii rlet,rli.rte . Penlr'u r-ersiune,r aritmeticii. Capitolele 4 9i 5 vorbesc despre solidele platonice'
1983'
Macintosh: wwu.'.perhins-observatory.i,rg./softrl',rre.htm1, i:rr p,entru rrer- Taylor, Thomas, The Theoretic Aritbmetic of the Pythagoreans'\leiser'
siune:a ])entiurn: www.fourmilab.ch,/moontoolw. O introducere complexa in aritmeticd'
(Jnderstatt-
of 'fexas. Theon din Smirna, trad. de R E D. Lawlor, Matbem.atics usefuLfor
,,,\'loon Phase Calendar". Star Daie Online, University
dingPlato.VizardsBookshelf,lgZg.Cinilelgillsuntcelemairelevante.
wu-rv.srardate.orglnightsky / moon /, 2005.
PAGINI VEB:
,,Astronom,rz Dictionary". -
Tlte Ancient Greele Esoteric Doctrine of tbe Elements
hrtp://users.skynet. be,/skv0l36 1 /dictionary/dictionary.htrnl. elemente din per-
http,/ /omphalos.orglBA/AGEDE' O disculie despre
Starry Night este un progr:lm minunat, usor de folosit, care va tr;lrislornu com- spectiva vechii fiiozofii pitagoreice'
p.rtcr-ul intr-r.,n ,,bscrvrlr.-rr'.lstr,'n,intic si r'.i ajrrt) sj gjsiqr l{)t L'c v.l Jonli pc The Pytbagorean Tarot de John Opsopaus hlnp'/ / omphalos'org/BA/PT'
Vorbeste
hoita cereasci. Puteli ciescirca o versiune grattrit; a acestui progranr de pe Sunmary of fothagorean Theolog - http:/ / omphalos'org/BA/OTP
despre corespondenlele mitologice 9i cosmologia
pitagoreici'
site-ui: http://wrrs/.starrynight.com/digitaldownioacl/trial download.php.

67q
(';'s 1 )bcron jc[[ - tl(alorhcart (]nrtea ucen icufu i lrajitor
 ATELIERUL XIV: RITUALURI MAGICE (alb) PAGINI \TEB
VOLUME: ,,Lia Fail". www.themystica'org/mystica/articles/l/1ia-fail'html'
Tbeurgy and tbe Soul: The Neoplatonism of lamblichus de Gregory Shaw, ,,The Mysterious & UnexPlains"'
Pennsylvania State University Press, 1995. O introducere compiexi in www.activemind..omTMysterious/Topics/Atlantis/story'html'
http / / en'w t'kipedia'org/wiki
principiile practicilor de teurgie. ,,Wikipedia Free Encyclopedia"'
:

PAGINI \TEB ltyrteries.co". htti'//*-*'world-mysteries'com/awr-alchemy'htm

'Vo.ld
A SummatT of Pythagorean Tbeology de John Opsopaus,
ww.n''.omphalos.orglBA/ETP. Vi oferi notiuni cosmologice de teurgie ATELIERUL XVI: ARTELE OCULTE (negru)
si informalii suplimentare despre practicile acestei magii. VOLUME:
A Lexicon oJ' the Fantastical,
Byfieid, Barbara Ninde, The Glass Harmortica:
ATELIERUL XV: MITURI - LEGENDE MacMillan Co', 1967 '
Self Defense' Dorset House
CUNO A $TE RE
.S1 (c enwgiu) Elgin, Suz-ette Haden, Tlte GentLe Art of Verbal
VOLUME: Publishing Co Inc., 1985'
Oun Sbadow: Understandingtbe Dark Side
Apuleius, Lucius, The Transformation of Lucius: The Golden,4ss (trad. in lb. Johnson, Robert, OuningYottr
engl. Robert Graves), Farrar, Straus and Giroux, 1998, (vezi edilia ro- of the Psycbe, HarperSanFrancisco' 1991'
1970;1994'
mAneasci, M,igarwl de aur, Editura de Stat penrru Literaturi Ani, 1958). t<."i 1ohrt A., The Complete Guicle to Mysterious Beings'Doubleday'
Ei
Beathm, George, Fact, Fiction and Folklore in Harry Potter's tX/orld As Petersen, Sandy, CaLt of CtbuLDa, Chaosium
Inc'' 1989'

UnolficiaL Guide, Hampton Roads Publishing Company, Inc. 2005. PAGINI VEB:
istoria Necronomrconu-
Berhtz, Charles, Mystery of Atlantis, Avon, L977 . Puteli gisi informalii aminunlite despre natura $i
Bulfinch, Thomas, Bulfinch's Greek and Roman Mythology: The Age of Fabh, lui pe site-ul ,,The Necronomicon Ati-FAQ":
Dover Publications, 2000. www.digital-brilliance' co m / necron/ necron' htm'
Donnelly, Ignatius, Atlantis: The Antediluvian tY/or/d (1882), Dover Publi- ,,The Evil Ey." - www'luckymojo'com' www'ilyasoglu'com Ei

cations, 1976. v'ww.discoverY.com'

site' creat de Dave
Ford, Patrick K., The Maginogi and Other Medieoal lVelsh Tales. rJniversity ,,The Shadowlands" - djuliano@the shadowlands'net' Acest
bogati de informalii despre Diavolul dinJersey'
of California Press, 1.977. Juliano, reprezintio sursi
to the Paranormal"'
Gaimon, Neil, 7/re Sandrnan (serie de ci4i desenate). DC/Vertigo Comics, www.lJnexplained-Mysteries'com' "Your Gateway
(ramurl a lingvis-
1989-1996. www.ril/ordOrigins.org. Acest site este dedicat etimologiei
Galanopoulos, A.G. si Bacon, Edward, Atlantis: The Truth Behind tbe Legend, ticii care se ocupe cu originea cuvintelor)'
Bobbs-Merrill Co., 1969.
Guest, Lady Charlotte (traducltoare), 'Ihe Mabinogion, 1822.
Piaton, The Atlantis Dialogue: Plato, Original Story of Lost City, Continent,
Empire, Shephard Publications, 2001.
Spence, Lev'is, The Problem of Atlantis (1924). Kessinger Publishing; eclilic
reeditati, 1942.
Robinson, Herben Spencer & Vilson, Knox, Myths {: Lcgcnds of'All Nrrt,,ttr,
Littlefield, Adams & Co, 1928.

(rSrr ( )lrer',rtt,]r'll'l{trvcrrlrcrrlt
ji
I tt \:'i
 {aumatr opu[ qi fantoscopuI $aumalropu[
de Ll[eron 2 - Canarul

al +
'

lntrotittct:Lt f i t,t
TAUMATROPUL IAIPORTANT: ltll'ORTANT: ----tt---- =-- g,turilt t!ist;trii,., , .',
I - Magia Lip ipi tlisc u t'i ! t' t ::r ututropu I u
i, I t1,r1i lii5guvits ,r' -\ i sfoar,i 5iftceti trrt tr,,l
-*g

,llil,qs g%
a"-ind grij,;
inagini
jos
ca una tlintre
sti.fie cu capu/ i.n
fap,i tle cea/alt,i!
,,"'ii',i)'!)',,, /',ffiil]

ffi#- F-- TW
@*9& tj

FANTASCOPUL
Decupati disc'urilc si
,rsatt hla l i cclt' rlouii fi'rt'tt n'!
t)ISCUL 1 pentru
I;ANTASCOP
I :,r tt t l,l,t t i tr
ffiffi
t trt,i tt,l
t )t\I ) tI( I t tt tt t Ir' |') t' /t')t I'| | t'I
('t|(l
 {aumatropu[ Qa[cu[atoru[ or e[or p[anetar e
3 - Copacul r{c ilohn ,,z$o[[onius" L)psopaus

WPORTANT:
ipiti. discurtle Introducepi priu tflt
tumatropului, ciile discurilor clt-,
uind grija ca rro
sfoar,i facetri m tutt
/ la
5i

fiecarc capr
intre imagitti /
tfe
,fie ctt apoi r,ltt€lS'
caltrl /
cil cafut discurilc penbt,
r jos
fat,i /
I t ,,r /
ca inr4inil,
: ce,ilalta!
f {t.
in,ulw

DISCUL 2 pentru
FANTASCOP
Asarnblayi urntind
in s truc' tiun i le p r ezen tate !
1. DISCUL PLANETAR - PLACA DIN SPATE

6qs
 Caicul,rtorr,rl orelor planetare este alcituit
dirr doui c()mponenre: discul planetar si Qdr{i pe.ntru exe.rclliite de. te.[epatie.
dir:izoru/ ai:/or. Discul planetar este de Qberon $e[['cl{rlen[re art
c()rrpus riin doui pirli: pl.aca din sltate,
gruv:rti cu inger;si si cu numere de la 1
b 12, st &scwl grevar cu o heptagrami (stea
cli sapte virfuri) qi cu simbolurile plane-
telor. Xeroxali aceste pagini, apoi de-
cupa{i piaca din spate 9i discul. Trebuie
si fixati discul pe placi in aga fel incit si
se roteasci liber. Pentru asra puteli si fo-
lositi clame de prins hinia pe care Ie gisili
la papetirie. Faceti clte o gaurl in mijlo-
cul discului si a1 plicii din spate destul de
mari ce sr incap) clamele. apoi intro-
ducelile in giurile respecrive si prindeli 2. DISCUL PLANETAR

O
discul de placa din spate. Puteti folosi la Cel de-al doilea componenr al cilculatoru-
fel de bine capse pe care le gisili la ma- lui este divizoml orelor. Acesta este alcituit
gazinele de textile. din doui elemenre: tabelul orelor (compus
din liniuqe si trei coloane de cilre) 9i rigla
orelor (compusi din ci{re de la 1 la 12 de
3. DIVTZORUL ORELOR:
la stinga la dreapta). Decupaf-le qi folosfti-le,
TABELUL ORELOR urmAnd instructiunile.

'l
n
4. DIVTZORUL ORELOR:
RIGLA ORELOR

6gq 6gs
 ffrtirez pentru axercitiite de psihokinezie futia ms,Bicd, a [ui Ji^
r{c (-)6o'on ..le[f -r(alcnhe art dc {im Fisfr

N'-_'-1
r\l
i\

n N < BazA

Decupayi spirala
pin,i in centul

Decupayi si lipipi airfi

titirezului, indoindu-l in apa fcl
Trebuie sA decupatt
incit sri-i conferiyi un aspect .11)l desenele, urmAntl liniile
(antnue si si indoiti
ntarclinile acolo tnde
[ntroduceti un ac intr-un dolt r

vedeti linii pun(tate.

de pluta ;i /ixapi.l in airful
tirirezul ui! ina,irti i.l
1

cn ajutorul psiholeinez it'i I

Camera secreta

6q6
692
 Arip,i de balaur Fuselaj asamblat

Qrnitopte.rut fui {gonqrdo da {()inci

de Qberon $e[['cl{rlcnfre art

ll

7q iL'l-
Itu
I
\i
/'d
'/hf,l
ils
.t ll$ 6l-,6
lr

K cn )
Z.f4 -----+t
.K--
r-----i:::-:--1

nriyn\
-y$ ftufe 9r\
a\
A,rLf A, (re*ytil cu v
stilryil
6q9

I
 patru mode[e de bq[quri crett*(ir'riyi
le cu un
de Qber on $e[t- il{rrcnheort .+',\t' J(\ Luttt cu .t
. t!
Iuni,
ascuiiti/ rt
n
..0\",+-

Decupind desenele de pe acexe tre'i pagini, ae;i putea asarnbla patru genuri drferite de balaui: ^tlt-H
1.Balaurul medieaal (fara aripi)
2. Balaurul renascentist (cu aripi acoperite de solzi)
3. Balaurul modern (cu aripi de liliac)
4. Balaurul oriental (f,ira aripi, care scoate fldcdri din cap pi din picioare

Xeroxati desenele, m,irinduJe pin,i la 121%! Trasayi /iniile punctate care trebuie indoite,
apoi decupapi imaginile ;i Lipiyi-le! .n

4u"f"4

erd
thi.atrin rya
t^.
'#li'"\Wb

c
.r-S .t
S
<:t
€i \
r('
E

;:4::,::,:yil 1..-
:$o -
\
.
_-L4tp
iS+
dq-:-
e;il
.P.: ! !*i'g
1\i. \.:
-\\
f
I
pRA@{s,
: +s
=: 3'
&s\:
'" s\f,
trirl- (
-€sF
i<>
%z\
'z .l
.qaW.* s
r:*
\ z/r

'{ *;''-.a 1 - 1,,i'

:./ /,!:o"
t*/
'.- '!r1
-'

*1:':*{,ifr
vf" i:r';
<>
%'
tq

indorti:i lioiti
d9 ya1eh.
5upe, toAr^
a toryului
nwqin'i, cnre se fixenzh unele. in celelnlte
 (o,'-. Lrest&tL
u*:#Y"li'.";ry nriyile cu ,$tro [a bu[ mar inqr ifor
"rrru un cu{it cu
Inmil de Qberon $e[[-cI$r'enfreart
t scu{itk
(Decupayi ;i indep,irtapi secpiunile
cu instrucliwni!)

Intro{ucefi tn orificiu e o"jrtufh

(e hfr"*ie cn sd. pute{i
\ tiwe wstroLa,bul
susyenQnt
in a.er!

tl"'-l,,rt d
v[;;pu.

prin spaliile goale ale

inelului. Citili unghiul
altitudinii de pe gradalia
inelului! Ciutali apoi
altitudinea intr-un
calendar al declinatiilor
..$f,i

-R\ * -s INELUL

ffiIr
>a
t: ALIADA
:\
nF.
in{oifi nLi(n{n (e-a. Lunqut Liniilor yunctnte - nw,beLe yrt.r{i!
s' /.'\t 9\
.oV

'',;1tt
,;{
@"r,f/iw \*l
----r\
.ao'al
t' I
rrlr
e-l- lipiti pe.tte.
a cory'uIui
p^ftetu suyer roa.r A

703
 Qadran solqr de buzunqr Qa[axia Qa[ea \ctee
de Qbcron $e[[-cl{.'renhaart de Qberon $etf -tl(rr"enlie art

Xeroxayi desenul, apoi decupati-\, wrmdnd liniile ingro;ate! Asamblapi-l in a5a
fel incit sd arate ca in imaginea micsoratti! Lipipi secyiunile triwnghiu/are, care
marcheazd gradele latitudinii, creind o aripioarti aerticaltil Aceasta se numette
gnomon. Dupd ce se usucd aracetul, determinapi latitudinea local,i;i suprapuneyi
gnomonul pe linia respectivti.
Galaxia noastri, Calea Lactee, are aproilpe 1.1 miliarde de ani si contine 400 de miliarde
de stele. in centrul ei existi o gauri neagrJurieqi, crre se numestc constel;r1ia Sigetitorului.
Discul galactic are un diametnr de 100.000 cle mi-lumini. iar mijlocul bomb,rt .rrc o gro-
sime de 16 0OO de anilumin;i. Se spune insi ci m;ri existi un clisc galactic, alcirtuit din
stele bitrine, care ar putea si extindi diametr-ul Ciii Lactee pini h l0O 000 de ani-lur:rin.i.

Calea Lactee se rnai numepte 5i ,,gala-ria spiralat)" si este compusi ciin patnr brlrte spinhte:
Perseu, Carina-Sagittarius, Crux-Scuturn si Norrna. Sisternul nostru sol.rr se eili la o dis-
tanli de 26 000 de ani-lumini de centrul galactic, intre ptrnea exterio;rr.i.r br,rtului 1ui Per-
seu qi partea interioard a bratului Segittarius, pe un mic ,,pinten" de stele pe cere il numim
Braqul lui Orion. ln regiunel noastri, discul gal,rctic are o g,rosime de dorrr'.1 000 de ani-lumiri
5i ne aflim cu 20 de ani-lumini deasuprir planului galactic. Soarcie arc nevoie de 266
de milioane de ani ca si parcurgi o singuri orbit; gelactici, mergind cu o vitezi cle
209-289 de kilometri pe secundi. Parcurgem cam 1.609.-144 de kilometri in flecare z-i.

Taiapi pina in centru Ca/ea Lactee vdzutti

(netezind cu grija de deasultra Axei de
liniile negre)! Nord a galaxiei.

DISC SOLAR ASAMBLAT

(aplatizali-l pentru al putea
6;liGiltudin" ,.'Yi gine in buzunarl)

gol)"-
-t-
1-'
?L
//
,/

(Aceastri
.
tlltdglne d
Ca sd folosili cadranul solar, agezali-l pe o suprafali platd, in a9a fel incAt GaLaxiei CaLea
gnomonul sd arate nordul (folosili o busola)! Lumina soarelui care se va Lactee este
risfrAnge asupra gnomonului va arunca o umbri pe disc; stabilili timpul in adaptatd dup,i o
func1ie de pozigia umbrei anrncate de gnomon. Aceasta este ora voastra locala. DISCUL DE fotografie publicat'i
in edi{ia din dec:embrie
Mai adiugali o ori in cazul orarului de vari. DEASUPRA 2005 a reoistei
Discovey'
704 705
 calea Lactee este una dintre cele doui galaxii spiralate din Grupul Local, un grup
alcdtuit din trei galaxii mari ;i peste treizeci de galaxii mici gi este a doua ca mirime piramidq misticd
(dupe Gaiaxia Andromeda M31). Avand insd intre 750 de miliarde si un trilion de de Oberon $e[[-tQrlcnheart
mase solare, Calea Lactee esre poare cea mai amph galaxie din grup.

Grupul Local se afltr la marginea clusterului virgo, un sistem de 2 0oo de galaxii.

ca s,i ad asamblapi propria galaxie, xeroxati cele dou,i dbcuri, m,irinduJe pind la l2I%,
apoi decupapi-le, t,iind tn acela;i timp pi gdurile din centru! Lipiyi;iJixagi apoi suportul 111 7t ]tt_11"+u1
conic! Introducegi in mijloc o minge de ping-pong cu un diametru tle 3 centimetri lipipi 1.b 1i7op1tt /,r'
;i
apoi marginile ambelor discuri, potrivind sectiunile t,iiate!
4'h',, ?'LuN\ e/ ]oL..t?+u? u!"li?iltl
Discul de d,easupra

Mingea de ping-pong cu un dianzetru ele 3 crn *---{.

Discul de la baz,i

Calea Lactee T,iiapipin,i in centru

adzutd de sub (netezind cu griia
axa de Sud liniile negre)!
a galaxiei

decup*li Qe lur
invre.iuru/.
Lnloulut

(Aceastt t
imaginc,t
Galaxiei Calr,t
Lactee cslr
adaptat,i dutrtd tt
DISCUL DE
fotografie publicat,t
DE LA BAZA in editia din deceml,rit'
iw{oifi in interior ye tinie
2005 a reuistct

706
Discovcr).
fonrpasu[ mediei de o,ur Ce[e 5 so[ida p[atonice
dc {ohrr ';$of[onius" ()psopaus de ,,,,\:o[fonius" $ Qberon

OCTAEDRUL

ICOSAEDRUL

(o:o0_i,
V,/rr ( )f.,t,r'ta.,
//
 Qe[e 5 sofide platonice
de ,.:\rotfonius" g ()beron MARTA TTITA
,
FIGURINT DIN llART
Parura regali a lnnannei
sau a lui lshtar
Vi rog si nu distrugeti cartea!
Xerolati aceste pagini, i si le scanati pe computer
si si le colorati cu ajutorul
apoi colorati-ie inainte
pro$ramului Photoshop sau cu
de a le decupal
ahe pro$rame similare, apoi si
le tipirifi la imprimanti
DODECAHEDRONUL

\{\/

aTzr;rq-

xerox'1ti desenele de pe acate douri pagini, mdrinduJe cu 121%/ colorapile, dacd weti,
sau copiapile pe hirtie coloratd! Asarnblati-te astfet tncit sd oeati formele ilustrate!

7to
 Nu cunoastem numele acestei

frumoase zeite a serpilor,

ale cirei statuete au fost
descoperite in Creta. Qupr ins
CuvAnt inainte de Jesse \(olf Hardin ...........'... 5
Kwan Yin, zeita milei in religia
Prolog: ,,Cea de a treia dorinll" ............... ........ 8
budisti, se odihneste linistitt pe

o floare uriasi de lotus.

Mulpmiri
Prefati: ,,A fost odati ca niciodati...". 1.2

Introducere 17

ARTA VRAJITORIEI (indigo) 23

Turnalul magic; Capacitatea dea congtientiza - apanajul vrijitorilor; Perceplii

9i iluzii; Pasirea care te urmlreqte; Obiecte optice de animalie; Taumatro-
pul; Fantascopul; Zootropul; Magia in filmele de animalie; Cilitoria

Kali, zeita mortii NATURA (argintiu)...... 56

si a distrugerii,
Geea, Pdmintul viu; Comuniunea cu natura; Naturalistul amator; linerea jur-
inzestratd cu
nalului 9i coleclionarea de plante qi minerale; Cum si faceli focul; Cum se g;ti1i
sase brate, din
mitologia
in aer liber; Plantele ;i animaleie - cilduze pentru vrdjitorii din lumea urbani
hindusd, poarti o
cingitoare din PRACTICI DE VRAJITORIE (auriu) ..........95
capete tliate si (Partea I - Echipamentul)
danseazd pe un
Echipamentul; Costumul de vrijitor; Altarul portabil; Cum si modelatri ba-
cadavru. Dar, firi
ghetele magice; Cum sl creali o bagheti magici electricl; Cum si creali un
moarte, nu elisti
creatiel calculator al orelor planetare; Tabelul corespondenlilor magici ai cifrei 5

(Partea II-a: Acte magice)

Cum si vi creati propriile amulete gi talismane; Cum si aduceqi luminI in viaqa

voastrl inflptuind acte magice cu ajutorul luminirilor; DescAntece pentru orice

imprejurare; Piatra puterii; Cum sd infdptuiqi discret acte magice tn locuri publice
LEGILFI X,IETAFIZICII (ac,:,rmarin).................. .............. 168 LUMEA SI CUNOA$'I'EREA ANIN'IALELOR (maro) """""""""""' 434

Prinrele luc::uri pe,:rrre trc'buie si ie invilrrti: Procesul de rneditelie; Exercitii Anirnale-ciliuz-e pi totem.ri; Spiritele animalelor mici; Procesul de observare
prirctiie tie rnetafizir--i; Cr"rm si vir creati sanc'.r.ri1rui astral; 'Iehnicile nragici si coleclionere; Arta de a identifica urmele de animale; Urme
de rnamifere

oniricc'; Lectii practice; Sf.rturi oentnr prerlecqion:rre:r teleprtiei din Arnerica cle Norc{ (tabe1); cum s;i ingrijili ;rnimalele silbatice; Animale

legendrre; P;rtru moc'lele de btrl:ruri

LEACURI 1'AMADLJI'I'OARE (alb;stru) ."..................... 2C5
Isiorir si sinrbolurile 'aneltx t;im;iduitoare; Metocle fizice cle tirniciuire; NIedi- COSMOLOGIA 5I ML,TAFIZICA (violet) """"""""""" 474
cina occidenteli, orrentali si elternativil Nletode psihice cle t;imlduire: o recapi- Asrrc;1omie cri1rchiul liber; Ulititi de nlisuri, pLrncte cardinaie $i bolta cereascil
tuhre a rletodelor terapeutice; -N{asajui picioarelor si ref-lexoterapia; Mctode propni Ast roiabul marinrrilor: Anotimpuri, echinoctii 5i solstilii; Cum si creati
un ca-
ele timiiduire: \4-etoc'le cur*i\.e pentru cei din jur; Acordrrrea prirnului :rjr.rtor t-lran solar; I-un.r; Stele; Flini stclare si planisfere; Plenete; Comere, rneteori;i
sa-

teliti; Irenomene oprice; Dincolo de gal,xii; Cum si creati Lrn modei ,rl gala-xiei
STiINTA PI-ANT'EI-OR (r'erde) .................242 C:rlea l-actee;'I'irnpul si rnayesii; Pirernide rnistice; Curn si constmili o piramidl
Ce este 5tiin1; plantelor?; Gios:rrui 5tiinlei plantelor; Cum s:i folosiii pi.rn-
tele iir:r si r-ii periclitrri sinitatea; Cr.rrn s.i cultivati o gridini de plente me- (rrarrslucid)'.......""" """"""'." 5C9
MAGiA N{ATEMATICII
clicinrie; O gr;idini in *irivece; (juin s;i folositi plinteie comestibile in lunclie ii; B;rnda hLi Moebius; Geometrirt sacri;
Aritrnetica s;icril lstor-irr numirului
cie anotirl;r; Ciupcrcile s."rlbaticc; l\,{enta si av.rntrijele ei; Potiuni ;i loliuni
cinci moclele cle solide platonice; Geometria sacri in nrturiL; Cutn si misuraqi

initltimea unui cop.rc sau a unei clidiri inaite

ARTA DIVII{AJ'IEI (galben) ....................".278
Misiunea unui profetr Metorle de divinatie; Cum si crerli o cntie de divinaqie;
RITUALURI MAGICE (alb)............. """"" ssO
Metoda ciivinr;-iei cu c:ir1i de joc; Ana de e g,hici viitorul in irunze cle ceai;
cum si rituri personal; Practici ritualice fundamentale; Introducere
cre;r1i un
Art;r di',.inrriei cu ajutonrl timiii; Divinrlia prin radiestezie; Cum si vi creali
in teurgie; calendarul lunar; Arrrgerea lunii pe pimint; Ritual inchinat lunii
propriul set ile .nrnc
p[ne; Vrajir de piotectie impotriva r.rz-elor emise de computere

ARTA iI.UZIONiSMULUI (poriocaliu) ."..3I7

(cenueiu)
Ml'fURI - LEGENDE Sl CUNOASTERE' ""' s85
Arhetipr,rrile rnagicianului; Bizarrc Meqic; Codul magicienului; lnstrumentele
Atlantida, Lernuri:t 9i Mu; Epoca eroilor rnoclerni; Amazoanele Ei feneile
rnagicer (Juti;r m.rgic;i .r lui -firn Fishi; $ez.:rtorile bardice
rizboinice; Alte mituri si legende; Mabinogion; Artcfacte mrrgice
ALCHIN{IASISTIINT'ELEA,fAGICE(rosu)".......... .......354
Simboluriie .iichirlici; Glos:rr de sjmboluri ;rlchirnice; Alchimia in bucitirie; ARTELE OCULTE (negru) """""""""""" 623

I-.ichiclui care i5i schin'rbri culo:rre;r; Inventii minun;rte; Tehnomagi,r; Glosar Vriiitoria ;i umbr,r; Mon;trii; Monstrii misterioSi; Demonii; Mitologia
Cthulhu $iNecronomiconul; Deochiul; Scutul Protector; Metode de protecqie
RELAI'IILE INTER{-IN4ANE (roz) cu .rjutorul oglinzilor; Umbrele si intunericul; Influenlarea fenomenelor
na-
............3e4
!'irrr c:r vr:ijitori; Crrm si iormati o rete;r ile tineri vrijitori; Masculinitatea tutii prin magie

si trisituriie sric: Iran si C)mul-Vercie; Ritr,riluri de initriere in viata unui birbat;

ANEXE 657
Ritu:r1uri de initiere pentru femei vrijitoare; Imponirnta activismului in viatir
ucenierrlui r-rriitor: Reguli dc rur: Curtt si org;rnizati () pelre(erc cu vriiitori (lolaboretorii; Note, autorii desenelor si re{erinle; Indice
DESENE (trebuie xeroxare 5i asamblate)
.....6g9
Paslirea care te urmireste; Taumatropul si f:rntascopul;
calculatorul orelor
planetare; ctirti pentrr.r exercitiile de telepatie; f itirez pe'tru exercitiile de
psihokinezie; Cutia magici a lui Jim; Orniropterul lui I_eonarclo
c.la Vinci:
I'at^r modele de bala.ri; Astrorabul mari'arilor; caclran solar de buzunar;
G.rlaxia Cale:r Lactee; Piramida mistici; Compasul rnecliei de
aur; Cele 5 solide
plrtonice; Figurine ciin hirtie intruchipind_o pe Marea Zeiti