Sunteți pe pagina 1din 3

Cum au ajuns șoselele din România

pline de consumatori
De Simion Ciprian-Marian

La începutul anului 2020 în echipamentul organelor de control din România au fost


introduse mai multe dispozitive Dräger DrugTest 5000 destinate testării consumului de
droguri. Scopul aparatelor este să identifice șoferii care conduc sub influența diferitor
substanțe precum: Amfetamină, Benzodiazepină, Delta-9-tetrahidrocanabinol (THC),
Cocaină, Metamfetamină, Opiacee, Metadonă, Ketamină.

Conform datelor transmise de Poliția Română din 2020 până la jumătatea anului 2022
peste 3500 de șoferi au fost testați pozitiv de către dispozitivul antidrog. Așadar, acțiunea
Agenției Naționale Antidrog dă roade, sunt privați de la dreptul de a conduce autoturisme
șoferii care au fost testați pozitiv, li se întocmește dosar penal, iar șosele devin mai sigure,
totuși, realitatea e alta.
Cercetând acest fenomen am observat că există cazuri în care șoferii sunt testați
pozitiv chiar dacă aceștia nu erau sub influența drogurilor. Problema este că un șofer care iese
pozitiv la un astfel de test în trafic se alege cu dosar penal pentru conducere sub influența
alcoolului sau a altor substanțe, i se retrage permisul, fără dovadă înlocuitoare, iar apoi, chiar
dacă testele detaliate sunt negative, dosarul nu este clasat prea repede, procedura durând de
regulă câteva luni de zile. Un defect in designul dispozitivelor antidrog utilizate de Poliția
Română este că acesta nu arată dacă un șofer se află sub influență la momentul realizării
controlului, ci doar dacă in organismul persoanei se află substanțele vizate. Astfel, o persoană
care a consumat canabis în urmă cu câteva zile, la momentul testări poate ieși pozitiv
deoarece substanțele din canabis rămân cel mai mult în organism (în salivă poate să fie
detectat compusul din canabis de la 3 pana la 30 de zile în funcție frecvența consumului) și se
alege cu dosar penal pentru o crimă pe care în fond nu a comis-o.
Într-un caz de acest gen petrecut în Cluj în 2021, doi avocați au prezentat un studiu
asupra aparatelor Dräger DrugTest 5000 publicat în Jurnalul de Toxicologie Analitică al
Universității Oxford. Rezultatele studiului ridică semne de întrebare asupra deciziei de a
achiziționa astfel de aparate. Rata unui răspuns fals pozitiv (aparatul a indicat că există
substanțe psihoactive în organism, cu toate că în sânge nu exista nici o urmă de astfel de
substanțe) a plecat de la 14,5% la canabis, până la 87% la cocaină. În plus aparatul poate să
fie indus în eroare și de anumite combinații uzuale de medicamente precum analgezice,
antibiotice sau antidepresive. Deci, o parte a problemei o constituie echipamentul defectuos.
O altă parte a problemei este reprezentată în mare parte de organismele care se ocupă
de actele necesare combaterii unui astfel de caz. Rezultate de la dispozitivul de testare nu
reprezintă nu pot fi folosite drept probe în instanță, după efectuarea testului, șoferul trebuie să
meargă la o instituție medico-legală autorizată unde va da mostre biologice, de sânge și de
urină. Așadar ancheta depinde de rezultatele de la INML care, conform unor surse interne au
peste 1000 de solicitări de recoltări pentru substanțe interzise în așteptare din noiembrie 2021.
Pe lângă timpul de așteptare îndelungat, șoferul trebuie să suporte și plata analizelor
toxicologice care se încadrează între 300 și 1500 de lei.
Un motiv pentru care în ultimul timp au apărut tot mai mulți șoferi „drogați” în trafic
îl constituie și lipsa unui instructaj care să-i învețe pe polițiști cum se poate identifica o
persoană drogată. De cele mai multe ori este perfect vizibilă diferența dintre o persoană care
se află sub influența drogurilor și o persoană sobră.
Un caz concret este al unui tânăr de 22 de ani, care a fost oprit de Poliția Rutieră
pentru depășirea vitezei legale când conducea acasă dinspre Vama Veche. Tânărul a fost
testat cu dispozitivul drugtest care a dat răspuns pozitiv la prezența de THC în organism, iar
polițiștii l-au dus la spital pentru recoltarea probelor biologice. Tânărul a declarat polițiștilor
„Am fumat dintr-o țigară cu canabis în noaptea dinainte să plec la drum. M-am urcat la volan
la 11 dimineața, după ce am dormit și am mâncat. Nu înțeleg cum aș fi putut să fiu sub
influența substanțelor”. Conform Codului Penal, conducerea unui vehicul sub influența
substanțelor psihoactive se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani sau cu amendă
penală. În România, deși posesia de canabis este ilegală, consumul nu este incriminat. De 3
luni așteaptă tânărul buletinul de analize care să probeze rezultatele dispozitivului drugtest.
Acest proces poate dura și până la un an jumate, timp în care tânărul nu va avea dreptul de a
conduce.
Aceste cazuri au devenit deja un fenomen, iar demersurile organelor competente,
chiar dacă la primă impresie par utile, se dovedesc în zadar și sunt realizate doar pentru a
crește o statistică, în realitate foarte mulți șoferi scapă nepedepsiți în timp ce alți șoferi suferă
consecințele unei fapte pe care nu au comis-o.
O soluție pentru această problemă ar fi reglementarea unor legi asemănătoare cu cele
referitoare la consumul de alcool. Pentru asta este nevoie de o metodă care să ajute organele
să depisteze și cantitatea de substanță consumată, deoarece ar ajuta la stabilirea unor
parametrii de consum, ca în cazul alcoolului. Până la o anumită limită, alcoolemia este
sancționată doar contravențional, dar la o valoare mai mare devine o problemă penală. O
alcoolemie de până la 0,40 mg/ litru alcool pur în aerul expirat se sancționează cu amendă de
la 21 la 50 de puncte și suspendarea permisului pentru 3 luni (90 de zile). Conform legislației
din Romania, atunci când șoferii sunt prinși cu o îmbibație de alcool egală sau peste 0,40 g/l
alcool pur în aerul expirat (minim 0,80 g/l alcool pur în sânge), fapta constituie infracțiune și
se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă penală. Un astfel de șablon poate
să fie aplicat și în cazul consumului de droguri, dar pentru a putea fi pus în practică este
nevoie de studii mai amănunțite asupra drogurilor, ceea ce este foarte greu în România din
cauza legislației foarte strictă când vine vorba de acest subiect.

Surse:
http://www.legmed.ro/
https://www.promotor.ro/utile/cod-rutier-2019-care-este-limita-de-alcoolemie-pentru-
contraventie-si-cand-devine-infractiune-18163308
https://ro.covidografia.pt/drug-info/
https://www.romedic.ro/
Journal of Analytical Toxicology, Vol. 42, nr. 4, Mai 2018, p. 248–254, Oxford Academic

https://www.draeger.com/

S-ar putea să vă placă și