Conducerea autovehiculelor sub influența substanțelor psihoactive

Conducerea sub influența substanțelor interzise. Ce înseamnă substanțe

interzise.

Conducerea autovehiculelor sub influența substanțelor psihoactive a devenit un subiect despre

care din ce în ce mai des auzim în jur, fie prin intermediul mass-media fie chiar de la persoane
din anturajul nostru.

O altă formulare la fel de populară pentru noțiunea de „substanței interzise” este reprezentată de
sintagma „substanțe psihoactive”.

Cu privire la substanțele interzise la volan (consumul de droguri la volan), art 336 alin (2) Cod
Penal stipulează că „se sancționează cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă persoana,
aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea
prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere.”

Se poate observa că expresia „substanțe interzise” nu este explicată nicăieri de către legiuitor. În
schimb, există o trimitere, în cuprinsul Legii de punere în aplicare a Codului Penale: „prin
substanțe psihoactive se înțeleg substanțele stabilite prin lege, la propunerea Ministerului
Sănătății”.

În acest context, Consiliul Uniunii Europene a elaborat o listă a substanțelor susceptibile de a

avea efecte psihoactive, listă nepreluata în integralitate de dreptul intern.

Din punct de vedere medical, substanțele psihoactive sunt substanțe care afectează sistemul
nervos central, modificând starea de spirit, comportamentul și percepția unei persoane.

Aceste substanțe pot fi obținute legal și utilizate legal, aici fiind vorba despre medicamentele
prescrise de medicii de specialitate și achiziționate pe bază de reteță medicală sau pot fi de natură
ilegală (de exemplu cocaina, heroina sau canabisul).

Substanțele psihoactive pot avea o serie de efecte asupra comportamentului unei persoane, efecte
care pot include afectarea judecății, a reflexelor și a coordonării acesteia. Tocmai din acest motiv
consumul unor astfel de substanțe, combinat cu activitatea de conducere a unui autovehicul
prezintă riscuri enorme atât pentru consumator cât și pentru ceilalți participanți la trafic (șoferi
sau pietoni).

De pildă, efectele acestor substanțe pot provoca multiple probleme, cum ar fi reducerea
capacității șoferului de a se concentra, de a reacționa la pericole și de a lua decizii corecte într-un
timp extrem de scurt.

Șoferii aflați sub influența substanțelor psihoactive au o probabilitate mai mare să facă erori în
timpul condusului pe drumurile publice, cum ar fi nerespectarea semnalelor de circulație sau
evaluarea greșită a distanțelor, inhibarea reflexelor și a vitezei de reacție, ceea ce, în final, poate
duce la accidente, răniri chiar pierderi de vieți omenești.

Astfel, legiuitorul a apreciat (în mod corect și obiectiv) că trebuie sancționat individul care, aflat
sub influenţa unor substanţe psihoactive, conduce un vehicul pentru care legea prevede
obligativitatea deţinerii permisului de conducere.

După cum se poate observa din modalitatea de redactare a prevederilor legale, orice consum,
indiferent în ce cantitate, coroborat cu condusul unei mașini, navigatul unei bărci cu motor,
condusul unui travmai sau alt tip de ambarcațiune, este considerat infracțiune.

Foarte important de precizat este și faptul că o anume concentrație a substanței psihoactive

depistate în organism nu are relevanță penală în raport cu existența infracțiunii. Cu alte
cuvinte, simpla prezență a unei substanțe psihoactive în organismul șoferului poate fi
suficientă pentru a implica consecințe legale.

De asemenea, de remarcat este faptul că reglementările anterior expuse, referitoare la

incriminarea și pedepsirea conducerii autovehiculelor sub influența substanțelor psihoactive
sunt în strânsă legătură cu reglementările privind pedeapsa pentru infracțiunea de conducere
sub influenta alcoolului, care este sancționată cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu
amendă.

Ambele fapte constituie infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice.

Condiția: conducătorul autovehiculului să se afle sub influența unor substanțe
psihoactive. Modalitate de detectare.

Instanțele naționale, în jurisprudența lor au reținut că o persoană se află sub influența

substanțelor psihoactive, în sensul dispozițiilor art. 336 alin. (2) din Codul penal, ori de câte
ori în organismul său au fost introduse — prin ingerare, injectare, inhalare, fumat sau prin
orice alt mod — substanțe susceptibile să producă efecte psihoactive.

De altfel, după cum am mai arătat, fiind irelevantă, sub acest aspect, cantitatea de substanță
consumată sau depistată în probele biologice ale făptuitorului, ulterior săvârșirii acțiunii ce
constituie elementul material al infracțiunii analizate.

Sub aspect tehnico-procedural, detectarea în trafic a șoferilor se efectuează prin testarea acestora
cu aparatul DRUGTEST, iar ulterior prin prelevarea unei probe de sânge și a unei probe de urină.

Existența ori inexistența substanțelor psihoactive în organismul unui individ se stabilește prin
dispunerea unei expertize medico-legale. Această expertiză arată inclusiv felul (cannabis,
MDMA, Ecstasy ș.a.) și concentrația substanțelor psihoactive din organism.

Astfel că, la capitolul Concluzii din cuprinsul raportului de expertiză medico-legală, expertul va
arăta dacă respectivul conducător auto se afla sub influența substanțelor psihoactive la momentul
depistării.

Bine de știut este că recoltarea pentru determinarea prezenţei în organism a substanţelor

psihoactive trebuie să se realizeze în strictă concordanță cu prevederile normelor metodologice
din acest domeniu.

Modalitatea de recoltare a mostrelor:

o mostră de sânge în cantitate de 15 ml;

o mostră de urină în cantitate de cel puţin 20 ml;

Mostra de sânge recoltată va fi imediat distribuită în mod egal (din punct de vedere al cantității)
în trei tuburi speciale de recoltare vidate;
Supravegherea persoanei implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier
până la recoltarea mostrei de urină sau, după caz, a celei de sânge revine poliţistului rutier.

Recoltarea mostrei de urină se realizează de către persoana în cauză într-un spaţiu adecvat.
Înainte de a recolta mostra de urină, persoana în cauză va fi verificată de către poliţistul rutier în
vederea depistării şi îndepărtării unor substanţe care pot fi introduse în urina recoltată.

Mostrele biologice recoltate se introduc în containerele trusei standard adecvate, care ulterior va
fi securizată.

Foarte important de știut este că în cazul în care un individ este depistat și oprit în trafic, iar
organele de poliție solicită acestuia efectuarea unui test rapid, refuzul acestui lucru precum și
împotrivirea la prelevarea de probe biologice, reprezintă o infracțiune diferită.

Cu alte cuvinte, un individ care a consumat substanțele psihoactive, căruia i se solicită în trafic
de către organele abilitate efectuarea unui test rapid ori prelevarea de probe biologice și care
refuză aceste proceduri, va putea fi găsit vinovat atât de consum de substanțe psihoactive cât și
de infracțiunea de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice.

O altă situație des întâlnită în viața cotidiană este situația în care este posibil ca individul să nu fi
consumat droguri la volan (în moment ce șofa sau cu foarte puțin timp înainte), dar să fi
consumat în urmă cu câteva zile.

În acest caz aparatul de testare rapidă este posibil să depisteze prezența în organism a
substanțelor psihoactive chiar în momentul în care individul se află la volan, în ciuda distanței în
timp dintre momentul consumului și momentul șofatului.

Atenție!

Dacă o persoană este depistată la volan cu droguri de risc sau de mare risc, pe lângă dosarul
penal pentru conducere sub influența unor substanțe psihoactive, riscă o nouă răspundere penală
pentru o infracțiune distinctă, anume aceea de deținerer de droguri de risc sau de mare risc
pentru consum propriu fără drept.

Aspecte concluzive
După cum se poate observa, problematica conducerii unui autovehicul sub influența substanțelor
psihoactive este extraordinar de complexă, comportând neimaginate variații care conduc la
concluzia că asistența oferită de un avocat specializat în drept penal este cel puțin recomandată.

Încă de la descrierea acestui fenomen cu potențial infracțional (conducerea sub infleunța

substanțelor psihoactive) se remarcă o sintagmă cheie „sub influența”.

Explicațiile insuficiente cu privire la noțiunea de „influență” în acest context și mai ales lipsa
unei metode de delimitare a stării de „aflare sub influența” de „starea de consum” au dus la
soluții uneori neașteptate din partea organelor de cercetare penală.

Altfel spus, în cazul anumitor substanțe psihoactive, la câteva zile de la consum este mai mult ca
sigur că efectele psihoactive nu se mai produc, neexistând nicio influență asupra capacității de a
conduce. Însă acest fapt depinde de foarte mulți factori chimici, biologici, fiziologici și nu poate
fi generalizat.

Astfel, spre exemplu, dacă, să presupunem, consumul de cannabis ori amfetamină s-a produs în
urmă cu două zile, este foarte probabil ca substanțele să nu mai producă efecte psihoactive care
să genereze alterarea simțurilor.

Pentru a exemplifica cele de mai sus, redăm pe scurt o soluție de clasare în acest domeniu, având
ca rezultat recuperarea permisului de conducere:

Un conducător auto a fost depistat în trafic pozitiv la consumul de THC – Cannabis și mai apoi
pozitiv la amfetamine, cathine și derivați de amfetamine. În cauză au fost efectuate și două
expertize medico-legale.

Soluția de clasare scurt:

„Potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală de interpretare a rezultatelor de

laborator nr. 7761/____/A-12 din data de 04.10.2021, pentru a se stabili dacă individul se află
sub influența substanțelor psihoactive, rezultatul de laborator trebuie coroborat cu conduita
acestuia în trafic și cu examinarea clinică, ori în cauza de față, inculpatul a avut o conduită
normală în trafic, iar potrivit examinării clinice efectuate de câtre medicul de la U.P.U SMURD
________, acesta a avut ținuta ordonată, atitudine adecvată, cooperant, liniștit, cu o
comunicare coerentă, orientat în timp și spațiu etc., astfel că nu se poate stabili dacă acesta se
afla sub influența substanțelor psihoactive la momentul depistării în trafic.

Cu atât mai mult, inculpatul a declarat faptul că a consumat substanțe psihoactive cu două zile
înainte de data depistării în trafic, motiv pentru care este puțin probabil ca efectul substanțelor
psihoactive să persiste.

așadar, nu sunt întrunite elementele constitutive ala infracțiunii de conducere pe drumurile

publice a unui autovehicul sub influența substanțelor psihoactive, prev. de art. 336 alin. 2 din C.
pen., sub aspectul laturii obiective, motiv pentru care urmează a se dispune clasarea cauzei
întrucât fapta nu este prev. de legea penală, (...).

DISPUN

1.Clasarea cauzei fata de inculpatul XY, născut la data de xx.xx.xxxx în mun. Târgu Mures, jud.
Mures, cetățean român, necasătorit, stagiu militar nesatisfacut, cu domiciliul în jud. Mures, fară
antecedent penale, pentru săvârsirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui
autovehicul sub influența substanțelor psihoactive, prev. de art. 336 alin. 2 din C. pen.”

Avocații specializați din cadrul Cabinetului Cândea Law Office vă stau la dispoziție pentru
informații suplimentare relevante pentru cazul dumneavoastră.

Vă oferim asistență și reprezentare în fața instanțelor judecătorești pentru soluționarea litigiilor

ce decurg din conducerea autovehiculelor sub influența substanțelor psihoactive.

Pentru mai multe informații privind activitatea desfășurată de Cabinet vă rugăm să ne contactați
prin intermediul formularului de contact.