Sunteți pe pagina 1din 11

Motiuni contra

- dezincriminarii detinerii de droguri pentru consum prppriu fiind mai


eficace decat inasprirea pedepselor

Sursa: legislatie.just.ro portalul legislativ

(Ipoteza) Strategia tratează fenomenul drogurilor și provocările acestuia printr-


o abordare integrată, multidisciplinară, echilibrată și fundamentată pe dovezi
științifice și pe practicile relevante în domeniu. Documentul armonizează două
perspective teoretice complementare în ceea ce privește modul de definire și
abordare a fenomenului drogurilor, luând în considerare principalele arii pe
care acesta le afectează major - sănătatea și ordinea/siguranța publică.

Argument 1- statisticile mari a consumului de droguri


Criterii: -Conform celui mai recent studiu, realizat în anul
2019 de către Agenția Națională Antidrog, la nivelul
populației generale se identifică o prevalență de-a lungul
vieții a consumului oricărui tip de drog ilicit de 10,7%.
Prevalența în ultimul an a acestui tip de consum este de 6%,
în timp ce, pentru consumul din ultima lună, se observă o
prevalență de 3,9%.
- De-a lungul perioadei de implementare a Strategiei
Naționale Antidrog 2013-2020, concluziile celor trei studii
realizate în acest interval (2013, 2016, 2019) prezintă o
creștere a consumului oricărui drog ilicit pentru toate cele
trei tipuri de consum menționate (pentru consum
experimental, de la 6,6% în 2013, la 10,7% în 2019, pentru
consum recent, de la 2,5%, la 6%, pentru consum actual, de la
1,1%, la 3,9%). Comparativ cu ritmul de creștere înregistrat pe
perioada de implementare a Strategiei Naționale Antidrog
2005-2012, cel identificat în perioada de referință (2013-
2020) a fost mai mic, (38,3%, față de 78,8% pentru consumul
experimental, 58,3%, față de 84% pentru consumul recent și
71,8%, față de 90,9% pentru consumul actual). Creșterea
poate fi explicată prin faptul că noile substanțe psihoactive au
devenit o problemă mai persistentă, în fiecare an, peste 50 de
noi substanțe fiind depistate pentru prima dată în Europa*2)
-avand in vedere statisticile si ceea ce sigur știm din partea
legii, acum am avea nevoie mai mult ca niciodata de
implememntarea legilor si luarea unor decizii destul de
severe pentru a diminua numerele pe care acum le avem, de
aici rezultand faptul ca dezincriminarea detinerii de droguri
pentru consum propriu nu este mai eficace decat inăsprirea
pedepselor

Argumentul 2 – atunci cand sunt judecati consumatorii au


deja dreptul de a alege
-Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea,
extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau
deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără
drept, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amendă. (art.4 din Legea 143/2000*).
Este bine de știut că:
În cazul săvârşirii infracţiunilor prevăzute la art. 4, procurorul
dispune, în termen de 24 de ore de la începerea urmăririi
penale, evaluarea consumatorului de către centrul de
prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în scopul includerii
acestuia în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor
consumatoare de droguri. (art.19 ind.1 din Legea 143/2000*);
În funcţie de concluziile raportului de evaluare întocmit de
centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în
termen de 5 zile de la primirea acestuia, procurorul dispune,
cu acordul consumatorului, includerea acestuia în programul
integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.
(art.19 ind.2 din Legea 143/2000*);
Dacă, până în momentul pronunţării hotărârii, inculpatul
menţionat la art. 19 respectă protocolul programului integrat
de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, instanţa
de judecată poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei
sau amânarea aplicării pedepsei, chiar dacă nu sunt
îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 80, respectiv art. 83 din
Codul penal. (art.20 ind.1 din Legea 143/2000*);
Nerespectarea, pe durata termenului de supraveghere, a
programului integrat de asistenţă a persoanelor
consumatoare de droguri atrage în mod corespunzător
aplicarea dispoziţiilor art. 88 alin. (1) din Codul penal. (art.20
ind.2 din Legea 143/2000*);
Suspectul sau inculpatul poate să frecventeze un program de
consiliere conform art.318 din C.P.P.
Argumentul 3 – exista deja o strategie ce prevede rezolvarea
acestei probleme pe o perioada de 4 ani

-Viziunea strategiei naționale în domeniul drogurilor 2022-


2026 are ca scop instituirea unei abordări orientate către
obținerea de rezultate durabile privind problematica
drogurilor la nivel național, aducând plus valoare abordării
fenomenului în context european, prin ajustarea rezilientă și
particularizată a măsurilor de sprijin și îndrumare.
În sinergie cu prevederile celorlalte documente de politici
publice naționale și europene, Strategia națională în
domeniul drogurilor 2022-2026 își propune să contribuie la
limitarea impactului și a consecințelor negative ale
fenomenului drogurilor asupra sănătății și siguranței publice,
concomitent cu dezvoltarea capacităților operaționale de
răspuns ale României, în condițiile unui mediu extern cu
evoluții impredictibile.
Strategia națională în domeniul drogurilor 2022-2026
urmărește perspectiva reducerii cererii și a ofertei de droguri,
prin intermediul temelor transversale: coordonare, cooperare
internațională și cercetare, evaluare, informare și vizează
atingerea a 11 obiective generale.
VI. PRINCIPII
Concepția strategică în domeniul drogurilor pentru perioada
2022-2026 este guvernată de următoarele principii, a căror
respectare este esențială și obligatorie:
1. Principiul respectării drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului - activitățile desfășurate de
instituțiile statului, organizațiile neguvernamentale și alte
structuri ale societății civile pentru realizarea obiectivelor
prezentei strategii se desfășoară cu respectarea prevederilor
convențiilor și tratatelor internaționale privind drepturile și
libertățile fundamentale ale omului.
2. Principiul coordonării și cooperării - instituțiile și
organizațiile vor coopera astfel încât să se asigure o concepție
coerentă, integrată și coordonată asupra problematicii
drogurilor.
3. Principiul complementarității, transparenței și dialogului
social - presupune transparența procesului decizional și
consultarea societății civile, precum și implicarea acesteia în
implementarea obiectivelor strategice.
4. Principiul legalității - activitățile pentru realizarea
obiectivelor strategice se desfășoară în baza prevederilor
legale.
5. Principiul promovării parteneriatului - realizarea de
parteneriate vizând atingerea obiectivelor strategice.
6. Principiul responsabilității sociale - responsabilitatea
pentru răspunsul la fenomenul drogurilor aparține entităților
sociale implicate în limitele atribuțiilor și sferei lor de acțiune;
7. Principiul subsidiarității - constă în asigurarea luării
deciziilor și implementării acțiunilor la nivelul cel mai apropiat
de cetățean și care dispune de resursele necesare.
8. Principiul echilibrului - abordarea proporțională a
intervențiilor din domeniul reducerii cererii și a ofertei de
droguri.
9. Principiul egalității de tratament în prestarea serviciilor
publice - reprezintă eliminarea oricărei discriminări a
beneficiarilor serviciilor publice bazate, după caz, pe criterii
de origine etnică sau rasială, religie, vârstă, gen, orientare
sexuală, dizabilitate, precum și asigurarea aplicării unor
reguli, cerințe și criterii identice pentru toate autoritățile și
organismele prestatoare de servicii publice
Motiuni contra sursa:(evz.ro)
- Interzicerii concursurilor de frumusete

Argument 1- participarea la astfel de concursuri este o


alegere proprie
- Majoritatea participantilor se inscriu la aceste
concursuri din propria initiativa
- Si pot renunta oricand vor

Argument 2 – participarea repetata sau doar


castigarea unui astfel de concurs poate deschide
multe oportunitati construinduse astfel cariere
-exista nenumarate cazuri in care inceperea participarii
la concursuri de frumusete a deschis inceperea unui
viitor stralucit. As putea sa dau ca exemplu pe
castigatoarea concursului Miss Romania United States
Adela Fulea, care a raspuns intr un interviu la o serie de
intrebari pintre care si intrebarea:
Cât de mult consideri că se va schimba viaţa ta după
câştigarea acestui titlu?
A.F.: Este, în primul rând, o mare satisfacţie personală,
iar încoronarea ca Miss Romania United States îmi
poate deschide multe şi noi perspective, în viaţă şi pe
plan profesional, noi oprtunităţi de a intra în domeniul
prezentării de modă.
-castigatoarea a mai raspuns la niste intrebari care ne
dau o perspectiva mai larga a ceea ce putem realiza cu
o victorie ca a ei sau prin simpla participare la un
concurs de frumusete. Citez:

EVZ: Acest titlu îţi aduce şi anumite obligaţii?


A.F: Da. Şi mă gândesc în primul rând să cooperez cu
societăţile americane pentru cercetări în domeniul
cancerului, activităţi alături de Crucea Roşie Americană
pentru ajutorarea copiilor din ţările sărace, şi să ajut
tinerii români să cunoască şi să se integreze în
societatea americană. Sunt conştientă că acest titlu îmi
va creea şi foarte multe obligaţii, pe care mă voi strădui
să le respect.

Argument 3- pe langa sansa unui viitor stralucit,


aceste concursuri dezvolta anumite aptitudini de care
un om de succes ar avea nevoie
-tot Adela vorbeste si despre asta:
EVZ: Care sunt avantajele/aspectele pozitive ale unui
astfel de titlu?
A.F.: Acest titlu mi-a dat posibilitatea să fiu mai
încrezătoare în puterile mele, mă poate face mai
cunoscută în societatea în care trăiesc, şi îmi poate
schimba sensul vieţii în alegerea viitorului.
-Concursurile ar crește încrederea în sine a copilului.
Iată argumentul părinților ce-și înscriu copiii în astfel de
competiții – faptul că acestea cresc încrederea în sine a
copilului. Este vorba nu doar de încrederea în felul cum
arată, ci și de încrederea în talentele sale și de prezența
în fața unui public și vorbitul în public.

Motiuni pro sursa: manager.ro


-Interzicerii concursurilor de frumusete
Pe langa multele concursuri de frumusete ale femeilor
mature si dezvoltate, aceste concursuri sunt la fel de
populare si in randul fetitelor
Argument 1- limita de varsta a acestori concursuri
este intre 3-8 ani, varsta neadecvata
-Ce vedem la aceste concursuri? Fetite de 6 ani
machiate strident, cu coafuri si rochii extravagante,
purtand tocuri si defiland nonsalant pe o scena... Tinute
elaborate, extensii de par, gene false, ruj din belsug,
piele bronzata artificial, dinti falsi (da, dinti falsi!),
training profesionist, lacrimi, rivalitati, crize de nervi si,
in general, tot tacamul care insoteste in mod normal un
concurs de frumusete.
-Doar ca in cazul acesta spectacolul e grotesc, dat fiind
ca protagonistele sunt fetite care nu au nici macar
varsta de scoala si care sunt incurajate (fortate?) de
mamele lor sa se comporte ca niste tinere de 18-20 de
ani. Uneori copilele intruchipeaza chiar personaje pline
de sexualitate din diverse filme, cum ar fi prostituata
din „Pretty woman” (Julia Roberts) sau adolescenta in
costum mulat din piele neagra din „Grease” (Olivia
Newton-John).
Argumentul 2 – de aici pot pleca probleme grave de
comportament si depresia
-dupa cum spun psihologii, pentru ca el le invata pe
fetite, inca de la aceasta varsta frageda, ca aspectul fizic
este totul si ca important este sa arate intotdeauna cat
mai bine, pentru ca doar asa au sanse sa cunoasca
succesul.

Iar aceasta „invatatura”, evident, este nu numai


neadevarata, ci si periculoasa, deoarece poate duce la
o preocupare nesanatoasa pentru perfectiune, cu
efecte ce se vor vedea peste ani, in adolescenta sau in
viata de adult: diete crancene, asteptari nerealiste de a
arata intr-un anumit fel, stima de sine scazuta etc.

Argumentul 3- tot de aici pot pleca si problemele de


familie, pe viitor copiii neavand o comunicare cu
parintii ceea ce este un lucru destul de grav

-“Dar fetitei mele ii place, intrebati-o!”, spun de obicei


mamele, fara sa isi dea seama ca micutele reactioneaza
de fapt la interesul pe care ele, mamele, il manifesta
fata de aceste concursuri si fara sa se intrebe ce
discernamant si ce capacitate de a face alegeri corecte
are un copil de 5-6 ani.

Ele, mamele, nu realizeaza nici ca machiajul exagerat si


tinutele adesea sumare le transforma de multe ori pe
micute in replici miniaturale ale unor profesioniste ale
sexului (ca sa nu zicem direct cuvantul). Este notoriu
cazul unui tatic din SUA care a aparut la un astfel de
concurs cu fetita sa costumata in iepuras Playboy, in
timp ce el o seconda, imitandu-l pe Hugh Hefner. Fara
cuvinte.

S-ar putea să vă placă și