Paralelă între

Adolescentul miop (Romanul adolescentului miop, de Mircea Eliade)

şi Holden Caulfield (De veghe în lanul de secară, de J.D. Salinger)

Sunt cam analfabet, dar citesc mult.

Profesor Amalia Istrate

Colegiul Naţional Alexandru Lahovari
Râmnicu-Vâlcea

07/05/12 Prof. Amalia Istrate 1

 ....

Paralelă între Adolescentul miop (Romanul

adolescentului miop, de Mircea Eliade) şi Holden
Caulfield (De veghe în lanul de secară, de J.D. Salinger)

07/05/12 Prof. Amalia Istrate 2

 Mircea Eliade - Romanul adolescentului miop

,,... un adolescent, care simte cum depăşeşte adolescenţa, e sfârşită de

melancolie ... şi, totodată, e nerăbdător să se vadă cât mai repede eliberat de ea, ca
să-şi poată începe ”adevărata viaţă”.

J.D. Salinger – De veghe în lanul de secară

,, ... În orice caz, în mintea mea am văzut o mulţime de copii mititei jucînd un
joc în lanul întins de secară. Mii de copii – şi nimeni în jur, adică nici un om mare,
în afară de mine. Şi eu stau la marginea unei prăpastii ameţitoare. Şi ştii ce fac?
Prind copiii să nu cadă în prăpastie. Vreau să spun, cînd aleargă şi nu se uită unde
merg, trebuie să le ies în cale şi să-i prind. Asta aş face toată ziua. Aş sta de veghe în
lanul de secară. Ştiu că-i o nebunie. Dar e singurul lucru care m-ar tenta.
Ştiu că-i o nebunie.

07/05/12 Prof. Amalia Istrate 3

 Holden Caulfield este un adolescent de 17 ani, personaj trist, neînţeles şi hipersensibil,
care fuge de la scoală, pentru a petrece un weekend de pomină la New York. Acesta este pretextul
de la care porneşte întreaga poveste, căci viaţa şi experienţele eroului sunt mult mai mult decât
capriciul unui băiat de bani gata. Holden se simte un exclus din lume, nu numai din cea a adulţilor,
dar şi din cea a colegilor de şcoală. Rebeliunea eroului vizează tot ceea ce înseamnă sistem: şcoală,
reguli sociale, relaţii familiale. E felul său de a-şi striga disperarea.

Cartea avertizează asupra ,,suferinţei maturizării" (the painfulness of growing up).

Personajul se teme să crească, se agaţă cu dinţii şi unghiile de vârsta inocenţei (o variantă
moderna a lui Peter Pan) şi ar vrea ca lucrurile să rămână simple şi uşor inteligibile ca la vârsta
copilăriei. Îi place Muzeul de Istorie Naturală, pentru că acolo timpul este încremenit, precum
statuile eschimosilor sau ale indienilor, dar nu poate să nu observe că, deşi statuile sunt
neschimbate, el nu mai este acelaşi.

Cu toate că limbajul este cel al unui adolescent rebel, presărat cu elemente de slang,
simplitatea spunerii nu trebuie să înşele. Prin fraze simple şi exemplificări naive, Holden atinge
subiecte care ne sperie pe toţi, indiferent de vârstă: trecerea timpului, responsabilitîţile care vin
odata cu maturizarea, relaţiile dificile cu părinţii sau fraţii, iubirea, sexul, teama de ratare şi
angoasa morţii.

07/05/12 Prof. Amalia Istrate 4

 Dacă vreţi într-adevăr să aflaţi ce s-a întâmplat, probabil c-o să întrebaţi în primul rînd
unde m-am născut, cum mi-am petrecut copilăria mea amărâta, cu ce s-au ocupat părinţii
înainte de naşterea mea şi alte rahaturi d-astea gen David Copperfield, dar, dacă vreţi să ştiţi, n-
am niciun chef să le înşir pe toate. Mai întîi, pentru că mă plictiseşte, pe urmă pentru că, dacă
m-aş apuca să vorbesc cât de puţin de treburile lor intime, părinţii mei ar face câte două
hemoragii fiecare. Sunt foarte sensibili când e vorba de lucrurile astea, mai cu seama tata. Sunt
ei drăguţi şi cumsecade, nu spun nu, da'-s îngrozitor de sensibili. De altfel, n-am de gând să vă
debitez autobiografia mea nenorocită sau alte prostii d-astea.

...cîteodată mă port de parcă n-aş avea decât doisprezece ani. Toţi spun aşa, mai cu
seamă tata. În parte-i adevărat, însă numai în parte. Dar oamenii îşi închipuie întotdeauna că
lucrurile sunt sută la sută cum spun ei. Mie puţin îmi pasă, dar uneori mă cam plictiseşte când
mi se spune să mă port ca un baiat mare. Uneori mă port de parc-aş fi mult mai mare decât
sunt, zău că da, numai că de asta oamenii nu-şi dau seama niciodată.
Dar ei nu-şi dau seama de nimic.

07/05/12 Prof. Amalia Istrate 5

 În romanul Romanul adolescentului miop, scris de Mircea Eliade, personajul principal
(suprapersonaj) şi pretext al acestui pseudojurnal este Romanul.

Naratorul, Adolescentul miop, reprezintă tipul cititorului pasionat, care îşi ia drept
model diverse personalităţi culturale. El este un simbol al adolescenţei.

Deoarece colegii şi prietenii îi spuneau că este urât, trist, slab, timid şi nehotarat, el
începe treptat-treptat să îşi construiască propria personalitate cu ajutorul cărţilor. Relaţiile cu
profesorii nu sunt bune, adolescentul având o atitudine nepotrivită.

Personajul este caracterizat de unul dintre profesorii care l-au lăsat corigent, ca fiind
imbecil, în schimb, relaţia cu părinţii este bună, fiindcă ei nu îl ceartă, nu îi impun să înveţe şi îi
dau libertate.

Dându-şi seama că, de la un timp, îi merge tot mai rău cu şcoala, adolescentul se
hotărăşte să îşi scrie propriul roman, în care să îşi povestească viaţa, experienţele, trăirile,
deoarece aceasta era singura lui nădejde de a nu mai rămâne corigent. Adolescentul credea că,
dacă va scrie acest roman, profesorii se vor teme de el, îl vor respecta şi se vor împotrivi în
cancelarie, când Vanciu şi Faradopol vor hotărî să îl lase corigent la matematică şi la germana.

Într-un final, băiatul înţelege că a făcut o mare greşeală, fiindcă îi ia mai puţin timp să
înveţe pentru corigenţă, decât să scrie un roman. După amânări succesive de realizare a
romanului, cartea se termină cu începutul scrierii acestuia.

07/05/12 Prof. Amalia Istrate 6

,,Eu mi-am închipuit anumite lucruri despre mine însumi. Ce se va întâmpla
dacă acestea nu există aievea? Dacă ele n-au fost decât o părere?”
,,Am plâns. Când am pus cartea pe raft, am râs. Am râs de mine. Încă mai sunt
sensibil şi visător.”
,,Dacă sufletul meu nu e unul, ci o infinitate, cum l-aş putea cunoaşte pe cel
adevărat?”
,,Cărţile te silesc să-ţi pierzi inteligent timpul. Şi, totuşi, această pierdere
inteligentă nu e mai puţin absurdă, prin faptul că te consumă şi te înstreinează.”
,,Am ieşit din mine ca să păşesc mai departe.”
,,Eu ştiu ce se petrece cu mine: sunt un sentimental. Zadarnic încerc să mă
ascund. Sunt sentimental ca orice alt adolescent. Pentru că, altminteri, n-aş fi
acum întristat. N-am nici un motiv să fiu întristat.”
,,Voiam să par liniştit, ca să nu se spună că invidiez pe cei câţiva neghiobi
încoronaţi. Dar, înconjurându-mă premianţii, simţeam că îmi slăbesc puterile.
Uram pe acei adolescenţi cu frunţile înguste, inculţi şi impersonali, care îşi
învaţă lecţiile, se duc la cinematograf şi se masturbează în fiecare noapte.”
07/05/12 Prof. Amalia Istrate 7
 Nonconformistul chilug de la "Spiru Haret" nu credea că cel mai
interesant lucru din adolescenţă e dragostea. De aceea, romanul său va fi
unul cerebral, dar nu psihologic, nu "falsificat de analize". Lipsa succeselor
şcolare şi mondene devine o treaptă către o altfel de împlinire. Ţelul pe care
şi-l stabileşte adolescentul miop nu este să ajungă ca alţii, ci să ajungă la
sine însuşi. În loc să fie imitarea modelelor străine, atingerea unor idealuri
stabilite de cei din jur, adolescenţa este perioada esenţială a descoperirii de
sine. Dar nu numai descoperire, ci şi o veritabilă construire a personalităţii.
Un efort susţinut prin voinţă, asceză, singurătate, renunţări. Prin
disciplină fermă şi austeritate, prin lecturi aspre, nesfârşite, prin luptă cu
duşmanii din afară şi dinlăuntru. Luptă cu mediocritatea, cu buchiseala şi
cultura de manual, dar şi cu sentimentalismul, nostalgia, tristeţea.
Învingându-şi slăbiciunile şi crescându-şi bogăţiile interioare, Eliade se
construieşte ca personalitate.
LIVIU BORDAŞ

07/05/12 Prof. Amalia Istrate 8

 Asemănări

• - Adolescenţa (atât Hoden Caulfield, cât şi adolescentul miop sunt

adolescenţi, aflaţi la o vârstă critică, a nesiguranţelor, şi a căutărilor);
• - Aspecte ale psihicului (ambii adolescenţi, neînţeleşi de familie, îşi
doresc să plece de acasă; se revoltă împotriva lumii adulţilor şi visează
să schimbe societatea);
• - Relaţia cu şcoala (ambii adolescenţi au probleme la şcoală şi trec prin
experienţa corigenţelor nu pentru că nu ar fi inteligenţi, ci pentru că au
alte preocupări sau resping şcoala în semn de revoltă).

07/05/12 Prof. Amalia Istrate 9

 Deosebiri

Situaţia financiară (Holden are o situaţie financiară bună, învaţă la şcoli private,
în schimb adolescentul miop cunoaşte traiul limitat la care îl obligă lipsa banilor
şi studiază într-un liceu obişnuit);
Aspectul fizic (Holden este frumos, carismatic şi mimează blazarea, însă
adolescentul miop este urât - slab, miop şi pistruiat);
Prietenii şi colegii de şcoala (Holden nu are prieteni de vârsta sa, îşi
dispreţuieşte colegii, deoarece aceştia sunt superficiali şi snobi; adolescentul
miop are şansa de a avea prieteni cu care discută despre pasiuni comune, de
exemplu literatura, iar cu colegii de şcoală are relaţii reci);
Relaţiile cu fetele (Holden Caulfield are succes la fete, dar este considerat ciudat
şi, ca atare, mamele acestora nu-l agreează, insa adolescentul miop nu avea
noroc la fete, din cauza urâţeniei, crede el).

07/05/12 Prof. Amalia Istrate 10