Sunteți pe pagina 1din 14

REFERAT:

A pleca de la probleme care sunt cu adevarat probleme, si a caror solutie poate sa aduca o imbunatatire operei scolare , aceasta este regula de conduita care nu trebuie niciodata pierduta din vedere.
*E.Planchard*

PLANUL REFERATULUI
I.Introducere II.Educarea tolerantei elevilor din ciclul primar 1.Introducere 2.Strategii si forme de realizare a educatiei interculturale A)Obiective specifice B)Unele strategii si forme de realizare a educatiei interculturale 3.Strategii si forme de realizare a educatiei inclusive III.Prioritati educationale *Anexe 1.Chestionar pentru elevi apartinand minoritatilor nationale 2.Chestionar pentru cadre didactice (,,Constientizarea diversitatii)

INTRODUCERE ,,UN CUVANT BINE GANDIT POATE SCHIMBA LUMEA


Constantin Noica

Dreptul la educatie,alaturi de cel de a exista,de a trai sanatos,etc. este fundamental.Societatea este obligata sa-i asigure copilului exercitarea acestui drept.Copilul invata de cand se naste.Prima lui scoala este familia,apoi prietenii si orice alt grup social din care copilul face parte intr-un moment anume.Este ,,acea scoala a vietii,care debuteaza din copilaria timpurie si se mentine de-a lungul intregii existente. Mediul scolar il ajuta apoi,dupa cei ,,7 ani de acasa,sa se adapteze mai bine lumii,prin stiinta si cunoastere.Dezvoltarea capacitatilor mentale si modalitatea de a le folosi eficient sunt contributiile majore ale scolii,unde copilul gaseste tot ceea ce este necesar ,,construiriiunui om capabil de actiune,cu constiinta morala vie. Educatia disciplineaza si ordoneaza interiorul fiintei umane,cat si relatiile acesteia cu semenii.Disciplina in educatie nu inseamna supunere,obedienta totala,neconditionata,ci trebuie sa fie indusa printr-o serie de activitati care sa genereze comportamentul adecvat,disciplinat. De multe ori se face confuzie,din pacate,intre educatie si informare,insa asa cum educatia nu poate fi confundata cu scoala,nici informarea nu se reduce la cea oferita de scoala. Informatia,in general, are doua laturi:una care favorizeaza dezvoltarea personalitatii umane,alta care dauneaza acesteia.De aceea,tot ce-i poate fi de folos copilului trebuie sa-i fie oferit fie direct,fie prin facilitarea accesului la ea. Copilul trebuie educat sa respecte propriile valori culturale,dar si ale altor natiuni,precum si ca nimic nu justifica ideea superioritatii unuia sau altuia dintre popoare.Lucian Blaga scria in ,,Trilogia culturii:,,Originalitatea unui popor nu se manifesta numai in creatiile ce-i apartin exclusiv,ci si in modul cum asimileaza motivele de larga circulatie. Scolile trebuie sa primeasca toti copii,fara nici o deosebire,privind conditia lor fizica,intelectuala,sociala,emotionala,lingvistica sau de orice alta natura.Acestea se refera si la copiii cu dizabilitati sau care muncesc,copii apartinand populatiilor nomade sau copii ai strazii,in general,populatiei dezavantajate/marginalizate. Educatia trebuie sa vizeze nevoile de invatare ale tuturor copiilor,tinerilor,adultilor,ale celor exclusi,urmarind astfel,dezvoltarea deplina a personalitatii umane si intarirea respectului fata de drepturile omului si fata de libertatile sale fundamentale.Ea trebuie sa ia in considerare ori sa se fondeze pe diferenta si sa se deschida in fata diverselor valori,o educatie capabila sa raspunda nevoilor Europei contemporane si viitoare ,caracterizata printr-o perfecta loialitate ,respectul persoanei umane ,toleranta ,simpatie, sociabilitate, generozitate si spirit de intrajutorare. Sarcina actuala a scolii este formarea la elevi a unei constiinte europene,prin cultivarea respectului si solidaritatii fata de cultura altor popoare.Valori cheie precum :aspiratia spre democratie,respectul drepturilor omului,ale drepturilor copiilor, justitia sociala ,toleranta, pacea, echilibrul ecologic, traditiile culturale, etc. Contactul direct cu una dintre populatiile dezavantajate-rromii-prin incadrarea intr-o scoala cu elevi majoritari rromi -m-a determinat sa aleg aceasta tema,in speranta identificarii unor strategii si forme de educare a tolerantei la elevii din ciclul primar. Intr-o lume marcata de conflicte,readucerea in atentia tuturor,dar mai ales a copiilor ,care reprezinta viitorul omenirii sub toate aspectele,dar mai ales ideologic, a sensului unor cuvinte precum: toleranta,intelegere,indulgenta,s.a. poate

reprezenta primul pas spre schimbare---schimbarea mentalitatii,a atitudinii fata de anumiti semeni, care, din coltul in care i-au impins neintelegerea, prejudecatile, ura, cauta cu ochii umezi, o speranta

II.EDUCAREA TOLERANTEI ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR


1.INTRODUCERE
Formarea omului este o sarcina complexa si de inalta raspundere,care trebuie realizata fara rebuturi sau pierderi de valori umane.Indeplinirea acestei nobile misiuni ,cu dezideratul sau major de a ameliora progresiv capacitatea adaptativa a omului la cerintele sociale , revine in principal , scolii. Formarea capacitatii de adaptare la diverse situatii de viata este conditionata , intr-o mare masura, de gasirea modalitatilor optime de instruire si invatare.Dezvoltarea psihica a elevilor poarta amprenta continutului concret al invatamantului si al modului de realizare a acestuia. Posibilitatile mintale ale copilului sunt mari, iar evaluarea capacitatilor mintale genetice fluide si polivalente- este o sarcina dificila in stadiul actual de dezvoltare sociala.Potentialitatile intelectuale se realizeaza in contextul activitatilor in care este antrenat copilul in mod efectiv.Metodologia activitatilor instructiv educative , modul lor de organizare , pot favoriza ori limita valorificarea deplina a posibilitatilor de dezvoltare psihica de care dispune copilul.Perfectionarea mijloacelor , a metodelor reale de formare a personalitatii , contribuie la ridicarea nivelului de dezvoltare mintala, afectiva si morala a copilului. Toleranta este o valoare morala, iar educarea in spiritul acesteia se inscrie, asadar, in sfera educatiei morale. Educatia morala reprezinta dimensiunea interna a activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii care vizeaza ,,ceea ce este mai profund si mai accentuat subiectiv in fiinta umana(Hubert,Rene), realizabila prin raportarea la valorile incluse in normele etice definitorii pentru reglementarea raporturilor omului cu lumea si cu sinele. In perspectiva pedagogica , educatia morala reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a constiintei morale a personalitatii umane, proiectata la nivel teoretic si la nivel practic.Formarea dezvoltarea constiintei morale si a conduitei morale la nivel ,,psihosocial angajeaza ,,practica morala, bazata pe atitudini proiectate si realizate in toate ciclurile vietii, integrate, in mod special, in plan atitudinal. Educatia morala urmareste la nivelul ,,practicii morale : *formarea depriderilor morale componenete automatizate ca raspuns la ,,cerinte care se repeta in conditii relativ-identice(Nicola,Ioan); *formarea obisnuintelor morale-componente automatizate , perfectionate prin intensificarea motivului intern al actiunii, cu efecte stabilizatoare in timp; *formarea atitudinii morale , afective si motivationale , care sustin energizarea actiunii morale; *formarea atitudinilor morale caracteriale care asigura integrarea ,,obisnuintelor morale in structura personalitatii , ceea ce determina consecventa si coerenta actiunii si conduitei morale. Metodologia educatiei morale reflecta dimensiunea functionala a obiectivelor generale angajate pedagogic la linia de interactiune dintre teorie (norme morale) si practica (actiune morala).Aceasta linie evidentiaza importanta elementelor care asigura trecerea de la constiinta morala teoretica la constiinta morala practica: #convingerea morala care integreaza resursele cognitiv-afectiv-volitiv ale teoriei morale , conferind normei morale o orientare strategica, inovatoare, durabila in timp si spatiu; #regula morala care operationalizeaza resursele obisnuintelor si atitudinilor morale ,in limite de actiune determinate la nivelul unor stadii psihologice , valorificabile in mediul (pre)scolar; #stadiul motric(2-3 ani)-implica necesitatea de exercitiu, cu valorificarea deprinderilor specifice varstei, deprinderi acumulate deja; #stadiul egocentric(4-6 ani)-implica imitarea regulii morale impusa din exterior , cu valorificarea resurselor comportamentale ale copilului, dar si ale ,,constrangerii necesare , exercitate de adult; #stadiul cooperarii morale(7-10 ani)-implica respectarea regulilor morale comune, cu valorificarea resurselor de control mutual si de autocontrol limitat sau extins la situatiile impuse de statutul si rolul de elev;

#stadiul codificarii morale (11-15 ani)-implica participarea motivationala la indeplinirea regulii morale , cu valorificarea resurselor normative ale acesteia; #stadiul ,,legii morale (dupa 15-16 ani)-implica interiorizarea deplina a resurselor normative care constituie nucleul cognitiv-motivational caracterial al regulii morale , cu valorificarea conexiunilor existente intre planul individual si cel social al actiunii morale.

2.STRATEGII SI FORME DE REALIZARE A EDUCATIEI INTERCULTURALE


A)OBIECTIVE SPECIFICE

Diversitatea cultural are ca element cheie interculturalismul, ale crui niveluri principale de aciune sunt: -la nivel internaional: conlucrarea ntre diferite ri, culturi pentru cooperare internaional; -la nivel de colaborare dintre diferite segmente de cultur i etnice, ale unor comuniti n vederea formrii tuturor membrilor, indiferent de etnie (respectarea i valorificarea specificitii etnice i culturale ale minoritilor). Educaia intercultural promoveaz atitudini tolerante, deschise, de acceptare i nelegere fireasc a raportului eu-cellalt i a noiunii de strin, recunoaterea i respectarea diferenelor culturale prin valorificarea pozitiv a relaiilor de egalitate ntre oameni i nu prin aplicarea polaritii superior-inferior. De asemenea, presupune promovarea unor politici colare care s permit egalizarea anselor n educaie i a unor strategii de valorificare a diferenelor culturale pentru a le transforma n resurse pedagogice. coala este principalul spaiu al nvrii pluralitii culturale prin preuirea diversitii, a notei distincte aduse de cultura fiecrui actor social participant. coala trebuie sa formeze deprinderea preuirii valorilor pluriculturale, nu exist valori superioare i inferioare, ci exist valori specifice care trebuie judecate. n coal este necesar ,,modelarea orgoliului etnic al majoritii i ntrirea ncrederii n sine a minoritii. Educaia intercultural nu trebuie s se limiteze n mod exclusiv la transmiterea unor coninuturi specifice n cadrul unei discipline particulare, consolidarea abordrii sale interdisciplinare este fundamental; nu poate fi conceput doar pentru mediul colar, ci i n legtur cu extracolarul (familie, grupuri sociale, instituii , comuniti , mass - media). Se remarc i o schimbare a rolului profesorului, care depete funcia de a comunica modele i programe, acesta trebuind s acorde o mai mare atenie spiritului de iniiativ i creativitii, centrarea ntregii aciuni fiind pe elev. Vor fi urmarite obiective specifice, precum: a) achizitionarea de cunostinte socio-umane (teorii si conceptii despre stereotipuri, prejudecati caracteristici ale elevilor din diferite etnii, rase, spatii culturale, grupuri si clase sociale); b) strategii de predare diferentiata in functie de capitalul cultural al educatorului;
5

c) clarificarea propriei identitati culturale (sa aiba o intelegere clara a mostenirii sale culturale si sa inteleaga cum experimentele sale pot interactiona cu cele ale unor grupuri de lata provenienta culturala); d) atitudini intergrupale si interetnice pozitive; e) aptitudini: de a lua o decizie instructionala pozitiva, de a rezolva conflicte intergrupale de a formula strategii de predare si activitati care vor facilita reusita scolara a elevilor din diferite etnii, culturi, grupuri si clase sociale. Educatia interculturala nu este o educatie compensatorie pentru straini si nici o noua disciplina scolara; ea refuza ,,modelul deficientei in favoarea ,,modelului diferentei, nevizand o extindere a programei prin ,,predarea culturala sau o ,,folclorizare. Impunerea pe plan educativ a unor strategii eficiente de realizare a educatiei interculturale se poate realiza incepand cu nivelul ,,zero, acela al preuirii diversitii, al ntririi i afirmrii propriei identiti -patrunderea diversitatii etnice si culturale in tot mediul inconjurator; -pretuirea diversitatii; -intarirea si afirmarea propriei identitati; -introducerea continuturilor etnice si a diferentelor culturale in toate formele de invatamant; -recunoasterea sarbatorilor si a festivitatilor specifice grupurilor etnice ; -reflectarea variatelor realitati socio-culturale in lecturi,povestiri,compozitii muzicale si plastice; -folosirea in invatare a experientelor diferite; -recunoasterea succeselor si a contributiilor membrilor unui grup; -valorificarea in curriculum a resurselor comunitatii locale; -antrenarea tuturor copiilor in studiul continuu al comunitatii locale; -interpretarea succeselor si a performantelor unor copii din perspectiva valorilor unui grup; Realizarea unor activitati interculturale vizeaza formarea unor conduite interculturale: -deschiderea spre altul,spre strain, spre neobisnuit; -aptitudinea de a percepe ceea ce ne este strain; -acceptarea celuilalt ca fiind ,,altul; -trairea situatiilor ambigue,ambivalente; -aptitudinea favorabila de a experimenta; -alungarea fricii fata de ,,altul; -capacitatea de a pune in chestiune propriile norme; -neacceptarea utopiei,, discursului comunicational egalitar, discutii pana la proiect comun; -capacitatea de a recunoaste si de a realiza repere etno si sociocentriste; -aptitudinea de a asuma conflicte (cu calm, constructiv); -performanta de a cuceri identitati mai largi. Strategiile si formele de realizare a educatiei interculturale urmaresc firul dimensiunilor educatiei interculturale: -miscarea interculturala-egalizarea sanselor, echitate intre grupuri socio-culturale;
6

-abordarea interculturala a curriculum-ului (cunoasterea, intelegerea diferentelor); -procesul de educatie interculturala (competenta de a intelege si de a invata sa negociem diversitatea culturala); -angajamentul intercultural(combaterea rasismului, a formelor de discriminare).

B)UNELE STRATEGII SI FORME DE REALIZARE A EDUCATIEI INTERCULTURALE

Lucrand de 9 ani intr-o scoala in care exista o populatie scolara 98% de etnie roma,am avut posibilitatea de a incerca sa educ elevii in spiritul tolerantei si a non-discriminarii. Alaturi de elevii clasei la care predau in prezent(clasa a IV-a C) am trait o experienta inedita.Organizam pentru intaia oara o iesire in oras,la un spactacol de teatru.Elevii mei,atunci in clasa intai, asteptau cu emotie intrarea.Erau prezente multe scoli cu renume din Buzau,dar ei erau parca mai mult speriati.I-am intrebat de ce.O fetita mi-a raspuns ca se tem sa nu rada copiii ceilalti de ei, ca sunt ,,tigani si ca de aceea prefera sa intre ultimii. Atitudinea lor m-a marcat profund si mi-a dat imboldul de a le cultiva respectul de sine, respectul pentru ceilalti, increderea in sine , in ceilalti,si -in principal-in valorile uneori aproape utopice precum: toleranta, nondiscriminare, intelegere, cooperare,etc. Asadar, am pornit in aceasta directie nu dintr-o pura curiozitate teoretica sau fiindca ar fi ceva la moda, ci din profunda mea dorinta de a-i invata pe acesti copii (care nu se deosebesc cu nimic de copilul meu-de exemplu!-) sa fie niste oameni civilizati, prin civilizatie intelegand respectul valorilor.In discutiile noastre libere din recreatii sau chiar si la ore, cand ocazia ne permite, eu le spun: ,,Indiferent ce suntem:chinezi,romani,tigani,trebuie sa avem obraz! ,propozitie ce a devenit aproape deviza clasei noastre. Insa nu doar prin discutii libere am incercat sa identific cai optime de cultivare a valorilor interculturale (toleranta , interdependenta , negocierea , cooperarea , empatia , nonviolenta , egalitatea ,depasirea prejudecatilor, demnitatea, etc) ,dar si prin diferite activitati curriculare si extracurriculare.Cu cat acestea sunt integrate in procesul instructiveducativ cat mai firesc posibil, cu atat mai mult rezultatele sunt mai aproape si mai de calitate. Exista trei niveluri la care se pot identifica strategii si forme de realizare a educatiei interculturale: *la nivelul curriculum-ului nucleu; *la nivelul curriculum-ului la decizia scolii; *la nivelul activitatilor extracurriculare; Prima activitate interculturala desfasurata la clasa mea a fost confectionarea unor costume traditionale rome din diverse tipuri de hartie si am continuat cu diverse teme precum: -,,Povestiri de familie -,,Ocupatii traditionale rome -,,Cantece traditionale rome -,,Evenimente deosebite in comunitate -,,Obiceiuri la romi -,,Copil ca tine sunt si eu Am incercat de fiecare data cand o lectie mi-a permis sa abordez probleme de morala interculturala, prin metode atat verbale (expunerea morala, conversatia morala, studiul de caz), cat si prin metode intuitiv active (exercitiul moral, exemplul moral).Disciplina ,,Educatie civica a fost cea care a permis de fiecare data luarea in discutie a unor valori si atitudini. ,,Ghidul de educatie civica-materiala auxiliar pentru clasele cu elevi romi III-IV,editat de Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi la Cluj in 2004 a fost prietenul nostru bun , care ne-a oferit de fiecare data texte suport si un mic dictionar de termeni, citate ,etc. cu un efect deosebit asupra valorificarii continutului lectiilor. Lucrul in echipe este, de asemenea, o modaliate de stimulare a cooperarii intre copii.Desi in clasa mea este o singura eleva de etnie romana, metoda este constructiva si stimuleaza buna intelegere intre copii,chiar daca apartin majoritatea aceleiasi etnii.Relatiile de colaborare impuse prin insasi defnitia lucrului in echipa conduc la formarea unor comportamente dezirabile in procesul de educatie interculturala.

In cadrul disciplinei optionale ,,Educatie pentru calitate am imbinat in fiecare dintre temele prevazute in planificarea materiei elemente generale cu elemente specifice culturii romani.Elevii trebuie sa inteleaga lumea pornind de la propriul lor univers.Cunoscandu-se pe ei insisi se pot face cunoscuti intregii lumi.De aceea,primul pas catre inlaturarea discriminarii este autocunoasterea,identificarea valorilor care apartin culturii lor. Implicarea comunitatii este , de asemenea, un pas important.Organizarea unor activitati in care participantii sa se poate cunoaste mai bine , sa coopereze si sa traiasca impreuna evenimente culturale poate contribui la realizarea educatiei interculturale.Astfel , se pot organiza activitati extracurriculare de tipul: -activitati sportive; -invitarea in scoala sau in mediul educativ a unor persoane avizate din exterior; -utilizarea bibliotecilor , a centrelor de documentare , audio-vizuale prezente in scoala; -participarea la evenimente culturale si sarbatori locale ; -antrenarea in activitati muzicale si corale ; -studiul aportului reciproc al culturilor (in cadrul unor evenimente culturale specifice); -organizarea de intalniri intre persoane de culturi diferite; -infratirile dintre clase/scoli din diferite zone si culturi; -colaborarea cu asociatiile locale sau internationale pe tema educatiei interculturale; -vizitele ,excursiile; -cursuri /teme de studiu centrate pe diverse teme de studiu; -realizarea unor proiecte la nivelul clasei/scolii pe teme interculturale sau intraculturale.

3.STRATEGII SI FORME DE REALIZARE A EDUCATIEI INCLUSIVE


Principiul fundamental al educatiei inclusive invatamant pentru toti ,impreuna cu toti-constituie un deziderat , dar si o realitate , care castiga adepti si se materializeaza in experiente si bune paractici de integrare/incluziune. Integrarea/incluziunea poate fi sustinuta de : -existenta unui cadru legislativ flexibil si realist; -interesul si disponibilitatea cadrelor didacice din scoala publica si din scoala speciala; -implicarea intregii societati civile; -nivelul de relatii care se formeaza si se dezvolta la nivelul clasei integratoare ,bazat pe empatie,toleranta si respect fata de copilul cu CES. Modalitatile de integrare /incluziune a copiilor cu CES sunt : -integrare in scoala publica,care devine ,,o scoala pentru toti,inclusiv pentru copiii cu CES; -deschiderea scolii speciale catre scoala publica si comunitate si dezvoltarea unor programe speciale educationale de socializare; -scoala speciala devine scoala integratoare pentru copiii cu dizabilitati severe si asociate. Copilul cu nevoi speciale integrat in scoala obisnuita, de masa, are nevoie nu numai de adaptare curriculare , sprijin psihopedagogic, acceptare si sustinere din partea cadrului didactic integrator, dar si de un mediu social propice dezvoltarii, de un rol bine definit , recunoscut in grupul in care isi va petrece majoritatea timpului, anume clasa de elevi. Cadrul didactic de sprijin, impreuna cu colegul integrator, trebuie sa recunoasca faptul ca integrarea coplului cu nevoi speciale este dependenta de modul in care clasa , ca intreg, il accepta printre membrii ei, iar acest lucru poate sa devina hotarator in cazul unui copil cu deficiente .Intr-un colectiv de elevi, copilul cu CES va trebui sa depaseasca , cel putin, doua bariere : propria sa timiditate ,inhibitie sociala coroborata cu un complex de inferioritate manifestat cu izolarea, respingerea de catre ceilalti, datorate- de cele mai multe ori-ignorantei si prejudecatilor(cu care este mai mult sau mai putin obisnuit!). Astfel ,cadrul didactic de sprijin si cel integrator vor trebui, in mod constient, sa realizeze: -incurajarea relatiilor naturale de sprijin ; -promovarea interactiunilor de aceeasi varsta prin strategii de tipul ,,invatarea prin cooperare si parteneriat intre elevi in invatare; -dezvoltarea prieteniei prin cunoastere reciproca. Introducerea unui copil cu deficiente nu trebuie sa se faca intamplator; prezentarea acestuia trebuie pregatita in prealabil.In cazul in care elevul este introdus de la inceputul formarii colectivului--caz cu care m-am confruntat la clasa--incurajarea relatiilor pare mult mai natural de realizat; elevul respectiv este deja membru al clasei si ramane in sarcina

invatatorului sa determine la ceilalti elevi un comportament dezirabil sub aspectul tolerantei si al intelegerii.Integrarea este oarecum facilitata cel putin prin dezvoltarea in mai mica masura a complexului de inferioritate. Astfel, eu am incercat sa desfasor activitati neutre de informare privind nevoile copiilor cu cerinte educative speciale: le-am prezentat diapozitive , pliante , ilustratii cu privire la copii pe care i-am numit ,,mai putin norocosi ca noi ; am organizat concursuri de desene (in cadrul orelor de educatie plastica , dar si cu ocazia sarbatorilor de iarna , de Paste , a zilei de 1Iunie, etc) in care am tinut sa subliniez faptul ca si colegul lor,G.C., a izbutit sa realizeze compozitii plastice cu nimic deosebite in sens negativ de ale celorlalti copii,aceasta facandu-se fara sa insist asupra nevoilor speciale ale acestui copil,fara al ,,separa astfel de colectiv,ci numai prin evidentiere normala,in cadrul evaluarii intregului colectiv. Aceste activitati au ajutat la o integrare lenta, dar puternica, pregatindu-i pe ceilalti elevi sa cunoasca si sa inteleaga nevoile semenilor lor, sa-i determine sa-i ajute si sa constientizeze, in acelasi timp, ca este , in definitiv, un copil ca toti ceilalti. De asemenea,l-am asezat pe elev alaturi de alti copii din clasa, incurajand astfel integrarea lui in microgrupuri, sporindu-i increderea in sine si dedmonstrandu-le celorlalti ca este si el un copil ca oricare.Participarea lui la sarcinile grupei/echipei in cadrul orelor de curs sau in cadrul activitatilor extrascolare a creat o atmosfera de normalitate, de firesc, sudand si normalizand relatiile din cadrul colectivului .Prin prezentarea unor sarcini comune ,elevii constientizeaza ca au nevoie unii de altii pentru a rezolva problema respectiva, mai ales atunci cand fiecare membru are o sarcina specifica. Jocul de rol reprezinta o modalitate privilegiata pentru dezvoltarea comunicarii si invatarea comportamentului social. O alta tehnica de colaborare si comunicare pe care am folosit-o a fost predarea-invatarea reciproca : un elev mai bun era ,,invatatorul copilului cu CES, ajutandu-l sa isi rezolve sarcinile si invatand impreuna.Se observa ca procesul de integrare a copiilor cu cerinte educative speciale necesita mult tact si multa responsabilitate din partea tuturor factorilor implicati.

III. PRIORITATI EDUCATIONALE


Experienta mea de pana in prezent mi-a demonstrat ca este absolut necesar ca scoala sa vina in intampinarea dezideratelor societatii cu activitati interculturale de diferite genuri,implicand cat mai mult sau ,daca este posibil, chiar total,comunitatea. Implicarea parintilor in activitatile scolii trebuie sa devina o prioritate,constituind o componenta care sa aiba ca fundament transferul de experienta. Activitatea de concepere a unui plan eficient de educare in spiritul valorilor morale reprezinta un demers complex de angrenare a resurselor informationale,umane,etc,alaturi de dascalii scolii trebuind sa se afle mereu parintii,asa incat eforturile scolii sa fie permanent intarite de sprijinul parintilor,al comunitatii in general. Contributia parintilor la efortul formativ al scolii se poate gasi pe o scala ce porneste de la prezenta in toate tipurile de activitati: curriculare,consultative,suportive,ajungand pana la plasarea ca public amorf la reprezentatiile scolare ocazionale.Din fericire,in cazul parintilor de etnie roma,adultii sunt considerati ,,persoane-resursa in organizarea si desfasurarea actiunilor educative,argumentele pentru aceasta atitudine fiind urmatoarele: -experienta acumulata pe parcursul propriei scolaritati,nu indepartate in timp,dat fiind faptul ca romii se casatoresc si au copii de la varste inca fragede; -nevoia de a actualiza si valorifica aceasta experienta; -perspectiva asupra rolului invatarii in construirea identitatii persoanei ca reprezentant al etniei sale; -relatiile pe care le pot dezvolta in folosul scolii (sponsorizare,promovare,alt tip de asistenta,etc). Nevoia de a forma o echipa intre cadre didactice, parinti, elevi,autoritatile din comunitate in vederea conjugarii influentelor educative este justificata pe de o parte de tendinta de autoinvestire cu responsabilitate a aprintilor preocupati de viitorul copiilor dat de catre scoala ,iar pe de alta parte de cumularea in scoala a atributelor socializatoare proprii unor institutii inactive la nivel local(cluburi,ateliere de creatie,agentii de turism,agenti economici cu potential financiar mai mic sau mai mare,etc). In mod concret,implicarea comunitatii poate fi reliefata in activiatati de tipul: -activarea comitetului de parinti si implicarea in elaborarea , implementarea si monitorizarea planului de dezvoltare a scolii; -identificarea parintilor resursa/voluntari; -organizarea cabinetelor de consiliere pentru parinti; -implicarea parintilor in activitati administrative (amenajarea spatiului de studiu,etc); -cooptarea parintilor in procesul didactic; -crearea unor proceduri de comunicare speciala a parintilor cu cadrele didactice din scoala:cutia postala a clasei/scolii, lectorate, activitati artistice ,etc;

-initierea unor programe de educatie pentru parinti, identificarea asteptarilor parintilor fata de scoala si a nevoilor de formare a acestora; -stimularea parintilor in asistarea copiilor la efectuarea temelor ,a altor sarcini scolare. Trebuie sa tinem seama ca unele familii se confrunta cu probleme sociale grave,precum saracia acuta, lipsa increderii in utilitatea studiilor, nivelul scazut de educatie al romilor, lipsa exemplelor de succes in comunitati.Este necesara explorarea directiilor importante pe care scoala se poate inscrie in incercarea de a ameliora cazurile dificile , subliniindu-se si importanta atitudinii cadrelor didactice fata de parinti si pregatirea speciala de care acestea au nevoie. De asemenea,crearea unui mediu scolar tolerant, propice dezvoltarii relatiilor de cooperare, poate conduce la fixarea cunostintelor teoretice despre valorile morale ce urmeaza a fi implementate in structura psihica a elevilor.Un colectiv trebuie sa fie un amestec de diferit,iar acest amalgam sa permita o intrepatrundere de cultura si civilizatie. Concomitent,trebuie ca si cadrul didactic al clasei sa fie un bun manager,care sa realizeze atat ceea cesi propune,dar sa castige si atentia elevilor, in special placerea lor de a a invata.Cadrul didactic este cel care trebuie sa reuneasca toate resursele materiale si umane , resurse logistice de ordin pedagogic si psihologic si pe care sa le configureze intr-o maniera proprie la nivelul clasei pe care o conduce. Cadrele didactice trebuie sa detina acele idei, principii, tehnici, metode ,procedee instructionale care sa vizeze crearea unei culturi si a unui climat al clasei propice implicarii intrinseci a elevilor in activitatile desfasurate la clasa. Ele sunt cele care au menirea de a realiza schimbari profunde in cultura, climatul si educatia elevilor care apartin populatiei dezavantajate,in directia fundamentarii tuturor demersurilor didactice pe principii democratice.Invatatorul este in acest context un agent al schimbarii semanticii interactiunilor din clasa, in directia oferirii elevilor din aceste categorii defavorizate de sanse egale la educatie. Cadrul didactic este ,de asemenea, acela care trebuie sa introduca noi strategii educationale care sa incurajeze colaborarea, toleranta, sporirea increderii in fortele proprii si imbunatatirea performantelor scolare ale elevilor ,ca un corolar al efortului de integare optima. Clasele sa nu mai fie organizate pe criterii etnice sau de alta natura, sa fie o scoala pentru toti, in care fiecare sa-si poate afirma identitatea , fara teama vreunor represalii de orice natura si de orice nivel.Ar fi bine ca elevii sa poata opta pentru cursuri optionale in limba materna sau care i invata despre etnia lor, despre obiceiurile lor, etc.Asa cum elevii pot urma cursurile orelor de religie diferita, in functie de partenenta, asa sa poata frecventa si genul de cursuri mai sus amintite.Copiii ar fi astfel incurajati sa-si afirme identitatea. Educatorul, ca reprezentant al institutiei scolare, trebuie sa propuna oferte educationale care sa aduca in spatiul scolii multietnice respect, toleranta, precum si ,,vizibilitatea culturilor minoritare.Scoala are sarcina de a cauta solutii pentru gestionarea concreta a diferentelor culturale de la nivelul clasei/scolii si pentru valorificarea lor pedagogica, pentru depasirea potentialelor obstacole in calea comunicari interculturale. Este de dorit ca asemenea componente interculturale sa fie integrate functional in practica zilnica a scolii si comunitatii, astfel incat elevii dezavantajati si familiile lor sa se regaseasca firesc in ,,fotografia scolii, sa fie perceputi fara prejudecati saua discriminare , sa aiba sanse egale de dezvoltare.Acest lucru poate fi realizat prin urmarirea indeplinirii urmatoarelor obiective: -ameliorarea mediului de invatare din scoala , astfel incat sa se stimuleze dezvoltarea si participarea adecvata la viata scolara a fiecarui elev , indiferent de apartenenta sa culturala, etnica, religioasa, etc; -ameliorarea ofertei curriculare in sensul dezvoltarii de spatii de comunicare si cunoastere interculturala; -imbunatatirea practicilor didactice ,astfel incat cadrele didactice sa fie capabile : --sa recepteze si sa valorifice real, in practica zilnica, diversitatea culturala, prin raportari echilibrate ,fara prejudecati si etichetari; --sa gestioneze diferentele culturale dintre medii,dintre cultura scolii si cea , uneori diferita, a comunitatilor locale; --sa profite pedagogic de toate ,,pretextele pentru dezvoltarea interculturalitatii; --sa promoveze dialoguri interculturale in interiorul clasei , prin valorificarea specificitatii fiecarui elev; Orice scoala trebuie sa devina ,,o zona libera de prejudecati. Insa competentele, valorile si atitudinile de care au nevoie elevii pentru reusita sociala si personala nu pot fi formate in intregime prin intemediul disciplinelor clasice. Temele integrate (interdisciplinare) contribuie la o mai puternica apropiere a procesului educational de viata cotidiana a elevilor si de nevoile comunitatilor . Temele cross-curriculare sunt teme integate (interdisciplinare) de studiu care se centreaza pe dezoltarea personala si sociala a elevilor.Aceste teme ,,trec de dincolo de granitele disciplinelor scolare traditionale si propun formarea unor competente si/sau valori fundamentale pentru viata de zi cu zi.Pentru a fi cu succes introduse in scoala , aceste teme crosscurriculare solicita crearea unor experiente diverse in invatare si experimentarea achizitiilor invatarii in contexte variate si concrete. Continutul temelor cross- curriculare poate fi incadrat intr-una dintre urmatoarele trei mari categorii, puternic inter -relationate:

10

-educatia pentru calitate ---cu accent pe calitatea personala, calitatea vietii si calitatea mediului inconjurator; -educatia antreprenoriala---cu accent pe stimularea initiativei in viata personala si sociala , formarea comportamentului unei persoane care ia atitudine; -educatia pentru diversitate culturala ---cu accent pe intelegerea reciproca, evidentierea interdependentelor in comunitatea locala si capacitatea de a vedea asemanarile si diferentele culturale ca pe o resursa. Iata cateva exemple de activitati : -,,Festivalul mestesugurilor traditionale; -,,Traditiile si obiceiurile romilor; -,,Educatia pentru mediul inconjurator; -,,Sa ne scriem singuri istoria; -,,Stiu sa cresc sanatos; -,,Zi de zi descopar lumea; -,,Cum as vrea sa arate clasa mea; -,,Noi si cei din jurul nostru; -,,Minte sanatoasa in corp sanatos; -,,Traim intr-o lume <<bolnava>>; -,,Piata imaginara; -,,Educatia pentru familie; -,,Drepturile omului; -,,Viitorul planetei incepe cu noi; -,,O lume curata pentru un viitor senin.

ANEXE
1.CHESTIONAR PENTRU ELEVI APARTINAND MINORITATILOR NATIONALE
1.Carei etnii apartii? a.romana; b.roma; 2.Frecventezi scoala? a.da,zilnic; b.da,dar mai lipsesc uneori; c.da,cu foarte multe absente; d.rareori; 3.Iti place sa mergi la scoala? a.da,intotdeauna; b.aproape intotdeauna; c.uneori; d.rareori; 4.De ce? . 5.Desfasurati la clasa activitati in limba materna ? . 6.Dar in afara clasei ? . 7.Care sunt persoanele care se ocupa de astfel de activitati ? . 8.Aveti voie sa vorbiti intre voi la scoala ,in recreatii, limba materna ? .

11

9.Va simtiti neglijati in scoala fiindca sunteti romi ? a.nu; b.nu,deloc;ba,dimpotriva; 10.Aveti voie sa organizati momente in limba romani in cadrul serbarilor,activitatilor de la clasa,etc ? a.da; b.nu; 11.Cunosti drepturile copilului ? a.da; b.nu; c.nu stiu sigur; 12.Cate astfel de drepturi poti enumera ? a.nici un drept; b.1-3 drepturi; c.4-7 drepturi; d.8-10 drepturi; 13.Tu beneficiezi de aceste drepturi ? 14.Unde crezi ca beneficiezi cel mai mult de aceste drepturi ? a.acasa; b.la scoala; 15.Cadrele didactice din scoala sunt tolerante cu tine ? . 16.Esti sprijinit de invatatoarea/invatatorul tau atunci cand ai vreo problema personala ? a.da,mult; b.potrivit; c.putin; d.nu; 17.Crezi ca exista vreo deosebire intre tine si ceilalti copii,de alta etnie? . 18.Esti mandru/mandra ca apartii minoritatii tale etnice? a.da; b.nu; 19.Cum ai putea tu sa devii un rom mai bun? a.sa spun tuturor ce fel de oameni sunt romii,sa le prezint calitatile; b.sa devin un mare pictor /artist/cercetator/etc si sa le spun tuturor ca sunt rom/roma; c.sa invat cat mai multe despre etnia mea; d.nu stiu cum as putea face acest lucru.

2.CHESTIONAR PENTRU CADRE DIDACTICE (,,CONSTIENTIZAREA DIVERSITATII)


Completarea se va face pornind de la urmatorul tabel in care este inregistrata frecventa repetarii comportamentului investigat:

FRECVENTA REPETARII COMPORTAMENTULUI INVESTIGAT A. B. C. D. Aproape niciodata Rareori De obicei Aproape intotdeauna

PUNCTE ACORDATE

1 2 3 4

12

Intrebarile cuprinse in chestionar se refera la modul cum cadrele didactice gandesc si se comporta fata de minoritari,defavorizati,etc,cat si fata de aceia care incurajeaza sau sunt ei insisi xenofobi si antisemiti: 1.Atentionez pe cei care fac comentarii peiorative,defavorabile sub aspect rasial,etnic,cultural? 2.Ma manifest deschis atunci cand cineva umileste o alta persoana sau actioneaza discriminator? 3.Ma gandesc la urmarile comentariilor sau actiunilor mele inainte de a vorbi sau de a actiona? 4.Refuz sa particip la glume care sunt defavorabile unui grup minoritar de orice natura? 5.Ma abtin de la repetarea afirmatiilor sau a zvonurilor care ar putea intari prejudiciul cauzat respectivelor grupuri minoritare vizate? 6.Verific realitatea inainte de a prelua sau de a crede in supozitiile avansate de catre cineva? 7.Constientizez sau ma impotrivesc tendintelor partinitoare ,care imi afecteaza gandirea? 8.Evit folosirea unui limbaj care sa intareasac stereotipurile negative? 9.Consider si transmit mesajul dupa care membrii grupurilor protejate sunt la fel de indemanatici si de competitivi precum ceilalti? 10.Cunosc oameni din diferite culturi si grupuri ca indivizi? 11.Imi dau seama ca membrii altor culturi au nevoie de cunaoastere intre ei si le favorizez intalnirile si contactele corespunzatoare? 12.Accept si sustin ideea conform careia nu toti trebuie sa actioneze in mod absolut favorabil grupului din care fac eu parte? 13.Imi asum responsabilitatea de a-i ajuta pe cei nou veniti in organizatia mea , inclusiv pe cei care apartin altor culturi ,varste ,niveluri culturale,pentru a se simti primiti si acceptati? 14.Includ membri ai grupurilor defavorizate la evenimente sociale la care particip si unde am un cuvant de spus? 15.Caut eu sa cunosc si sa apreciez bogatia altor culturi ,respectand sarbatorile si evenimentele acestora? 16.Cer si planific evenimente socio-culturale la care oricine poate participa? 17.Incurajez memebri ai claselor defavorizate sa vorbeasca despre problemele pe care le au? 18.Incurajez memebri ai grupurilor defavorizate sa-si asume riscuri? 19.Ascult ideile membrilor claselor protejate /defavorizate si le acord credit ,atat la nivel individual,cat si de grup? 20.Includ membrii claselor protejate in procesele de luare a deciziilor care ii afecteaza direct? 21.Acord autoritate membrilor populatiilor defavorizate ,oferindu-le aceleasi responsabilitati ca si altora? 22.Ofer un feed-back direct si rapid membrilor grupurilor defavorizate ? 23.Impartasesc regulile scrise sau nescrise ale grupului meu si celor care fac parte din alte grupuri? 24.Nu iau in considerare caracteristicile fizice atunci cand interactionez cu altii sau cand iau decizii privitor la competenta sau abilitatea lor? 25.Imi asum responsabilitatea de a ajuta grupul meu pentru a respecta cerinte legale? 26.Urmaresc si sprijin politicile organizationale ,care privesc tratamentul egal , inclusiv combatandu-i pe aceia care le incalca? 27.Ii iau in considerare pe membrii grupurilor defavorizate pentru orice ocazie sau functie in care eu am influenta? 28.Ii tin pe toti in contact cu toate canalele de informare ,atat formale ,cat si informale? 29.Ofer tuturor posibilitati ample de pregatire,pentru a le favoriza dezvoltarea? 30.Ofer indrumare celor din grupul meu pentru a-i primi bine pe noii venti? 31.Fac un effort suplimentar pentru a influenta grupul meu sa accepte persoane venite din cadrul altor grupuri? 32.Ii sprijin pe ceilalti pentru a actiona in directia manifestarii diversitatii culturale? 33.Ma opun politicilor si procedurilor organizationale ,care duc la excluderea oricui? 34.Fac tot ce pot pentru a contribui la crearea unui mediu de lucru tolerant,in care toti sa fie respectati si valorizati? 35.Fac eforturi suplimentare in ceea ce priveste celelalte culturi? 36.Protestez (telefonic,prin scris sau prin orice alta modalitate) cand in mass-media se perpetueaza sau se intensifica o prejudecata sau o discriminare? 37.Refuz sa ma alatur sau sa mai raman membru al unei asociatii/grup care permite ori promoveaza practici rasiste discriminatorii sau care prejudiciaza in vreun fel identitatea cuiva? 38.Particip la activitatile comunitare sau voluntare care se integreaza eforturilor de schimbare? 39.Intreprind activitati prin care sa vin in contact cu persoane apartinand altor etnii,culturi,orientari de orice fel? 40.Consider ca este nepotrivit sau neindicat atunci cand consider ca ceva pare a fi o prejudecata sau o discriminare?

SCOR PUNCTAJ OBTINUT 0-40 CONCLUZIA IN URMA PUNCTAJULUI Ofensator naiv :aceasta persoana nu este constienta de urmarile comporatmentului pe care il afiseaza. NUMAR CADRE PROCENTAJ %

13

40-79 80-119

120-139 140-160

Continuator:aceasta persoana este constienta de prejudiciile create,dar continua afisarea comportamentului indezirabil. Ocolitor/ suporter tacut :aceasta persoana este constienta de urmari,dar tolereaza comportamentele discriminatorii ale celor din jur,nu neaparat fiindca subscrie acestora,ci din comoditate. Agent al schimbarii:aceasta persoana ia atitudine fata de comportamentele intolerante,cautand calea optima de schimbare a acestora. Combator: aceasta persoana ataca prejudiciile si comportamentele intolerante , discriminatorii , cu orice pret si in orice situatie.

% %

% %

14