ibliotecarul
FONDURILOR
REVIST{ LUNAR{
DE CULTUR{ ~I INFORMA|IE
EDITAT{ DE A.B.I.R.
rgesean
,
Anul şcolar 2005-2006 (V) Nr. 59-60
INFORMATIZAREA BIBLIOTECILOR
1. INTRODUCERE
De mai bine de o jumătate de
secol asistăm la o dezvoltare
accelerată a tehnicii de calcul. Pe
măsură ce calculatorul a intrat în
viaţa noastră tot mai mult, am
devenit tot mai dependenţi de
utilizarea lui. Aceasta permite
desfăşurarea mai rapidă şi mai
sigură a unor operaţiuni ce ţin de
diverse meserii. În biblioteci, de
exemplu, utilizarea unui calculator
nu mai este doar o metodă de lucru,
ci o necesitate, o cerinţă de supravie-
ţuire a instituţiei. Sistemele automa-
tizate oferă o mai mare acurateţe,
mai multe detalii şi o viteză mai
mare de lucru, iar biblioteca nu mai
este doar un furnizor de documente,
ci un furnizor de informaţii. Creş-
terea cantităţii de informaţie deter-
mină incapacitatea controlării ei, de
unde a rezultat necesitatea imple-
mentării în biblioteci a noilor tehno-
logii informaţionale. Informatizarea
unei biblioteci nu presupune numai
transpunerea în formă electronică a
activităţilor tradiţionale de biblio-
tecă, ci şi un alt mod de prezentare a
acestor activităţi. În sistemul tra-
diţional, personalul unei biblioteci
realiza întreaga gamă de operaţiuni
şi activităţi necesare bunei funcţio-
nări a acesteia. Un sistem auto-
matizat de bibliotecă presupune
folosirea unor calculatoare care să
realizeze unele dintre aceste opera-
ţiuni. Sistemul informatizat asigură
coordonarea elementelor principale
ale acestui tip de instituţie, pe de o
parte colecţiile (documente, cărţi,
reviste, informaţii), iar pe de altă
parte cititorii (beneficiarii acestor
colecţii), mijlocitorii acestei întâl-
niri între informaţie şi consumatorul
DENOMINAREA
FILIALA ARGE~
iulie-august 2006
său fiind bibliotecarii.
Informatizarea obligă biblio-
tecile să-şi răspândească procesele
şi serviciile specifice, să studieze şi
să analizeze fenomenele societăţii
informaţionale prin prisma pro-
priilor activităţi şi să-şi desfăşoare
activitatea şi să ia decizii adecvate
realităţilor concrete ale lumii infor-
maţionale.
2. RESURSE
Un sistem automatizat de biblio-
tecă presupune existenţa mai multor
resurse:
- resurse hardware - calcula-
toarele, perifericele acestuia etc.;
- resurse software - programele
ce rulează pe calculatoare;
- echipament pentru comunicaţii
de date;
- documentaţii în vederea in-
stalării, operării, administrării şi
întreţinerii sistemului;
- resurse umane - personalul
bibliotecii;
- informaţii - colecţiile de cărţi şi
periodice;
- resurse financiare - pentru
achiziţionarea, instalarea, operarea
şi întreţinerea sistemului.
2.1. Resursele hardware
Sunt partea de echipamente care
includ totalitatea componentelor
fizice folosite în procesul de pre-
lucrare automată a datelor: unitatea
centrală de prelucrare, monitor,
mouse, tastatură, imprimantă, scan-
ner, cititor optic de barcoduri etc.
În interiorul unui PC se găsesc:
- placa de bază - circuit elec-
tronic pe care sunt situate celelalte
componente ale calculatorului,
inclusiv procesorul;
(Continuare în pag.2)
DE PUBLICAŢII
„Nimic nu se pierde,
nimic nu se câştigă.
Totul se simplifică”
Gândită în scopul simplificării, se
pare că denominarea pune mari pro-
bleme bibliotecarilor (şi nu numai).
În acest sens, mai jos sunt date câteva
consideraţii generale despre această
denominare, urmate apoi de câteva
aspecte legate de bibliotecă.
La data de 1 iulie 2005, moneda
naţională a României, leul, a fost
denominată astfel încât 10.000 lei
vechi sunt preschimbaţi pentru 1 leu
nou. Leii vechi vor avea putere
circulatorie până la data de 31
decembrie 2006. Până la această
dată, moneda veche, va fi înlocuită
treptat cu noile bancnote şi monede.
După această dată, preschimbarea va
mai fi posibilă numai la sucursalele
B.N.R. care desfăşoară activităţi de
casierie şi la unităţile instituţiilor de
credit autorizate special de către
B.N.R. Acţiunea de preschimbare a
bancnotelor şi monedelor din vechea
emisiune se va efectua pe perioadă
nelimitată începând cu data 1
ianuarie 2007.
Iată câteva definiţii:
Denominarea reprezintă acţiunea
de reducere a valorii nominale a
însemnelor monetare, astfel încât
10.000 lei vechi vor deveni 1 leu nou.
„ROL” (Romanian Leu) repre-
zintă vechea codificare a monedei
naţionale, care va fi înlocuită din
data de 1 iulie 2005; „RON”
(Romanian New) reprezintă noua
codificare a monedei naţionale, care
va fi folosită începând cu data de 1
iulie 2005.
1 RON = 10.000 ROL (un leu nou
= 10.000 lei vechi), 1 ban nou = 100
lei vechi. Conversia şi rotunjirea se
vor realiza conform prevederilor din
Circulara 7/2005.
Până la data de 31 decembrie
2006 se vor primi şi se va plăti cu lei
vechi (ROL); după data de 31
decembrie 2006 se vor putea
preschimba leii vechi, fără comision,
pe o perioadă de timp nelimitată, la
(Continuare în pag.3)
Pag. 2 iulie-august 2006
INFORMATIZAREA BIBLIOTECILOR
(Urmare din pag.1)
- procesorul (CPU, Central Processing Unit -
unitatea centrală de prelucrare) - componentă capabilă să
execute un set de instrucţiuni, să formeze adrese pe care
să le citească din memoria RAM; ea efectuează operaţiu-
nile de prelucrare a informaţiilor şi controlează celelalte
elemente ale sistemului de calcul;
- hard disk-ul - un disc magnetic dur care are capaci-
tate mare de stocare a informaţiilor; este principalul me-
diu de stocare a datelor şi programelor; în cele mai multe
computere, hard disk-ul este desemnat prin litera C;
- cipurile de memorie RAM (Random Access
Memory) - tip de memorie folosit la stocarea temporară a
programelor sau datelor; este folosită ca spaţiu de lucru
unde se păstrează informaţiile pe durata efectuării
aplicaţiilor; este o memorie volatilă, informaţia stocată
pierzându-se la deconectarea sistemului;
- unitatea floppy disk (unitatea de dischetă) -
dispozitiv care realizează citirea, scrierea, ştergerea
datelor pe sau de pe o dischetă; discheta este suportul
magnetic capabil să stocheze programe şi date, fiind
construită dintr-un disc flexibil şi subţire de plastic, a
cărui suprafaţă este acoperită cu o substanţă cu proprie-
tăţi magnetice, ce este protejat de o carcasă de plastic; se
pot stoca până la 1,44 MB;
- unitatea CD-ROM - dispozitiv care realizează
citirea datelor stocate pe un CD-ROM, cu ajutorul unei
raze laser; CD-ROM-ul (Compact Disk - ReadOnly
Memory) reprezintă un mic disc de plastic ce înmaga-
zinează până la 700 MB; datele sunt stocate sub formă de
adâncituri pe suprafaţa discului.
Componentele periferice ale computerului:
- tastatura (keyboard) - este echipamentul periferic
de intrare (de introducere a datelor) al unui computer. Ea
realizează codificarea acţiunilor utilizatorului. Este
formată dintr-o mulţime de taste cu funcţii specifice:
taste alfabetice şi numeri ce; taste funcţionale; taste de
control.
- mouse-ul - este dispozitivul periferic de intrare folo-
sit la controlarea programelor şi la deplasarea cursorului
pe ecran în anumite aplicaţii, în special programele de
desenare sau grafică. Cu ajutorul mouse-ului se pot efec-
tua patru operaţii: de indicare (point); clic (click);dublu
clic (double click); tragere (drag).
- monitorul (display) - este echipamentul periferic de
ieşire al unui computer, folosit pentru afişarea datelor
(rezultatele prelucrărilor, mesajele pentru utilizator,
informaţiile despre starea sistemului) pe ecranul video,
de obicei color.
- imprimanta (printer) - este un dispozitiv care trans-
pune pe hârtie textele şi imaginile din fişierele stocate în
computer. Există trei tipuri de imprimantă des utilizate:
imprimanta laser, imprimanta cu jet de cerneală şi impri-
manta matriceală.
- scanner-ul - este dispozitivul care oferă posibilita-
tea introducerii imaginii în calculator. Modul în care
scanner-ul scanează imaginea în computer seamănă cu
cel al copiatoarelor, însă imaginea va fi afişată pe ecran şi
nu imprimată pe hârtie.
- cititorul de barcoduri (barcode reader) - este folosit
în bibliotecă pentru a identifica numărul inventar al
cărţilor şi numărul de permis al utilizatorilor bibliotecii
(în cazul în care acestea au fost tipărite în prealabil sub
forma unui barcod).
- boxele (speakers) - asigură redarea sunetelor din
calculatorul multimedia.
BIBLIOTECARUL ARGEŞEAN
2.2. Resursele software
Software sau soft este denumirea colectivă pentru
toate tipurile de aplicaţii pentru computer. Programele
sunt un set uriaş de instrucţiuni, datorită cărora compu-
terul poate realiza ceva util. Acestea îi arată computeru-
lui ce trebuie să facă cu informaţiile introduse, ce trebuie
să afişeze pe ecran şi ce să printeze (listeze).
Software-ul este format din două mari componente:
- sistemul de operare;
- programele de aplicaţie.
Sistemul de operare (operating system) sau
software-ul de bază este format din programele care
ajută calculatorul să lucreze în general, supervizând şi
controlând întreaga sa activitate. Este un ansamblu de
programe ce are drept sarcină organizarea activităţii
calculatorului, asigurând partajarea şi exploatarea resur-
selor şi informaţiilor. Asigură legătura dintre componen-
tele fizice şi logice ale sistemului de calcul şi permite
utilizatorilor să folosească eficient resursele sale.
Apariţia sistemelor de operare a avut ca rezultat
schimbarea concepţiei de operare. Astfel, o serie de
activităţi de rutină executate de operatori au fost preluate
de către sistemul de operare. În consecinţă, a apărut
necesitatea unei interfeţe (unui dialog) între utilizator şi
sistemul de operare, care se realizează prin intermediul
unităţii centrale de prelucrare (CPU). Astfel, sistemul de
operare trimite mesaje operatorului şi primeşte răspun-
suri şi comenzi de la acesta.
Cele mai utilizate sisteme de operare sunt Windows şi
MS-DOS (DOS = Disk Operating System). De obicei,
programele rulează sub un singur sistem de operare. De
exemplu, aplicaţiile de Windows nu pot fi lansate din
DOS. Pentru aplicaţii de tip client-server se poate folosi
sistemul de operare Linux. Un alt sistem de operare este
UNIX (Uniplexed Information and Computer Service).
Acesta are calităţi de deschidere spre aplicaţii complexe,
capacitate de utilizare pe diverse platforme hardware şi
facilităţi de comunicare în reţea. Un alt sistem de
operare, din ce în ce mai puţin folosit, este PICK.
Programele de aplicaţie (program applications)
sunt mulţimi organizate de instrucţiuni care se dau
calculatorului pentru a efectua unele operaţii specifice
unei aplicaţii dorite de utilizator. Programul va fi încărcat
în memoria internă şi computerul îl va executa atât timp
cât i se va cere. După execuţie, el va fi şters din memoria
volatilă.
Programele de aplicaţie sunt scrise într-un limbaj de
programare de către specialişti numiţi programatori.
Limbaje de programare. Pentru a scrie un program
se folosesc simbolurile unui limbaj de programare în
vederea realizării de fraze sau instrucţiuni de lucru.
Există un număr mare de limbaje de programare, însă
bibliotecarul nu trebuie să utilizeze aceste limbaje, el
operând cu programe gata alcătuite.
Sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD).
Toate datele sunt integrate într-un fişier unic numit bază
de date. Un SGBD permite accesul mai multor utilizatori
în acelaşi timp, în mod conversaţional, adică prin dialog
între utilizator şi sistem. SGBD-ul constituie elementul
intermediar între sistemul de operare şi datele cuprinse în
programul-aplicaţie, permiţând exploatarea optimă a
acestor date.
(continuarea în numărul viitor)
Ancuţa NEACŞU
Grup Şcolar Industrial Lemn Piteşti
BIBLIOTECARUL ARGEŞEAN
DENOMINAREA FONDURILOR DE PUBLICAŢII
(Urmare din pag.1)
sucursalele BNR care desfăşoară
activităţi de casierie şi la unităţile
instituţiilor de credit autorizate să
efectueze această operaţiune prin
ordin al guvernatorului BNR.
Nu se vor înregistra majorări de
preţuri datorită trecerii la leul nou.
Afişarea duală a preţurilor cu 4 luni
înaintea datei de punere în circulaţie
creează posibilitatea familiarizării
publicului cu noua formă şi valoare a
preţurilor şi facilitează memorarea
lor, anulând totodată posibilitatea
modificărilor de preţuri. Rotunjirea
preţurilor se face, conform regulilor
de rotunjire bine precizate de
Ordinul nr.1840/2004 al MFP, atât în
plus cât şi în minus. Ca urmare,
rotunjirile de preţuri efectuate corect
nu vor conduce la creşteri de preţuri.
Pentru a verifica corectitudinea şi a
împiedica tentativele de majorări
nejustificate de preţuri, organele de
control din cadrul Ministerului
Finanţelor Publice, Autorităţii
Naţionale de Control, Autorităţii
Naţionale pentru Protecţia Consu-
matorilor şi personalul împuternicit
al primăriilor desfăşoară, deja, acţi-
uni susţinute de verificare a modului
în care se face prezentarea duală a
preţurilor şi, implicit, a respectării şi
aplicării regulilor de rotunjire preci-
zate prin reglementările legale.
Totodată, structura numerarului din
noua emisiune cuprinde şi moneda
de 1 ban, pe care Banca Naţională a
României o va produce în cantităţi
mari, tocmai pentru a se evita încer-
cările de rotunjire a preţurilor şi a se
elimina justificările agenţilor eco-
nomici că nu dispun de monedă
suficientă pentru rest.
De ce denominare şi nu trecere
directă la euro ? Până la trecerea la
euro, estimată în 2012-2013, este
timp îndelungat, iar perspectiva
lucrului cu câmpuri valorice foarte
mari nu este convenabilă nimănui.
Devine din ce în ce mai greu să se
opereze cu formate valorice deosebit
de mari, atât manual cât şi în
aplicaţiile informatice, în formula-
ristică, unde există anumite limitări.
Tăierea a patru zerouri la valoarea
nominală a însemnelor monetare
iulie-august 2006
actuale are şi un efect psihologic
deosebit, constatat şi în experienţa
altor state care au efectuat deja
denominarea. Existenţa unui curs de
schimb leu/euro exprimat cu o
singură cifră înainte de virgulă are un
efect mai „liniştitor” decât forma
xx.xxx lei/euro. În perspectiva
adoptării monedei unice, efectuarea
denominării va reprezenta o expe-
rienţă. Astfel, trecerea la euro (care
va fi un proces mult mai complex
decât denominarea), se va putea
realiza cu mai multă uşurinţă, deoa-
rece, ca în orice domeniu, experienţa
îşi va spune cuvântul.
Plecând de la prevederile legale,
care stipulează că leii vechi au putere
circulatorie până la 31 decembrie
2006, restul poate fi primit fie în
ambele monede, fie în moneda nouă
sau chiar numai în moneda veche.
Bineînţeles că prin strategia pe care o
va adopta, Banca Naţională a Româ-
niei va retrage, treptat, din circulaţie
vechea monedă depusă de instituţiile
de credit, în excedent şi, punând în
circulaţie moneda nouă, va face ca
proporţia între cantitatea şi valoarea
monedei vechi şi noi să încline, din
ce în ce mai mult, către cea din urmă.
Bunurile, drepturile sau obliga-
ţiile exprimate sau evaluabile în bani
deţinute la bănci, vor fi convertite
automat în monedă nouă, fără a fi
necesară semnarea unui act adiţional
sau deplasarea la bancă (acest lucru
este valabil inclusiv pentru ratele
neachitate la termen, restante, în sold
la 30 iunie 2005).
În cazul comisioanelor sau
taxelor percepute sub forma unui
procent dintr-o sumă, nu va fi nici o
modificare; în cazul comisioanelor
sau taxelor percepute în sumă fixă,
începând cu data de 1 martie 2005 şi
până în data de 30 iunie 2006,
comisioanele sau taxele percepute în
lei vechi vor fi exprimate în lei noi şi
vor apărea în nomenclatoarele de
tarife şi comisioane al băncilor. Se va
aplica regula de conversie 1 leu nou
= 10.000 lei vechi şi 1 ban nou = 100
lei vechi).
În ceea ce priveşte facturile emise
de bănci sau cele emise de furnizorii
Pag. 3
de servicii şi utilităţi, în perioada 1
martie - 30 iunie 2005 acestea vor fi
întocmite în lei vechi, cu exprimarea
totalurilor de plată atât în lei vechi,
cât şi în lei noi, iar începând cu 1 iulie
2005 vor fi întocmite şi exprimate în
lei noi.
Leul nou va fi pus în circulaţie
gradual, prin unităţile B.N.R. şi ale
tuturor instituţiilor de credit, iar până
la 31 decembrie 2006 va circula în
paralel cu leul vechi. La 1 ianuarie
2007 moneda veche îşi va pierde
puterea de circulaţie, însă va fi
preschimbată în monedă nouă pe o
perioadă de timp nelimitată la
sucursalele B.N.R. care desfăşoară
activităţi de casierie şi la unităţile
instituţiilor de credit autorizate să
efectueze această operaţiune prin
ordin al guvernatorului B.N.R. În
consecinţă, nu este obligatorie pre-
schimbarea numerarului la data de
01.07.2005.
Bibliotecile întâmpină dificultăţi
în a denomina fondurile de publi-
caţii. Unele au început această acti-
vitate denominând întreaga valoare
de gestiune. Altele denominează
R.M.F. cu R.M.F., adunând apoi
sumele. Corect nu este nici într-un
caz, nici în altul. S-a pus în discuţie o
actualizare a valorii cărţilor, ce ar fi
necesară înainte de denominare, însă
acest lucru necesită foarte mult timp,
iar contabilii nu dau acest răgaz
bibliotecarilor. Având în vedere că
unele sume se rotunjesc atunci când
se denominează, valoarea totală în
ROL a fondului de publicaţii va fi
diferită de valoarea totală în RON.
Să luăm, de exemplu, 10 cărţi,
fiecare cu valori sub 100 de ROL, 50
lei vechi, să zicem. Suma lor
(gestiunea în ROL) va fi 50 x 10 =
500 lei vechi. Dacă denominăm
această sumă, obţinem 0,05 RON ca
valoare actuală a colecţiilor, însă
dacă denominăm carte cu carte,
exemplar cu exemplar, obţinem o
valoare de 0,01 pentru fiecare unitate
de bibliotecă, deci un total de
gestiune de 0,10 RON. Total diferit
de gestiunea veche. Deci, deşi
implică o muncă imensă, deno-
minarea trebuie făcută exemplar cu
Pag. 4 iulie-august 2006 BIBLIOTECARUL ARGEŞEAN

exemplar, însumându-se apoi valorile, pentru a ajunge la pentru aprobarea Precizărilor referitoare la unele măsuri care
o nouă valoare de gestiune a bibliotecii. Există zeci de mii trebuie luate pentru punerea în aplicare a Legii nr. 348/2004
de unităţi în bibliotecile şcolare, însă mai grav este la (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1247 din 23 dec.
bibliotecile mijlocii şi mari unde sunt sute de mii şi chiar 2004);
milioane de exemplare. Sigur că, acolo unde există soft de - Ordonanţa nr. 5 din 20/01/2005 privind modificarea
bibliotecă, denominarea se poate face automatizat, însă şi alin. (1) al art. 6 din Legea nr. 348/2004 (Monitorul Oficial,
acolo (este şi cazul Bibliotecii noastre) problemele nu Partea I nr. 84 din 25/01/2005);
- Circulara BNR nr. 7 din 25 feb. 2005 privind măsurile
sunt evitate întru totul.
care trebuie luate de către instituţiile de credit / Trezoreria
Ca argumente ale denominării exemplar cu exemplar statului pentru aplicarea Legii nr.348/2004.;
în loc de denominarea „în grup” pot sta modalitatea de - Legea nr. 101 din 05/05/2005 privind aprobarea
efectuare a casărilor, a transferului de carte, bineînţeles, Ordonanţei Guvernului nr. 5/2005 (Monitorul Oficial, Partea
partea financiară a acestor operaţii. Cum se va mai stabili I nr. 378 din 05/05/2005);
valoarea individuală a acestor unităţi pe care dorim să le - Ordonanţa de urgenţă nr. 47 din 01/06/2005 privind
eliminăm din colecţii? Cum se vor încasa banii pe cărţile unele măsuri care trebuie luate pentru punerea în aplicare a
pierdute? Sunt multe întrebări la care nu se va putea Legii nr. 348/2004 (Monitorul Oficial, Partea I nr. 492 din
răspunde decât în cazul unei denominări corecte. 10/06/2005);
Cum se procedează pentru a denomina valoarea de - Norma din 06/06/2005 privind reflectarea în
gestiune a unei biblioteci? Contabilitatea denominează contabilitate a operaţiunilor de denominare a valorii
valoarea totală a fondului. Bibliotecarii denominează nominale a acţiunilor/părţilor sociale/unităţilor de fond ca
după Registrul Inventar, poziţie cu poziţie. După ce se urmare a aplicării Legii nr. 348/2004 (Monitorul Oficial,
calculează noua valoare a gestiunii Bibliotecii, obţinută Partea I nr. 518 din 17/06/2005);
prin însumarea noilor valori din Registrul Inventar, se - Ordin nr. 754 din 06/06/2005 pentru aprobarea
Normelor privind reflectarea în contabilitate a operaţiunilor
face un referat către conducere pentru a se aproba
de denominare a valorii nominale a acţiunilor/părţilor socia-
modificarea valorii totale. Acest lucru trebuie făcut până le/unităţilor de fond ca urmare a aplicării Legii nr. 348/2004
la 31 decembrie 2005. (Monitorul Oficial, Partea I nr. 518 din 17/06/2005);
Concret, denominarea se realizează astfel: 10.000 - Ordin nr. 29 din 07/06/2005 pentru aprobarea Normelor
ROL devin 1 RON, 1.000 ROL - 0,10 RON, 100 ROL - privind reflectarea în contabilitate a operaţiunilor de deno-
0,01 RON, iar ce e mai mic de 100 ROL se rotunjeşte prin minare a valorii nominale a acţiunilor/părţilor sociale/
adaos sau lipsă, în funcţie de cifra care ar fi urmat: de la 0 unităţilor de fond ca urmare a aplicării Legii nr. 348/2004
până la 4 - prin lipsă, iar de la 5 inclusiv până la 9 - prin (Monitorul Oficial, Partea I nr. 518 din 17/06/2005);
adaos (precum mediile şcolarilor). Probleme au ridicat - Circulara nr. 19 din 08/06/2005 privind decontarea
preţurile cărţilor sub 50 lei vechi (de exemplu: 30 lei; transferurilor de fonduri ale instituţiilor de credit, ale Băncii
17,50 lei; 10 lei; 2,35 lei; 0,25 lei; 0,15 lei etc.). Conform Naţionale a României şi ale Trezoreriei Statului în perioada
regulilor denominării, ar fi trebuit ca valoarea lor să se aferentă denominării monedei naţionale (Monitorul Oficial,
rotunjească prin lipsă, cărţile figurând astfel în registre cu Partea I nr. 509 din 15/06/2005);
valoarea de... 0 lei. Într-un final, s-a hotărât ca acestora să - Ordonanţa de urgenţă nr. 59 din 23/06/2005 privind
li se dea valoarea minimă actuală, adică 0,01 RON. unele măsuri de natură fiscală şi financiară pentru punerea în
Iată şi câteva exemple de preţuri denominate: aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei
naţionale (Monitorul Oficial, Partea I nr. 556 din
ROL RON ROL RON
29/06/2005).
0,15 0,01 300,00 0,03
1,00 0,01 345,00 0,03 SURSE:
10,00 0,01 350,00 0,04 www.denominare.ro
50,00 0,01 450,00 0,05 http://abirblog.blogspot.com/2006_06_01_abirblog_arch
90,00 0,01 500,00 0,05 ive.html (articolul „Denominare şi sporul pentru condiţii
100,00 0,01 1.000,00 0,10 vătămătoare”, Marin Pruteanu, secretar executiv ABIR)
149,99 0,01 1.348,50 0,13 Doru STAN
150,00 0,02 5.282,75 0,53 Biblioteca Universităţii din Piteşti
180,00 0,02 12.500,00 1,25
200,00 0,02 12.549,99 1,25 BIBLIOTECARUL ARGESEAN
230,00 0,02 12.550,00 1,26 ISSN: 1582-9820
’
249,00 0,02 150.000,00 15,00
250,00 0,03 155.800,00 15,58 Editor:
A.B.I.R. - Filiala Argeş
Legislaţie: Tel./Fax: 0248/213402 (Biblioteca Universităţii din Piteşti)
- Legea nr. 348 din 14 iulie 2004 privind denominarea http://www.upit.ro/index.php?i=984
monedei naţionale (Monitorul Oficial al României, Partea I, E-mail: Doru_Stan@yahoo.com, biblioteca@upit.ro
nr. 664 din 23 iulie 2004); Redactor-Şef: Doru Stan
- Precizări ale Ministerului Finanţelor Publice - Responsabilitatea morală şi juridică a materialului publicat
Ordinul nr. 1840/2004 al Ministerului Finanţelor Publice, îi revine în întregime autorului