Testament

Tudor Arghezi-un clasic al viitorului-Al. George

1. Tipul de text- arta poetica aflata la granita dintre traditionalism si
modernism, face parte din lirica filosofica a poetului
- Element modernist- estetica uratului, preluata de la poetul francez
Charleas Baudelaire- vol. Florile raului- uneori frumosul poate avea
radacini urate- idea va fi cuprinsa in special in volumul Flori de mucigai,
volum care a fost scris in urma experientei din inchisoarea din Vacaresti
- Element traditionalist- cultul stramosilor- cartea oglindeste viata grea a
stramosilor, urmasul citator va afla despre aceasta viata citind cartea si
asezand-o capatai, adica la loc de cinste
2. Incadrarea in epoca- 1927- se afla in fruntea volumului Cuvinte potrivite,
volumul de debut al lui Arghezi
- este un text programatic in care se afla crezul literar al lui Arghezi,
intocmai ca Plumb- Bacovia si Eu nu strivesc corola de minuni a lumii-Blaga
sau Joc secund-Ion Barbu – toate sunt din aceeasi epoca interbelica
3. Text similar- Flori de mucigai- poezie aflata in fruntea volumului cu acelasi
titlu, al doilea volum de poezii al lui Arghezi, din anul 1931
4. Tipul de lirism- subiectiv
- Marci lexico-gramaticale ale prezentei eului liric- verbe la persoana I-
nu voi lasa, am luat, am pus, gramadii, iscat-am; pronume personal la
pers. I- eu, adjective pronominale posesive- mea, din sintagma cartea
mea, mei, din sintagma strabunii mei
5. Ipostaza eului liric- de artist/ poet, care devine un mediator intre doua
generatii, cea a strabunilor si cea a urmasilor
6. Tema- a creatiei, incadreaza poezia in categoria artelor poetice
7. Motiv literar/ Laitmotiv- al cartii, simbol al creatiei poetice. Preactic toata
poezia este conceputa ca un fel de definitie a cartii
8. Titlu- la sens denotativ ( propriu) laic testamentul este un act juridic prin
care un parinte lasa urmasilor sai bunuri materiale. In acceptie religioasa
cuvantul face trimitere la cele doua parti ale BIbliei- Vechiul si Noul
Testament, in care sunt cuprinse invataturi adresate omenirii. In titlu
cuvantul este mai apropiat de sensul religios, fiindca si in poezie exista niste
idei legate de crezul poetic al lui Arghezi, prin care arata ca arta este
 singurul bun spiritual pe care il lasa urmasilor, adica o carte, opera lui
poetica, in care se oglindeste istoria de secole a strabunilor. Primul
testament literar ii apartine lui Ienachita Vacarescu, de unde preia
adresarea directa si ideea ca urmasul are datoria de a duce mai departe
9. Incipit- primele doua versuri- Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa
moarte/Decat un nume adunat pe-o carte.- formuleaza ideea dialogului cu
urmasul
10.Final-…in adancul ei/Zace mania bunilor mei - formuleaza concluzia- cartea
cuprinde soarta grea a inaintasilor. Poetul e mediatorul celor doua
generatii.
11.Compozitie- poezia este conceputa ca un amplu dialog monologat, in care
eul liric se adreseaza unui urmas pe care il numeste generic fiule. In
ultimele versuri se mentioneaza ca poetul e robul cuvintelor, iar urmasul e
stapanul lor: Robul a scris-o, Domnul o citeste.
- poezia este alcatuita din 6 strofe inegale construite in jurul cuvantului-
cheie care este cartea. Despre carte poetul afirma o serie intreaga de idei:
- Strofa I- cartea este singurul bun pe care poetul il lasa in urma lui- un
nume adunat pe o carte, iar pentru urmas aceasta carte este o treapta,
adica un semn al evolutiei spiritual
- Strofa a doua- cartea este hrisovul cel dintai, adica un document sacru,
din care urmasul va afla despre munca istovitoare a robilor stramosi si
pe care urmasul trebuie sa il aseze capatai, adica la loc de cinste in viata
lui, sa ii fie model in viata
- Stofa a treia- cartea presupune schimbarea instrumentelor muncii
fizice- sapa si brazda- in instrumente ale muncii intelectuale- condei si
calimara. Poetul este cel capabil de aceasta schimbare- Eu am ivit
cuvinte potrivite. Poezia este deci o potrivire mestesugita de cuvinte. Din
acest vers provine titlul volumului din care face parte poezia Testament
- Strofa a patra- cartea, ca arta, are la baza o transfigurare de elemente
urate in versuri si-n icoane- zdrente, venin, ocara, bube, mucegauiri,
noroi, ciorchini de negi. Intalnim aici celebra estetica a uratului pe care o
intalnim in volumul Florile raului, scris de poetul francez Charles
Baudelaire si asupra carei estetici Arghezi va reveni in volumul Flori de
mucigai. Oximoronul din titlul acestui al doilea volum al lui Arghezi ne
trimite cu gandul la sursa de inspiratie. Florile de mucigai sunt poeziile
 sctise in intuneric, in singuratate, in conditiile improprii din inchisore, cu
unghiile pe tencuiala, cu unghiile de la mana stanga. Din acest motiv
poeziile in care se regaseste estetica uratului alcatuiesc lirica mainii
stangi, la Arghezi. Testament prevesteste aceasta lirica a mainii stangi.
- Strofa a cincea- cartea oglindeste durerea de vecii intregi, poetului ii
revine datoria sa o cuprinda pe o singura vioara si sa scoata frumuseti si
preturi noi din tot ce a fost chinuitor si urat in vremurile de demult. Ea
nu oglindeste doar aceasta durere, dar o si izbaveste. Cartea e o forma
de razbunare, un bici rabdat, care intoarce prin arta un destin,
izbavindu-l de suferinta.
- Ultima strofa- cartea presupune slova de foc si slova faurita. Cele doua
metafore inseamna talent ( slava de foc) si multa munca istovitoare
( slova faurita).Cu alte cuvinte nu este suficienta arderea interioara a
poetului, talentul lui, dar de la Dumnezeu. Talentul trebuie dublat de
munca. Iar instrumentele muncii sale sunt cuvintele pe care le
transforma in imagini artistice. De fapt Arghezi marturisea ca de-a lungul
timpului s-a jucat cu cel mai ieftin lucru pe care l-a avut la indemana,
adica cu materialul vagabond al cuvintelor date si le-a transformat in
cuvinte potrivite, adica in cuvinte purtatoare de sens/ prin care
transmite idei poetice. Iar mana lui a fost condusa de Dumnezeu
( Arfhezi scrie si celebri Psalmi, poezii de inspiratie religioasa, in care se
afla in cautarea lui Dumnezeu si despre care se spune ca s-ar afla la
granita dintre credinta sit agada, desi au ca sursa de inspiratie Psalmii lui
David si au luat nastere in urma unei experiente deosebite petrecute la
manastirea de la Cernica.)
12. Limbajul literar- Arghezi este un creator de limba romana literara, ca si
Eminescu. Ineditul limbajului arghezian consta in valorificarea
surprinzatoare a mai multor straturi lexicale: arhaisme precum hrisov,
regionalisme,precum gramadii, cuvinte populare ca rapi, zdrente, plavani,
expresii populare ca pe branci, termini religiosi ca icoane, Dumnezeu,
izbaveste, credinta sau chiar neologisme ca obscur. De asemenea, cuvinte
care descriu o realitate urata, inestetica- bube, mucegaiuri, noroi, negi,
ocara. Ele sunt asezate in antiteza cu altele in versuri precum: Din bube,
mucegaiuri si noroi/Facut-am frumuseti si preturi noi, pentru a sublinia
esenta priceperii sale de a face arta din niste realitati respingatoare.
 - Libertate absoluta a inspiratiei
- Caracteristici ale limbajului poetic- ambiguitate, expresivitate, forta de
sugestie iesita din comun
13. Mijloace artistice- inedite- fantezie metaforica- un nume adunat pe-o
carte, comparatie surprinzatoare –Imparecheate-n carte se marita/ Ca
fierul cald imbratisat in cleste, epitete rare- seara razvratita, Dumnezeu de
piatra, enumeratia- bube, mucegaiuri si noroi, oximoron- Veninul strans l-
am preschimbat in miere- sunt doar cateva din figurile de stil utilizate de
poet
- Sonoritatile sunt dure, lexicul este unul colturos, sugerand asprimea
existentei poporului simplu, dar si truda depusa in cautarea celor mai
potrivite mijloace pentru a o descrie cat mai authentic.
14. Versificatia- este una alflata intre traditionalism si modernism: 6 strofe
inegale cu metrica variabila de 9-11 silabe si ritm variabil ( elemente
moderniste), dar pastreaza rima imperecheata ( element clasic).
15. Concluzii- poezia prezinta atitudinea lui Arghezi despre poezie/carte si
rolul poetului in societate
 Poetul in viziunea lui Arghezi este cel care face legatura intre generatii-
prezinta viata grea a stramosilor, din care fiul/urmasul are de invatat
 Talentul sau e har divin, dar e dublat de o munca istovitoare asupra
cuvintelor
 Creatia este produsul inspiratiei divine, dar si a muncii lui
 Poezie similara- Flori de mucigai- mai moderna decat Testament
Observatii- la poezie modernista- alegeti Plumb sau Eu nu strivesc corola de
minuni a lumii
- Invatati cat mai multe citate- scurte ( cuvinte/sintagme/versuri)- citatele
trebuie sa fie exacte sip use intre ghilimele
- La subiectul III- aveti de facut un eseu de 400 de cuvinte ( 2 pagini
aproximativ), in care trebuie dezvoltate 3 repere/cerinte pe cate ¾ de
pagina
- Ordinea acestor repere nu este obligatorie
- E de preferat sa incepeti cu ultimul reper care va obliga sa prezentati pe
scurt opera folosind niste notiuni de teorie literara ( tema, motiv literar,
 titlu, incipit, final, structura etc.)- incepeti cu titlul si autorul fiindca daca
nu faceti alegerea corecta nu se corecteaza subiectul respectiv
- In final puteti compara textul prezentati cu creatii similare ( daca sunt
din literature maghiara- titlurile se traduc)
- Daca nu puteti rezolva cele 3 repere, scrieti tot ce stiti despre opera, dar
fiti atenti sa nu repetati ideile
- La subiectul III nu primiti titluri ci tipuri de opera ( ex. poezie
morednista/ poezie interbelica) sau numele autorului ( ex. poezie scrisa
de Tudor Arghezi)
- Aveti grija la notiunile de teorie literara- nu confundam prozatorul cu
naratorul sau poetul cu eul liric. ( nu Rebreanu povesteste, ci naratorul/
nu Arghezi poarta un dialog imaginar cu fiul/urmasul sau, ci eul liric. Eul
liric nu povesteste! Ca sa povestesti trebuie sa fie actiune! Eul liric
descries au vorbeste cu cineva! El indeplineste o anumita ipostaza!
- Atentie la exprimare si ortografie- sunteti depunctati de 3 ori pentru
greselile pe care le faceti- la subiectul I B, la II si la III , adica acolo unde
aveti de realizati compozitii
- Daca stiti ca aveti probleme cu exprimarea sau ortografia nu scrieti mai
mult decat se cere si scrieti intai pe ciorna
- Nu faceti niciun fel de semn in lucrare, ar putea fi considerat semn
distinctiv- ex. litere ingrosate, sublinieri, completari la final, titluri, litere
de tipar, completari cu un pix de alta culoare, stersaturi etc. Daca ati
gresit trageti cu o linie orizontala peste greseli, nu puneti intre
paranteze! Nu trebuie nimic intre paranteze! Nici nu trebuie explicate
eventualele neologisme pe care le folosti! Explicatiile in plus scrieti-le
intre virgule- ex. Acesta, poetul Arghezi, a fost un om controversat. Ana,
sotia lui Ion, se sinucide.
- Ideile noi se scriu cu alineat- aveti punctaj inclusiv pentru asezarea in
pagina si lizibilitate ( scris ingrijit care se citeste usor)