ŞCO
OA
ALANORM
MAALĂ„
VASI
LELUPU”I
AŞI

EUROP
OPA–ROM
OMÂN
NI
IA–UNI
UNEAEUROP
OPEANĂ
NĂ

Pr
of.dr
.Ionel
-Dani
elRĂDUI
ANU
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

1.SPAŢI
ULRO
OM
MÂNESCŞISPAŢI
ULEURO
OP
PEAN

A. SP
SPA
AŢIUL EUROPE
EUROPEAN
AN

Cât de mare este Europa? Europa este penultimul continent 

continent  din
 din punct de vedere
al suprafeţei (10,4 mi. !m", ceea ce reprezintă 7,05% din uscatul planetei) şi al treilea
din punct de vedere demograc (peste 700 mil loc, dar numai !",5% din populaţia
#lo$ului)
a &ntindere şi continuitate, Europa are aspectul unei prelungiri a 'siei (ind o
mare peninsulă a acesteia) *e aceea, se consideră frecvent că aceste două continente
(Europa şi 'sia) formează &n realitate o singură &ntindere, denumită Eurasia
+egăt
+e găturura
a foar
foarte
te st
strn
rnsă
să dint
dintrre Euro
Europa
pa şi 'sia
'sia este
este ililust
ustrat
rată
ă de co
cont
ntin
inui
uita
tate
tea
a
 &ntinderii şi
ş i de apartenenţa &ntregului spaţiu la aceeaşi placă tectonică, denumită pa#a
Eurasiati#$
Limitee Europei-
 .- Oceanul Arctic/

 - Marea Mediterană
1- Oceanul Atlantic/  şi Marea Neagră/
 E- Munţii Ural  şi
 şi fuviul Ural /
 2E- Munţii Caucaz şi Marea Caspică
+imita dintre Europa şi 'sia este 3ată &n lungul Munţilor Ural, apoi &n continuare pe
uviul Ural, Marea Capic! şi Munţii Cauca" 
Pu%#tee e&treme-
 .- Capul Nord /
 - Capul Tainaron (Matapan)/
 1- Capul Roca/
 E- localitatea Voruta din dreptul 4unţilor ral
'naliznd #arta $"ic! a %uropei, o$servăm o serie de #ara#teristi#i 'i(i)ie, cum
ar - ţăr!urile sunt "oarte sinuoase, determinnd cel mai mare raport dintre
perimetrul şi aria continentului (658 9m:mil 9m")/
e3isten
e3istenţa
ţa unor
unor #ntinse peninsule !arginale  (e3 (e3 Pen. &candinav!, Pen.
I'eric!, Pen. Italic!, Pen. (alcanic!  etc)
etc) şi
şi insule e$terioare  (e3
(e3 Marea
(ritanie ; cea mai mare din Europa, Ilanda ; cea mai mare insulă vulcanică
a lumii, Irlanda, Creta, &icilia, &ardinia, Corica  etc)/
e3istenţa unor !ări interioare, cvasiizolate (Marea Nea)r!, Marea (altic!)/
organizarea naturală pe "%&ii latitudinale, paralele, de la  spre ., cu o a3ă
centrală formată din itemul alpino-carpatic şi 'a"inul Dun!rii
< linie imaginară trasată &ntre 4area =altică şi 4area .eagră &mparte Europa &n
două părţi- &n E, Europa #o%ti%e%ta$ şi &n vest, Europa pe%i%suar$/ această linie
este denumită, uneori, istmu po%to*)ati#

2
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

+. SP
SPA
AŢIUL RO-NE
RO-NESC
SC
>omnia este un stat #e%tra*europea%  de m!rime mi*locie ("6?6@! 9m", locul
ABB &n Europa, !:80 din &ntinderea Europei), aCat la distanţe relativ egale de nordul, vestul
şi estul continentului (circa "?00 9m) şi mai aproape de sudul acestuia (!050 9m de
4area 4editerană) Drin 4unţii arpaţi şi *unăre, ţara noastră este legată de Europa
entrală şi se poate aprecia că aparţine acesteia
Drivind arta Europei şi arta >omniei, o$servăm că acestea au &n comun cteva
componente
compo nente naturale principale-
principale- Carpaţii, Dun!rea, Marea Nea)r!  şi C+mpia Panonic!
Faţă de istmul ponto2$altic, >omnia este situată spre vest
v est
>omnia poate  considerată astfel o ţară #arpati#$, da%u)ia%$ du%$rea%$/,
po%ti#$, pa%o%i#$ şi #e%tra*europea%$
aracterul #arpati# al spaţiului geograc este dat de  ponderea reliefului carpatic
(0% din teritoriul
ţării noastre (55%)ţării) şi situarea celei mai mari părţi din acest lanţ montan pe teritoriul
aracterul du%$rea% da%u)ia%/ al >omniei constă &n faptul că  din lungimea
*unării face graniţa dintre >omnia şi alte state şi curge pe teritoriul >omniei pe o
lung
lungimimee de ./01 2m 3456  şi situarea aproape integrală ( 705) a teritoriului ţării &n
$azinul idrograc al *unării şi al zonei de vărsare ( Delta Dun!rii) pe teritoriul ţării
noastre
aracterul po%ti# al ţării noastre este dat de ieşirea la Marea Nea)r! +ungimea
litoralului romnesc este de "88 9m
aracterul pa%o%i# al >omniei este dat de desciderea reliefului şi a idrograei
spre mpia Danonică şi Europa entrală mpia de 1est reprezintă e3tremitatea estică
a mpiei Danonic
Danonicee
Paraea de 40 at. N o situează &n plină zonă temperată Drincipala consecinţă a
acestei poziţii o reprezintă caracterul temperat al climei pe aproape &ntreaga &ntindere şi
aspectul continental al acesteia, cu ct ne situăm mai spre est
Centrul
Centr matematic  al ţării
ul matematic ţării noa
noastr
stre
e este
este situat
situat &n apropi
apropiere
erea
a interse
intersecţi
cţiei
ei din
dintr
tre
e
meridianul de "  o%. E şi paralela de 42  at. N (la . de oraşul Făgăraş, Gud =raşov)
0 0

Pu%#tee e&treme ale >omniei sunt-

. ; #orodi8tea (Gud =otoşani)/
 ; 9imnicea (Gud Heleorman)/
E ; &ulina (Gud Hulcea)/
1 ; (e'a :ec;e (Gud Himiş)
aracteristica principală a poziţiei >omniei o reprezintă situarea acesteia &n plină
zonă temperată/ poziţia sa sud2estică &n Europa determină creşterea continentalismului
climatic
sa de aracteristica principală
către o populaţie de geograe
neolatină, umană roma%itatea
care formează a acestui spaţiu o reprezintă
orie%ta$ locuirea
, cu trăsături
lingvistice distincte faţă de ţările vecine (o insulă de romanitate &ntr
&ntr2o
2o mare slavă)
3
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

 Iara noastră este mem$ru .' .'H<

H< din "008 şi mem$ru E din "007 're 8" de
 Gudeţe şi o poziţie geopolitică şi strategică distinctă &n spaţiul european
european şi mondial
3e#i%i N-Ucraina, N%-Rep. Moldova, &%-Ucraina < M.Nea)r!, &-(ul)aria, &: &:-&er'ia
-&er'ia
=i N:-Un)aria

2.ELEME
MEN
NT
TEFI
ZICO-
GEO
OG
GRAFI
CEDDE
EFINITO
OR
RIIALEEUROP
OPEIŞIALE
ROMÂ
M ÂN
NI
IEI
".1. RELIE
RELIE5UL
5UL A
A6OR
6OR 7 8REP8E 9I UN
UNI8:
I8:ŢI
ŢI OR
OR5OS8R
5OS8RUC8URA
UC8URALE
LE

a. EUROP
EUROPA
A 7 8REP8E
8REP8E ;E RELIE5
RELIE5
rmărind arta Europei şi treptele de relief, se poate o$serva că acest continent se
cara
ca ract
cteri
erizea
podişuri zează
ză ?8%,
Goase, pr
prin
in su$
 predominarea reliefului cu altitudini redue  (cmpi
500 m altitudine) (cmpii,i, dealur
dealurii şi
 Hreapta
 Hreapta de peste
pe ste 500 m este reprezentată prin munţi, la care se adaugă podişuri şi
dealuri &nalte (!%)
Europa
Eur opa este con
contin
tinent
entul
ul cu cele mai mici altitudini medii   (6
(680
80 m)
m) Atitudi%ea
ma&im$ este considerată, de o$icei, :f. Mont (lanc din Alpi  (8?07 m) Bncluznd zona
auc
a ucazu
azulu
luii la Euro
Europa
pa (s
(sau
au cel
cel puţi
puţin
n la lilimi
mita
ta acest
acestei
eia)
a),, ce
cell mai &nal
&naltt vrf
vrf poate
poate 
considerat, &nsă, V"' lrus (*'+,- !) Atitudi%ea mi%im$ o reprezintă nivelul Mării 
Caspice (.-/ !).
Europa este traversată, de la vest la est, de un lanţ montan ramicat, care
cuprinde Munţii Alpi, Carpaţi, Cauca"  şi şi alte ramuri cunoscute prin altitudinea lor ( Munţii
Pirinei, Munţii Dinarici   etc) Hreapta montană are o e3tensiune mare şi &n Deninsula
candinavă, ind mărginită de regiuni deluroase
). EUROP
EUROPA
A 7 UNI8:
UNI8:ŢI
ŢI OR5OS8RUC8URAL
OR5OS8RUC8URALE
E
u$stratul scoarţei terestre are o varietate mare de forme şi anumite caracteristici
calitative reunite &n marile u%it$<i mor=ostru#turae-
 Primu %u#eu #o%ti%e%ta   ; care care cup
cupri
rind
nd unit
unităţ
ăţii de relie
elieff pe structuri 
 preca!riene  şi ocupă
ocupă cecea
a ma
maii mare
mare parte
parte a Gumăt
Gumătăţ ăţiiii estice
estice-- C+mpia
%uropei de %t, C+mpia >inlandei, C+mpia Nord-%uropean! etc
 EuEuro
ropa
pa #ae
#aedo
do%i
%ia%
a%$$ >i eer#
r#i%i#$  ; fo
i%i#$ forrmată
mată di din
n mumunţ nţii şi po
podi
dişu
şuri
ri
amplasate la marginea nucleului continental iniţial-
masi'e
masi' e #aedo%ie%
#aedo%ie%e e  ; se găses
sesc, &n special al,, par arttea de .2.21
1 a
continentului- Munţii &candinaviei, Munţii Penini, Munţii &coţiei, Munţii
?rampiani,
masi
ma si'e
'e e Podi8ul
er#
r#i%i#eCaimcei
i%i#e etc
; sunt răspndite din Deninsula B$erică şi sudul
>egatului nit pnă &n e3tremitatea estică a Europei şi au aspect de
4
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

podişu
podi şuri
ri sau
sau munţ
munţii Goşi
Goşi-- Me
Meet
etaa panio
paniol!,
l!, Maiv
Maivulul Centra
Centrall >ra>rance
nce",
",
Podi8ul Ardeni, Munţii P!durea Nea)r!, Maivul @ito Renan, Munţii
:o)i,
o)i, Podi8u
Podi8ull (oe
(oemie
miei,i, Mun
Munţii
ţii Rodopi
Rodopi,, Maiv
Maivul ul Do'ro)
Do'ro)ei ei de Nord,
Nord,
Munţii Ural etc
 Europa
Euro re#e%t$/ 2 situată &n sud, rezultată &n urma coliziunii &ntre
pa api%$ re#e%t$/
fragmentele continentului nordic (+aurasia) şi a celui sudic (#ondJana)-
mu%<i- Cordiliera (etic!, Pirinei, Alpi, Apenini, Carpaţi, Dinarici, (alcani
3&tara Planina6, Pind, Cauca" etc
rei
reiu%
u%ii dedepr
presesio
io%a re- C+
%are C+mpmpiia Padul
adului
ui,, C+mpi
+mpia a Panon anonic
ic!,
!,
Depreiunea ranilvaniei etc
 Areae
Are aee
e #u ma%
ma%i=es
i=est$r
t$rii 'u#a%
'u#a%i#e
i#e re#e%t
re#e%tee- Ilanda  (vul
(vulca
cani
ni-- 0ela,
:atna Bö2ull), Peni
Peninula
nula Itali c!  (vulc
Italic! (vulcani
ani-- tna  ; cel mai &nalt vulcan din
Europa, 66"6 m sau 6680 m/ Vezuviu), 1nsula 2tro!oli  (Btalia)  (Btalia) etc

#. RO
RO-NI
-NIA
A 7 8RE
8REP8E
P8E ;E
;E RE
RELIE
LIE5
5
u$ as
u$ aspe
pect
ctul
ul trept
treptel
elor
or ma
maGoGore
re de re
relilief,
ef, >omn
omnia
ia poat
poate
e  carac
caracte
teri
rizat
zată
ă pr
prin
in
proporţionalitatea celor trei trepte maGore
Donderea
ţară mai mai maredect
mult deluroasă a dealurilor
montan! 8i 3456
a podi8urilor
 sau de356 sugerează
c+mpie 3/56 că >omnia este o
Fiecare treaptă maGoră de relief are suprafeţe relativ mai &nalte, mai Goase şi arii
depresionare-
 u%<ii >i depresiu%ie i%tramo%ta%e "@/ cuprind-
omunţii Enalţi (peste !500 m) au o pondere de 8%/
omunţii mi*locii  (!0002!500 m) şi munţii *o8i (su$ !000 m) ce ocupă
!7%/
odepreiunile intramontane mari ce reprezintă 7%
 ;eaurie, podi>urie >i depresiu%ie i%tradeuroase 4"/  cuprind-
odealuri 8i podi8uri Enalte 3F56/
odealuri 8i podi8uri *oae 356/
o
arii
356depreionare,
 dealuri 8i culoare En cadrul dealurilor 8i podi8urilor 
 Câmpiie B0/ cuprind-
c+mpii Enalte (cmpii piemontane şi ta$ulare) ("6%)/
o

c+mpii
c+m
o *oae  (cmp
pii *oae (cmpiiii de su
su$s
$sid
idenţ
enţă
ă şi lunc
luncă,
ă, cmp
cmpiiii delt
deltai
aice
ce şi
maritime) (7%)
d. RO-N
RO-NIA
IA 7 UNI8:ŢI
UNI8:ŢI OR5OS
OR5OS8RUC8U
8RUC8URALE
RALE
De ansam$lu, relieful ţării noastre este predominant api%. Knsă, e3istă anumite
porţiuni care au alte caracteristici, astfel-
 Dartea de .2E a >omniei (Podi>u odo'ei), are un su$strat asemănător

  primului
Câmpia nucleu continent
continental
Româ%$ , este al  (Dlatforma
formată Est2Europeană)/
&n adncime din structuri foarte veci/
fundamentul acesteia constituie Platforma Moeic!/
5
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

 Podi>u ;o)r
Podi>u oei  este format din structuri veci, de vrste şi origini
;o)roei
diferite/ *o$rogea de .ord conservă structuri similare %uropei caledoniene
8i ;ercinice

".".
".". 8I
8IPU
PURI
RI EN
ENE8
E8IC
ICE
E ;E R
REL
ELIE
IE5
5
A. EU
EURO
ROP
PA
 Hipurile genetice maGore
maGore de relief sunt date de relieful morfostructurilor maGore-
 mpia Europei de Est, cea mai &ntinsă unitate de relief a Europei, aparţine
primuui %u#eu #o%ti%e%ta/
 sistemee mo%ta%e  (caledoniene, ercinice şi alpine)/
 ari
ariii depr
depresi
esiona
onare
re,, su$ forma
forma unor
unor #âmpii de a#umuare e&terioar$   (Cuviale,
Cuvio2lacustre, Cuvio2glaciare) sau depresiu%i i%terioare/
 u%it$<i de podi>, pe su$straturi diferite ( Podi8ul Ardeni, Podi8ul (oemiei, Podi8ul
Podolic)
De aceste
multe structuri acţionează
tipuri e%eti#e , cum ar - agenţi şi procese determinnd un relief derivat cu mai
 reie=u a#iar-
o de tip continental/ apare &n nordul continentului/
o de tip montan- alpin3 pirenean şi caucazian/
o form
formee de rel elie
ieff tipi
tipice
ce-- circ
circur
urii gl
glac
acia
iarre, văi
văi gl
glac
acia
iare
re,, cust
custur
uri,
i, pr
pragu
aguri
ri,,
morene/
o apar la altitudini de peste !?00 m
 reie=u
reie=u de a#umu
a#umuareare a#iar$ format &n urma retragerii calotei cuaternare-
C+mpia Nord-%uropean! (sau mpia #ermano2Dolonă), C+mpia >inlandei/
 re
rei
ie=u
e=u ito
itora  cu fale"
ra e, pla*e, cordoane de niip  care &ncid limane şi
fale"e,
lagune *upă geneză sunt ţărmuri cu-
o Dorduri %uropa de Nord (e3- .orvegia)/
o riass Re)atul Unit, N-: >ranţei etc/
o #a%ae sau damati# vetul Croaţiei/
6
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

o dete :ol)a, Dun!rea etc
o estuare %l'a, amia etc
 reie=u #ars
reie=u ti#, foarte diversicat, cu peşteri, cei, deleuri, doline, avenuri,
#arsti#
format &n principal &n calcare ( Podi8ul Gart  ;
  ; lovenia,  Alpi, Carpaţi etc), gips
(craina), sare (>omnia)/
 reie=u stru#tura >i petroraD#-
o

relie"ul
(De
(Deninsulvulcanic
ninsula Btalică)  cuprinde
a Btalică) vulcanic  (Bslanda),
şi un lanţ platouri neo)en (&nvulcani activi
arpaţi, 8i emiactivi
cel mai lung din
Europa)/
 reie=u piemo%ta%- piemonturile din nordul Pirineilor , cele din nordul Italiei (&n
regiunea Diemont) şi Piemontul ?etic
+. RO
RO-
-NI
NIA
A
 Hipurile genetice de relief din ţara noastră cuprind o varietate de forme, grupate &n
"0 de categorii e disting următoarele tipuri-
 mu%<ii*)o# ; pe roci dure (şisturi cristaline, &ndeose$i)/ aceştia formează
cele
ce le ma
maii vec
veci,i, ma
maii ri
rigi
gide
de şi ma
maii comp
complele33e si
sist
stem
eme e momont
ntan
ane-
e- Carpaţii
Meridionali, Munţii Apueni, Munţii Rodnei /
 reie=u stru#tura ; pe i8 sau pe tructuri vulcano-edimentare/
 rereie
ie=u
=u #u tatt ; &n
#uta &n &u'carpaţi, &n regiu
regiuni
nile
le mont
montananee cu Ciş (e3 Carpaţii
Hrientali)/ u$carpaţii
u$carpaţii reprezintă
reprezintă,, din acest punct de veder
vedere, e, un tip de relief 
relief 
original, foarte rar pe glo$/
 reie=u piemo%ta% ; Piemontul ?etic/
 pod
podi>u ri pe struct
i>uri structuri
uri monoclin
monoclinale
aleaa sau uşor ondula
ondulatete ; Podi8ul Do'ro)ei,
Podi8ul Moldovei/
 #âmpii ; de u' u'ide nţ!  (de
idenţ! (de co$or
o$orr
re)
e),, ta'ulare  (o(ori
rizo
zont
ntal
ale)
e) şi c+mpii
 piemontane (&nalte)/
 rerei
ie
e= 'uu#
#a%
a%i#i# (lanţu
(lanţull <aş2#uti2Ii$l
<aş2#uti2Ii$leş2ăl
eş2ălimani
imani2#urgi
2#urgiu2Larg
u2Largita)
ita) car
caree
aparţine celui mai lung lanţ vulcanic din Europa/
 reie=u a#iar ; &n Carpaţii Meridionali şi Munţii Rodnei/
 reie=u #arsti# ; &n Munţii Apueni, Munţii (anatului, Podi8ul Me;edinţi  etc/
 popodidi>
> pe
pe%e
%epe
pe%i (att ; Podi
%i(a Podi8ul
8ul Caim cei, dezvo
Caimcei dezvolt
ltat
at pe ro roci
ci fo
foart
artee vec
vecii
(8ituri ver"i), asemănătoare sistemelor caledoniene

".B.
".B. UNI8
UNI8:
:ŢI A
A6O
6ORE
RE ;
;E
E RE
RELI
LIE5
E5
A. EU
EURO
ROP
PA
nităţ
nităţilile
e maGor
maGore
e al
ale
e re
relilief
eful
ului
ui Euro
Europe
peii se di
difer
feren
enţi
ţiază
ază după
după aspe
aspect
ctul
ul e3te
e3teri
rior
or ;
altitu
altitudin
dine,
e, fragmen
fragmentar
tare,
e, &nclin
&nclinar are,
e, alcătu
alcătuir
ire
e petro
petrogra
gracă
că şi dimensi
dimensiuni
uni-- supr
suprafa
afaţă
ţă şi
orientare
Kn cadrul
de relief Europei,
şi su$stratul pot  al
genetic identicate următoarele unităţi maGore, grupate pe treptele
acestora astfel-
UNI8:ŢI ON8ANE, care cuprind-
7
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

1. U%
U%it
it$<
$<ii ap
api%
i%ee- Munţii Alpi, Apenini, Pirinei, Carpaţi, Cauca" , formate din lanţuri
montan
mon tanee indivi
individua
dualiz
lizate
ate şi mas
masiveive,, despăr
despărţit
ţite
e pri
prinn depre
depresiu
siuni
ni int
intramo
ramonta
ntane
ne şi
culoare
o UNŢII
UN ALPII  ; const
ŢII ALP constititui
uie
e cel mai im impor
portan
tantt edi$ci
edi$ciu montan, format &n
u montan
timpul oro)ene"ei alpine, prin &ncreţire şi s2au format ca rezultat al &ntlnirii
plăcii eurasiatice cu cea africană
 reprezintă un lanţ montan lung de 4'-55 !, format din culmi paralele
ce se desfăşoară &ncepnd de la litoralul M!rii Mediterane (&n vest, din
dreptul oraşului .isa : .ice) pnă &n (a"inul :ienei (&n est), su$ forma
unui arc avnd conve3itatea spre vest/
 se &mpart &n Alpii Hccidentali şi Alpii Hrientali/
 se ca cara
ract
cter
eriz
izea
ează
ză prin
prin alti
altitudin ridicate, cu vr
tudinii ridicate vrfu
furi
ri care
care de
depă
păşe
şesc
sc
,'555 ! ( Mont 6lanc 7 ,'/58 !, 4onte >osa ; 868 m, 4atterorn
; 887? m)/
 sunt formaţi din roci dure (şisturi cristaline), calcare, dolomite etc/
 tipuri genetice de relief- relieful )laciar  (cu  (cu circuri şi văi glaciare, iar pe
vrfu
vr furi
ri se mai
mai păst
păstrerează
ază );eţari  ; er de a#e  din 4ont =lanc,
Aets# din Mungfrau 2 cel mai &ntins geţar al Euro Europei),
pei), relieful cartic
(pe calc
calcararel
ele
e şi do
dololomi
mite
tele
le din
din parte
partea a de est)
est),, relieful uvial  (lunci,
terase, văi şa)/
 pasuri- &implon, &t. ?ot;ard, (ernina , etc
o UNŢII CARPA
CARPAŢI ŢI  ; situaţi la est de 4unţii 'lpi şi au un traeu inuo/
 se &ntind de la (a"inul :ienei  pnă la :alea imo2ului, pe o lungime de
.// 2m/
 sunt mai fra)mentaţi  dect 'lpii şi aproape un sfert din suprafaţa
acestora este reprezentată de depreiuni 8i culoare de vale/
 reprezintă o treaptă intermediară &ntre 'lpi şi =alcani, avnd vrfuri ce
depăşesc
depă şesc,, rar,
rar, "500
"500 m, altitu
altitudin
dinea
ea lor ma3im
ma3imă ă iind
nd de -'+** !  &n
v%r"ul 9erlac:ova, din din Munţii atra vf. Moldoveanu J .1 m, vf.
Ne)oiu J .11 m din Munţii >!)!ra8 etc./
 se &mpart &n trei sectoare- Carpaţii de Nord-:et , Carpaţii de Mi*loc  şi

Carpaţii &ud-%tici (pe teritoriul >omniei şi, foarte puţin, al er$iei)/

 sunt alcătuiţi din roci critaline, edimentare  şi vulcanice/
 tipuri geneti etice de rel eliief
ef-- re
relie
lieful
ful )lacia r   (4un
)laciar  (4unţii
ţii Hatra
atra,, arpaţi
arpaţiii
4eri
4e ridi
dion
onal
alii, 4unţ
4unţiii >odnei
dnei etcetc),
), rel
relief
ieful
ul vulcan ic  (<aş2ălimani2
vulcanic
Largi
Lar gita),
ta), munţii-'loc  (pe rocile dure din arpaţii 4eridionali, 4unţii
>od
odnei
nei şi 4unţ
4unţiiii 'puse
'puseni
ni),), relieful cartic  (&n 4unţii 'puseni, 4unţii
=anatului etc)/
 pasuri- Drislop, Hurnu >oşu, +ainici, *u9la etc

o UNŢII PIRINEI  ; situa

situaţi
ţi &&n
n Peninula I'eric!, la graniţa dintre pania şi
Franţa/
 se găsesc &ntre ?olful (icaKa şi Marea Mediteran!/

 au o alcătuiţi
lungime din
de 1/ /
2mcritaline,
 sunt 8ituri i8/

8
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

 altitudinea ma3imă- ;',5, ! &n :f. Pico dLAneto din 4asivul 4aladeta/

 ti
tipu
puri
ri genet
genetic
icee de re relilief-
ef- relieful )laciar   cu circuri şi creste glaciare
(geţ
(g eţari
ari de tip
tip piri
pirine
nean an fără
fără vă
văii gl
glac
acia
iare
re),
), reli
relieful
eful tructural
tructural,, relief 
relief 
uvial etc
 foar
foarte
te masi
masivi
vi// rel
elie
ieff foar
foarte
te a$ru
a$rupt
pt,, cu vă văii adn
adncici şi cr
cres
este
te grgreu
eu
accesi$ile/
o

UNŢII
se peste APENINI
strmtoarea ; situaţi
4essina&n şi
Peninula
&n nordulItalic! , pe
Bnsulei direcţie .2, prelungindu2
icilia/
 au o lungime de peste .// 2m/
 sunt alcătuiţi din roci calcaroae, critaline şi ar)iloae/
 altitudinea ma3imă- -'<4, ! &n vf. ?ran &ao dLItalia /
 sunt fra)mentaţi  şi includ
includ vulcani activi  (Etna) şi emiactivi (1ezuviu),
lacuri vulcanice şi sunt afectaţi de cutremure /
 ti
tipu
puri
ri gene
genetitice
ce de rel elie
ief-
f- reli
relieful vulcanic  (con
eful vulcanic (conururi,
i, crat
crater
ere),
e), relieful
tructural, relieful cartic etc
  &n nord sunt prezente alunec!rile de teren, ia iarr &n sud
sud apa
aparr veranţi
 pr!p!tio8i, de$leuri şi culoare
o UNŢII CAUCA ; situaţi &ntre Marea Nea)r! şi Marea Capic!/

 seau
găsesc
s2au
s2 fo
form &ntre
rmat
at &n Europa
timp ul şi
timpul 'sia/
oro)ene"ei alpine  şi se caracterizează printr2o
tectonic! activ!/
 au altitudinea !a$i!ă din uropa- *'+,- ! &n :f. %l'ru/
 se &mpart &n- Cauca"ul Mare şi Cauca"ul Mic/
 sunt alcătuiţi din )ranite (roci vulcanice), calcare şi con)lomerate/
 tipuri genetice de relief - relieful )laciar  (circuri
 (circuri şi văi glaciare), relieful
tructural, relieful cartic etc/
 pasuri- Paul Crucii ("6?0 m) ; pas la mare &nălţime

". nităţi de munţi (şi podişuri mai &nalte), dezvoltaţi pe structuri #aedo%ie%e ('lpii
candinaviei) şi er#i%i#e (4asivul >enan, 4unţii udeţi, 4unţii ral etc)-
o ALPII SCAN;INA
SCAN;INA3IEI 3IEI  sau 4unţii candinaviei ; si sittuaţi  &n Peninula
&candinav!/
 constituie un lanţ montan caledonic  şi au fost afectaţi de mişcările de
ridicare din timpul orogenezei alpine/
 au altitudini mi*locii, ce trec de "000 m ("870 m &n 1f #aldopiggen)/
 tipuri genetice de relief- relieful )laciar  (circuri
 (circuri şi văi glaciare), relieful
tructural etc
 se remarcă ţărmurile cu =orduri şi platourile #nalte3 modelate intens
de geţarii cuaternari/
 UNŢII URAL ; situaţi &n estul Europei/
 formează o mare parte din limita naturală dintre Europa şi 'sia/
 au o lungime de pete ./// 2m, orientaţi .2/
 s2au format &n oro)ene"a ;ercinic!/
 altitudinea ma3imă- 4'/<, ! &n vf. Narodnaia/

9
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

  &n . se &ntlnesc );eţari de circ, iar &n  se dist

distin
inge
ge o fra)mentare
 puternic!/
 puternic erodaţi, cu aspect de dealuri/
 sunt $ogaţi &n reure minerale- minereuri de er, neferoase, căr$uni
etc

UNI8:ŢI ;E PO;I9URI
! De stru#turi 'e#i- Podi8ul Doneţ2, Podi8ul Central Ru, Podi8ul Caimcei/
" De stru#turi er#i%i#e- Podi8ul (oemiei, Maivul Do'ro)ei de Nord/
6 De stru#turi mai %oi- Piemontul 3Podi8ul6 ?etic
  UNI8:ŢI ;E C-PIE
! Câmpii Fu'io*a#iare- C+mpia Nord-%uropean!/
o C-PIA NOR;*EUROPEAN: (sau N4DB' #E>4'.<2D<+<.O)-
 reprezintă un sector al unei vaste arii de u'idenţ! 3co'or+re6 , ce
se continuă su$ apele 4ării
4ă rii .ordului şi ale 4ării =altice/
 este intens modelată de geţarii cuaternari, cu numeroase morene /
 es
este
te o c
cmp
mpieie lar) v!lurit!, acop
acoper
erit
ită
ă cu loe  &n cea mai mare
parte/
 este frfra)m
a)menenta t! de nu
tat! nume
merroase
oase rrur
urii car
care se vavars
rsă
ă &n 4ar
4area
.orrdu
.o dulu
luii prin
prin etuare, &n timp
timp ce la vă vărs
rsar
area
ea &n 4a
4arrea =alt
=altic
ică
ă
formează la)une
" Câmpii Fu'io*a#ustre- C+mpia Rom+n!, C+mpia Panonic! şi C+mpia Padului/
aces
aceste
teaa s2au
s2au forforma
matt prin
prin um
umpl
pler
erea
ea succ
succesesiv
ivăă a unor
unor $azi
$azine
ne mamari
riti
time
me,,
semi&ncise (=azinul Danonic) sau cu o anumită descidere (&n locul mpiei
>omne şi al mpiei Dadului)/
o C-PIA PANONIC: ; situată &n Europa entrală/
 prezintă un fundament faliat  şi  şi căzut &n trepte/
 este dominată de maive critaline şi munţi inulari/
 altitudinile sunt cuprinse, &n general, &ntre !00 m şi 600 m
o C-PIA PA;ULUI ; situată pe teritoriul Btaliei/
 este un vec;i )olf al M!rii Adriatice , colmatat cu sedimente cărate
de rurile din 'lpi/
  &n general, are altitudini mai mici de // m, doar la contactul cu
munţii &nălţimile ind mai mari/
 prezintă un litoral dominat de la)une 3:eneia6 şi de Delta Padului
6 Câmpii pe stru#tur$ de podi> - C+mpia %uropei de %t, C+mpia >inlandei/
acestea nu sunt propriu2zis cmpii, ci adevărate podişuri, pe structuri foarte
veci/
o C-PIA EUROPEI ;E ES8  ; situată &n estul Europei/
 are o suprafaţă de  milioane 2m , cea mai mare din Europa/


 ocupă aproape &ntreaga Gumătate estică a continentului european/

 apare ca o aociere de c+mpii *oae, colinare 8i podi8uri vec;i , de

 &nălţimi reduse (Dodişul

(Dodişul 1olgăi)/
1olgăi)/
fundamentul face parte din primu %u#eu #o%ti%e%ta /
10
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

a fost modelată de calota )laciar! cuaternară/


 o caracteristică a acestei cmpii este dispunerea generală .2 a
principalelor sisteme Cuviale- Deciora, 1olga etc
8 Câmpii Fu'io*itorae- C+mpia M!rii Ne)re, C+mpia Precapic! 3C+mpia M!rii
Capice6/ provin din alternanţa acumulării Cuviale continentale şi su$merse şi
din evoluţia liniei ţărmului
+. RO
RO-
-NI
NIA
A
nităţile maGore de relief ale >omniei se pot grupa &n trei trepte-
• U%it$<i mo%ta%e #arpati#e- arpaţii (<rientali, 4eridionali şi <ccidentali) şi
*epresiunea colinară a Hransilvaniei/
• U%it
U% it$<
$<ii de dea
deaur
urii >i po
podi
di>u ri- u
>uri u$c
$car
arpaţ
paţiiii,, Dodiş
odişul
ul 4oldo
4oldovei
vei,, Dodi
odişu
şull
4eedinţi, Diemontul #etic, *ealurile de 1est şi Dodişul *o$rogei/
• U%it$<i
U%it$ #âmpie- mpia de 1est, mpia >omnă, *elta *unării şi cmpia
<i de #âmpie
lagunară >azim2inoie
;i'i(iu%i ae u%it$<ior maGore de reie=
1. CAR
CARPPAŢII
a. Car
Carpa<
pa<ii
ii Or
Orie%
ie%ta
tai
i
 arpaţii 4aramureşului şi =ucovinei (sau #rupa .ordică)/
. ordică)/
arpaţii 4oldo2
 4oldo 2Hransilvani (sau #rupa entrală)/
 arpaţii ur$urii (sau #rupa udică)
$ Carpa<ii eridio%ai-
 #rupa =ucegi/
 #rupa Făgăraş/
 #rupa Darng/
 #rupa >etezat2#odeanu
c Carpa<ii O##ide%tai-
 4unţii =anatului/
 4unţii 'puseni

". ;EPRESIUNEA COLINAR: A 8RANSIL3 8RANSIL3ANIEI-

a Dodişul
odişul o
omeş
meşan/ an/
$ m
mpia
pia H
Hran
ransilsilvani
vaniei/ei/
c Dodişul
odişul Hr
rnave
navelor
lor--
 Dodişul Lrti$aciului/
 Dodişul ecaşelor
d u$car
u$carpaţii
paţii Hransilvaniei
ransilvaniei//
e *ep
*epres
resiun
iunea
ea Făgăr
Făgăraşuaşului
lui//
f *e
*epr
presi
esiun
unea
ea i$i
i$iul
ului
ui//
g uloa
uloarul
rul 'l$a Bulia2
Bulia2HHurda etcetc
B. SU+
SU+CAR
CARPPAŢII-
a u$
u$car
carpaţ
paţiiii 4ol
4oldov
dovei/ei/
$
c u$
u$car
u
u$ccarpaţ
$car paţiiii ur
arpaţ ur$ur
#
#et$urii/
etic
icii ii/
4. PO;
PO;I9U
I9ULL OL
OL;O
;O3E 3EII-
11
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

a Dodişul
odişul u uce
cevei
vei//
$ mpi
mpia a 4ol
4oldovei
dovei (sau mpia
mpia MMiGiei
iGiei)/
)/
c Dodişul
odişul = =r
rla
ladu
dulu
lui
i
. PO;
PO;I9U
I9ULL ;O
;O+RO +ROEIEI-
a 4asi
4asivul
vul *o$ro
*o$rogeigei de . .or
ord/
d/
$ Do
Dodişul
dişul asimcei
asimcei (sau
(sau D Dodişu
odişull *o$r
*o$rogei
ogei ent
entrale)/
rale)/
c Dodişul
odişul *o$*o$rog
rogei
ei d
de eud
ud
2. PIE
PIEON
ON8UL
8UL E8IC
E8IC (sau D<*BP+ #EHB)-
a Diem
Diemontul
ontul (sau Dlatforma)
Dlatforma) ndeşt
ndeşti/ i/
$ #ruiur
#ruiurile
ile 'r'rgeşulu
geşuluii (sau Dlatforma
Dlatforma 'rgeşulu
'rgeşului)/
i)/
c Di
Diemon
emontul tul (Dlat
(Dlatfor
forma)
ma) ot
otmean
meana/ a/
d Diem
Diemontul
ontul (Dlatf
(Dlatforma)
orma) <lteţ
<lteţului
ului//
e Di
Diemon
emontul tul (Dlatf
(Dlatfororma)
ma) Miului
Miului//
f Di
Diemon
emontul tul (Dl
(Dlatf
atfor
orma)
ma) treai
treaiei
ei
H. ;EA
;EALULURIL
RILE E ;E 3 ES8-
3ES8
a *e
*eal
alur
urilile
e ilv
ilvan
anie
iei/
i/
$ *e
*eal
alur
urilile
e +ipovei
+ipovei//
c *eal
*ealuri
urilele =uziaş
=uziaşuluuluii etc
etc
@. C-
C-PIA
PIA ;E 3ES 3ES8 8-
a mpi
mpii
i Go
Goase
ase (sa
(sau u de su$sid
 mpia omeşului/
su$sidenţă
enţă : co$orr
co$orre)-
e)-
 mpia rişurilor/
 mpia Himişului etc
$ m
mpii
pii or
orizo
izonta
ntale
le (sau ta$
ta$ula
ulare)
re)--
 mpia arei/
 mpia 'radului/
 mpia Mim$oliei etc
c m
mpii
pii &na
&nalte
lte (pi
(piemo
emonta
ntane)-
ne)-
 mpia +ugoGului/
 mpia 1ingăi/
 mpia =rzavei etc

. C-
C-P
PIA
a IA RO
RO-
mpi
mpiaa-N:
N:-ei (sau ec
<lteni
<lteniei ectorul
torul vestic
vestic al mpiei
mpiei >omne)-
>omne)-
 mpia >omanaţil
>omanaţilor/or/
 mpia =ăileştilor/
 mpia =laniţei
$ ector
ectorul
ul central
central al mpie
mpieii >omne/
>omne/
 mpia Diteştilor/
 mpia 1lăsiei/
 mpia Hrgoviştei etc
c ec
ector
torul
ul estic
estic a
all m
mpie
pieii >
>om
omne-
ne-
 mpia =ărăganului/
 mpia iretului Bnferior etc

1
101.. P
;OEL;8IAJU
;LUER
N: KIEI;INI

12
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

".4. CLIA 7 5
5AC8ORI
AC8ORIII ENE8I
ENE8ICI,
CI, ELE
ELEEN8E
EN8ELE
LE CLIA8ICE
CLIA8ICE 9I REIONARE
REIONAREA
A
CLIA8IC:

A. EUROP
EUROPA
A 7 5AC8ORII
5AC8ORII ENE8ICI
 Drincipalii factori care determină caracteristicile climei Europei sunt-
 radia
radia<ia<ia soar$
soar$, care
care deter
determi
minănă cara
caract
cteru
erull temperat   al climei
climei// valoar
valoarea
ea
"
radiaţiei solare glo$ale scade de la sud (!602!80 9cal:cm :an) spre nord (?02
!00 9cal : cm" : an)/
eoraD#$  &n emisfera nordică &ntre 650 şi ?"0 lat . (insula reta
 po(i<ia eoraD#$
 &n , insulele Franz Mosef &n nord)/ această aşezare geogracă imprimă climei
un caracter temperat, doar &n partea nordică se &ntlneşte o climă rece/
 CuCurere%t
%tu
u AtAta
a%t
%ti#
i#u
uui
ui de Nord Nord (sau urentu
urentull #ol
#olful
fului)
ui),, car
caree &ncălz
&ncălzeşt
eşte
e
clima vestului Europei/
 aspe#tu >i atitudi%ea reie=uui  (prin prezenţa lanţului alpino2carpatic şi
pr
priin zona
zonali lita
tate
tea
a vevert
rtiica
callă ; eta*
eta*are
are clim atic!)/ di
climatic! disp
spun
uner
erea
ea de2a
de2a lunglungul
ul
paral
par alel
elel
elor
or a unor
unor lanţ
lanţururii munt
muntoa oase
se (Dir
(Dirin
inei,
ei, 'lpi
'lpi,, arp
arpaţaţi)
i) &ngr
&ngreun
euneaz
ează
ă
avansarea aerului rece polar spre sud şi a celui tropical spre nord/
 e3i3ist
sten
enţa unei mase #o%ti%e%ta
ţa unei #o%ti%e%tae e  de &nti
&ntind
nder
ere
e mai mar mare e &n es est,
t, care
care
determină continentalimul temperaturii şi precipitaţiilor/
 #ir#ua<ia e%era$ a aeruui/ predomină predomină circulaţia vetic! care determină
moderar
mod erarea
ea temperat
temperaturiuriii aerului
aerului şi cantit
cantităţi
ăţi mari
mari de pr preci
ecipit
pitaţi
aţiii &n vestul
vestul
continentului, care scad treptat spre partea centrală şi estică
 #e%trii )ari#i pri%#ipai-
o a%ti#i#o %i (cent
o% entre de presi esiune ma3i a3imă)- antianticicl
ciclonul
onul A"orelor
A"orelor,,
anticiclo
antic iclonul et-european (sau centra
nul et-european central2a
l2asia
siatic
tic),
), anticiclonul candinav 
etc
o #i#o%i (cen(centtre de presi esiune minimă)- ă)- ciciclo
clonul
nul iland
ilande",
e", ciclon
cicloniiii
mediteraneeni, ciclonul ara', ciclonul i'erian etc
 =a#to
=a#torii a%tropi#i- activi
rii a%tropi#i activităţ
tăţile
ile indust
industria
riale,
le, miGloa
miGloacel
celee de tra transp
nsportort etc/
etc/
cont
co ntri
ri$u
$uie
ie ectă
directă:indir la modi
directă:indirectămo dic
car
area
ea el
a compoziţieieleme
ement
ntel
aeruluielor
or meteo
meteoro
rolo
logi
gice
ce,, la modi
modic
car
area
ea

+. ELE
ELEEN
EN8EL
8ELE
E CLIE
CLIEII
4' Regi!ul
egi!ul ter!ic
ter!ic
Europa se desfăşoară pe circa 8 0 latitudine, cu diferenţe de temperatură de la . la

a. 8emperatura
emperatura medie a%ua a%ua$$-
 1*1@ C &n sudul continentului- udul Peninulei I'erice, *um!tatea udic! a
0

Italiei, *um!tatea udic! a ?reciei, Malta etc

 10*1 C- Pen
0
Penin
inula
ula Cri
Crimee
meea,
a, udu
udul,
l, ud-ve
ud-vetu
tull 8i ud
ud-e
-etul
tul Rom
Rom+ni
+niei,
ei,
Peninula (alcanic!, %uropa Central!, >ranţa, Peninula I'eric!   (Gumătatea
nordică) etc
13
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

 *100C nordul M!rii Capice, nordul M!rii Ne)re, Rom+nia, Ucraina, C+mpia
Nord-%uropean!, Ar;ipela)ul (ritanic, udul Peninulei &candinave  etc
 0*0C centrul C+mpiei %t-%uropene, >inlanda, partea central! a Peninulei
&candinave, Ilanda etc
 * 7 00C- nordul Ruiei, Peninula Gola, etremitatea nordic! a &candinaviei/
 *0C- etremitate
etremitateaa nord-etic! a %uropei
). peste
8emperatura
emper10atura
0 medie
C &n sudul a u%ii
u%ii ia%uar
ia%uarie
continentului ie scade
(reta, pe direcţia
=aleare, 12.E,
icilia, 1 de la valori
Deninsulei de
B$erice),
pnă la 7 "0 C &n insulele Franz Mosef din <ceanul 'rctic
0

#. 8em
empe
peraratu
tura
ra medie
medie a u%i iuie scade treptat de la sud spre nord, de la
u%iii iuie
" C  &n sudul continentului
0
continentului (Deni
(Deninsula
nsula B$erică,
B$erică, #recia) la su) 10C  &n nordul
continentului (Deninsula candinavă, Bslanda, Deninsula Qola, nordul >usiei etc
-' Re
Regi!ul
gi!ul pre
precipitaţ
cipitaţiilor
iilor at!os"e
at!os"erice
rice

+a nivelul Europei predomină valorile medii cuprinse &ntre 00 >i 1.000 mmMa%
ant
a ntit
ităţ
ăţii de prec
precip
ipit
itaţ
aţii
ii &n
&ntr
tre
e B0
B00
0 >i 00 mmMammMa% %  cad
cad &n nordu
nordull Den
enin
insu
sule
leii
candinavice, la nord de 4area aspică şi de 4area
4 area .eagră
Drecipitaţii cuprinse &ntre 1000 >i 1."00 mmMa% cad pe versanţii
versa nţii cu e3punere spre
<ceanul 'tlantic şi 4area 'driatică şi pe cele mai &nalte culmi ale munţilor
munţilor
;' Regi!ul
egi!ul eolian
eolian

Kntre 80 şi 00 latitudine, predomină v+nturile de vet 

Criv!ţul ete un vnt de est şi .2E, un vnt rece iarna şi cald şi uscat &n timpul
verii
 Autrul este un vnt uscat, ce suCă mai ales vara, ce $ate dinspre sudul Europei
(ora este un vnt rece şi $ate spre 4area 'driatică
Mitralul este un vnt rece şi suCă dinspre 4asivul entral Francez spre 4area
4editerană, provocnd ciar furtuni pe mare
>oe;nul este un vnt cald şi uscat şi $ate &n 'lpii Elveţiei, arpaţi, 1alea >inului
etc
(ri"ele marine pătrund &n interiorul uscatului pe distanţe de ma3im 60280 9m
(ri"ele montane specice zonelor montane
C. RO-N
RO-NIA
IA 7 5AC8ORI
5AC8ORIII ENE8I
ENE8ICI
CI
V>1 21NT>A ?9O9RA@1A ROMN11B
;. ELEE
ELEEN8ELE
N8ELE CLIEI
CLIEI
V>1 21NT>A ?9O9RA@1A ROMN11B 

E. REION
REIONAREA
AREA CLIA8IC:
CLIA8IC:
EUROPA
14
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

Kn Europa pot  identicate mai multe tipuri de cli!ă, cum ar -

!) Cimatu meditera%ea% su)tropi#a/ -
 răspndire- %uropa &udic!, &n Gurul 4ării 4editerane/
 este generat de apropierea de 4area 4editerană şi de $arierele montane
nordice cu orientare generală vest2est care &mpiedică inCuenţele oceanice
 dinveri
cu vestcalde
şi cele
şi continentale
secetoase şi dinspre est/ şi ploioase/
ierni $lnde
 caracterizat prin-
 temperaturi medii anuale &ntre 14  7 1@ C/
0 0

 precipitaţii medii anuale de 200*00 mm/

 număr mai mare de "ile Enorite dect &n restul continentului/
 $at Mitralul  pe valea
valea >onu
>onulului,
i, (ora  &n *almaţ
*almaţia
ia,, &irocco  &n sudul
paniei, Btaliei şi iciliei ($ate vara dinspre nordul 'fricii, vnt er$inte)/
") Cimatu temperat*o#ea%i#-
0 0
 răspndire- ţ!rmul vetic al %uropei , &ntre 80  şi 70  lat ., din Dortugalia
pnă &n .orvegia/
 nuanţă
nuanţările
rile climat
climatice
ice sunt generate de preze prezenţa
nţa Curentului ?olfului  şi de

 desfăşurarea
cu ve
veri
ri răco
răcorolanţurilor
ase şi montane
roase ie
iern  (temperaturile
rnii $lnd
$lnde e (am
(ampl
plit
itud scad
udin
inea dermic
ea term
te laică
sud la nord)/
ă anual
anu ală
ă este
este
redusă)/
 caracterizat prin-
 temperaturi medii anuale &ntre @ C şi 12 C/
0 0

 prec
precipita
ipitaţiil
ţiile
e medii anuale variază &ntre 1.000  şi ".000 mm  şi ciar
peste "000 mm local/ &n regiunile montane cu e3punere spre masele
de aer oceanice pot aGunge la 6000 mm:an (versanţii vestici ai 4
Dirinei)/ ninsorile sunt rare/
 domină 'â%turie de 'est, umede/
6) Cimatu temperat*#o%ti%e%ta est*europea%/-
0 0
 răspndire- &ntre 80  şi 0  lat ., &n interiorul continentului/
 cu amplitudini termice mari, datorate depărtării de <ceanul 'tlantic şi
4area 4editerană, amplei dezvoltări a masei continentale etc/
 cu veri foarte calde şi ierni geroase (continentalism climatic)/
 caracterizat prin-
 te
temp
mpererat
atur
urii me
medi
diii ale
ale ie
ierrni
niii &ntre 00 &n sud şi 2!50 &n nord/
&ntre
temperaturi medii ale verii &ntre "!02""0 &n sud şi !02!?0 &n nord/
 precipitaţii reduse, care scad de la vest la est ( @00 mmMa% &n vest ;
00 mmMa% &n est)/
 scade inCuenţa maselor de aer vestice, predominnd 'â%turie de est
(datorită amplei dezvoltări a maselor continentale)/
8) Cimatu de tra%(i<ie (al Europei entrale)-
 răspndire- din estul Franţei şi pnă &n >omnia/
  &i sunt specice slă$irea treptată a circulaţiei maselor vestice şi &m$inarea
cu mase de aer polar, mase de aer tropical/
5) Cimatu su)poar-
15
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

 răspndire- nordul Ilandei, &candinaviei, Ruiei/

 cu veri scurte şi ierni lungi (circa @ luni, cu zile scurte şi nopţi lungi)/
 caracterizat prin-
 temperaturi medii anuale &ntre 0 C şi 7 4 C/
0 0

 precipitaţii reduse, circa "00 mmMa%/

 $at 'â%turie de %ord , reci, uscate/

) Cimatu masi'eor mo%ta%e-

 răspndire- 'lpi, Dirinei, aucaz, 'lpii candinaviei, arpaţi/
 apare etaGarea climatică/
 precipitaţiile cresc, &n general, cu altitudinea/
 temperaturile scad cu altitudinea

"... KI;
". KI;RO
RORA5
RA5IA
IA EUROP
EUROPEI
EI 7 ASPEC
ASPEC8E
8E E
ENER
NERALE
ALE
a. APE
APELE
LE CUR:
CUR:8OARE
8OARE
 reţea idrogracă $ogată, neuniform repartizată/
 aliment
alimentar
are
e din preci
precipit
pitaţi
aţiii (pl
(pluvi
uvială)
ală),, ape su$ter
su$terane,
ane, geţ
geţari
ari (glaci
(glaciară)
ară),, top
topir
irea
ea

 zăpezilor (nivală)/şi endoreic (pentru apele care se varsă &n 4area

caracter e3oreic 4a rea aspică)/
 re
repar
parti
tiţi
ţia,
a, di
dimen
mensisiun
unilile
e şi re
regi
gimu
mull i
idr
drol
olog
ogic
ic sunt
sunt inCu
inCuenţ
enţat
ate
e de reli
relief
ef şi cl
clim
imă
ă
(regimul idrologic : regimul de scurgere R variaţiile de de$it:nivel ale apelor rului &n
cursul unui an)/
Pri%#ipaee Fu'ii ae Europei-
 1<+#' ; cel mai lun) uviu al %uropei  (656! 9m) şi cu cel mai mare 'a"in
;idro)ra$c al %uropei (!,6 mil 9m")/
o izvorăşte din Podi8ul :aldai şi se varsă &n Marea Capic!/
o la vărsare formează cea mai mare deltă a Europei (*elta 1olgăi)
 *.O>E' ; al doilea Cuviu ca lungime ("?0 9m), de$it şi $azin idrograc/
o izvorăşte din M-ţii P!durea Nea)r! (#ermania) şi se varsă printr2o deltă &n

o Marea *unării/ se &mparte &n trei sectoare- curul uperior  (sectorul

cursul Nea)r!   (sectorul alpin)
cu o lungime de !00 9m, &ntre izvoare şi =ratislava, aici primind aCuenţi
dinspre
dinsp re 42ţii 'lpi (e3 Bnnul ; cel mai important)/ curul mi*lociu (sectorul
panonic) cu o lungime de 7"5 9m, &ntre =ratislava şi =aziaş, aici *unărea
colectnd cei mai importanţi aCuenţi ai săi (*rava, ava, 4orava, Hisa)/
curul inferior  (sectorul
 (sectorul pontic) cu o lungime de !075 9m &ntre =aziaş şi
vărsare, cu patru su$sectoare (cursul romnesc)/
o stră$ate !0 state şi 8 capitale (1iena, =ratislava, =udapesta şi =elgrad)/
o canal
anale-
e- Dun!re-Main-Rin  (re (reali
alizeaz
zează
ă leg
legătu
ătura
ra dintr
dintre
e 4area
4area .eagră
.eagră şi
4area
4are a .ord
.ordului,
ului, &ntre porturile
porturile onstanţa
onstanţa şi >otter
>otterdam)/
dam)/ Dun!re J Marea
Nea)r! (scurtează distanţa Cuvială)/
o porturi- Re)en'ur), :iena, (el)rad, Dro'eta-urnu &everin, Rue, (r!ila ,
?alaţi, ulcea, &ulina etc
 >'+ ; este al treilea Cuviu ca lungime al Europei ("8"? 9m)/
16
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

o izvorăşte din M-ţii Ural şi se varsă &n Marea Capic!/

o se aCă la limita dintre Europa şi 'sia
 .BD> ; izvorăşte din Podi8ul Ruiei Centrale şi se varsă &n Marea Nea)r!/
o  Hraversează
 Hraversează capitala crainei (Qiev)
 'lte ruri şi Cuvii europene-
o *<.,
*< ., DEB
DEB<>
<>',
', .BH
.BH>
>,, >LB
>LB.,
., E+=',
E+=', 1B
1BH
H+'
+' (tre
(trece
ce pr
prin
in 1ar
arşov
şovia
ia),
),
+<'>'
, :HEM<:H
E=>,
E=> +<B>E,
HEM ><.
<:H'M<
'M< (treceprin
(trece
(trece priprin +Son),
n +isa$o
+is *1B.'
a$ona),
na), *E
*E><:
*E .<>*,
><:*< *1B.'
*<><,
><, <*>*E
<*>':<1EH,
':<*E>
*E>,,
E.' (trece prin Daris), H'4B' (trece prin +ondra), D'*, HB=> (trece
prin >oma) etc
*upă regimul idrologic se deose$esc ruri cu regi! co!ple$  şi   şi ruri cu regi!
si!plu  (re)im comple   R &n cursul anului prezintă mai multe creşteri de de$ite şi
scăderi/ specic pentru Cuviile lungi, cu de$ite $ogate, care stră$at unităţi de relief 
diferi
diferite
te sau difer
diferite
ite tipur
tipurii de climă
climă// re)im implu  R o singură creştere de de$it şi o
singură scădere &n cursul unui an)
>uri cu regim de scurgere comple3- R;inul, Ronul, Dun!rea
>uri cu regim de scurgere simplu-
 tipul %ordi#- pentru Cuviile care se varsă &n Hceanul Arctic/ scurgerea este mai

redusă
redu să iarna cnd se produce &ngeţul,
&ngeţul, dar &n general au de$ite $ogate pe tot
parcursul anului- DEB<>', *1B.' *E .<>*, .E1'/
 tipul 'esti# M ata%ti#- pentru Cuviile care se varsă &n Hceanul Atlantic/ regim
realtiv uniform, cu scurgere $ogată tot timpul anului, ma3ima iarna- E.',
+<'>' : +<B>E, H'4B', 4EE/
 tipul esti#- pentru Cuviile care se varsă &n Marea Capic!/ cu de$ite oscilante,
oscilante,
foarte
foarte mic
micii vara
vara (datori
(datorită
tă cli
climatu
matului
lui contin
continent
ental
al e3ces
e3cesiv)
iv) şi iarna
iarna datori
datorită
tă
 &ngeţului persistent, mai $ogate primăvara- 1<+#', *<., .BD>/
 tipul #e%tra- pentru Cuviile care se varsă &n Marea (altic! sau Marea Nea)r!/
cu de
de$i
$ite
te mari
mari prim
primăv
ăvar
ara,
a, cnd
cnd topi
topirrea zăpe
zăpezi
zilo
lorr coin
coinci
cide
de cu pl ploi
oile
le de
primăvară- 1BH+', E+=', <*>':<*E>/
 tipul sudi# M meditera%ea% - pentru Cuviile care se varsă &n 4area 4editerană/

cuprinde ruri scurte, cu de$it

cuprinde de$ite
e mari iarn
iarna
a şi primăvara şi foarte scăzute vara,
cnd pot să sece- HB=>, E=>, 4'>BI':'AB<, D'*, ><.
Fluviile se varsă prin-
 delte- Dun!rea, :ol)a,
:ol)a, Padul, :itula, Ronul, R;inul/
 estuare- amia, &ena, %l'a/
 limane şi lagune (&n .1 4ării .egre)- Nitrul

Pri%#ipaee Fu'ii pe )a(i%e maritime

+a(i%u maritim M o#ea%u Pri%#ipaee Fu'ii
#oe#tor

='
4'>E' .<+>H*BO+B 1li$stau, l>
E a,in<, dHraam:<isdae, r4euse, Tesser
4'>E' 4N.EBB ena
17
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

<E'.+ 'H+'.HB +oara:+oire, #aronne, *uero:*ouro, HeGo:HaGo,

annon (Brlanda), #uadalUuivir
4'>E' 4E*BHE>'.O E$ru, >on, Hi$ru, Dad, 4ariţa:'3ios
(=ulgaria:#recia)
4'>E' .E'#>O *unărea, .istru, =ugul de ud, .ipru, *on (4
'zov)
4'>E' 'DBO 1olga, ral
). LA
LACU
CURI
RILE
LE
 numeroase şi repartizate neuniform/ cele mai numeroase &n Finlanda, numită şi Iara
celor o mie de lacuri (maGoritatea
( maGoritatea glaciare)/
 diferite ca geneză (originea cuvetei lacustre)/
Drincipalele categorii de lacuri sunt-
4) Dac
Dacuri
uri natu
natural e-
rale
 a#uri a#iare
o formate &n regiunile acoperite de calota cuaternară- O. Oado)a, O. Hne)a
(am$ele sunt &n >usia şi sunt cele mai &ntinse din Europa), O. Ma"uriene
(Dolonia),
(Do lonia), O. :anern, O. :attern, O. Malaren   (toate
(Finlanda)/ (toate &n ued
uedia)
ia),, O. &aimaa
o formate
for mate &n regiunil
regiunile e muntoase
muntoase cu glaciaţiune
glaciaţiune alpin
alpină-
ă- O. ?eneva  Oeman,
O. 9ric; (to(toate
ate &n Elveţi
Elveţia)
a), O. (oden  Conta tanţa (la gran
graniţaiţa din
dintr
tre
e
#erma
#er mani
nia,
a, El
Elve
veţi
ţia
a şi 'u
'ust
stri
ria),
a), O. ?arda, O. Como  (cel mai adnc lac
european, 8!0 m), O. Ma))iore (toate trei &n 'lpii Btalieni), O. (ucura, O.
 9!noa)a, O. (+lea, O. ?+lcecu, O. Oala,Oala, O. (u;!iecu (>omnia) etc/
 a#uri de )araG %atura O. Ro8u (>omnia)/
 te#to%i#e Marea Capic! (lac relict, un rest din 4area armatică/ lacul cu cea
maii mar
ma mare e su
supra
prafa
faţă
ţă R 67 67!
!00
0000 9m", cu nivelul apei su$ cel al <ceanului
Dl
Dlan
anet
etar
ar,, la 2"
2"?
? m)m),, O. (alato n  (nga
(alaton (ngari
ria)
a),, O. H;ri
H;rid,
d, O. PrPrepa  (am$
epa (am$ele
ele &n
4acedonia, la graniţa cu 'l$ania)/
 'u#a%i#e  &n 4asivul entral Francez ( O. Nemi), &n 4asivul Pistos >enan, &n
arpaţii >omneşti (O. &f. Ana), &n Deninsula Btalică (O. Al'ano, O. (olena), &n
Bslanda etc
 #arsti#e &n 4unţii 'lpi, 4unţii *inarici, arpaţii <ccidentali/
<ccidentali/
 au%e
au ima%e  &n .1 4ării .egre (limanele Nitrului, a8aul, ec;ir);iol,
%e >i ima%e
Man)alia, Compleul la)unar Ra"im-&inoie ), la 4area .ordului, 4area =altică
(laguna :itula), sudul Franţei/

-) Dac
Dacuri
uri antro
antropice
piceEE
 idroe%ereti#e de )araG artiD#ia/  ; pe maGorimaGoritat
tatea
ea Cuv
Cuviil
iilor
or import
important
ante-
e- O.
Porţile de >ier , Htrovul Mare (pe *unăre), O. RE'in2, O. :ol)o)rad, O. &amara   (pe
Htrovul
1olga), Qimlean2 (pe *on) etc
). KE
KEŢAR
ŢARII 9I +ANC
+ANCKI
KI:
:

18
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

 sunt prezente mai ales &n regiunile situate &n partea de nord a continentului, &n
<ceanul 'rctic şi insulele acestuia/
 geţari continentali (de calotă)- &n Ilanda, I-le &val'ard, I-le Novaia 9emlea, >ran" 
 Boef, Ban MaKen/
 geţari montani- &n Alpi, Pirinei, M-ţii Ural/
Pirinei, Alpii &candinaviei, M-ţii Cauca", M-ţii
 g:eţarul Aletsc:, aCat &n 'lpii Elveţiei este cel mai mare geţar de vale de pe

 continent/este frecventă &n mările <ceanului 'rctic, &ndeose$i &n Marea Al'!
$anciza

".2.. N3
".2 N3ELI
ELI9UL
9UL +IOPE
+IOPE;O
;OEO
EORA5
RA5IC
IC AL EUROP
EUROPEI
EI
 zonele
zone le $i
$iop
oped
edog
ogeo
eogr
gra
ace
ce se succ
succed
ed de la 1 sp sprre .E,
.E, su
su$ $ fo
forrma unor
unor f
fşi
şiii
latitudinale paralele/
 vegetaţ
vege taţiei
iei &i sunt
sunt asociat
asociate
e animal
animale
e car
caract
acteri
eristi
stice
ce şi un &nv
&nveli
elişş de sol
soluri
uri speci
specic,
c,
formnd &mpreună suportul )iopedoeoraD# al mediului natural/
o%ee )iopedo#imati#e
 Hipul de Vona
climă $iogeo2 1egetaţi Fauna olurile +ocalizare <$servaţii
gracă a
mu8c;i, renul, insulele
lic;eni, vulpea arctice, . o regiune
metea-  polar!, candinavi rece şi
c!n pitic, lemin)ul, oluri ei şi umedă cu
Dolar şi 8u%dra alcia iar &n ne)re de mpiei vegetaţie
su$pola  pitic!, mediul tundr! Est2 sărăcăcio
r vegetaţi acvatic Europene, asă
e foca,  &ntre apul
ier$oasă mora .ord şi 42
adaptată ţii ral,
la frig Bslanda
 Hempe2
 Hempe2
rat P$duri
e de molid,
$rad, elanul,
lupul, podool . Europei,
din cea mai
mare
oceanic #o%i=er pin, zadă ermelina, uri candinavi unitate
şi e : larice rsul, (podzoluri a pnă &n forestieră
contine taia/ vulpea ) 4unţii ral din
n2tal roşie tur'!rii Europa/
rece
 Hempe2
 Hempe2 fşie spre
rat P$duri conifere specii podool continuă e3tremita
0
oceanic e de şi foioase caracteristi uri  &ntre 50  şi tea estică
şi ameste ce cam'iol 550 lat . se reduc
contine # uri  &n
n2tal suprafaţă
fag,  Gderul, desfăşurar vegetaţia
 Hempe2
 Hempe2 steGar, cer$ul, e ma3imă naturală a
19
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

rat P$duri tei, căprioara, ar)iluvio  &n vestul şi fost

oceanic de frasin, mistreţul, -luri centrul  &nlocuită
=oioase ulm, pisica cam'iol Europei de culturi
arţar, săl$atică, uri agricole
carpen ciocănitoar
ea
vegetaţi
e specică &n
ier$oasă mpia apare ca
3erolă Europei de o fşie
şi plcuri Est,  &ngustă
de rozătoare, molioluri mpia  &ntre
Si'ost pădure lupul, (cernozio2 >omnă, stepă şi
epa cu steGar, vulpea, muri, Dodişul pădurile
tei, mistreţul soluri 4oldovei, de
frasin, $ălane) Dodişul foioase, &n
arţar, *o$rogei zonele cu
carpen, umiditate
 Hemper
 Hemper ar$uşti mai
at (porum2 ridicată
contine $ar
n2tal măceş)
specică datorită
rozătoare- Europei de solurilor
ier$uri  pop+nd!ul, Est- &n . fertile,
mărunte 8oarecele molioluri 4ării .egre vegetaţia
3erole, de tep!, (cernozio2 şi al 4 naturală a
Stepa gramine ;+rcio)ul, muri, aspice/ şi fost
e- colilia, iepurele soluri pe suprafe2  &nlocuită
 p!iu8ul, etc $ălane) ţe reduse de culturi
ne)ar!/ păsări-  &n mpia agricole
pelinul  pot+rnic;e
a, dropia, >omnă,
Deninsula (cereale,
plante
 prepeliţa B$erică tenice)
 Hemper
 Hemper 3eeta< Pamoolu
at ie plante ri zona 4ării
contine &eromo rare antilopa &oluri aspice
n2tal r*=$ de 3erole ai)a 'rune 8i
e3cesiv semide*
>erturi
cenu8ii J
'rune 3de
emide8er 
t6
tuşuri
cu
ar$uşti-
maUuis, şacalul,
$roasca
garriga ţestoasă,
20
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

(sudul scorpionul,
Franţei), magotul &n terra litoralul spaţiu
frigana #i$raltar (o roa, 4ării puternic
4editer o%a (#recia), specie de oluri 4editerane modicat
a2nean medite steGar maimuţă), maronii, (peninsulel antropic
ra* verde, vipera cu oluri e din sudul
%ea%$ steGar
plută,de corn,
muConul ro8cate Europei)
laur,
măslini,
citrice,
palmier
pitic,
mirt,
smocin
1egetaţi
e capra 'lpi, prezintă
o%a etaGată, neagră, podool Dirinei, etaGarea
4ontan mo%ta cu ursul $run, uri aucaz, pe
%$ aspecte marmota (podzoluri arpaţi, verticală
mu%<ii alpine la alpină ) =alcani a climei,
 %a<i/ cele mai vegetaţiei
mari şi solurilor
altitudini

".H.
".H. RESU
RESURS
RSEL
ELE
E NA
NA8URA
8URALE
LE
1. Resur
Resursee
see mediu
mediuuiui eoraD
eoraD## resurs
resurseeee de supra=a
supra=a<$/
<$/
a resursele de sol - solurile fertile reprezintă ":6 din suprafaţa Europei şi sunt
situate &n zonele de cmpie/
$  pă&unile naturale- &n zone zonelele mo
mont
ntan
anee di
din
n Deneniins
nsul
ula
a c
can
andi
dina
navi
via,
a,
'ripelagul
c  pădurile =ritanic/
- ocupă !:6 din suprafaţa Europei/ mai e3tinse &n Europa .ordică
(unde se &ntinde taigaua), zona montană alpină şi masivele ercinice/
d resursele de apă- au o distri$uţie neuniformă, dar cu potenţial ridicat/ cele
mai mari rezerve de apă sunt &n nordul >usiei, candinavia/ amenaGările
idr
idroen
oener
erge
geti
tice
ce şi pent
pentru
ru amel
amelio
ioraţ
raţiiii cara
caract
cteri
erizea
zează
ză pr
prin
inci
cipa
pale
lele
le ruri
ruri
europene (1olga, *unăre, *on, >in)/
e resursele piscicole- sunt larg e3ploatate &n statele situate spre <ceanul
'tlantic
'tlantic (Bslanda, .orvegia, Brlanda)/ acestea caract
caracterizeaz
erizează
ă şi anumit
anumite e mări
interioare, Cuvii şi lacuri
". Resur
Resursee
see s#oa
s#oar<ei
r<ei terest
terestre
re resursee
resursee de su)so/
su)so/
a. Res
Resurs
ursee
ee de #$r)
#$r)u%i
u%i
C$r
C$
e3 r)u
e3pl)u%i
ploat%i
ări su
oatări supe
e3peri
e3is rio
istă
tăori * uilă
&n $az
$azin
inel  rez
ele-
e- rezerve
ervele
2le3Don'
Doneţ2
Doneţ s2au
s2au a6,
diminu
diminuat
3Don'a6, at"ia,
sensi$
senRu;r,
&ile"ia,
&ile si$ilil/,/
Ru;r
, (a"inul Petro8ani etc/
ale,
ale
21
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

C$r)u%i i%=eriori 7  lignit

lignit,, căr$un
căr$unee $ru
$run-n- (a"inul Motru-Rovinari
(>omnia), (a"inul Peciora (>usia)/
$ Resursee de petro- se remarcă trei areale 2 Marea Nordului, "ona :ol)a-
Ural, C+mpia
C+mpia Prec
Precapic
apic!!/ la acestea se adaugă- mpia >omnă, 4area
.eagră etc/
c Resursee de a(e %aturae >usia,  4area .ordului (<landa, >egatul nit
şi .orvegia), *epresiunea olinară a Hransilvaniei/
Hransilvaniei/
d i%ere
i% ereuri
urie
e de Der  ; sunt
sunt e3pl
e3ploa
oatatate
te &n cant
cantit
ităţ
ăţii ma
maii re
redu
duse-
se- Ucraina
(Qrivoi2>og, Qurs9), Ruia (4unţii ral), &uedia (#alivare), etc/
e i%ereuri %e=eroase-
+au&ita- Ruia, Un)aria, >ranţa (+es =au3, de unde se trage şi
numele minereului), Rom+nia (4unţii Dădurea raiului), etc
Auru, ari%tu, mi%ereuri #ompe&e etc
f $#$mi
$# $mi%te
%tee
e de potasi
potasiu u >i su =   ; sunt
su=  sunt semn
semni icat
cative
ive la nivel
nivel mondia
mondiall
(Btalia, pania, Dolonia)/
g $#$mi%te de sare- >omnia, 'ustria, Dolonia, #ermania, pania etc e tc
 Ro#ie de #o%stru#<ie-
armur$ Btalia, #recia, >omnia
ra%it- >omnia, 4unţii 'lpi, etc
i I('oare mi%erae #ar)oa(oase- 4unţii arpaţi, 4unţii 'lpi, etc
3.ELEMENTEDEGEOGRA
AF
FI
EUMANĂALEEURO
OP
PEIŞIALERO
OM
MÂNI
EI
CARAC8ERIS8ICI ENERALE
:%9I PA?.  DIN MANUAOUO D% OA %DIURA SCHRINT
B.1. KAR8A P
PO
OLI8IC: A EUROPEI
Karta
Kart a poi
poiti#
ti#$
$ a Euro peii  prezi
Europe prezintă
ntă toa
toate
te uni
unităţ
tăţile
ile teritor
teritorial
ial2po
2polit
litic
ice
e (state
(state şi
teritorii dependente) indiferent de poziţia geogracă, mărimea teritorială şi demogracă,
regim politic Europa are 42 de state/ dintre acestea, două se aCă situate att &n
  &n prezent,
Europa, ct şi &n 'sia J Ruia (Federaţia >usă) şi urcia/
 e3
e3is
istă
tă stat
state e de dimen
dimensi
siun
unii mici
mici ( Andorra,
 Andorra, &an Marino, :atican, Malta, Monaco,
Ouem'ur)  şi Oiec;tentein), dar care sunt considerate entităţi teritoriale care au
caracteristici statale/
 Repulica 2an Marino  are cea mai vece organizare statală de tip repu$lican (din
sec al ABBB2lea), cu mult &naintea Btaliei sau a altor state/
 are un caracter itoric , &nregistrnd modicări su$stanţiale &n timp, mai ales &n sec
AA, &n perioada !@?@2!@@6-
o desinţarea > şi apariţia a !5 state independente succesoare, dintre care
7 &n Europa (>ed >edereraţi
aţia
a Ru
Ru!R
!Rui
uia,
a, Ucr
Ucrain
aina,
a, (el
(elaru
aru,
, Repu'
Repu'lic
lica
a Moldov
Moldova,
a,
%tonia, şi
#eorgia Oetonia, şi )/5 la
Oituania
'zer$aidGan) acestea
state se adaugă 6 state caucaziene ('rmenia,
central2asiatice/

22
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

o dezmem$
dezme m$rar
rarea
ea Bu
Bugo
goslslav
avie
ieii şi apari
apariţiţia
a ce
celo
lorr 5, re
resp
spec
ecti
tivv  (&n
(&n "00
"00)) stat
statee
succ
succeso
esoar
are
e (lo
(loven
veniaia,, r
roa
oaţi
ţia,
a, =osn
=osniaia şi Lerţeg
Lerţegovi
ovina
na,, 4ace
4acedo
doni
nia,
a, er$
er$ia
ia,,
4untenegru)/
o divizarea eoslovaciei, pe cale paşnică, &n !@@6- eia şi lovacia/
o unicarea #ermaniei (unirea >F >F #ermania
#e rmania cu >* #ermană), &n !@@0/
  &n prezent, pe arta politică a Europei e3istă şi 2 teritorii depe%de%te-
o
o
>eroe
Man , aripelag
, insulă din <c
din 4area 'tlantic
Brlandei ; dependent
; dependent dede *anemarca/
>egatul nit/
o Normande, insule din 4area 4necii ; dependent
de pendent de >egatul nit/
o &val'ard, insule din <c 'rctic ; dependent de .orvegia/
o ?i'raltar , stncă din sudul Den B$erice ; dependent de >egatul nit/
o  Ban MaKen, insulă din <c 'rctic ; dependent de .orvegia/
 anu
an umite ţări europene au, au, &n prezeezent, terito
teritorii
rii e$traeurope ne  ca
e$traeuropene carre sunt
sunt
dependente de acestea, cum este cazul >ranţei, Hlandei, Re)atului Unit, Danemarcei
Da nemarcei/
  &n ultimii ani se o$servă o anumită tendinţă de a include printre ţările europene şi
ţările din zona Caucazului   (( A"er'aid*an, ?eor)ia, Armenia)/
 A"er'aid*an, ?eor)ia,
 Cipru, care este un stat asiatic ca poziţie, poate  considerat un stat european
($azat pe relaţiile cu #recia şi apartenenţa la niunea Europeană)/
"
 după supra=a<$ , >ederaţia
partea europeană),  are  cea
iar :aticanRu! are cea
ceamaimaimică
mare &ntindere
&ntindere (peste
(0,88 9m")/ 8 mil 9m ,
 după
du pă m$rim
m$rimea demoraD#$  (nr de locuitori), Federaţia >usă are cea mai mare
ea demoraD#$
populaţie (peste !08 mil loc ; partea europeană), iar 1atican are cea mai mică
populaţie (circa !000 loc)/
 ca formă de stat, cele mai multe ţări europene sunt repu)i#i, avnd ca şef de stat
un preşedinte, dar e3istă şi 10 mo%arii, avnd ca şef de stat e un rege (=elgia,
*anemarca, .orvegia, <landa, pania, uedia şi >egatul nit), e un prinţ (4onaco,
+iectenstein) ori un duce (+u3em$urg)/
  &n Europa se găseşte statul cu cea mai ridi ridicat!
cat! valoare a deni
denit!ţii populaţiei de pe
t!ţii populaţiei
#lo$- Monaco (peste !000 loc:9m )/ "

Româ%ia 7 stat a Europei

 teritoriul
teritoriul ţării
ţării noastr
noastre
e a aGuns
aGuns &n forma
forma act
actual
uală
ă după
după anumit
anumite e evo
evoluţ
luţii/
ii/ graniţ
graniţele
ele
actuale au fost 3ate după al *oilea >ăz$oi 4ondial/
 >om
omn
nia
ia ar
are
e ca nunucl
cleu
eu in
iniţ
iţia
iall de fo
form
rmar
are
e a stat
statul
ului
ui mo
mode
dern
rn regiun
egiunea
ea isisto
tori
rico2
co2
geogracă numită u%te%ia/
 este locuită de o populaţie care formează ro!anitatea orientală/
 prin situarea sa &ntr2un spaţiu care reprezintă (prin arpaţi şi *unăre) o prelungire a
Europei entrale, >omnia poate  considerată un stat central.european/
  &n prezent, >omnia este organizată &n  de *udeţe  şi municipiul (ucure8ti (cu rang
de Gudeţ)/
 ca formă de stat, Rom+nia ete o repu'lic!, avnd ca şef de stat un preşedinte/
 estte un stat de !ări!e !iFlocie , att ca suprafaţă ("6?6@! 9m", locul ABB &n
es
Europa), ct şi ca număr de locuitori ("!,7 mil loc, locul BA &n Europa)/
 face parte din NA8O &ncepnd cu anul "008, iar din "007 face parte şi din U.E
23
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

B.".
B.". PO
POPU
PULA
LAIA
IA JI CARA
CARAC8
C8ER
ERIS
IS8I
8ICI
CILE
LE EI E
EO;
O;E
EO
ORA
RA5I
5ICE
CE
EUROPA
a. E'o
E'ouQia
uQia %umer
%umeri#$i#$ a popua
popuaQiei
Qiei
2 p
pnă
nă &n a dodoua
ua Gum
Gumătătat
ate
e a sec
sec al A1BB
A1BBB2
B2le
lea
a s2a &nr
&nregi
egist
strat
rat o creWt
creWter
ere
e nu
nume
meri
rică
că a
populaXiei &ntr2un ritm lent datorită factorilor sociali, istorici, economici (epidemii,
răz$oaie, lipsa de rană datorită recoltelor scăzute etc)/
2 &nce
&ncep
pnd
nd cu
puternică a do
douaua Gu
a populaXiei Gumă
(măta
tate
te ademo)ra$c!
eplo"ie seco
secolu
lulu
luii al) declanWată
A1BB
A1BBB2
B2le
lea
a s2
s2a
ade&nr
&nrevoluXia
reg
egis
istr
trat
at industrială
o cr
creW
eWte
terre
din 'nglia, #ermania, FranXa, Yările de Mos, de progresele din domeniul medical, de
creWterea nivelului de trai/
2 dup
dupăă !@50 rit
ritmul
mul de creWt
creWtere
ere al popula
populaXie
Xieii este redus,
redus, apropi
apropiindindu2se
u2se de valoar
valoarea
ea
 "ero &n ultimii ani/
2 &n pr
prezent,
ezent, popula
populaXia
Xia Eur
Europei
opei este
este apr
apro3i
o3imată
mată la 700 milioan
milioanee locuitori
locuitori// &n statist
statistici
ici
popu
po pula
laXi
Xia
a Euro
Europe
peii este
este de H"2 miioa
miioa%e o#uitori  (prin includerea
%e o#uitori includerea populpopulaXiei
aXiei
FederaXiei >use,
>use, dar fără populaXia părXii europene a Hurciei)/
). i#
i#area
area % %atur
atura$
a$ a popuaQiei
popuaQiei
2 Europa se confruntă cu o situaXie demogracă deose$ită (Zdramatism
demoraD#), ), deoa
deoarrec
ece
e după
după anul
anul "0
"000
00 s2s2au
au &nr
&nregis
egistr
trat
at va
valo
lori
ri redus
eduse e al
ale
e
natalităXii, valori moderate ale mortalităXii- natalitatea G 44.4-H3 !ortalitatea
G 44HI
2 )ia%Qu %atura (sporul natural) este, &n general, negativ &n Xările %uropei de %t,
%urope
%ur opeii Centra
Centralele, apropiat de zero &n %u %uro
ropa
pa de :e t / val
et  valor
orii pozi
pozittiv
ive
e se
 &nregistrează doar &n unele Xări precum Ilanda, Al'ania, Andorra, Oiec;tentein/
2 ca ttip
ip dem
demog ogra
rac
c,, Europ
Europaa se &n
&nca
cadr
drea
ează
ză &n tipu demoraD# moder%, cu decit
natural de populaXie/
#. o)ii
o)iitatea
tatea teritoria$
teritoria$ a po
popua<i
pua<iei
ei
2 de
depl
plas
asăr
ărilile
e tempo
temporar
rare
e sau deni
deniti
tive
ve au la $az
$ază
ă cauz
cauzee de ord
ordin
in econom
economic ic (după
(după
!@?@2!@@0 s2a produs un Cu3 puternic din fostele ţări comuniste spre ţările Europei
<ccidentale), educaţional, sanitar etc/
2 pe ansa
ansam$l
m$lu,
ca Re)atul u, spor
sporul
Unit, ul mig
migrat
ratori
?ermania, oriu
u este
>ranţa, pre
predom
&uediadominan
inantt negat
 etc/ negativ,
iv, cu e3
e3cep
cepţia
ţia unor
unor state

24
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

2 pr
prin
inci
cipa
pale
lele
le ţăr
ţării emiţ
emiţăt
ătoa
oarre de emi
emigr
gran
anţi
ţi sun
suntt ce
cele
le fote comunite/ principalele
ţări receptoare de imigranţi sunt, mai ales, >ranţa, ?ermania, Re)atul Unit, &pania,
Italia, ?recia, (el)ia, Hlanda etc
d. Repar
RepartiQia
tiQia eoraD#$
eoraD#$ i de%s
de%sitatea
itatea popu
popuaQiei
aQiei
2 rep
epar
arttiXia
iXia po
popu
pullaXi
aXiei es
este
te neun
neuniifor
formă
mă,, ind inC
nCue
uenX
nXat
ată
ă de fa
faccto
tori
riii natu
natura
rali
li,,
tenologici,
2 den
densit
sitate
ateaam economici,
medi
edie
e a pop demograci,
popula
ulaXie
Xieii Eur
Europe
opei sociali/
ieeste
ste de 2 o#.M!m" (locul " după 'sia)/
2 #ee mai ridi#ate 'aori se &nregistrează &n-
o stat
statel
ele
e mi ci-- Monaco  (peste !000 loc:9m ", locul B pe glo$), Vatican3
mici
Malta (peste !000 loc:9m")/
o statele $ine populate din Europa entrală Wi de 1est- peste 600 loc:9m "  &n
Oland
Ola ndaa Wi 6elgia/ &ntre "00 Wi 600 loc:9m "- Regatul Unit   Wi 9er!ania/
 &ntre !00 Wi "00 loc:9m"- Itali Italia,
a, Ouem'ur
Ouem'ur),), %lve
%lveia,
ia, Ce;i
Ce;ia,
a, Danemarca,
Danemarca,
 Al'ania etc/
2 ce
cele
le mai reredu
duse
se vval
alor
ori,
i, su$
su$ 50
50 lloc
oc: 9m", se &nregistrează &n >usia (? loc:9m "), Xările
:9m
scandinave, Xările $altice, Bslanda (6 loc:9m ", cea mai scăzută valoare)
e. Str
Stru#t
u#turi
uri dem
demor
oraD#
aD#ee
2 structura pe grupe de vrstă indică, pentru Europa, areale cu populaXie relativ
Em'!t
Em'!tr+n it! Wi areale cu populaXie proporXional mai tnără/ pe ansam$lu &nsă,
r+nit!
contin
con tinent
entulul eur
europe
opean
an se caract
caracteri
erizeaz
zeazăă printr
printr2o
2o  pondere mare a populaiei En
v+rt! de pete F/ de ani/
2 structura pro"esională J ocupaKională este diferită-
o  &n Europa entrală Wi de 1est
1est predomină populaXia din do!eniul serviciilor /
o  &n Europa de Est, inclusiv fostele Xări comuniste aCate &n tranziXie, cele trei
domenii ; agricultură, industrie, servicii ; au  proporKii apropiate #ntre ele/
2 stru
structura
ctura con"es ională  ; predomină
con"esională predomină creWtini
creWtinismul,
smul, principale
principalele
le culte practicate
practicate
ind catolicimul, ortodoimul (predominant &n Europa de Est Wi de 2E, inclusiv
>omnia), protetantimul Wa

RO-NIA
2 de2a lungul secol
secolului
ului al AA2
AA2lea,
lea, popul
populaXia
aXia >omniei
>omniei s2a du$lat numeri
numeric/c/
2 po
popu
pula
laXi
Xia
a actu
actual
ală
ă a >om
>omnnie
ieii este
este de
de "1,H miioa%e o#uitori (la recensămntul
din "00"), mai mică cu !,8 milioane dect &n anul !@?@, cnd a avut valoarea
ma3imă de , milioane locuitori/
2 cau
cauzel
zelee diminu
diminuări
ăriii numeric
numerice e a popu
populaX
laXiei
iei &n u
ulti
ltimul
mul dece
deceniu
niu ssunt
unt--
o scăderea accentuată a sporului natural (care a avut valori negative)/
o $ilanX
$il anXul
ul mig
migratratori
oriu
u neg
negati ativv (numărul
(numărul perpersoan
soanelo
elorr care
care pleacă
pleacă din Xară
Xară &l
depăWeWte pe cel al celor ce intră &n Xară)/
2 'aorie sporuui %atura sunt repartizate diferenXiat pe teritoriul Xării-
o cele mai mici valori (care aGung la 2  2?[) se &nregistrează &n sudul Wi sud2
vestul Xării/
o
cele mai mari valori (!2"[) se &nregistrează &n partea de .2E Wi . a Xării/

25
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

2 de%sitatea popuaQiei arată o repartiXie inegală a acesteia pe teritoriul >omniei,

cu valori ridicate &n Gurul oraWelor foarte mari (peste !000 loc:9m ")/
denitatea medie a populaiei este de circa 1 o#.M!m"/
o

cele mai mari valori (peste !00 loc:9m") se &nregistrează &n partea centrală a
o

mpiei >omne, DodiWul ucevei, uloarul iretului, mpia de 1est, valea

4ureWului miGlociu/
o
" mici valori  se &nregistrează &n munXi&nalXi
Wi *elta
cele mai
loc:9m  Wi ciar su$ "5 loc:9m " &n munXii iar &n*unării- &n munXisu$
*elta *unării "5250
"5
"
loc:9m /
o pe cea mai mare parte a teritoriului Xării noastre densitatea variază &ntre 50 ;
!00 loc:9m"/
o la nivel de GudeXe cele mai mari densităXi sunt &n Pra;ova, Ia=i  Wi ?alai, iar
cele mai mici &n ulcea, Cara=-&everin Wi #ar);ita/
2 stru#t
str u#tura
ura popua
popuaQie Qieii pe %aQ
%aQio%
io%ai t$Qii  indi
ait$Q indiccă o pr pred
edom
omiina
narre a celei
elei de
naXionalitate ro!%nă (aproape @0%), urmată de cea !ag:iară (,%, formată din
unguri Wi secui, maGoritari &n GudeXele Largita Wi ovasna) Wi alte grupuri naXionale
sau etnice (rromi ; ",5%, )ermani ; saWi Wi Wva$i, turci =i t!tari ; &n *o$rogea, ru=i
lipoveni, ucraineni etc)/
2 stru
st ru#t
#tur
uraa #o
#o%=e
%=esio
sio%a $ ; maGo
%a$ maGori
rittatea
atea popu
popullaX
aXie
ieii es
este
te de relieligi
gie
e ortodo$ă
(?,?%), la care se adaugă alte culte- romano-catolici  (8 (8,7%), reformai,
 penticotali, 'apti=ti etc/
2 &n prezent popuaQia ur)a%$ a depăWit  din populaXia Xării/
2 asemăn
mănăto
ător altor state ate eur
europene, >omn niia se aCă aCă &n fa fa"a
"a $nal
$nal!! a tr
tran"
an"i
iie
ieii
demo)ra$ce/
2 pe
pent
ntru
ru Xara noa
noast stră,
ră, cea mai num
numer
eroaoasă
să gene
generaXraXie
ie este
este ce
cea a născ
născut
ută
ă &n peri
perioa
oada
da
!@72!@
!@ 72!@?/
?/ #o%t i%e%tu (Rnumărul de persoane născute &n acelaWi an) anului
#o%ti%e%tu
12H a avut peste 0,5 milioane persoane (550000 persoane)/ numeric este cel
mai mare contin)ent din itoria Rom+niei

B.B. SIS8EUL ;E
;E ORAJE AL EUROPEI
2 Europa esteste pr
priintre cel
cele mai
mai ur'ani"ate  continente (77% ur$an), &n doar cteva
state populaXia ind &ncă uWor  preponderent rural!  ('l$ania, =osnia2LerXegovina,
>ep 4oldova, Dortugalia etc)/
2 pr
prim
imel
elee or
oraWe
aWe au
au apăr
apărut
ut acu
acumm circ
circa
a 8 mi
mile
leni
niii (Cnoo, B reta)/
2 mu
mult
lt ttim
impp ora
oraWel
Welee europ
europen
ene
e au fo
fost
st ce
cele
le mmai
ai mari
mari din
din lume
lume ( Roma, &n 'nticitate,
'nticitate,
Contantinopol, &n Evul 4ediu, Oondra, &n epoca modernă)/
2 e identică-
o e%eraQia oraeor a%ti#e-
 oraLele greceLti - Atena, Corint, Marilia,
Marilia, omi,
omi, Callati, #itria etc/
#itria
 oraLele ro!ane- Roma, Oondra  Oondinium, Pari  Outetia, :iena,
GVln etc
o e%eraQia oraeor medie'ae-
 ora
oraLel
Lele
e :an
:ansea
seatice
tice  (ora
(oraWe
We2p
2porortu
turi
ri la 4a4arrea .or
.ordulu
dului,
i, unit
unite
e &n
asociaXia Z+iga Lanseatică)- Anver, (ru))e, #am'ur),#am'ur), (remen/
26
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

 oraLele
oraL ele din a
azi
zinu
null !e
!edit
diter
eran
anea
eanE
nE (i"an
(i"antium
tium  Contantino
Contantinopol,
pol,
?enova, :eneia
 alt
alte
e oraLe
oraLe i!p
i!port
ortant
anteE
eE  Giev
Giev, Mo
Mocov
cova,
a, Cracov
Cracovia,
ia, Pra)a,
Pra)a, Milano
Milano,,
Madrid, (udapeta, (ucure=ti etc 
ooraee di% epo#a moder%$ -
 la apariXia Wi dezvoltarea lor a stat revoluXia industrială Wi dezvoltarea comerXului-
Manc
Ma nc;e
;et
ter
#unedoara er, etc/
, Oive
Oiverp
rpoo
ool,
l, Hde
Hdea,
a, &an
&an2t
2t Pete
Peter
r'u
'ur) r),, %e
%en,
n, Rott
Rotter
erdam
dam,, Re=i
Re=ia
a,,
oraee di% epo#a #o%tempora%$ -
o

 după al *oilea >ăz$oi 4ondial numărul oraWelor creWte puternic, mai ales &n Xările
comuniste
comun iste (e3plozie
(e3plozie ur$ană)- NoWa #uta (Doloni (Dolonia),
a), :ictoria  (>omnia), Dunau*vXro
(ngaria), etc/
2 <r
<raW
aWel
ele
e pot
pot avea
avea mai
mai mult
multe
e =u%#Qii e#o%omi#e-
"uncKia co!ercială ; a stat la $aza dezvoltării unor oraWe- ?enova, :eneia,
o

Oeip"i), Anver, OKon, Cracovia etc/

"uncKia
"uncKi
o a indus trială  ; fo
industrială foart
arte
e e3ti
e3tinsă
nsă Wi fofoar
arte
te impo
importrtan
antă
tă pent
pentru
ru mul
multe
te
oraWe- Manc;eter, (irmin);am, %en, GatoWice, Done2, orino etc/
"uncKia
"uncKi
o culturală  ; preze
a culturală prezent
ntăă &n toate
toate or
oraWe
aWele le mari
mari-- :iena, Pari, Roma,
>lo
>loren
rena,
a, &an2t
(&al"'ur), &an 2t Pet
Canne, Peter
er'ur
&an 'ur)
Remo ),, etc)/
dar evi
evide
denX
nXiiat
ată
ă &n cazazul
ul un
unor
or ora raWe
We mi
micci
o "uncKia
"uncKi a univers itară ; prezentă &n toate oraWele mari, dar Wi &n oraWe cu
universitară
veci tradiXii universitare- Cam'rid)e, Hford, #eidel'er)/
o "uncKia ad!inistrativă Li politică  ; este caracteristică tuturor capitalelor,
precum Wi unor oraWe cu semnicaXie regională/
o "uncKia =nanciară ; mai importantă la nivel glo$al &n cazul oraWelor Oondra,
Pari, 9ric;, >ran2furt /
o "uncKia portuară  ; cu tra tradiX
diXie
ie pentr
pentruu unele oraWe-
oraWe- #am'ur), Rotterdam,
Oiverpool, ?dan2, Contana, etc
o "uncKia de servicii   ; specică oraWelor staXiuni $alneoclimaterice ( :ic;K,
Garlo
Ga rlovK
vK :arK,
arK, (!ile
(!ile #er
#ercul ane)/ turi
culane turist
stic
ice
e (C;a
C;amon
moni,
i, Inn'r
Inn'ruc2
uc2,, &in
&inaia
aia,,
Predeal, NiaNice), oraWe noduri de căi de comunicaXie ( &ulina, >!urei etc),
etc/
2 Drincipalele aome
aomeraQii ur)a%e  eu
raQii ur)a%e eurropen
enee susunnt- Moscova (!", (!",!
! mil
mil lo
loc
c,,
principala entitate ur$ană europeană), aris (!!,6 mil loc), Rin.Ru:r  (!!,6   (!!,6 mil
loc
oc)
),, Oondra, Itan'
Itan'ul,
ul, Randt
Randtad-#ol
ad-#olland,
land, &an2t Peter'ur
Peter'ur),), Madrid,
Madrid, (arcelona,
(arcelona,
Milano, (erlin, Atena/
2 maGori
maGoritatea
tatea oraWelor
oraWelor mar
marii pot  denite
denite prin ccel el puXin
puXin trei forme teritorial
teritoriale
e de $ază-
$ază-
ora=ul propriu-"i, ora=ul =i localit!ile ur'ane atelit, a)lomeraia 3au conur'aia6
ur'an!/ E3- oraWul Daris are "," mil loc, cu zona administrativă &nconGurătoare
aproape 8 mil loc, iar aglomeraXia ur$ană ur$a nă aGunge la !!,6 mil loc/
2 ter
terito
itoria
rial,
l, se iden
identi
tică
că ce
cell pu
puXin
Xin tre
treii gru
grupări
pări cu sspec
pecic
ic de meaopois-
o !egalopolisul englez Middland   (peste 66 mil loc) din partea central2
nord
no rdic
ică
ă a 'ngl
'nglie
iei,
i, care
care in
incl
clud
udee oraW
oraWel
ele
e Oondra, (irmin);am, Manc;eter,
Manc;eter,
Oiverpool etc/

27
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

o!egalopolisul ger!an Rin.Ru:r  (peste

  (peste "5 mil loc) din vestul #ermaniei,
cu oraWele &tutt)art, >ran2furt 3am Main6, GVln, %en, Dui'ur), Dortmund ,
etc/
o!egalopolisu
!egalo polisull olan
olandez
dez Rands
Randstad.0o lland   (p
tad.0olland  (pes
este
te !0 mil
mil lo
loc
c),
), di
din
n
 Gumătatea vestică a <landei, cu oraWele Amterdam, #a)a, Rotterdam
Rotterdam, etc/
2 &n >omnia, ora
oraWul 6u
6ucu
cure Ltii po
reLt poat
ate
e  cons
consid
ider
erat
at centru ur'an mare la nivel
european, cu anumite caracteristici de metropolă regională pentru această parte a
Europei/
2 &n cad
cadru
rull >omn
omnie ieii e3is
e3istă
tă ct
ctev
evaa oraW
oraWe
e ca
care
re au un roroll pr
proem
oemininent
ent prin
prin inCu
inCuenX
enXa
a
asupra teritoriului
teritoriului &nconGurător-
&nconGurător- imi=oara, Clu*-Napoca, Ia=i, Craiova, Contana,
(ra=ov,, ?alai, (ac!u, Ploie=ti, Hradea /
(ra=ov
2 &n ul
ultimii
timii ani sse
e o$s
o$servă
ervă o scădere
scădere demo
demograc
gracăă &n cele mai mmulte
ulte oraWe ale Xării
Xării

B.4. ANALIA E
EORA5IC: A UNOR OR
ORA9E
LON;RA
2 este capcapita
italala Re)at
Re)atulu Unit , ind situată &n partea de 2E a 'ngliei, &n
uluii Unit 
C+mpia(a"inul Oondrei, pe Cuviul Ta!isa, la 0 9m de gura de vărsare a acestuia
 &n 4area .ordului/
2 nu
nucl
cleu
eull or
oraş
aşulului
ui ar
aree or
orig
igin
inii &n 'nti
'ntic
cititat
atee (Oondinium), dar cunoaşte o dezvoltare
deose$ită cnd a devenit capitală şi ş i port al celei mai mari puteri maritime a lumii/
2 H,4 miioa%e o#uitori (4area +ondră) : , milioane a)lomeraţia ur'an!/
2 &nt
&ntre
re !?002!@
!?002!@50 50 a fost
fost ce
cell ma
maii mar
maree oraş
oraş de pe g glo$
lo$//
2 &n pr
prez
ezen
ent,
t, ssee di
dist
stin
inge
ge ca
ca u unn centru $nanciar-'ancar 
$nanciar-'ancar  ($ursa
  ($ursa de valori, al treilea pol
al pieţei nanciare mondiale după .eJ \or9 şi Ho9So), economic şi  politic de primă
mărime &n cadrul reţelei ur$ane mondiale/
2 mare centru ind industrial-
al- indutria de avioane, automo'ile, nave maritime, aparate
de preci"ie, electronic!, electrote;nic!, petroc;imie, tetil! etc/
2 mar
maree nod de co comun
munic icaţi
aţiii ("! ddee aeropo
aeroporturturi,
ri, aer
aeropo
oportu
rtull 0eat:ro cu cel mai mare
trac din din
(80@ 9m) lume/!etroul
Europa/ londonez
urotunelul  )/
)/ , cel mai veci (!?6) şi cel mai lung metrou
2 im
impo
port
rtan
antt cent
centru
ru cu
cult
ltur
ural
al2a
2art
rtis
isti
tic,
c, univ
univer
ersi
sita
tarr şi turi
turist
stic
ic (RoKal &ocietK 
&ocietK , Covent 
?ard
?a en ; unul dintre cele trei mari teatre de operă din lume , (riti; Mueum,
rden
urnul Oondrei, (i) (en, oWer (rid)e, Parlamentul, palatul (uc2in);am, catedrala
etminter,, catedrala &aint Paul etc)
etminter
PARIS
2 capitala >ranţei şi a regiunii Ile de >rance/
2 or
oraş
aş ssit
itua
uatt &&n
n nor
nordul
dul ţţăr
ării
ii,, &&n
n C+mpia(a"inul Pariului, pe Cuviul 2ena/
2 aşe
aşezar
zaree ant
antică
ică,, fonda
fondatătă d
de e tri$ul
tri$ul ccelt
eltic
ic al
al p
pari
arisil
silor
or (Outetia)/
2 nu
nucl
cleu
eull is
isto
tori
ricc al or
oraş
aşulului
ui es
este te Yle de la CitZ/
2 11,B miioa%e o#uitori (aglomeraţia ur$ană)/
2 unul din marile centre economice şi $nanciar-'ancare ale lumii/

28
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

2 co
conc
ncen
entr
treaz
ează
ă 50%
50% din
din ac
acti
tivi
vita
tate
tea
a co
comer
merci cial
ală
ă şi nanci
nanciarară
ă şi "5%
"5% di
din
n acti
activi
vita
tatea
tea
industrială a Franţei/
2 regiune industrial2
al2ur$an
ană-
ă- in
indu
dut
tri
ria
a de au auto
tomo
mo'i le (>e
'ile (>enault
nault,, itro]n,
itro]n, Deugeot)
Deugeot),
avioane, petroc;imic!, electronic!, de parfumuri, cometice etc/
2 ce
cell ma
maii im
impo
port
rtan
antt nod
nod de comun
comunic icaţ
aţiiii al Fra
ranţ
nţei
ei-- de aici
aici porne
pornesc
sc !! magi
magist
stra
rale
le
feroviare (unele deservite de trenuri de mare viteză ; H#1/ este legat de +ondra
prin Eurotunel)
(aeroportul şi "5
C;arle demagistrale rutiere, la care
?aulle), transporturile se adaugă
Cuviale/ metroutransporturile
(din !@00)/ aeriene
2 imp
mpor
orta
tant
nt cent
entru cul ultu
tura
rall şi turi
turist
stic
ic momond
ndiial
al-- Univeritatea &or'ona  (sec
(sec ABBB)
ABBB),
Mu"eul Ouvru, Mu"eul HraK, urnul %i[el, Arcul de riumf, Catedrala N\tre-Dame,
Cattedr
Ca dral
ala
a &a&accrZ Co Coeeur
ur,, Dom
Domul In Invvali
ali"ilor (car
ilo (care
e adăp
adăpost
osteşt
eşte
e sar
sarco
cofa
fagu
gull lui
lui
.apoleon), PaPalalatu
tull :er
erai
aill e,, loc
lle locuri
uri de diverti
divertismen
smentt (%uro DineK 
DineK , +a 1illette),
Centrul Cultural Pompidou etc/
2 cuprinde zone culturale (Ca Cart
rtie
ieru
rull Oati
Oatin,
n, Mont
Montpa
parn
rnae), zone nanciar2
ae
administrative (Oa DZfene, C;amp %lKZe, OLHpZra), zone rezidenţiale lu3oase şi
zone industriale lngă ena şi la periferii/
2 form
formaaoora
raşu
şulu
luii ar
arat
atăăddez
ezvo
voltltar
area
ea radiar-concentric! , pornind din zona centrală/
OSCO3A
2 capitala >ederaţiei Rue/
2 or
oraş
aş si
situ
tuatat &n ccent
entrul
rul p
păr
ărţi
ţiii eur
europopenene
e a >u >usi
siei
ei,, &n C+mpia %uropei de %t , pe r%ul 
Moscova/
2 aş
aşeza
ezare
re ffeu
eudal
dală,
ă, ffon
ondat
datăă &n ssecec al AABB
BB2l
2lea/
ea/
2 1",1 miioa%e o#uitori (aglomeraţia ur$ană) ; cel mai mare ora8 al %uropei /
2 &ntr
&ntre
e !7!" şi !@" !@"" " locul
locul de capi capital
tală
ă a >usieusieii i2a fos
fostt luat de an9t
an9t Deter
Deters$s$ur
urgg:
+e
+enin
ningrad
grad (&n perioad
perioada a comcomuniunistă
stă)/)/ &nt
&ntre
re !@""
!@"" şi !@@!!@@! este
este cap
capita
itala
la niuni
niuniii
ovietice/
2 unul din mari arile cententre economic mice ale ale lumii (pest este !500 de &ntrepr eprindererii
indust
ind ustria
riale)
le)-- automo
automo$il $ile,
e, produ
produse se electr
electronionice,
ce, cauciu
cauciucc sintet
sintetic,
ic, maşini
maşini2un2unelt
elte,
e,
aparate de z$or, ceasuri, mase plastice, medicamente, te3tile, tricotaGe, produse
alimentare şa/
2 un
unul
ul di
din
n mari
marilele nodu
noduriri de co comu
muni nica
caţiţie
e al
alee lumi
lumiii (!
(!!! magi
magist
stra
rale
le fer
ferov
ovia
iarre/ ai
aici
ci
 &ncepe cea mai lungă magistrală feroviară din lume ;  rani'erianul  ; &ntre
4oscova
4osc ova şi 1la 1ladiv
divost
osto9/
o9/ !6 magistmagistral ralee rutier
rutiere/e/ 8 aeropo
aeroportu
rturi
ri (Peremet
(Peremetievievo),
o), 6
porturi Cuviale care asigură legătura cu 4area .eagră, 4area 'zov, 4area aspică,
4area =altică, 4area 'l$ă/ metroul cel mai monumental 8i cu cel mai mare tra$c
de c!l!tori din lume ; peste 6 mil de călători anual)/
2 imp
mpororta
tant
nt centr
entruu culcultura
tural2l2ar
arttis
isti
ticc şi turi
turist
stic
ic-- eatrul
eatrul (al8oi,
(al8oi, ?aleriile
?aleriile retia2ov
retia2ov,,
mu"eul-panoram! (orodino, (i'lioteca Ru! de &tat, Univeritatea Oomonoov,
compleul Gremlin, (ierica :aile (la*enEi, Mu"eul Pu82in, Arcul de riumf, urnul
de televi"iune de la Htan2ino 31 m6 etc

3IENA

29
 

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

2 capitala Autriei/
2 or
oraş
aş si
situ
tuat
at &n
&n .2
.2E E 'u
'ust
stri
riei
ei,, de o par
parte
te şi
şi de alt
alta
a a unării , &n apropierea 4asivului
P!durea :iene"!/
2 aş
aşeza
ezare
re anti
antică
că,, ffon
onda
dată
tă de celţ
celţi/
i/ :indo'ona (&n timpul Bmperiului >oman)/
2 a fo
fost
st ccap
apit
ital
alăă a BmBmpe
peri
riul
ului
ui La$s
La$s$u $urg
rgic
ic//
2 1,2 miioa%e de o#uitori M ",1 mi. o#. aglomeraţia ur$ană/
2 cel
ţăriima
mai
)- i indu
impo
importa
indutrtant
triant de
ria centru
centma8i
ru indust
ma indniustria
8ini riall ut
8i alila*
util'ustriei
'ustr
e, iei
a*e, in (cir
(crume
int
truirca
ca !:6
ment e din
nte dimu
n producţ
prod
mu"i "icaucţia
le,, iaec;i
cale industr
indu
ec strial
;ipa
pameială
ment ă ea
nte
electrote;nice,
electrote;nic e, confecţii, Enc!lţ!minte, alimentar!/
2 ce
cent
ntru
ru n
nananci
ciar
ar regio
egiona
nal/
l/
2 im
impo
portrtan
antt ce
cent
ntru
ru de cul
cultutură
ră şi &nv
&nvăţăţăm
ămnnt,
t, cent
centruru turi
turist
stic
ic-- Palatul &c;Vn'runn,
Parlament
Parl amentul,ul, Palat
Palatul
ul Oiec;tent
Oiec;tentein, ein, Hper
Hpera,a, Anam
Anam'lul
'lul ar;itecton
ar;itectonicic al Naţiunilo
Naţiunilor r 
Unite, urnul de televi"iune 3// m6, cae memoriale 3&c;u'ert, Mo"art, &trau
3Prater, Donaupar26, (i'lioteca Naţional! şa
8.a.6, parcuri 3Prater,
ROA
2 capitala Italiei şi a regiunii +atium/
2 ora
oraşş situ
situat
at &n partea
partea pepenin
ninsul
sulară,
ară, la
la "? 9m de ţărmul
ţărmul 4ă
4ării
rii 'dri
'driati
atice,
ce, pe cele
cele şapte
şapte
coline vulcanice (<raşul de pe Papte oline), pe rul Tiru/
2 a8e"are antic!  (a fost fondată &n anul 756 &Lr de către legendarii >omulus şi
>emus), capitală a Bmperiului >oman (etatea Eternă) ; cea mai importantă
metropolă a 'nticităţii/
2 ", miioa%e de o#uitori : 1 mil. loc., cu aria a ria metropolitan!/
2 mo
morfrfos
ostr
truc
uctu
tura
ra ur$
ur$ană
ană eest
ste
e prep
prepon
onder
deren
entt  polinuclear!, &ntruct numeroase puncte
istorice sunt centre de convergenţă a străzilor/
2 cen
centru
tru inter
internaţ
naţion
ional
al $ancar,
$ancar, com
comerercia
ciall şi de tra
transp
nsport
ort (nod
(nod fero
ferovia
viar,
r, rutier
rutier şi aerian
aerian
; aeroportul Oeonardo da :inci)/
2 im
impo
port
rtan
antt ce
cent
ntru
ru indust
industri
rial
al (i
(ind
nd depăşi
depăşită tă de 4ila
4ilano
no şi Hor
Horinino)
o)-- indutria tetil!,
metalur)ic!, poli)ra$c!, cinemato)ra$e, alimentar!/
2 unu
unull din mar
marile
ile centr
centre
e cult
cultural
ural2art
2artist
istice
ice,, ştiinţi
ştiinţice
ce,, unive
universi
rsitar
tare
e ( Da 2apienza, ce
mailumii
ale mare(oraşul
universitate
cu celeeuropeană
mai numeroase
şi una monumente
dintre cele mai
istorice
vecişi din
de artă
lume),
dinturistice
lume ;
Colo
Col oeum
eum,, Column
Columna a lui raian,
raian, arcuri
arcurile
le de tri
triumf
umf,, 'a"
'a"ili
ilici,
ci, f+nt+ni
f+nt+ni arte"i
arte"iene
ene J
>ontana di revi, catacom'ele, numeroae tatui, poduri, o'elicuri etc.)/
2 pe un
una
ad din
in cele
cele şapt
şapte
e ccol
olin
ine
e se aCă
aCă tatul :atican, sediul Dapalităţii şi al unor mari
valori aritecturale şi artistice ( Catedrala &f. Petru, Mu"eele :aticanului , inclusiv
Capela &itin!)/
2 sediul FF'
'<
NotăE  Caracteri"area )eo)ra$c! a ora8elor din Rom+nia e )!e8te En inte"a
S?eo)ra$a Rom+nieiT 8i En manualul Corint la pa). .

30
 30

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

B..
B.. AC8I
AC8I3I
3I8:
8:ŢI
ŢILE
LE ECON
ECONO
OIC
ICE
E 7 CA
CARA
RAC8
C8ER
ERIS
IS8I
8ICI
CI ENE
ENERA
RALE
LE
EUROPA
2 Europa reprez eziintă re)iunea de ori)ine 8i de"voltare a economiei moderne  (tradiţii
!anu"acturiere &n anumite regiuni şi oraşe-  Amterdam, Anver, (ru)e, OKon,
Pra)a, Milano etc)/
2 &n se
seco
colu
lull al
al AA1B
1BBBBB2l
2lea
ea ar
are loc
loc ?revoluţia industrială, cu origini &n 'nglia entrală,
care s2a e3tins &n toată Europa, &n mai puţin de Gumătate de secol/
2 sun
suntt pr
prezen
ezente te toate
toate activi
activităţ
tăţilile
e econ
economi
omice/
ce/
2 struc
structura
tura econo
economică mică pe cele
cele ttreirei sectoar
sectoare ep princi
rincipale
pale iindică
ndică predominar
predominareaea erviciilor 
(7%), urmate de indutrie ("?%) şi a)ricultur! (5%)/
2 pe ans
ansam$
am$lu,lu, Euro
Europa pa dispun
dispune e de mater
materiiii pri
prime
me vari
variate,
ate, dar
dar cu rezerve
rezerve insu
insuci
ciente
ente
pent
pe ntru
ru nenece
cesasarul
rul econ
econom
omie
iei, i, fa
fapt
pt pen
pentr tru
u cacarre mult
multe e stat
state
e im
impo
port
rtă
ă masi
masivv di
dinn
e3teriorul continentului/
2 indu
indust
stri
ria
a eueurrop
opea eanănă a cuno
cunosc scut
ut &n curs
cursul ul unui
unui dece
deceniniu
u (!@@
(!@@52
52"0
"005
05)) o cre8tere
)lo'al!
la  de cca
ţări care 1 (cu o medie
au &nregistrat creşterianuală de 628%),
de "0%, la ţări dar cuau
care diferenţe
staţionatmari peciar
sau ţări (de
au
scăzut)/
2 ag
agri
ricu
cult
ltur
ura
a s2
s2a
a rrema
emarcrcat
at prin
printr
tr2un
2un proce de concentrare (su$ forma unor ferme cu
suprafeţe
suprafe ţe crescnde),
crescnde), prin inteni$carea eploat!rii fondului funciar, peciali"area
 producţiei şi inte)rarea a)roindutrial!/
2 &n prezent e3istă mai multe concentrări industriale- Ural , Mo Moscscov
ovaa &i 
#!preFuri!ile, &an2t Peter'ur), onass, Giev, Giev, (ra8o
(ra8ov-Pl
v-Ploie8t
oie8ti-(uc
i-(ucure8t
ure8ti, i,
2ilezia, Rin.Ru:r , #am' #am'ur ), aris,  Anglia Centrală, An)l
ur), &ud, Torino.
An)liia de &ud,
Milano, ?Kor-(udapeta, Rotterda!.Anvers, OKon on,, (ararccel
elon
ona,
a, Mar ari
illia,
(ordeau, Min2, Hviedo-(il'ao etc
2 Europa est este &n p prrezen
zent o mar
mare concentrare $nanciar-'ancar!, de tranporturi  şi
telecomunicaţii şi principala regiune turistică a lu!ii 

RO-NIA
2 se ccaracte
aracterizează
rizează prin difer
diferenţe
enţe sensi$ile
sensi$ile faţă de situaţi
situaţia a med
medieie a Europei/
Europei/
2 e3
e3is
istă
tă o serie
serie de elemen
elemente te com
comun
une,
e, cum ar - util utiliz
izar
area
ea tim
timpupuri
rie
e şi e3ten
e3tensi
sivă
vă a
uilei
ui lei pen
pentru
tru sid
siderur
erurgie
gie,, dezvolt
dezvoltar
area
ea e3ploa
e3ploatăr
tăriiii petro
petrolul
lului
ui şi a petro
petroci
cimie
mieii şi
varietatea ramurilor industriale/
2 di
dife
ferrenţi
enţier
eril
ile
e sse
e ref
refer
eră
ă la-
la-
o  structura internă a economiei- cele trei sectoare, primar, secundar şi terţiar
au ponderi apropiate &n realizarea D.=/
o dezvoltarea diriGistă, centralizată, &n a doua Gumătate a secolului al AA2lea/
o
repartizarea teritorială
producţiei industriale relativ ecili$rată
&n deceniile a industriei
72? ale secolului şi un nivel ridicat al
al AA2lea/
 31

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

2 pri
prin
n trecere
trecereaa la econo
economia
mia de piapiaţă
ţă au avut lo
locc transfor
transformări
mări semni
semnica
cativtive,
e, dint
dintre
re
care cea mai importantă o reprezintă restructurarea semnicativă a ramurilor
industriale şi a repartiţiei teritoriale/
2 dup
dupăă o anumit
anumită ă perioadă
perioadă de scăscăder
dere e a produ
producţi
cţiei
ei indu
industr
strial
iale
e glo$ale
glo$ale,, &n ulti
ultimii
mii ani
ani
se constată o creştere asemănătoare celei europene

B.2.
B.2. ANALI
NALIA
A UNO
NOR
R RA
RA
UR
URII IN;U
IN;US
S8RIA
8RIALE
LE
A. IN;US
IN;US8RIA
8RIA ENE
ENERIEI
RIEI ELEC8RICE
ELEC8RICE
EUROPA
Produ#<ia de e%erie ee#tri#$
  &n prezent, Europa produce circa circa 1MB din energia electrică de pe glo$/
 pr
priinci
ncipale
palelele ţări
ţări eur
europ
open
enee proproducă
ducăto
toar
aree de en ener
ergi
giee elec
electr
triică sunt
sunt-- Ruia,
?ermania, >ranţa, Re)atul Unit, Italia, &pania, Ucraina, &uedia, Polonia, Norve)ia
etc/
 pr
produ
oducţi
cţia
a de energie
energie electri
electrică
că se realiz
realizează
ează &n tertermoc
mocententral
rale,
e, id
idro
rocen
centra
trale,
le,
centra
cen trale
le nuc
nuclea
learo2
ro2ele
electr
ctric
ice
e (at
(atomo
omocen
centra
trale)
le) şi alte
alte tip
tipuri
uri de central
centrale e (eol
(eolien
iene,e,
mareemotrice, geotermice, solare şa)/
 atomocentralele au o pondere ridicată &n următoarele state- @ranţa (cea mai mare
producătoare de energie nuclearo2electrică din Europa, a doua &n lume ; după
'/
' / !?% din prod
producţia
ucţia mondială
mondială),), (el)ia, Re)atul Unit, Oituania, Ruia, Ucraina
şi &uedia/
 termocentr
term ocentralele
alele au o pondere
pondere mare &n- Polonia, Ce;ia, Rom+nia (0% din totalul
energiei electrice)/
o te
term
rmoc
ocen
entr
tral
alel
elee fu
func
ncţi
ţion
oneaz
ează
ă pe $a$azaza com'
com'uti'
uti'ilil
ililor foili  (păc
or foili (păcură
ură,, gaz
metan, căr$une)/
o cele
ce le mamaii mult
multe e ter
termoce
mocent ntra
rale
le su
sunt
nt am
ampl
plas
asat
atee &n $azi
$azinenele
le ca
car$
r$on
onif
ifer
eree

o
('a"inul
 &n Mocovei, Ru;rului,
ţările dependente &ile"iei
de importuri &uperioare,
(Franţa,
(Franţa, Motru-Rovinari
Btalia etc) etc)/
acestea sunt amplasate
 &n zonele portuare/
 idrocentralele sunt $ine reprezentate &n- Norve)ia, Autria, %lveţia şi &uedia/
o idrocentrale mai mari sunt situate pe 1olga, *unăre, .ipru şi *on/
 energia
energ ia geoterm
geotermalăală este valoricată
valoricată &n- 1slanda (!0% din producţia de energie
electrică), Italia, Rom+nia (&ntr2o mică măsură)/
RO-NIA
  &n perioada deceniilor 2? ale secolului al AA2l
AA2lea,
ea, s2a pus un accent deose$it pe
construirea unor termocentral
termocentralee 'a"ate pe utili"area )a"ului metan, iar &n deceniile
@2!0, pe ter
termoc
atomoener)ie/mocent
entral
rale,
e, care
care uti
utilili"ea
"ea"!
"! li)
li)nitul  şi a &nceput  producţia de
nitul
 32

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

  &n prezent, producţia de energie electrică are o valoare relativ constantă,

acoperind apro3imativ @:!0 din necesarul actual intern/
 termocentralele au cea mai mare pondere &n o$ţinerea energiei electrice (0%),
urmate de ;idrocentrale (60%) şi ener)ie nuclear! (@%)/
 termocentrale importante din >omnia- urceni, Rovinari 3Ro)o*elu6, Mintia-Deva,
I8alniţa-Craiova, (ucure8ti, (or"e8ti, (ra"i, Oudu8-Iernut, Paro8eni, C;i8cani-(r!ila
 etc/
idrocentr
idr ocentrale
ale importante
importante sunt pe Dun!re (Dorţile de Fier B, cu "050 4T şi Dorţile
de Fie
Fierr BB),
BB), Ootru  (+otru2i
(+otru2iunget),
unget),  Ar)e8  (1idrar
(1idraru),
u), (itriţa  (teGar
(teGaru),
u), &ome8, Hlt,
&e'e8 etc/
 cea mai mare part arte a producţiei de ene energie electrică est este desti
stinată
conumatorilor economici (apro3imativ 5%, din care '+>< latina utilizează 7%
din producţia de energie electrică internă), urmată de utilizarea energiei electrice
 &n )opod!riile populaţiei (!5%)/ o parte semnicativă se utilizează &n conumul
intern al centralelor electrice (!"%) şi o parte la eport (?%)/
  &n perspectivă, producţia de energie electrică are &n vedere m!rirea capacit!ţii de
 producţie a centralei atomoelectrice
atomoelectrice de la Cernavo d! (recent a fost dat &n folosinţă
Cernavod!
şi al doilea reactor nuclear) şi diminuarea ponderii )a"ului metan/

+. IN;US8RIA SI;E
SI;ERURIC:
RURIC: E8ALURIA
E8ALURIA 5EROAS:/
5EROAS:/
aterii prime
2 minereurile de $er   (car (caree au pe pest
ste
e ""%
% conţ
conţin
inut
ut de eer)
r),, c!r'
c!r'unii
unii coci$ca'il
coci$ca'ilii
(pentru o$ţinerea cocsului necesar reducerii metalelor)/
2 cel
cele
e mai impo
importa
rtante
nte rresu
esurse
rse dde e miner
minereueu de er
er sunt
sunt lo
local
caliza
izate
te &n-
&n- Ruia (la Purs.
6elgorod   se aC aCă ce cell mai ma mare
re "!c!
"!c!m+
m+ntnt di
din
n lu me), >ra
lume >ranţa
nţa,, Re)atu
Re)atull Unit,
Unit,
?ermania, &uedia/
2 zăc
zăcămi
ămintel
ntelee din >om
>omnia nia sunt
sunt rredu
eduse
se şi au uun
n conţin
conţinut
ut mi
micc de metal/
metal/
2 se ma
maii fol
folos
osesc
esc şşii &nn
&nno$
o$ililat
ator
orii (pen
(pentr
tru
u o$ţ
o$ţin
iner
erea
ea de oţeluri aliate) adică minereuri
feroase au3iliare- man)an (cu rezerve &n craina la .i9opol), nic;el (&n 4unţii ral,
Deni
enins
nsul
ulaa Qol
ola),
a), crom 3 ' 'l$a
l$ani
niaa şi #r
#rec
ecia
ia),
), van
vanadi
adium
um 8i tit an  (4unţii
titan (4unţii ral)
ral)// &n
>omnia e3istă mangan şi crom/
Preu#rarea materiior prime
2 ce
cent
ntrre side
sideru
rurg
rgic
ice
e loca
locali
liza
zate
te &n mari
marile
le $azi
$azine
ne ca
car$
r$on
onif
ifer
ere-
e- DoDone ţ2  &n *on$ass/
neţ2
Dui'ur), Dortmund &n >ur, &ile"ia, ]or2;ire, Ural/
2 ce
cent
ntre
re sideru
siderurgrgic
icee amp
amplalasat
sate
e &n portur
porturii (din
(din cauz
cauza
a impo
import rtul
ului
ui de mate
materi riii pr
prim
ime)-
e)-
aranto
aranto-Itali
-Italia,
a, %uropoort-
%uropoort-Hland
Hlanda,a, ?alaţi-Rom
?alaţi-Rom+nia,
+nia, Dun2er^ue->r
Dun2er^ue->ranţa, anţa, Gin)ton-
Gin)ton-
Re)atul Unit etc/
2 cen
centr
tre
e siderur
siderurgic
gicee ampl
amplasat
asate e &n apro
apropie
pierea
rea id
idro
rocen
central
tralelo
elor,
r, furnizo
furnizoare
are de energie
energie
electrică ieftină (oţelării electrice)-  9aporo*ie J pe Nipru etc/
2 cen
centr
tre
e siderurg
siderurgiceice amplasat
amplasate e &n apropi
apropier
ereaea miner
minereuri
eurilor
lor de er sărac
sărace,
e, transport
transportulul
făcndu2se pe $andă rulantă- #unedoara, Re8iţa etc

Produsee sider
Produsee sideruri#e
uri#e font!, oţeluri, produe laminate (ţevi, srmă, er2$eton,
tu$uri, ta$lă etc)/
 33

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

Produ#<ia sider
Produ#<ia sideruri#
uri#$ $  a scă
scăzut
zut după
după !@@
!@@0 0 datori
datorită tă intro
introduc
duceri
eriii materi
materiale
alelor
lor
al
alte
terrnati
native
ve (m
(mas
asee plas
plastitice
ce,, răşi
răşini
ni si
sint
ntet
etic
ice)
e),, reduc
educer erii
ii mase
maseii unor
unor util
utilaG
aGe
e şi
ecipa
ec ipament
mente,
e, scă
scăderi
deriii cereri
cereriii &n dom
domeni
eniul
ul con
constr
strucţ
ucţiiiilor
lor// este
este con
concen
centra
trată
tă &n .2.211
Europei şi &n *on$ass, unde se impun #ermania, Franţa, craina şi 'nglia (>egatul
nit)

B.H. SIS8EE ;
;E
E 8RANSPOR8

EUROPA
a. 8ra%sportur
ra%sporturie
ie =e
=ero'i
ro'iare
are
  &şi au originea &n Europa, la &nceputul sec al ABA2lea
ABA2lea (prima cale ferată a fost
construită &n 'nglia, &n !?"5)/
  &n prezent, Europa dispune de ce cea
a mai
mai den
den! ! re
reţe
ţea
a de c!i fera te  şi ce
ferate cea
a mai
mai
electri$cat!- densitatea reţelei feroviare variază &ntre ?,5 şi !5 9m:!00 9m  &n Europa
"

 entrală şi de 1esteste
reţeaua feroviară (maielectri$cat!
redusă &n ţările nordicede
En procent şi $alcanice)/
15  (nu au căi ferate electricate
#recia, 'l$ania şi >epu$lica 4oldova)/
 din punct de vedere al ecartamentului maGoritatea ţărilor au căi ferate cu ecartament
normal (!865 mm)/ statele e32sovietice au ecartament mare (!5"8 mm), iar pania
ecart
ec artam
ament
ent foart
foarte
e mare
mare (!(!7
7 mm)/
mm)/ ecart
ecartam
ament
entul
ul &ngu
&ngust
st este
este spe
speci
cic
c zone
zonelo
lorr
montane/
 noduri feroviare comple3e- Mocova, Pari, (erlin, :iena, Milano, (ucure8ti etc/
 se dezvoltă o nouă generaţie de transporturi feroviare, prin e3tinderea miGloacelor de
transport tip 83, provenite din Franţa, spre sudul şi estul Europei, urmnd a depăşi,
pe unele sectoare, 600 9m: (Daris2tras$ourg)
). 8ra%sportur
ra%sporturie
ie ru
rutiere
tiere
 34

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

 acest sistem deţine primul loc la transportul de persoane şi la volumul de produse

transportate/
 sistemul
sistemul de autos
autostrăzi
trăzi este mai dezvol
dezvoltat
tat &n %uropa de :et  şi
  şi &n curs de amenaGare
 &n Europa entrală şi Estică/
 căile rutiere sunt completate de tuneluri (cele mai numeroase &n 4unţii 'lpi, &ntre
Elveţia şi Btalia, &ntre Btalia şi Franţa), terminale (*over), poduri (Oresund , cel mai
lun) pod din
.ordului, lume
4area , &ntre 4area
=altică, *anemarca şi uedia ; aproape ? 9m), linii ferrK-car 
'driatică)/ ferrK-car  (4area
 (4area
 parcul de autoveicule este ridicat (#ermania, loc ! &n Europa)/

#. 8ra%spo
ra%sportu
rturie
rie maritime
maritime
 datează din 'nticitate (Marea Mediteran!), evolund şi spre <ceanul 'tlantic/
 cunosc o dezvoltare importantă &n ultima perioadă prin transportul unor materii
prime necesare economiilor europene/
 vi
vizea
zează
ză &n pr
prin
inci
cipa
pall Mar
Marea
ea Med
Medite
iteran
ran!,
!, Hce
Hceanul
anul Atlant
Atlantic,
ic, Marea
Marea (al
(altic
tic!,
!, Mar
Marea
ea
Nordului, Marea Nea)r!/
 cele mai importante Cote maritime au- 9recia (locul ! pe glo$), Norve)ia (locul 6

 pe glo$), ?ermania
principalele porturi (locul ), Ruia,
europene sunt- Malta, >ranţa,
Rotterda! Italia,"Hlanda
 (locul  şa/
&n lume, după ingapore),
 Anver, Oondra, (remen,
(remen, #am'ur), Marili a, ?enova, Pireu, Contanţa, Hdea şa
Marilia,

d. 8ra%sportur
ra%sporturie
ie F
Fu'iae
u'iae
 cele mai importante
importante artere
artere idrogra
idrograce
ce naviga$ile sunt Ri null (locul ! la trac),
Rinu
amia, %l'a, :itula, Meue, Nitru, Nipru, Don  şa/
Dun!rea, :ol)a, &ena, amia,
 principalele porturi Cuviale-
o pe >in- uisurg (loc !), (ael, Rotterdam/
o pe *unăre- :iena, (ratilava, (udapeta, (el)rad, ?alaţi/
 importante
impor tante reţele naviga$ile
naviga$ile au- >ranţa, Hlanda, ?ermania, Re)atul Unit, Polonia,
Ruia
e. 8ra%sportur
ra%sporturie
ie aerie
aerie%e
%e
 Europa se aCă pe lo cull II  (du
locu (după
pă 'meri
'mericaca de .or
.ord) la nu
număr
mărul
ul de pasa
pasager
gerii
transportaţi şi la tracul de mărfuri/
 cel
ele
e mai mari aer ero
oporturi sunt- 0eat:ro (+ondra), a), >r>ran
an2f
2fur
urtt am Main
Main
(#ermani
(#er mania),
a), C;arle de ?aulle   (Dari(Daris),
s), Oeonardo da :inci  (>om
(>oma),
a), @eremetievo
(4oscova)/
 cele mai numeroase aeroporturi sunt &n Mocova, Oondra, Pari

=. 8ra%spo
ra%sportu
rturie
rie spe#ia
spe#iae
e
 35

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

 reprezentate de-
o conductele de petrol 8i )a"e naturale care traversează Rusia (cea mai lungă
reţ
eţea
ea de con ondu
duct
cte)
e) şi (elaru  sp
spre Pol
Poloni
onia,
a, ?erman
?ermania,ia, Ce;ia,
Ce;ia, &lovac
&lovacia,
ia,
Un)aria, Rom+nia etc/
o liniile de Enalt! teniune/
o telecomunicaţiile (telefonie 3ă şi mo$ilă, Bnternet, fa3 etc)

NO8:- ranporturile din Rom+nia le poţi tudia din inte"a S?eo)ra$a Rom+nieiT 8i En
manualul Corint la pa). 4

B.@.
B.@. E;I
E;IUL
UL N
NCO
CON6
N6UR
UR:
:8O
8OR
R 9I
9I PEI
PEISA
SA6E
6E EO
EORA
RA5I
5ICE
CE
2 me
medidiil
ile
e spec
speci
ice
ce Eur
Europ
opei
ei nu prez
prezin
intă
tă o di
disp
spun
uner
ere
e &n f
fşi
şiii la
lati
titu
tudi
dina
nale
le dato
datori
rită
tă
prezenţei urentului ald al 'tlanticului de .ord/
2 se dis
distin
ting
g mediile
mediile zo
zonal
nale
e temperat
temperate e şi de tun
tundră
dră,, mediile
mediile azona
azonale le uma
umaniz
nizate
ate şi de
de
litoral/
2 din pu
punct
nct de veder
vederee al peis
peisaGe
aGelor
lor ge
geogr
ograc
ace,
e, &n cad
cadrul
rul mediu
mediuluilui zonal
zonal temper
temperatat se
difer
diferenţi
enţiază
ază loc
local:
al:re
regio
gional
nal peisaGe
peisaGe care
care &n funcţi
funcţiee de int
intensi
ensitat
tatea
ea int
interve
ervenţi
nţiei
ei
antropice se pot clasica &n peisaGe naturale, antropi"ate şi antropice
8ipuri de medii eoraD#e (vezi g " pag 5! &n manualul orint)
 ediu de tu%dr$
2 coresp
spuunde unei fş şiii &nguste din %ordu Europei  (Iland
%ordu Europei Ilanda,
a, nordu
nordull Peninule
Peninuleii
&candinave, Peninula Gola, nordul C+mpiei %t-%uropene )/
2 da
dato
tori
rită
tă co
cond
ndiţ
iţii
iilo
lorr clim
climatatic
ice
e ne
nefa
favo
vora
ra$i
$ile
le inte
interv
rven
enţi
ţia
a an
antr
trop
opic
ică
ă este
este redus
edusă,
ă,
prezentnd o antropizare de tip punctiform, predominnd caracteristicile naturale
ale mediului/
2 de
densi
nsita
tate
tea
a popu
populalaţi
ţiei
ei est
este
e foarte
foarte redu
redusă,
să, su
su$
$ " lo
loc
c:9m " &n +aponia şi de circa 6
:9m
loc:9m" &n Bslanda/
 36

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

2 din pun
punct
ct de vedere
vedere econo
economic
mic,, predo
predomin
minăă activ
activită
ităţil
ţile
e legate
legate de pescu
pescuit,
it, creşte
creşterea
rea
animalelor, e3ploatarea minereurilor feroase/ &n ultimii ani s2a dezvoltat industria
produselor de softJare, serviciile nanciare/
 ediu =orestier re#e temperat*re#e/
2 co
core
respu
spundnde ep păd
ădur
urililor
or de coni
conifer
fere/
e/
2 sla$
sla$ popopu
pulalatt şi an
antr trop
opiz
izat
at,, dato
datori
rită
tă co
cond
ndiţ
iţii
iilo
lorr cl
clim
imat
atic
ice
e spec
speci
ice
ce,, solu
soluri
rilo
lorr cu
fertilitate redusă/
2 activităţ
ăţiile economice sunt legate ate de e3ploatarea lemnului, a resu esurselor
idroenergetice, a unor resurse minerale/
 ediu o#ea%i# temperat*o#ea%i#/
2 cor
corespu
espunde
nde pă
pădur
durilo
ilorr de foioas
foioasee din ve
vestu
stull şi cent
centrul
rul EEur
urope
opei/
i/
2 med
mediuiu intens
intens popula
populat,t, pute
putern
rnic
ic inCuen
inCuenţat
ţat ant
antro
ropic
pic (medii
(mediile
le natural
naturale
e se menţin &n
zonele montane &nalte)/
2 pri
prin
n defrişări
defrişări mas
masive
ive s2a
s2au
u e3tins
e3tins terenur
terenurilile
e ara$il
ara$ile,
e, peisaGel
peisaGelee agricole
agricole lund
lund loc
locul
ul
peisaGelor forestiere/
2 se identică-
o
peisaGe
e3tinse &nde tip ope%*Ded
regiunile Goase din ;#ermania,
peisaGe de cmpuri cultivate
*anemarca, <landa/ descise, foarte
o peisaGe de tip )o#ae ; peisaGe de cmpuri cultivate &ncise, su$ formă de
parcele $ine delimitate/ sunt specice &n .1 paniei, >egatul nit, sudul
Franţei/
2 ca uurmar
rmare ead defrişă
efrişărilor
rilor masive s2a dezvolt
dezvoltat at sstepa
tepa secundară,
secundară, s2a s2a produs
produs eroda
erodarea
rea
şi de
degr
grada
adare
reaa so
solu
luririlo
lorr (afec
(afecta
tate
te de raven
ravene, e, totorrenţi)
enţi),, deg
degra radar
darea
ea tere
terenu
nuri
rilo
lorr
(afectate de torenţialitate, alunecări de teren &n regiunile deluroase)/
2 ac
acti
tivi
vită
tăţţile
ile indus
ndusttri
rial
alee au gene genera
ratt ap
apar
ariiţia
ţia ununoror peis
peisaG
aGe
e spec
speciice-
ce- peisaGee
reiu%ior i%dustriae/
2 de
dezvo
zvolt
ltar
area
ea aşeză
aşezări
rilo
lorr ur
ur$an
$ane,
e, form
formararea
ea mari
marilolorr aglo
aglome
meraţraţiiii ur$an
ur$ane e au ge
gene
nerat
rat
dezvoltarea peisaGeor ur)a%e/
2 mod
modiicar
careaea ţăr
ţărmur
murilo
ilorr a generat
generat apa
apariţ
riţia
ia unu
unuii peisaG a%tropi(at (<landa)/
 ediu #o%ti%e%ta temperat*#o%ti%e%ta/
2 co
core
respu
spund
nde e Eu
Euro
ropei
pei Est
Estic
ice
e şi se cara
caractcter
eriz
izeaz
eazăă pr
prin
in vegetaţ
vegetaţieie de stepă
stepă,, solu
soluri
ri
foarte fertile/
2 revo
revoluţia
luţia indust
industrială
rială şi e3plozi
e3plozia
a demog
demogracă
racă au detdetermi
erminat
nat tr
transfor
ansformare
marea a mediului
mediului
de stepă &ntr2un mediu antropizat, cu cmpuri cu monoculturi, $azate pe irigaţii/ s2
au dezvoltat astfel peisaGe agricole cerealiere sau legumicole/
2 pr
priin ut
util
iliizar
zarea inten
ntensi
sivă
vă a tereren
enur
uril
ilor
or s2 s2a
a pr
prod
odus
us acacce
cele
lera
rarrea pr
proc
oces
esel
elor
or de
degradare a terenurilor datorită spul$erării solului, a proceselor de sărăturare şi a
celor de poluare a solului şi a apei
ape i freatice datorită &ngrăşămintelor cimice/
2 dezv
dezvolt
oltar
areaea aşeză
aşezăril
rilor
or umane şi a activ
activită
ităţil
ţilor
or industri
industriale
ale au dete
determ
rmina
inatt apari
apariţia
ţia
peisaGelor ur$ane şi rurale specice/
 ediu arid >i semiarid
 37

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

2 co
core
respu
spund
nde
en nor
ordu
dulu
luii 4ăr
4ăriiii asp
aspic ice/
e/
2 sla
sla$$ popula
populatt dato
datorit
rită
ă condiţ
condiţiiliilor
or cl
clima
imatic
tice
e nefa
nefavor
vora$i
a$ile/
le/
 ediu meditera%ea%
2 ca
cara
ract
cter
eris
isti
ticc Eur
Europ
opeiei u
udi
dice
ce//
2 da
dato
tori
rită
tă condi
ondiţţiilo
iilorr cli
climat
matice
ice favo
favora
ra$i
$ille, a vec
vecinăt
inătăţ
ăţiii mări
mării,
i, est
este o regi
egiun
une
e
suprapopulată, ur$anizată, cu o puternică dezvoltare a industriei şi mai ales a
activităţilor turistice/
2 est
estee un mediu pu puter
ternic
nic ant
antroropiz
pizat,
at, ce cuprind
cuprindee peisaGe
peisaGe ur$ane
ur$ane spec
specic
ice
e (staţiun
(staţiunii
turistice şi $alneomaritime), peisaGe litorale puternic modicate/
 ediu mo%ta%
2 mediu azonal/
2 car
caract
acteri
erizeaz
zeazăă zo
zonel
nelee monta
montane
ne &&nal
nalte
te (la
(la peste
peste !000
!000 m)/
m)/
2 eta
etaGar
Garea
ea $iopedoc
$iopedoclimlimati
atică
că a det
determ
erminainatt şi o etaGar
etaGare
e a peisaG
peisaGelo
elor-
r- păd
păduri
uri de foioase,
foioase,
păduri de conifere, paGişti alpine, geţari (la peste 6000 m)/
2 int
nter
erve
venţ
nţiia an
antr
tro
opic
pică eseste
te mai
mai redus
edusă, ă, ind
ind mai prpreg
egna
nant
ntă
ă doar
doar &n spaţ
spaţiiile
depresionare şi &n lungul văilor/
2 a
act
activi
ivităţ
tăţile
ile eco
resurselor econom
nomice
ice se $azează
$aze
idroenergetice, aază pe e3ploa
e3ploatar
potenţialului tarea
ea lemnulu
lemnului,
turistic i, a resur
resursel
selor
or de su$so
su$sol,
l,

PeisaGee eoraD#e
 Europa ata%ti#$ (sau faţada atlantică a Europei)
2 cu elelem
emen
enet
ete
e de omo moge
geni
nita
tate
te in
inttrodus
oduse
e de condiondiţi
ţiil
ile
e $i$io
ocl
cliimati
matice
ce (d
(dat
ator
orat
at
cure
cu rent
ntul
ului
ui 't
'tla
lant
ntic
icul
ului
ui de .ord
.ord),
), cont
contac
actu
tull ocean
ocean2c
2con
ontitinen
nentt şi ampl
amplit
itud
udin
inea
ea
mareelor/
2 element
elementele
ele de difer
diferenţier
enţiere
e sunt date de for
forma
ma ţărmuri
ţărmurilor
lor (cu
(cu orduri
orduri &n
&n candinav
candinaviaia
şi insulele $ritanice), ţărmuri relativ Goase &n zonele de cmpie (cu faleze &nalte &n
multe locuri) şi ţărm cu riass &n Deninsula B$erică/

 Europa Goas$

2 cuprinde peisaGee de #âmpie de la 'tlantic pnă la 4area .eagră şi candinavia,

cu un aspect specic &n cazul cmpiei Cuvio2glaciare
Cuvio2 glaciare din nordul Europei/
 Europa #e%tra$ %at$

2 cuprinde sis
sistem
temee
ee mo%ta%
mo%ta%e e #e%
#e%tra e  ( Alpi,
trae  Alpi, Pirinei, Carpaţi) şi
şi reiu%ie
er#i%i#e, cu o evidentă etaGare verticală a elementelor de mediu şi a peisaGelor/
 Europa meditera%ea%$
 38

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

2 ar
are
e mult
multip
iple
le dife
diferren
enţi
ţier
erii regio
egiona
nale
le şi loca
locale
le (mes
(meset
eta
a sp
span
anio
iolă
lă ind
ind ar
arid
idă,
ă, ia
iarr
ţărmurile peninsulelor sudice cu elemente de umiditate)/
 Europa #o%ti%e%ta$

2 rel
relieful
ieful este
este rrelati
elativv neted, &n care
care zonalitatea
zonalitatea latitudina
latitudinală
lă ar
are
e o succesiu
succesiune
ne paralelă
paralelă
mai accentuată
pădurilor (de la pnă
de amestec, peisaGul arid din pădurilor
la peisaGul regiunile de
caspice, la peisaGul de stepă, cel al
conifere)/
 PeisaGe a%tropi#e

2 azonale, foarte diferenţiate-  peia*e turitice, ur'ane 8i culturale, peia*e

portuar-ur'ane etc
indutriale, peia*e portuar-ur'ane
Not$ ipurile de medii 8i peia*e din Rom+nia le )!e8ti En manualul Corint la pa).
1/
B..
B.. REI
REIU UNI E
EORA
ORA5 5ICE
ICE N E
EU
UROP
ROPA 9I N
N RO -NIA 7 vezi &n
RO-NIA
manualul orint la pag 5"^
B.10
B.10.. CA
CARPRPA
AŢII
ŢII 7 S8U;IU
S8U;IU ;E CA AL UNEI
UNEI REIU
REIUNINI EO
EORA
RA5I
5ICE
CE
7 vezi &n manual la pag 5^
B.11
B.11.. Ţ:
Ţ:RI
RILE
LE 3ECI
3ECINE
NE RO
RO-
-NI
NIEI
EI
RU6D1CA MODOVA

A>e(area-
2 la est şi no
norrd2
d2esestt de >o
>om
mni
nia,
a, i
ind
nd cel mai
mai mic
mic veci
vecin
n al să
său
u (ca
(ca supr
supraf
afaţ
aţă
ă şi
populaţie)/
Reie=u-
2 deal
dealuri
uri GGoase
oase şşii cmpie
cmpie,, dezv
dezvolt
oltate
ate pe u
un
n fund
fundamen
amentt precam
precam$ri
$rian/
an/
2 u nităţi de
Nitrului  (&n rre
elief- C+mpia
E2.E), Platoul
Plat Moldovei de
oul Moldovei
Moldovei (&n&ud,
.)
.),C+mpia
Podi8u
Podi8ullNitrului
Do'ro)
Do'ro)ei/ ei Centra
Centrale,
le, Po
Podi8
di8ul
ul
2 al
alttitud
itudin
inea
ea ma3i
ma3imă mă-- ;eau +$$%e>ti (8"@ m), din Dodişul 4oldovei entrale/
Cima
2 temperat-continental!, cu precipitaţii reduse de 8502550 mm:an/
Apee
2 ruri şşii Cu
Cuvii- Nitru, Dun!rea  (pe
(pe o lu
lung
ngim
imee de cir
circa
ca 500 m), Prut (formează &n
totalitate graniţa dintre >omnia şi >epu$lica 4oldova), R!ut /
2 lac
acur
urii de acum
acumulular
are-
e- &t+nca-Cote8ti (pe Drut), Du'!ari (pe .istru)/
3eeta<ia
2 tep! 8i ilvotep! &n / p!duri de foioae &n centru şi ./
Sourie
2 cerno"iomuri, foarte fertile/
Popua<ia
2 ,3,+ !il' loc/
 39

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

2 de
dens
nsiitate
tatea
a popu
popullaţiei-- / loc.2m (depăşind media Europei)/
aţiei
2 populaţia u ur$
r$a
ană- F5/
2 sporul natur
natural
al est
este
e negat
negativ
iv (2![)
(2![) care,
care, alături
alături de mi
mişcare
şcarea
a migratori
migratorie,
e, a contri
contri$uit
$uit
la reducerea numărului de locuitori/
2 stru
struct
ctur
uraa po
popu
pula
laţi
ţiei
ei p
pee naţi
naţion
onalalit
ităţ
ăţi-
i- moldoveni (5%), ucraineni (!8%), ru8i (!6%)
şi alte minorităţi ()!)!u"i ; turci creştini, 'ul)ari, evrei)/
2 Ora>ee
religii- ortodoim (@?%)/
2 C:i&inău (capitala, 0000 loc), irapol, (!lţi, i);ina, R+'niţa, Ca;ul, &oroca,
Hr;ei, Un);eni, şa
E#o%omia
2 caracter a)rar , ind puternic marcată de modelul sovietic/
2 agricultura ; viţ! de vie, pomi fructiferi, cereale, plante te;nice  (Coarea2soarelui,
tutun)/
2 res
esuursel
rselee nat
naturural
ale-
e- roci de contrucţie, c!r'uni inferiori /
2 indu
indust
stri
ria
a ; sla$
sla$ dezvo
dezvolt ltat
ată/
ă/ ram
ramururil
ile
e mai
mai imimpo
port
rtan
antete sun
suntt indu
indutria
tria alimentar
alimentar!!
(vinuri, conserve de fructe şi legume) , tetil!, contructoare de ma8ini/
2 tra
transp
nsport
orturi
urile-
le- legătur
legăturilile
e dintr
dintree >omnia
>omnia şi >epu$l
>epu$licaica 4oldov
4oldova a se realiz
realizează
ează prin
prin
puncte
pun ctele
le de front
frontieră
ieră-- Un
Un); enii şi ?a
);en ?ala ţi ; fero
laţi ferovi
viar
are,
e,  Al'iţa  ; rutier/ la işinău
e3istă aeroport/ pe Cuviul .istru se practică transporturile Cuviale/
2 turismul- ora8u C;i8in!u  (monu
ora8ull C;i8in!u (monume mentntee şi $is
$iseri
erici
ci),
), M!n!t
M!n!tirea
irea C!priana,
C!priana, Hr;ei
Hr;ei
(omple3ul istoric <reiul 1eci 1eci),
), Cetatea &oroca, M!n!tirea &a;arna şa
Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae
2 &şi au originea &n-
o  rezolvarea statutului regiunii situate la est de .istru (Hransnistria)/
(Hransnistria)/
o dependenţa energetică a ţării de Federaţia >usă/
o poziţia pe care o are ca teritoriu situat &ntre >omnia şi craina

UCRA1NA
A>e(area
22 &ar
n e%uropa
are ie
ieşi
şire de4ar
re la , &n.eag
4%t 
area
ea .nordul
ră şi
eagră estul
şşii 4
4area>omniei/
area 'zo
'zov/
v/
2 al ddoil
oilea
ea st
stat
at eur
europea
opeann ca supraf
suprafaţă
aţă (după
(după >
>usi
usia)/
a)/
Reie=u
2 vari
variat,
at, dar prpredo
edomin
mină ăp podi
odişur
şurile
ile şi cm
cmpii
piile/
le/
2 pod
podişu
işuril
rile
e sun
suntt dezvol
dezvoltat tatee pe uunn fu
fundam
ndament
ent prpreca
ecam$ri
m$rian/
an/
2 est
estee or
organ
ganizizat
at pe tre
treii ttre
rept
ptee ma
maGoGore
re--
o  &n sud2vest- Carpaţii (Carpa<ii P$duro>i ; alt ma3- .// m &n vf. #ov+rla)/
o  &n centru- Podi8ul Podolic/
o  &n est şi sud- regiuni de c&mpie (C+mpia Niprului şi C+mpia M!rii Ne)re)/
2 al
altte un
uniităţi
tăţi de rel
eliief
ef-- Munţii Crimeii, Colinele Doneţului /
Cima
2 temperat-continental!, cu contraste &ntre nord şi sud/ &n Deninsula rimeea cu
nuanţe u'tropicale/
 40

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

Apee
2 Nipru  (rul naţionnaţional)
al),, Nitru, (u)ul de &ud, Doneţ   (est
(est)) şi Du
Dun!rea prin $raţul
n!rea
ilia/
2 Kn a
arprpaţ
aţii &&şi
şi au iz
izvo
voar
arelele
e ia, Prutul şi &iretul/
3eeta<ia
2  p!duri de ametec (foioase şi conifere) &n nord,  p!duri de foioae (steGar şi fag) &n
centru şi vest), ilvotep! 8i tep! &nlocuite de terenuri agricole &n sud/
Popua<ia
2 peste ,+ !il' loc/
2 de
dens
nsiitate
tatea a popu
popullaţi
aţiei
ei-- 4/ loc.2m
2 est
ste
e formamattă din- ucraineni (7?%), ru8i (!7%), t!tari, rom+ni, evrei şa/
2 sporul n naatural eststee ne)ativ  (2[)/
 (2[)/
2 po
popu
pulalaţi
ţia
a ur$
ur$an
ană ăeest
ste
e de
de ?%
?%//
2 religii- ortodoim (%), )reco-catolicim (!@%), protetantim, iudaim etc/
Ora>ee
2 IE3 (c (cap
apitital
ala,
a, ",
",
 mil
mil loc
loc),
), #ar2o
#ar2ov v, Hdea,
Hdea, Ovov,
Ovov, Doneţ2,
Doneţ2, Dnipr
Dnipropetr
opetrov2,
ov2,
 9aporo*ie, Mariupol, Cern!uţi,
Cern!uţi, Gerc
Gerci, &imferopol etc
i, &evatopol, Grivoi-Ro), &imferopol
E#o%omia
2 stru
struct
ctur
uraa econ
econom omicică
ă pred
predom omin
inan
antă
tă eseste
te dată
dată de ag agri
ricu
cult
ltur
uraa e3te
e3tens
nsiv
ivă
ă şi de
industria $azată pe utilizarea resurselor proprii/
2 res
esuursel
rsele e su$
su$sosollice-
ce-
o căruni superiori  &n  &n Don'a (loc BBB &n Europa)/
o !inereuri de =er  (loc  (loc BB la producţie)- Grivoi-Ro)/
o !inereuri de !angan (Ni2opol, cele mai mari din lume)/
o uraniu, ulf, )ra$t  etc/
 etc/
2 indu
induststri
ria-
a- co
conc
ncent
entrat
ratăă &n $azinu
$azinull car$
car$ononif
ifer
er *o
*on$
n$ass
ass şi &n Qiev/
Qiev/ dezvo
dezvolt
ltate
ate sun
suntt
indu
induttri
ria
a etr
etrac
acti
tiv!
v!,, a enerener)i)iei
ei elec
electr
trice  (mai ales nucleară), iderur)ic!,
ice
contructoare de ma8ini, c;imic!, petroc;imic! şa/
2 agricultura- cere ereale,
ale, car artto$
o$,, fec
fecll! de "a;!r a;!r,, oar
oarea
ea oar
oareelui şi cre8terea
animalelor  ($ovine
 ($ovine şi porcine)/
2 tr
tran
ansp
sporortu
turi
rile
le-- ru
ruti
tier
ere
e (cu
(cu ce cea
a mai
mai mar
mare reţeaeţea de auto
autost
stră
răzi
zi di
dint
ntrre ţă
ţări
rile
le es
est2
t2
europene, !?00 9m),
maritime (Hdea Cuviale
 ; port (pe .ipru),
la 4area .eagră)/feroviare (aproape Gumătate electricate),
2 turismul- litoralul ucrainean al M!rii Ne)re (mai ales rimeea- Ialta), oraşele
oraşele Giev,
Ovov, Hdea şa/
% Europa
2 est
este
e cuno
cunoscu
scută
tă prin
prin produs
produsele
ele agroal
agroalime
imenta
ntare,
re, pr
produ
oducţi
cţia
a de uil
uilă
ă ( Doneţ2  a
  a rămas
principalul $azin european), rolul acesteia la 4area .eagră (prin portul Hdea  şi
Peninula Crimeea)/
Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae
2 rezultă din-
poziţi
poz
o iţiona
onarea
rea aceste
acesteia
ia &ntre
&ntre aspira
aspiraţii
ţiile
le actual
actuale
e pr
predo
edomin
minant
ant europe
europene
ne şi
apropierea de Federaţia >usă/
situaţii nerezolvate total &n perioadele anterioare
o
 41

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

UN9AR1A

A>e(area
2 situ
situat
ată
ă &n Eur
Europ
opa
a e
ent
ntra
rală
lă,, &n par
parte
tea
a de .2
.211 a ţăţări
riii no
noas
astr
tre,
e, ocup
ocupn
nd
d o part
partee
importantă a cmpiei Danonice şi reprezintă teritoriul de legătură directă, prin căile
de comunicaţie,
2 nu are
are ie
ieşi
şirre lla maare/
a mar teritoriului
e/ ţării noastre cu Europa entrală şi E/
Reie=u
2 pr
pred
edomominină
ă reg egiu
iuni
nile
le Goas
Goase,
e, de cmp
cmpieie ("
(":6
:6),
), ca
carre foforrmeaz
mează
ă part
partea
ea ce
cent
ntra
rală
lă a
*epresiunii şi a mpiei Danonice/
2 principalele unităţi ăţi de relief- C%!pia anonică  (care are două diviziuni mari-
 AlfVld şi Gi AlfVld), Munţii Matra (cei mai &nalţi, !0!5 m), Munţii (a2onK, Munţii
(22 , etc/
Cima
2 temperat-contine
temperat-continental! ntal! de tran"iţie, &ntre clima oceanocă şi continentală/
2 te
temp
mperaeratu
tura
ra medie
medie anual
anuală ăeest
ste
e de
de !0!00/
Apee
2 ruri şşii Cu
Cuvii- unărea (trece prin =udapesta), Ra'a, ia (cu omeş, riş, 4ureş),
Drava/
2 lacuri- 6alaton (4area ngariei ; cel mai mare lac din Europa entrală)/
3eeta<ia
2 tep! (pusta ungară), cu ier$uri mărunte, 3erole şi silvostepă/ se adaugă  p!duri
de foioae (steGar şi fag) &n zona montană/
Sourie
2 foa
foarte
rte ferti
fertile,
le, favor
favorizn
izndd dezvolt
dezvoltararea
ea unei aagri
gricul
cultur
turii intensi
intensive/
ve/
Popua<ia
2 circa 45 !il' loc/
2 &n scă
scăder
dere ed dato
atorit
rită
ă sporu
sporului
lui natura
naturall n
negat
egativ/
iv/
2 formată d diin ma);iari  (?8% (?8%),), rromi
omi (5,6%, cea mai mare pondere din Europa),
)ermani, rom+ni, lovaci şa/
2 po
popu
relpul
igiil-aţi
aţcatolicis!
ia ur$
ur$an
ană-ă- 5
5%/
%/  protetantim, ortodoim
(7%), ortodoim şa/
Ora>ee
2 6UA2TA (capitala, !,7 mil loc), De'recen, Mi2olc, &"e)ed, PZc, ?KVr /
E#o%omia
2 sec
sector
torulul servic
serviciiiilor
lor este
este com
compon
ponent
entaa de $ază la rreal
ealiza
izarea
rea DB=2
DB=2ulu
ului/
i/
2 resu
surs
rse e nat
natu
urale- )a"e naturale, 'auit!, minereuri neferoae/
2 industria- contructoare de ma8ini, u8oar!, alimentar!/
2 agricultura- cereale, plante te;nice, viţ! de vie, pomicultura/
2 tr
tran
ansp
spor ortu
turi
rile
le-- reţea
eţeaua
ua de căi
căi de comun
comunic icaţ
aţie
ie este
este mamaii dens
densăă &n nor
nord/
d/ rutiere,
feroviare, uviale (pe lacul =alaton, *unăre)/
2 turismul- ora8ul (udapeta, O. (alaton, re)iunea Munţilor Matra, (u22  şa  şa
% Europa
2 se di
disting
stinge e prin
prin pozi
poziţia
ţia favora
favora$ilă
$ilă şi p
prin
rin anumite
anumite prproduse
oduse ($au3ită,
($au3ită, al
alumini
uminiu)/
u)/
Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae
2 sunt legate de-
 42

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

o pr
prezen
ezenţa
ţa uno
unorr minori
minorităţ
tăţii magia
magiare
re semn
semniicat
cative
ive &n ţările
ţările &nc
&nconG
onGurăt
urătoar
oare
e
(reprezentnd &mpreună apro3imativ !:6 din populaţia actuală a ngariei), ca
rezultat al evoluţiei istorice a acestui spaţiu
2R61A

A>e(area
2 est
estee situa
situată tă &n Denins
Deninsula
ula =alcan
=alcanică
ică,, &n sud2vest
sud2vestul
ul >o
>omn
mniei
iei şi repre
reprezin
zintă
tă nucl
nucleul
eul &n
 Gurul căruia s2a format şi a e3istat Bugoslavia/ din acesta s2au desprins, &n !@@0,
statele componente/
Reie=u
2 ur
urccă &n
&n ttrrep
eptte d
de
e la
la . la /
2 pr
prin
inci
cipa
palelele
le un
unit
ităţi
ăţi de re
relilief
ef--
o C+mpia Panonic! ; &n nord, numită şi C+mpia Dun!riiC+mpia :oivodinei :oivodinei/
o C+mpia Moravei ; &n centru/
o Munţii &er'iei ; cu De$leul Dun!rii şi platoul Miro_  &n  &n est, la graniţa cu
>omnia şi =ulgaria/
o  Alpii inarici  ;  ; &n sud şi 21, sectorul cu cele mai mari ma ri altitudini ("5 m &n
v+rful Daravica)/
Cima
2 temperat-continental!/ cantitatea de precipitaţii scade de la vest la est datorită
$araGului
$araGu lui orograc al 4unţi
4unţilor lor *inari
*inarici
ci car
care
e &mpie
&mpiedică
dică pătrunder
pătrunderea ea maselor
maselor de aer
maritim dinspre 4area 'driatică spre *epresiunea Danonică din est/
Apee
2 sunt colec ecttate
ate de unăre- ia, Drava, Morava, imi8, imo2 /
2 la Por
Porţil
ţile >ier , pe *unăre, este lacul de acumulare construit &mpreună cu
e de >ier 
>omnia/
3eeta<ia
2 păduri de foioase/
Popua<ia
2 circa 45 !il' loc/

22 deor
sp nsintaatur
spor atteural
aal
- 
ne loc.2m
nega
gattiv
iv// (peste media Europei)/
2 alcătuită din +r'i ("%), al'ane ane"i (!7(!7%,
%, &n Qoso
osovo)
vo), rom+ni şi ma ma););ia ri (&n
iari
1oivodina)/
2 po
popu
pullaţi
aţia ur$ur$anană-
ă- 5"
5"%/%/
2 religii- ortodoim (5%), ilamim, catolicim şa
Ora>ee
2 6D9RA  (c (cap
apit
ital
ala/
a/ !,!,"
" mil
mil loc
loc// port
port pe *u
*ună
nărre),
e), No
Novi
vi &ad,
&ad, Ni
Ni`,
`, Pr
Pri`
i`ti
tina
na,,
&u'otica, Pan_evo etc/
E#o%omia
2 a &nregist stra
ratt o puternică reces ecesiiune după !@@0 şi mar arii pier
erd
deri datatoorită
$om$ardamentelor .'H< din !@@@/
2 str
struct
uctura
ura econom
economicăică este
este dată de un anumit
anumit ecili$
ecili$ru
ru &ntre
&ntre producţ
producţia
ia industr
industrial
ială
ă şi
producţia agricolă/
2 res
esuursel
rsele e nat
naturural
ale-
e- c!r'uni inferiori, cupru, crom, ma)ne"iu /
 43

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

2 indu
indust
stri
ria-
a- side
siderururg
rgic
ică,
ă, me
metatalu
lurg
rgia
ia nefer
neferoa
oasă,
să, cons
constrtruc
ucto
toar
are
e de maşi
maşini
ni,, cim
cimic
ică,
ă,
petrocimică, energie electrică (Dorţile de Fier B şi BB)/
2 agricultura-  pomicultura  (B loc loc &n Eur
Europ
opaa şi al BB
BB2l
2lea
ea pe glglo$
o$ la  prune/ mere),
cereale (porum$), plante te;nice, cre8terea
cre8terea porcinelor /
2 tr
tran
ansp
spor
ortu
turi
rile
le-- reţea
eţea feferrovia
oviară
ră şi ruruti
tier
eră
ă di
dive
vers
rsi
ica
cată
tă// după
după desp
despri
rind
nder
erea
ea de
4untenegru a pierdut ieşirea la 4area 'driatică/ căi Cuviale (pe *unăre, Hisa şi
canale)/ legăturile şi
tamora24oraviţa dintre >omnia
Mim$olia şi er$ia
; rutiere se realizează prin punctele de frontieră
şi feroviare/
2 turismul- ora8ul (el)rad (<raşul 'l$, nume dat de slavi datorită zidurilor al$e ale
cetăţii antice), De$leul Dun!rii, ora8ul Ni`, Alpii Dinarici  şa/
% Europa
2 est
este
e perc
percepu
epută
tă ca un stastatt car
care,
e, pe lngă
lngă o anumită
anumită izolare
izolare geogra
geogracă că (accent
(accentuat
uatăă
prin independenţa >epu$licii 4untenegru), are şi o aparentă poziţie singulară &ntre
ţările din Deninsula =alcanică/
Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae
2 der
derivă
ivă din co
conse
nsecin
cinţel
ţelee dezmem
dezmem$ră $rării
rii fo
fostei
stei Bugos
Bugoslav
lavii,
ii, &n urma
urma căreia
căreia pe teritor
teritoriul
iul
er$iei e3istă alte minorităţi naţionale, iar &n regiunile &nconGurătoare (&ndeose$i &n
=osnia şi Lerţegovina) e3istă o importantă minoritate sr$ă, reprezentnd !:6 din
populaţia acestei ţări/
2 cea mamaii impo
mportan
rtanttă pro$
pro$llem
emă ă pe
pent
ntruru acest
cest st
stat
at o constonstiitui
tuie, &ns
nsă,
ă, inten
ntenţiţia
a
populaţiei al$aneze, maGoritară &n partea sudică ( Goovo), de a se organiza &ntr2un
stat independent (s2au proclamat deGa stat independent, dar nu este recunoscut de
către toate statele lumii/ >omnia nu recunoaşte acest stat)
6UD9AR1A

A>e(area
2 &n D
Deni
enins
nsul
ulaa =alca
=alcani
nică
că,, la ssud
ud de >
>om
omn
nia
ia//
2 ar
are
e iieş
eşir
ire
e la
la 44ar
area
ea .eag
.eagră ră//
Reie=u
2 va
vari
riat
at,, da
darr pr
pred
edom
omininan
antt &n
&nal
alt/
t/
2 pr
prin
inci
cipa
opale
lele
le un
Munţii unit
ităţ
ăţii de &tara
(alcani rrel
elie
ief-
f-Planina ; se desfăşoară &n continuarea 4unţilor arpaţi,
dincolo de valea Himo9ului, &n partea centrală a ţării, pnă la 4area .eagră/
o Munţii Rila (cu altitudinea ma3imă a =ulgariei- :f. Muala, .71 m)/
o Munţii Rodopi/
o Munţii Pirin ("@!5 m)/
o Munţii &redna ?ora
o Podi8ul Pre'alcanic ; &n partea central2nordică/
o C+mpia Ynalt! a Dun!rii/
o raciei &uperioare  C+mpia Mariţei/
C+mpia raciei
o Depreiunea Ga"anl+2 şa
Cima
2 temperat-continental!
e3istă inuenţe pontice  la nord
nord deprezenţei
, datorită 4unţii
4unţii =a
=alca
lcani
4ăriini.egre/
şi medi
mediteranean!  &n sud/ &n est
teranean!
Apee
 44

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

2 Dun!rea, Mariţa, &truma/

3eeta<ia
2  p!duri de foioae 8i conifere şi elemente mediteraneene &n sud (migdali, ciparoşi,
castani)/
Popua<ia
2 peste 83* !il' loc/
2 &n scăd
scăder
migratoriu ereenegativ/
&n ululti
time
melle decedeceni
niii, dato
datorirită
tă spor
sporulului
ui nanattur
ural
al nega
negati
tivv şi spspor
orul
ului
ui
2 de
densi
nsita
tate
tea ap pop
opululaţ
aţie
iei-
i- 7 loc
loc:9
:9m
m"/
2 po
popu
pullaţi
aţia ur$
ur$anană-
ă- 70
70%/%/
2 formată d diin 'ul)ari  (?0%), turci (@%), rromi  (5%), macedoneni, rom+ni, arom+ni
şa/
2 religii- ortodoim (?6%), ilamim (!6%), catolicim şa
Ora>ee
2 2O@1A (capitala, !,! mil loc), Plovdiv, :arna, (ur)a, Rue, PlevnaPleven, &tara
 9a)ora şa/
E#o%omia
2 &n tran
tranziziţi
ţie
e spr
spree econ
economomia ia de piaţ
piaţă/ă/
2 res
esuursel
rsele e nat
natur
ural
ale-
e- li)nit, minereuri neferoae, petrol, )a"e naturale /
2 industria- tetil!, alimentar!, ener)etic! (energia nucleară ; Qozlodui), iderur)ic!,
contructoare de ma8ini, c;imic!
2 agricultura- cu cult
ltur
urii de tu tutu
tunn  (l
(loc
ocuul BB pe #lo$#lo$),), tranda=ri   (6:(6:8
8 din producţ
producţiaia
mond
mo ndiaială
lă de ul ulei
ei de trantrandadar
ri,
i, &n *epr
*epr Qaza
Qazanlnl9
9),
), viti
viticult
cultura,
ura, cereale,
cereale, plante
te;nice/
2 transporturile- fer ferov iarre ("
ovia (":6
:6 el
elec
ectr
tri
ica
cate
te),
), ruti
rutiere, uviale  (porturi ; Rue),
ere, uviale
maritime   (porturi ; (ur) (ur)a,a, :arna)/ le legă
gătu
turi
rile
le di
dint
ntre
re >omni
omniaa şi =ulg=ulgar
aria
ia se
realizează prin punctele de frontieră :ama :ec;e ; rutier, Ne)ru :od!  ; feroviar,
?iur)iu-Rue ; rutier şi feroviar/
2 serv
servici
iciile
ile-- au princi
principal
palaa con
contri
tri$uţ
$uţie
ie la ccre
rear
area
ea DB=
DB=2ul
2ului/
ui/
2 tu
turi
rism
smul ul-- lito
litora
ralu
lull $u
$ulg
lgăr
ăres
escc al 4ări
4ăriii .egr
.egre,
e, cu st staţ
aţiu
iuni
ni $aln
$alneo
eoma
mari riti
time-
me- (alci2 
(castelul reginei 4aria a >omniei) , :arna (Derla 4ării .egre, cu termele romane
din sec ora8ul
capitala, BB), Nee '!rr (cu
NePlovdiv,
e'! Hemplul
Plevna, lui:alea
:idin, 'pollo) , (ur)a, Al'ena,
randa$rilor, Niipurile
Munţii Pirin etc de Aur,
% Europa
2 est
este
e perc
percepu
eputătă ca un partene
partenerr ie
ieşi
şitt de su$ inCuen
inCuenţa
ţa spaţ
spaţiu
iulu
luii e32so
e32sovi
viet
etic
ic,, după
după
primirea acestei ţări &n .'H< ("008) şi &n E ("007)/
Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae
2 &n rap
raport
orturi
urile
le cu Hur
Hurcia
cia e3is
e3istă
tă anu
anumit
mitee aspe
aspecte
cte lelegat
gate
e de prez
prezenţ
enţaa unei minorit!ţi
turce importante &n =ulgaria (apro3imativ @% din populaţia totală)
 45

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

UNIUNEA EUROPEAN:
1. 5ORAREA UNIUNII EURO
EUROPENE
PENE JI E3OLUIA
E3OLUIA IN8ER:RII
EUROPENE
onstrucXia europeană a cunoscut, pnă &n prezent, trei etape importante-
ri!a etapăE
 la @ mai !@50 ministrul francez al 'facerilor E3terne, >o$ert cuman, propunea
crearea unei omunităXi Europene a ăr$unelui Wi <Xelului (E<), ca organism
supranaXional de coordonare a industriei căr$unelui Wi oXelului/ &n prezent,această
dată este considerată de către statele mem$re
m em$re 9iua %uropei/
  &n !@50 s2a &ninXat E<, ce a reunit Wase Xări- (el)ia, >rana, ?ermania, Italia,
Ouem'ur), Hlanda/
  A
la doua etapăE
"5 marti
mar tie
e !@57
!@57,, la >oma,
oma, se semn
semneaz
ează
ă Hraratat
tatul
ul de inst
instit
itui
uire
re a omu
omuni
nităX
tăXiiii
Economice Europene (EE)/ o$iectivele acestui organism au vizat crearea unei pieXe
comune
comun e Wi dezvol
dezvoltare
tareaa econom
economică
ică a EE prin armonizar
armonizareaea politicil
politicilor
or economice
economice ale
statelor mem$re/
  &n !@76, &n EE, intră trei noi state- Danemarca, Irlanda Wi Re)atul Unit /
  &n !@?! devine stat mem$ru Wi ?recia /
  &n !@? intră Portu)alia Wi &pania, astfel &nct niunea Europeană număra !" state/
 A treia etapăE
  &n anul !@@0, niunea Europeană se măreWte &n urma procesului de reunicare a
#ermaniei/
  &n fe$ruarie !@@", se semnează ratatul de la Maatric;t  (<landa),
  (<landa), intrat &n vigoare
 &n !@@6, prin care   se transf
transforormă
mă &n Uniunea
uropeană/ Comunitatea %conomic! %uropean!
  &n !@@5 devin mem$re ale E Wi  Autria, >inlanda, &uedia, aGungndu2se la !5 Xări
mem$re E/
  &n !@@? s2a creat "ona %uro, la care au aderat imediat (!@@@) !! state/
  &n "008 s2a &nregistrat cel mai mare val de aderare : de e3tindere, cnd intră !0
stat
state-
e- Ce;ia, &lovacia, Cipru, Malta, Oetonia, %tonia, Oituania, &lovenia, Polonia,
Un)aria/
 din anul "007 devin mem$re ale E Rom+nia Wi (ul)aria, aGungndu2se
aGungndu2se la 0 tate
mem're, iar lovenia aderă la Vona Euro/
  &n proces de aderare sunt urcia Wi Croaia/
 E ocupă o suprafaXă de peste , mil. 2m  Wi numără peste 7/ mil. locuitori /


 sediul E este la 6ru$elles, iar iar se

sedi
diul
ul Dararla
lame
ment ntul
ului
ui EuEurropea
opean
n es
este
te la
2trasourg/
  &n prezent, &n acest organism sunt folosite  de lim'i o$ciale/
 46

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

 e3istă &n Europa două state dezvoltate care sunt &n afara E, acestea sunt
Norve)ia  (cu e3ploatări petrolifere, un nivel de trai foarte ridicat Wi cea mai mare
cantitate de energie electrică pe cap de locuitor) Wi %lveia (un important centru
$ancar mondial)/
2i!oluri ale U''E
 ;rapeu UE (adoptat la !0 octom$rie !@55) cuprinde !" stele aurii (sim$ol al


perfecXiunii Wi plenitudinii),
Im%u (adoptat pe fond
la !? ianuarie al$astru/
!@7")- <da $ucuriei, prima parte a imfoniei a BA2a a
lui =eetoven/
 o%eda Euro, introdusă
introdusă &n circulaX
circulaXie
ie la ! ianuarie
ianuarie "00" (o e3cepXi
e3cepXie
e o reprezintă
reprezintă
>egatul nit, unde moneda de circulaXie a rămas lira sterlină)/
  6ea% o%%et a fost primul preWedinte al E<

". CARAC8ERIS
CARAC8ERIS8ICI
8ICI EORA5ICE,
EORA5ICE, POLI8ICE JI ECONOICE
AC8UALE ALE UNIUNII EUROPENE
CARAC8ERIS8ICI EORA5ICE
 E ocupă 4 din suprafaXa Europei (8,8" mil 9m") Wi 2 din populaXia
Europei (8@" mil loc)/
 E se e3tinde ca un $loc continuu &n vestul Wi centrul Europei (e3ceptnd
ElveXia), &n nord (e3ceptnd .orvegia), &n E pnă &n #recia/
 stat
statul
ul cu cea
cea ma
maii ma
marre supr
supraf
afaX
aXă
ă es te @ranKa  (587000 9m")/ cele mai
este
e3tinse Xări sunt >rana, &pania, &uedia, ?ermania, >inlanda / statul cu cea
mai mică
mică supr
supraf
afaX
aXă
ă es
este
te Malta/ ce
cele
le mai mici
mici state
state mem$
mem$re
re sun
suntt Malta,
Ouem'ur), Cipru/
 statul cu cea mai numeroasă populaXie este 9er!ania (peste ?" mil loc)/
stat
statel
ele
e cu cea
cea ma
maii numer
numeroas
oasă
ă popu
popula
laXi
Xie
e sun
suntt ?ermania, >rana, Re)atul
Unit, Italia/ statul cu cea mai redusă
redusă populaXi
populaXiee este Malta  (circa 800000
loc)/ stateleCipru
Ouem'ur), cu cea
/ mai mică populaXie sunt statele mici (liliputane)- Malta,
 cuprinde "H de state (vezi *< !, pag @)/
 spaX
spaXiu
iull pă
părX
rXiiii de .1 a Denineninsu
sule
leii =alc
=alcan
anic
ice
e (ro
(roaX
aXia
ia,, er$
er$ia
ia,, =osn
=osnia
ia Wi
LerX
Le rXeg
egovovin
ina,
a, 4ace4acedodoni
nia,
a, 4unt
4unten
eneg
egru
ru Wi 'l$a
'l$ani
nia)
a) repr
eprezin
ezintă
tă cea
cea ma
maii
importantă &ntindere interioară a Europei care nu face parte din E/
 partea de est a continentului (FederaXia >usă, =elarus, craina Wi 4oldova)
este situată &n afara E, ciar dacă anumite Xări &Wi dezvoltă aspiraXii &n acest
sens (4oldova)/
CARAC8ERIS8ICI POLI8ICE

incl
includ
pr ude
prezi e Xial
eziden st
stat
denXi ate
ee sau
ale cu fo
for
rme
pa
parl
rlamde
amentguve
gueverrWinăm
entar
are nămnt
7 nt
modi
dife
monaferi
narrite
iite--cons
rii cosunt
sunt
nsti
titu"0
tuXi
Xionde
onale repu$
ale epu$li
(=el lici
(=elgi ci
gia,
a,
*anemarca, +u3em$urg, <landa, >egatul nit, pania Wi uedia)/
 47

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

 prin amplasarea principalelor sedii de coordonare a E la 6ru$elles3 acesta

poate  considerat o adevărată capitală a acesteia/
CARAC8ERIS8ICI ECONOICE
  &n prezent, E este  principala putere economic! mondial!, contri$uind cu !:6
la DB=2ulBtalia
FranXa, mondial/ Xările cu cel mai mare DB= sunt- #ermania, >egatul nit,
Wi pania/
  &n ultimii ani, creWterea economică
economică medie a fost apro3imativ 6%/
 forX
forXa
a de mu munc
ncăă ("(""5
"5 mimil
l pers
persoa
oane
ne)) ar
are
e o ocup
ocupar
are
e &n ca
carre prpred
edom
omin
ină
ă
erviciile  (7%), urmate de indutrie ("?%) Wi a)ricultur! (5%)/
 E este
este princi
principal
palul
ul produ
producăt
cător
or de aut
automo
omo'il e ("
'ile ("7%
7% din total)
total),, de avioane
civile, Wi este cea mai mare producătoare de ener)ie atomic!/
 reprezintă
repr ezintă prin
principal
cipalaa  putere comercial! mondial!, cu 80% din scim$urile
internaXionale/
 este  prima detinaie turitic! mondial!, cu Gumătate din numărul total de
turiWti/
 un element negativ &l constituie &nsă porul natural foarte redu al populaXiei,
compensat &nsă de un por mi)ratoriu po"itiv 

B.S8A8ELE
B.S8A8ELE UNIUNII E
EUROPENE
UROPENE
B.1. PRI3IRE ENERAL: SIN8E8IC: (vezi pag 7027! din
manualul orint)
B.". S8U;II ;E CA
5RANA
 este cel !ai #ntins stat al U , are forma de e3agon, despre care geograi
francezi spun că reprezintă la o scară mai mică, &ntreaga Europă/
Ae(area
  &n %uropa de :et , cu o largă ieWire la <ceanul 'tlantic, 4area 4editerană Wi 4area
4necii/
 de FranXa aparXine Wi Inula Corica/
Reie=u
 variat, dar predominant cu altitudini reduse, su$ 500 m/
 re
relilief
ef de cmp
cmpieie &n ., .1 Wi 1 Wi cupri
cuprinde- =a
nde- =azi
zinu
null Pariului, (a"inul Acvitaniei,
Culoarul R;onului, C+mpia Alaciei (&n .E) Wi cmpii litorale/
 podiWurile
podiW urile includ- (.E), Maivul Central >rance"   (partea central2
includ- Podi=ul Ardeni  (.E
sudică), Podi=ul Oorenei (.E)/ aceste unităXi sunt dezvoltate pe structuri ercinice/
 48

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

 treapta montană, dezvoltată pe structuri alpine, include - MunKii Alpi  (E,

 (E, vf. Mont 
(lanc .4/0 m, cea mai mare altitudine din E), Munii Pirinei  (1, peste 6000 m)
Wi Munii :o)i, Munii Bura, mai scunzi, mai veci (E)/
Cima
 temperat-oceanic! &n 1/ mediteranean! &n  Wi B2la orsica/ alpin! &n E/ &n  $at
vnturi locale reci (mitralul Wi tramontanul)/

Apee
pr
prez
ezin
intă
tă o re
reXe
Xea
a i
idr
drog
ogra
racă
că de
dens
nsă,
ă, le
lega
gată
tă pr
prin
intr
tr2un
2un ma
mare
re sisist
stem
em de ca
cana
nale
le
naviga$ile, cele mai mari Cuvii ind Ooara  Ooire (cel mai lung), &ena Wi R;onul/
 Cuviile sunt orientate spre- <ceanul 'tlantic ; Ooara, ?aronne/ 4area 4editerană ;
R;on/ 4area 4necii ; &ena
 are Wi numeroase lacuri- D' De!an J 9eneva la graniXa cu ElveXia (lac glaciar)/
3eetaQia
  p!duri de foioae Wi de conifere/ &n sud Wi &n B2la orsica ve)etaie mediteranean!
de tip ma^ui/
PopuaQia
 peste 20 mi. o# Wi are o densitate apropiată de media E (!!" loc:9m ")/
 prezintă un )rad ridicat de ur'ani"are (peste 75%)/
 sporul
 este
est fonatural
e forrmat
mată Wi nmigratoriu
ă di
din fr
fran
ance sunt
"i (pe
ce"i (pestepozitive/
ste @6%)
@6%),,  portu);e"i, al)erieni, marocani, italieni,
panioli, turci, tuniieni/
 religii- catolicis! (peste ?"%), ilamim (7%), protetantim, ortodoim
ortodoim etc
Oraee
 aris (!!,6 mil loc, aglomeraXia ur$ană/ traversată de ena) 3  3  Marilia  Mareille
(cel mai mare port la 4area 4editerană), ouloue, Nia  Nice, Nante, &tra'our),
OKon, Oille, (ordeau /
E#o%omia
 una din mar marile
ile puteri
puteri econom
economiceice mondia
mondialele/ cel
cel ma
maii dezv
dezvol
olta
tatt este
este se
sect
ctor
orul
ul
serviciilor, urmat de industrie Wi agricultură/

resursele de su$sol-
'auit!)/ sare, variate,(&n
săruri potasice dar &n cantităXi
cantităXi mici ( mine
mai mari)/ minereur
reurii de $er
$er,, c!r'une,
c!r'une,
 industria- automo$ile, aeronautică, aerospaXială, electronică, energetică, te3tilă,
side
sideru
rurrgi
gică
că,, al
alim
imen
enta
tară
ră (u
(unt
nt,, $rn
$rnze
zetu
turi
ri,, vi
vin)
n) etc
etc// un elem
elemenentt di
dist
stin
inct
ctiv
iv &l
reprezintă ponderea importantă a energiei nucleare (?5%) &n producXia de energie
electrică, ponderea importantă a resurselor regenera$ile (!8%)/
 agricultura- foarte performantă, ind una din marile Xări e3portatoare de produse
agricole/
agric ole/ ocupă loc
locul
ul B pe #lo$ la vinuri, locul BB pe #lo$ la producXia de struguri
(după Btalia), B loc &n Europa la producXia de carne/
 transporturile- reXea foarte dezvoltată, polarizată de capitală/ feroviare (Gumătate
electricată, cu cea mai dezvoltată reXea de H#1 de pe #lo$), rutiere (locul BBB la
autostrăzi), aeriene (aeroporturi- Daris ; arles de #aulle ind cel mai mare),
Cuviale, maritime (porturi- Marilia, Oe #avre, Dun2er^ue, Calai )/
 turismul- foarte dezvoltat/ ocupă locul B pe #lo$ după numărul de turiWti/ o$iective
turistice- Pari =i Empre*urimile (1ersailles, 4uzeul +uvru, Hurnul Ei_el Wa), valea
 49

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

Ooirei (cu vestitele castele), litoralul Hceanului Atlantic, litoralul mediteranean   (cu

oasta de 'zur), taiunile montane =i de porturi de iarn!  (amoni3) etc/
% Europa i UE
 are o poziXie importantă, Gusticată de realizările Wi de iniXiativele care au dus la
dezvoltarea construcXiei europene/
Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae
 derivă
derivă din pr
prezen
ezenXa
Xa mon
mondia
dială
lă a FranXei,
ranXei, ro
rolul
lul europe
european
an Wi dimensi
dimensiuni
unile
le puteri
puteriii
militare/
FranXa a avut o inCu
inCuenXă
enXă semnicativă
semnicativă &n istorie
istorie asupra Xării noastre
noastre (*< !, pag
76)

ERANIA
 este cel mai populat tat al U.%. şi are cea mai mare pondere economic!  &n cadrul
acesteia/
A>e(area
  &n .21 Europei
Europei entrale, cu ieşire &n nord la 4area .ordului
.ordului şi 4area =altică/
Reie=u
 dispus &n trei trepte de la . la /
  &n .- C+mpia ?ermaniei, sector al mpiei .ord2Europene, cu altitudini su$ "00 m/
  &n centru- masive ercinice erodate pnă
p nă la aspect de podiş- Maivul #ar", Maivul
@ito Renan, Munţii P!durea urin)iei,
urin)iei, Munţii Bura &ua '!, Munţii P!durea Nea)r!/
&ua'!,
  &n -
 - Munţii Alpii (avariei 3.7F m, vf. 9u)6 , iar la $aza lor o regiune piemontană,
Podi8ul (avariei/
Cima
 temperat! de tran"iţie  &ntre oceanică şi continentală, iar &n zona montană un
climat montan şi alpin/
Apee
 ruri şi Cuvii- Rin 3 cu Main6, Dun!re, %l'a, eer, %m, Hder  Hdra   legate prin


canale (e3 analul
lacuri- (oden *unăre24ain2>in)/
 Contanţa (glaciar)/
3eeta<ia -
  p!duri de conifere (mai ales pin) şi  p!duri de foioae (mai ales fag) asociate cu
 p!8uni/
Popua<ia
 locul BB &n Europa (după >usia) şi locul B &n E ca număr de locuitori ( @",B mi.
o#)/
 densitate mare a populaţiei ("6! loc:9m ")/
 cea mai mare concentrare a populaţiei este &n aglomeraţiile ur$ane din lungul
>inului (e3 >in2>ur)/
 populaţie ur$ană- @0%/
 este
este for
forma
mată
tă din-
din- )ermani  (@
(@!%
!%),
), turci  (cca
(cca " mili
milioa
oane
ne),
), ital
italieni,
ieni, +r'i,
+r'i, )reci,
)reci,
 polone"i, croaţi etc
 culte- protetantim (luterani), catolicim, ilamim şa
 50

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

Ora>ee
 6RD
6 1N (capitala, 6,6 mil loc), #am'
RD1N #am'ur),
ur), Mnc;en,
Mnc;en, GVln, >ran2furt
>ran2furt am Main,
%en,
%en, Dor
Dortmu
tmund,
nd, &tutt)
&tutt)art
art,, #anovr
#anovra
a 3#a
3#anno
nnover
ver6,
6, Nrn'e
Nrn'er),
r), Oeip"i
Oeip"i),
), Dreda
Dreda
3Dreden6, Aac;en, (onn, Deldorf  etc/
 etc/
 gruparea ur$ană Rin-Ru;r  depăşeşte
 depăşeşte !" mil loc/
E#o%omia
 cea mai mare putere economică a Europei şi a BBB2a pe #lo$ (după ' şi
 Maponia)/
 resurs
resursele-
ele- c!
c!r' unii ($az
r'un ($azine
inele
le >ur, aar), are, $er, aur, ar)int, )a"e naturale 8i
 petrol &n 4area .ordului, reure foretiere, reure ;idroener)eti
;idroener)eticece etc/
 ind
ndus
ustr
triia- con
contr
truct
uctoar
oare ma8ini  (aut
e de ma8ini (autooturi
turism
smee ; locul
ocul ! &n EuEurropa,
opa, nave
nave
marit
ritime), enerener)ie
)ie elec
electric !, c;i
tric! c;imi
mic!,
c!, petro
petroc;i
c;imic
mic!,
!, ider
iderur)
ur)ic!
ic!,, metalu
metalur)i
r)ia
a
neferoa!, indutria u8oar! 8i alimentar! ($ere ; loc ! &n Europa) 
 agri
ag ricu
cult
ltur
ura-
a- randa
randamenmentt fofoart
arte
e ma
marere de
deşi
şi conc
concen
entr
treaz
eazăă mai puţi
puţin
n de 6% di din
n
popula
pop ulaţia
ţia act
activă
ivă// pri
princi
ncipal
palul
ul sec
sector
tor est e  "oote;nia  (porcine ; locul ! &n Europa,
este
$ovine)/ se adaugă culturi de cereale, carto$, fecl! de "a;!r, "a;!r, plante fura*ere/
 transp
transport
orturi
urile-
le- cea mai mare reţea feroviar! din U.%. cea mai lun)! reţea de
autotr!"i tranporturi maritime  (porturi
(porturi-- #am'ur), (remen), uviale  dezvoltate
(uisurg
dup
după ă >egat  ;ulcelnit
egatul mai
ni mare
t (aer
(aeropoport
oportur i-Cuvial
rturi- de pe am
>ran2furt #lo$),
Maina  II-a reţea
; cel
cel ma
mai marre, din
aerian!
i ma Europa,
Mnc;en,
Deldorf ))//
 tu
turi
rism
smul
ul-- foar
foartete dezv
dezvol
olta
tat/
t/ po
potetenţ
nţia
iall turi
turist
stic
ic riridi
dica
cat-t- (erlin  (cu
(cu nunumer
meroa
oase
se
monume
mon umente
nte ist
istori
orice
ce şi de art
artă-
ă- Doarta
Doarta =ra
=rande
nden$u
n$urgrg,, 4uzeul
4uzeul DeDerg
rgamo
amon),n), :alea
Rinului, Alpii (avariei, Domul din GVln, ora8ele-mu"eu  (=remen, *resda, +`$ec9)
etc
% Europa
 alături de Franţa, sunt considerate principalele iniţiatoare
iniţiatoare ale contrucţiei U.%./
Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae
 rezultă din evoluţia istorică a acestui stat care, &n urma modicărilor graniţei după
cel de2al *oilea >ăz$oi 4ondial, au generat o situaţie nouă, cu ţări &nvecinate/
 anumite aspiraţii geopolitice pe care le2a avut #ermania &n prima parte a secolului
al AA2lea nu se regăsesc &n politica actuală pe care o promovează/
  &n prezent, reprezintă un factor de cre8tere a economiei U.%.  şi Goacă un rol
important &n proceul de )lo'ali"are

REA8UL UNI8
 este cel mai mare tat inular al %uropei , &nglo$nd cca "000 de insule/ se
desparte de continent prin 4area 4necii, respectiv tr *over (Das de alais)/
 este alcătuită din An)lia, &coţia, Qara ?alilor  şi Irlanda de Nord/
A>e(area
  &n .21 Europei,
Europei, ocupnd Ar;ipela)ul (ritanic şi nordul Inulei Irlanda/
 51

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

Reie=u
 predominant montan dar cu altitudini Goase, munţii ind puternic erodaţi/ dezvoltat
pe un su$strat caledonian &n . şi ercinic &n /
  &n coţia- lanţuri montane caledoniene, puternic fragmentate- Munţi
Munţiii 9ra!pian
9ra!pian
(:f. (en Nevi, . m, ce mai mare altitudine din >egatul nit), Munţii C;eviot,
Munţii Penini, Munţii &coţiei de Nord/
  &n
  &n Iara
sudul#alilor-
şi estulMunţii C+mpia /(a"inul Oondrei (cmpie sedimentară)/
Cam'rieni
'ngliei-
  &n Brlanda de .ord- masive Goase alcătuite din roci dure (granit)/
Cima
 temperat-oceanic!, mai $lndă, cu ploi, ceţuri frecvente iarna, datorită inCuenţei
urentului 'tlanticului de .ord/
Apee
 reţea $ogată, ruri scurte legate prin canale- Ta!isa, &evern, rent /
 lacurile- Ooc; Ne ; cel mai faimos, Ooc; Oomond, O. Nea);
3eeta<ia
 lande &n regiunile litorale/ pă&uni  p!duri de foioae/
Popua<ia
 peste 20 ridicată
mi. o#a/ populaţiei (peste "00 loc:9m")/
 densitate
 populaţie ur$ană- @0%/
 este formată din- en)le"i (?0%), coţieni (!0%), irlande"i (8%), indieni şa/
 culte- protetantim, catolicim,
catolicim, ilamim, ;induim şa/
Ora>ee
 DONRA  (capitala, !!," mil loc ; aglomeraţia ur$ană, traversată de Hamisa),
(irmin);am, Oeed, Oiverpool, Manc;eter, ?la)oW, &;eeld, %din'ur);, (elfat,
Cardi[ etc/
 aglomeraţia ur$ană de tip megalopolis Middland, situată &n partea central2sudică a
'ngliei, depăşeşte 66 mil loc/
E#o%omia
 reprezintă una din marile puteri ale lumii/ principalul sector economic &l reprezintă
erviciile  (nanciare, $ancare, $ursiere, asigurările)/
 resursele- c!r'uni, petrol 8i )a"e naturale  (&n 4area .ordului)
. ordului), are etc/
 industria- iderur)ia ; prima industrie dezvoltată, metalur)ia neferoa!, indutria
l+ni
l+niii 8i 'um'
'um'acu
aculu
lui,
i, con
contr
truc
ucto
toar
are
e de ma ma8i ni  (nave,
8ini (nave, avioane
avioane,, autotu
autoturis
risme),
me),
indutria c;imic! 8i petroc;imic!/
 agricu
agr icultu
ltura-
ra- intensi
intensivă,
vă, put
puter
ernic
nic mecani
mecanizat
zată,
ă, de mare
mare randame
randament/nt/ pr
predo
edomin
mină
ă
producţia animalieră (ovine ; locul ! &n Europa, $ovine)/ culturi de gru, orz, sfeclă
de zaăr, rapiţă, in şa/
 transporturile- reţea feroviar! (!:6 electricată), rutier!, maritim!, uvial!, aerian!
(+ondra ; "! de aeroporturi, 0eat:ro ; cel mai mare din Europa)/
 turism
turismul-
ul- foa
foarte
rte dezvolt
dezvoltat,
at, princi
principal
palul
ul pol de atracţ
atracţie
ie tur
turist
istică
ică este
este Dondra  (cu
Palatul
Oo
Oond reii(uc2in);am,
ndre etc)/
etc )/ alte Catedrala
alte o$i
o$iect
ective etminter,
ive tur
turist
istice
ice-- Hfo oWer
Hford,
rd, (rid)e,
rid)e,(riti;
Cam'rid)e
Cam' &toneMueum,
, &tone;en)e urnull
;en)e,, Drumul
Drumu
?i)anţilor  (&n
 (&n Brlanda de .), Oiverpool etc/
 52

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

% Europa
 păstrează anumite caracteristici care provin din relativa izolare geogracă faţă
de continent- o anumită poziţie particulară &n cadrul E (printr2o integrare care
păstrează unele nuanţări, păstrarea lirei ca monedă, &n loc de euro) şi legăturile
foarte strnse cu '/
Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae
 rezultă din trecerea >egatului nit la
dincea
poziţia de centru de coordonare al unei părţi
importante a lumii contemporane, de parte a Europei
I8ALIA
A>e(area
  &n sudul Europei (Europa 4editeraneană), ocupnd Deninsula Btalică, la care se
adaugă partea continentală din nord şi partea
pa rtea insulară (icilia, ardinia şa)/
Reie=u
 predominant muntos-
o Munţii Apenini  ; formează structura principală a părţii peninsulare şi ating
"@!8 m &n 1f #ran asso/
o Munţii Alpi  (8?07 m &n 1f 4ont =lanc, aCat la graniţa cu Franţa) ; &n ., cu
formă cur$ată/
o C+mpia Padului ; stră$ătută de rul
r ul Dad (D)/
o vulcani- :e"uviu (lngă .apoli), tna (6680 m ; cel mai &nalt vulcan activ
din Europa, &n icilia), &trom'oli (&n Bnsula trom$oli)/
Cima
 temperat-continental!  &n ., ., mediteranean!  &n partpartea
ea penin
peninsusula
lară
ră şi insul
insulară
ară,,
climat alpin &n zona montană &naltă/
Apee
 rurile- ad şi  Adi)e care se varsă printr2o deltă comună &n 4area 'driatică/ Tiru
(trece prin >oma), Arno (traversează Florenţa)/
 lacuri- glaciare  (Co Como
mo,, ?ard
?arda,
a, Ma))
Ma))io iore
re,, Ou)a no), vulcanice  ((olena,
Ou)ano
raimeno, Al'ano)/ lagune (Oa)una :eneţiei)/

3eeta<ia
predominant mediteranean!/ &n zonele montane p!duri de foioae 8i conifere
conifere/
Popua<ia
 peste  mi. o#/
 creşterea populaţiei este asigurată de sporul migratoriu pozitiv (număr mare de
imigranţi), sporul natural ind redus/
 densitatea populaţiei este ridicată- !@6 loc:9m"/
 populaţia ur$ană- 7%/
 este formată din italieni (@8%), marocani, al'ane"i şa/
 religii- catolicis! (@5%), protetantim, ortodoim
ortodoim şa/
Ora>ee
 ROMA  (capita
(capitala,
la, ",5 mil loc),
loc), Milano, Napoli, orino, Palermo  (icil
(icilia),
ia), ?enova,
(olo)na, >lorenţa etc
E#o%omia
 53

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

 pe ansa
ansam$ m$llul Btal
Btaliiei
ei,, parte
artea
a de no norrd este
este ind
ndus
ustr
triaiallizat
izată,
ă, part
parte
ea de su sudd
(4ezzogiorno) este agrară/
 resursele
resu rsele naturale-
naturale- minereuri de $er, minereuri neferoae, c!r'uni, )a"e naturale,
marmur!, ulf /
 ind
ndus
ustr
triia- tetil!  (l(ln
nă,ă, $u
$um$
m$acac,, măt
mătase)
ase),, con
confec
fecţii
ţii,, alimen
alimentar
tar!,
!, aut
automo
omo'il'ile
e
(Horino), nave (#enova, Dalermo), c;imic!, petroc;imic!, iderur)ic! etc/
 agricultura- tru)uri 8i m!line ; locul ! pe #lo$/ fructe (mere, pere) ; locul ! &n
Europa/ ore"  (orezării
 (orezării &n mpia Dadului) ; locul ! &n Europa/
 transp
transport
orturi
urile-
le- reţea
reţea dezvolt
dezvoltată,
ată, div
diversi
ersica
cată,
tă, modern
modernă/ ă/ reţeau
reţeaua a ferovi
feroviară
ară este
este
electricată &n proporţie de ":6 din total/ aeroporturi- >oma (Fiumicino, +eonardo
da 1inci), 4ilano/ porturi ; #enova/
 turismul-
turismul- una din ţările cu cel mai mare potenţial potenţial turistic
turistic// principale
principalelele o$iec
o$iective
tive
turistice- ora8ul Roma (oraşul cu cele mai multe monumente istorice istorice şi de artă de
pe #lo$,
#lo$, remar
remarcncndu2
du2se-
se- olosse
olosseum2
um2ul,
ul, olumn
olumna a lui Hrai raian,
an, fntni
fntni art
artezi
eziene,
ene,
ar
arcu
curi
ri de triu
triumf
mf etc
etc),), :eneţia (cu $azilica an 4arco, Dalatul *ogilor, sticla de
4urano), >lorenţa (cu #aleriile bzi), Pia (cu turnul &nclinat), (olo)na (cu cea mai
vece universitate din Europa), :e"uviu, Alpii, %tna etc
% Europa

rolul Btaliei
al E şi deeste su$liniatsade&ncaracterul
importanţa pe care europene/
cadrul economiei &l are aceasta, de mem$ru fondator
Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae
 sunt
su nt lega
legatte de ininC
Cuenţ
uenţa a eco
econo
nomi
miccă a Btal
Btaliiei &n Eururop
opa
a şi &n $azi
$azinu
null 4ă
4ări
riii
4editerane/
 pentru ţara noastră, Btalia reprezintă o ţară de reper prin lim$ă, cultură şi istorie
SPANIA
A>e(area
  &n Deninsula B$erică, cu o largă
largă ieşire la Marea Mediteran! şi la Hceanul Atlantic/
  &i aparţin şi cteva aripelaguri- Canare  (<ce (<cean
anul
ul 'tlan
tlanti
tic)
c),, (aleare  (4area
4editerană)/

Reie=u
altitudinea medie foarte ridicată- 220 m ; locul BB &n Europa (după Elveţia)/
 este dezvoltat pe două structuri geologice-
o alpine  (car
(care
e for
formeaz
meazăă maGori
maGoritat
tatea
ea regiu
regiunil
nilor
or montan
montane)-
e)- 4unţii
4unţii Dirin
Dirinei
ei şi
ordiliera =etică/
o ;ercinic
;erc e (se regăsesc su$ forma unor resturi din vecile masive ercinice
inice
 &nglo$ate &n orogenza alpină)/
 are aspect general de podi8 Enalt  (4eseta)
 (4eseta) &nconGurat de lanţuri muntoase/
  &n . şi .2E- Munţii Pirinei (alt ma3 6808 m, cu un relief foarte a$ruot, cu văi
adnci, creste ascuţite, relief glaciar), Munţii Canta'rici (peste "500 m, se termină
 &n vest relativ $rusc, formnd un ţărm cu riass)/
  &n - Cordi liera 6etică  (c
Cordiliera (cu Mun
Munţii
ţii &ie
&ierra Nevada, B.
rra Nevada B.4H
4H@@ m, cea mai mare


altitudine
 &n din pania),
partea centrală Cordiliera
un &ntins podişCatalon!
; Meeta/ , rest al structurilor ercinice incluse &n
orogeneza alpină/ este traversat de la est la vest de mai multe culmi muntoase
 54

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

veci-
vec i- Munţii I'erici, Munţii Catiliei, Munţii &ierra Morena   care separă podişuri
veci ; Podi8ul Catiliei (astilia .ouă şi
ş i astilia 1ece)/
1ece)/
 relieful de cmpie- C+mpia Andalu"iei (cea mai e3tinsă cmpie, situată &n lungul
rului #uadalUuivir) şi C+mpia Ara)onului (pe rul E$ro)/
Cima
 tempera
tem perat2oc
t2ocean
eanică
ică &n .2.21/
1/ med
mediteiteran
raneană
eană &n E şi / tempera
temperat2c
t2cont
ontine
inenta
ntală
lă &n
interior/
Apee
 principalele ruri- a*oe*o, %'ru%'ro, Duero, ?uadal^uivir, ?uadiana /
3eeta<ia
  &n 4eseta- stepa, cea mai e3tinsă formaţiune vegetală, cu specii adaptate la
secetă/
  &n zona mediteraneană- asociaţii de )arri)a şi ma^ui/
  &n zonele montane- p!duri de te*ar 8i fa)/
Popua<ia
 peste 4B mi. o#, cu o densitate relativ redusă (?7 loc:9m")/
  &n prezent, cu spor natural şi migratoriu pozitiv (număr mare de imigranţi)/
 cele mai mari concentrări de populaţie sunt &n zonele mediteraneene- atalonia (cu


=arcelona),
 este formată1alencia,
1alencia, 'ndaluzia/
din spanioli (75%), astilia
catalani,.ouă/
galicieni, $asci, ecuadorieni, romni etc/
 ulte- catolicism (@%), islamism şa/
Ora>ee
 MAR1 (capitala, 5 mil loc), (arcelona, :alencia, &evilla, 9ara)o"a, Mala)a, Oa
Palma
Palma,, Murcia
Murcia,, Palma
Palma de MalMallor
lorca,
ca, (il'a
(il'ao,
o, :alladol
alladolid,
id, Alican
Alicante,
te, :i)
:i)o,
o, Hv
Hvied
iedo,
o,
?ranada etc/
E#o%omia
 printre primele 5 ţări din Europa/ principalul sector economic este cel al serviciilor/
 resursele- minereuri de $er, minereuri neferoae, mercur, titan etc/
 industria- alimentar! (ulei de măsline, vin), tetil!, iderur)ia, contrucţii de ma8ini
(autoturisme, nave maritime) etc/
 agricultur
agric ultura-
a- dezvoltată/ se cultivă
cultivă m!line, citrice, viţ!-de-vie, curmale/ se cresc
 porcine, ovine /
 transp
transport
orturi
urile-
le- rereţea
ţea dezvolt
dezvoltată,
ată, div
diversi
ersica
cată/
tă/ rutiere   (la
(la aut
autos
ostr
trăzi
ăzi locul
locul BB &n
Europa), aeriene (4adrid), maritime  ('lgeciras, cel mai mare port)/
 turismul- una din marile puteri alături de FranţaFranţa şi Btalia/ principala zonă turistică o
re
repr
prezi
ezint
ntă
ă rivie
riviera ra spani olă- Cota del &ol, Cota (lanca, Cota (rava, Cota
spaniolă
Dorada  etc
etc/
/ alte
alte o$iect
o$iective
ive turistice-
turistice-  Andalu"ia, Madrid, %corial, oledo, &e)ovia
(cu apeduc
apeductultul ro
roman,
man, funcţi
funcţiona
onall şi astăzi
astăzi),
),  palatul maur Al;am'ra din ?ranada,
&evilla (catedrala cu sarcofagul lui ristofor olum$), Pe8tera Altamira (cu picturi
rupestre), (arcelona (cu agrada Familia) şa/
Rou Spa%iei % Europa-
 a fost deose$it de activ ca spaţiu al Bmperiului >oman, apoi al Evului 4ediu şi ca
pr
prin
inci
cipa
pall facto
factorr marit
maritim
im &n desc
descopoperi
eriri
rile
le geogr
geogra
ace
ce (prin
(prin ris
risto
tofo
forr olu
olum$
m$ şi
4agellan)/
 55

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

 deşi distanţa faţă de ţara noastră este mare, e3istă anumite elemente comune
(vezi *< !, pag 77)/
Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae
 rezultă din legăturile prefernţiale pe care le are cu ţ!ri ;ipanice mari din 'merica
+atină
+at ină (4e3ic
(4e3ic,, 1enez
enezuel
uela,
a, De
Deru,
ru, olum$
olum$ia,
ia, 'r
'rgent
gentina
ina)) şi din poziţi
poziţia
a geogra
geogracă
că
(atlantică şi mediteraneană)
POR8UALIA
A>e(area
 ocupă partea de 21 a Peninulei I'erice, cu largă descidere la Hceanul Atlantic/
  &n componenţa sa intră şi Ar;ipela)ul A"ore şi Madeira din <ceanul 'tlantic/
Reie=u
 corespunde părţii vestice a 4esetei B$erice/
 este mai &nalt şi fragmentat &n . şi cu aspect de platouri Goase &n /
 principalele unităţi de relief-
relief-
o Munţii 2erra da strella (!@@! m, alt ma3)/
o Podi8ul Portu)aliei şi Podi8ul %tremadura/
o C+mpia Portu)aliei, &n lungul litoralului/
Cima
 temperat-oceanic!/ precipitaţiile scad de la vest la est, dar şi de la . la /
Apee
 ruri- Douro, e*o, ?uadiana/
3eeta<ia
  p!duri de te*ar  (steGarul
 (steGarul de plută) şi p!8uni &n zonele mai &nalte/
 tuşuri de ma^ui şi )arri)a/
Popua<ia
 peste 10 mi. o#/
 pondere mare a populaţiei rurale/
 densităţi mai ridicate ale populaţiei se &nregistrează &n Gurul oraşelor +isa$ona şi
Dorto, pe valea Cuviului HeGo,
HeGo, &n unele sectoare litorale/
 este formată din portugezi (@!%), metişi, $razilieni şa
Ora>ee
 D12A6ONA (capitala), Porto, Amadora, (ra)a, Coim'ra, &etu'al etc
E#o%omia
  &n plină dezvoltare ca urmare a integrării &n E/
 principalul sector de activitate &l reprezintă erviciile /
 ind
ndus
ustr
triia- te
tetil
til!,
!, alime
alimentantar!,
r!, electr
electrote
ote;ni
;nic!,
c!, pet
petroc
roc;im
;imic!
ic!,, contr
contruct
uctoar
oaree de
ma8ini/
 agri
ag ricu
cult
ltur
ura-
a- vi
viţ!
ţ!-d
-de-
e-vi
vie,
e, m!l
m!lin
ini,
i, poru
porum'
m' pl
plan
anta
taţi
ţiii de te* ar   (c
te*ar  (cel
el ma
maii mar
mare
producător mondial de plută) cre8terea ovinelor, pecuit /
 transporturile- dezvoltate, mai ales maritime (Cotă comercială dotată)/
 turi
rissmul- ofererăă facaciilităţi
ăţi turistice momodder
ern
ne/ o$iect ective-
ve- capcapita
itala,
la, SRivie
SRiviera
ra
Portu);e"!T, Porto, Madeira/
Rou % Europa
 56

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

 este su$liniat de dimensiunile inCuenţei mondiale pe care a avut2o Dortugalia la un

moment dat/
Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae
 derivă din legăturile privilegiate pe care le are această ţară cu =razilia, &n conte3tul
 &n care cel mai important stat de lim$ă portugeză din lume (=razilia) se aCă &ntr &ntr22
un proces de dezvoltare şi de creştere a importanţei sale la nivel regional şi
mondial/ un element
şi Dortugalia, inclusiv semnicativ &l reprezintă
su$ raportul păstrării relaţiile
unităţii de cooperare dintre =razilia
lingvistice/
 ca stat
stat im
impl
plic
icat
at &n cons
constr
truc
ucţi
ţia
a euro
europe
peană
ană,, Dor
ortutugal
galia
ia real
realiz
izeaz
ează
ă o legă
legătu
tură
ră
semnicativă a acesteia cu teritoriile e3traeuropene de lim$ă portugeză
portugeză 

RECIA
 a aderat la E &n !@?!/
A>e(area
  &n partea sudică a Deninsulei =alcanice, avnd o largă descidere la 4area
4editerană (4area Bonică, 4area Egee) &nglo$nd şi circa "000 de insule din
4area 4editerană (cele mai mari ind Creta, %u'eea, R;odo, Ciclade  etc)/
Reie=u
 predominant muntos (8:5)/
 principalele unităţi de relief-
relief-
o Munţii indului  ;   ; traversează partea centrală a #reciei, inclusiv Deninsula
Deloponez pnă la apul 4atapan (Hainaron)/ cu un relief carstic pe calcare,
cu dep
depres
esiiuni
uni şi văivăi de
dezv
zvo
oltat
ltate
e pe Ciş/ cea cea maimai mar
mare al alti
titu
tudi
dine
ne se
 &nregistrează &n asi'u Oimp ".1H m/, dezvoltat pe cristalin/
o Munţii Rodopi ; &n ., care se prelungesc pnă la Muntele At;o &n Deninsula
alcidică/
o odi&ul Arcadiei  ;  ; &n centrul Deninsulei Deloponez/
o cmpii litorale, mai e3tinse &n .- C%!pia T:esaliei3
T:esaliei3 C%!pia Macedoniei 
(2alonicului)/
 relieful insulelor este predominant muntos/
Cima
 mediteranean!, cu veri toride, ierni $lnde şi ş i precipitaţii reduse (e3clusiv
(e3clusiv iarna)/
Apee
 se varsă &n 4area Egee-  Alia2mon (cel mai lung), :ardar : Aio,  Aio, &truma&trKmon,
%vro etc/
3eeta<ia
 medi
me dite
tera
ranea
neană-
nă- tu tu$8
$8ur
urii de ma^u
ma^uii 8i )a
)arrrri)
i)a
a al
alc!
c!tu
tuitite
e di
din
n m!l
m!lin
in,, le
leand
andru
ru,,
c;iparo, te*ar verde/
Popua<ia
 peste 11 mi. o#/
 densitatea populaţiei este redusă (?8 loc:9m "), su$ media E/
 sporul natural este &n Gur de zero/
 populaţia ur$ană- cca !%/
 cele mai populate zone sunt 'tica cu aglomeraţia ur$ană  Atena-Pireu (o treime din
 populaţia ţării), C+mpia Macedoniei, Inulele Ionice /
57

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

 este formată din )reci (peste @0%), macedoneni, al'ane"i, turci, arom+ni, ţi)ani,
'ul)ari şa/
 culte- ortodoim (@8%), ilamim, catolicim şa/
Ora>ee
 TNA  (c
 ATNA
 A (cap
apit
ital
ala,
a, 6 mil
mil loc
loc)
),, &alon
&alonic,
ic, Pireu,
Pireu, Patr
Patra,
a, Ira2lion  (r
Ira2lion (reta)
eta),, Cnoo
(reta), Oaria, :olo etc/
E#o%omia
 sectorul terţiar (serviciile) contri$uie cu peste 70%/
 resursele naturale- 'auit!, ma)ne"iu, aur, nic;el, $er, marmur!, li)nit /
 industria- contrucţii navale, prelucr!toare, etractiv!, ener)ia electric!/
 agricultura- viţ!-de-vie, m!lini (locul BBB), citrice, ovine, 'ovine/
 transporturile- maritime  (cea mai mare Cotă comercială din Europa/ porturi- Pireu,
Patra, &alonic)/ rutiere aeriene feroviare/ Canalul Corint  este
 este naviga$il/
 turismul-
turismul- o$iec
o$iective
tive turistice-
turistice- veti)iile antice  ( Atena3
 Atena3 Cnossos3 OlQ!pia3 el= ), ),
inulele R;odo, Creta, Corfu etc, Meteora, Muntele At;o, Muntele Hlimp şa/
% Europa
 a avut o inCuenţă deose$ită prin multiple realizări şi iniţiative/ se consideră că
modelul #reciei antice stă la $aza culturii şi civilizaţiei europene, prin dezvoltarea

ştiinţelor, a losoei,
Muntele At;o artei, mitologiei
  (organizat şi democraţiei/
ca o regiune autonomă &n cadrul #reciei), reprezintă
principalul centru ecumenic al ortodo3iei sud2estului european/
Pro)emee eopoiti#e pri%#ipae
 rezultă &ndeose$i din istoria acestei părţi a Europei/ #recia are anumite pro$leme
negocia$ile cu urcia, dar şi cu late ţări din apropiere (4acedonia şi 'l$ania)/
 prezenţa mondială a #reciei este armată prin prezenţa mondială a Cotei proprii
sau su$ pavilionul ţării
AUS8RIA
A>e(area
  &n Europa entrală, fără ieşire la mare/
 ţară alpină şi dunăreană/
Reie=u
 este predominant muntos (6:8)/
 unităţi de relief-
o Munţii Alpi  ;  ; ce cuprind mai multe culmi montane masive, cu altitudini de
peste 6000 m, cu e3tins relief glaciar, dar şi cu relief carstic pe calcare/
altitudinea ma3imă- .070 m &n vf. ?ro)loc2ner /
o odi&ul Austriei 
o Colinele 2tQriei 
o C%!pia J 6azinul Vienei  ;  ; stră$ătută de *unăre/
Cima
 temperat-continental!  cu nuanţe &n funcţie de altitudine şi orientarea reliefului/
precipitaţiile scad de la 1 la E/
Apee
 reţea idrogracă $ogată- unărea cu aCuenţii săi ; Inn, %nn/
 58

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

 lacuri glaciare- (oden  Contanţa, Neuiedler /

3eeta<ia
 pr
pred
edom
ominină
ă pădu
păduririle
le,, mai
mai ales
ales de co coni
nife
fere
re (una
(una didin
n cele
cele mai &mpăd &mpădururit
ite
e ţă
ţări
ri
europene)/
 paGişti alpine &n zona montană &naltă/
Popua<ia
 peste @,1 mi. o#/
 sporul natural apropiat de zero/
 principalele concentrări umane- (a"inul :ienei, :alea Dun!rii/
 este formată din- autrieci (@!%), turci, +r'i şa/
 culte- catolicim (peste 76%), protetantim, ilamim şa/
Ora>ee
 V1NA (capitala, ",! mil loc aglomeraţia ur$ană), ?ra", Oin", &al"'ur), Inn'ruc2,
Gla)enfurt  etc/
 etc/
E#o%omia
 resursele naturale- minereuri de $er, $er, petrol, lemn, c!r'uni, cupru, )ra$t /
 indust
industria-
ria- dezvolt
dezvoltată
ată,, div
diversi
ersica
cată,
tă, de mare
mare rand
randamen
ament-t- iderur)ic!, metalur)ia
neferoa!, contructoare de ma8ini, c;imic!, intrumente mu"icale, electronic!
 agricultura- meca ecanizată, de mare randam ame ent, spe
special zată &n cre&terea
aliizat
ani!alelor   (('ovine, porcine)/
 transporturile- reţea dezvoltată, diversicată- rutieră, feroviară, Cuvială pe *unăre,
aeriene (aeroportul 1iena)/
 turismul- deţine cel mai important rol &n economia 'ustria alături de activităţile
nan
n anci
ciar
ar2$
2$an
anca
carre/ prin
princi
cipa
pale
lele
le atra
atracţ
cţii
ii turi
turist
stic
ice
e susunt
nt-- :iena  (c (cu alatul 
2c:nrunn, muzee, case memoriale- cu$ert, 4ozart, trauss şa, parcurile
Dr
Drat
ater
er şi *o*ona
naupupar9
ar9),), staţ
staţiu
iuni
nile
le mo
montntan
anee şi de spor
sportu
turi
ri de ia iarn
rnă
ă ( Inn'ruc2 ),
),
oraşele culturale (&al"'ur), Oin"  etc),
 etc), :alea Dun!rii
% Europa
 se distinge ca stat descendent din Bmperiul La$s$urgic/ este considerată o ţară cu
o importantă tradiţie muzicală şi culturală/
 Pro)emee
sunt eopoiti#e
inCuenţate de poziţia- sa de ţară neutră (nu este mem$ră .'H<)/ neutralitatea
nu este att de tranşantă ca &n cazul Elveţiei, din cauza apartenenţei la E/
  &n prezent, Goacă un rol activ, prin e3pansiunea economică şi nanciară, &ndeose$i
spre est (e3 <41 ; Detrom, => ; Erste =an9 &n >omnia)/
 popula
pop ulaţia
ţia 'ustrie
'ustriei,
i, deşi este
este de ori
origin
gine
e germană
germană (vor$i
(vor$ind
nd lilim$a
m$a germană
germană),
), se
consideră diferită de cea a #ermaniei/ legăturile 'ustriei spre Europa 4editerană
sunt aparent dicile, din cauza reliefului accidentat, dar sunt compensate printr2un
sistem modern de autostrăzi şi căi ferate

B.B. CELELAL8E Ţ:RI ALE UNIUNII EUROPENE

+ELIA
A>e(area &n Europa 1estică
1estică cu ieşire la 4area .ordul
.ordului/
ui/
 59

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

Reie=u
 odi&ul Ardeni  ;  ; &n partea centrală şi de sud, munţi veci, puternic erodaţi,
dezvoltaţi pe structură ercinică şi cu aspect de platou/
 C%!pia @landrei  ;  ; &n .1, cmpie Goasă, formată din acumulări de origine glaciară/
 o prelungire a Masivului Renan ; &n est, la graniţa cu #ermania/ cele mai mari
altitudini din =elgia (@@ m)/
Cima temperat-oceanic! &n cmpie şi de tran"iţie spre continentală &n podiş/
Apee Meue şi %caut , legate printr2un sistem de canale/
3eeta<ia   p!duri de foioae  şi lande  (vegetaţie specică dunelor de nisip din
zona temperată) spre 4area .ordului/
Popua<ia  denitate foarte ridicat! a populaţiei  (peste 600 loc:9m"), printre cele
mai mari la nivel mondial/ stat federal, &n care trăiesc două comunităţi principale-
fa!anzii   şi valonii   alături de care apar şi italieni, france"i, marocani, )ermani,
olande"i şa/
Ora>ee  6RUSDD2  (capit (capitala,
ala, sedi
sediul
ul princi
principal
pal al E,
E, al .'H<,
.'H<, E>'
E>'H<4
H<4),
),
(ru)e, ?and, C;arleroi, Namur  etc
 Anver, Oie)e, (ru)e,  etc
E#o%omia foarte dezvoltată, modernă, competitivă/
 resursele naturale- reduse, mai importanţi ind c!r'unii uperiori/

industria-
pest
ste
e 5% iderur)ic!,
en
ener
ergie contrucţiile
gie nucleară) de ma8ini,
ă),, de ra
ra$n
$nar eindutria
are a petr ener)iei
petrol
olul
ului
ui impo
im port at,,  (din
electrice
rtat c;imcare
c;imic
ic!,
!,
alimentar!/
 agricultura- cu randament foarte ridicat/ cultura cerealelor 8i a plantelor te;nice,
cre8terea animalelor /
 transporturi
transp orturile-
le- reţea rutie
rutieră
ră şi feroviară modernă,
modernă, trans
transportur
porturii Cuviale,
Cuviale, maritime
( Anvers
 Anvers ; al doilea port al Europei, după >otterdam), speciale prin conducte/
 turism
turismul-
ul- foarte
foarte dezv
dezvolt
oltat/
at/ zone
zone turist
turistic
ice
e import
important
ante-
e- (ruelle, (ru)e, Anver,
Oie)e, ?and/

OLAN;A
A>e(area
  &n vestul Europei, pe cursul inferior al >inului, cu largă ieşire
ieşire la 4area .ordului/
 peste 50% din suprafaţa <landei a fost do$ndită de su$ apele 4ării .ordului, prin
construirea unor suprafeţe &ndiguite numite poldere (Iara polderelor)/
Reie=u
 predominant de c+mpie, cu altitudini reduse/
  &n . se &ntlneşte un relief de coline Goase formate din morene/
  &n  o prelungire a platoului Ardeni din =elgia/
Cima
 temperat-oceanic!/ $at v+nturile de :et  (au  (au făcut posi$ile renumitele
renumitele mori de
vnt)/
Apee
 60

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

 Rin, Maa, &c;elde (legate printr2un sistem de canale/ cu de$ite $ogate/ se varsă

prin estuare)/
3eeta<ia
 Kn . tur'!rii şi lande/ &n 2E plcuri reduse de  p!duri de foioae/ &n general,
vegetaţia naturală a fost &nlocuită de culturi agricole/
Popua<ia
 peste 12 mi. o#/
 denitate foarte ridicat! a populaţiei (peste 800 loc:9m")/
 por natural po"itiv
 cele mai mari densităţi se &nregistrează &n aglomeraţia ur$ană Randstad 0olland 
; peste !000 loc:9m"/
 peste @0% populaţie ur$ană/
Ora>ee
  AM2TRAM  (capit
(capitala
ala constit
constituţi
uţional
onală),
ă), 0A9A (cap
(capita
itala
la efectiv
efectivă
ă ; reşedi
reşedinţa
nţa
re
regal
gală
ă şi a adm
admininis
istr
traţi
aţiei
ei de st
stat
at),
), Rott
Rotterdam
erdam,, Utrec;t,
Utrec;t, %ind;
%ind;oven
oven,, ?ron
?ronin)en
in)en,,
il'ur), (reda, #aarlem, Ni*me)en, Arn;em etc/
 a)lomeraţia ur'an! de tip me)alopoli Randstad 0olland (peste !0 mil loc)/
E#o%omia
 res
esu
ursel
rselee nat
na ind gaz
gazele
ele natura
naturalele
(#roningen şi t4area
ur
ural
ale-
e- .ordului)/
foar
foarte
te red
edus
use,
e, mai
mai impmpo ort
rtan
ante
te ind
 indu
indust
stri
ria-
a- nav
nave e mar
mariti
itime
me,, 8lefui
8lefuirea
rea diaman
diamantel
telor
or,, tetil
tetil!,
!, alimen
alimentar
tar!,
!, avioane
avioane,,
electrote;nic!, petroc;imia/
electronic! 8i electrote;nic!,
 agricu
agr icultu
ltura-
ra- cea mai perfor
performant
mantăă din lum
lume,
e, spe
specia
cializ
lizată
ată &n cre8terea animalelor 
(porcine,
(por cine, $ovine)/ cultur
cultura a plantelor
plantelor este reprezentată
reprezentată de carto$, fecl! de "a;!r,
 plante fura*ere, fori  (cel mai mare e3portator mondial de Cori ; Iara lalelelor)/
 transporturile- sunt $ine reprezentate toate categoriile/ se detaşează transporturile
uviale  şi mai a le les !ariti!e  (dis(dispu
pune
ne de o impo importrtant
antă
ă Cotă
Cotă co
come
merc
rcia
ială
lă//
Rotterdam ; cel mai mare port al Europei, al doilea din lume, după ingapore/
 Amterdam ; al doilea port al <landei)/
 turismul-
turismul- foarte dezvoltat/
dezvoltat/ se impun Tora>ee*mu(eu-  Amterdam, Rotterdam,
#a)a, Maatric;t  etc
 etc
LUVE+UR
A>e(area- &n vestul Europei, fără ieşire la mare/ ţară cu o suprafaţă redusă (su$
"00 9m")/
Reie=u- &n . o prelungire a Podi8ului Ardeni, &n  o cmpie deluroasă/
Cima temperat-oceanic!, cu nuanţe de tranziţie spre continentală/
Apee- Moelle, aCuent al >inului/
3eeta<ia - p!duri de foioae (fag şi steGar)/
Popua<ia- număr redus
redus de locuitori
locuitori (peste 850000 loc), dar o densitate ridicată
ridicată
(peste !75 loc:9m )/ se vor$esc 6 lim$i- luem'ur);e"a  ; un dialect german, lim$a
"

ocială a ţării, )ermana şi france"a/ circa @0% populaţie ur$ană/

Ora>ee DUSM6OUR9.V1DD
E#o%omia - deşi săracă &n resurse (capitala)/
de su$sol, are o economie foarte dezvoltată,
$azată preponderent pe ervicii  ; nanţe, $ănci (peste "00), turism/
 61

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

 industria- iderur)ic! (locul B pe #lo$ la fontă şi oţel pe cap de locuitor)/

 agr
agric
icul
ultu
tura-
ra- de mar
maree ran
randa
damement
nt,, a3ată
a3ată pe cre
cre8tere
8terea animalelor   ($ovine,
a animalelor 
porcine)/ se cultivă cereale şi carto$/
 transporturile- reţea dezvoltate, moderne/
 turis
turismul-
mul- foarte dezvolat/
dezvolat/ oraşul Du$e!urg  cu Palatul Ducal, forti$caţiile
medievale etc
=elgia, <landa şi +u3em$urg formează o uniune economică, fondată &n !@87,
numită +ENELUV
'ici &şi au sediile importante instituţii europene (legate de Gustiţie şi activităţile
nanciare)

IRLAN;A WIRE, % ira%de($/

A>e(area &n Inula Irlanda, scăldată de apele <ceanului 'tlantic/ partea de nord a
insulei intră &n componenţa >egatului nit (lster sau Brlanda de .ord)/ cel mai vestic
stat al E/
Reie=u- de de depr
presi
esiun
une
e cu aspec
aspectt de c
cmp
mpie
ie Go
Goasă
asă,, dezvo
dezvolt
ltat
ată
ă pe st
stru
ruct
ctur
urii
caledoniene şi ercinice, modelată de eroziunea glaciară ( C+mpia Irlandei), &nconGurată
de coline şi munţi Goşi/
Cima- temperat-oceanic!, inCuenţată de urentul 'tlanticului de .ord/
Apee- ruri scurte (&;annon), multe lacuri glaciare/
3eeta<ia - pă&uni &i "%neţe (":6, cea mai ridicată pondere din Europa)/
Ora>ee DU(OIN (capitala), Cor2, Oimeric2, Gin)toWn/
Popua<ia- spor natural ridicat/ peste B, mi. o#/
E#o%omia dezvoltată, concentrată foarte mult &n zona capitalei (*u$lin), cu !:6
din producţia economică/
Kn po
popupula
laţi
ţia
a ac
actu
tualală
ă a 
'
', cel
cel mai
mai nume
numerros gr
grup
up nanaţi
ţion
onal
al &l cons
consti
titu
tuie
ie
descendenţii irlandezilor
irlandezilor

;ANEARCA

A>e(ar
A>e
cuprinznd (area
şiea cea de
o serie maiinsule
mare
maredin parte
parGur
te (aI. ter
terito
itoriu
riului
&eeland,luiI.este aşezată
aşezatare
>Kn etc)/ ă &nlargă
Peninula 4area,
Iutlanda
ieşire la
.ordului şi la 4area =altică/ *anemarcei &i aparţin, ca teritorii dependente, cea mai mare
insulă a planetei, 9roenlanda şi 1.le @ero/
Reie=u cmpie Goasă, de acumulare glaciară/
Cima temperat-oceanic!, inCuenţată de urentul 'tlanticului de .ord/
Popua<ia  densi
densita
tate
te ri
ridi
dica
cată
tă// po
pondnder
ere
e riridi
dica
cată
tă a popu
popula
laţi
ţiei
ei ur
ur$an
$ane/
e/ da
danez
neziiii
reprezintă o populaţie predominant de origine scandinavă/
Ora>ee CHP%N#A?A  (capitala, aCată pe B eeland), Aar;u, Hdene etc/
E#o%omia foarte dezvoltată
're o poziţie importantă &n tranzitul dinspre candinavia spre Europa entrală şi
dinspre 4area .ordului spre 4area =altică

SUE;IA
 62

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

A>e(area  ococup
upă ă Gu
Gumă
măttatea
atea est
estic
ică
ă a Peni
Peninule &candinave, avn
nuleii &candinave avnd d ieşi
ieşirre, &n
principal, la 4area =altică/
Reie=u dezvoltat pe structuri precam$riene (&n est) şi caledoniene (&n 1)/ format
din Munţii &candinaviei (peste "000 m), Podi8ul &uediei şa/
Cima u'polar! &n . (+aponia), cu ierni lungi şi geroase, temperat! &n rest/
Apee r&uri scurte/ numeroase lacuri glaciare- :bnern, :bttern, Mblaren/
3eeta<ia  p!duri de redusă
 p!duri
Popua<ia densitate / "0 loc:9m ")/
conifere(su$
Ora>ee &HCG#HOM (capitala), ?Vte'or), MalmV, Uppala/
E#o%omia  dezvoltată, cu o structură comple3ă, $azată pe industrie, comerţ,
servicii/
 reure foretiere  ; cel mai mare fond for foresti
estier
er din Europa
Europa,, după
după >usia/
usia/ reure
;idroener)etice minereuri de $er  (&n
;idroener)etice  (&n +aponia)
.ivelul de trai al suedezilor este foarte ridicat

5INLAN;A (<4B &n nlandeză)

A>e(area- &n estul Peninulei &candinave, cu o largă ieşire la Marea (altic!/
Reie=u- cu aspect de  podi8 *o, vălu văluri
rit,
t, dedezv
zvo
oltat
ltat pe st
stru
ruccturi
turille du
durre
pr
precam
ecam$ri$riene,
ene, mod
modela
elatt de glacia
glaciaţiu
ţiunea
nea cuater
cuaternară
nară (&ntr
(&ntre
e mor
morene
ene e3i
e3istă
stă numero
numeroase
ase
lacuri)/ C+mpia Oacutr! >inlande"!/
Cima- rece, inCuenţată de vecinătatea cu 4area
4 area =altică şi de vnturile de vest/
Apee- nu
numer
meroaoase
se lacuri )laciare (Iara celor o mie de lacuri), legate printr2o
reţea densă de ruri scurte/
3eeta<ia -  p!duri de conifere (cea mai &mpădurită ţară europeană, 75%)/ tundr!
 &n +aponia (cu muşci, liceni, ar$uşti)/
Popua<ia- 1,1,
 mil.
mil. loc. densitate medie foarte redusă (! loc:9m ")/ populaţia
loc.
este localizată mai ales &n sud, &n capitală şi &mpreGurimile acesteia/ nlandezii, &mpreună
cu ungurii şi estonienii, fac parte din grupul de populaţii no2ugrice, originare din 'sia
entrală/
Ora>ee- #%O&INGI (capitala), %poo, ampere, ur2u şa/
E#o%omia
•
- dezvoltată-
resursele naturale- lemnul, minereuri neferoae (cupru, aur, zinc şa)/
•ind
ndus
usttri
ria-
a- e
epl
ploat
oatar
area
ea lemn
lemnul
ului
ui,, in
indu
dut
tri
ria
a de tele
telefo
foni
nie
e mo'i l!  (.o9ia),
mo'il!
contrucţii de nave, metalur)ia neferoa! , ener)ie electric! şa/
•agricultura- cre8terea renilor  (+aponia),
 (+aponia), 'ovine, porcine/ se cultivă or", ov!",
carto$, fecl! de "a;!r /
•transporturile- dezvoltate/
•turismul- dezvoltat

Ţ:RILE +AL8ICE ES8ONIA, LE8ONIA, LI8UANIA

A>e(area- &n
&n %uropa Nordic!, cu largă
largă ieş
ieşir
ire
e la Marea (altic!/ sunt foste state
apartenente la- >,
Reie=u pr
pred care
edom
omi naşi2au
nt deo$ţinut
inant c+mpieindependenţa
  ; C%!pia &n6altică
C%!pia !@@!/
6altică, part
parte
e di
din
n mp
mpia
ia Es
Est2
t2
Europeană, modelată de calota glaciară/
 63

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

Cima- temperat!/
Apee- reţea densă, cu ruri scurte şi numeroase lacuri glaciare/
3eeta<ia - p!duri de conifere şi tur'!rii/
Popua<ia- toate cele trei state au &nregistrat o scădere a numărului de locuitori,
datorită sporului natural negativ/
Ora>ee-
22 &&n
nE+estto
on
niia
a-- AOOIN,artu
RI?A, Dau)avpil/
2 &n +ituania- :IONIU&, Gauna/
E#o%omia  după !@@! statele $altice au parcurs o perioadă de tranziţie spre
economia de piaţă/
2 di
dint
ntre
re ţările
ţările $alt
$altic
ice,
e, Esto
Estoni
nia
a prezi
prezint
ntă
ă ce
ceaa mai fun
funcţ
cţio
iona
nală
lă econ
econom
omie
ie,, şi cel mai
mai
ridicat nivel de trai/
2 res
esuursel
rselee nat
naturural
ale-
e- tur'!, p!duri, p!8uni/
2 industria- ener)iei electrice  (termoenergie &n Estonia, idroenergie &n +etonia şi
atomoenergie &n +ituania), alimentar!, u8oar!, contrucţii de ma8ini/
2 agricultura- porcine, 'ovine, cereale cereale (orz, ovăz, secară), carto$, fecl! de "a;!r /
2 tr
tran
anspspor
ortu
turi
rile
le-- d
dez
ezvo
volt
ltat
ate/
e/
2 tur
turism
ismul-
ul- princi
principalpalele
ele centr
centree tturi
uristi
stice
ce sun
suntt ora8ele-capital!
  'u intrat toate trei &n E &n anul "008
POLONIA
A>e(area- &n partea centrală a Europei, cu ieşire la Marea (altic!/
Reie=u- prpred
edoomi
mina
nant
nt de c+mpie/ uni unită
tăţi
ţi de relie
elieff- C+mp
C+mpia
ia ?ermano-P
?ermano-Polon!
olon!,,
Podi8ul Poloniei Mici, Podi8ul Ou'lin, Munţii &udeţi, Munţii (e2i"i, Colinele Ma"uriei  şa
Cima- temperat! de tran"iţie, cu nuanţe oceanice/
Apee- re
reţea
ţea densă
densă (ma
(maii impo
import
rtan
ante
te i
ind
nd Hdra  şi :itula) şi numeroase lacuri
(+acurile 4azuriei)/
3eeta<ia - p!duri de foioae/
Popua<ia- 4,1 mil. loc/ concentrări ridicate ale populaţiei se &nregistrează &n
 Gurul
loc)/ oraşelor mari şi &n sud/ se remarcă aglomerarea ur$ană GatoWice (peste 6,6 mil
Ora>ee- :AR@H:IA, Cracovia, roclaW, Po"nan, ?dan2  etc  etc
E#o%omia-
• resursele naturale- c!r'uni (ilezia), ulf, are, ar)int /
• industria- iderur)ia (QatoJice), nave maritime, ener)ie electric!, şa/
• agricultura- cereale (secară, orz), carto$, fecl! de "a;!r 'ovine /
• transporturile- diversicate/ porturi- ?dan2, ?dKnia/
• turismul- Munţii atra ; staţiunea Va9opane/ Munţii &udeţi, taţiunile litorale
(opot) şa

CEKIA
A>e(area- &&n
n %uropa Central!, fără ieşire la mare/ >epu$lica eă s2a proclamat
stat independent &n !@@6, cnd eoslovacia s2a separat &n eia şi lovacia/
 64

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

Reie=u- predominant de  podi8, od odi&u 6oe!iei , dezv

i&ull 6oe!iei  dezvololta
tatt pe st
stru
ruct
ctur
ură
ă
ercinică şi &nconGurate de masive montane Goase- Munţii Metaliferi, Munţii &udeţi, Munţii
(e2i"i, Munţii &umava, Munţii P!durea (oemiei
Cima- temperat-continental!/
Apee- %l'a, Morava, HdraHder /
3eeta<ia - p!duri de foioae şi p!8uni/
"
Popua<ia - /,  (capitala),
Ora>ee- PRA?A mil. loc./ densitate ridicatăPl"en,
(rno, Htrava, (!60 loc:9m )/
Oi'erec şa/
E#o%omia- modernă, cu o pondere maGoritară a serviciilor/
• resursele naturale- c!r'uni, are/
• indu
indust
stri
ria-
a- oţel
oţel,, autom o'ile, co
automo'ile con
ntr
truc
ucţi
ţiii de ma8i
ma8ini
ni,, c;im
c;imicic!,
!, cri
crita
talu
luri
ri 8i
(oemia/
 porţelanuri de (oemia
• agricultura- 'ovine, porcine carto$, fecl! de "a;!r "a;!r,, or", ;amei/
• transporturile- reţea dezvoltată şi diversicată/
• tu
turi
rismu
smul- l- ca
capi
pita
talala (
(<ra
<raşul
şul de aur)
aur),, staţiu
staţiunil
nile
e $al
$alneo
neocli
climat
materi
erice
ce ( GarlovK 
:arK ) şa
SLO3ACIA
A>e(area- &n %uropa Central!, fără ieşire la mare/
Reie=u- Munţii Carpaţi ating aici cea mai mare altitudine din &ntreg lanţul- "55
m &n 1f #erlacov9a din 4unţii Hatra/ C+mpia Dun!rii/ relief carstic pe calcarele
calcarele din est
(cu cea mai mare stalagmită de pe #lo$ &n peştera Qrasnoors9a ; 6" m)/
Cima- temperat-continental!/
Apee- Dun!rea cu aCuenţii ei (Nitra, #ron şa)/
3eeta<ia - p!duri de conifere, p!8uni/
Popua<ia- 1, mil. loc/ este alcătuită din lovaci, ma);iari (!0%) şa/
Ora>ee- (RAI&OA:A (capitala), Go`ice, Pre`ov, Nitra/
E#o%omia- modernă, cu o pondere maGoritară a serviciilor/
• resursele naturale- minereuri de $er, minereuri neferoae (cupru, zinc)/
• industria- iderur)ie, indutria c;imic!, automo'ile, alimentar!/
•
agricultura- cereale, fecl! de "a;!r, carto$/
• transporturile- diversicate (inclusiv uviale pe *unăre)/
• turismul- capitala, taţiunile montane 8i de porturi de iarn!/
SLO3ENIA
A>e(area- &n &n N-
N-:
: Peninule
Peninuleii (alcanice, avnd ieşi
(alcanice şirre la Mare
Marea Adriatic!/ şi2a
a Adriatic!
proclamat independenţa &n anul !@@!, odată cu destrămarea >F Bugoslavia/
Reie=u-  Alpii, Alpii Dinarici, Podi8ul Gart  (cu
  (cu relief carstic/ aici se aCă vestita
peşteră Poto*na)/
Cima- temperat-continental!  (pred edoomi
min nant), cu inCuen
enţţe ocean
aniice/
mediteranean! (&n )/
Apee- Drava, &ava/
3eeta<ia - p!duri de foioae/
Popua<ia- ,/ mil. loc.
 Ora>ee- OBU(OBANA (capitala), Mari'or  şa/
 şa/
65

  Prof. dr
dr.. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU

E#o%omia- &n dezvoltare/

• resursele naturale- reduse/
• industria- metal
metalur)i
ur)ia
a neferoa!,
neferoa!, contrucţ
contrucţiiii de ma8in
ma8ini,i, microele
microelectro
ctronic!,
nic!,
optic! electronic!/
• agricultura- 'ovine porum', viţ! de vie, carto$ /
• turism
turismul-
ul- pot
potenţ
enţial
ial turist
turistic
ic ridic
ridicat
at dat
datori
orită
tă peipeisaG
saGelo
elorr natural
naturale
e deos
deose$i
e$ite/
te/
capitala, Pe8tera Poto*na, şa
Este primul stat din fostul teritoriu al Bugoslaviei care s2a integrat &n .'H< şi E
AL8A
A>e(area- &n centrul M!rii Mediterane, la sud de Btalia/
Reie=u- podi8 calcaro/
Cima- mediteranean!/
Apee- ruri scurte/
3eeta<ia - mediteranean!/
Popua<ia- /, mil. loc/ are o densitate foarte ridicată a populaţiei (peste !"00
loc:9m")/
Ora>ee- OA :AO%A (capitala)/
E#o%omia- turimul ($alneoclimateric şi cultural2istoric) aduce venituri importante/
se adaugă activitatea 'ancar! şi ota comercial! maritim! (locul BB &n Europa)/

CIPRU
A>e(area- &n insula omonimă din Marea Mediteran!, la circa 70 9m  de Hurcia/
Reie=u- preponderent muntos/
Cima- mediteranean!/
Apee- ruri scurte/
3eeta<ia - mediteranean!- păduri de pin, cedru şi ciparos/
Popua<ia- /,4 mil. loc/ este formată din greci, turci, armeni şa/
Ora>ee- NICH&IA (capitala), Oimaol, Oarnaca/
E#o%omia- tur turimul aduce venituri
imul venituri importa
importante/
nte/ ota maritim! comercial!  ocupă
locul BBB &n Europa
>epu$lica ipru poate  considerată o insulă a Europei (mai ales după integrarea &n
anul "008 &n E), dar este percepută ca un spaţiu asiatic 'ici e3istă o situaţie aparte,
nordul insulei este ocupat de turci, iar sudul de către greci) 2au făcut mai multe
 &ncercări de reunicare
reunicare a insulei, dar fără rezultat