Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ŞCOALANORMALĂ„
VASI
LELUPU”I
AŞI
EUROPA–ROMÂNI
A–UNI
UNEAEUROPEANĂ
Pr
of.dr
.Ionel
-Dani
elRĂDUI
ANU
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 1/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
1.SPAŢI
ULROMÂNESCŞISPAŢI
ULEUROPEAN
A. SPAŢIUL EUROPEAN
Cât de mare este Europa? Europa este penultimul continent din punct de vedere
al suprafeţei (10,4 mi. !m", ceea ce reprezintă 7,05% din uscatul planetei) şi al treilea
din punct de vedere demograc (peste 700 mil loc, dar numai !",5% din populaţia
#lo$ului)
a &ntindere şi continuitate, Europa are aspectul unei prelungiri a 'siei (ind o
mare peninsulă a acesteia) *e aceea, se consideră frecvent că aceste două continente
(Europa şi 'sia) formează &n realitate o singură &ntindere, denumită Eurasia
+egătura foarte strnsă dintre Europa şi 'sia este ilustrată de continuitatea
&ntinderii şi de apartenenţa &ntregului spaţiu la aceeaşi placă tectonică, denumită pa#a
Eurasiati#$
Limitee Europei-
.- Oceanul Arctic/
- Marea Mediterană şi Marea Neagră/
1- Oceanul Atlantic/
E- Munţii Ural şi fuviul Ural/
2E- Munţii Caucaz şi Marea Caspică
+imita dintre Europa şi 'sia este 3ată &n lungul Munţilor Ural, apoi &n continuare pe
uviul Ural, Marea Capic! şi Munţii Cauca"
Pu%#tee e&treme-
.- Capul Nord/
- Capul Roca
1- Capul
Tainaron
/ (Matapan)/
E- localitatea Voruta din dreptul 4unţilor ral
'naliznd #arta $"ic! a %uropei, o$servăm o serie de #ara#teristi#i 'i(i)ie, cum
ar -
ţăr!urile sunt "oarte sinuoase, determinnd cel mai mare raport dintre
perimetrul şi aria continentului (658 9m:mil 9m")/
e3istenţa unor #ntinse peninsule !arginale (e3 Pen. &candinav!, Pen.
I'eric!, Pen. Italic!, Pen. (alcanic! etc) şi insule e$terioare (e3 Marea
(ritanie ; cea mai mare din Europa, Ilanda ; cea mai mare insulă vulcanică
a lumii, Irlanda, Creta, &icilia, &ardinia, Corica etc)/
e3istenţa unor
organizarea !ări interioare
naturală , cvasiizolate
pe "%&ii latitudinale (Marea Nea)r!,
, paralele, Marea
de la spre ., (altic!
cu o a3ă)/
centrală formată din itemul alpino-carpatic şi 'a"inul Dun!rii
< linie imaginară trasată &ntre 4area =altică şi 4area .eagră &mparte Europa &n
două părţi- &n E, Europa #o%ti%e%ta$ şi &n vest, Europa pe%i%suar$/ această linie
este denumită, uneori, istmu po%to*)ati#
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 2/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
+. SPAŢIUL RO-NESC
>omnia este un stat #e%tra*europea% de m!rime mi*locie ("6?6@! 9m", locu
ABB &n Europa, !:80 din &ntinderea Europei), aCat la distanţe relativ egale de nordul, vestul
şi estul continentului (circa "?00 9m) şi mai aproape de sudul acestuia (!050 9m de
4area 4editerană) Drin 4unţii arpaţi şi *unăre, ţara noastră este legată de Europa
entrală şi se poate aprecia că aparţine acesteia
Drivind arta Europei şi arta >omniei, o$servăm că acestea au &n comun cteva
componente naturale principale- Carpaţii, Dun!rea, Marea Nea)r! şi C+mpia Panonic!
Faţă de istmul ponto2$altic, >omnia este situată spre vest
>omnia poate considerată astfel o ţară #arpati#$, da%u)ia%$ du%$rea%$/
po%ti#$, pa%o%i#$ şi #e%tra*europea%$
aracterul #arpati# al spaţiului geograc este dat de ponderea reliefului carpatic
(0% din teritoriul ţării) şi situarea celei mai mari părţi din acest lanţ montan pe teritoriu
ţării noastre (55%)
aracterul du%$rea% da%u)ia%/ al >omniei constă &n faptul că din lungimea
*unării face graniţa dintre >omnia şi alte state şi curge pe teritoriul >omniei pe o
lungime de ./01 2m 3456 şi situarea aproape integrală ( 705) a teritoriului ţării &n
$azinul idrograc al *unării şi al zonei de vărsare ( Delta Dun!rii) pe teritoriul ţări
noastre
aracterul po%ti# al ţării noastre este dat de ieşirea la Marea Nea)r! +ungimea
litoralului romnesc
aracterul este deal"88
pa%o%i# 9m este dat de desciderea reliefului şi a idrograei
>omniei
spre mpia Danonică şi Europa entrală mpia de 1est reprezintă e3tremitatea estică
a mpiei Danonice
Paraea de 40 at. N o situează &n plină zonă temperată Drincipala consecinţă a
acestei poziţii o reprezintă caracterul temperat al climei pe aproape &ntreaga &ntindere şi
aspectul continental al acesteia, cu ct ne situăm mai spre est
Centrul matematic al ţării noastre este situat &n apropierea intersecţiei dintre
meridianul de "0 o%. E şi paralela de 420 at. N (la . de oraşul Făgăraş, Gud =raşov)
Pu%#tee e&treme ale >omniei sunt-
. ; #orodi8tea (Gud =otoşani)/
E ; &ulina
9imnicea (Gud
(Gud Heleorman)/
Hulcea)/
1 ; (e'a :ec;e (Gud Himiş)
aracteristica principală a poziţiei >omniei o reprezintă situarea acesteia &n plină
zonă temperată/ poziţia sa sud2estică &n Europa determină creşterea continentalismului
climatic
aracteristica principală de geograe umană a acestui spaţiu o reprezintă locuirea
sa de către o populaţie neolatină, care formează roma%itatea orie%ta$, cu trăsătur
lingvistice distincte faţă de ţările vecine (o insulă de romanitate &ntr2o mare slavă)
3
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 3/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
Iara noastră este mem$ru .'H< din "008 şi mem$ru E din "007 're 8" de
Gudeţe şi o poziţie geopolitică şi strategică distinctă &n spaţiul european şi mondial
3e#i%i N-Ucraina, N%-Rep. Moldova, &%-Ucraina < M.Nea)r!, &-(ul)aria, &:-&er'ia
=i N:-Un)aria
2.ELEMENTEFI
ZICO-
GEOGRAFI
CEDEFINITORI
IALEEUROPEIŞIALE
ROMÂNIEI
".1. RELIE5UL A6OR 7 8REP8E 9I UNI8:ŢI OR5OS8RUC8URALE
preca!riene şi ocupă
%uropei de %t, C+mpia cea mai
>inlandei, mare Nord-%uropean!
C+mpia parte a Gumătăţii estice- C+mpia
etc
Europa #aedo%ia%$ >i er#i%i#$ ; formată din munţi şi podişur
amplasate la marginea nucleului continental iniţial-
masi'e #aedo%ie%e ; se găsesc, &n special, partea de .21 a
continentului- Munţii &candinaviei, Munţii Penini, Munţii &coţiei, Munţii
?rampiani, Podi8ul Caimcei etc
masi'e er#i%i#e ; sunt răspndite din Deninsula B$erică şi sudu
>egatului nit pnă &n e3tremitatea estică a Europei şi au aspect de
4
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 4/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
!7%/
depreiunile
;eaurie,
o
intramontane
podi>urie mari ce i%tradeuroase
>i depresiu%ie reprezintă 7% 4"/ cuprind-
dealuri 8i podi8uri Enalte 3F56/
o
356
Câmpiie B0/ cuprind-
c+mpii Enalte (cmpii piemontane şi ta$ulare) ("6%)/
o
maritime) (7%)
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 5/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
#âmpii dei%terioare
a#umuare
arii depresionare,
Cuvio2lacustre, su$ forma unor
Cuvio2glaciare) sau depresiu%i / e&terioar$ (Cuviale
u%it$<i de podi>, pe su$straturi diferite ( Podi8ul Ardeni, Podi8ul (oemiei, Podi8ul
Podolic)
De aceste structuri acţionează agenţi şi procese determinnd un relief derivat cu mai
multe tipuri e%eti#e, cum ar -
reie=u a#iar-
de tip continental/ apare &n nordul continentului/
o
morene/
apar la altitudini de peste !?00 m
o
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 6/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 7/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
1. U%it$<i api%e- Munţii Alpi, Apenini, Pirinei, Carpaţi, Cauca" , formate din lanţur
montane individualizate şi masive, despărţite prin depresiuni intramontane ş
culoare
UNŢII ALPI ; constituie cel mai important edi$ciu montan, format &n
o
vrfuri
Aets#sedinmai păstrează
Mungfrau );eţari
2 cel mai &ntins er deal a#e
; geţar dinrelieful
Europei), 4ont cartic
=lanc,
(pe calcarele şi dolomitele din partea de est), relieful uvial (lunci
terase, văi şa)/
pasuri- &implon, &t. ?ot;ard, (ernina , etc
o UNŢII CARPAŢI ; situaţi la est de 4unţii 'lpi şi au un traeu inuo/
se &ntind de la (a"inul :ienei pnă la :alea imo2ului, pe o lungime de
.// 2m/
sunt mai fra)mentaţi dect 'lpii şi aproape un sfert din suprafaţa
acestora este reprezentată de depreiuni 8i culoare de vale/
reprezintă o treaptă intermediară &ntre 'lpi şi =alcani, avnd vrfuri ce
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 8/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
altitudinea ma3imă- ;',5, ! &n :f. Pico dLAneto din 4asivul 4aladeta/
tipuri genetice de relief- relieful )laciar cu circuri şi creste glaciare
(geţari de tip pirinean fără văi glaciare), relieful tructural, relief
uvial etc
foarte masivi/ relief foarte a$rupt, cu văi adnci şi creste greu
o UNŢIIaccesi$ile/
APENINI ; situaţi &n Peninula Italic!, pe direcţie .2, prelungindu2
se peste strmtoarea 4essina şi &n nordul Bnsulei icilia/
au o lungime de peste .// 2m/
sunt alcătuiţi din roci calcaroae, critaline şi ar)iloae/
altitudinea ma3imă- -'<4, ! &n vf. ?ran &ao dLItalia /
sunt fra)mentaţi şi includ vulcani activi (Etna) şi emiactivi (1ezuviu),
lacuri vulcanice şi sunt afectaţi de cutremure /
tipuri genetice de relief- relieful vulcanic (conuri, cratere), relieful
tructural, relieful cartic etc
&n nord sunt prezente alunec!rile de teren, iar &n sud apar veranţi
&candinav!/
constituie un lanţ montan caledonic şi au fost afectaţi de mişcările de
ridicare din timpul orogenezei alpine/
au altitudini mi*locii, ce trec de "000 m ("870 m &n 1f #aldopiggen)/
tipuri genetice de relief- relieful )laciar (circuri şi văi glaciare), relieful
tructural etc
se remarcă ţărmurile cu =orduri şi platourile #nalte3 modelate intens
de geţarii cuaternari/
UNŢII URAL ; situaţi &n estul Europei/
formează o mare parte din limita naturală dintre Europa şi 'sia/
au o lungime de pete ./// 2m, orientaţi .2/
s2au format &n oro)ene"a ;ercinic!/
altitudinea ma3imă- 4'/<, ! &n vf. Narodnaia/
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 9/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
10
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 10/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
lagunară >azim2inoie
;i'i(iu%i ae u%it$<ior maGore de reie=
1. CARPAŢII
a. Carpa<ii Orie%tai
arpaţii 4aramureşului şi =ucovinei (sau #rupa .ordică)/
arpaţii 4oldo2Hransilvani (sau #rupa entrală)/
arpaţii ur$urii (sau #rupa udică)
$ Carpa<ii eridio%ai-
#rupa =ucegi/
#rupa Făgăraş/
#rupa Darng/
#rupa >etezat2#odeanu
c Carpa<ii O##ide%tai-
4unţii =anatului/
4unţii 'puseni
". ;EPRESIUNEA COLINAR: A 8RANSIL3ANIEI-
a Dodişul omeşan/
$ mpia Hransilvaniei/
c Dodişul Hrnavelor-
Dodişul Lrti$aciului/
Dodişul ecaşelor
d u$carpaţii Hransilvaniei/
e *epresiunea Făgăraşului/
f *epresiunea i$iului/
g uloarul 'l$a Bulia2Hurda etc
B. SU+CARPAŢII-
a u$carpaţii 4oldovei/
$ u$carpaţii ur$urii/
c u$carpaţii #etici
4. PO;I9UL OL;O3EI-
11
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 11/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
a Dodişul ucevei/
$ mpia 4oldovei (sau mpia MiGiei)/
c Dodişul =rladului
. PO;I9UL ;O+ROEI-
a 4asivul *o$rogei de .ord/
$ Dodişul asimcei (sau Dodişul *o$rogei entrale)/
c Dodişul *o$rogei de ud
2. PIEON8UL E8IC (sau D<*BP+ #EHB)-
a Diemontul (sau Dlatforma) ndeşti/
$ #ruiurile 'rgeşului (sau Dlatforma 'rgeşului)/
c Diemontul (Dlatforma) otmeana/
d Diemontul (Dlatforma) <lteţului/
e Diemontul (Dlatforma) Miului/
f Diemontul (Dlatforma) treaiei
H. ;EALURILE ;E 3ES8-
a *ealurile ilvaniei/
$ *ealurile +ipovei/
c *ealurile =uziaşului etc
@. C-PIA ;E 3ES8-
a mpii Goase (sau de su$sidenţă : co$orre)-
mpia omeşului/
mpia rişurilor/
mpia Himişului etc
$ mpii orizontale (sau ta$ulare)-
mpia arei/
mpia 'radului/
mpia Mim$oliei etc
12
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 12/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
&n , insulele Franz Mosef &n nord)/ această aşezare geogracă imprimă clime
un caracter temperat, doar &n partea nordică se &ntlneşte o climă rece/
Cure%tu Ata%ti#uui de Nord (sau urentul #olfului), care &ncălzeşte
clima vestului Europei/
aspe#tu >i atitudi%ea reie=uui (prin prezenţa lanţului alpino2carpatic ş
prin zonalitatea
paralelelor a unor verticală
lanţuri ;muntoase (Dirinei, )/'lpi,
eta*are climatic! dispunerea de2a lungu
arpaţi) &ngreunează
avansarea aerului rece polar spre sud şi a celui tropical spre nord/
e3istenţa unei mase #o%ti%e%tae de &ntindere mai mare &n est, care
determină continentalimul temperaturii şi precipitaţiilor/
#ir#ua<ia e%era$ a aeruui/ predomină circulaţia vetic! care determină
moderarea temperaturii aerului şi cantităţi mari de precipitaţii &n vestu
continentului, care scad treptat spre partea centrală şi estică
#e%trii )ari#i pri%#ipai-
a%ti#i#o%i (centre de presiune ma3imă)- anticiclonul A"orelor,
o
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 13/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
*100C nordul M!rii Capice, nordul M!rii Ne)re, Rom+nia, Ucraina, C+mpia
Nord-%uropean!, Ar;ipela)ul (ritanic, udul Peninulei &candinave etc
0*0C centrul C+mpiei %t-%uropene, >inlanda, partea central! a Peninulei
&candinave, Ilanda etc
* 7 00C- nordul Ruiei, Peninula Gola, etremitatea nordic! a &candinaviei/
0
* C- etremitatea
). 8emperatura medie anord-etic! a %uropei
u%ii ia%uarie pe direcţia 12.E, de la valori de
scade
peste 10 C &n sudul continentului (reta, =aleare, icilia, 1 Deninsulei B$erice),
0
+a nivelul Europei predomină valorile medii cuprinse &ntre 00 >i 1.000 mmMa%
antităţilade
candinavice, nordprecipitaţii &ntre B00
de 4area aspică şi de>i4area
00 .eagră
mmMa% cad &n nordul Deninsule
Drecipitaţii cuprinse &ntre 1000 >i 1."00 mmMa% cad pe versanţii cu e3punere spre
<ceanul 'tlantic şi 4area 'driatică şi pe cele mai &nalte culmi ale munţilor
;' Regi!ul eolian
E. REIONAREA CLIA8IC:
EUROPA
14
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 14/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
00
scademmMa% &n est)/
inCuenţa
maselor de aer vestice, predominnd 'â%turie de est
(datorită amplei dezvoltări a maselor continentale)/
8) Cimatu de tra%(i<ie (al Europei entrale)-
răspndire- din estul Franţei şi pnă &n >omnia/
&i sunt specice slă$irea treptată a circulaţiei maselor vestice şi &m$inarea
cu mase de aer polar, mase de aer tropical/
5) Cimatu su)poar-
15
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 15/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
izvorăşte
la vărsaredin
o Podi8ulcea
formează maişimare
:aldai se varsă
deltă&naMarea (*elta/ 1olgăi)
Capic!
Europei
*.O>E' ; al doilea Cuviu ca lungime ("?0 9m), de$it şi $azin idrograc/
izvorăşte din M-ţii P!durea Nea)r! (#ermania) şi se varsă printr2o deltă &n
o
Marea Nea)r!/
cursul *unării se &mparte &n trei sectoare- curul uperior (sectorul alpin)
o
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 16/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
.BD> ; izvorăşte din Podi8ul Ruiei Centrale şi se varsă &n Marea Nea)r!/
Hraversează capitala crainei (Qiev)
o
*<.,
+<'>'DEB<>', .BH>,
: +<B>E, ><. (trece>LB., E+=',*1B.'
prin +Son), 1BH+' (trece *1B.'
*E .<>*, prin 1arşovia)
*E 1EH
E=>, HEM<:H'M< (trece prin +isa$ona), *E><:*<><, <*>':<*E>,
E.' (trece prin Daris), H'4B' (trece prin +ondra), D'*, HB=> (trece
prin >oma) etc
*upă regimul idrologic se deose$esc ruri cu regi! co!ple$ şi ruri cu regi!
si!plu (re)im comple R &n cursul anului prezintă mai multe creşteri de de$ite şi
scăderi/ specic pentru Cuviile lungi, cu de$ite $ogate, care stră$at unităţi de relief
diferite sau diferite tipuri de climă/ re)im implu R o singură creştere de de$it şi o
singură scădere &n cursul unui an)
>uri
>uri cu
cu regim
regim de scurgere simplu-
de scurgere comple3- R;inul, Ronul, Dun!rea
tipul %ordi#- pentru Cuviile care se varsă &n Hceanul Arctic/ scurgerea este ma
redusă iarna cnd se produce &ngeţul, dar &n general au de$ite $ogate pe tot
parcursul anului- DEB<>', *1B.' *E .<>*, .E1'/
tipul 'esti# M ata%ti#- pentru Cuviile care se varsă &n Hceanul Atlantic/ regim
realtiv uniform, cu scurgere $ogată tot timpul anului, ma3ima iarna- E.',
+<'>' : +<B>E, H'4B', 4EE/
tipul esti#- pentru Cuviile care se varsă &n Marea Capic!/ cu de$ite oscilante
foarte mici vara (datorită climatului continental e3cesiv) şi iarna datorită
&ngeţului persistent, mai $ogate primăvara- 1<+#', *<., .BD>/
tipul #e%tra- pentru Cuviile care se varsă &n Marea (altic! sau Marea Nea)r!
cu de$ite mari primăvara, cnd topirea zăpezilor coincide cu ploile de
primăvară- 1BH+', E+=', <*>':<*E>/
tipul sudi# M meditera%ea% - pentru Cuviile care se varsă &n 4area 4editerană/
cuprinde ruri scurte, cu de$ite mari iarna şi primăvara şi foarte scăzute vara,
cnd pot să sece- HB=>, E=>, 4'>BI':'AB<, D'*, ><.
Fluviile se varsă prin-
delte- Dun!rea, :ol)a, Padul, :itula, Ronul, R;inul/
estuare- amia, &ena, %l'a/
limane şi lagune (&n .1 4ării .egre)- Nitrul
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 17/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
(am$ele sunt &n >usia şi sunt cele mai &ntinse din Europa), O. Ma"uriene
(Dolonia), O. :anern, O. :attern, O. Malaren (toate &n uedia), O. &aimaa
(Finlanda)/
formate &n regiunile muntoase cu glaciaţiune alpină- O. ?eneva Oeman,
o
-) Dacuri antropiceE
idroe%ereti#e de )araG artiD#ia/ ; pe maGoritatea Cuviilor importante- O.
Porţile de >ier, Htrovul Mare (pe *unăre), O. RE'in2, O. :ol)o)rad, O. &amara (pe
1olga), Qimlean2 (pe *on) etc
). KEŢARI 9I +ANCKI:
18
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 18/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
sunt prezente mai ales &n regiunile situate &n partea de nord a continentului, &n
<ceanul 'rctic şi insulele acestuia/
geţari continentali (de calotă)- &n Ilanda, I-le &val'ard, I-le Novaia 9emlea, >ran"
Boef, Ban MaKen/
geţari montani- &n Alpi, Pirinei, Alpii &candinaviei, M-ţii Cauca", M-ţii Ural/
g:eţarul Aletsc:, aCat &n 'lpii Elveţiei este cel mai mare geţar de vale de pe
continent/
$anciza este frecventă &n mările <ceanului 'rctic, &ndeose$i &n Marea Al'!
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 19/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 20/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
(sudul scorpionul,
Franţei), magotul &n terra litoralul spaţiu
frigana #i$raltar (o roa, 4ării puternic
4editer o%a (#recia), specie de oluri 4editerane modicat
a2nean medite steGar maimuţă), maronii, (peninsulel antropic
ra* verde, vipera cu oluri e din sudul
%ea%$ steGar de corn, ro8cate Europei)
plută, muConul
laur,
măslini,
citrice,
palmier
pitic,
mirt,
smocin
1egetaţi
o%a e
etaGată, capra
neagră, podool 'lpi,
Dirinei, prezintă
etaGarea
4ontan mo%ta cu ursul $run, uri aucaz, pe
%$ aspecte marmota (podzoluri arpaţi, verticală
mu%<ii alpine la alpină ) =alcani a climei,
%a<i/ cele mai vegetaţiei
mari şi solurilor
altitudini
1. Resursee mediuui
a resursele eoraD#
de sol resursee
- solurile fertile de supra=a<$/
reprezintă ":6 din suprafaţa Europei şi sunt
situate &n zonele de cmpie/
$ pă&unile naturale- &n zonele montane din Deninsula candinavia
'ripelagul =ritanic/
c pădurile- ocupă !:6 din suprafaţa Europei/ mai e3tinse &n Europa .ordică
(unde se &ntinde taigaua), zona montană alpină şi masivele ercinice/
d resursele de apă- au o distri$uţie neuniformă, dar cu potenţial ridicat/ cele
mai mari rezerve de apă sunt &n nordul >usiei, candinavia/ amenaGările
idroenergetice şi pentru amelioraţii caracterizează principalele rur
europene (1olga, *unăre, *on, >in)/
e resursele piscicole
'tlantic (Bslanda, - sunt Brlanda)/
.orvegia, larg e3ploatate
acestea&ncaracterizează
statele situate
şi spre <ceanul
anumite măr
interioare, Cuvii şi lacuri
". Resursee s#oar<ei terestre resursee de su)so/
a. Resursee de #$r)u%i
C$r)u%i superiori * uilă rezervele s2au diminuat sensi$il/
e3ploatări e3istă &n $azinele- Doneţ2 3Don'a6, &ile"ia, Ru;r,
ale, (a"inul Petro8ani etc/
21
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 21/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
3.ELEMENTEDEGEOGRAFI
EUMANĂALEEUROPEIŞIALEROMÂNI
EI
CARAC8ERIS8ICI ENERALE
:%9I PA?. DIN MANUAOUO D% OA %DIURA SCHRINT
22
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 22/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 23/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
24
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 24/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
Olanda Wi 6elgia/ &ntre "00 Wi 600 loc:9m "- Regatul Unit Wi 9er!ania
&ntre !00 Wi "00 loc:9m"- Italia, Ouem'ur), %lveia, Ce;ia, Danemarca,
Al'ania etc/
2 cele mai reduse valori, su$ 50 loc:9m", se &nregistrează &n >usia (? loc:9m "), Xările
"
&n Europa de Est, inclusiv fostele Xări comuniste aCate &n tranziXie, cele tre
o
vestul Xării/
cele mai mari valori (!2"[) se &nregistrează &n partea de .2E Wi . a Xării/
o
25
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 25/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
cele mai mari valori (peste !00 loc:9m") se &nregistrează &n partea centrală a
o
loc:9m" Wi ciar su$ "5 loc:9m " &n munXii &nalXi iar &n *elta *unării su$ "5
loc:9m"/
pe cea mai mare parte a teritoriului Xării noastre densitatea variază &ntre 50 ;
o
!00 loc:9m"/
la nivel de GudeXe cele mai mari densităXi sunt &n Pra;ova, Ia=i Wi ?alai, iar
o
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 26/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 27/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
!egalopolisul ger!an Rin.Ru:r (peste "5 mil loc) din vestul #ermaniei,
o
LON;RA
2 este capitala Re)atului Unit, ind situată &n partea de 2E a 'ngliei, &n
C+mpia(a"inul Oondrei, pe Cuviul Ta!isa, la 0 9m de gura de vărsare a acestuia
&n 4area .ordului/
2 nucleul oraşului are origini &n 'nticitate (Oondinium), dar cunoaşte o dezvoltare
deose$ită cnd a devenit capitală şi port al celei mai mari puteri maritime a lumii/
2 H,4 miioa%e o#uitori (4area +ondră) : , milioane a)lomeraţia ur'an!/
2 &ntre !?002!@50 a fost cel mai mare oraş de pe glo$/
2 &n prezent, se distinge ca un centru $nanciar-'ancar ($ursa de valori, al treilea po
al pieţei nanciare mondiale după .eJ \or9 şi Ho9So), economic şi politic de primă
mărime
2 mare &n cadrul
centru reţelei indutria
industrial- ur$ane mondiale/
de avioane, automo'ile, nave maritime, aparate
de preci"ie, electronic!, electrote;nic!, petroc;imie, tetil! etc/
2 mare nod de comunicaţii ("! de aeroporturi, aeroportul 0eat:ro cu cel mai mare
trac din Europa/ !etroul londonez, cel mai veci (!?6) şi cel mai lung metrou
(80@ 9m) din lume/ urotunelul)/
2 important centru cultural2artistic, universitar şi turistic (RoKal &ocietK, Covent
?arden ; unul dintre cele trei mari teatre de operă din lume , (riti; Mueum,
urnul Oondrei, (i) (en, oWer (rid)e, Parlamentul, palatul (uc2in);am, catedrala
etminter, catedrala &aint Paul etc)
PARIS
2 capitala >ranţei şi a regiunii Ile de >rance/
2 oraş situat &n nordul ţării, &n C+mpia(a"inul Pariului, pe Cuviul 2ena/
2 aşezare antică, fondată de tri$ul celtic al parisilor (Outetia)/
2 nucleul istoric al oraşului este Yle de la CitZ/
2 11,B miioa%e o#uitori (aglomeraţia ur$ană)/
2 unul din marile centre economice şi $nanciar-'ancare ale lumii/
28
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 28/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
3IENA
29
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 29/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
2 capitala Autriei/
2 oraş situat &n .2E 'ustriei, de o parte şi de alta a unării, &n apropierea 4asivulu
P!durea :iene"!/
2 aşezare antică, fondată de celţi/ :indo'ona (&n timpul Bmperiului >oman)/
2 a fost capitală a Bmperiului La$s$urgic/
2 1,2 miioa%e de o#uitori M ",1 mi. o#. aglomeraţia ur$ană/
2 cel mai important centru industrial al 'ustriei (circa !:6 din producţia industrială a
ţării)- indutria de ma8ini 8i utila*e, intrumente mu"icale, ec;ipamente
electrote;nice, confecţii, Enc!lţ!minte, alimentar!/
2 centru nanciar regional/
2 important centru de cultură şi &nvăţămnt, centru turistic- Palatul &c;Vn'runn,
Parlamentul, Palatul Oiec;tentein, Hpera, Anam'lul ar;itectonic al Naţiunilor
Unite, urnul de televi"iune 3// m6, cae memoriale 3&c;u'ert, Mo"art, &trau
8.a.6, parcuri 3Prater, Donaupar26, (i'lioteca Naţional! şa
ROA
30
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 30/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
RO-NIA
2 se caracterizează prin diferenţe sensi$ile faţă de situaţia medie a Europei/
2 e3istă o serie de elemente comune, cum ar - utilizarea timpurie şi e3tensivă a
uilei pentru siderurgie, dezvoltarea e3ploatării petrolului şi a petrocimiei ş
varietatea ramurilor industriale/
2 diferenţierile se referă la-
structura internă a economiei- cele trei sectoare, primar, secundar şi terţiar
o
31
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 31/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
energia geotermală este valoricată &n- 1slanda (!0% din producţia de energie
electrică), Italia, Rom+nia (&ntr2o mică măsură)/
RO-NIA
&n perioada deceniilor 2? ale secolului al AA2lea, s2a pus un accent deose$it pe
construirea unor termocentrale 'a"ate pe utili"area )a"ului metan, iar &n deceniile
@2!0, pe termocentrale, care utili"ea"! li)nitul şi a &nceput producţia de
atomoener)ie/
32
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 32/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 33/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
EUROPA
a. 8ra%sporturie =ero'iare
&şi au originea
construită &n Europa,
&n 'nglia, &n !?"5)/la &nceputul sec al ABA2lea (prima cale ferată a fost
&n prezent, Europa dispune de cea mai den! reţea de c!i ferate şi cea mai
electri$cat!- densitatea reţelei feroviare variază &ntre ?,5 şi !5 9m:!00 9m " &n Europa
entrală şi de 1est (mai redusă &n ţările nordice şi $alcanice)/
reţeaua feroviară este electri$cat! En procent de 15 (nu au căi ferate electricate
#recia, 'l$ania şi >epu$lica 4oldova)/
din punct de vedere al ecartamentului maGoritatea ţărilor au căi ferate cu ecartament
normal (!865 mm)/ statele e32sovietice au ecartament mare (!5"8 mm), iar pania
ecartament foarte mare (!7 mm)/ ecartamentul &ngust este specic zonelor
montane/
noduri feroviare comple3e- Mocova, Pari, (erlin, :iena, Milano, (ucure8ti etc/ de
se dezvoltă o nouă generaţie de transporturi feroviare, prin e3tinderea miGloacelor
transport tip 83, provenite din Franţa, spre sudul şi estul Europei, urmnd a depăşi,
pe unele sectoare, 600 9m: (Daris2tras$ourg)
). 8ra%sporturie rutiere
34
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 34/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
#. 8ra%sporturie maritime
datează din 'nticitate (Marea Mediteran!), evolund şi spre <ceanul 'tlantic/
cunosc o dezvoltare importantă &n ultima perioadă prin transportul unor materii
prime necesare economiilor europene/
vizează &n principal Marea Mediteran!, Hceanul Atlantic, Marea (altic!, Marea
Nordului, Marea Nea)r!
cele mai importante / maritime au- 9recia (locul ! pe glo$), Norve)ia (locul 6
Cote
pe glo$), ?ermania (locul ), Ruia, Malta, >ranţa, Italia, Hlanda şa/
principalele porturi europene sunt- Rotterda! (locul " &n lume, după ingapore),
Anver, Oondra, (remen, #am'ur), Marilia, ?enova, Pireu, Contanţa, Hdea şa
d. 8ra%sporturie Fu'iae
cele mai importante artere idrograce naviga$ile sunt Rinul (locul ! la trac)
Dun!rea, :ol)a, &ena, amia, %l'a, :itula, Meue, Nitru, Nipru, Don şa/
principalele porturi Cuviale-
pe >in- uisurg (loc !), (ael, Rotterdam/
o
importante reţele naviga$ile au- >ranţa, Hlanda, ?ermania, Re)atul Unit, Polonia,
Ruia
e. 8ra%sporturie aerie%e
Europa se aCă
transportaţi pe locul
şi la tracul (după 'merica de .ord) la numărul de pasager
de IImărfuri/
cele mai mari aeroporturi sunt- 0eat:ro (+ondra), >ran2furt am Main
(#ermania), C;arle de ?aulle (Daris), Oeonardo da :inci (>oma), @eremetievo
(4oscova)/
cele mai numeroase aeroporturi sunt &n Mocova, Oondra, Pari
=. 8ra%sporturie spe#iae
35
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 35/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
reprezentate de-
conductele de petrol 8i )a"e naturale care traversează Rusia (cea mai lungă
o
NO8:- ranporturile din Rom+nia le poţi tudia din inte"a S?eo)ra$a Rom+nieiT 8i En
manualul Corint la pa). 4
36
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 36/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
22 corespunde
sla$ populatpădurilor de conifere/
şi antropizat, datorită condiţiilor climatice specice, solurilor cu
fertilitate redusă/
2 activităţile economice sunt legate de e3ploatarea lemnului, a resurselor
idroenergetice, a unor resurse minerale/
ediu o#ea%i# temperat*o#ea%i#/
2 corespunde pădurilor de foioase din vestul şi centrul Europei/
2 mediu intens populat, puternic inCuenţat antropic (mediile naturale se menţin &n
zonele montane &nalte)/
2 prin defrişări masive s2au e3tins terenurile ara$ile, peisaGele agricole lund locu
peisaGelor forestiere/
2 se identică-
peisaGe de tip ope%*Ded ; peisaGe de cmpuri cultivate descise, foarte
o
parcele $ine delimitate/ sunt specice &n .1 paniei, >egatul nit, sudu
Franţei/
2 ca urmare a defrişărilor masive s2a dezvoltat stepa secundară, s2a produs erodarea
şi degradarea solurilor (afectate de ravene, torenţi), degradarea terenurilor
(afectate de torenţialitate, alunecări de teren &n regiunile deluroase)/
2 activităţile industriale au generat apariţia unor peisaGe specice- peisaGee
reiu%ior i%dustriae/
2 dezvoltarea aşezărilor ur$ane, formarea marilor aglomeraţii ur$ane au generat
dezvoltarea peisaGeor ur)a%e/
2 modicarea ţărmurilor a generat apariţia unui peisaG a%tropi(at (<landa)/
ediu #o%ti%e%ta temperat*#o%ti%e%ta/
2 corespunde Europei Estice şi se caracterizează prin vegetaţie de stepă, solur
foarte fertile/
2 revoluţia industrială şi e3plozia demogracă au determinat transformarea mediulu
de stepă &ntr2un mediu antropizat, cu cmpuri cu monoculturi, $azate pe irigaţii/ s2
2 au
prindezvoltat astfel
utilizarea peisaGe agricole
intensivă cerealiere
a terenurilor s2a sau legumicole/
produs accelerarea proceselor de
degradare a terenurilor datorită spul$erării solului, a proceselor de sărăturare şi a
celor de poluare a solului şi a apei freatice datorită &ngrăşămintelor cimice/
2 dezvoltarea aşezărilor umane şi a activităţilor industriale au determinat apariţia
peisaGelor ur$ane şi rurale specice/
ediu arid >i semiarid
37
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 37/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
Europa Goas$
38
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 38/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
2 are multiple diferenţieri regionale şi locale (meseta spaniolă ind aridă, iar
ţărmurile peninsulelor sudice cu elemente de umiditate)/
Europa #o%ti%e%ta$
2 relieful este relativ neted, &n care zonalitatea latitudinală are o succesiune paralelă
mai accentuată (de la peisaGul arid din regiunile caspice, la peisaGul de stepă, cel al
pădurilor de amestec, pnă la peisaGul pădurilor de conifere)/
PeisaGe a%tropi#e
A>e(area-
2 la est şi nord2est de >omnia, ind cel mai mic vecin al său (ca suprafaţă ş
populaţie)/
Reie=u-
2 dealuri Goase şi cmpie, dezvoltate pe un fundament precam$rian/
2 unităţi de relief- Platoul Moldovei (&n .), Podi8ul Do'ro)ei Centrale, Podi8ul
Nitrului (&n E2.E), C+mpia Moldovei de &ud, C+mpia Nitrului /
2 altitudinea ma3imă- ;eau +$$%e>ti (8"@ m), din Dodişul 4oldovei entrale/
Cima
2 temperat-continental!, cu precipitaţii reduse de 8502550 mm:an/
Apee
2 ruri şi Cuvii-
totalitate Nitru,
graniţa >omnia(pe
dintreDun!rea o lungime4oldova),
şi >epu$lica de circa R!ut
500 /m), Prut (formează &n
2 lacuri de acumulare- &t+nca-Cote8ti (pe Drut), Du'!ari (pe .istru)/
3eeta<ia
2 tep! 8i ilvotep! &n / p!duri de foioae &n centru şi ./
Sourie
2 cerno"iomuri, foarte fertile/
Popua<ia
2 ,3,+ !il' loc/
39
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 39/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
UCRA1NA
A>e(area
2 &n %uropa de %t, &n nordul şi estul >omniei/
2 are ieşire la 4area .eagră şi 4area 'zov/
2 al doilea stat european ca suprafaţă (după >usia)/
Reie=u
2 variat, dar predomină podişurile şi cmpiile/
2 podişurile sunt dezvoltate pe un fundament precam$rian/
2 este organizat pe trei
&n sud2vest-
o
trepte
Carpaţii maGore- P$duro>i ; alt ma3- .// m &n vf. #ov+rla)/
(Carpa<ii
&n centru- Podi8ul Podolic/
o
&n est şi sud- regiuni de c&mpie (C+mpia Niprului şi C+mpia M!rii Ne)re)/
o
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 40/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
Apee
2 Nipru (rul naţional), Nitru, (u)ul de &ud, Doneţ (est) şi Dun!rea prin $raţu
ilia/
2 Kn arpaţi &şi au izvoarele ia, Prutul şi &iretul/
3eeta<ia
2 p!duri de ametec (foioase şi conifere) &n nord, p!duri de foioae (steGar şi fag) &n
centru şi vest), ilvotep! 8i tep! &nlocuite de terenuri agricole &n sud/
Popua<ia
2 peste ,+ !il' loc/
2 densitatea populaţiei- 4/ loc.2m
2 este formată din- ucraineni (7?%), ru8i (!7%), t!tari, rom+ni, evrei şa/
2 sporul natural este ne)ativ (2[)/
2 populaţia ur$ană este de ?%/
2 religii- ortodoim (%), )reco-catolicim (!@%), protetantim, iudaim etc/
Ora>ee
2 IE3 (capitala, ", mil loc), #ar2ov, Hdea, Ovov, Doneţ2, Dnipropetrov2,
9aporo*ie, Mariupol, Cern!uţi, Gerci, &evatopol, Grivoi-Ro), &imferopol etc
E#o%omia
2 structura economică predominantă este dată de agricultura e3tensivă şi de
industria $azată pe utilizarea resurselor proprii/
2 resursele su$solice-
ocăruni superiori &n Don'a (loc BBB &n Europa)/
o!inereuri de =er (loc BB la producţie)- Grivoi-Ro)/
o!inereuri de !angan (Ni2opol, cele mai mari din lume)/
ouraniu, ulf, )ra$t etc/
2 industria- concentrată &n $azinul car$onifer *on$ass şi &n Qiev/ dezvoltate sunt
indutria etractiv!, a ener)iei electrice (mai ales nucleară), iderur)ic!,
2 contructoare de ma8ini,
agricultura- cereale, c;imic!,
carto$, petroc;imic!
fecl! şa/oarea oarelui şi cre8terea
de "a;!r,
animalelor ($ovine şi porcine)/
2 transporturile- rutiere (cu cea mai mare reţea de autostrăzi dintre ţările est2
europene, !?00 9m), Cuviale (pe .ipru), feroviare (aproape Gumătate electricate),
maritime (Hdea ; port la 4area .eagră)/
2 turismul- litoralul ucrainean al M!rii Ne)re (mai ales rimeea- Ialta), oraşele Giev,
Ovov, Hdea şa/
% Europa
2 este cunoscută prin produsele agroalimentare, producţia de uilă ( Doneţ2 a rămas
principalul $azin european), rolul acesteia la 4area .eagră (prin portul Hdea ş
Peninula Crimeea)/
Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae
2 rezultă din-
poziţionarea acesteia &ntre aspiraţiile actuale predominant europene ş
o
41
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 41/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
UN9AR1A
A>e(area
2 situată &n Europa entrală, &n partea de .21 a ţării noastre, ocupnd o parte
importantă a cmpiei Danonice şi reprezintă teritoriul de legătură directă, prin căile
de comunicaţie, a teritoriului ţării noastre cu Europa entrală şi E/
2 nu are ieşire la mare/
Reie=u
2 predomină regiunile Goase, de cmpie (":6), care formează partea centrală a
*epresiunii şi a mpiei Danonice/
2 principalele unităţi de relief- C%!pia anonică (care are două diviziuni mari-
AlfVld şi Gi AlfVld), Munţii Matra (cei mai &nalţi, !0!5 m), Munţii (a2onK, Munţii
(22, etc/
Cima
2 temperat-continental! de tran"iţie, &ntre clima oceanocă şi continentală/
2 temperatura medie anuală este de !00/
Apee
2 ruri şi Cuvii- unărea (trece prin =udapesta), Ra'a, ia (cu omeş, riş, 4ureş),
Drava/
2 lacuri- 6alaton (4area ngariei ; cel mai mare lac din Europa entrală)/
3eeta<ia
2 tep! (pusta ungară), cu ier$uri mărunte, 3erole şi silvostepă/ se adaugă p!duri
de foioae (steGar şi fag) &n zona montană/
Sourie
2 foarte fertile, favoriznd dezvoltarea unei agriculturi intensive/
Popua<ia
2 circa 45 !il'
&n scădere loc/ sporului natural negativ/
datorită
2 formată din ma);iari (?8%), rromi (5,6%, cea mai mare pondere din Europa),
)ermani, rom+ni, lovaci şa/
2 populaţia ur$ană- 5%/
2 religii- catolicis! (7%), protetantim, ortodoim şa/
Ora>ee
2 6UA2TA (capitala, !,7 mil loc), De'recen, Mi2olc, &"e)ed, PZc, ?KVr/
E#o%omia
2 sectorul serviciilor este componenta de $ază la realizarea DB=2ului/
2 resurse naturale- )a"e naturale, 'auit!, minereuri neferoae/
2 industria- contructoare
agricultura- de ma8ini,
cereale, plante te;nice,u8oar!,
viţ! de alimentar! /
vie, pomicultura/
2 transporturile- reţeaua de căi de comunicaţie este mai densă &n nord/ rutiere,
feroviare, uviale (pe lacul =alaton, *unăre)/
2 turismul- ora8ul (udapeta, O. (alaton, re)iunea Munţilor Matra, (u22 şa
% Europa
2 se distinge prin poziţia favora$ilă şi prin anumite produse ($au3ită, aluminiu)/
Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae
2 sunt legate de-
42
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 42/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
A>e(area
2 este situată &n Deninsula =alcanică, &n sud2vestul >omniei şi reprezintă nucleul &n
Gurul căruia s2a format şi a e3istat Bugoslavia/ din acesta s2au desprins, &n !@@0,
statele componente/
Reie=u
2 urcă &n trepte de la . la /
2 principalele unităţi de relief-
C+mpia Panonic! ; &n nord, numită şi C+mpia Dun!riiC+mpia :oivodinei/
o
>omnia şi =ulgaria/
Alpii inarici
o ; &n sud şi 21, sectorul cu cele mai mari altitudini ("5 m &n
v+rful Daravica)/
Cima
2 temperat-continental!/ cantitatea de precipitaţii scade de la vest la est datorită
$araGului orograc al 4unţilor *inarici care &mpiedică pătrunderea maselor de aer
maritim dinspre 4area 'driatică spre *epresiunea Danonică din est/
Apee
2 sunt colectate de unăre- ia, Drava, Morava, imi8, imo2 /
2 la Porţile de >ier, pe *unăre, este lacul de acumulare construit &mpreună cu
>omnia/
2 3eeta<ia
păduri de foioase/
Popua<ia
2 circa 45 !il' loc/
2 densitatea- loc.2m (peste media Europei)/
2 spor natural negativ/
2 alcătuită din +r'i ("%), al'ane"i (!7%, &n Qosovo), rom+ni şi ma);iari (&n
1oivodina)/
2 populaţia ur$ană- 5"%/
2 religii- ortodoim (5%), ilamim, catolicim şa
Ora>ee
2 6D9RA (capitala/
&u'otica, Pan_evo etc/!," mil loc/ port pe *unăre), Novi &ad, Ni`, Pri`tina,
E#o%omia
2 a &nregistrat o puternică recesiune după !@@0 şi mari pierderi datorită
$om$ardamentelor .'H< din !@@@/
2 structura economică este dată de un anumit ecili$ru &ntre producţia industrială ş
producţia agricolă/
2 resursele naturale- c!r'uni inferiori, cupru, crom, ma)ne"iu /
43
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 43/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
A>e(area
2 &n
areDeninsula =alcanică,
ieşire la 4area la sud de >omnia/
.eagră/
Reie=u
2 variat, dar predominant &nalt/
2 principalele unităţi de relief-
Munţii (alcani &tara Planina ; se desfăşoară &n continuarea 4unţilor arpaţi,
o
dincolo de valea Himo9ului, &n partea centrală a ţării, pnă la 4area .eagră/
Munţii Rila (cu altitudinea ma3imă a =ulgariei- :f. Muala, .71 m)/
o
Munţii Rodopi/
o
Podi8ul
C+mpiaPre'alcanic
o
o
; &n /partea central2nordică/
Ynalt! a Dun!rii
C+mpia raciei &uperioare C+mpia Mariţei/
o
Cima
2 temperat-continental! la nord de 4unţii =alcani şi mediteranean! &n sud/ &n est
e3istă inuenţe pontice, datorită prezenţei 4ării .egre/
Apee
44
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 44/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
45
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 45/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
UNIUNEA EUROPEAN:
1. 5ORAREA UNIUNII EUROPENE JI E3OLUIA IN8ER:RII
EUROPENE
onstrucXia europeană a cunoscut, pnă &n prezent, trei etape importante-
ri!a etapăE
la @ mai !@50 ministrul francez al 'facerilor E3terne, >o$ert cuman, propunea
crearea unei omunităXi Europene a ăr$unelui Wi <Xelului (E<), ca organism
supranaXional de coordonare a industriei căr$unelui Wi oXelului/ &n prezent,această
dată este considerată de către statele mem$re 9iua %uropei/
&n !@50 s2a Hlanda
&ninXat/ E<, ce a reunit Wase Xări- (el)ia, >rana, ?ermania, Italia,
Ouem'ur),
A doua etapăE
la "5 martie !@57, la >oma, se semnează Hratatul de instituire a omunităXi
Economice Europene (EE)/ o$iectivele acestui organism au vizat crearea unei pieXe
comune Wi dezvoltarea economică a EE prin armonizarea politicilor economice ale
statelor mem$re/
&n !@76, &n EE, intră trei noi state- Danemarca, Irlanda Wi Re)atul Unit/
&n !@?! devine stat mem$ru Wi ?recia/
&n !@? intră Portu)alia Wi &pania, astfel &nct niunea Europeană număra !" state/
A treia etapăE
&n anul !@@0, niunea Europeană se măreWte &n urma procesului de reunicare a
#ermaniei/
&n fe$ruarie !@@", se semnează ratatul de la Maatric;t (<landa), intrat &n vigoare
&n !@@6, prin care Comunitatea %conomic! %uropean! se transformă &n Uniunea
uropeană/
&n !@@5 devin mem$re ale E Wi Autria, >inlanda, &uedia, aGungndu2se la !5 Xăr
mem$re E/
&n !@@? s2a creat "ona %uro, la care au aderat imediat (!@@@) !! state/
&n "008 s2a &nregistrat cel mai mare val de aderare : de e3tindere, cnd intră !0
state- Ce;ia, &lovacia, Cipru, Malta, Oetonia, %tonia, Oituania, &lovenia, Polonia,
din anul/ "007 devin mem$re ale E Rom+nia Wi (ul)aria, aGungndu2se la 0 tate
Un)aria
mem're, iar lovenia aderă la Vona Euro/
&n proces de aderare sunt urcia Wi Croaia/
E ocupă o suprafaXă de peste , mil. 2m Wi numără peste 7/ mil. locuitori /
46
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 46/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
e3istă &n Europa două state dezvoltate care sunt &n afara E, acestea sunt
Norve)ia (cu e3ploatări petrolifere, un nivel de trai foarte ridicat Wi cea mai mare
cantitate de energie electrică pe cap de locuitor) Wi %lveia (un important centru
$ancar mondial)/
2i!oluri ale U''E
;rapeu UE (adoptat la !0 octom$rie !@55) cuprinde !" stele aurii (sim$ol al
perfecXiunii Wi plenitudinii), pe fond al$astru/
Im%u (adoptat la !? ianuarie !@7")- <da $ucuriei, prima parte a imfoniei a BA2a a
lui =eetoven/
o%eda Euro, introdusă &n circulaXie la ! ianuarie "00" (o e3cepXie o reprezintă
>egatul nit, unde moneda de circulaXie a rămas lira sterlină)/
6ea% o%%et a fost primul preWedinte al E<
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 47/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
turiWti/
un element negativ &l constituie &nsă porul natural foarte redu al populaXiei,
compensat &nsă de un por mi)ratoriu po"itiv
Reie=u
variat, dar predominant cu altitudini reduse, su$ 500 m/
relief de cmpie &n ., .1 Wi 1 Wi cuprinde- =azinul Pariului, (a"inul Acvitaniei,
Culoarul R;onului, C+mpia Alaciei (&n .E) Wi cmpii litorale/
podiWurile includ- Podi=ul Ardeni (.E), Maivul Central >rance" (partea central2
sudică), Podi=ul Oorenei (.E)/ aceste unităXi sunt dezvoltate pe structuri ercinice/
48
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 48/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
treapta montană, dezvoltată pe structuri alpine, include- MunKii Alpi (E, vf. Mont
(lanc .4/0 m, cea mai mare altitudine din E), Munii Pirinei (1, peste 6000 m)
Wi Munii :o)i, Munii Bura, mai scunzi, mai veci (E)/
Cima
temperat-oceanic! &n 1/ mediteranean! &n Wi B2la orsica/ alpin! &n E/ &n $at
vnturi locale reci ( Wi )/
Apee mitralul tramontanul
prezintă o reXea idrogracă densă, legată printr2un mare sistem de canale
naviga$ile, cele mai mari Cuvii ind Ooara Ooire (cel mai lung), &ena Wi R;onul/
Cuviile sunt orientate spre- <ceanul 'tlantic ; Ooara, ?aronne/ 4area 4editerană ;
R;on/ 4area 4necii ; &ena
are Wi numeroase lacuri- D' De!an J 9eneva la graniXa cu ElveXia (lac glaciar)/
3eetaQia
p!duri de foioae Wi de conifere/ &n sud Wi &n B2la orsica ve)etaie mediteranean!
de tip ma^ui/
PopuaQia
"
peste 20un
mi. o#ridicat
Wi arede
o densitate
prezintă )rad ur'ani"areapropiată de media E (!!" loc:9m )/
(peste 75%)/
sporul natural Wi migratoriu sunt pozitive/
este formată din france"i (peste @6%), portu);e"i, al)erieni, marocani, italieni,
panioli, turci, tuniieni/
religii- catolicis! (peste ?"%), ilamim (7%), protetantim, ortodoim etc
Oraee
aris (!!,6 mil loc, aglomeraXia ur$ană/ traversată de ena)3 Marilia Mareille
(cel mai mare port la 4area 4editerană), ouloue, Nia Nice, Nante, &tra'our),
OKon, Oille, (ordeau/
E#o%omia
una din marile puteri economice mondiale/ cel mai dezvoltat este sectoru
serviciilor, urmat de industrie Wi agricultură/
resursele de su$sol- variate, dar &n cantităXi mici ( minereuri de $er, c!r'une,
'auit!)/ sare, săruri potasice (&n cantităXi mai mari)/
industria- automo$ile, aeronautică, aerospaXială, electronică, energetică, te3tilă,
siderurgică, alimentară (unt, $rnzeturi, vin) etc/ un element distinctiv &
reprezintă ponderea importantă a energiei nucleare (?5%) &n producXia de energie
electrică, ponderea importantă a resurselor regenera$ile (!8%)/
agricultura- foarte performantă, ind una din marile Xări e3portatoare de produse
agricole/ ocupă
(după Btalia), B loclocul B pe #lo$
&n Europa la vinuri,delocul
la producXia BB pe #lo$ la producXia de strugur
carne/
transporturile- reXea foarte dezvoltată, polarizată de capitală/ feroviare (Gumătate
electricată, cu cea mai dezvoltată reXea de H#1 de pe #lo$), rutiere (locul BBB la
autostrăzi), aeriene (aeroporturi- Daris ; arles de #aulle ind cel mai mare),
Cuviale, maritime (porturi- Marilia, Oe #avre, Dun2er^ue, Calai )/
turismul- foarte dezvoltat/ ocupă locul B pe #lo$ după numărul de turiWti/ o$iective
turistice- Pari =i Empre*urimile (1ersailles, 4uzeul +uvru, Hurnul Ei_el Wa), valea
49
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 49/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
Ooirei (cu vestitele castele), litoralul Hceanului Atlantic, litoralul mediteranean (cu
oasta de 'zur), taiunile montane =i de porturi de iarn! (amoni3) etc/
% Europa i UE
are o poziXie importantă, Gusticată de realizările Wi de iniXiativele care au dus la
dezvoltarea construcXiei europene/
Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae
derivă din prezenXa mondială a FranXei, rolul european Wi dimensiunile puteri
militare/
FranXa a avut o inCuenXă semnicativă &n istorie asupra Xării noastre (*< !, pag
76)
ERANIA
este cel mai populat tat al U.%. şi are cea mai mare pondere economic! &n cadru
acesteia/
A>e(area
&n .21 Europei entrale, cu ieşire &n nord la 4area .ordului şi 4area =altică/
Reie=u
dispus &n trei trepte de la . la /
&n .- C+mpia ?ermaniei, sector al mpiei .ord2Europene, cu altitudini su$ "00 m/
&n centru- masive ercinice erodate pnă la aspect de podiş- Maivul #ar", Maivul
@ito Renan, Munţii P!durea urin)iei, Munţii Bura &ua'!, Munţii P!durea Nea)r!/
&n - Munţii Alpii (avariei 3.7F m, vf. 9u)6 , iar la $aza lor o regiune piemontană,
Podi8ul (avariei/
Cima
temperat!
climat montande şi alpin/ &ntre oceanică şi continentală, iar &n zona montană un
tran"iţie
Apee
ruri şi Cuvii- Rin 3cu Main6, Dun!re, %l'a, eer, %m, Hder Hdra legate prin
canale (e3 analul *unăre24ain2>in)/
lacuri- (oden Contanţa (glaciar)/
3eeta<ia -
p!duri de conifere (mai ales pin) şi p!duri de foioae (mai ales fag) asociate cu
p!8uni/
Popua<ia
locul BB &n Europa (după >usia) şi locul B &n E ca număr de locuitori ( @",B mi.
o#)/
densitate mare a populaţiei ("6! loc:9m ")/
cea mai mare concentrare a populaţiei este &n aglomeraţiile ur$ane din lungul
>inului (e3 >in2>ur)/
populaţie ur$ană- @0%/
este formată din- )ermani (@!%), turci (cca " milioane), italieni, +r'i, )reci,
polone"i, croaţi etc
culte- protetantim (luterani), catolicim, ilamim şa
50
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 50/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
Ora>ee
6RD1N (capitala, 6,6 mil loc), #am'ur), Mnc;en, GVln, >ran2furt am Main,
%en, Dortmund, &tutt)art, #anovra 3#annover6, Nrn'er), Oeip"i), Dreda
3Dreden6, Aac;en, (onn, Deldorf etc/
gruparea ur$ană Rin-Ru;r depăşeşte !" mil loc/
E#o%omia
cea mai mare putere economică a Europei şi a BBB2a pe #lo$ (după ' şi
Maponia)/
resursele- c!r'uni ($azinele >ur, aar), are, $er, aur, ar)int, )a"e naturale 8i
petrol &n 4area .ordului, reure foretiere, reure ;idroener)etice etc/
industria- contructoare de ma8ini (autoturisme ; locul ! &n Europa, nave
maritime), ener)ie electric!, c;imic!, petroc;imic!, iderur)ic!, metalur)ia
neferoa!, indutria u8oar! 8i alimentar! ($ere ; loc ! &n Europa)
agricultura- randament foarte mare deşi concentrează mai puţin de 6% din
populaţia activă/ principalul sector este "oote;nia (porcine ; locul ! &n Europa,
$ovine)/ se adaugă culturi de cereale, carto$, fecl! de "a;!r, plante fura*ere/
transporturile- cea mai maritime
mare reţea feroviar! din U.%. cea ),mai lun)!dezvoltate
reţea de
autotr!"i tranporturi (porturi- #am'ur), (remen uviale
(uisurg ; cel mai mare port Cuvial de pe #lo$), a II-a reţea aerian! din Europa
după >egatul nit (aeroporturi- >ran2furt am Main ; cel mai mare, Mnc;en,
Deldorf)/
turismul- foarte dezvoltat/ potenţial turistic ridicat- (erlin (cu numeroase
monumente istorice şi de artă- Doarta =randen$urg, 4uzeul Dergamon), :alea
Rinului, Alpii (avariei, Domul din GVln, ora8ele-mu"eu (=remen, *resda, +`$ec9)
etc
% Europa
alături de Franţa, sunt considerate principalele iniţiatoare ale contrucţiei U.%./
Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae
rezultă din evoluţia istorică a acestui stat care, &n urma modicărilor graniţei după
cel de2al *oilea >ăz$oi 4ondial, au generat o situaţie nouă, cu ţări &nvecinate/
anumite aspiraţii geopolitice pe care le2a avut #ermania &n prima parte a secolulu
al AA2lea nu se regăsesc &n politica actuală pe care o promovează/
&n prezent, reprezintă un factor de cre8tere a economiei U.%. şi Goacă un ro
important &n proceul de )lo'ali"are
REA8UL UNI8
este cel mai mare tat inular al %uropei , &nglo$nd cca "000 de insule/ se
desparte de continent prin 4area 4necii, respectiv tr *over (Das de alais)/
este alcătuită din An)lia, &coţia, Qara ?alilor şi Irlanda de Nord/
A>e(area
&n .21 Europei, ocupnd Ar;ipela)ul (ritanic şi nordul Inulei Irlanda/
51
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 51/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
Reie=u
predominant montan dar cu altitudini Goase, munţii ind puternic erodaţi/ dezvoltat
pe un su$strat caledonian &n . şi ercinic &n /
&n coţia- lanţuri montane caledoniene, puternic fragmentate- Munţii 9ra!pian
(:f. (en Nevi, . m, ce mai mare altitudine din >egatul nit), Munţii C;eviot,
/
&n IaraPenini,
Munţii #alilor-Munţii
Munţii&coţiei
Cam'rieni /
de Nord
&n sudul şi estul 'ngliei- C+mpia (a"inul Oondrei (cmpie sedimentară)/
&n Brlanda de .ord- masive Goase alcătuite din roci dure (granit)/
Cima
temperat-oceanic!, mai $lndă, cu ploi, ceţuri frecvente iarna, datorită inCuenţe
urentului 'tlanticului de .ord/
Apee
reţea $ogată, ruri scurte legate prin canale- Ta!isa, &evern, rent/
lacurile- Ooc; Ne ; cel mai faimos, Ooc; Oomond, O. Nea);
3eeta<ia
lande &n regiunile litorale/ pă&uni p!duri de foioae/
Popua<ia
peste 20 mi. o#/
densitate ridicată a populaţiei (peste "00 loc:9m")/
populaţie ur$ană- @0%/
este formată din- en)le"i (?0%), coţieni (!0%), irlande"i (8%), indieni şa/
culte- protetantim, catolicim, ilamim, ;induim şa/
Ora>ee
DONRA (capitala, !!," mil loc ; aglomeraţia ur$ană, traversată de Hamisa),
(irmin);am, Oeed, Oiverpool, Manc;eter, ?la)oW, &;eeld, %din'ur);, (elfat,
Cardi[ etc/ ur$ană de tip megalopolis Middland, situată &n partea central2sudică a
aglomeraţia
'ngliei, depăşeşte 66 mil loc/
E#o%omia
reprezintă una din marile puteri ale lumii/ principalul sector economic &l reprezintă
erviciile (nanciare, $ancare, $ursiere, asigurările)/
resursele- c!r'uni, petrol 8i )a"e naturale (&n 4area .ordului), are etc/
industria- iderur)ia ; prima industrie dezvoltată, metalur)ia neferoa!, indutria
l+nii 8i 'um'acului, contructoare de ma8ini (nave, avioane, autoturisme)
indutria c;imic! 8i petroc;imic!/
agricultura- intensivă, puternic mecanizată, de mare randament/ predomină
producţia animalieră
de zaăr, rapiţă, (ovine ; locul ! &n Europa, $ovine)/ culturi de gru, orz, sfeclă
in şa/
transporturile- reţea feroviar! (!:6 electricată), rutier!, maritim!, uvial!, aerian!
(+ondra ; "! de aeroporturi, 0eat:ro ; cel mai mare din Europa)/
turismul- foarte dezvoltat, principalul pol de atracţie turistică este Dondra (cu
Palatul (uc2in);am, Catedrala etminter, oWer (rid)e, (riti; Mueum, urnul
Oondrei etc)/ alte o$iective turistice- Hford, Cam'rid)e, &tone;en)e, Drumul
?i)anţilor (&n Brlanda de .), Oiverpool etc/
52
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 52/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
% Europa
păstrează anumite caracteristici care provin din relativa izolare geogracă faţă
de continent- o anumită poziţie particulară &n cadrul E (printr2o integrare care
păstrează unele nuanţări, păstrarea lirei ca monedă, &n loc de euro) şi legăturile
foarte strnse cu '/
Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae
rezultă din trecerea >egatului nit din poziţia de centru de coordonare al unei părţi
importante a lumii contemporane, la cea de parte a Europei
I8ALIA
A>e(area
&n sudul Europei (Europa 4editeraneană), ocupnd Deninsula Btalică, la care se
adaugă partea continentală din nord şi partea insulară (icilia, ardinia şa)/
Reie=u
predominant muntos-
Munţii Apenini ; formează structura principală a părţii peninsulare şi ating
o
formă cur$ată/
C+mpia Padului ; stră$ătută de rul Dad (D)/
o
vulcani- :e"uviu (lngă .apoli), tna (6680 m ; cel mai &nalt vulcan activ
o
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 53/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
(Horino), nave
agricultura- (#enova,
tru)uri Dalermo),
8i m!line c;imic!,
; locul petroc;imic!,
! pe #lo$/ fructeiderur)ic! etc/
(mere, pere) ; locul ! &n
Europa/ ore" (orezării &n mpia Dadului) ; locul ! &n Europa/
transporturile- reţea dezvoltată, diversicată, modernă/ reţeaua feroviară este
electricată &n proporţie de ":6 din total/ aeroporturi- >oma (Fiumicino, +eonardo
da 1inci), 4ilano/ porturi ; #enova/
turismul- una din ţările cu cel mai mare potenţial turistic/ principalele o$iective
turistice- ora8ul Roma (oraşul cu cele mai multe monumente istorice şi de artă de
pe #lo$, remarcndu2se- olosseum2ul, olumna lui Hraian, fntni arteziene
arcuri de triumf etc), :eneţia (cu $azilica an 4arco, Dalatul *ogilor, sticla de
4urano), >lorenţa (cu #aleriile bzi), Pia (cu turnul &nclinat), (olo)na (cu cea ma
vece universitate din Europa), :e"uviu, Alpii, %tna etc
% Europa
rolul Btaliei este su$liniat de caracterul pe care &l are aceasta, de mem$ru fondator
al E şi de importanţa sa &n cadrul economiei europene/
Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae
sunt legate de inCuenţa economică a Btaliei &n Europa şi &n $azinul 4ări
4editerane/
pentru ţara noastră, Btalia reprezintă o ţară de reper prin lim$ă, cultură şi istorie
SPANIA
A>e(area
&n Deninsula B$erică, cu o largă ieşire la Marea Mediteran! şi la Hceanul Atlantic/
&i aparţin şi cteva aripelaguri- Canare (<ceanul 'tlantic), (aleare (4area
4editerană)/
Reie=u
altitudinea medie foarte ridicată- 220 m ; locul BB &n Europa (după Elveţia)/
este dezvoltat pe două structuri geologice-
alpine (care formează maGoritatea regiunilor montane)- 4unţii Dirinei ş
o
ordiliera =etică/
;ercinice (se regăsesc su$ forma unor resturi din vecile masive ercinice
o
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 54/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
veci- Munţii I'erici, Munţii Catiliei, Munţii &ierra Morena care separă podişur
veci ; Podi8ul Catiliei (astilia .ouă şi astilia 1ece)/
relieful de cmpie- C+mpia Andalu"iei (cea mai e3tinsă cmpie, situată &n lungu
rului #uadalUuivir) şi C+mpia Ara)onului (pe rul E$ro)/
Cima
temperat2oceanică &n .21/ mediteraneană &n E şi / temperat2continentală &n
interior/
Apee
principalele ruri- a*oe*o, %'ru%'ro, Duero, ?uadal^uivir, ?uadiana /
3eeta<ia
&n 4eseta- stepa, cea mai e3tinsă formaţiune vegetală, cu specii adaptate la
secetă/
&n zona mediteraneană- asociaţii de )arri)a şi ma^ui/
&n zonele montane- p!duri de te*ar 8i fa)/
Popua<ia
peste 4B mi. o#, cu o densitate relativ redusă (?7 loc:9m")/
&n prezent, cu concentrări
spor naturalde
şi migratoriu pozitiv (numărmediteraneene-
mare de imigranţi)/
cele mai mari populaţie sunt &n zonele atalonia (cu
=arcelona), 1alencia, 'ndaluzia/ astilia .ouă/
este formată din spanioli (75%), catalani, galicieni, $asci, ecuadorieni, romni etc/
ulte- catolicism (@%), islamism şa/
Ora>ee
MAR1 (capitala, 5 mil loc), (arcelona, :alencia, &evilla, 9ara)o"a, Mala)a, Oa
Palma, Murcia, Palma de Mallorca, (il'ao, :alladolid, Alicante, :i)o, Hviedo,
?ranada etc/
E#o%omia
printre primele 5 ţări din Europa/ principalul sector economic este cel al serviciilor/
resursele- minereuri de $er, minereuri neferoae, mercur, titan etc/
industria- alimentar! (ulei de măsline, vin), tetil!, iderur)ia, contrucţii de ma8ini
(autoturisme, nave maritime) etc/
agricultura- dezvoltată/ se cultivă m!line, citrice, viţ!-de-vie, curmale/ se cresc
porcine, ovine/
transporturile- reţea dezvoltată, diversicată/ rutiere (la autostrăzi locul BB &n
Europa), aeriene (4adrid), maritime ('lgeciras, cel mai mare port)/
turismul- una din marile puteri alături de Franţa şi Btalia/ principala zonă turistică o
reprezintă riviera spaniolă- Cota del &ol, Cota (lanca, Cota (rava, Cota
Dorada etc/ alte o$iective turistice- Andalu"ia, Madrid, %corial, oledo, &e)ovia
(cu apeductul
&evilla roman,
(catedrala funcţionallui
cu sarcofagul şi ristofor
astăzi), palatul maur
olum$), Al;am'ra
Pe8tera din(cu
Altamira ?ranada,
pictur
rupestre), (arcelona (cu agrada Familia) şa/
Rou Spa%iei % Europa-
a fost deose$it de activ ca spaţiu al Bmperiului >oman, apoi al Evului 4ediu şi ca
principal factor maritim &n descoperirile geograce (prin ristofor olum$ ş
4agellan)/
55
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 55/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
deşi distanţa faţă de ţara noastră este mare, e3istă anumite elemente comune
(vezi *< !, pag 77)/
Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae
rezultă din legăturile prefernţiale pe care le are cu ţ!ri ;ipanice mari din 'merica
+atină (4e3ic, 1enezuela, Deru, olum$ia, 'rgentina) şi din poziţia geogracă
(atlantică şi mediteraneană)
POR8UALIA
A>e(area
ocupă partea de 21 a Peninulei I'erice, cu largă descidere la Hceanul Atlantic/
&n componenţa sa intră şi Ar;ipela)ul A"ore şi Madeira din <ceanul 'tlantic/
Reie=u
corespunde părţii vestice a 4esetei B$erice/
este mai &nalt şi fragmentat &n . şi cu aspect de platouri Goase &n /
principalele unităţi de relief-
Munţii 2erra da strella (!@@! m, alt ma3)/
o
Cima
temperat-oceanic!/ precipitaţiile scad de la vest la est, dar şi de la . la /
Apee
ruri- Douro, e*o, ?uadiana/
3eeta<ia
p!duri de te*ar (steGarul de plută) şi p!8uni &n zonele mai &nalte/
tuşuri de ma^ui şi )arri)a/
Popua<ia
peste 10mare
mi. o# /
pondere a populaţiei rurale/
densităţi mai ridicate ale populaţiei se &nregistrează &n Gurul oraşelor +isa$ona şi
Dorto, pe valea Cuviului HeGo, &n unele sectoare litorale/
este formată din portugezi (@!%), metişi, $razilieni şa
Ora>ee
D12A6ONA (capitala), Porto, Amadora, (ra)a, Coim'ra, &etu'al etc
E#o%omia
&n plină dezvoltare ca urmare a integrării &n E/
principalul sector de activitate &l reprezintă erviciile /
industria- tetil!, alimentar!, electrote;nic!, petroc;imic!, contructoare de
ma8ini/
agricultura- viţ!-de-vie, m!lini, porum' plantaţii de te*ar (cel mai mare
producător mondial de plută) cre8terea ovinelor, pecuit/
transporturile- dezvoltate, mai ales maritime (Cotă comercială dotată)/
turismul- oferă facilităţi turistice moderne/ o$iective- capitala, SRiviera
Portu);e"!T, Porto, Madeira/
Rou % Europa
56
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 56/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
RECIA
a aderat la E &n !@?!/
A>e(area
&n partea sudică a Deninsulei =alcanice, avnd o largă descidere la 4area
4editerană (4area(cele
4area 4editerană Bonică, 4area
mai mari Egee)
ind &nglo$nd
Creta, şi circa Ciclade
%u'eea, R;odo, "000 de insule din
etc)/
Reie=u
predominant muntos (8:5)/
principalele unităţi de relief-
Munţii indului ; traversează partea centrală a #reciei, inclusiv Deninsula
o
alcidică/
odi&ul
o
Arcadiei
cmpii litorale, mai; &n centrul&nDeninsulei
e3tinse .- C%!pia Deloponez/
T:esaliei3 C%!pia Macedoniei
o
(2alonicului)/
relieful insulelor este predominant muntos/
Cima
mediteranean!, cu veri toride, ierni $lnde şi precipitaţii reduse (e3clusiv iarna)/
Apee
se varsă &n 4area Egee- Alia2mon (cel mai lung), :ardar:Aio, &truma&trKmon,
%vro etc/
3eeta<ia
mediteraneană- tu$8uri de ma^ui 8i )arri)a alc!tuite din m!lin, leandru,
c;iparo, te*ar verde/
Popua<ia
peste 11 mi. o#/
densitatea populaţiei este redusă (?8 loc:9m "), su$ media E/
sporul natural este &n Gur de zero/
populaţia ur$ană- cca !%/
cele mai populate zone sunt 'tica cu aglomeraţia ur$ană Atena-Pireu (o treime din
populaţia ţării), C+mpia Macedoniei, Inulele Ionice /
57
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 57/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
este formată din )reci (peste @0%), macedoneni, al'ane"i, turci, arom+ni, ţi)ani,
'ul)ari şa/
culte- ortodoim (@8%), ilamim, catolicim şa/
Ora>ee
ATNA (capitala, 6 mil loc), &alonic, Pireu, Patra, Ira2lion (reta), Cnoo
AUS8RIA
A>e(area
&n Europa entrală, fără ieşire la mare/
ţară alpină şi dunăreană/
Reie=u
este predominant muntos (6:8)/
unităţi de relief-
Munţii Alpi ; ce cuprind mai multe culmi montane masive, cu altitudini de
o
Colinele 2tQriei
o
Cima
temperat-continental! cu nuanţe &n funcţie de altitudine şi orientarea reliefului/
precipitaţiile scad de la 1 la E/
Apee
reţea idrogracă $ogată- unărea cu aCuenţii săi ; Inn, %nn/
58
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 58/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
Popua<ia
peste @,1 mi. o#/
sporul natural apropiat de zero/
principalele concentrări umane- (a"inul :ienei, :alea Dun!rii/
este formată din- autrieci (@!%), turci, +r'i şa/
culte- catolicim (peste 76%), protetantim, ilamim şa/
Ora>ee
V1NA (capitala, ",! mil loc aglomeraţia ur$ană), ?ra", Oin", &al"'ur), Inn'ruc2,
Gla)enfurt etc/
E#o%omia
resursele naturale- minereuri de $er, petrol, lemn, c!r'uni, cupru, )ra$t /
industria- dezvoltată, diversicată, de mare randament- iderur)ic!, metalur)ia
neferoa!, contructoare de ma8ini, c;imic!, intrumente mu"icale, electronic!
agricultura- mecanizată, de mare randament, specializată &n cre&terea
ani!alelor ('ovine, porcine)/
transporturile- reţea dezvoltată, diversicată- rutieră, feroviară, Cuvială pe *unăre,
aeriene (aeroportul 1iena)/
turismul- deţine cel mai important rol &n economia 'ustria alături de activităţile
nanciar2$ancare/ principalele atracţii turistice sunt- :iena (cu alatul
2c:nrunn, muzee, case memoriale- cu$ert, 4ozart, trauss şa, parcurile
Drater şi *onaupar9), staţiunile montane şi de sporturi de iarnă ( Inn'ruc2)
oraşele culturale (&al"'ur), Oin" etc), :alea Dun!rii
% Europa
se distinge ca stat descendent din Bmperiul La$s$urgic/ este considerată o ţară cu
o importantă tradiţie muzicală şi culturală/
Pro)emee eopoiti#e-
sunt inCuenţate de poziţia sa de ţară neutră (nu este mem$ră .'H<)/ neutralitatea
nu este att de tranşantă ca &n cazul Elveţiei, din cauza apartenenţei la E/
&n prezent, Goacă un rol activ, prin e3pansiunea economică şi nanciară, &ndeose$
spre est (e3 <41 ; Detrom, => ; Erste =an9 &n >omnia)/
populaţia 'ustriei, deşi este de origine germană (vor$ind lim$a germană), se
consideră diferită de cea a #ermaniei/ legăturile 'ustriei spre Europa 4editerană
sunt aparent
sistem moderndicile, din cauza
de autostrăzi reliefului
şi căi ferateaccidentat, dar sunt compensate printr2un
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 59/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
Reie=u
odi&ul Ardeni ; &n partea centrală şi de sud, munţi veci, puternic erodaţi,
dezvoltaţi pe structură ercinică şi cu aspect de platou/
C%!pia @landrei ; &n .1, cmpie Goasă, formată din acumulări de origine glaciară/
o prelungire a Masivului Renan ; &n est, la graniţa cu #ermania/ cele mai mari
altitudinitemperat-oceanic!
Cima din =elgia (@@ m)/
&n cmpie şi de tran"iţie spre continentală &n podiş/
Apee Meue şi %caut, legate printr2un sistem de canale/
3eeta<ia p!duri de foioae şi lande (vegetaţie specică dunelor de nisip din
zona temperată) spre 4area .ordului/
Popua<ia denitate foarte ridicat! a populaţiei (peste 600 loc:9m"), printre cele
mai mari la nivel mondial/ stat federal, &n care trăiesc două comunităţi principale-
fa!anzii şi valonii alături de care apar şi italieni, france"i, marocani, )ermani,
olande"i şa/
Ora>ee 6RUSDD2 (capitala, sediul principal al E, al .'H<, E>'H<4)
Anver, Oie)e, (ru)e, ?and, C;arleroi, Namur etc
E#o%omia foarte dezvoltată,
resursele naturale- reduse, maimodernă, competitivă/
importanţi ind c!r'unii uperiori/
industria- iderur)ic!, contrucţiile de ma8ini, indutria ener)iei electrice (din care
peste 5% energie nucleară), de ra$nare a petrolului importat, c;imic!,
alimentar!/
agricultura- cu randament foarte ridicat/ cultura cerealelor 8i a plantelor te;nice,
cre8terea animalelor/
transporturile- reţea rutieră şi feroviară modernă, transporturi Cuviale, maritime
(Anvers ; al doilea port al Europei, după >otterdam), speciale prin conducte/
turismul- foarte dezvoltat/ zone turistice importante- (ruelle, (ru)e, Anver,
Oie)e, ?and/
OLAN;A
A>e(area
&n vestul Europei, pe cursul inferior al >inului, cu largă ieşire la 4area .ordului/
peste 50% din suprafaţa <landei a fost do$ndită de su$ apele 4ării .ordului, prin
construirea unor suprafeţe &ndiguite numite poldere (Iara polderelor)/
Reie=u
predominant de c+mpie, cu altitudini reduse/
&n . se &ntlneşte un relief de coline Goase formate din morene/
&n o prelungire a platoului Ardeni din =elgia/
Cima
temperat-oceanic!/ $at v+nturile de :et (au făcut posi$ile renumitele mori de
vnt)/
Apee
60
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 60/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
Rin, Maa, &c;elde (legate printr2un sistem de canale/ cu de$ite $ogate/ se varsă
prin estuare)/
3eeta<ia
Kn . tur'!rii şi lande/ &n 2E plcuri reduse de p!duri de foioae/ &n general,
vegetaţia naturală a fost &nlocuită de culturi agricole/
Popua<ia
peste 12 mi. o#/
denitate foarte ridicat! a populaţiei (peste 800 loc:9m")/
por natural po"itiv
cele mai mari densităţi se &nregistrează &n aglomeraţia ur$ană Randstad 0olland
; peste !000 loc:9m"/
peste @0% populaţie ur$ană/
Ora>ee
AM2TRAM (capitala constituţională), 0A9A (capitala efectivă ; reşedinţa
regală şi a administraţiei de stat), Rotterdam, Utrec;t, %ind;oven, ?ronin)en,
il'ur), (reda, #aarlem, Ni*me)en, Arn;em etc/
a)lomeraţia ur'an! de tip me)alopoli Randstad 0olland (peste !0 mil loc)/
E#o%omia
resursele naturale- foarte reduse, mai importante ind gazele naturale
(#roningen şi 4area .ordului)/
industria- nave maritime, 8lefuirea diamantelor, tetil!, alimentar!, avioane,
electronic! 8i electrote;nic!, petroc;imia/
agricultura- cea mai performantă din lume, specializată &n cre8terea animalelor
(porcine, $ovine)/ cultura plantelor este reprezentată de carto$, fecl! de "a;!r,
plante fura*ere, fori (cel mai mare e3portator mondial de Cori ; Iara lalelelor)/
transporturile- sunt $ine reprezentate toate categoriile/ se detaşează transporturile
uviale şi mai a les !ariti!e (dispune de o importantă Cotă comercială/
Rotterdam ; cel mai mare port al Europei, al doilea din lume, după ingapore/
Amterdam ; al doilea port al <landei)/
turismul- foarte dezvoltat/ se impun Tora>ee*mu(eu- Amterdam, Rotterdam,
#a)a, Maatric;t etc
LUVE+UR
A>e(area- &n vestul Europei, fără ieşire la mare/ ţară cu o suprafaţă redusă (su$
"00 9m")/
Reie=u- &n . o prelungire a Podi8ului Ardeni, &n o cmpie deluroasă/
Cima temperat-oceanic!, cu nuanţe de tranziţie spre continentală/
Apee- Moelle, aCuent al >inului/
3eeta<ia - p!duri de foioae (fag şi steGar)/
Popua<ia- număr redus de locuitori (peste 850000 loc), dar o densitate ridicată
(peste !75 loc:9m")/ se vor$esc 6 lim$i- luem'ur);e"a ; un dialect german, lim$a
ocială a ţării, )ermana şi france"a/ circa @0% populaţie ur$ană/
Ora>ee DUSM6OUR9.V1DD (capitala)/
E#o%omia- deşi săracă &n resurse de su$sol, are o economie foarte dezvoltată,
$azată preponderent pe ervicii ; nanţe, $ănci (peste "00), turism/
61
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 61/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
<landa şietc
=elgia,medievale +u3em$urg formează o uniune economică, fondată &n !@87,
numită +ENELUV
'ici &şi au sediile importante instituţii europene (legate de Gustiţie şi activităţile
nanciare)
SUE;IA
62
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 62/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
•
turismul- dezvoltat
Ţ:RILE +AL8ICE ES8ONIA, LE8ONIA, LI8UANIA
A>e(area- &n %uropa Nordic!, cu largă ieşire la Marea (altic!/ sunt foste state
apartenente la >, care şi2au o$ţinut independenţa &n !@@!/
Reie=u- predominant de c+mpie ; C%!pia 6altică, parte din mpia Est2
Europeană, modelată de calota glaciară/
63
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 63/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
Cima- temperat!/
Apee- reţea densă, cu ruri scurte şi numeroase lacuri glaciare/
3eeta<ia - p!duri de conifere şi tur'!rii/
Popua<ia- toate cele trei state au &nregistrat o scădere a numărului de locuitori,
datorită sporului natural negativ/
Ora>ee-
2 &n Estonia- AOOIN,artu
2 &n +etonia- RI?A, Dau)avpil/
2 &n +ituania- :IONIU&, Gauna/
E#o%omia după !@@! statele $altice au parcurs o perioadă de tranziţie spre
economia de piaţă/
2 dintre ţările $altice, Estonia prezintă cea mai funcţională economie, şi cel ma
ridicat nivel de trai/
2 resursele naturale- tur'!, p!duri, p!8uni/
2 industria- ener)iei electrice (termoenergie &n Estonia, idroenergie &n +etonia ş
atomoenergie &n +ituania), alimentar!, u8oar!, contrucţii de ma8ini/
2 agricultura- porcine, 'ovine, cereale (orz, ovăz, secară), carto$, fecl! de "a;!r/
2 transporturile- dezvoltate/
2 turismul- principalele centre turistice sunt ora8ele-capital!
'u intrat toate trei &n E &n anul "008
POLONIA
A>e(area- &n partea centrală a Europei, cu ieşire la Marea (altic!/
Reie=u- predominant de c+mpie/ unităţi de relief- C+mpia ?ermano-Polon!,
Podi8ul Poloniei Mici, Podi8ul Ou'lin, Munţii &udeţi, Munţii (e2i"i, Colinele Ma"uriei şa
Cima- temperat! de tran"iţie, cu nuanţe oceanice/
Apee- reţea densă (mai importante ind Hdra şi :itula) şi numeroase lacur
(+acurile 4azuriei)/
3eeta<ia - p!duri de foioae/
Popua<ia- 4,1 mil. loc/ concentrări ridicate ale populaţiei se &nregistrează &n
Gurul oraşelor mari şi &n sud/ se remarcă aglomerarea ur$ană GatoWice (peste 6,6 mil
loc)/
Ora>ee- :AR@H:IA, Cracovia, roclaW, Po"nan, ?dan2 etc
E#o%omia-
resursele naturale- c!r'uni (ilezia), ulf, are, ar)int/
•
•
transporturile-
turismul- Munţiidiversicate/ porturi
atra ; staţiunea - ?dan2, Munţii
Va9opane/ /
?dKnia&udeţi , taţiunile litorale
(opot) şa
CEKIA
A>e(area- &n %uropa Central!, fără ieşire la mare/ >epu$lica eă s2a proclamat
stat independent &n !@@6, cnd eoslovacia s2a separat &n eia şi lovacia/
64
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 64/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
porţelanuri de (oemia/
agricultura- 'ovine, porcine carto$, fecl! de "a;!r, or", ;amei/
•
:arK) şa
SLO3ACIA
A>e(area- &n %uropa Central!, fără ieşire la mare/
Reie=u- Munţii Carpaţi ating aici cea mai mare altitudine din &ntreg lanţul- "55
m &n 1f #erlacov9a din 4unţii Hatra/ C+mpia Dun!rii/ relief carstic pe calcarele din est
(cu cea mai mare stalagmită de pe #lo$ &n peştera Qrasnoors9a ; 6" m)/
Cima- temperat-continental!/
Apee- Dun!rea cu aCuenţii ei (Nitra, #ron şa)/
3eeta<ia - p!duri de conifere, p!8uni/
Popua<ia- 1, mil. loc/ este alcătuită din lovaci, ma);iari (!0%) şa/
Ora>ee- (RAI&OA:A
E#o%omia - modernă, cu(capitala),
o pondereGo`ice, Pre`ov,
maGoritară a Nitra /
serviciilor/
resursele naturale- minereuri de $er, minereuri neferoae (cupru, zinc)/
•
SLO3ENIA
A>e(area- &n N-: Peninulei (alcanice, avnd ieşire la Marea Adriatic!/ şi2a
proclamat independenţa
Reie=u &n anul
- Alpii, Alpii !@@!,Podi8ul
Dinarici, odată cu destrămarea
Gart (cu relief >F Bugoslavia/
carstic/ aici se aCă vestita
peşteră Poto*na)/
Cima- temperat-continental! (predominant), cu inCuenţe oceanice/
mediteranean! (&n )/
Apee- Drava, &ava/
3eeta<ia - p!duri de foioae/
Popua<ia- ,/ mil. loc.
Ora>ee- OBU(OBANA (capitala), Mari'or şa/
65
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 65/66
7/18/2019 Materie Bac - Geografie
optic! electronic!/
agricultura- 'ovine porum', viţ! de vie, carto$ /
•
turismul- potenţial
capitala, Pe8tera turistic
Poto*na ridicat datorită peisaGelor naturale deose$ite
, şa
Este primul stat din fostul teritoriu al Bugoslaviei care s2a integrat &n .'H< şi E
AL8A
A>e(area- &n centrul M!rii Mediterane, la sud de Btalia/
Reie=u- podi8 calcaro/
Cima- mediteranean!/
Apee- ruri scurte/
3eeta<ia - mediteranean!/
Popua<ia- /, mil. loc/ are o densitate foarte ridicată a populaţiei (peste !"00
loc:9m")/
Ora>ee- OA :AO%A (capitala)/
E#o%omia- turimul ($alneoclimateric şi cultural2istoric) aduce venituri importante/
se adaugă activitatea 'ancar! şi ota comercial! maritim! (locul BB &n Europa)/
CIPRU
A>e(area- &n insula omonimă din Marea Mediteran!, la circa 70 9m de Hurcia/
Reie=u- preponderent muntos/
Cima- mediteranean!/
Apee- ruri scurte/
3eeta<ia - mediteranean!- păduri de pin, cedru şi ciparos/
Popua<ia- /,4 mil. loc/ este formată din greci, turci, armeni şa/
Ora>ee- NICH&IA (capitala), Oimaol, Oarnaca/
E#o%omia- turimul aduce venituri importante/ ota maritim! comercial! ocupă
locul BBB &n Europa
>epu$lica ipru poate considerată o insulă a Europei (mai ales după integrarea &n
anul "008 &n E), dar este percepută ca un spaţiu asiatic 'ici e3istă o situaţie aparte,
nordul insulei este ocupat de turci, iar sudul de către greci) 2au făcut mai multe
&ncercări de reunicare a insulei, dar fără rezultat
http://slidepdf.com/reader/full/materie-bac-geografie 66/66