DIFRACTIA LUMINII COERENTE PRODUSA DE LASER

GENERALITATI:

In anul 1960 T.H. Maiman a realizat pentru prima data producerea de vibratii
coerente in domeniul optic (infrarosu, vizibil si ultraviolet) cu ajutorul unui laser
(denumire de la Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation- amplificarea
luminii prin emisia stimulata a radiatiei)
Existenta emisiei stimulate (sau a emisiei induse) a fost sugerata in 1917 de A.
Einstein, din necesitatea de a demonstra formula lui M. Planck pentru radiatia corpului
negru.
Emisia indusa este fenomenul invers procesului de absorbtie a undelor
electromagnetice de catre substanta (atomi, molecule sau ioni). Cand un foton este
absorbit de un sistem atomic energia fotonlui se adauga la energia interna a sistemului,

aceasta trcand intr-o stare energetica excitata. Fie   

Ε1 nivelul de energie

corespunzator starii fundamentale si   

Ε2 cel corespunzator starii excitate. Frecventa

υ a radiatiei absorbite sau a celei emise spontan de sistem va fi data de relatia:

E2−E1=hυ
unde h este constanta lui Planck.
−7 −9
Sistemul atomic excitat va ramane in aceasta stare un timp scurt ( 10 −10 s ) dupa
care va reveni in starea fundamentala de la care a plecat emitand radiatii de aceasi
frecventa cu cea absorbita. Aceast emisie se poate face pe doua cai: fie prin emisie
spontana, cand sistemul emite radiatie in mod natural revenind pe nivelul energetic E1,
fie prin emisie stimulata, cand revenirea sistemului in starea inferioara 1 se face sub
influenta "ciocnirii" cu un foton a carui lungime de unda este egala cu cea a radiatiei pe
care sistemul o poate emite (conditia de prag).
Cand se realizeaza conditia de prag, in loc de un singur foton (cel incident) vor
exista doi fotoni care la randul lor vor stimula alti doi atomi aflati in stare excitata
rezultand patru fotoni s.a.m.d.. Are loc un fel de "reactie in lant", avalansa de fotoni
formand radiatia emisa de generatorul sau amplificatorul cuantic. Deci revenirea in
starea fundamentala, pentru o parte din atomi, are loc sponta, dand nastere la emisia
naturala a liniilor spectrale iar pentru cealalta parte, aceasta revenire este provocata de
o radiatie exterioara dand nastere emisiei induse. Intensitatea radiatiei absorbite este
proportionala cu numarul de atomi (populatia) din starea fundamentala, iar intensitatea
emisiei induse si a emisiei spontane sunt proportionale cu populatia nivelului superior
(excitat). O particularitate importanta consta in faptul ca coeficientul de proportionalitate
corespunzator emisiei induse este identica cu coeficientul de proportionalitate al
absorbtiei. La echilibru termic absorbtia depaseste emisia indusa. Daca insa    printr-un
mijloc oarecare, se reuseste ca numarul de atomi N1 de pe nivelul inferior (provocandu-
se o incersiune de populatie) intensitatea radiatiei emise, induse, depaseste intensitatea

radiatiei absorbite. In acest caz, radiatia de frecventa υ

care se propaga in mediul cu
inversiune de popularie in loc sa fie atenuata va fi ampificata. Astfel se realizeaza un

amplificator cuanric de rafiatie. Raportul dintre populatiile   

N1 si   
N2 ale nivelelor
considerate este dat de relatia lui Boltzman.
N2
N1 [ ]E −E
=exp − 2 1
kT
unde: k este constanta lui Boltzman
                      T este temperatura absoluta.
Conditia de amplificare    (N2>N1) a unui mediu activ maser sau laser, este o
conditie necesata dar nu si suficienta. Este necesarsa se plaseze mediul intr-o cavitate
unde energia sa fie depozitata si extrasa in exterior.
Pentru laser aceasta cavitate poate fi un cilindru drept ale carui fete extreme sunt
reflectante. Una dintre fete este partial transparenta pentru a permite observarea
radiatiei generate.
Deci un laser consta dintr-un mediu activ situat intre doua oglinzi una reflectanta
si alta semireflectanta, lumina trebuind sa faca multiple drumuri de du-te-vino    in mediul
amplificator.
Campul electromagnetic al mediului din interiorul laserului este echivalent cu cel
al cavitatii laser, cuplata slab cu exteriorul.O oscilatie intretinuta (aduca realizarea
conditiei de functionare a laserului) va avea loc numai daca amplificarea in mediul activ
(mediul in care se poate realiza inversiunea de populatie) va depasi pierderile prin
reflexii si prin difractie.
Cu alte cuvinte va trebui realizata o conditie de prag data de relatia:
2
g1 8πυ0n g1 γ 1
N −N ≥ ∘ ∘ ∘
g2 2 1 c2 A21 g2 L g(υ ,υ0)

unde: L este distanta dintre oglinzile cavitatii;

                      gama este coeficientul de atenuare al mediului;
                    n este indicele de refractie al mediului;
                    g1 si g2 sunt gradul de degenerare al nivelelor N1 si N2;
                    A21 coeficientul Einstein de emisie spontana;
                    c este viteza luminii;

          g
(υ,υ0 ) este functia care da forma curbei de absorbtie centrata pe frecventa   
υ0 .

Aceasta confitie este mai restrictiva decat conditia N2>N1 (conditia de amplificare) sim
odata realizata, mediul activ intra in autooscilatiem aduca emite lumina laser.

LASERUL CU MEDIU ACTIV GAZOS (amestec He-Ne)

Mediul activ il constituie plasma unei descarcari electrice intr-un tub de stica de
2
lungime 10-300 cm si diametru 0,1-1 cm, presiunea gazului fiind de 100 N/m
Descarcarea poate fi produsa atat in curent alternativ de inalta frecventa cat si in curent
continuu. In figura 2 este data schema de principiu a unui laser cu He-Ne. Tubul de
descarcare este prevazut cu doua ferestre, transparente, inclinate cu unghiul Brewster
fata de axa tubului, pentru reducerea pierderilor prin reflexie.Oglinzile sferice P1 si P2
(cea de a doua este semitransparenta) formeaza impreuna cu spatiul de descarcare
rezonatorul optic.

In figura 3 este data schema simplificata a catorva nivele de energie implicate in

3
efectul laser in stanga sunt doua nivele ale atomului de He notate cu IS si 2 , iar in
dreapta, trei nivele ale atomului de neon, notate cu 1p, 2p si 2s.
3
In volumul descarcarii, atomii de He sunt excitati pe nivelul 2Sin urma ciocnirii
cu acei electroni care au energia cinetica egala cu energia de excitare a nivelului

respectiv
(19,81eV) . Dar printre nivelele de energie ale atomuului de neon se afla unul 2s
3
avand energia aproape egala cu cea corespunzatoare a starii 2 S a heliului.
3
De aceea ciocnirea untre atomul de He in starea 2 si atomul de neon in starea 2s,
duce la dezexcitarea atomului de He si excitarea atomului de Ne in starea             in
urma unui proces de transfer a energiei de excitare a heliului catre atomul de neon.
Starea 2s a neonului are insa o viata medie cu aproximativ un ordin de marire mai mare
decat a starii inferioare 2p a aceluiasi atom. Datorita acestui fapt intre aceste doua
nivele ale neonului se ralizeaza inversiunea de populatie.
Odata realizata suprapopularea nivelului 2s (Ne) fata de 2p (Ne), primele tranzitii
hυ=E −E
spontane 2s-2p, sau o radiatie exterioara de energie    2s 2p declansata de emisia
stimulata intre aceste doua nivele si deci aparitia fascicolului laser.
 PROPRIETATILE RADIATIEI LASER

* COERENTA    este proprietatea unui camp de unde, de aputea provoca intr-o

anumita regiune a spatiului benzi de interferenta. Coerenta unei radiatii emise de o
sursa luminoasa se defineste prin intermediul interferentei astfel: daca doua raze
provenite din doua puncte diferite ale unei surse luminoase pot interfera, dand benzi de
interferenta, cele doua raze sunt coerenta. Distanta dintre cele doua puncte pana la
care se poate obtine interferenta caracterizeaza asa numita coerenta spatiala a sursei.
Daca radiatia emisa la un moment dat de un anumit punct al sursei poate interfera cu
radiatia amisa la un moment ulterior din acelasi punct al sursei, cele doua radiatii sunt
coerente in timp, iar marimea acestui interval de timp caracterizeaza coerenta temporala
a sursei.                                                                                                                                                               
I
Daca se noteaza cu max , intensitatea luminoasa maxima a franjei si cu    min` ,
I
intensitatea minima a franjei, vizibilitatea .........de franje este definita in mod obisnuit prin
relatia:
I −I
v= max min
I max−I min
Aceasta marime poate servi ca o masura a coerentei.
O vizibilitate egala cu unitatea reprezinta coerenta perfecta,    in timp ce   
cizibilitatea egala cu zero marcheaza incoerenta. Coerenta surselor reale se afla
intre cele doua . Radiatia
laser, avand la baza fenomenul de emisie stimulata este coerenta atat spatial cat
si temporal, spre deosebire de sursele    de lumina clasice care sunt aproape total
incoerente, deoarece emisia luminii este spontana. Pentru sursele de lumina
clasice lopsa de coerenta intre razele de lumina ce pornesc din diferite puncte ale
sursei se datoreste faptului ca atomii diverselor puncte emit necorelat, adica
fazele cu care emit atomii in diferite puncte sunt intamplatoare, fara nici o
legatura intre ele.
* DIRECTIVITATEA . In comparatie cu sursele luminoase clasice, care pot fi facute
sa emita un fascicul mai mult sau mai putin paralele in functie de sistemele optice de
oglinzi si lentile adecvate, laserii emit un fascicul extrem de directional. Din cauza formei
speciale a cavitatii rezonante, undele se reflecta de un numar mare de ori, pe
suprafetele reflectoare de la capete si deci sunt amplificate numai acele unde care se
propaga de-a lungul axului cacitatii respective. Toate undele care vor forma un unghi
oarecare cu axul cavitatii, se vor reflecta de un numar foarte mic de ori, dupa care vor
iesi din cavitate prin peretii laterali, fara sa participe a efectul de amplificare.

Directivitatea depinde de caracteristicile rezonatorului, de

planeitatea si paralelismul oglinzilor. Cele doua
caranteristici amintite mai sus fac ca acest dispozitic sa fie echivalent cu o sursa
punctuala, desi suprafata emisiva a acestuia are o lungime considerabila (0,2-1cm).
−3
Divergentele care se obtin in cazul laserilor sunt de ordinul a 10radieni.
* MONOCROMATICITATEA este o consecinta directa a faptului ca radiatia este
emisa stimulat. Radiatia laser are o largime de banda foarte mica, in raport cu largimea
 de banda a unei linii atomice. Semilargimea linieilaser deoinde de semilargimea liniei
atomice ordinare, de factorul de calitate al cavitatii rezonante si de puterea de iesire a
radiatiei laser.
* INTENSITATEA fascicolului laser trebuie inteleasa in raport cu intervalul spectral
ingust in care se face emisia, de faptul ca radiatia are loc intr-un interval de divergenta
extrem de scazut si ca in anumite cazuri poate fi emisa si in plusuri. Deoarece atomii
sunt stimulati sa emita cu o viteza foarte mare fata de viteza emisiei spontane,
probabilitatea de emiie stimulata este de 3-4 ordine de marime mai mare decat cea a
emisiei apontane, iar intensitatea liniei pe domeiul spectral al radiatiei laser creste cu
sase pana la opt ordine de marime.
* AUTOFOCALIZAREA . Un fascicul emis de un laser este mai intens la centru
decat spre margini. In aceste consiti, atunci cand el strabate un mesiu, radiatiile vecine
cu centrul sectiunii care transporta o intensitate mai mare, vor merge mai incet decat
cele situate catre exterior si suprafata de unda se va curba adunandu-se ca si in cazul
unei lentile intr-un focar. Dupa un anumit parcurs prin mediul res[ectiv, fasciculul devine

filiform. Diametrul unui astfel de filament luminos este de 5-10

μ.

DIFRACTIA PRINTR-O RETEA PLANA

Aparate necesare:
 tub laser echipat cu sursa de inltatensiune;
 fanta reglabila;

 retele plane;
 banc optic cu suporti;
 ecran.

PRINCIPIUL LUCRARII

Fasciculul laser ce cade normal pe o retea plana, proiecteaza pe un ecran aflat in

spatele retelei figura de difractie. Daca lumina laser trece inainte de retea printr-o fanta
dreptungjiulara ( de deschidere mare astfel ca sa nu apara fenomenul de difractie
datorita ei) figura de difractie va avea aspectul unor benzi luminoase alternand cu spatii
in tunicate. (foguta)
Directia dupa care apar maximele de difractie (fogutya) este data de relatia:
sin ϕm=mkλ
unde:
 k este numarul de trasaturi pe unitatea de lungime;


λ este lungimea de unda a radiatiei;
 m este ordinal spectrului (m=0,1,2….).
In cazul razelor laser figura de difractie de pe ecranul E se poate observa si fara a mai
folosi lentila L.
x
sin ϕm=
Tinand seama ca mλ √x +D , unde x este distanta masurata pe ecran intre maximula central
2 2

si maximul de ordin m, iar D este distanta masurata pe bancul optic intre retea si ecran.
Vin obtine urmatoarea expresie    pentru constanta retelei de difractie:
x
K=
mλ √ x2+D 2

DESCRIEREA APARATURII

Pe un banc optic gradat se monteaza tunul laserului cu He-Ne (

λ=6328A
), fanta,
reteaua de difractie si ecranul.
Pe aceeasi masa se afla si sursa de inalta tensiune care alimenteaza tubul laser.

Sistemul optic trebuie sa fie fosrte bine centrat astfel ca suportii bancului optic trebuie sa
fie prevazuti cu suruburi de reglaj pe doua directii (verticala si orizontala). Ecranul este
acoperit cu hartie milimetrica in scopul unei citiri directe a distantei x.

Modul de lucru:

Se pune in functiune tubul laser manevrandu-se in ordinea indicata mai jos:

 potentiometrul 3 (fig. 5) se roteste spre pozitia minim;
 se apasa pe butonul 1 alimentand astfel cu tensiune aparatul;
 se roteste potentiometrul 3 spre pozitia maxim pana ce kilovoltmetrul indica o
tensiune de aproximativ 4500V;
 se apasa butonul 4, amorsandu-se descarcarea din tubul cu gaz; in acest
moment trebuie sa apara fasciculul laser prin fereastra tubului, iar aparatele de
masura de pe panou indica un current de 10-15mA si o tensiune de 3200V
corespunzatoare curentului optim. Dupa aparitia fasciculului laser se centreaza
sistemul optic.
Se deplaseaza apoi fanta    cat mai aproape de tubul laserului si se regleaza latimea
ei pana ce pe ecran se vede o banda luminoasa ce reprezinta imaginea fantei. Pe
acelasi support cu fanta    se aseaza reteaua de difractie perpendicular pe directia
fasciculului laser.
Razele laser, trebuie sa cad ape retea dup ace au parasit fanta. Daca sistemul este
bine centrat pe ecran vor aparea pe langa maximul central si cateva maxime secundare.
 Pozitia fiecarui maxim secundar se citeste direct pe hartia milimetrica cu care este
acoperit ecranul.
Distant D dintre retea si ecran se citeste pe bancul optic sau se masoara cu o rigla
gradate.
Constanta retelei se va calcula cu formula (6). Datele se vor trece in urmatorul tabel:

Retea Nr. Crt.      m      D       X      K    

  10 7

    (mm) K

    (mm)       (mm)     (mm)     (mm)

1 6328 1 165 11 105
2 2 22 105
      3 3 33 103
      4 4 44 102
1       5 5 56 102 101
      6 6 68 100
      7 7 81 99
      8 8 96 99
      9 9 108 96
          10 6328 1 165 34 318
2           11 2 62 278 298
          12 3 114 299
3           13 6328 1 165 73 639 639