Legea Și Viața Mai-Iunie 2022

ISSN 2587-4365
E-ISSN 2587-4373
Nr. 05-06 (365-366) 2022
LEGEA ŞI VIAŢA
Publicaţie ştiinţifico-practică
LAW AND LIFE

Scientific-practical publication
ЗАКОН И ЖИЗНЬ
Научно-практическое издание
Chișinău • 2022
LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică 2
mai - iunie 2022
Se editează din ianuarie 1991
Revista în proces de acreditare
Asociaţi: Curtea Constituţională, Curtea Supremă de Justiţie, Asociația Judecătorilor din Re-
publica Moldova, Institutul de Ştiinţe Penale şi Criminologie Aplicată, Institutul de Cercetări
Juridice și Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Universitatea de Stat ,,B.P. Hasdeu”
(Cahul), Universitatea ,,Spiru Haret” (Constanţa), Universitatea ,,Petre Andrei” (Iaşi)
COLEGIUL DE REDACŢIE
Redactor-şef: prof. univ., dr. Radion Cojocaru
din Republica Moldova:

prof. univ., dr. Iu. Larii, prof. univ., dr. hab. V. Cușnir; conf. univ., dr. D. Ostavciuc; prof.
univ., dr. hab. Gh. Costachi; prof. univ., dr. hab. Gh. Gladchi; prof. univ., dr. V. Bujor; prof.
univ., dr. Șt. Belecciu; prof. univ., dr. T. Osoianu; conf. univ., dr. I. Erhan; conf. univ., dr. I.
Trofimov; conf. univ., dr. M. Gherman; conf. univ., dr. B. Glavan; conf. univ., dr. C. Rusnac;
conf. univ., dr. A. Nastas; conf. univ., dr. V. Ionașcu; conf. univ., dr. M. Pavlencu; conf. univ.,
dr. Gr. Ardelean; conf. univ. Ed. Pui; drd. Ion Chirtoacă; drd. A. Lungu; drd. Ig. Soroceanu;
drd. V. Vasilița.
din străinătate:
prof. univ., dr. C. Voicu (București, România); prof. univ., dr. G.-M. Țical (Constanța, România);
prof. univ., dr. C. Peța (Constanța, România); prof. univ., dr. Weslav Plywaczewski (Olsztyn,
Polonia) dr. M. David (Constanța, România); conf. univ., dr. G.-A. Nicula (Galați, România);
prof. univ., dr. hab. V. Komarnițchi (Lugansk, Ucraina); conf. univ., dr. Iu. Șcaplerov
(Mogileov, Republica Belarus); conf. univ., dr. V. Abroschin, (Odesa, Ucraina); conf. univ.,
dr. A. Politova (Donețk, Ucraina).
COLEGIUL TEHNIC DE REDACŢIE
Ruslan Condrat, redactor-șef tehnic

Iulian Bogatu, redactor
Angela Pareniuc, traducător
Natalia Condrat, tehnoredactor
Victor Moțpan, tehnoredactor
Adresa redacţiei:
str. Gh. Asachi nr. 21, mun. Chişinău, MD - 2009,
Republica Moldova
tel.: 022-234 132 (contabilitatea)
© Legea şi viaţa
pagina web: www.academy.police.md
3 Publicaţie ştiinţifico-practică LEGEA ŞI VIAŢA
mai - iunie 2022
CONDIȚII DE PUBLICARE
Materialele destinate publicării se transmit de către autori numai pe suport electro-
nic, prin e-mail la adresa ruslan.condrat@gmail.com.
Odată cu înaintarea oricărui material autorul/ autorii trebuie să indice următoarele date:
• prenumele (complet) şi numele;
• afilierea instituţională şi denumirea funcţiei deţinute;
• adresa poştală pentru expedierea revistei „Legea și Viața” în care urmează să fie
publicat articolul trimis redacţiei;
• adresa de mesagerie electronică şi un număr de telefon (mobil sau fix);
• este obligatorie indicarea CZU-lui pentru fiecare articol.
Materialele trimise trebuie însoţite de un rezumat (în limbile română și engleză) cu-
prinzând 1.000-1.500 de caractere şi de cel puţin cinci cuvinte-cheie (în limbile română și
engleză). Rezumatul trebuie să cuprindă identificarea subiectului tratat, obiectivele urmă-
rite de autor, rezultatele cercetării şi implicaţiile teoretice şi practice ale studiului.
Pentru materialele care urmează să fie publicate la rubricile: „Recomandări edito-
riale”, „Practică judecătorească rezumată şi comentată” și „Interviuri” nu sunt necesare
rezumatul, cuvintele-cheie şi bibliografia.
Mod de redactare:
• hârtie format A4;
• margini: sus – 2 cm; jos – 2 cm; stânga – 2,5 cm; dreapta – 2 cm;
• interlinie – 1,15;
• font Times New Roman;
• titlul - corp 14, numele autorului şi afilierea - corp 12, textul - corp 12.
• tabelele: se încadrează în text, se numerotează în dreapta sus, iar titlul se scrie în
stânga sus;
• figurile: vor fi încadrate în text şi vor fi numerotate;
• ilustrațiile vor fi în format jpg. sau tiff. cu următoarele caracteristici: 300 dpi și mi-
nim 1 MB;
• formulele şi ecuaţiile: inserate în text vor fi numerotate în dreapta paginii;
• referinţele la sursele bibliografice: se indică în paranteze pătrate, inserate în text,
de exemplu [8]. Dacă sunt citate anumite părţi ale sursei, după indicele bibliografic se in-
dică şi pagina, de exemplu [8, p. 231].
La sfârşitul articolelor se ataşează bibliografia utilizată la notele din paranteze pătra-
te, potrivit următoarelor modele, după caz: [se trec doar referinţele la lucrări/articole de
specialitate, ordonate alfabetic, apoi cronologic]:
[Model lucrare]
Stătescu C. Drept civil. Persoana fizică. Persoana juridică. Drepturile reale, Bucureşti:
Editura Didactică şi Pedagogică, 2020. 234 p.
Семенов В.В. Философия: итог тысячелетий. Философская психология. Москва:
Эврика, 2000. 64 с.
[Model lucrare cu mai mult de trei autori]
Stan N. ş. a. Tratat de criminalistică. Bucureşti: Ed. Timpul, 2004. 282 p.
[Model contribuţie într-o lucrare]
Kuglay I. „Procedura de cameră preliminară. Soluţiile”. În: M. Udroiu (coord.), Codul
de procedură penală. Comentariu pe articole, ediţia a 2-a, Bucureşti: Ed. C.H. Beck, 2004,
pp. 1422-1423.
mai - iunie 2022
[Model articol]
Adăscăliţei M. Tăierea ilegală a vegetaţiei forestiere. In: Revista de drept, nr. 9, 2018,
p. 17-22.
[Model articol în lucrări ştiinţifice]
Rurac M. Insolvabilittaea ficitivă. În: Culegere de lucrări ştiinţifice a Universităţii de
Stat din Moldova, 2001, vol. 9, p. 95-99.
[Model articol în materialele simpozioanelor]
Babuc V. ş.a. Cercetări şi realizări în tehnica criminalistică. În: Realizări, programe,
perspective. Tezele conf. jubiliare internaţionale. Chişinău: Universitatea Tehnică a Moldo-
vei, 1995, p. 152-157.
[Alte surse]
Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova. Nr. 259-XV din 15 iulie 2004.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.07.2004, nr.125-129 (1479-1483).
[Model websites]
Mihai R. Relaţiile de muncă în contextul prevenirii riscului de îmbolnăvire cu corona-
virus (COVID-19), disponibil pe www.juridice.ro, accesat la 13 martie 2020.
Articolele propuse spre publicare vor fi supuse unui proces de evaluare de tip peer
-review, efectuată de către doi referenţi independenţi.
Evaluarea are în vedere, îndeosebi, valoarea ştiinţifică a materialelor propuse spre
publicare, aspectele de noutate doctrinară, documentarea şi informarea bibliografică a
autorilor, interesul publicistic al articolelor, respectarea cerinţelor tehnice de redactare şi
stilul publicistic al autorilor.
Articolele acceptate de redacţie intră în procesul de tehno-redactare şi tipărire cu o
lună înaintea publicării.
Redacţia recomandă autorilor ca dimensiunile materialelor transmise spre publicare
să nu depăşească, de regulă, 40.000-50.000 de semne.
Manuscrisele nepublicate nu se restituie.
Privitor la materialele care se publică, redacţia îşi rezervă următoarele drepturi:
• să le redacteze în conformitate cu regulile de stil proprii revistei „Legea și Viața”;
• să le publice şi în ediţia on-line a revistei;
Redacţia revistei „Legea și Viața” nu-şi asumă nicio răspundere pentru nerespectarea
reglementărilor înscrise în legislaţia privind drepturile de autor. În caz de plagiat - parţial
sau integral - întreaga răspundere, atât juridică (penală, contravenţională, civilă), cât şi
deontologică, revine în exclusivitate autorului. De asemenea, opinia autorilor nu exprimă
opinia redacției în abordarea subiectelor de referință.
Precizăm că regulile de stil proprii revistei „Legea și Viața” care trebuie avute în ve-
dere la redactarea materialelor trimise redacţiei de către autori, precum şi procesul de
evaluare a acestora sunt disponibile pagina web: www.academy.police.md
mai - iunie 2022
SUMAR:
INFO ADMITERE
Oferta educațională a Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI.................................................7
STUDII ȘI COMENTARII
Radion COJOCARU
Controlul de constituţionalitate a normelor penale incriminatorii
şi efectele asupra încadrării juridice a infracţiunilor...............................................................10
Dinu OSTAVCIUC
Legalitatea procesului penal................................................................................................................20
Alexandru ARMEANIC
Taxe pe Valoarea Adăugată (TVA) în practica juridică
a Curții Europene de Justiţie................................................................................................................36
Liliana CREANGĂ
Aspecte ale evoluției instituției succesiunii în dreptul român vechi.............................43
Nicolae ROȘ, Minodora-Roxana ILIEȘ
Studiu cu privire la încheierea contractului individual de muncă
a conducătorilor auto transport rutier de mărfuri – cod cor 833201..............................48
Octavian BEJAN
O privire asupra criminalității politice...........................................................................................56
Ewa KUCZYŃSKA
Creation and functioning of a project team in projects in the field
of security and defence of the Polish state for public administration......................66
Tatiana DABIJA
Constituția – un parcurs de la idee până la pilon al democrației.................................78
mai - iunie 2022
Constantin BUJOR, Alexandru MARIȚ

Tragerea la răspundere penală și starea de ebrietate
ca circumstanţă atenuantă sau agravantă în codul penal
al României şi cel al Republicii Moldova........................................................................................88
Mihai MIZDRAN, Alexandru MARIȚ
Circumstanţele agravante în cazul uciderii soţului, soţiei sau a unei
rude apropiate sau asupra unui membru de familie în codul penal
al Republicii Moldova şi în cel al României.................................................................................103
Alexandru GAINA
Delimitarea divulgării secretului de stat de infracțiunea
privind pierderea documentelor ce conţin secrete de stat...............................................116
Ana-Maria CHEPESTRU
Evaluarea standardelor de calitate ale normei incriminatorii prevăzute
de art.285 din Codul Penal al Republicii Moldova (dezordini în masă).....................122
INTERVIURI
Ștefan PAVLOV
Inspectoratul General de Carabinieri
– instituție modernă de aplicare a legii.........................................................................................131
RECOMANDĂRI EDITORIALE
Activitatea specială de investigații. Sisteme informaţionale
(autori: Boris Glavan, Alexandru Cicala)......................................................................................138
Teoriile științei criminalistice. Suport de curs
(ediție îngrijită de: Constantin Rusnac)........................................................................................140
Controlul și valorificarea măsurilor speciale de investigații
în procesul penal. Curs universitar (autor: Ion Covalciuc)..................................................141
Dispunerea și realizarea măsurilor speciale de investigații
în procesul penal. Curs universitar (autor: Ion Covalciuc).................................................142
LAW AND LIFE Scientific-practical publication

May-June 2022
mai - iunie 2022
info admitere
DACĂ ÎŢI DOREŞTI O CARIERĂ DE SUCCES

ATUNCI APLICĂ LA STUDII SUPERIOARE
ÎN ACADEMIA „ŞTEFAN CEL MARE” A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE
în cadrul căreia sunt pregătiți specialişti pentru MAI şi organele de aplicare a legii din Republica
Moldova. Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne denumită în continuare
Academia, înfiinţată în baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 276 din 17.08.1990 cu
statut de universitate, este o instituție publică de învățământ superior acreditată, cu statut de per-
soană juridică de drept public, parte integrantă a sistemului de educație din Republica Moldova,
aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
OFERTELE EDUCAŢIONALE ALE ACADEMIEI

se realizează prin intermediul FACULTĂŢII DREPT, ADMINISTRAȚIE, ORDINE ȘI SE-
CURITATE PUBLICĂ ce pregătește specialiști de înaltă calificare pentru autoritățile
administrative și instituțiile din subordinea MAI și alte organe de aplicare a legii din
Republica Moldova.
În cadrul facultății se desfășoară instruirea la:
CICLUL I – STUDII SUPERIOARE DE LICENȚĂ
Studiile se desfășoară la două domenii incluse în Nomenclatorul domeniilor de formare profe-

sională și al specialităților în învățământul superior, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republi-
cii Moldova nr.482 din 28.06.2017:
DOMENIUL GENERAL DE STUDII: 042 DREPT.

Domeniul de formare profesională: 0421 Drept.
Specialitatea/programul de studii la ciclul I mânt cu frecvență redusă, 240 ECTS, studii cu

(licență): 0421.1 Drept (forma de învăţământ finanțare bugetară, durata studiilor 5 ani) in-
cu frecvență, 240 ECTS, studii cu finanțare bu- clude următoarele specializări:
getară, durata studiilor 4 ani) include următoa- • activitatea de urmărire penală (ofițeri de
rele specializări: urmărire penală);
• activitatea de urmărire penală (ofițeri de • activitate specială de investigații (ofițeri de
urmărire penală); investigații);
• expertiză judiciară (experți criminaliști). • ordine publică (ofițeri de ordine publică).
Specialitatea/programul de studii la ciclul Specialitatea/programul de studii la ciclul I
I (licență): 0421.1 Drept (forma de învăţă- (licență): 0421.1 Drept (forma de învăţământ
Научно-практическое издание ЗАКОН И ЖИЗНЬ

май-июнь 2022
mai - iunie 2022
cu frecvență, 240 ECTS, studii contra taxă, du- Finalizarea studiilor se realizează prin exa-
rata studiilor 4 ani; forma de învăţământ cu mene de licenţă. Absolvenţii care au promovat
frecvență redusă, 240 ECTS, studii contra taxă, examenul de licenţă primesc diploma de licență,
durata studiilor 5 ani) include următoarele titlul obținut - licențiat în drept. Absolvenţilor
specializări: la studii cu finanțare bugetară la absolvire li se
• activitatea de urmărire penală; acordă loc de muncă în sistemul MAI și li de con-
• asistență juridică în instituții publice și private. feră gradul special de ofiţer (inspector).
DOMENIUL GENERAL DE STUDII: 040 ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE.

Domeniul de formare profesională: 0400 Științe administrative.
Specialitatea/programul de studii la ciclul I • investigații speciale (ofițeri de investigații);

(licență): 0400.1 Administraţie publică (forma • ordine publică/ carabinieri (ofițeri de ordi-
de învăţământ cu frecvență, 180 ECTS, studii ne publică/carabinieri);
cu finanțare bugetară, durata studiilor 3 ani) • securitatea penitenciară (ofițeri pentru
include specializări la solicitarea şi necesitatea administrația națională a penitenciarelor).
angajatorului (MAI). Finalizarea studiilor se realizează prin exa-
În cadrul domeniului sunt pregătiți mene de licenţă. Absolvenţii care au promo-
funcționari publici cu statut special la următoa- vat examenul de licență primesc diploma de
rele specializări: licență, titlul obținut - licențiat în administraţie
• managementul integrat al frontierei de stat publică.
(ofiţeri în domeniul securităţii frontierei de stat);
CICLUL II – STUDII SUPERIOARE DE MASTER
DOMENIUL GENERAL DE STUDII: 042 DREPT.
Programe de master de profesionalizare: ECTS, atât cu finanțare bugetară, cât și con-

• Drept penal; tra taxă, durata studiilor fiind 1,5/2 ani.
• Drept economic; Finalizarea studiilor se realizează prin
• Activitatea de urmărire penală; susţinerea tezei de master. Absolvenţilor
• Drept poliţienesc; care au susţinut cu succes teza de master
• Activitatea specială de investigaţii. li se eliberează diploma de master şi li se
Studiile la ciclul II se realizează prin for- acordă titlul – master în drept.
ma de învăţământ cu frecvență, 90/120
CICLUL III – STUDIILE SUPERIOARE DE DOCTORAT

se organizează în cadrul Şcolii doctorale „Ştiinţe penale şi drept public” ce activează în baza
acordării autorizaţiei de funcţionare provizorie a Consiliului de conducere al ANACEC din data de
12.10.2016, pentru următoarele specialităţi:

May-June 2022
mai - iunie 2022
552 Drept public: 554 Drept penal:

• specialitatea 552.02, Drept administrativ; • specialitatea 554.01, Drept penal şi execuţio-
• specialitatea 552.04, Drept funciar şi al me- nal penal;
diului; • specialitatea 554.02, Criminologie;
• specialitatea 552.07, Drept contravenţional. • specialitatea 554.03, Drept procesual penal;
• specialitatea 554.04, Criminalistică, experti-
ză judiciară şi investigaţii operative.
Academia dispune de un corp didactic şi învrednicit de această supremă distincţie

ştiinţific experimentat care promovează militară.
educaţia şi instruirea de calitate. Spaţiile Academia este acreditată în calitate de
educaţionale şi de cercetare sunt accesibi- instituţie de învăţământ superior din do-
le şi dotate cu laboratoare criminalistice, meniul ştiinţei şi inovării, la programul de
de psihologie, cu poligoane de instruire, cu studii DREPT care a fost evaluat de Agenţii
săli lingofonice, săli şi terenuri de sport, tir, internaţionale de evaluare a calităţii în în-
biblioteci, săli de lectură, cantine, cămine văţământul superior, ciclul I licenţă ARACIS
etc. Campusul academic este conectat inte- (România) şi ciclul II master EKKA (Estonia).
gral la reţeaua internet (inclusiv Wi-Fi). Programul de studii Administraţie publică a
Studenţii Academiei care realizează stu- obţinut recent autorizarea de funcţionare
diile contra taxă au oportunitatea de a desfă- provizorie (ANACEC).
şura catedra militară din cadrul Academiei. Doritorii de a face studii cu finanţare de la
Academia pe parcursul a 31 de ani de la bugetul de stat, forma de învățământ cu frec-
fondare a instruit peste 15 000 de funcţio- venţă şi frecvenţă redusă se adresează pentru
nari publici cu statut special, care activează depunerea actelor şi perfectarea dosarului
în diferite funcţii ale sistemului afacerilor personal la Comisia de admitere a Academiei
interne, precum şi în funcţii ale altor orga- sau la serviciul resurse umane al Inspectora-
ne de drept. tului de poliţie din raza de domiciliu. Dorito-
Pe lângă disciplinele din domeniul de rii de a face studii contra taxă se adresează la
studii „drept”, o atenţie sporită se acordă Comisia de admitere a Academiei, în confor-
pregătirii fizice şi de luptă, deprinderilor mitate cu graficul de admitere stabilit de Mi-
de mânuire a armei, deprinderilor de con- nisterul Educaţiei și Cercetării al Republicii
ducere a vehiculelor, astfel, ca viitorul func- Moldova şi administraţia Academiei.
ţionar public cu statut special să fie foarte
bine pregătit fizic, psihologic şi intelectual Adresa instituţiei:
pentru a combate criminalitatea, a menţine MD 2009 Chişinău, str. Gheorghe Asachi nr. 21.
şi restabili ordinea publică şi a acorda cetă- web: www.academy.police.md
ţenilor servicii de calitate. Informaţii de contact:
Astăzi, Academia a devenit un centru de admitere.academia@mai.gov.md;
promovare a valorilor democratice, idea- academia@mai.gov.md
lurilor şi tradiţiilor militare naţionale. În
semn de înaltă apreciere, Academiei, la 5 Direcția resurse umane:
martie 2012, i-a fost conferit, prin Decre- tel. (022) 725233, (022) 736737
tul Preşedintelui Republicii Moldova, Ordi- Facultatea drept, administraţie, ordine
nul „Ştefan cel Mare”, fiind printre primele şi securitate publică:
instituţii de învăţământ din ţară care s-a tel. (022) 731884

mai - iunie 2022
Studii și comentarii
CZU 342.56:343.3/.7 DOI 10.5281/zenodo.6641494

CONTROLUL DE CONSTITUŢIONALITATE A NORMELOR PENALE
INCRIMINATORII ŞI EFECTELE ASUPRA ÎNCADRĂRII
JURIDICE A INFRACŢIUNILOR
Radion COJOCARU,
doctor în drept, profesor universitar
În prezentul studiu sunt abordate efectele pe care le comportă jurisprudenţa Curţii Consti-
tuţionale în materia dreptului penal substanțial asupra încadrării juridice a infracţiunilor. Autorul
a încercat să fundamenteze unele reguli de interpretare a textelor normelor incriminatorii sau a
părţilor acestor texte declarate neconstituţionale datorită necorespunderii lor cu cerinţele prescri-
se de ordinea constituţională. În primul rând, acest studiu este adresat studenților facultăților de
drept, care în contextul învăţării elementelor de drept penal îşi exprimă interesul cunoaşterii şi
aplicării practice a unor reguli de încadrare juridică care derivă din controlul de constituţionali-
tate a normelor de referinţă. Totodată, acest articol reprezintă una dintre modestele finalităţi ale
autorului realizate în cadrul programului de stat: 20.80009.1606.05 „Calitatea actului de justiție
şi respectarea drepturilor persoanei în Republica Moldova: cercetări interdisciplinare în contextul
implementării acordului de asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană”. Cu speranţa că
această abordare îşi va găsi o aplicativitate în studiul Părţii speciale a Codului penal, aşteptăm
observaţiile şi sugestiile cititorului, fiind conştienţi că încercarea noastră de a oferi anumite soluţii
în domeniu este un demers perfectibil.
Cuvinte cheie: infracţiune, încadrare juridică, normă penală, control de constituţionalitate,
semn estimativ etc.
CONSTITUTIONAL CONTROL OF INCRIMINATING CRIMINAL NORMS

AND EFFECTS ON THE LEGAL CLASSIFICATION OF CRIMES
Radion COJOCARU,
PhD, University Professor
This study addresses the effects of the jurisprudence of the Constitutional Court on substan-
tive criminal law on the legal classification of crimes. The author tried to substantiate some rules of
interpretation of the texts of the incriminating norms or of the parts of these texts declared uncon-
stitutional due to their non-compliance with the requirements prescribed by the constitutional or-
der. First of all, this study is addressed to law students, who in the context of learning the elements
of criminal law express their interest in cognition and practical application of some rules of legal

May-June 2022
mai - iunie 2022
framework that derive from the constitutionality control of the reference norms. At the same time,
this article is one of the modest goals of the author within the framework of the state program:
20.80009.1606.05 “The Quality of Justice and Respect for Human Rights in the Republic of Moldo-
va: Interdisciplinary Research in the Context of the Implementation of the Association Agreement
Republic of Moldova - European Union”. With the hope that this approach will find its applicability
in the study of the Special Part of the Criminal Code, we await the observations and suggestions of
the reader, being aware that our attempt to offer certain solutions in the field is a perfect approach.
Keywords: criminal offence, legal framework, penal norm, constitutional review, estimative
sign, etc.
Recenzent: Igor DOLEA, doctor habilitat în drept, profesor universitar
Introducere. Printre procesele care cipiul legalităţii şi cu principiul securităţii

marchează etapa actuala de evoluţie a drep- juridice în materie penală.
tului penal autohton se înscrie controlul Limitele de studiu ale acestui articol
constituţionalităţii normelor penale. Este se referă strict la abordarea efectelor pe
un proces firesc şi absolut necesar pentru care le comportă controlul constituţiona-
o democraţie autentică, deziderat spre care lităţii normelor penale speciale pentru în-
tinde de ani buni Republica Moldova. Con- cadrarea juridică a infracțiunilor. Anume
trolul constituţional realizat de către Curtea procesul încadrării juridice permite plasa-
Constituţională reprezintă o garanţie funda- rea în tiparul legii penale a faptei prejudici-
mentală a supremaţiei Constituţiei şi prin abile săvârşite şi prin aceasta identificarea
aceasta a principiului legalităţii incriminării temeiului juridic al răspunderii penale. Mai
în materie de drept penal. Actualitatea pro- mult decât atât, însuşi legiuitorul la art. 113
blematicii rezidă în ideea că legislaţia penală C.pen. instituie condiţia ca încadrarea juri-
naţională conţine numeroase reglementări dică sau calificarea infracţiunii să se bazeze
şi modele incriminatorii care ridică proble- pe „…determinarea şi constatarea juridică
ma respectării standardelor constituționale a corespunderii exacte între semnele faptei
de calitate. În limitele acestui studiu nu prejudiciabile săvârșite şi semnele com-
avem pretenţia de a examina detaliat acest ponenţei infracţiunii, prevăzute de norma
cadru „bolnăvicios” al reglementărilor juri- penală” [sb.ns.]. Această condiţie, adânc
dico-penale. În perspectivă, întru dozarea inspirată de principiul legalităţii incrimină-
principiului securităţii juridice şi protejarea rii, se bazează pe o cunoaștere temeinică a
persoanelor de eventualele arbitrarii din elementelor de drept penal, inclusiv a pro-
partea justiţiarilor, cu siguranţă că se impu- blematicii ce se doreşte a fi pusă în atenţia
ne un studiu exegetic serios al acestei pro- cititorului prin prezenta abordare.
blematici. În posibilitatea dezvoltării unui Opinii şi discuţii. În conformitate cu
asemenea demers ştiinţific, cercetătorul va art. 134 alin. (1) din Constituţie, „Curtea
pleca de la premisa că cunoașterea acestui Constituţională este unica autoritate de ju-
domeniu de referinţă este în mod indispen- risdicţie constituţională în Republica Mol-
sabil condiţionată de abordarea factorilor dova” [2]. De asemenea, în acord cu art. 135
istorico-politici sau de altă natură, care stau alin. (1) lit. a), Curtea Constituţională „…
şi care continuă să stea la baza genezei aces- exercită, la sesizare, controlul constituţiona-
tor norme penale sensibile în raport cu prin- lităţii legilor şi hotărârilor Parlamentului, a

mai - iunie 2022
decretelor Preşedintelui Republicii Moldo- deosebită” din același articol. Cu privire la
va, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, celelalte dispoziții ale articolului 287 alin.
precum şi a tratatelor internaţionale la care (1) din Codul penal, criticile autorilor se
Republica Moldova este parte”[2]. referă la aspecte care țin de interpretarea
În activitatea sa jurisdicţională Cur- legii penale și de calificarea în practică a
tea Constituțională a examinat mai multe infracțiunilor, competență care nu aparține
sesizări prin care au fost invocate excep- Curții Constituționale” [4].
ţiile de neconstituţionalitate faţă de unele Ţinem însă să menţionăm că, în ca-
norme incriminatorii prevăzute în Partea zul normelor incriminatorii, norme prin
specială a Codului penal, care în viziunea care sunt definite şi descrise componenţele
autorilor sesizărilor reclamă controlul con- concrete de infracţiune în Partea specială a
stituţionalităţii. Prin majoritatea cererilor C.pen., sesizările privind controlul necon-
de neconstituţionalitate depuse în privinţa stituţionalităţii sunt, de regulă, admise de
normelor juridico-penale se invocă necon- către Curtea Constituţională în legătură cu
formarea lor cu exigențele de calitate care textele din legea penală care conţin semne
rezultă din prevederile constituţionale, „definitorii” sau „estimative” ale compo-
precum: art. 1 alin.(3) [preeminența drep- nenţelor de infracţiune.
tului], art. 22 [neretroactivitatea legii], art. Însăşi doctrina de specialitate defi-
23 [calitatea legilor] și art. 54 [restrânge- neşte evaziv aceste semne ale componenţei
rea exercițiului unor drepturi sau al unor de infracţiune, fapt ce face şi mai dificilă în-
libertăți] din Constituție, articol ce poate fi ţelegerea şi interpretarea practică a acesto-
invocat prin referirea la dreptul constituţi- ra. De pildă, distinsul autor V. Kudreavţev
onal care a fost efectiv încălcat. a desemnat semnele estimative sau de eva-
La examinarea excepţiilor de necon- luare ca fiind „acele situaţii juridice la baza
stituţionalitate, Curtea Constituţională lua constatării cărora stă conştiinţa juristului
una dintre următoarele hotărâri: ce aplică legea penală, prin luarea în con-
→ admiterea totală sau parţială a ex- sideraţie a prevederilor Codului penal şi a
cepţiei de neconstituţionalitate; împrejurărilor de fapt ce caracterizează ca-
→ neadmiterea excepţiei de neconsti- uza penală concretă” [5, p. 134]. Într-o altă
tuţionalitate. viziune conceptul de „semn estimativ” pre-
Admiterea totală sau parţială a ex- supune descrierea unor fenomene şi pro-
cepţiei de neconstituţionalitate. cese ale realităţii juridice prin criterii gene-
Invocarea neconformării normelor rale; în activitatea practică aceste semne se
penale cu prevederile constituţionale sus- stabilesc prin interpretarea normei juridi-
menţionate poate fi totală sau parţială. De ce sau în baza unor clarificări şi explicaţii
exemplu, într-o speţă: „Curtea a obser- făcute de instanţe superioare, precum şi
vat că în cazul sesizărilor nr. 208g/2020 prin noţiuni reglementate de acte subordo-
și nr. 44g/2021, deși s-a ridicat excepția nate legii [6, p. 234]. Într-o ultimă abordare
de neconstituționalitate a articolului 287 pe care ţinem să o specificăm, se susţine că
alin. (1) din Codul penal în întregime, au- „semnele definitorii cu caracter penal sunt
torii sesizărilor au criticat, din perspectiva semnele care se conţin în normele penale
exigențelor de calitate a legii penale, doar şi care sunt concretizate de către organul
textele „acțiunile intenționate care încal- aplicativ prin evaluarea factorilor care de-
că grosolan ordinea publică” și „precum și termină aplicarea legii penale” [7].
acțiunile care, prin conținutul lor, se de- Fără a avea pretenţia de a face abor-
osebesc printr-un cinism sau obrăznicie dări conceptule de anvergură, abordări

May-June 2022
mai - iunie 2022
realizate într-un studiu anterior [12, 310- excepţiile de neconstituţionalitate: textul
321]’, constatăm că particularitatea aces- „soldate cu alte urmări grave” din articolul
tor semnele estimative rezidă în ideea că 189 alin. (3) lit. f) din C.pen.; textul „soldată
la tălmăcirea lor interpretul legii penale, cu urmări grave” din articolele 307 alin. (2)
mai ales cel oficial, urmează să le evalueze lit. c) și 327 alin. (2) lit. c) din C.pen.; tex-
quaestio facti în funcţie de împrejurările şi tul „intereselor publice sau” din articolul
circumstanţele de comitere a faptei. Este 329 alin. (1) din C. pen.; textul „alte urmări
de menţionat că în Codul penal al Repu- grave” din articolul 329 alin. (2) lit. b) din
blicii Moldova, la descrierea infracţiunilor C.pen.; textul „acțiunile prevăzute la alin.
în normele de incriminare, sunt utilizate (1), soldate cu urmări grave” din articolul
destul de frecvent aceste semne. Inclusiv 335 alin. (1) din C.pen. [8]. De exemplu, în
sunt utilizate semne estimative pentru care cazul semnului estimativ al art. 329 alin. (1)
legiuitorul nu prevede criterii definitorii C.pen. formulat prin textul „intereselor pu-
susceptibile de a defini „câmpul infracţio- blice sau”, Curtea Constituţională pe bună
nal” al conduitei prejudiciabile. De exem- dreptate a concluzionat că acesta: „…com-
plu: „alte fapte inumane cu caracter simi- plică descrierea infracțiunii de neglijență
lar ce cauzează cu intenţie suferinţe fizice în serviciu, fiind o sursă de incertitudine
sau psihice grave” – art. 1351 alin. (1) lit. i); juridică […]. Noțiunea de „interes public”
alte urmări grave – art.171 alin.(3) lit.f), este abstractă și nu asigură identificarea
art.172 alin.(2) lit. e), art. 263 alin. (2) lit. entității căreia îi sunt cauzate daunele, adi-
b), art. 217 alin. (2) lit. b); art. 280 alin. (2) că victima infracțiunii. Prin urmare, textul
lit. b), art.307 alin.(2) lit.c) C.pen.; obrăzni- „intereselor publice sau” din articolul 329
cie sau cinism excepţional – art.287 alin. (1) alin. (1) din Codul penal nu îndeplinește
C.pen.) etc. Controlul de constituţionalitate standardul calității legii penale, fiind con-
a textelor de lege din normele incriminato- trar articolelor 1 alin. (3) și 22, coroborate
rii, formulate prin exprimări estimative de cu articolul 23 alin. (2) din Constituție” [8].
genul celor sus-menţionate, se pretinde a Admiterea totală sau parţială a cereri-
fi justificat de către autorii sesizărilor, în- lor privind excepţia de neconstituţionalita-
trucât folosirea lor la descrierea semnelor te a textelor normelor incriminatorii, care
constitutive creează premise şi condiţii se- nu întrunesc cerinţele de calitate a legii
rioase de încălcare a principiului legalităţii penale, are ca efect neconstituţionalitatea
incriminării. semnului (semnelor) obiectiv sau subiec-
În situaţia admiterii totale sau admi- tiv al componenţei de infracţiune descris
terii parţiale a excepţiilor de neconstitu- în respectiva parte a normei. Aceste semne
ţionalitate, textele de lege ce fac obiectul constitutive, ca şi partea normei, devin nule
sesizării sau, de regulă, anumite părţi ale şi nu mai pot întemeia din punct de vedere
acestora sunt declarate total sau parţial juridic calificarea unei fapte prejudiciabi-
neconstituţionale. De exemplu, prin Hotă- le ca infracţiune. Prin urmare, în absența
rârea privind controlul constituționalității unui semn constitutiv obligatoriu lipsește
din 17.10.2019 a unor prevederi din arti- componenţa de infracţiune şi prin aceasta
colele 189 alin. (3) lit. f), 307 alin. (2) lit. temeiul juridic al răspunderii penale pre-
c), 327 alin. (2) lit. c), 329 alin. (1) și alin. văzut la art. 51 alin. (1) C.pen. De exemplu,
(2) lit.b) și din articolul 335 alin. (11) din declararea neconstituţionalităţii normei
C.pen. au fost declarate neconstituționale din art. 329 alin. (2) lit. b) din C.pen., la care
următoarele părţi ale normelor incrimina- este descrisă agravanta „alte urmări grave”
torii în privinţa cărora au fost pronunțate [8], face ca acest semn calificativ cu caracter

mai - iunie 2022
agravant să fie inaplicabil şi inoperabil la tuţiei. După cum afirmă, pe drept cuvânt,
calificarea infracţiunilor. Astfel, în ipoteza prof. I. Dolea: „Hotărârea Curţii urmează
survenirii unor daune mai grave decât cele să fie aplicată în cadrul tuturor raporturi-
prevăzute în cadrul componenţei de bază lor juridice care nu s-au stins încă la data
sau tip a neglijenţei de serviciu (de exem- pronunţării hotărârii, respectiv, tuturor
plu, survenirea unei daune patrimoniale situaţiilor cărora li se aplică în continuare
în proporţii deosebit de mari), cu excepţia dispoziţiile legale declarate neconstituţio-
decesului victimei [art. 329 alin. (2) lit. a) nale, precum şi pe calea revizuirii. În acest
C.pen.], fapta va fi calificată în baza normei caz, norma juridică este nulă de drept şi, în
de la art. 329 alin. (1) C.pen. al Republicii final, în lipsa intervenţiei legiuitorului origi-
Moldova. nar sau delegat, îşi încetează efectele” (sb.
Această soluţie aplicativă derivă din ns.) [10, p. 130].
prevederile art. 140 din Constituţia R. Mol- O problemă distinctă, care pe viitor
dova: „Legile şi alte acte normative sau une- va forma o preocupare aparte a autorului,
le părţi ale acestora devin nule, din momen- o constituie retroactivitatea Hotărârilor
tul adoptării hotărârii corespunzătoare a Curţii Constituţionale pronunţate în mate-
Curţii Constituţionale” [2]. În acest sens, ria dreptului penal. În acest sens, plecând
Curtea a statuat: „[…] respectarea hotărâri- de la prevederile art. 140 al Constituţiei
lor Curţii Constituţionale este o condiţie ne- R. Moldova menţionate supra, Curtea Con-
cesară şi esenţială pentru buna funcţionare stituţională a statuat: „§41. […] textul „din
a autorităţilor publice ale statului şi pentru momentul adoptării hotărârii” din norma
afirmarea statului de drept […]. Decizia constituțională citată se referă la efectul ex
de constatare a neconstituţionalităţii face nunc al hotărârilor Curții Constituționale,
parte din ordinea juridică normativă, prin fapt care presupune că acestea produc
efectul acesteia prevederea neconstituţio- efecte pentru viitor” [17]. Referitor la
nală încetându-şi existenţa pentru viitor” efectul ex tunc, Curtea Constituţională a
[9]. Mai mult decât atât, Curtea a reţinut: recunoscut efectul retroactiv al hotărâri-
„[…] conținutul normelor constituționale lor sale pronunţate în materia controlu-
este cel definit implicit în jurisprudenţa lui constituţionalităţii normelor penale de
instanței de jurisdicție constituțională, care drept substanţial, la care după cum este şi
are un caracter regulator și constituie izvor firesc se referă şi normele incriminatorii.
de drept prin efectele sale. Interpretarea Astfel, s-a statuat: „§68. În cazul declarării
dată dispoziţiilor constituţionale comportă neconstituționalității unor norme de drept
caracter oficial şi obligatoriu pentru toţi su- penal substanțial, este firesc ca față de aces-
biecţii raporturilor juridice. Hotărârea prin tea să se aplice regula efectului retroactiv
care se interpretează un text constituţional al normei penale mai favorabile, garantate
are putere de lege şi este obligatorie, prin de art. 22 din Constituție” [17].
considerentele pe care se sprijină, pentru O altă problemă de referinţă o consti-
toate organele constituţionale ale Republi- tuie impactul pe care îl produce admiterea
cii Moldova. Aceasta se aplică direct, fără excepţiilor de neconstituţionalitate asupra
nici o altă condiţie de formă” [9]. limitelor incriminatorii ale normei penale
Adoptarea unei soluţii contrare ar fi supuse controlului constituţional. Sub acest
în dezacord cu principiul loialităţii consti- aspect, studiul jurisprudenţei constituţio-
tuţionale, care implică, în mod necesar, ca nale evidenţiază două efecte de moment:
toate actele normative subordonate să nu - restrângerea „câmpului infracţio-
fie în contradicţie cu prevederile Consti- nal” al normei penale;

May-June 2022
mai - iunie 2022
- păstrarea „câmpului infracţional” al le Părţii speciale a C.pen. nu de fiecare dată
normei penale. implică o restrângere a câmpului infracţio-
În primul caz, admiterea sesizării are nal al faptelor penale. În asemenea cazuri
un impact diminutiv asupra conduitei cri- partea textului declarată neconstituţiona-
minale şi are loc atunci când declararea lă fie că este irelevantă pentru definirea
neconstituțională a unei părţi a normei componenţei de infracţiunii, fie că semnul
atrage după sine neconstituționalitatea constitutiv consfinţit din partea textului
unui sau a mai multor semne prin care este declarată neconstituțională se regăsește
descrisă o anumită modalitate normativă într-o altă parte a textului care corespun-
de comitere infracţiunii. Astfel, într-o speţă de cerinţelor de calitate. De exemplu, prin
Curtea a conchis: „[…] noțiunea de „cinism” HCC nr/2019 semnul „…intereselor publi-
din articolul 287 alin. (1) din Codul penal ce sau…” prevăzut la descrierea infracţi-
este formulată de o manieră imprecisă şi unii de neglijenţă în serviciu a fost decla-
neclară, fapt care le conferă autorităților ce rat anticonstituţional. În legătură cu acest
o aplică o marjă discreționară excesivă. Prin caz, Curtea menționează că declararea
urmare, Curtea reține că această prevedere neconstituțională a textului „intereselor
legală (textul „cinism sau”) nu îndeplinește publice sau” din articolul 329 alin. (1) din
standardul calității legii penale, fiind con- Codul penal nu restrânge câmpul de apli-
trară art. 1 alin. (3) şi 22, coroborate cu art. care al acestui articol. În acest sens, Curtea
23 din Constituție. Concluzia Curții este reține că expresia legală ce se menține [da-
consolidată și de existența altor dispoziții une în proporții mari drepturilor și intere-
legale care asigură ordinea, liniștea și res- selor ocrotite de lege ale persoanelor fizi-
pectarea normelor de conviețuire socia- ce și juridice] protejează toate eventualele
lă, e.g. huliganism nu prea grav [articolul victime ale faptei de neglijență în serviciu,
354 din Codul contravențional], consumul avându-se în vedere că persoanele juridice
de băuturi alcoolice în locuri publice și pot fi de drept public sau de drept privat (a
apariția în astfel de locuri în stare de ebri- se vedea articolul 173 din Codul civil). Ast-
etate produsă de alcool [articolul 355 din fel, rezultă în mod rezonabil că eventualele
Codul contravențional], tulburare a liniștii daune materiale cauzate intereselor publi-
[articolul 357 din Codul contravențional] ce s-ar putea regăsi în categoria daunelor
etc.” [4]. Prin urmare, declararea de către cauzate drepturilor şi intereselor ocrotite
Curtea Constituţională a textului „cinism de lege ale persoanei juridice de drept pu-
sau” ca fiind o expresie ce nu îndeplinește blic” [8].
standardul de calitate a legii penale are un Este de menţionat că admiterea ex-
efect direct asupra ariei de aplicare a art. cepţiilor de neconstituţionalitate a textelor
287 C.pen. în sensul restrângerii acesteia. normative din Partea specială a Codului pe-
Prin urmare, dacă până la pronunţarea re- nal nu poate antrena după sine o extindere
spectivei hotărâri infracţiunea prevăzută la a limitelor incriminării. Or, potrivit exigen-
art. 287 alin. (1) C.pen. putea îmbrăca for- ţelor pe care le implică principiului legalită-
ma acțiunilor huliganice manifestate prin ţii incriminării, nulum cine crime lege, nula
cinism, după adoptarea respectivei hotărâri poena sine lege, determinarea unei faptei
această formă a acţiunilor huliganice nu ca infracţiune penal condamnabilă poate fi
mai poate fi invocată la încadrarea juridică făcută doar prin adoptarea unei legi pena-
a respectivei conduite criminale. Deşi mai le. Mai mult decât atât, „…o lege penală nu
rar, admiterea excepţiilor de neconstituţio- poate fi aplicată extensiv tot în detrimentul
nalitate a textelor normative din dispoziţii- acuzatului…” [13, p. 572], „…termenul de

mai - iunie 2022
lege se referă la un text în vigoare în siste- interpretul oficial al legii penale (persoana
mul de drept al unui stat contractant, astfel care efectuează urmărirea penală, procu-
cum acesta este interpretat de jurisdicţiile rorul şi judecătorul) va avea o certitudine
competente” [13, p. 576]. În acelaşi timp, juridică în plus că textul de lege, la care este
noțiunea de „drept”, astfel cum este utiliza- descrisă forma agravantă calificativă a abu-
tă la art. 7, corespunde celei de „lege” care zului de putere sau a abuzului de serviciu
figurează în alte articole ale Convenției și [art. 327 alin. (2) lit. b1 C.pen.], corespunde
cuprinde atât dreptul izvorât din lege, cât criteriilor de calitate şi că este formulat în
și din jurisprudență și implică anumite strictă congruență cu rigorile care rezultă
condiții calitative, printre care accesibili- din principiul legalităţii incriminării.
tatea și previzibilitatea. Pe de altă parte, o În cel de al doilea rând, argumentele
practică de stat care contravine normelor invocate în hotărârile pronunţate de Curtea
în vigoare ale legii scrise și care golește de Constituţională pot sta la baza identificării
substanță legislația pe care se presupune că soluțiilor de interpretare a legii penale şi
se bazează nu poate fi calificată ca „drept“ de încadrare juridică a infracţiunilor, atunci
în sensul art. 7 din CEDO[14]. când legea penală nu oferă noţiuni clarifi-
Neadmiterea excepţiilor de necon- cative la descrierea semnelor componenței
stituţionalitate. de infracţiune. De exemplu, în DCC/nr 201
În cazul neadmiterii excepţiei de „Curtea notează că legea penală nu poate
neconstituționalitate, partea textului incri- să exceleze în texte explicative […]. Oricât
minator ce formează obiectul cererii este de- de clar ar fi redactată o normă juridică, în
clarată ca fiind corespunzătoare standarde- orice sistem de drept există un element in-
lor constituţionale de calitate a legii penale, evitabil de interpretare judiciară, inclusiv
adică suficient de clară şi accesibilă pentru într-o normă de drept penal […]. Astfel, ro-
aplicarea acesteia în strictă consonanţă cu lul decizional conferit instanțelor de jude-
principiul legalităţii incriminării. De exemplu, cată urmărește tocmai înlăturarea dubiilor
Curtea Constituţională într-o speţă a declarat ce persistă cu ocazia interpretării normelor
ca fiind inadmisibilă sesizarea nr. 5g/2021 […]. Curtea reiterează că practica judiciară
privind excepția de neconstituționalitate a poate constitui un reper obiectiv în funcție
unor prevederi din articolul 327 alin. (2) lit. de care să poată fi apreciat conținutul unei
b1) din C.pen., care se referă la abuzul de servi- norme penale și care poate contribui la
ciu săvârșit din interes material, în scopul rea- aplicarea previzibilă a acesteia […]. În acest
lizării altor interese personale sau în interesul context, Curtea observă că CSJ a dezvoltat
unei terțe persoane [15]. criterii de interpretare a textului contestat
Deciziile Curţii Constituţionale inad- „din interes material, în scopul realizării al-
misibilitate a excepţiilor de neconstituţi- tor interese personale sau în interesul unei
onalitate pronunţate în materia dreptului terțe persoane” prin HP CSJ nr. 7 din 15 mai
penal pot avea şi ele un rol direct sau in- 2017 cu privire la aplicarea legislației, refe-
direct la interpretarea legii penale. În pri- ritoare la răspunderea penală pentru abuzul
mul rând, aceste hotărâri au o valoarea jude putere sau abuzul de serviciu, excesul de
ridică de lucru interpretat, din care rezultă putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu,
că semnele componenței de infracţiune, precum și neglijența în serviciu […]. Așadar,
descrise prin textele incriminatorii ce au Curtea Constituţională reține că Curtea Su-
făcut obiectul examinării, corespund ce- premă de Justiție a oferit indicii de inter-
rinţelor de calitate prevăzute de Constitu- pretare a textului contestat, potrivit cărora
ţie. Cu referinţă la exemplul oferit mai sus, motivele prevăzute de lit. b 1 ) din alin. (2)

May-June 2022
mai - iunie 2022
din articolul 327 din Codul penal sunt speci- tive ale Curţii Suprem de Justiţie. Se poate
ale și au un efect agravant […]. Prin urmare, astfel observa că prin jurisprudenţa Curţii
având în vedere evoluția practicii judiciare, Constituţionale a fost ridicată esenţial va-
în special a instanței judecătorești supreme, loarea interpretărilor făcute de către Ple-
Curtea notează că aplicabilitatea prevederi- nul CSJ a Republicii Moldova. În acest sens,
lor contestate a devenit suficient de clară și poate fi invocată şi jurisprudenţa ChEDO
de previzibilă” [15]. care a recunoscut, în cauza Baydar v. Olan-
În DCC/nr 201 din 2020 privind da din 24 aprilie 2018, faptul că asigurarea
excepția de neconstituționalitate a unor aplicării uniforme și a interpretării corec-
dispoziții din articolul 248 C.pen. a fost te a legilor de către instanțele supreme ale
declarată inadmisibilă sesizarea privind unui stat reprezintă un scop legitim compa-
excepția de neconstituționalitate a textului tibil cu Convenția.
„cu folosirea frauduloasă a documentelor” Concluzii. Interpretarea legii penale
din C.pen. În acest sens, Curtea a invocat prin prisma jurisprudenței constituţionale
faptul că: […] Plenul CSJ a explicat, în scopul are o importanţă covârșitoare pentru stu-
unificării sensului unor termeni utilizați în diul dogmatic, exegetic şi critic al dreptului
articolul 248 din Codul penal, la punctul 6 penal. Studiul dogmatic permite evaluarea
din Hotărârea nr. 5 din 24 decembrie 2010, măsurii în care principiile fundamentale
semnificația unor noțiuni ca „document ale dreptului penal sunt implementate şi
fals”, „document nul”, „document obținut aplicate efectiv în legislaţia penală naţiona-
pe cale ilegală”, „document care conține lă. Prioritar, această latură a studiului se re-
date neautentice” […]. Curtea Supremă de feră la principiul legalităţii incriminării ca
Justiţie a oferit indicii de interpretare a tex- principiu fundamental de care se conduce
tului contestat. Așadar, utilizarea unor do- Curtea constituțională la evaluarea stan-
cumente false, nule, obținute pe cale ilegală dardelor de calitate ale legii penale. Studiul
sau care conțin date neautentice pentru a exegetic permite cunoaşterea sensului şi
trece frontiera vamală a Republicii Moldo- câmpului exact de aplicare a normei pena-
va presupune, prin definiție, o utilizare fra- le care descrie semnele unei componenţe
uduloasă a acestor documente [16]. concrete de infracţiune. Mai ales acest stu-
Într-adevăr, legea penală nu poate de- diu este deosebit de relevant pentru înca-
păşi anumite limite rezonabile în explicarea drarea juridică a infracţiunilor prevăzute
termenilor şi expresiilor utilizate la descri- de normele asupra cărora a fost exercitat
erea semnelor componenței de infracţiune. controlul de constituţionalitate. La rândul
Din interpretările Curţii Constituţionale re- său, studiul critic al normelor penale prin
iese că atunci când interpretul legii penale prisma jurisprudenței constituționale ur-
întâmpină dificultăţi la tălmăcirea acestor măreşte identificarea imperfecţiunilor şi
semne se poate recurge la interpretări sta- videlor legislative, întru formularea unor
tuate în practica judiciară, mai ales la inter- propuneri de lege-ferenda în demersul fi-
pretările consacrate în Hotărârile explica- resc de perfecţionare a normelor penale.
1. Convenţia Europeană a Drepturilor adiţional şi de Protocoalele nr. 4, 6, 7,

Omului amendată de Protocoalele nr. 12, 13 şi 16. https://www.echr.coe.int/
11, 14 şi 15, completată de Protocolul documents/convention_ron.pdf;

mai - iunie 2022
2. Constituţia Republicii Moldova din 29 (sesizările nr. 151g/2018, nr. 172g/2018,
iulie 1994. Republicat: Monitorul Ofici- nr. 174g/2018, nr. 175g/2018, nr.
al al Republicii Moldova nr.78/140 din 183g/2018, nr. 186g/2018, nr.
29.03.2016. Monitorul Oficial al Repu- 189g/2018, nr. 191g/2018, nr.
blicii Moldova nr.1 din 12.08.1994; 193g/2018, nr. 198g/2018, nr.
3. Codul penal al Republicii Moldova. Pu- 200g/2018, nr. 203g/2018, nr.
blicat în Monitorul Oficial Nr. 72-74 211g/2018, nr. 212g/2018, nr. 2g/2019,
art. 195 din 14-04-2009; https://www. nr. 21g /2019, nr. 35g/2019, nr. 49g
legis.md/cautare/getResults?doc_ /2019, nr. 62g /2019, nr. 105g/2019,
id=125325&lang=ro; nr. 109g/2019, nr. 120g/2019, nr.
4. Hotărârea Curţii Constituţionale pri- 140a/2019 şi nr. 159g/2019) nr. 24 din
vind excepția de neconstituționalitate 17.10.2019. În: Monitorul Oficial nr.338-
a unor prevederi din articolul 287 alin. 343/207 din 15.11.2019;
(1) din Codul penal (neclaritatea nor- 9. Hotărârea Curţii Constituţionale Nr. 33
melor care incriminează infracțiunea de din 10-10-2013 privind interpretarea
huliganism) (sesizările nr. 208g/2020, articolului 140 din Constituţie (Sesi-
nr. 44g/2021, nr. 49g/2021 și nr. zarea nr. 45b/2013). Publicat : 20-12-
76g/2021); https://www.const- 2013 în Monitorul Oficial Nr. 297-303
court.md/public/ccdoc/hotariri/ art. 50;
h_25_2021_208g_2020_rou.pdf; 10. Dolea I., Efectul ex tunc al hotărârii
5. Кудрявцев В.Н., Общая теория ква- Curții Constituționale în materie pena-
лификации преступлений, Москва, lă. În: Studia Universitatis Moldaviae,
Юридическая литература, 1972; Universitatea de stat din Moldova, Chi-
6. Малиновский А.А. Оценочные по- şinău, 2017, p. 129-137;
нятия в законодательстве. În: Зако- 11. Hotărârea pentru controlul
нодательная техника современной constituționalității articolului 458 alin.
России: состояние, проблемы совер- (3) pct. 4) din Codul de procedură pe-
шенствования. Сборник статей. В 2 т. nală (efectul retroactiv al hotărârilor
/ Под ред. В.М.Баранова, 2001. Т. 1; Curții Constituționale în materie de
7. Шумилова О. С. Оценочные понятия drept penal procedural) (Sesizarea
в уголовном кодексе Российской nr. 98a/2018). https://www.const-
Федерации и их использование в court.md/public/ccdoc/hotariri/ro-
правоприменительной деятельно- h21201898a2018ro58ba8.pdf;
сти. Диссертация на соискание сте- 12. Cojocaru R., ,Puică V., Interpretarea
пени кандидата юридических наук. semnelor estimative ale infracţiunii de
Москва, 2002. https://www.dissercat. exces de putere sau depăşire a atribuţii-
com/content/otsenochnye-ponyatiya- lor de serviciu (art. 328 C.pen. al R. Mol-
v-ugolovnom-kodekse-rossiiskoi- dova) în procesul de instruire a studen-
federatsii-i-ikh-ispolzovanie-v-pravopr ţilor. În Conferinţa ştiinţifico-practică
(accesat la 20.09.2020); internaţională: Pregătirea profesională
8. Hotărârea privind controlul constituţio- a cadrelor pentru subdiviziunile Minis-
nalităţii unor prevederi din articolele 189 terului Afacerilor Interne şi alte organe
alin. (3) lit. f), 307 alin. (2) lit. c), 327 alin. de drept, Chişinău, 2021;
(2) lit. c), 329 alin.(1) şi alin. (2) lit. b) şi 13. Bîrsan C., Convenţia Europeană a Drep-
din articolul 335 alin.(11) din Codul penal turilor Omului. Comentariu pe articole,

May-June 2022
mai - iunie 2022
Ediţia 2, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2010; rii nr. 85g/2020 privind excepția de
14. Curtea Europeană a Drepturilor Omu- neconstituționalitate a unor dispoziții
lui. Ghid privind art. 7 din Convenția din articolul 248 din Codul penal (fo-
Europeană a Drepturilor Omului. Nicio losirea frauduloasă a documentelor în
pedeapsă fără lege: principiul legalității contextul infracțiunii de contrabandă).
infracțiunilor și pedepselor. https:// https://www.constcourt.md/public/
www.echr.coe.int/Documents/Guide_ ccdoc/decizii/d_77_2020_85g_2020_
Art_7_RON.pdf; rou.pdf).
15. Decizie de inadmisibilitate a sesi- 17. Hotărârea pentru controlul constituțio-
zării nr. 5g/2021 privind excepția nalității articolului 458 alin. (3) pct.
de neconstituționalitate a unor pre- 4) din Codul de procedură pena-
vederi din articolul 327 alin. (2) lă (efectul retroactiv al hotărârilor
lit. b1 ) din Codul penal (abuzul Curții Constituționale în materie de
de putere sau abuzul de serviciu). drept penal procedural) (Sesizarea
https://constcourt.md/ccdocview. nr. 98a/2018). https://www.const-
php?tip=decizii&docid=972&l=ro. court.md/public/ccdoc/hotariri/ro-
16. Decizia de admisibilitate a sesiză- h21201898a2018ro58ba8.pdf.
DESPRE AUTOR
Radion COJOCARU,
doctor în drept, profesor universitar,
director al Școlii doctorale
„Ştiinţe penale şi drept public”,
Academia „Ştefan cel Mare” a MAI
e-mail: radioncojocaruu@gmail.com

mai - iunie 2022
CZU 343.131 DOI 10.5281/zenodo.6641516

LEGALITATEA PROCESULUI PENAL*
Dinu OSTAVCIUC,
doctor în drept, conferențiar universitar
Subiectul cercetat în articol este unul de o importanță covârșitoare, imposibil de subestimat.

În rândurile de mai jos voi analiza rolul legislației și practicii internaționale și a celei naționale cu
privire la aplicarea și respectarea principiului legalității, rolul Curții Constituționale, efectul hotărâ-
rilor explicative ale Plenului Curții Supreme de Justiție asupra urmăririi penale și judecării cauzelor
penale, rolul și efectele hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și deciziilor Colegiului pe-
nal al Curții Supreme de Justiție asupra cercetării infracțiunilor.
Cuvinte-cheie: principiul legalității, preeminența dreptului, claritate, previzibilitatea și acce-
sibilitatea legii, supremația legii, etape, sancțiuni.
LEGALITY OF THE CRIMINAL PROCESS
Dinu OSTAVCIUC,
PhD, associate professor
The subject investigated in the article is one of overwhelming importance, impossible to un-
derestimate. In the following lines I will analyze the role of international and national law and
practice regarding the application and observance of the principle of legality, the role of the Con-
stitutional Court, the effect of the explanatory judgments of the Plenum of the Supreme Court of
Justice on the prosecution and trial of criminal cases, the role and effects of the resolutions of the
European Court of Human Rights and the decisions of the Criminal College of the Supreme Court of
Justice on the investigation of crimes.
Keywords: the principle of legality, pre-eminence of law, clarity, predictability and accessibil-
ity of the law, supremacy of the law, stages, penalties.
Introducere. Principiul legalității tă a prevederilor Constituției Republicii

este unul din cele mai importante și cu- Moldova, a legilor și altor acte normative
noscute principii ale dreptului, fiind studi- corespunzătoare acestora de către toate
at chiar în primul an în cadrul facultăților instituțiile și organizațiile statale și nesta-
de drept. Legalitatea este înțeleasă ca res- tale, funcționari, cetățeni etc.
pectarea și punerea în aplicare constan- Metode şi materiale aplicate. La ela-
*Articol elaborat în baza proiectului „Asigurarea drepturilor omului în cadrul etapelor prejudiciare:
normativul procesual penal național, practici europene și internaționale”, din cadrul Programelor
de Postdoctorat pentru anii 2022-2023, cu cifrul 22.00208.0807.04/PD I.

May-June 2022
mai - iunie 2022
borarea acestei publicații a fost folosit ma- CC „reține că legalitatea reprezintă o
terialul teoretic, normativ și empiric. De cerinţă fundamentală a activităţii instan-
asemenea, cercetarea respectivului subiect ţelor judecătoreşti. Principiul legalităţii, fi-
a fost posibilă prin aplicarea mai multor me- ind un principiu-cadru, prezumă totodată
tode de investigare ştiințifică specifice teo- caracterul legal al instanţei judecătoreşti.
riei și doctrinei procesual-penale: metoda Acest principiu decurge şi din prevederile
logică, metoda analizei comparative, analiza Convenţiei europene pentru apărarea drep-
sistemică etc. turilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
Scopul cercetării. Cercetarea și anali- potrivit căreia persoana are dreptul la jude-
za cadrului normativ intern, jurisprudenței carea în mod echitabil a cauzei sale, de către
și doctrinei privind legalitatea procesului o instanţă independentă şi imparţială, insti-
penal și efectul nerespectării ei în contex- tuită de lege (articolul 6 §. 1).” [7, p. 79]
tul asigurării și garantării drepturilor și „Starea legalității în reglementarea
libertăților părților în procesul penal. relațiilor publice în tot procesul penal se da-
Rezultate obținute şi discuții. „Prin- torează prezenței unui cadru juridic adecvat.
cipiul legalităţii stă la baza întregului sis- Prezența legilor sănătoase este fundamen-
tem de drept, evident găsindu-şi expresie şi tul legalității, dar nu și legalitatea în sine.
în procesul penal, care, amintim, este o ac- Principiul legalității în procesul penal vizea-
tivitate strict reglementată de lege. Este un ză implementarea și respectarea constantă
principiu general ce constă în obligaţia ce- a legilor de către toți participanții la relațiile
tăţenilor, funcţionarilor publici şi a organe- publice, asigurarea unui astfel de comporta-
lor de drept de a respecta legea.”[7, p. 79] ment al cetățenilor și a activităților organe-
„În legislația procesual-penală prin- lor de stat care să respecte cerințele statului
cipiul legalității se precizează în stabilirea de drept.” [16, p. 43]
procedurii de cercetare a cauzelor pena- Pentru organul de urmărire penală
le. Sarcina ofițerului de urmărire penală, și procurori, respectarea cerințelor de le-
procurorului, instanței de judecată include galitate înseamnă, în primul rând, asigu-
respectarea strictă a legilor substanțiale și rarea începerii urmăririi penale, cercetării
procesuale (la începerea urmăririi penale, complete, obiective și sub toate aspectele a
la numirea ședinței de judecată, la judeca- circumstanțelor cazului, efectuarea tuturor
rea cauzei, la verificarea legalității sentinței acțiunilor necesare pentru administrarea
în instanțe ierarhic superioare etc.).”[17, p. și examinarea probelor în strictă conformi-
106] tate cu legea. În acest scop, Codul de proce-
„Legalitatea procesului penal indică dură penală reglementează cu atenție asu-
faptul că întreaga desfășurare a acestuia, pra efectuării tuturor acțiunilor și adoptării
cuprinzând toate principiile, toate regulile, hotărârilor procesuale permise de lege și în
toate normele de amănunt, este obligatoriu strictă conformitate cu prevederile legale.
să fie prevăzută de lege. Din această per- Cerința respectării și executării exac-
spectivă, a cadrului juridic de reglementare, te a legilor în cursul urmăririi penale, pre-
legalitatea constituie un principiu-cadru, cum și în alte etape ale procesului penal, se
dat fiind că nimic din regulile procesului adresează nu numai organului de urmărire
penal, incluzând și toate celelalte principii, penală, ci și celorlalți participanți ai proce-
nu poate exista în afara lui.”[3, p. 71] sului penal (apărători, reprezentanți legali,

mai - iunie 2022
experți, specialiști, martori etc.). Totodată, legalităţii. Ca urmare, respectarea legilor
pentru ca cetățenii să aibă posibilitatea de este obligatorie, iar încălcarea acestei obli-
a intra în timp util în raporturi procesuale gaţii constituţionale atrage implicit afecta-
penale, organul de urmărire penală, procu- rea principiului statului de drept.” [21]
rorul și instanța de judecată sunt obligați: „...legalitatea reprezintă o consacra-
a) să ia decizii în timp util cu privire la re a principiului nullum iudicium sine lege,
admiterea lor în procesul penal (de exem- precum și a principiului preeminenței
plu, recunoașterea victimei în calitate de dreptului într-o societate democratică în
parte vătămată și/sau civilă, recunoașterea scopul asigurării unei garanții efective pen-
reprezentanților legali etc.); tru a preveni arbitrariul în materie de ur-
b) să le explice drepturile și obligațiile mărire penală, condamnare sau aplicare
subiecților procesuali; a pedepsei (CtEDO, S.W. c. Regatului Unit,
c) să asigure posibilitatea exercitării Hot. din 22.11.1995, §. 34) și, totodată, le-
acestor drepturi. galitatea decurge din conținutul procesului
Cerințele de legalitate în procesul pe- penal, care este definit ca o activitate regle-
nal se aplică acțiunilor, deciziilor și actelor mentată de lege.” [12, p. 4; 13, p. 9, 10]
de procedură care reflectă evoluția proce- „Totodată, dreptul moldovenesc ofe-
sului penal. Încălcarea procedurii de strân- ră prioritate normelor consacrate în actele
gere, administrare și verificare a probelor de drept internaţional.” [4, p. 9]
atrage inadmisibilitatea datelor de fapt în Conform art. 7 alin. (1) CPP, procesul
calitate de probe. Erorile în desfășurarea penal se desfăşoară în strictă conformitate
acțiunilor procesuale care nu sunt lega- cu:
te de administrarea și examinarea probe- –– principiile şi normele unanim recu-
lor conduc la recunoașterea unor astfel de noscute ale dreptului internaţional;
acțiuni ca fiind ilegale și nu dau naștere la –– tratatele internaţionale la care Re-
consecințe juridice. publica Moldova este parte;
„Legalitatea este un principiu al cărui –– prevederile Constituţiei Republicii
domeniu de aplicare este extrem de larg. Se Moldova şi ale CPP.
aplică tuturor etapelor și instituțiilor pro- Potrivit art. 7 alin. (1) CPP, „În caz de
cesului penal, tuturor subiecților acestuia, neconcordanţă între prevederile CPP și tra-
se aplică tuturor acțiunilor și hotărârilor tatele internaţionale privitoare la drepturi-
procesuale, caracterizează toate fațetele le şi libertăţile fundamentale ale omului la
activității procesuale și ale raporturilor care Republica Moldova este parte, priorita-
procesuale, pătrunde în toate celelalte te au reglementările internaţionale.”
principii și contribuie foarte mult la pune- În aceeaşi ordine de idei, reieșind
rea lor în aplicarea efectivă a acestora.” [14, din prevederile art. 531 CPP, dispoziţiile
p. 164] tratatelor internaţionale la care Republica
„Fără îndoială este cel mai important Moldova este parte şi alte obligaţii interna-
principiu, în jurul căruia gravitează între- ţionale ale Republicii Moldova vor avea pri-
gul proces penal.” [9, p. 80] oritate în raport cu dispoziţiile CPP.
Curtea Constituţională „reafirmă că la Izvoarele internaționale sunt de dife-
baza statului de drept, consacrat de artico- rită natură, unele reglementează sfera de
lul 1 alin. (3) din Constituţie, stă principiul cooperare (de exemplu, cele de asistență

May-June 2022
mai - iunie 2022
juridică internațională în materie penală), asistența juridică și raporturile de drept
iar altele reglementează sfera de protecție a în procesele civile, familiale și penale din
drepturilor omului (de exemplu, Declarația 22.01.1993, semnată la Minsk. Aceste acte
Universală a Drepturilor Omului). internaționale sunt temei de cooperare în-
Instrumentele internaționale ce vi- tre mai multe state, atât cele ale Consiliului
zează protecția drepturilor omului se Europei și ONU, cât și cele ale Comunității
poziționează la nivel de principii funda- Statelor Independente.
mentale, constituind un standard ce este Din cele bilaterale reţinem: Trata-
impus subiecților dreptului internațional, tul între Republica Moldova şi România
implicit statelor semnatare. privind asistența juridică în materie civi-
Printre instrumentele internaționale lă şi penală din 06.07.1996; Tratatul în-
de cooperare și de protecție se remarcă în tre Republica Moldova şi Ucraina privind
primul rând tratatele constitutive ale Uniu- asistența juridică şi relațiile juridice în ma-
nii Europene. „Tratatul asupra Uniunii Eu- terie civilă şi penală din 13.12.1993; Tra-
ropene, pe care îl modifică, și un al doilea tatul între Republica Moldova şi Federația
tratat, asupra funcționării Uniunii Europe- Rusă cu privire la asistența juridică şi ra-
ne, care creează, în materie penală, spațiul porturile juridice în materie civilă, familia-
de libertate, securitate și justiție în Titlul lă şi penală din 25.02.1993; Tratatul între
V al Părții a treia, cu dispozițiile generale Republica Moldova şi Republica Lituania
în Capitolul 1 și dispozițiile proprii coope- cu privire la asistența juridică şi la rapor-
rării judiciare și polițienești în Capitolele turile juridice în materie civilă, familială şi
4 și 5. Acest spațiu relevă, de aici înainte, penală din 09.02.1993; Tratatul între Re-
o împărțire a competenței între Uniunea publica Moldova şi Republica Letonă cu
Europeană și statele membre. Suplimen- privire la asistența juridică şi la raporturile
tar la instrumente internaționale vizate se juridice în materie civilă, familială şi pena-
atribuie deciziile-cadru, directivele și reco- lă din 14.04.1993; Acordul între Republica
mandările în materie penală.” . [5, p. 41-46] Moldova şi Republica Turcia cu privire la
În același timp, sunt de menționat acele asistența juridică în materie civilă, comer-
surse internaționale cu conotație de coope- cială şi penală din 22.05.1996 etc.
rare, care pot fi multilaterale sau bilaterale. Dacă e să ne referim la instrumentele
Din cele multilaterale fac parte: Convenția internaționale cu privire la protecția drep-
europeană de asistență juridică în materie turilor omului, pot fi menționate: Declarația
penală din 20.04.1959, semnată la Strasbo- Universală a Drepturilor Omului din
urg; Convenția Națiunilor Unite contra tra- 10.12.1948 și Convenția pentru Apărarea
ficului ilicit de stupefiante și substanțe psi- Drepturilor Omului și a Libertăților Funda-
hotrope din 20.12.1988, semnată la Viena, mentale din 04.11.1950, semnată la Roma.
Convenția Internațională privind suprima- Aceste acte impun un standard cu privire la
rea finanțării terorismului din 09.12.1999, protecția drepturilor și libertăților omului,
semnată la New York; Convenția penală cu implicit dreptul la un proces echitabil, cu
privire la corupție din 27.01.1999, semnată respectarea tuturor garanțiilor corespun-
la Strasbourg; Convenția Națiunilor Unite zătoare.
împotriva criminalității transnaționale or- Trebuie să menționăm că prevederile
ganizate din 15.11.2000; Convenția privind tratatelor internaționale la care Republica

mai - iunie 2022
Moldova este parte, precum și alte obligații unui sistem unic de siguranță.
internaționale ale acesteia au prioritate în Procesul penal se desfășoară în strictă
raport cu prevederile legislației naționale. conformitate și cu prevederile Constituției
„Dacă Republica Moldova şi statul Republicii Moldova. La acest subiect nu
străin solicitat/solicitant sunt părți contrac- este cazul a da multe explicații, deoarece
tante ale mai multor tratate internaționale potrivit art. 7 din Constituție, „Constituţia
care reglementează proceduri de asistență Republicii Moldova este Legea ei Supremă.
juridică similare, şi, dacă între prevederi- Nici o lege şi nici un alt act juridic care con-
le acestor tratate există careva divergențe travine prevederilor Constituţiei nu are pu-
sau incompatibilități, se vor aplica preve- tere juridică.” Prin urmare, dacă o normă
derile acelui tratat care asigură o protecție procesuală penală contravine prevederilor
mai bună a drepturilor şi libertăților omu- constituționale, această normă nu are pute-
lui. În lipsa unui tratat internațional, poate re juridică și, respectiv, Constituția este un
fi acordată asistența juridică internațională instrument pentru garantarea și protejarea
în baza principiului reciprocității prin in- drepturilor și libertăților părților în proces
termediul canalelor diplomatice.” [6, p. 35] și ale altor persoane.
Hotărârea Curţii Constituţionale nr. Conform art. 2 alin. (3) CPP, „Consti-
10 din 16 aprilie 2010 pentru revizuirea tuţia Republicii Moldova are supremaţie
Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 16 din asupra legislaţiei procesuale penale naţi-
28 mai 1998 cu privire la interpretarea art. onale. Nici o lege care reglementează des-
20 din Constituţia Republicii Moldova, în făşurarea procesului penal nu are putere
redacţia Hotărârii nr. 39 din 09.07.2001, juridică dacă este în contradicţie cu Consti-
Curtea a stabilit că: „principiile şi norme- tuţia.” Această normă procesuală concreti-
le unanim recunoscute ale dreptului inter- zează supremația Constituției în raport cu
naţional, tratatele internaţionale ratificate legislația procesuală penală și, în așa mod,
şi cele la care Republica Moldova a aderat, asigură funcționalitatea sistemului legisla-
sunt parte componentă a cadrului legal al tiv, impunând direct respectarea drepturi-
Republicii Moldova şi devin norme ale drep- lor omului de către toate autoritățile.
tului intern.” În sensul acestei interpretări, În același timp, după cum s-a
în Republica Moldova dreptul intern şi cel menționat anterior, procesul penal trebuie
internaţional reprezintă un tot întreg, o să se desfășoare în strictă conformitate și
structură unitară. cu prevederile CPP. Acest aspect este indi-
Potrivit art. 2 alin. (2) CPP, „Principiile cat în art. 7 alin. (1) CPP, iar reglementări
generale şi normele dreptului internaţional asemănătoare le găsim și în art. 1 alin. (1)
şi ale tratatelor internaţionale la care Repu- CPP, art. 2 alin. (1) CPP.
blica Moldova este parte constituie elemente „Toată activitatea procesuală în an-
integrante ale dreptului procesual penal şi samblu, toate categoriile și instituțiile pro-
nemijlocit dau naştere drepturilor şi libertă- cesuale sunt reglementate în cele mai stric-
ţilor omului în procesul penal.” Prin norma te limite ale legii. Acest fapt este justificat
vizată, legislatorul pe de o parte aduce su- de aplicarea unor instituții procesuale cu
perioritate instrumentelor internaționale, caracter de constrângere (măsuri preven-
iar pe de altă parte sporește garanțiile tive, măsuri asigurătoare etc.) care, în cazul
părților în proces, făcând direct aprecierea aplicării ilegale, pot prejudicia drepturile

May-June 2022
mai - iunie 2022
și libertățile fundamentale ale persoanelor considerăm că este necesară completarea și
antrenate în proces. Expresia latină nullum modificarea acestor norme procesuale pen-
judicium sine lege (în traducere – nici o ju- tru evitarea paralelismului juridic. Or, art. 1
decată în afară de lege) caracterizează laco- alin. (1) CPP, art. 2 alin. (1) CPP și art. 7 alin.
nic și precis principiul legalității procesului (1) CPP reglementează desfășurarea proce-
penal consacrat de art. 7 Codul de Procedu- sului penal potrivit Constituției, tratatelor
ră Penală.” [8, p. 208] internaționale și CPP.
Totodată, CPP este unica lege cu carac- Asupra neadmiterii paralelismelor ju-
ter procesual penal aplicabilă, care acordă ridice s-a expus și CC. Astfel, „Curtea a subli-
drepturi, obligații, împuterniciri, stabilește niat că legea trebuie să reglementeze în mod
limitele procesului penal, competența orga- unitar, să asigure o legătură logico-juridică
nelor de stat în înfăptuirea urmăririi pena- între dispozițiile pe care le conține și să evi-
le și judecării cauzei, definește procedura te paralelismele legislative, ce generează
și asigură recursurile efective etc. Într-un incertitudine și insecuritate juridică. Or, în
final CPP reglementează, pe de o parte, ac- procesul de legiferare este interzisă institui-
tivitatea de investigare a infracțiunilor, iar rea acelorași reglementări în mai multe ar-
pe de altă parte protejează drepturile omu- ticole sau alineate din același act normativ
lui, asigurând atingerea scopului procesu- ori în două sau mai multe acte normative.”
lui penal. În același timp, art. 2 alin. (4) și [22,pct. 45; 23, pct.64]
(5) CPP pune în evidență importanța legii Este de menționat faptul că, prin-
procesuale penale. Astfel, „Normele juridice cipiul legalității acordă un rol deosebit
cu caracter procesual din alte legi naţionale constituționalității legilor, ținând cont de
pot fi aplicate numai cu condiţia includerii supremația Constituției. Astfel, potrivit art.
lor în prezentul cod. În desfăşurarea pro- 134 alin. (1) din Constituție, „Curtea Consti-
cesului penal nu pot avea putere juridică tuţională este unica autoritate de jurisdic-
legile şi alte acte normative care anulează ţie constituţională în Republica Moldova.”
sau limitează drepturile şi libertăţile omu- Grație acestei prevederi, autoritatea care
lui, încalcă independenţa judecătorească, se expune asupra constituționalității nor-
principiul contradictorialităţii, precum şi melor este Curtea Constituțională. Aceasta,
contravin normelor unanim recunoscute potrivit art. 134 alin. (3) din Constituție, „ …
ale dreptului internaţional, prevederilor garantează supremaţia Constituţiei, asigură
tratatelor internaţionale la care Republica realizarea principiului separării puterii de
Moldova este parte.” stat în putere legislativă, putere executivă
După cum observăm, dispoziţiile pri- şi putere judecătorească şi garantează res-
vind principiul legalității procesului penal ponsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a
din art. 7 CPP sunt în coroborare strânsă cu cetăţeanului faţă de stat.”
prevederile art. 1 și 2 ale CPP. În unele ca- Prin urmare, Curtea Constituțională
zuri prevederile din aceste norme procesu- exercită rolul de judecător constituțional.
ale se repetă, având chiar uneori prevederi Astfel, potrivit art. 135 alin. (1) lit. a) din
asemănătoare. Acest fapt denotă importanța Constituție, „Curtea Constituţională exerci-
izvoarelor procesului penal, respectării tă, la sesizare, controlul constituţionalităţii
drepturilor și libertăților fundamentale ale legilor şi hotărârilor Parlamentului, a de-
omului, garanțiilor procesuale etc. Totuși, cretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a

mai - iunie 2022
hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, pre- doar o funcţie de prevenţie, ci şi una de re-
cum şi a tratatelor internaţionale la care Re- paraţie, întrucât se referă în primul rând la
publica Moldova este parte.” situaţia concretă a părţii lezate în drepturile
Această autoritate, potrivit princi- sale prin norma criticată (DCC nr. 83 din 6
piului legalității procesului penal, este se- septembrie 2017, §§ 21-22; DCC nr. 56 din 27
sizată de instanța de judecată în procesul iunie 2017, §§ 23-25).” [23, pct. 23]
judecării cauzei, din oficiu sau la cererea „Actele normative sau unele părţi ale
unui participant la proces. Sesizarea Curții acestora declarate neconstituţionale devin
Constituționale are loc în cazul existenței in- nule şi nu se aplică din momentul adoptării
certitudinii cu privire la constituționalitatea hotărârii respective a Curţii Constituţiona-
legilor și a hotărârilor Parlamentului, a dele.” [24, pct. 30; 25, pct. 10]
cretelor Președintelui Republicii Moldova, Hotărârile CC sunt obligatorii pentru
a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului, toți participanții la procesul penal, impli-
aspecte reglementate de art. 7 alin. (3) CPP. cit pentru organele de urmărire penală și
Condițiile pe care trebuie să le întrunească instanțele de judecată (art. 7 alin. (6) CPP).
sesizarea și care este necesar să fie verifica- Observăm că art. 7 alin. (6) CPP omite să
te de instanța de judecată sunt reglementa- oblige procurorul să respecte hotărârile
te în art. 7 alin. (31) CPP. CC. Deși, prin organul de urmărire penală
Astfel, principiul legalității le asigură se prezumă și procurorul, totuși conside-
participanților la procesul penal dreptul răm că organul de urmărire penală și pro-
de a sesiza CC atunci când aceștia consi- curorul sunt subiecți diferiți în cadrul pro-
deră că o normă nu corespunde cerințelor cesului penal. Prezumarea că procurorul
constituționale și, prin urmare, încalcă un este organ de urmărire penală derivă din
drept constituțional. Ca urmare, CC tre- conținutul art. 52 alin. (1) pct. 2) CPP, care
buie să se implice în calitate de garant al reglementează că „ ... procurorul ... exerci-
constituționalității și prin prisma princi- tă nemijlocit urmărirea penală, revenindu-i
piului legalității să asigure respectarea atribuţiile organului de urmărire penală.”
drepturilor constituționale tuturor persoa- În primul rând, acordarea unor
nelor. atribuții procurorului nu înseamnă nici pe
„Aceasta reprezintă, de fapt, mijlo- departe atribuirea unui statut anumit, de-
cul prin care orice persoană (parte într- oarece organele de urmărire penală sunt
un proces penal) are acces la justiția reprezentate de ofițeri de urmărire penală
constituțională, ca o garanție a respectării (art. 253 alin. (2) CPP), iar statutul acestora
drepturilor și libertăților fundamentale ale este stabilit prin lege (art. 253 alin. (4) CPP
cetățenilor, în general.” [5, p. 46-47] și Legea nr. 333 din 10.11.2006).
În acest sens, s-a expus și CC, care afir- În al doilea rând, art. 253 CPP regle-
mă că „Excepţia de neconstituţionalitate re- mentează în concret care sunt organele de
prezintă o excepţie de procedură care are ca urmărire penală, fără indicarea procuroru-
scop împiedicarea pronunțării unei soluții lui (același lucru îl găsim și în prevederile
bazate pe o normă neconstituţională. Mai Legii privind statutul ofițerului de urmă-
mult, Curtea a menționat că, în cazul consta- rire penală). Prin urmare, există necesita-
tării neconstituţionalităţii unei norme prin tea modificării și completării art. 7 alin. (6)
intermediul excepţiei, aceasta nu manifestă CPP, cu includerea procurorului în preve-

May-June 2022
mai - iunie 2022
derile acestuia. implică riscul ca judecătorii să se compor-
În al treilea rând, art. 52 alin. (1) pct. te ca funcţionarii publici, care primesc or-
2) CPP indică cazul în care procurorului îi dine de la superiorii lor. Curtea Europeană
revin atribuțiile organului de urmărire pe- în jurisprudența sa a statuat că nu există un
nală, și anume atunci când exercită nemij- drept la o jurisprudență constantă, astfel în-
locit urmărirea penală. Ce se întâmplă în cât schimbarea jurisprudenței impusă de o
cazurile în care procurorul conduce urmă- abordare dinamică și progresivă este admi-
rirea penală, atribuție reglementată în art. sibilă și nu încalcă principiul securității ju-
52 alin. (1) pct. 3) CPP? S-ar prezuma că în ridice (CtEDO, Unedic c. Franței, 2008, para.
acest caz atribuțiile organului de urmărire 74; Legrand c. Franței, 2011), dacă sunt în-
penală nu-i revin procurorului. trunite două condiții: (1) noua abordare să
În general, mai multe norme ale CPP fie consecventă la nivelul acelei jurisdicții și
nu fac delimitarea clară dintre organul de (2) instanța care a decis schimbarea inter-
urmărire penală și procuror, ceea ce ar jus- pretării să motiveze detaliat considerente-
tifica modificarea normelor procesuale, le pentru care a decis astfel (Atanasovski c.
astfel încât să fie reglementată strict deli- Macedoniei, 2010, para. 38). ” [26, pct. 98]
mitarea respectivă. În temeiul art. 7 alin. (8) CPP, „Ho-
Totodată, este de reținut faptul că ho- tărârile definitive ale Curţii Europene a
tărârile CC sunt definitive, nu pot fi supuse Drepturilor Omului sunt obligatorii pen-
nici unei căi de atac, intră în vigoare la data tru organele de urmărire penale, procurori
adoptării și se publică în Monitorul Oficial şi instanţele de judecată.” Din prevederile
al Republicii Moldova. Asupra acestui fapt Constituţiei Republicii Moldova (art. 4 alin.
s-a expus și CC, reiterând că „ … indiferent (2)), precum şi din Hotărârea Curţii Consti-
de natura hotărârilor Curţii, ele îşi produc tuţionale nr. 55 din 14 octombrie 1999 Pri-
efectele pe care Constituţia şi legea le confe- vind interpretarea unor prevederi ale art.4
ră, în raport cu atribuţia exercitată de Curte, din Constituţia Republicii Moldova, rezultă
forţa lor juridică neputând fi contestată sau că CEDO constituie o parte integrantă a sis-
confirmată de nimeni.” [24, pct. 49] temului legal intern şi respectiv urmează a
Potrivit art. 7 alin. (7) CPP, „Hotărâri- fi aplicată direct ca oricare altă lege a Repu-
le explicative ale Plenului Curţii Supreme de blicii Moldova, cu deosebirea că CEDO are
Justiţie în chestiunile privind aplicarea pre- prioritate faţă de restul legilor interne care
vederilor legale în practica judiciară au ca- îi contravin. [7, p. 80]
racter de recomandare pentru organele de Reieşind din sensul acestei norme, au
urmărire penală şi instanţele judecătoreşti.” caracter obligatoriu nu doar interpretările
În acest sens, CC s-a expus asupra jurisprudenţiale ale Curţii cuprinse în ho-
forței juridice a acestor hotărâri explica- tărârile sale adoptate în privinţa Republicii
tive, menționând că „ … un sistem în care Moldova, dar şi cele adoptate în privinţa al-
este acordată Curţii Supreme posibilitatea tor state. Referitor la hotărârile Curţii adop-
de a adresa instanţelor de rang inferior „re- tate în privinţa unor state concrete, statele
comandări/explicaţii” în probleme de apli- contractante singure decid cum să execute
care a legislaţiei nu este de natură să favo- cel mai bine hotărârile Curţii, în condiţiile
rizeze apariţia unei puteri judecătoreşti cu constatării unei încălcări a articolului din
adevărat independente. Mai mult, aceasta Convenţie. Cel mai eficient mod de a repune

mai - iunie 2022
persoana căreia i-a fost recunoscută încăl- –– efectuarea fiecărui act procesual nu-
carea în situaţia sa iniţială (restitutio in in- mai în forma prescrisă de actul normativ;
tegrum) pentru Republica Moldova ca stat –– controlul judiciar asupra legalităţii
contractant şi în conformitate cu prevede- oricărui act procesual;
rile legale în vigoare, este aplicarea căii de –– conform CPP, actele de urmărire
atac extraordinare, şi anume a procedurii penală perfectate în contradicţie cu legea
de revizuire a cauzei la nivel naţional, prin de procedură penală sunt considerate nule;
care instanţa îşi retractează propria hotă- –– supremaţia legii.” [7, p. 80-81]
râre.” [27] Principiul legalității ne vorbește și
Pentru aplicarea corectă a prevede- despre Deciziile Colegiului penal al Curții
rilor CEDO este necesară studierea prea- Supreme de Justiție, pronunţate atunci
labilă a jurisprudenţei Curţii Europene a când este sesizat cu recurs în interesul le-
Drepturilor Omului de la Strasbourg, care gii. Astfel, aceste decizii sunt obligatorii
este unica în drept prin intermediul decizi- pentru instanțele de judecată în măsura în
ilor sale să dea interpretări oficiale aplicării care situația de fapt și de drept pe cauză ră-
CEDO, aceste interpretări fiind deci obliga- mâne cea care a existat la soluționarea re-
torii. Astfel, instanţele judecătoreşti sunt cursului (art. 7 alin. (9) CPP).
obligate să se călăuzească de aceste inter- Este de menționat faptul că, atunci
pretări. când ne referim la principiul legalității,
„În acest sens, sarcina primordială cu trebuie să înțelegem că acesta presupune
privire la aplicarea prevederilor Conven- calitatea legii și preeminența dreptului. În
ţiei Europene revine instanţelor naţiona- acest sens, Curtea Constituţională afirmă
le. Astfel, la judecarea cauzelor, instanţele că, Expresia „în conformitate cu legea” nu
de judecată trebuie să verifice dacă legea necesită doar conformitate cu legea naţio-
sau actul, care urmează a fi aplicate şi care nală, dar de asemenea se referă la calitatea
prevede drepturi şi libertăţi proclamate de acestei legi (a se vedea Halford v. the United
Convenţia Europeană, sunt compatibile cu Kingdom, § 49, Reports 1997-III). Curtea re-
prevederile acesteia. În caz de incompati- iterează că legea naţională trebuie să indice
bilitate, instanţele judecătoreşti vor aplica cu o claritate rezonabilă domeniul şi modul
direct prevederile Convenţiei Europene, de exercitare a discreţiei relevante oferite
despre acest fapt fiind menţionat în acte- autorităţilor publice pentru a asigura per-
le judecătoreşti de dispoziţie pronunţate.” soanelor un grad minim de protecţie la care
[28, pct. 1] au dreptul cetăţenii conform principiului
Conform art. 114 din Constituţie, jus- supremaţiei legii într-o societate democra-
tiţia se efectuează în numele legii. În esen- tică (a se vedea Domenichini v. Italy, § 33,
ţă, această regulă presupune: Reports 1996-V). [35]
–– instituirea şi organizarea legală „Cerinţa legalității nu este îndepli-
a organelor de stat, ce apar ca subiecte în nită prin simpla respectare a dreptului in-
procesul penal, în baza legii; tern relevant; trebuie ca dreptul intern să se
–– respectarea prevederilor legislaţiei; conformeze el însuşi Constituției și Conven-
–– utilizarea mijloacelor procesuale per- ţiei Europene, inclusiv principiilor genera-
mise de lege sau care nu contravin legislaţiei le enunţate sau presupuse de acestea (a se
în timpul desfăşurării procesului penal; vedea Plesó v. Ungaria, 2 octombrie 2012, §

May-June 2022
mai - iunie 2022
59).” [31, pct. 74] normele juridice aplicabile într-un caz con-
„Curtea reține că exigențele preemi- cret.” [39]
nenței dreptului presupun, inter alia, asi- Accesibilitatea legii are în vedere
gurarea legalității și a certitudinii juridice aducerea la cunoștința publică a actelor
(Raportul privind preeminența dreptului, normative și intrarea în vigoare a acestora,
adoptat de Comisia de la Veneția la cea de-a care se realizează în baza articolului 76 din
86 sesiune plenară, 2011, § 41). În acest sens, Constituție, legea fiind publicată în Monito-
articolul 23 alin. (2) din Constituție impune rul Oficial.
adoptarea de către legislator a unor legi ac- Curtea Constituţională menționează
cesibile și previzibile.” [30, pct. 42] că „Condiția accesibilității presupune ca
CtEDO înţelege prin lege nu numai textele de lege să poată fi cunoscute de că-
baza legală din dreptul intern – „textul în tre destinatari. Orice persoană trebuie să
vigoare interpretat de instanţa competen- poată să dispună de informații privind nor-
tă” [36], ci şi „calitatea legii”. Aceasta în- mele juridice aplicabile într-un caz concret
seamnă că legea, prin calităţile ei, garan- (Khlyustov v. Rusia, 11 iulie 2013, § 68).”
tează principiul preeminenţei dreptului, [29, pct. 39]
menţionat explicit în preambulul CEDO, şi La rândul ei, condiția previzibilității
oferă o anume protecţie împotriva încălcă- este îndeplinită atunci când persoana poa-
rilor arbitrare ale drepturilor garantate de te – în caz de necesitate, cu o asistență ju-
CEDO. [37] ridică adecvată – să prevadă, într-o mă-
Principiul legalităţii presupune exis- sură rezonabilă în circumstanțele cauzei,
tenţa unor norme de drept intern suficient consecințele pe care le poate avea o anumi-
de accesibile, precise şi previzibile în apli- tă conduită. [40]
carea lor, astfel cum reiese şi din jurispru- „Totodată, pentru ca legea să îndepli-
denţa constantă a CtEDO. [38] nească exigența previzibilității, ea trebuie
„Normele de procedură trebuie să să precizeze cu suficientă claritate întin-
fie elaborate în așa fel încât ele să simpli- derea şi modalităţile de exercitare a pute-
fice activitatea care conduce la realizarea rii discreționare a autorităţilor în domeniul
justiției și să-i asigure desfășurarea cea mai respectiv, ţinând cont de scopul legitim ur-
conformă cu trebuința de a nu se sacrifi- mărit, pentru a-i oferi persoanei o protecție
ca niciunul din interesele care pot intra în adecvată împotriva arbitrarului (Sissanis
joc.” [10] v. România, 25 ianuarie 2007, § 66; Sey-
Accesibilitatea legii are în vedere po- chell v. Malta, 28 august 2018, § 50-52).”
sibilitatea persoanei de a cunoaşte conţinu- [30, pct. 45]
tul dispoziţiilor legale (de pildă, cetăţeanul „Criteriul „legalităţii” presupune ca
să dispună de informaţii suficiente, în cir- orice lege să fie suficient de precisă pentru
cumstanţele cauzei, cu privire la existenţa a-i permite persoanei – în caz de necesitate,
şi conţinutul normelor juridice aplicabile cu o asistenţă juridică adecvată – să preva-
într-un caz determinat). dă, într-o măsură rezonabilă în circumstan-
„Condiția accesibilității presupune ţele cauzei, consecinţele pe care le poate
ca textele de lege să poată fi cunoscute de avea o anumită acţiune (a se vedea M. v.
către destinatari. Orice persoană trebuie Germania, 17 decembrie 2009, § 90; şi Os-
să poată să dispună de informații privind hurko v. Ucraina, 8 septembrie 2011, § 98).”

mai - iunie 2022
[31, pct. 73] privește nu numai existența unei baze lega-
„La rândul ei, condiția previzibilității le în dreptul intern, ci și o cerință calitativă
este îndeplinită atunci când persoana poate inerentă conceptului autonom de legalitate;
– în caz de necesitate, cu o asistență juridică acest concept implică condiții privind acce-
adecvată – să prevadă, într-o măsură rezo- sibilitatea și previzibilitatea „legii”, precum
nabilă în circumstanțele cauzei, consecințele și cerința de a acorda un mijloc de protecție
pe care le poate avea o anumită conduită împotriva interferențelor arbitrare din par-
(Gestur Jónsson și Ragnar Halldór Hall v. tea autorităților publice asupra drepturilor
Islanda, 30 octombrie 2018, § 88; Berardi și protejate de Convenție.” [33, pct. 31]
Mularoni v. San Marino, 10 ianuarie 2019, § În vederea respectării principiului
40).” [30, pct. 44] legalității procesului penal (a legii) în ca-
Previzibilitatea legii nu se opune ca drul investigării unei cauze penale și pen-
persoana interesată să fie nevoită să recur- tru respectarea și garantarea efectivă a
gă la o consiliere pentru a evalua, în mod drepturilor și libertăților fundamentale ale
rezonabil faţă de împrejurările cauzei, con- părților în proces este necesară instituirea
secinţele ce ar putea decurge dintr-o anu- unor garanții.
mită acţiune. [41] „Principiul legalității procesului penal
Această exigenţă de „previzibilitate” a implică respectarea unor garanții procedu-
dispoziţiei de drept este destinată să pro- rale oferite de lege împotriva arbitrarului.”
tejeze principiul securităţii juridice şi este [34, pct. 55]
respectată „în cazul în care persoana poate „Stricta legalitate a procesului penal
să prevadă în mod rezonabil, având în ve- are ca scop înlăturarea arbitrarului din ca-
dere circumstanţele cauzei, consecinţele ce drul acestuia, activitatea organelor statului
ar putea rezulta dintr-un act determinat” fiind încadrată și reglementată prin norme
sau „dacă legea indică în mod suficient de juridice.” [2, p. 6]
clar în ce împrejurări şi condiţii autorităţile „Asigurarea respectării principiului
publice pot lua o anumită măsură”. [42] legalității procesului penal are loc prin in-
Întinderea noţiunii de previzibilitate stituirea unor anumite garanții:
depinde în mare măsură de conţinutul dis- –– aplicarea sancţiunii nulităţii actelor
poziţiei legale despre care este vorba, de procesuale sau procedurale nelegale;
domeniul de aplicare al acesteia, precum şi –– aplicarea sancţiunii excluderii pro-
de numărul şi calitatea destinatarilor.” [43] belor nelegal sau neloial administrate;
„Curtea este obligată să ia act de fap- –– aplicarea sancţiunii amenzii judici-
tul că, în conformitate cu jurisprudența sa are;
bine stabilită, cerința de „legalitate” pre- –– controlul legalității actelor procesu-
văzută în alte dispoziții ale Convenției – in- ale: de către procuror cu privire la activita-
clusiv expresiile „în conformitate cu legea”, tea organelor de cercetare penală; de procu-
„prevăzute de lege” și „reglementate de lege” rorul ierarhic superior celui care a efectuat
care figurează la articolele 8-11 din al doi- sau supravegheat urmărirea penală; de ju-
lea paragraf din Convenție și la articolul 1 decătorul de cameră preliminară cu privire
din Protocolul nr. 1, și expresia „în temeiul la legalitatea sesizării, a efectuării actelor de
dreptului național [subliniat] sau al dreptu- urmărire penală şi a administrării probelor;
lui internațional” conținută la articolul 7 – de judecătorul de cameră preliminară cu

May-June 2022
mai - iunie 2022
ocazia soluţionării unei plângeri cu privire abilitate se bazează pe totalitatea probelor
la soluţiile de clasare ori în procedura ve- legal administrate, verificate și admise în
rificării legalităţii şi temeiniciei soluţiei de cauza penală.
renunţare la urmărirea penală; de instanţa Legalitatea și valabilitatea actelor de
de judecată sesizată cu judecarea cauzei; de procedură sunt strâns legate între ele: în-
instanţele de control judiciar care judecă în călcările legii la administrarea probelor ar
căile de atac.” [11, p. 5] trebui să aducă excluderea probelor ca in-
Din cele ce precedă, „una dintre admisibile. Lipsa dovezilor suficiente duce,
garanțiile cele mai puternice pentru asi- la rândul său, la luarea unor decizii nerezo-
gurarea îndeplinirii actelor procesuale și nabile. Motivarea actelor de procedură este
procedurale potrivit prescripțiilor legii o o explicare a motivelor hotărârilor luate.
constituie sancțiunea procesuală penală, Expunerea de motive este obligatorie în ca-
care constă fie în pierderea unor drepturi zurile prevăzute de lege.
procesuale, fie în lipsirea de valabilitate a Garanții importante ale legalității pro-
actelor procesuale și procedurale ori a mă- cesului penal sunt controlul judiciar și con-
surilor procesuale dispuse sau efectuate cu trolul de către procuror asupra legalității
încălcarea condițiilor impuse de norma de acțiunilor, inacțiunilor și actelor organului
procedură.” [1, p. 11] de urmărire penală și ale organului care
În aceeași ordine de idei este de exercită activitatea specială de investigații,
menționat faptul că principiul legalității precum și, după caz, ale procurorului.
este strâns legat de termenele procedurale La verificarea legalității judecăto-
prevăzute la art. 230 CPP, chiar și mai mult, rul, după caz, judecătorul de instrucție
ultimele reies din acest principiu, iar acesta, sau procurorul va decide asupra nulității,
în același timp, le guvernează. Prin urmare, inadmisibilității și excluderii probelor din
coraborând prevederile art. 1, 2, 7, 230 ale dosar, invocând, în mod obligatoriu, nor-
CPP, se desprind următoarele sancțiuni: ma procesuală aplicabilă cazului, precum și
–– pierderea dreptului procesual; prevederile art. 7 CPP. Cu alte cuvinte, prin-
–– nulitatea actului efectuat peste ter- cipiul legalității se va aplica în concurs cu
men; art. 94 alin. (1) CPP, art. 251 CPP, art. 230
–– încetarea efectului măsurii proce- alin. (2) CPP, art. 255 alin. (2) CPP și alte
suale la expirarea acesteia. norme speciale care reglementează aceste
„Ca garanție esențială a legalității sancțiuni în mod expres.
procesului penal, îl constituie faptul că Pot exista și alte sancțiuni proce-
acțiunile procesuale trebuie reflectate în suale care vizează nu actele procedurale,
acte procesuale și procedurale, care trebu- dar participanţii în proces. După cum am
ie să fie întocmite legal, justificate și moti- menționat este vorba despre amenda ju-
vate.” [15, p. 39] diciară și aceasta are loc în cazul în care
Legalitatea actelor de procedură sunt încălcate anumite obligații: fie trage-
înseamnă că acestea sunt întocmite de rea la răspundere penală a persoanelor ac-
subiecți corespunzător competenței lor și tivitatea cărora este legată de investigarea
în conformitate cu prevederile legii proce- infracțiunilor, fie a participanților la pro-
suale penale. Valabilitatea actelor de proce- cesul penal care nu și-au onorat obligațiile
dură indică faptul că concluziile organelor procesuale, de exemplu a celor care nu au

mai - iunie 2022
depus declarații veridice, deși erau obligați de acestea, întrucât cuprinde întreg corpul
să o facă, ori a celor care nu au dat o con- de principii procesuale și se corelează cu
cluzie corectă efectuând o expertiză. Partea acestea. Toate principiile laolaltă și fiecare
vătămată sau martorul, de exemplu, sunt în mod separat servesc ca o manifestare di-
avertizați înainte de audiere despre răs- rectă și imediată a legalității, iar încălcarea
punderea penală pentru refuzul de a depu- oricăruia dintre ele este o încălcare a legii.
ne declarații sau pentru declarații minci- Alte principii ale procesului nu com-
noase (art. 105 alin. (6) CPP). pletează principiul legalității, ci îl exprimă
Legalitatea este un principiu universal, și concretizează, constituind conținutul
atotcuprinzător, care își găsește expresia în acestuia. Cerințele principiului legalității
toate principiile și normele dreptului proce- acoperă întotdeauna conținutul și forma
sual, caracterizând toate aspectele procesului externă a aplicării legii, activităților de apli-
penal. Astfel, legalitatea este „principiul prin- care a legii și servesc drept condiție prin-
cipiilor” procesului penal, dar este de necon- cipală pentru aplicarea corectă a normelor.
ceput fără principiile procesuale propriu-zi- În concluzie: principiul legalității stă
se, care asigură implementarea legalității în la baza întregului proces penal, de la etapa
procesul penal. Principiul legalității este asi- sesizării organelor competente, acoperind
gurat de o astfel de construcție a procesului, toate fazele procesului penal, implicit pu-
în care, la fiecare etapă ulterioară, se verifi- nerea în executare a hotărârilor instanțelor
că legalitatea și temeinicia deciziilor luate în de judecată, precum și a altor proceduri pe-
etapele anterioare. nale „postexecutorii”, cum ar fi: reabilitarea
Legea este obligatorie pentru toți judecătorească, repararea pagubei pricinu-
subiecții procesului penal. Pentru organe- ite urmare a condamnării sau arestării ile-
le de urmărire penală, procuror, instanța gale etc. Prin urmare, în cazul în care partea
de judecată, respectarea legilor de fond și în proces invocă încălcarea unui drept ce
de procedură fiind obligația față de stat și derivă din oarecare principiu, acesta va in-
persoană, indiferent de statutul procesual voca prin concurs și încălcarea principiului
al acesteia. Este clar că principiul legalității legalității. Căci ultimul guvernează și este
nu este la egalitate cu principiile procesu- fundamentul procesului penal, prin respec-
ale propriu-zise, fiind disproporționat față tarea legii de către toți actorii implicați.
SURSE BIBLIOGRAFICE: aplicare, reglementări anterioare,

legislație conexă, index, note, bibliogra-
Lucrări de specialitate: fie. București: Ed. Rosetti International,
1. Ciobanu Petruț, Codul de procedură pe- 2021.
nală adnotat: jurisprudență relevantă, 2. Crișu Anastasiu, Drept procesual penal.
recursuri în interesul legii, hotărâri pre- Ediția a III-a, revizuită și actualizată.
alabile, decizii ale Curții Constituționale, București: Ed. Hamangiu, 2011.
decizii CEDO, decizii CJUE, legea de 3. Gheorghe Teodor-Viorel, Aflarea ade-

May-June 2022
mai - iunie 2022
vărului, principiu fundamental al pro- 901 p.
cesului penal. București: Ed. Hamangiu. 11. Udroiu Mihail, Procedura penală. Partea
2021, 489 p. generală. Partea specială. București: Ed.
4. Martâncik Evghenii, Justiţia penală: C.H. Beck, 2013.
Standarde internaţionale şi principii na- 12. Udroiu Mihail, Procedură penală. Par-
ţionale de activitate. În: Legea şi Viaţa, tea generală. Sinteze și grile. Ed. a V-a,
nr. 4, 1999. București:Ed. C.H. Beck, 2018, p. 4.
5. Mateuț Gheorghiță, Procedură penală: 13. Udroiu Mihail, Sinteze de Procedură
partea generală. București: Ed. Univer- penală. Ediția a II-a revizuită și adăuga-
sul Juridic, 2019, 1197 p. tă. Volumul I. București:Ed. C.H. Beck,
6. Marian Ana, Molcean Alexandru, Scobi- 2021.
oală-Sârcu Diana, Ministerul Justiției al 14. Александров А.С., Принципы уголов-
Republicii Moldova. Ghid cu privire la ного судопроизводства. În: Правове-
cooperarea juridică internațională. Dis- дение. 2017. № 5.
ponibil: http://www.justice.gov.md/ 15. Григорьева Н.О. Принципы уголовно-
public/files/file/GHID_cu_privire_la_ го судопроизводства и доказатель-
cooperarea_juridica_internationala.pdf ства. În: Российская юстиция.2012. N
(accesat: 13.04.2022). 8.
7. Odagiu Iurie. Osoianu Tudor. Andro- 16. Джамалов И.Д., Корреляции задач,
nache Anatol [et al.], Procedura pena- основных принципов и условий уго-
lă. Partea generală. Curs universitar ловного процесса и криминалистики
Academia „Ștefan cel Mare” a MAI RM, в досудебном производстве. În: Чер-
Chișinău, 2009. 451 p. ные дыры в Российском законода-
8. Osoianu Tudor, Corelația dintre тельстве. №1, 2017, p.43.
protecția drepturilor omului și contra- 17. Савицкий В. М., Право обвиняемого
cararea criminalității (comentariu teo- на защиту. М., 2012.
retic al art. 1 Cod de procedură penală
al Republicii Moldova). În: Dezvoltarea Legislație:
cadrului juridic al Republicii Moldova în 18. Constituția Republicii Moldova din 29
contextul necesităţilor de securitate şi iulie 1994. Publicată la 12 august 1994
asigurarea parcursului european. Partea în Monitorul Oficial Nr. 1 art. p. 5.
2, 22 ianuarie 2018. Chişinău: Institutul 19. Codul de procedură penală al Republi-
de Cercetări Juridice, Politice și Sociolo- cii Moldova Nr. 122 din 14 martie 2003.
gice, 2019, (p. 206-216). Publicat la 7 iunie 2003 în Monitorul
9. Șofranca Dragoș Vlad, Consideraţii ge- Oficial Nr. 104-110 art. 447.
nerale privind excluderea probelor
administrate în mod nelegal în cursul Practică judiciară națională:
procesului penal. În: REVISTA THEMIS.
Institutul Național al Magistraturii, nr. 20. Decizia Curţii Constituţionale nr. 76
1/2020. din 12.10.2016 de inadmisibilitate a
10. Tanoviceanu Ioan, Tratat de Drept și sesizării nr. 115a/2016 privind con-
Procedură penală. Vol. IV. Ediția a II-a. trolul constituţionalităţii, art. IV din
București: Tip. Curierul Juridic, 1925, Legea nr.126 din 9 iunie 2016 pentru

mai - iunie 2022
modificarea și completarea unor acte din 22 iulie 2016, privind excepția de
legislative (exercitarea atribuțiilor ju- neconstituționalitate a articolului 125
decătorului de instrucție). Disponibi- lit. b) din Codul penal, articolelor 7 alin.
lă: https://www.legis.md/cautare/ (7), 39 pct. 5) 313 alin. (6) din Codul de
getResults?doc_id=97615&lang=ro (ac- procedură penală și a unor prevederi
cesat: 11.05.2022). ale articolelor 2 lit. d) și 16 lit. c) din
21. Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 22 Legea cu privire la Curtea Supremă de
din 16.07.2015 privind controlul con- Justiție (pct. 98).
stituţionalităţii Hotărârii Parlamentului 28. DCP CSJ din 29.10. 2019. Dosar
nr. 140 din 3 iulie 2015 privind numi- nr.1rh-6/2019. Disponibilă: http://ju-
rea în funcția de Avocat al Poporului risprudenta.csj.md/search_col_penal.
pentru drepturile copilului. Disponi- php?id=14402 (accesat: 16.02.2022).
bilă: https://www.legis.md/cautare/ 29. HP CSJ nr.3 din 09.06.2014 Cu privire
getResults?doc_id=85284&lang=ro (ac- la aplicarea de către instanţele judecă-
cesat: 11.05.2022). toreşti a unor prevederi ale Convenţiei
22. Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 Europene pentru Apărarea Drepturilor
din 30.01.2018 privind excepţia de ne- Omului şi a Libertăţilor Fundamentale
constituţionalitate a unor prevederi din (pct.1).
art. 10 pct. 4 din Legea nr. 845-XII din 3 30. Hotărârea Curţii Constituţionale Nr.15
ianuarie 1992 cu privire la antrepreno- din 28.05.2020 privind excepţia de ne-
riat și întreprinderi (pct. 45). constituţionalitate a articolului 191
23. Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 5 alin. (2) din Codul de procedură penală
din 06.03.2018 privind excepţia de ne- (liberarea provizorie sub control judici-
constituţionalitate a unor prevederi din ar [2].
art. 10 pct. 4 și pct. 5 din Legea nr. 845- 31. Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2
XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la an- din 23.01.2020 privind excepţia de ne-
treprenoriat și întreprinderi (pct. 64). constituţionalitate a unor dispoziții din
24. Decizia Curţii Constituţionale nr. 50 din articolul 6 pct. 111) din Codul de proce-
31.05.2018 de inadmisibilitate a sesi- dură penală (definiția noțiunii de „eroa-
zării nr. 59g/2018 privind excepția de re gravă de fapt”).
neconstituționalitate a articolului 326 32. HCC nr. 27 din 30.10.2018 privind con-
alin. (11) din Codul penal și a unor pre- trolul constituţionalității unor dispoziții
vederi din articolul 283 alin. (1) din Co- din articolul 185 din Codul de procedu-
dul de procedură penală (pct. 23). ră penală (arestarea preventivă în cazul
25. Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 33 în care persoana nu și-a recunoscut vina
din 10 octombrie 2013, pct. (30). în privința comiterii faptei imputate)
26. Hotărârea Explicativă a Curții 33. Hotărârea Curţii Constituţionale nr.
Constituționale nr. 34 din 11 octombrie 2 din 23.01.2020 privind excepţia de
2013, pct. 10). Hotărârea Curţii Consti- neconstituţionalitate a unor dispoziții
tuţionale nr. 33 din 10.10.2013 privind din articolul 6 pct. 111) din Codul de
interpretarea articolului 140 din Con- procedură penală (definiția noțiunii de
stituţie (pct. 49). „eroare gravă de fapt”) (sesizările nr.
27. Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 21 122g/2019 și nr. 216g/2019).

May-June 2022
mai - iunie 2022
34. Decizia Curţii Constituţionale nr.39 din 39. CtEDO, cauza Fener Rum Patrikligi c.
08.07.2016 de inadmisibilitate a sesi- Turciei, hotărârea din 08 iulie 2008.
zării nr.70g/2016 privind excepția de Disponibilă: https://hudoc.echr.
neconstituționalitate a unor prevederi coe.int/eng?i=001-87396 [accesat:
din Codul de procedură penală al Repu- 16.02.2022].
blicii Moldova. 40. CtEDO, cauza Khlyustov c. Rusi-
35. Hotărârea Curţii Constituţionale nr. ei, hotărârea din 11 iulie 2013. Dis-
40 din 21.12.2017 privind excepţia de ponibilă: https://hudoc.echr.coe.
neconstituţionalitate a articolelor 232 int/eng?i=001-122186 [accesat:
alin. (2) și 308 alin. (4) din Codul de 13.04.2022].
procedură penală al Republicii Moldo- 41. CtEDO, cauza Berardi și Mularoni c.
va (termenul depunerii demersului pri- San Marino, hotărârea din 10 ianuarie
vind prelungirea arestului). 2019. Disponibilă: https://hudoc.echr.
coe.int/eng?i=001-188997 [accesat:
Practică CtEDO: 12.04.2022].
36. CtEDO, cauza Bisir şi Tulus c. Mol- 42. CtEDO, cauza Tolstoy Miloslavsky c.
dovei, hotărârea din 17 mai 2011. Regatului Unit, hotărârea din 13 iulie
Disponibil: http://hudoc.echr.coe. 1995. Disponibilă: https://hudoc.echr.
int/eng?i=001-124094 [accesat: coe.int/eng?i=001-57947 [accesat:
21.04.2022]. 12.04.2022].
37. CtEDO, cauza Sttanday Times c. Re- 43. CtEDO, cauza Goodwin c. Regatului
gatului Unit al Marii Britanii şi Irlan- Unit, hotărârea din 11 iulie 2002. Dis-
dei de Nord, hotărârea din 26 aprilie ponibilă: https://hudoc.echr.coe.int/
1979. Disponibilă: https://hudoc.echr. eng?i=001-60596 [accesat: 16.02.2022].
coe.int/eng?i=001-57584 [accesat: 44. CtEDO, cauza Groppera Radio AG ş.a.
26.02.2022]. c. Elveţiei, hotărârea din 28 martie
38. CtEDO, cauza Rotaru c. României, ho- 1990. Disponibilă: https://hudoc.echr.
tărârea din 04 mai 2000. Disponi- coe.int/eng?i=001-57623 [accesat:
bilă: https://hudoc.echr.coe.int/ 26.02.2022].
eng?i=001-58586 [accesat: 16.02.2022].
DESPRE AUTOR
Dinu OSTAVCIUC,
doctor în drept, conferențiar universitar,
rector al Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI
e-mail: ostavciuc@mail.ru

mai - iunie 2022
CZU 341.645.2:336.22 DOI 10.5281/zenodo.6641534

TAXE PE VALOAREA ADĂUGATĂ (TVA) ÎN PRACTICA JURIDICĂ
A CURȚII EUROPENE DE JUSTIŢIE
Alexandru ARMEANIC,
doctor în drept
Problema reflecțiilor privind practica judiciară a Curții Europene va fi analizată prin prisma
unor hotărâri ce statornicesc practica europeană la acest compartiment în domeniul fiscal, cu
referință la cel mai important venit al Uniunii Europene: Taxa pe Valoarea Adăugată. La momentul
intrării în vigoare a Acordului de la Roma cu privire la impozitul pe circulaţie, aplicat în statele-
membre, se isca prezenţa unor diferite cote de impozitare, diferenţe de procedură și însăşi structu-
ra impozitului. Comentariile Curţii Europene precum şi alte hotărâri, în care Curtea concretiza sau
completa legislaţia privind TVA, reprezintă o parte integrantă a bazei juridice ce reglementează
TVA, din motivul că conţin prevederi, care determină mecanismul de aplicare a directivelor. Așadar,
Hotărârile Curţii Europene au devenit izvor de drept și parte componentă a mecanismului juridic
de armonizare a legislaţiei ce reglementează impozitele indirecte în statele membre ale Uniunii
Europene. În cercetarea expusă de noi, se vor prezenta spre exemplificare câteva cazuri din prac-
tica judiciară, demonstrând astfel gradul de influenţă a Curţii Europene la formarea unor instituţii
juridice, în special, precum şi a dreptului fiscal european, în general.
Cuvinte-cheie: Taxa pe Valoarea Adăugată, hotărârile Curții Europene, practica judiciară eu-
ropeană în domeniul fiscal, interpretarea normelor legale.
VALUE ADDED TAX (VAT) IN THE LEGAL PRACTICE OF THE EUROPEAN

COURT OF JUSTICE
Alexandru ARMEANIC
PhD
The issue of the European Court of Justice’s reflection on judicial practice will be analyzed in
the light of decisions that establish European practice in this tax compartment, with reference to
the EU’s most important revenue such as the Value Added Tax. At the time of the entry into force of
the Rome Tax Convention on Circulation Tax applied in the Member States, there are different tax
rates, procedural differences and the structure of the tax. The European Court’s comments as well
as other rulings in which the Court embodies or completes VAT legislation forms an integral part of
the legal basis governing VAT because they contain provisions which determine the mechanism for
implementing the directives. The decisions of the European Court have become a source of law and
a component part of the legal mechanism for the harmonization of legislation governing indirect
taxes in the Member States of the European Union. In our research, we will present a few examples
of judicial practice, demonstrating the degree of influence of the European Court in the formation
of some legal institutions of the species, as well as European tax law in general.
Keywords: Value Added Tax, European Court of Justice rulings, European judicial practice in
the field of taxation, interpretation of legal norms.

May-June 2022
mai - iunie 2022
Introducere. Taxa pe Valoarea Adău- ciare a Curții Europene de Justiţie, privite
gată (TVA) a fost implementată pentru pri- prin prisma unor hotărâri ce statornicesc
ma dată în anul 1958, fiind aplicată în sis- practica europeană la acest compartiment
temul fiscal al Franţei. Acest impozit a fost în domeniul fiscal
înlocuit cu impozitul pe circulaţia mărfuri- Discuții. La momentul intrării în vi-
lor (aplicat pentru prima dată în Germania goare a Acordului de la Roma cu privire la
din 1918)[1], care era calculat în baza pre- impozitul pe circulaţie, aplicat în statele
ţului produsului aplicat. Prin introducerea membre, se isca prezenţa unor diferite cote
TVA s-a propus un mecanism perfecţionat, de impozitare, diferenţe de procedură și
care calcula doar valoarea adăugată de că- însăşi structura impozitului. Comentariile
tre fiecare producător. Curţii Europene precum şi alte hotărâri, în
Faţă de impozitul pe circulaţia măr- care Curtea concretiza sau completa legis-
furilor, care era calculat atât din valoarea laţia privind TVA, reprezintă o parte inte-
adăugată, cât şi cu taxa calculată şi aplicată grantă a bazei juridice ce reglementează
de furnizorii anteriori (denumit „impozit la TVA, din motivul că conţin prevederi, care
impozit” sau „impozit în cascadă”), TVA se determină mecanismul de aplicare a direc-
calculează doar din valoarea fiecărui furni- tivelor. Așadar, Hotărârile Curţii Europene
zor, evitând taxarea dublă a taxei anterior au devenit izvor de drept și parte compo-
calculate şi introduse de furnizor. nentă a mecanismului juridic de armoniza-
În componenţa valorii adăugate se in- re a legislaţiei ce reglementează impozitele
clud cheltuielile salariale, plăţile în fondul indirecte în statele membre ale Uniunii Eu-
social, uzura calculată (utilajul), dobânda ropene.
pentru credite, venitul, impozitele plătite Aşadar, TVA reprezintă unul din cele
din venit, alte cheltuieli. mai importante impozite din categoria ce-
Potrivit Directivei nr. 6, obiectele im- lor indirecte, reglementarea căreia este o
pozabile cu TVA constituie: livrarea măr- condiţie esenţială întru dezvoltarea pieţii
furilor şi serviciilor pe teritoriul statelor comune. Întru susţinerea acestei idei, or-
membre de către subiecţii impozabili în ganele statelor membre au depus un efort
baza unei remunerări; importul mărfurilor esenţial pentru crearea unui mecanism
din statele care se află în afara teritoriului unic de funcţionare a TVA.
vamal al Comunităţii Europene; achiziţio- Cu excepţia TVA, aplicate în Franţa, în
narea mărfurilor care trec frontiera state- statele membre se foloseau diferite sisteme
lor membre. de calculare a acestor taxe. Această situație
Metode aplicate și materiale uti- a şi generat art. 95 al Acordului, menit să
lizate. În vederea atingerii unor obiective neutralizeze influenţa negativă de „diversi-
utile, precum și a materializării soluțiilor tate” în domeniul impozitării în cadrul Uni-
practico-doctrinare în materia aplicării Ta- unii Europene. S-a luat cunoştinţă şi s-au
xei pe Valoarea Adăugată în Uniunea Euro- realizat o serie de măsuri, în scopul de a
peană au fost statornicite practici judiciare trece peste diferenţele şi greutăţile existen-
uniforme ale Uniunii prin hotărârile emise te în funcţionarea impozitului pe circulaţie
de Curtea Europeană de Justiţie. în limitele UE.
Scopul studiului. În funcție de speci- Aşadar, proiectul de soluţionare a aces-
ficul materialului expus în acest articol, ne- tei probleme a inclus următoarele etape:
am propus să efectuăm o analiză succintă • diferenţa structurii taxei pe circula-
în privința particularităților practicii judi- ţie şi a cotelor de taxare a statelor-membre

mai - iunie 2022
au fost nivelate prin sistemul plăţilor de parte componentă a activităţii economice a
compensare la frontieră; subiectului impozabil;
• armonizarea structurii taxelor cu • livrarea mărfurilor trebuie efectua-
păstrarea cotelor diferite de taxare şi fo- tă sau planificată în bază de remunerare;
losirea unei mai avansate sisteme de com- TVA la mărfurile, care trec frontie-
pensare la frontieră; ra statelor membre ale Uniunii, se aplică
• stabilirea unei structuri unice a ta- în baza principiului destination-based tax;
xei, armonizarea cotelor de taxare şi anula- astfel, Taxa pe Valoarea Adăugată se înca-
rea sistemului de compensare. sează în ţara de destinaţie a mărfii, adică în
De remarcat că impozitele directe ţara unde este importată. Plătitor este per-
sunt de regulă lăsate la voia reglementării soana căreia i-au fost livrate mărfurile prin
țărilor membre ale Uniunii Europene, ac- import. Excepţie fac unele tipuri de mărfuri
centul fiind pus anume pe Taxa pe Valoarea (mărfuri obţinute prin poştă, mărfurile ac-
Adăugată și considerându-se venitul pri- cizate (excise gods) şi unele tipuri de mijloa-
mordial pentru bugetul Uniunii Europene. ce de transport (new means of transport)),
Așadar, existenţa Taxei pe Valoarea asupra cărora va funcţiona principiul ori-
Adăugată în sistemul fiscal al fiecărui stat gin-based tax, adică plata TVA se aplică la
este condiţia obligatorie pentru aderarea locul producerii.
la Uniune, având ca argument că vărsări- Aplicarea TVA la mărfurile importate
le financiare de la TVA reprezintă una din din statele care sunt situate în afara terito-
principalele surse de formare a bugetului riul vamal al Uniunii se realizează în cores-
Uniunii Europene. Statele membre în care pundere cu procedura analogică procedurii
s-a instituit TVA stabilesc mărimea cotei de aplicare a taxei vamale pentru mărfurile
impozabile în limitele prevăzute de legis- importate.
laţia europeană (art. 12, Directiva nr. 6) [2]. Rezultate obținute. TVA reprezin-
Potrivit Directivei nr. 6[3], obiecte- tă unul din cele mai importante impozite
le impozabile cu TVA constituie: livrarea din categoria celor indirecte, reglementa-
mărfurilor şi serviciilor pe teritoriul state- rea căreia este o condiţie esenţială pentru
lor membre de către subiecţii impozabili în dezvoltarea pieţii comune. Întru susţinerea
baza unei remunerări, importul mărfurilor acestei idei organele statelor membre au
din statele care se află în afara teritoriului depus un efort esenţial pentru crearea unui
vamal al uniunii, achiziţionarea mărfurilor mecanism unic de funcţionare a TVA.
care trec frontiera statelor membre. Primul litigiu referitor la TVA a fost
Aplicarea TVA la livrarea mărfurilor examinat în 1975.
pe teritoriul statelor membre este posibilă La moment, practica judiciară conţine
doar prin prezenţa condiţiilor stabilite în zeci de litigii care cuprind cazuri de încăl-
legislaţia de integrare, în special în Directi- care şi înţelegere incorectă a prevederilor
va nr. 6 cu privire la TVA: directivelor privind TVA. De exemplu, la
• mărfurile livrate trebuie să fie obiect determinarea condiţiilor necesare pentru
al TVA şi să nu fie incluse în lista mărfurilor aplicarea TVA, surveneau o serie de litigii
scutite de acest impozit (art. 13 16); referitor la interpretarea corectă a noţiu-
• livrarea mărfurilor trebuie efectua- nilor „remunerare” (consideration), „acti-
tă de persoana care deţine statutul de su- vitate economică” (economic activity) etc.
biect impozabil (art. 2, 4); Comentariile respective au fost elaborate
• livrarea mărfurilor trebuie să fie de Curte Europeană. Acestea precum şi

May-June 2022
mai - iunie 2022
alte hotărâri, în care Curtea concretiza sau ropeană a explicat normele Directivei nr.
completa legislaţia privind TVA, reprezintă 6 care prevăd aplicarea TVA faţă de acti-
o parte integrantă a bazei juridice ce regle- vitatea organelor administraţiei publice.
mentează TVA, din motivul că conţin pre- Mecanismul TVA, stabilit în directive, a fost
vederi, care determină mecanismul de apli- interpretat de către Curtea Europeană. Ast-
care a directivelor. fel, în Dosarul nr. 89/81 prin hotărârea din
Unul din cele mai complexe şi impor- 01.04.1982 Curtea a determinat: Directiva
tante izvoare ale dreptului fiscal european nr. 1 stabileşte principiul sistemului unic
reprezintă activitatea Curţii Europene cu TVA, care constă în aplicarea impozitului
privire la interpretarea şi aplicarea directi- strict proporţional preţului mărfii şi servi-
velor (îndeosebi Directiva nr. 6). Hotărârile ciului şi fără a depinde de numărul fazelor
Curţii, legate de aplicarea directivelor, re- în procesul de creare şi realizare a mărfii.
prezintă prin sine o etapă a creaţiei legis- Din această schemă reiese, că impozitul nu
lative, la finalizarea căreia Directiva practic se aplică până la acel moment, până când
devine perfectă. toate etapele de creare a preţului mărfii nu
În continuare, vom prezenta spre au fost finalizate. Respectiv impozitul este
exemplificare câteva cazuri de judecată, achitat de consumatorul final.
demonstrând astfel gradul de influenţă a Această hotărâre a Curţii a determi-
Curţii Europene la formarea unor instituţii nat structura mecanismului TVA: comerci-
juridice aparte, precum şi a dreptului euro- antul A cumpără marfă de la comerciantul
pean. B în scopul de a o revinde și îi achită lui B
De exemplu, în Dosarul nr. 268/83 preţul mărit cu suma TVA determinată pro-
Curtea a stabilit că persoana, care a obţinut porţional preţului mărfii. Ulterior, A vinde
o clădire a cărei construcţie este nefinaliza- marfa lui C, care la rândul său o obţine pen-
tă, fiind nepredestinată activităţii comerci- tru folosinţă finală. Preţul propus pentru
ale, trebuie să fie privită ca „contribuabil” achitare lui C conţine preţul mărfii, majorat
în contextul art. 4 (1), Directiva nr. 6. Per- cu suma TVA. A varsă TVA în buget (orga-
soana în cauză beneficiază de scutiri fiscale nele fiscale) cu reţinerea sumei, care a fost
la TVA din momentul în care acest imobil a achitată de B. În această schemă, comerci-
început să aducă venituri impozabile. antul A, care a achitat TVA cu reţinerea TVA
În Dosarul nr. 235/85, Curtea a sta- inclus în preţul mărfii lui B, este contribua-
bilit că prestarea serviciilor de către notari bil din punct de vedere juridic. Consumato-
poate fi considerată, în contextul Directivei rul final nu are statut de contribuabil, fiind
nr. 10 privind TVA[4], ca activitate economi- însă în acelaşi moment plătitorul real care
că, exercitată independent şi astfel supusă suferă astfel povara impozitului.
impozitării cu TVA. Directiva nr. 6 urmăreşte 2 scopuri de
În aceeaşi ordine de idei, după păre- bază, precum:
rea Curţii, sunt plătitori de TVA şi încasa- a) armonizarea taxei pe circulaţie în
torii de impozite, împuterniciţi de a colecta aşa fel, încât să excludă barierele în sfera
impozitele la nivel local, în cazurile în care comercială din cadrul Uniunii;
activitatea lor este organizată şi remune- b) a mări bugetul Uniunii cu unul din
rată ca o îndeletnicire economică indepen- tipurile de venituri proprii, în corespundere
dentă şi nu este privită ca executare a func- cu hotărârea Consiliului din 21.04.1970 [5].
ţiilor organelor publice. Potrivit normelor Directivei, TVA
În una din Hotărârile sale, Curtea Eu- reprezintă unicul tip de taxă pe circulaţie

mai - iunie 2022
ales pentru realizarea scopurilor propuse. 16/84.
Această idee este stipulată în art. 33 din a Esenţa problemei a constatat în deter-
şasea directivă 77/388/CEE a Consiliului minarea bazei TVA în cazul vânzării repe-
din 17 mai 1977 şi confirmată într-o serie tate (revânzare) a bunului. Mai des această
de hotărâri a Curţii Europene. Totodată problemă apărea în cadrul contractului de
printr-o modificare efectuată la Directiva vânzare-cumpărare a automobilului, aşa
menţionată Nr. 91/680/CEE [6] se susţine cum a şi avut loc în litigiul între Comisie şi
că Directiva nu conţine prevederi ce ar în- Olanda. Analizând dosarul, Curtea a amin-
grădi posibilitatea funcţionării şi includerii tit principiul sistemului unic al TVA, care
noilor tipuri de taxe pe circulaţie. Proble- constă în faptul că referitor la mărfuri şi
mele de determinare a locului prestării ser- servicii se aplică taxa comună asupra circu-
viciilor şi respectiv a locului plăţii taxei de laţiei, stabilită proporţional preţului mărfii
asemenea au fost ca obiect al litigiilor exa- sau serviciului, neluând în considerare nu-
minate de Curte. mărul fazelor producerii acestei mărfi. Ca
Unul din cele mai importante a fost temei pentru taxare serveşte faptul livrării
Dosarul Nr. 168/84, hotărârea asupra că- mărfii de către contribuabil, cu condiţia re-
ruia a fost pronunţată la 04.04.1985. Ast- munerării reciproce.
fel, Curtea a menţionat că esenţa art. 9 din Practic toate aspectele aplicării TVA
Directiva nr. 6 constă în faptul de a ajuta au fost obiect al examinării de către Curtea
statele membre în determinarea pentru fi- Europeană, în hotărârile căreia se inter-
ecare tip de servicii un criteriu concret de pretează nu numai prevederile directivelor
determinare a locului impozitării. Dispo- care reglementează impozitele indirecte,
ziţia articolului stipulează că locul de pre- dar şi principiile generale ale dreptului eu-
stare a serviciilor se consideră locul, unde ropean referitor la TVA. De exemplu, potri-
persoana (care prestează) şi-a înfiinţat în- vit ex-art. 95 (actual art.114) ale Tratatu-
treprinderea sa sau are o reprezentare per- lui privind funcționarea Uniunii Europene
manentă, locul adresei permanente sau do- (versiune consolidată) [7], li se interzice
miciliului persoanei care prestează servicii. statelor membre de a efectua acţiuni, ce ar
În hotărârea sa, Curtea a determinat „locul, putea duce la discriminare în sfera impozi-
unde/de unde se exercită activitatea de an- tării. Acest principiu se răsfrânge şi asupra
treprenor”. Curtea a interpretat dispoziţia stabilirii termenelor de plată a impozite-
art. 9 şi în alte hotărâri ale sale. Astfel, în lor. De exemplu, legislaţia Danemarcei a
Dosarul nr. 283/84 s-a stabilit, că în ca- stabilit termene diferite pentru plata TVA
zul prestării serviciilor de transport, chiar la mărfurile de origine naţională (2,5 luni)
dacă o parte din ruta mijlocului de trans- față de cele importate (l,5 luni).
port trece în afara teritoriului naţional, sta- Curtea a examinat în Dosarul nr.
tul membru al comunității europene poate 42/83 acţiunea cu privire la contradicţia cu
cere plata TVA în volum deplin cu condiţia, prevederile ex-art. 95 (actual art.114) ale
că aceasta nu contravine competenţei fisca- Tratatului privind funcționarea Uniunii Eu-
le a altor state. ropene (versiune consolidată) și a stabilit că
Obiect al examinării în Curtea Euro- luând în considerare faptul că TVA referitor
peană a fost şi problema determinării bazei la mărfurile de origine internă se calculează
de impozitare. Una din cele mai importante după o metodă mai complicată, existenţă a 2
hotărâri la acest capitol este cea pronunţa- termene diferite a fost îndreptăţită.
tă ca rezultat al examinării Dosarului Nr. Astfel, statele membre, stabilind ter-

May-June 2022
mai - iunie 2022
mene diferite pentru plata TVA la mărfuri- în vederea securizării[8] veniturilor fiscale
le de origine interne şi cele importate, nu europene.
comit, potrivit cu decizia Curţii, acţiuni de Reglementarea efectivă a impozitelor
discriminare în contextul ex-art. 95 (actual presupune în primul rând alegerea corectă
art.114) ale Tratatului privind funcționarea a formelor şi metodelor juridice întru se-
Uniunii Europene (versiune consolidată). curizarea veniturilor[9] Uniunii Europene.
Din cele menţionate mai sus, putem Elaborarea directivelor ca formă juridică[10]
concluziona că o influenţă deosebită asu- şi determinarea armonizării în calitate de
pra aplicării normelor dreptului european principiu şi metodă de unificare a legisla-
o are Curtea Europeană. Hotărârile Curţii ţiei fiscale a statelor membre au creat con-
au favorizat dezvoltarea legislaţiei fisca- diţii juridice suficiente pentru soluţionarea
le prin interpretarea normelor juridice şi problemelor din sfera politicii fiscale euro-
stabilirea prohibiţiilor la acţiunile care nu pene şi securizarea[11] acestor venituri ale
corespund principiilor de drept european, Uniunii Europene.
Referinţe bibliografice: nale şi introducerea unui nou sistem de

1. A. Armeanic, Fiscalitatea în statele con- finanţare bazat pe două resurse proprii
temporane, Edit. CE USM, Chişinău, autentice – impozitele agricole şi taxele
2003, pag. 45-46, ISBN 9975-70-257-0. vamale – suplimentate de o a treia re-
2. Directiva 2006/112/CE a Consiliului sursă bazată pe taxa pe valoare adăuga-
Uniunii Europene din 28 noiembrie tă (TVA).
2006 privind sistemul comun al taxei 6. Articolul 33 din a Șasea directivă
pe valoarea adăugata, publicata in Jur- 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai
nalul Oficial al Comunităților Europene 1977 privind armonizarea legislațiilor
(JOCE), constituie republicarea Directi- statelor membre referitoare la impozi-
vei a 6-a, respectiv a Directivei 77/388/ tele pe cifra de afaceri — sistemul co-
CE a Consiliului din 17 mai 1977 cu pri- mun al taxei pe valoarea adăugată: baza
vire la impozitul pe cifra de afaceri – sis- unitară de evaluare, astfel cum a fost
temul comun privind taxa pe valoarea modificată prin Directiva 91/680/CEE a
adăugata: baza unitară de stabilire. Consiliului din 16 decembrie 1991, tre-
3. Directiva a 6-a, respectiv a Directivei buie interpretat în sensul că nu se opune
77/388/CE a Consiliului din 17 mai posibilității ca un stat membru, cu oca-
1977. zia achiziționării unui teren neconstru-
4. Directiva nr. 10 (Nr. 84/386/CEE din it, să includă prestări viitoare de lucrări
31.07.1984) cu privire la armonizarea de construcții în baza de impozitare
legislaţiei statelor membre despre im- utilizată pentru calculul impozitelor pe
pozitele pe circulaţie – aplicarea TVA la cesiuni și tranzacții — precum „Grun-
arenda bunurilor materiale mobile. derwerbsteuer” prevăzut de legea ger-
5. Notă: întrucât această trecere s-a pro- mană și astfel, să supună operațiunea
dus abia la 21-22 aprilie 1970, când căreia i se aplică taxa pe valoarea adă-
Consiliul European din Luxemburg a ugată potrivit directivei menționate și
hotărât încetarea contribuţiilor naţio- altor impozite, cu condiția ca acestea

mai - iunie 2022
din urmă să nu aibă caracterul de taxe Răspunderea penală pentru declarațiile
pe valoarea adăugată. cu rea-voință în statele aparținând
7. Versiune consolidată a Tratatului pri- sistemului de drept anglo-saxon. În:
vind Uniunea Europeană și a Tratatului Revista științifico-practică „Relații
privind funcționarea Uniunii Europene Internaționale Plus”, nr.1 (17), Chișinău,
- Tratatul privind Uniunea Europeană 2020, p.102-114. ISSN1857-4440, ISSN
(versiune consolidată) - Tratatul pri- 2587-3393.
vind funcționarea Uniunii Europene 10. A. Nastas, S. Cernomoreț, Declarațiile
(versiune consolidată) - Protocoale - prin prisma legii penale În: Conferința
Anexe - Declarații anexate la Actul fi- științifică națională cu participare
nal al Conferinței interguvernamentale internațională. Integrare prin cercetare
care a adoptat Tratatul de la Lisabona și inovare”, dedicată aniversării a 75-a a
semnat la 13 decembrie 2007 (Jurna- Universității de Stat din Moldova, Ştiin-
lul Oficial C 326 , 26/10/2012 p. 0001 ţe Juridice și Economice, 11 noiembrie
– 0390). 2021. CZU: 341.231.14:343.2(094.5),
8. A. Nastas, Evoluţia legislaţiei penale a ISBN 978-9975-158-56-5.
Republicii Moldova privind incrimina- 11. A. Nastas, E. Piterschi, Analiza juridică a
rea declaraţiilor cu rea-voinţă, producă- declarației cu rea-voință privind încre-
toare de consecinţe juridice. În: Revista derea publică. În: Protecţie, pază şi se-
”Legea şi viaţa”, nr.4 (304), Chișinău, curitate – ameninţări şi soluţii. Culegere
2017, p. 19-23. ISSN 1810-309X. de articole ştiinţifice. Chișinău, 2019, p.
9. A. Nastas, S. Cernomoreț, O.Cebotari, 5-20. ISBN 978-9975-3313-3-3.
DESPRE AUTOR
Alexandru ARMEANIC,
doctor în drept, lector universitar,
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi,
România
e-mail: alexandru.armeanic@ugal.ro

May-June 2022
mai - iunie 2022
CZU 347.65:340.15 DOI 10.5281/zenodo.6641545

ASPECTE ALE EVOLUȚIEI INSTITUȚIEI SUCCESIUNII
ÎN DREPTUL ROMÂN VECHI
Liliana CREANGĂ,
doctor în drept, conferențiar universitar
În dreptul român vechi transmiterea bunurilor se făcea pe cale legală şi testamentară. În

conformitate cu moştenirile legale, copiii legitimi şi adoptivi, atât băieţi cât şi fete, aveau o egală
vocaţie succesorală a bunurilor părinţilor lor decedaţi. Copiii naturali succedau numai la moşte-
nirea propriei lor mame. Se admitea reprezentarea succesibililor decedaţi înainte de deschiderea
succesiunii de către urmaşii lor. Copilul vitreg avea aceleaşi drepturi de moştenire ca şi cel legi-
tim, însă numai la succesiunea părintelui bun. Datoriile succesorale treceau asupra moştenitorilor,
moştenirea testamentară deschizându-se pe baza testamentului oral sau scris. Atât testamentele
orale cât şi e scrise se făceau în prezenţa martorilor. Părinţii îşi puteau dezmoşteni fiii dacă consi-
derau oportun acest lucru.
Cuvinte-cheie: succesiune, testator, descendenți, ascendenți, obște țărănească
EVOLUTION ASPECTS OF THE INSTITUTION OF SUCCESSION

IN OLD ROMANIAN LAW
Liliana CREANGĂ,
PhD, Associate Professor
In old Romanian law, the transfer of goods was done by legal and testamentary means. Ac-
cording to the legal inheritances, the legitimate and adopted children, both boys and girls, had an
equal succession vocation of the property of their deceased parents. Natural children only succeed-
ed in inheriting their own mother. Representation of the successors who died before the opening of
the succession was allowed by their descendants. The stepchild had the same inheritance rights as
the legitimate one, only in the succession of the good parent. Succession debts were passing to the
heirs, the testamentary inheritance being opened on the basis of the oral or written will. Both oral
and written wills were made in the presence of witnesses. Parents could disinherit their children if
they were willing to do so.
Keywords: succession, testator, descendants, ascendants, peasant community
Introducere. În timpurile îndepărta- perioară asupra întregului teritoriu pe care

te, când locuitorii satelor erau organizaţi în îl ocupa. Acest teritoriu era, în acelaşi timp,
obşti ţărăneşti, pământul pe care se întin- proprietate devălmaşă a tuturor membri-
dea obştea era supus unor reguli de drept lor obştii, cu excepţia caselor, terenurilor
deosebite. Obştea, ca atare, exercita un „do- considerate proprietate individuală, delni-
minium eminens”, un drept de stăpânire su- ţelor (în Ţara Românească) sau jirebiilor

mai - iunie 2022
(în Moldova), stăpâniri neindividualizate Succesiunea se deschidea, şi în trecut,
şi nehotărnicite, cote-părţi din totalul pro- în momentul morţii fireşti a lui de cuius (ti-
prietăţii obşteşti, ce erau iniţial în folosinţa tularul averii rămase moştenire) în bene-
comună a unei familii. ficiul unei persoane existente la acea dată
Toate aceste imobile, în organizarea şi care nu este nevrednică (nedemnă). În-
arhaică a obştii, aflate în stăpânirea unei dreptarea legii (gl.284) reglementa materia
familii sub conducerea tatălui, rămâneau nedemnităţii, fără însă a face diferenţa de
la moartea lui mai departe în stăpânirea in- astăzi între nedemnitate şi exheredare. Din
diviză a copiilor, fără a se pune problema termenii glavei citate, care nu foloseşte nici
deschiderii succesiunii tatălui decedat. Se unul dintre aceste două cuvinte, se vede că
poate compara această situaţie cu cea în- ambele instituţii sunt tratate împreună.
tâlnită în dreptul apusean în cazul morţii Scopul studiului constă în funda-
unui serv care se afla în comunitate cu alte mentarea teoretică a dreptului la moștenire
rude, când partea fiecăruia dintre asociaţii din punctul de vedere al evoluției istorice
rămaşi era mărită proporţional. în spațiul Carpato-Danubiano-Pontic, în ca-
Ca şi în dreptul roman, nu ne aflăm, drul căreia sunt analizate aspectele multila-
în această formă de proprietate arhaică, terale ale condiţiilor generale ale instituției
nici în faţa unui „drept exclusiv al unuia din succesiunii.
membri asupra fondului comun, nici a unei Metode aplicate și materiale uti-
împărţeli înainte sau după dispariţia şefu- lizate. În vederea realizării scopului și a
lui” [1,p.259]. obiectivelor trasate ne-am ghidat de un
De la mijlocul secolului al XV-lea este complex de metode teoretice şi empirice:
atestată documentar şi succesiunea testa- la nivel teoretic – analiza literaturii meto-
mentară. Dreptul nescris la început şi apoi dice, istorice, filosofice, psihologice și pe-
cel scris ajung în felul acesta să admită cele dagogice în domeniul problemei cercetate;
două moduri tradiţionale de dobândire a generalizarea, analogia, sinteza materialu-
drepturilor pentru cauză de moarte: ab lui empiric, interpretarea, modelarea. La
intestato (în virtutea legii) şi testamentar nivel experimental – observația.
(prin diată). Rezultatele obținute și discuții.
Asemenea prevederilor succesorale 1. Moştenirea legală
din sistemul de drept contemporan, fiecare Moştenirea legală sau ab intestato re-
persoană era liberă să dispună de averea venea în vechiul nostru drept, cu unele nu-
sa prin testament, cu unele limite stabilite anţe, următoarelor clase de moştenitori: a)
în favoarea succesorilor rezervatari. În lip- moştenitorilor legitimi, formaţi din descen-
să de testament, succesiunea se deschidea denţi, ascendenţi şi colaterali; b) copilului
ab intestato, aşa cum se proceda în dreptul din afara căsătoriei, în raport cu mama şi cu
roman. Prin moartea unei persoane şi des- rudele ei şi reciproc; c) înfiatului, în raport
chiderea succesiunii acesteia, treceau, în cu părintele sufletesc şi reciproc; d) soţului
vechiul nostru drept, asupra succesorilor supravieţuitor sau văduvei sărace; e) auto-
bunurile materiale şi imateriale, obligaţi- rităţii publice (domnitorul, fiscul, cutia mi-
ile, precum şi acţiunile sale civile, nu însă lelor) [2,p.95].
şi bunurile nepatrimoniale ale defunctului, 1. Descendenţii sunt coborâtorii în
din cauza caracterului lor pur personal. linie directă din acelaşi autor comun. Cei

May-June 2022
mai - iunie 2022
legitimi îi înlătură de la moştenire pe as- De altfel, copilul din afara căsătoriei se nu-
cendenţii şi colateralii defunctului, iar între mea copil fără nuntă, copil din flori, ceea ce
ei, cei mai apropiaţi trec înaintea celor mai arată legătura lui cu mama.
îndepărtaţi. Biserica ortodoxă avea o poziţie os-
Dacă un descendent de primul grad a tilă copilului natural, făcând excepţie însă
murit înaintea lui de cuius, copiii lui prin re- pentru fiii naturali ai domnitorului. Starea
prezentare, vin în concurs cu unchii şi mă- de copil legitim sau natural se dovedea cu
tuşile lor la succesiunea bunicului, moşte- martori, în lipsa unui sistem organizat de
nind pe tulpină între ei în caz de pluralitate. registre de stare civilă. Copiii înfiaţi vin tra-
Spre a înlătura aplicarea prădalicii, diţional la succesiunea părinţilor înfietori
adică a trecerii averii de moştenire la dom- ca şi cei legitimi.
nie şi deci ieşirea ei din familie, în cazul în 2. Ascendenţii sunt părinţii, bunicii,
care defunctul nu avea descendenţi mas- străbunicii defunctului. Ei sunt chemaţi la
culini, tatăl se adresa domnului şi acesta succesiune în lipsa descendenţilor, înlătu-
putea consimţi să insereze în act formula rându-i în general, pe colaterali.
„prădalica să nu fie câtă vreme se va mai Partea sufletului era porţiunea din
afla dintr-înşii măcar o fiică”, ori altă for- avere ce se păstra pentru împlinirea griji-
mulă similară. lor sufleteşti, după datină. Ea cuprindea, în
Printr-o ficţiune, tatăl care nu avea sens larg, pe lângă cheltuielile de înmor-
fiu obţinea de la domn, pentru înlăturarea mântare şi costul pomenirilor până la şapte
prădalicii, ca să-şi aşeze fiica „în loc de fiu” ani, al dezgropării osemintelor la şapte ani
, adică să devină moştenitoare sau chiar în şi chiar al zidirii unei fântâni pentru sufle-
prezenţa fiilor, spre a le face şi pe fiice moş- tul mortului, la care să-şi potolească setea
tenitoare. Astfel, tatăl le aşeza în faţa dom- trecătorii. Tradiţia se respecta în trecut,
nului „în rând cu fiul” [3,p.166]. deşi niciun text de lege nu o făcea obligato-
Principiul egalităţii sexelor, consacrat rie [6,p.116].
şi în primele pravile românești privitoare 3. Colateralii sunt rude coborâtoare
la procedeele de înlăturare a privilegiului dintr-un autor comun şi care, în principiu,
masculinităţii, ajunge să fie singurul drept sunt chemate la moştenire în lipsa descen-
aplicabil, cu toată efemera restabilire tardi- denţilor şi ascendenţilor în sistemul drep-
vă a acestui privilegiu de către legile scrise: tului mai individualist al pravilelor, spre de-
Pravilniceasca Condică şi Legiuirea Cara- osebire de normele mai vechi ale dreptului
gea. Destrămarea obştilor, apariţia testa- popular care puneau mare preţ pe legătura
mentului, modernizarea treptată a vieţii frăţească. Sunt două clase de colaterali: pri-
sociale şi a instituţiilor juridice au fost prin- vilegiaţi (fraţi şi surori şi descendenţii lor)
cipalele cauze ce au conlucrat la triumful şi ordinari (celelalte rude alăturate până la
principiului egalităţii sexelor [4,p.45]. un anumit grad).
Dacă defunctul lăsa copii din mai mul- 4. Soţul supravieţuitor. Judecăţile sunt
te căsătorii, succesiunea părintelui comun contradictorii în ceea ce priveşte dreptul
se împărţea între ei. succesoral al soţului supravieţuitor.
În dreptul nostru consuetudinar Îndreptarea legii, luând în considera-
[5,p.50], copiii nelegitimi erau chemaţi la re mai multe izvoare bizantine contradic-
moştenirea mamei, dar nu şi a tatălui lor. torii, reglementează, de asemenea, dreptul

mai - iunie 2022
succesoral al soţului supravieţuitor. Dacă Caracteristică dreptului feudal este li-
defunctul nu a lăsat niciun fel de rude de beralitatea prin care dispunătorul impune
sânge, ci numai soţie, aceasta moşteneşte donatarului sau legatarului (instituitului)
jumătate din averea succesorală, cealal- său să păstreze până la moarte, fără a le
tă devenind domnească. Dacă unul dintre greva de drepturi reale, bunurile primite în
soţi moare fără a lăsa rude de sânge până scopul de a le transmite la acea dată unui
la gradul al şaselea, soţul supravieţuitor îl alt beneficiar (substituit), desemnat de dis-
moşteneşte, oricât de puţin timp ar fi durat punător şi aşa mai departe. Aceasta dădea
căsătoria. posibilitatea dispunătorului să reglemente-
5. Domnitorul. Un ultim succesor, în ze devoluţiunea ereditară a bunurilor sale
lipsă de rude ale defunctului şi de testa- pentru mai multe generaţii prin desemna-
ment, este domnitorul. rea mai multor moştenitori succesivi, fie-
2. Moştenirea testamentară care având sarcina să conserve toată viaţa
Până la consolidarea stăpânirii pă- bunurile primite şi să le transmită la moar-
mântului ca proprietate individuală nu te substituitului său.
se putea vorbi de dreptul de a dispune de Concluzie. Apărută sub forma unor
avere prin testament după moarte. Trans- reguli ce păstrau influențe comunitare,
misiunea averii pe cale testamentară este succesiunea se deschidea la moartea titu-
atestată documentar înainte chiar de apa- larului patrimoniului în favoarea, în primul
riţia termenului de testament, ca urmare a rând, a descendenților care contribuiseră
consolidării proprietăţii private şi a indivi- la alcătuirea sau mărirea averii familiale.
dualizării stăpânirii şefului de familie, cu Descendenții își împărțeau bunurile
sprijinul Bisericii, care avea avantaje din în mod egal, dacă însă unul din ei decedase
această operaţie, şi prin folosirea dreptului anterior titularului succesiunii, moștenirea
bizantin, cu toată rezistenţa obştii şi a nea- se împărțea pe tulpini și apoi pe capete.
mului. În cazul în care nu erau moștenitori
Caracterul solemn al testamentu- de sex masculin, succesiunea revenea fete-
lui este recunoscut chiar înainte de con- lor, în virtutea egalității sexelor [8,p.61].
sacrarea lui prin pravile. Se obişnuia ca Dacă la succesiune veneau mai mulți
testamentul să se facă în faţa martorilor feciori, cel mai mic dobândea, începând din
[7,p.312], printre care figurau adesea pre- sec. XVI, moșia părintească. Probabil regu-
oţi sau călugări, ca persoane mai demne de la derivă din vechile obiceiuri care dădeau
încredere din cauza pregătirii lor culturale mezinului dreptul de a moșteni casa părin-
şi a vieţii lor morale, primind astfel întări- tească.
rea autorităţii supreme. Dacă testamentul Pe de altă parte, succesiunea tes-
era semnat de testator (chiar fără a fi scris tamentară apare după consolidarea
şi datat de el, cum se cere în dreptul actu- proprietății individuale. Un factor care a
al), martorii nu mai erau necesari. Mai era influențat extinderea folosirii testamen-
esenţial ca testatorul să fie capabil şi voinţa telor a fost cel religios, care îi îndemna pe
lui să nu fie viciată. Numeroase testamente credincioși să lase ca „danie” lăcașurilor de
conţineau şi blesteme, uneori groaznice, în cult și în special mănăstirilor, bunuri tot
dorinţa dispunătorilor de a le face astfel re- mai valoroase în schimbul iertării păcate-
spectabile. lor.

May-June 2022
mai - iunie 2022
Referințe bibliografice: nesc. Tratat, vol II. București 1987

1. Girard P.-F., Manuel élémentaire de dro- 6. Cernea E., Molcuț E., Istoria statului și
it roumaine. Paris 1906 dreptului românesc, Editura „Șansa”.
2. Hanga V., Istoria dreptului românesc. București 1998
Dreptul cutumiar, Editura „Chemarea”. 7. Gionea Vasile, Studii de drept
Iași 1993 constituțional și istoria statului și drep-
3. Dvoracek M., Curs de Istoria Dreptului tului. București 1995
Românesc. Iași 1992 8. Golovatîi L, Instituțiile de drept în Țările
4. Aramă E., Istoria dreptului românesc. Române secolele XIV - începutul secolu-
Chișinău 1995 lui XIX. Chișinău 2005.
5. Dvoracek M., Istoria dreptului româ-
DESPRE AUTOR
Liliana CREANGĂ,
doctor în drept, conferențiar universitar,
Catedra ,,Drept public și securitate
a frontierei”,
Academia „Ştefan cel Mare” a MAI
e-mail: creanga_liliana@gmail.ru

mai - iunie 2022
CZU 349.2:347.763 DOI 10.5281/zenodo.6641566

STUDIU CU PRIVIRE LA ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL
DE MUNCĂ CU CONDUCĂTORII AUTO DE TRANSPORT RUTIER
DE MĂRFURI – COD COR 833201
Nicolae ROȘ,
doctor în drept
Minodora-Roxana ILIEȘ,
studentă
Principalele motive pentru care am considerat tema aceasta cel puțin interesantă, țin de
modificările legislației în contractul individual de muncă al unui conducător auto de transport ru-
tier de mărfuri. Și asta deoarece pachetul de mobilitate împreună cu legislația conexă este de o
noutate absolută, aducând modificări destul de importante care schimbă regulile jocului în trans-
porturi. Mai mult decât atât, este vorba de o legislație foarte complexă, adaptată nevoilor specifice
transportatorilor. Nu în ultimul rând trebuie să menționăm impactul emoțional puternic pe care
l-au avut evenimentele desfășurate în contextul contactului cu autoritățile fiscale din România,
care au demonstrat o abordare destul de agresivă față de transportatori.
De asemenea vom vorbi de creșteri semnificative cu privire la indemnizațiile ce trebuie acor-
date conducătorilor auto, de costuri din perspectiva RCA-ului, din perspectiva prețului ridicat la
combustibil – subiecte extrem de importante din domeniul .industriei transporturilor.
Cuvinte-cheie: pachet de mobilitate, transport, șofer de transport rutier, detașare transfron-
talieră, cabotaj.
STUDY REGARDING THE CONCLUSION OF THE INDIVIDUAL EMPLOYMENT

CONTRACT OF DRIVERS CAR ROAD TRANSPORT OF GOODS – COR CODE
833201
Nicolae ROȘ,
PhD
Minodora-Roxana ILIEȘ,
student
The main reasons why I found this topic at least interesting are regarding the changes in the
legislation in the individual employment contract of a road haulage driver, due to:
The mobility package together with the related legislation is an absolute novelty, bringing
quite important changes that change the rules of the game in transport. Moreover, we are talking
about very complex legislation that is adapted to the specific needs of carriers and last but not
least, I have to mention the strong emotional impact that it had, in a context that created some
emotions, not to We speak here and why it has happened in recent years from the perspective of
the Romanian tax authorities, who have had a rather aggressive approach to carriers through all
the controls that have taken place, all this has taken place in -a dynamic context which has cer-

May-June 2022
mai - iunie 2022
tainly added difficulties in this area as well.
We can talk about, significant increases, first of all regarding the indemnities to be granted
to drivers, of costs from the perspective of RCA, from the perspective of fuel, so that the transport
industry thus becoming one of great interest and strongly influenced lately.
Keyword: mobility package, transport, road transport driver, cross-border detachment, cabotage
Introducere. Potrivitdefiniției date a pasagerilor sau îndeplinirea obligațiilor

de Dicționarul Explicativ al Limbii Române legale ori de reglementare direct lega-
[5, p.1058], șofer auto este „acea persoană te de operațiunea de transport aflată în
care conduce un autovehicul sau autobus”. desfășurare, inclusiv supravegherea încăr-
Ordonanța nr. 17 din 24 ianuarie cării și descărcării, formalitățile adminis-
2002, privind stabilirea perioadelor de trative legate de poliție, vamă, serviciul de
conducere şi a perioadelor de odihnă ale imigrare etc.”.
conducătorilor vehiculelor care efectuea- Detașarea salariaților este inițial pre-
ză transporturi rutiere naționale, în art. 2 văzută în art. 45 din Legea nr.53/2003 –Co-
la lit. a) prevede pentru conducătorul auto dul Muncii și reprezintă „actul prin care se
următoarea definiție: „orice persoană care dispune schimbarea temporară a locului de
conduce vehiculul, chiar şi pentru o scurtă muncă, din dispoziția angajatorului, la un alt
perioadă, sau care se află la bordul vehicu- angajator, în scopul executării unor lucrări
lului cu scopul de a-l conduce atunci când în interesul acestuia. În mod excepțional,
este nevoie”. prin detașare se poate modifica şi felul mun-
Conform art. 3 alin 1 lit. e) din Hotă- cii, dar numai cu consimțământul scris al
rârea Guvernului nr.38/2008 [3] prin „sa- salariatului”. Însă odată cu intrarea în vi-
lariat sau lucrător mobil se înțelege orice goare, în luna februarie a acestui an, a pa-
angajat al unei întreprinderi careefectu- chetului de mobilitate îndelung dezbătut
ează transporturi rutiere publice şi/sau în prin Legea nr.16/2017 privind detașarea
cont propriu şi face parte din personalul transnațională, conform Ordonanței Gu-
implicat efectiv în operațiuni de transport vernului nr.12/2022 pentru modificarea
rutier”. și completarea unor acte normative din
Prin timp de muncă al lucrătorului domeniul transportului rutier, a apărut și
mobil se înțelege „perioada de la începutul o a doua modalitate de detașare, de largă
până la sfârșitul timpului de lucru, în cur- răspândire.
sul căreia lucrătorul mobil se află la postul În cadrul fixat pentru această discuție,
său de lucru, la dispoziția angajatorului și transportatorul este o întreprindere stabili-
în exercițiul funcțiilor sau activităților sale, tă pe teritoriul României, în sensul art. 3 lit.
adică perioada dedicată tuturor activităților b) din Legea nr. 16/2017, care, în cadrul pre-
de transport rutier. Aceste activități sunt, stării de servicii transnaționale, detașează
cu precădere, următoarele: cea primordia- pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Eu-
lă fiind bineînțeles conducerea autovehicu- ropene, altul decât România, sau pe terito-
lului; încărcarea și descărcarea mărfurilor; riul Confederației Elvețiene salariați cu care
curățenia și întreținerea tehnică, precum și are stabilite raporturi de muncă. Noțiunea
toate celelalte activități vizând asigurarea de detașare este utilizată, în sensul atribuit
siguranței vehiculului, a încărcăturii sale şi de reglementările Uniunii Europene, pen-

mai - iunie 2022
tru a desemna „operațiunea juridică prin cate în trei categorii principale. Prima din-
care se prestează munca transnațională tre ele se referă la reguli și condiții specifice
în favoarea unui terț”. Astfel, în cadrul le- privind accesul la piața de transport rutier
gal anterior menționat, „salariatului care și de marfă, precum și la profesie. Se aplică
prestează muncă transnațională în fa- acest nou set de reguli din doi pași: primul,
voarea unui terț îi sunt recunoscute toate începând cu 21 februarie 2022, așadar deja
drepturile specifice, inclusiv dreptul de a în vigoare, iar cel privind licențierea vehi-
i se plăti indemnizația specifică detașării culelor din mai 2022. Dacă este să amintim
transnaționale, conform art. 2 alin. (1) lit. principalele implicații majore care țin de
h) din Legea nr. 16/2017, pe lângă salariul aceste noi reguli, trebuie, cu siguranță, să
convenit prin contract și cheltuielile gene- amintim o regulă complet nouă introdusă
rate de detașare (transport, cazare, masă), prin Regulamentul european nr. 1055, și
conform art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. anume aceea de întoarcere obligatorie a
16/2017”. camioanelor în țara de stabilire la fiecare 8
Conţinutul de bază. Este important săptămâni. Aici există niște reguli noi care
de menționat că pe perioada muncii pre- încearcă să dea mai multă substanță econo-
state în străinătate, angajații rămân în sub- mică sediului și legăturii transportatorilor
ordinea și sub coordonarea societății din cu un sediu bine stabilit.
România, prestând munca în executarea lu- Următorul palier de reguli se referă
crărilor sau îndeplinirea serviciilor asuma- la timpii de conducere și odihnă. Amintim
te de către societăți din România prin in- aici de Regulamentul european 1054/2022
termediul contractelor încheiate cu diverși care modifică regulamente existente. Aici
parteneri interni sau externi, lucrări sau avem două implicații majore cu privire la
servicii pentru care locul prestării se află în șoferi, și anume întoarcerea obligatorie a
afara teritoriului României. lor acasă la fiecare patru săptămâni și in-
Curtea de Justiție a Uniunii Europene, terzicerea petrecerii orelor minime de
în cauzele conexate C‑307/09, C-308/09 odihnă săptămânală în cabina camionului.
și C‑309/09, Vicoplus [4] și alții, a stabilit Aceste reguli sunt deja în vigoare începând
că în sensul art. 1 alin. (3) lit. (c) din Direc- cu august 2020. Regula nouă se referă la
tiva 96/71 (și deci implicit în sensul Legii înregistrarea manuală a simbolului țării
nr. 16/2017) „detașarea de lucrători este după trecerea frontierei, regulă valabilă și
o prestare de servicii furnizată în schimbul relevantă odată cu introducerea directi-
unei remunerații pentru care lucrătorul vei detașării. În ceea ce privește cel de-al
detașat rămâne în serviciul întreprinderii treilea palier de reguli, acesta se referă la
prestatoare, fără ca vreun contract de mun- detașarea lucrătorilor din transporturile
că să fi fost încheiat cu întreprinderea uti- rutiere. Este Directiva 1057, care prevede
lizatoare. Ea se caracterizează prin împre- reguli noi aplicabile exclusiv șoferilor din
jurarea că deplasarea lucrătorului în statul transporturile internaționale.
membru gazdă constituie obiectul însuși Din perspectiva dreptului european
al prestării de servicii efectuate de între- aplicabil, detașarea este similară ca regim
prinderea prestatoare și că acest lucrător juridic cu delegarea din dreptul românesc.
îndeplinește sarcinile sub supravegherea și Salariatul detașat, conform art. 2 lit.c din
conducerea întreprinderii utilizatoare”. Legea nr.16/2017 [1], este „persoana care
Prevederile care sunt reglementate desfășoară o activitate salariată într-un
pot fi, din punctul nostru de vedere, clasifi- stat membru, pentru un angajator care își

May-June 2022
mai - iunie 2022
desfășoară în mod obișnuit activitățile în detașarea conducătorilor auto în sectorul
acest stat membru și care este detașata de transportului rutier, în primul ei articol
angajatorul respectiv în alt stat membru stabilește că ne vom afla în situația detașării
pentru a lucra pentru angajator”. Salariatul transnaționale doar în două situații, și anume
continuă să fie supus legislației primului în cazul unor operațiuni de transport intraco-
stat membru, cu condiția ca durata previ- munitar și a unor operațiuni de cabotaj.
zibilă a activității să nu depășească 24 de Cabotajul este definit în art. 2, pct. 6
luni și să nu fi fost trimis să înlocuiască o Regulamentul (Ce) Nr. 1072/2009 al Parla-
altă persoană. mentului și al Consiliului European, privind
În ceea ce privește detașarea normele comune pentru accesul la piața
transnațională, există însă și o perspecti- transportului rutier internațional de măr-
vă pozitivă în ceea ce privește pachetul de furi, ca și „transport național contra cost în
mobilitate, având în vedere aici Directiva numele unui terț efectuat temporar într-un
1057/2020, menită să clarifice situațiile stat membru gazdă, în conformitate cu pre-
în care conducătorii auto ce efectuează zentul regulament”. În timp ce transportul
operațiuni de transport internațional ar intracomunitar este definit ca „operațiune
trebui să fie considerați detașați, respectiv de transport efectuată între două state
situațiile în care nu ar trebui să fie detașați. membre sau între un stat membru și o țară
Directiva cu clarificările pe care le aduce terță, niciunul dintre acestea nefiind țara
din această perspectivă este binevenită, de stabilire a operatorului care efectuează
pentru că au existat confuzii majore, și cred această operațiune”.
că încă există, cu privire la situațiile în care Tranzitarea statelor membre fără a
salariații detașați erau delegați sau folosiți desfășura o activitate de încărcare-des-
ca salariați mobili. Confuzia aceasta a existat cărcare nu reprezintă detașare. Asta nu
pentru că avem o triplă noțiune de detașare înseamnă că pe parcursul tranzitării sau
reglementată atât de Legea 16/2017 și de tranzitând un stat membru către statul de
Directiva privind detașarea salariaților în destinație, conducătorul auto respectiv
cadrul prestării de servicii transnaționale, nu se poate opri pentru chestiuni care țin
cât și prin prevederea Codului Muncii. În de igienă sau pentru a lua masa și așa mai
cazul detașării sau delegării, plecând de la departe. Acestea nu sunt considerate ele-
prevederile din Codul Muncii, s-a întâmplat mente care să transforme sau care să cali-
deseori ca organele fiscale să aprecieze fice transportul respectiv într-o situație de
că șoferii camioanelor aflați în efectuarea detașare.
de operațiuni transnaționale nu sunt nici În Legea 16/2017 [1], cea care trans-
delegați, nici detașați, pentru că, în cazul pune legislația europeană în legislația
lor, nu are loc o schimbare temporară a națională, cu privire la detașarea
locului de muncă. Premisa de la care ple- salariaților în contextul prestării de ser-
cau inspectorii fiscali era aceea că, pentru vicii transnaționale, prevede la art. 9 că în
a putea fi delegat sau detașați, respectivii situația în care „salariații nu pot fi încadrați
salariați ar trebui să aibă un loc de muncă în una din situațiile de detașare, salariaților
fix, permanent în România. Or, lucrul aces- operatorului de transport care efectuea-
ta, în cazul conducătorilor auto, evident că ză servicii de transport tranzacțional care
este imposibil. nu pot fi încadrați în una din situațiile de
Astfel că Directiva 2020/1057 pen- detașare prevăzute de lege ar trebui să li se
tru stabilirea unor norme specifice privind aplice dispozițiile din legislația internă, din

mai - iunie 2022
Codul Muncii cu privire la delegare”. Astfel, (adică lucrători care dețin aceeași poziție
salariații care nu pot fi considerați detașați, ca și salariatul român detașat), de dreptul
vor fi considerați, în lumina acestui text acestora cu privire la: perioadele maxime de
de lege, ca fiind delegați din perspectiva lucru / minime de odihnă; durata concedii-
legislației din România. lor anuale plătite; salariul; tratamentul ore-
O primă obligație a angajatorului, lor suplimentare; sănătatea și securitatea în
odată cu intrarea în vigoare a noilor pre- muncă; egalitatea de tratament între bărbați
vederi naționale, este aceea de a transmi- și femei; orice alte dispoziții în materie de
te, prin intermediul interfeței publice co- discriminare.
nectate la IMI [9], o declarație de detașare O modificare importantă este le-
autorităților naționale competente ale unui gată de remunerația minimă. Legislația,
stat membru în care este detașat condu- astfel cum a fost modificată ca urmare a
cătorul auto, atât cel târziu la data de în- implementării Pachetului de mobilitate,
cepere a detașării, prin intermediul unui a modificat prevederea relevantă din Le-
formular standard, cât și după terminarea gea de 16/2017, astfel nu se mai face re-
perioadei de detașare. La solicitarea direc- ferire la salariul minim, așa cum era ante-
tă a autorităților competente ale statelor rior prevăzut de lege, ci se face referire la
membre în care a avut loc detașarea, anga- remunerația minimă aplicabilă în statul de
jatorul va pune la dispoziție, în format elec- detașare. Diferența asta este iarăși meni-
tronic, un set de acte care să facă dovada tă să clarifice cumva lucrurile și să aducă
atât a raportului de muncă între angajator mai multă lumină, inclusiv în cadrul unor
și conducătorul auto, cât ți pentru a dovedi viitoare controale asupra implicațiilor fis-
existența transportului pentru care a fost cale. Salariul minim va rămâne cel garantat
transmisă detașarea. în plată la nivel național, iar remunerația
Anterior dispunerii detașării minimă este o noțiune mai largă, care in-
transnaționale, angajatorul român va întoc- clude pe lângă salariul minim și alte ele-
mi un act adițional la contractul individual mente, inclusiv indemnizația de delegare
de muncă al salariatului ce urmează să fie și detașare. Din punctul nostru de vedere,
detașat privind exercitarea temporară a faptul că indemnizația de delegare este in-
unor lucrări sau sarcini corespunzătoare clusă în remunerația minimă nu înseamnă
atribuțiilor sale de serviciu în afara locului că indemnizația de delegare ar trebui să
lor de muncă, în cadrul unor servicii cu ca- urmeze tratamentul fiscal aplicabil venitu-
racter transnațional. Acest act va conține rilor de natură salariale, așa cum prevede
durata detașării, moneda în care vor fi plă- și art.76 alin 4 pct. o din Codul Fiscal1, de-
tite drepturile salariale și modalitatea de oarece indemnizația de delegare este acor-
plată, condițiile de climă, dispoziții princi-
pale privind legislația muncii din țara unde
1
„sumele sau avantajele primite de persoane fizi-
ce din activități dependente desfășurate într-un
s-a dispus detașarea, obiceiurile locului stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din sta-
a căror nerespectare i-ar pune în pericol tul respectiv, inclusiv din activități dependente
viața, libertatea sau siguranța personală și desfășurate la bordul navelor şi aeronavelor opera-
condițiile de repatriere a salariatului român. te în trafic internațional. Fac excepție veniturile sa-
De asemenea, salariatul român va beneficia lariale plătite de către sau în numele unui angajator
care este rezident în România ori are sediul perma-
de cel puțin nivelul minim de reglementare nent în România, care sunt impozabile în România
din țara respectivă și, în cazul în care există numai în situația în care România are drept de im-
lucrători comparabili la angajatorul străin punere”.

May-June 2022
mai - iunie 2022
dată salariatului, în primul rând pentru a ve de protecție pentru salariat, conținute
acoperi, într-o oarecare măsură, disconfor- în legea care ar fi fost incidentă în absența
tul pe care acesta îl suportă în urma delegă- alegerii legii aplicabile. Având în vedere că,
rii, cum ar fi chestiunile care țin de durata în conformitate cu anexa 3 la Tratatul de
deplasării, moneda în care îi vor fi plătite aderare a României la Uniunea Europea-
drepturile salariale, modalitățile de plată nă, dispozițiile Convenției de la Roma vor
și, dacă este cazul, condițiile de climă sau deveni aplicabile pe teritoriul României,
chestiuni care țin de obiceiurile locurilor rezultă că începând cu data aderării Ro-
în care urmează să fie detașați salariații și mâniei la Uniunea Europeană prevederile
care ar fi de natură să le pună viața în peri- derogatorii din Legea nr.53/2003-Codul
col sau de care ar trebui să țină cont pentru Muncii, menționate mai sus, vor fi implicit
a evita neplăceri de genul ăsta. În această abrogate” [7, p.7-8].
situație sunt incidente dispozițiile Codului O ultimă situație de expus este aceea
muncii, conform art. 2 lit. b care precizea- că în cazul în care „un anumit conducător
ză că „dispozițiile cuprinse în cod se aplică auto ar petrece în afara țării mai mult de
cetățenilor români încadrați cu contract in- 183 de zile, România pierde dreptul de im-
dividual de muncă şi care prestează activi- punere a veniturilor salariale, statul român
tatea în străinătate, în baza unor contracte nemaifiind îndreptățit să colecteze impozi-
încheiate cu un angajator român, cu excepția tul pe veniturile din salarii”. Acestea fiind
cazului în care legislația statului pe al cărui spuse, exact cum ziceam, tratamentul fiscal
teritoriu se execută contractul individu- aplicabil indemnizațiilor de deplasare a su-
al de muncă este mai favorabilă”. Rezultă, ferit modificări importante odată cu intra-
deci, că pentru detașările pe teritoriul starea în vigoare a legii amnistiei fiscale care,
telor din afara UE se aplică tot dispozițiile așa cum știm, are două părți: partea care se
Codului muncii privind detașarea. Art. 2 referă pentru trecut și care rezolvă proble-
lit. b) din Legea nr.53/2003-Codul Muncii, mele pe care transportatorii le-au avut cu
care se referă la contractul individual de ANAF prin anularea deciziilor de impune-
muncă având ca element de extraneitate re aferente;și a doua parte, care, în același
locul muncii, conține „două derogări de la timp, încearcă să aducă o claritate mai mare
dispozițiile art. 73, art. 101 şi art. 102 din pentru situația viitoare. Legea 72/2022
Legea nr. 105/1992 cu privire la reglemen- [2] modifică tratamentul fiscal aplicabil
tarea raporturilor de drept internațional indemnizațiilor de deplasare în primul
privat. Astfel, pe de o parte dispozițiile Co- prin includerea în cadrul acelorași reguli,
dului muncii nu permit părților contractu- aceluiași tratament, a tuturor tipurilor de
lui individual de muncă alegerea legii apli- indemnizații de deplasare care se pot acor-
cabile (lex voluntatis), iar pe de altă parte, da, indemnizații de delegare pe Codul Mun-
nu este aplicabilă nici legea locului exe- cii al României, indemnizații de detașare pe
cutării contractului (lex loci executionis). Codul muncii românesc, indemnizația spe-
Soluția adoptată de Legea nr.53/2003-Co- cifică detașării transnaționale pe directivă
dul Muncii diferă de soluția instituită de și Legea 16/2017. Toate aceste tipuri de
Convenția de la Roma din 1980 referitoare venituri, deși incluse în veniturile salaria-
la legea aplicabilă obligațiilor contractu- le, beneficiază de un tratament fiscal dife-
ale, care permite părților să aleagă legea rit, în sensul că sunt neimpozabile în limita
aplicabilă, fără însă ca această soluție să unui plafon. Plafonul legal stabilit pentru
înlăture incidența dispozițiilor imperati- indemnizație pe teritoriul României „să nu

mai - iunie 2022
depășească pragul de 2,5 ori nivelul legal pentru prestarea muncii respective, sub
stabilit prin hotărârea Guvernului pentru sancțiunea nulității contractului de mun-
personalul autorității și instituțiilor publice”. ca”, precum și a faptului că „în conformita-
Ca și o concluzie generală, în urma te cu dispozițiile Legii nr. 98/1994 privind
modificărilor aduse prin Directivele stabilirea și sancționarea contravențiilor la
menționate mai sus, care vor avea aplica- normele legale de igienă şi sănătate publică,
bilitate la nivel național și internațional, constituie contravenție [8, p.338] neluarea
în contextul prestării de servicii de către angajator a măsurilor privind pro-
transnaționale, acestea nu se vor supra- gramarea salariaților la controlul medical
pune nici ca instituție, nici în calitate de periodic conform reglementărilor legale şi
concept, cu delegarea sau cu detașarea din neurmărirea efectuării integrale a acestuia,
Codul Muncii. Este o formă sui generis de precum și neprezentarea salariaților pen-
detașare. După părerea mea, poate că ar fi tru examenele medicale periodice”.
fost mai bine să se găsească un alt termen Salariatul poate refuza detașarea
prin care să fie identificată exact, altul decât dispusă de angajatorul său numai în mod
detașarea, pentru a elimina cu totul confu- excepțional pentru motive personale te-
zia. Detașarea pe directivă reprezintă „gra- meinice. Fapta salariatului de a refuza
dul de legătură cu teritoriul statului mem- nejustificat detașarea constituie abatere
bru gazdă, respectiv existența unor legături disciplinară și se sancționează ca atare,
suficiente între conducătorul auto și servi- însă poate fi constatată nulitatea detașării
ciul prestat și teritoriul unui stat membru în următoarea situație: „în cazul încălcării
gazdă, spre deosebire de conceptul de dele- dispozițiilor legale privitoare la detașare
gare, detașare din Codul muncii, care poate intervine sancțiunea nulității, care poate
fi dispusă pe o perioadă de cel mult un an, fi totală sau parțială. Astfel, va fi inciden-
aceasta putând fi în mod excepțional pre- tă nulitatea totală [6, p.169] atunci când
lungită, pentru motive obiective ce impun detașarea nu poate fi adusă la îndeplinire,
prezența salariatului la angajatorul la care cum ar fi cazul în care funcția în care ar
s-a dispus detașarea, cu acordul părților, urma să fie încadrat salariatul detașat nu
din 6 în 6 luni”, care avea criteriul relația corespunde pregătirii profesionale a sala-
de subordonare existentă între angajator și riatului sau cazul în care detașarea nu este
salariat, respectiv angajatorul către care se expresia unui interes real al serviciului”.
făcea delegarea sau detașarea și salariatul Va opera „nulitatea parțială [6, p.169] când
respectiv. detașarea poate fi îndeplinită după aplica-
Potrivit art. 28 lit. b din Legea rea sancțiunii, cum ar fi cazul în care s-a dis-
nr.53/2003-Codul Muncii „în cazul detașării pus detașarea pentru o perioadă mai mare
este obligatorie prezentarea unui certificat decât cea maxim legal admisă”.
medical care constată că salariatul este apt
Referinţe bibliografice: torul Oficial al României nr.196 din 21

1. Legea nr.16/2017 privind detașarea martie 2017;
salariaților în cadrul prestării de ser- 2. Legea 72/2022 pentru anularea unor
vicii transnaționale, publicată în Moni- obligații fiscale și pentru modificarea

May-June 2022
mai - iunie 2022
unor acte normative, publicată în Moni- Limbii Române, Ediția a II-a, București,
torul Oficial al României nr.315 din 31 Editura Universul Enciclopedic, 1998;
martie 2022; 6. Marius-Cătălin Preduț, Codul muncii
3. Hotărârea Guvernului nr.38/2008 pri- comentat, București, Editura Universul
vind organizarea timpului de muncă al Juridic, 2019;
persoanelor care efectuează activități 7. Ștefănescu Ioan Traian, Ordonanța de
mobile de transport rutier (actualizată urgență a Guvernului nr.65/2005 pri-
până la data de 12 ianuarie 2012) emi- vind modificarea şi completarea Legii
tent Guvernul României, publicată în nr.53/2003 – Legea nr.53/2003 – Codul
Monitorul Oficial al României nr.49 din Muncii – comentată. În: Revista română
22 ianuarie 2008; de dreptul muncii nr.3/2005;
4. Curtea de Justiție a Uniunii Europene, 8. Ștefănescu Ioan Traian, Tratat de drep-
hotărârea din 10 februarie 2011, Vico- tul muncii, București, Editura Wolker
plus SC PUH (C-307/09), BAM Vermeer Kluwer, 2000;
Contracting sp. zoo (C-308/09) și Olbek 9. Sistemul de informare al pieței inter-
Industrial Services sp. zoo (C-309/09) ne. Poate fi accesat la următorul link:
vs. Minister van Sociale Zaken en https://ec.europa.eu/internal_mar-
Werkgelegenheid, ECLI:EU:C:2011:64; ket/imi-net/index_ro.htm, vizualizat la
5. Coteanu Ioan (acad.), Seche Luiza şi 12.05.2022.
Seche Mircea, Dicționarul Explicativ al
DESPRE AUTORI
Minodora-Roxana ILIEȘ, Nicolae ROȘ,

studentă în anul IV la Universitatea doctor în drept,
Creștină „Dimitrie Cantemir”, lector universitar la Universitatea Creștină
Facultatea de Drept din Cluj Napoca, „Dimitrie Cantemir”,
România Facultatea de Drept din Cluj Napoca, România,
email: dorailies10@gmail.com avocat
email: nicuros74@yahoo.com

mai - iunie 2022
CZU 343.9 DOI 10.5281/zenodo.6641584

O PRIVIRE ASUPRA CRIMINALITĂȚII POLITICE
Octavian BEJAN,
doctor în drept
Criminalitatea politică este foarte puțin cercetată din punctul de vedere criminologic, deși
are o mare însemnătate obștească. Pentru a cunoaște mai bine acest domeniu, am folosit o nouă
vedere științifică asupra democrației, precum și metoda observării, metoda analizei de conținut,
metoda documentării, metoda statistică și metoda construcției abstracte. Criminalitatea politică
este un subtip al criminalității gulerelor albe și este strîns legată de fenomenul corupției. Se pare
că criminalitatea politică face un număr foarte mare de pătimiți. Am putea să zicem că ea este
unul dintre cele mai primejdioase tipuri de criminalitate. În ceea ce privește prevenirea represivă
a criminalității politice, posibilitățile prevederilor normative actuale nu par să fie folosite în întregi-
me. Pentru a o preveni, este nevoie a schimba închipuirea de astăzi despre norodnicie (democrație)
și, ca urmare, un șir de prevederi din legea de căpătîi a țărilor lumii (Constituție). După părerea
noastră, se cere o nouă privire științifică spre drepturile firești (naturale) ale omului.
Cuvinte-cheie: crimă, criminalitate, criminalitate politică, criminalitatea gulerelor albe.
UN REGARD SUR LA CRIMINALITÉ POLITIQUE
Octavian BEJAN,
docteur en droit
La criminalité politique est peu recherchée du côté criminologique, même si elle a une grande
signification sociale. Pour mieux connaître la criminalité politique, nous avons utilisé une nouvelle
vision sur la démocratie, ainsi que la méthode de l’observation, la méthode de l’analyse de contenu,
la méthode de documentation, la méthode statistique et la méthode de la construction abstraite.
Criminalité politique est un sous-type de la criminalité de cols blancs et est fortement lié à la cor-
ruption. Il semble que la criminalité politique fasse un grand nombre de victimes. Nous pouvons
dire qu’elle est un des plus dangereux type de criminalité. En ce qui concerne la prévention répres-
sive de la criminalité politique, les dispositions normatifs qui existent, peu nombreuses d’ailleurs,
ne sont pas utilisées pleinement. Pour prévenir, il est nécessaire de modifier la vision actuelle sur la
démocratie et, par conséquent, une série de dispositions de la constitution. Selon notre opinion, un
nouveau regard scientifique sur les droits naturels de l’homme est nécessaire.
Mots-clés : crime, criminalité, criminalité politique, criminalité en col blanc.
Problema. Criminologii au vor- cercetat îndeajuns de adînc și de cuprinză-

bit uneori despre criminalitatea politică, tor. Ne gîndim că cei mai mulți dintre crimi-
despărțit sau în cuprinsul criminalității gu- nologi nu au vrut să își pună mintea cu cîr-
lerelor albe. Cu toate acestea, tipul respec- muitorii. Deși s-a crezut că biserica este de
tiv de criminalitate nu a fost, pînă acum, vină, iată că știința nu a scăpat de supunere

May-June 2022
mai - iunie 2022
ideologică nici în vremurile în care a cunos- ale feluritelor anchete sociologice; date
cut o întindere și o putere obștească nemai- din mijloacele de înștiințare în mulțime),
pomenită. Totuși noi am cutezat să facem o metoda statistică (numărul crimelor de
astfel de cercetare criminologică, mai ales violență în familie înregistrate de către
că nu prea mai avem ce să pierdem, după organele de drept), metoda documentară
ce am trecut prin multe greutăți și piedici (acte ale organelor de drept), metoda ob-
în activitatea profesională. servării (munca organizațiilor de prevenire
Actualitatea temei de cercetare. a violenței în familie), metoda construcției
După părerea noastră, cunoștințele crimi- abstracte (tălmăcire a faptelor și căpătare a
nologice și cele metodologice îngăduie o unor cunoștințe noi).
asemenea cunoaștere științifică. Poate că Rezultatele obținute și dezbateri.
lipseau unele cunoștințe politologice. Ni se Este nevoie să deosebim criminalitatea po-
pare că descoperirile politologice pe care litică de criminalitatea gulerelor albe. Cea
le-am făcut noi au umplut acest gol [1]. În dintîi face parte din cea de-a doua, tot așa
lumina celor spuse, am hotărît să înmulțim cum vînzarea de oameni ori de droguri face
cunoștințele criminologice despre crimina- parte din criminalitatea organizată sau cum
litatea politică. În ceea ce privește însem- criminalitatea bancară ori cea financiară
nătatea obștească a acestor cunoștințe, face parte din criminalitatea economică. Cu
putem să spunem că aceasta s-a ivit chiar alte cuvinte, criminalitatea politică este un
din clipa în care s-a născut obștea statală. O subtip al criminalității gulerelor albe. Dată
parte din descoperirile făcute de noi le vom fiind însemnătatea obștească deosebită a
prezenta în această lucrare. fenomenului și unele particularități de pre-
Scopul și sarcinile cercetării. Des- venire, se impune o cercetare criminologică
coperirile științifice înfățișate în această de sine stătătoare a criminalității politice.
lucrare sînt rodul unei cercetări criminolo- Criminalitatea politică este strîns
gice care a urmărit scopul de a căpăta noi legată de ajunsătură (corupție). În toate
cunoștințe despre criminalitatea politică. obștile, politicienii au o clientelă politică
Pentru a atinge acest obiectiv, a fost hotă- care îi susține în rîvna acestora de a pune
rîtă îndeplinirea următoarelor sarcini: a) mîna pe putere și de a o păstra cît mai mul-
a căpăta cunoștințe despre criminalitatea tă vreme. Bunăoară, politicienii numesc
politică, care pot să ajute la dezvăluirea rudele, prietenii sau cunoscuții apropiați
esenței acestui fenomene criminal, b) a în cele mai plătite locuri de muncă din
despărți criminalitatea politică de alte ti- așezămintele și întreprinderile de stat. Dacă
puri de criminalitate, c) a pune unele pro- obștea cere cîrmuitorilor să ridice simbrii-
bleme criminologice legate de criminalita- le învățătorilor, pentu ca cei mai deștepți
tea politică și d) a dobîndi alte cunoștințe să se facă dascăli sau pentru ca dascălii să
despre criminalitatea politică. muncească cu mai multă sîrguință, și ca-
Metodele aplicate și materialele fo- pii țării se vor supune voinței norodului,
losite. Cercetarea criminologică privitoare atunci clientela politică va năpădi, cu aju-
la criminalitatea politică, ale cărei descope- torul politicienilor, învățămîntul, pentru a
riri științifice le înfățișăm în această lucrare, se pricopsi, din care pricină bunețea aces-
a fost înfăptuită cu ajutorul următoarelor tuia va scădea, în loc să crească. Iată încă o
metode: metoda analizei de conținut (date dovadă că nici o măsură de rînduire bună a

mai - iunie 2022
vieții obștești nu dă roade acolo unde este muitoare din Statele Unite ale Americii.
ajunsătură. Dacă este adevărat, atunci nu putem, după
Un stinghiun (sistem) deosebit de judecățile noastre, să vorbim despre no-
ajunsătură politică este în Statele Unite ale rodnicie (democrație) în această țară. [2]
Americii. Politicienii aleg cîteva, puține, Potrivit cercetărilor noastre crimino-
întreprinderi particulare mari, a căror în- logice, criminalitatea politică se deosebește
deletnicire se potrivește cel mai bine cu de alte tipuri de criminalitate prin faptul că
programul lor de cîrmuire sau, cel puțin, poate să facă un număr mare de pătimiți, ba
nu vine în răspărul acestuia, le dau înles- poate chiar să victimizeze întreaga obște.
niri de tot felul în afaceri, prin lege sau prin Să înfățișăm cîteva pilde-dovezi.
hotărîri ascunse, apoi aceste întreprinderi Pe timpurile în care lucram la Direcția
susțin cu mulți bani alegerile, propagan- generală de urmărire penală a Inspecto-
da, susținerea civică, sprijinul mijloacelor ratului General al Poliției din subordinea
de înștiințare în mulțime și multe altele Ministerului Afacerilor Interne al Republi-
trebuincioase îndeplinirii măsurilor poli- cii Moldova, a venit o scrisoare de la De-
tice gîndite. Ceva asemănător cu practicile partamentul Relațiilor Interetnice, în care
polițiștilor de la noi de a-i pune pe între- ofițerii de urmărire penală erau mustrați
prinzători să facă reparație și să cumpere pentru faptul că se mai întîmplă să arate
mobilier pentru secțiile de poliție. Astfel, neamul pătimitului și făptuitorului în ac-
politicienii care au cîștigat alegerile cu tele procesuale. Ca criminolog, am fost ui-
făgăduința de a micșora murdărirea lumii mit de această cerință, deoarece știam bine
nu vor căuta sau vor respinge susținerea că neamul este un factor criminogen și că
bănească a întreprinderilor producătoare aceste datele au mare însemnătate pentru
de mașini sau a celor petroliere. Politici- analiza criminologică și, ca urmare, pen-
enii care au făgăduit creșterea ajutorului tru prevenirea criminologică. Le-am vor-
obștesc oamenilor vor scuti de o creștere bit atunci capilor DGUP, Ruslan Ojog, șef-
a dărilor vărsate în visteria țării întreprin- adjunct, și Grigore Moga, șef al direcției,
derile dintr-o ramură sau subramură a eco- despre cele pomenite. Ei mi-au răspuns că
nomiei și se vor folosi de reazemul bănesc nu au încotro, trebuie să se supună unei
al acestora. Acei politicieni care au de gînd cerințe legitime, dar mi-au permis să îmi
să pornească tăvălugul războiului vor căuta spun punctul de vedere criminologic, într-
sau vor încuviința sprijinul bănesc al mari- un răspuns trimis acestui departament.
lor uzine de arme. Mai tîrziu, am desfășurat o cercetare
De asemenea, întreprinderile particu- criminologică privitoare la criminalitatea
lare îi tocmesc la lucru pe cei care fac parte de violență a copiilor. În timpul cercetării,
din partidele politice sau au lucrat în dregă- am descoperit o întîmplare adeveritoare
torii și au stat în scaune mari de cîrmuitori, (metoda documentară și metoda analizei
pentru că știu că aceștia au legături strînse de conținut) [3]. Activiștii civici canadieni
cu factorii de hotărîre și pot să-i încline în le-au cerut, cu multă hălălaie ca de obicei, să
folosul întreprinderii lor. Găsim astfel de înlăture înscrierea neamului din care face
întîmplări în toate țările lumii. parte pătimitul, martorul și făptuitorul din
Se spune că numai cîteva familii stau dosarele penale pe politicieni. Ei spuneau
în spatele celor două partide politice cîr- că această înscriere în dosare este discrimi-

May-June 2022
mai - iunie 2022
natorie (de parcă lucrătorii din organele de (metoda statistică, vezi tabelul; metoda in-
drept nu își dădeau seama după înfățișare, terviului, lucrători ai organelor de drept).
culoare sau limbă de obîrșia celor cu prici- Au fost deschise mii de dosare penale. Îna-
na). Ziariștii i-au susținut bineînțeles. Cri- inte de aceasta, au fost cheltuiți mulți bani
minologii și lucrătorii organelor de drept pentru a le îndupleca pe femei să îi dea pe
s-au opus. Nu au fost ascultați. Ca urmare, bătăuși pe mîna poliției (metoda observă-
analiștii și cercetătorii științifici nicidecum rii, tehnica observării participative; meto-
nu au izbutit, mulți ani la rînd, să lămureas- da analizei de conținut, analiza materiale-
că pînă la capăt tendința omuciderilor. Anii lor folosite (filade, pliante ș.a.)). Deși legea
treceau, iar morții se adunau. Abia după un penală oprește deopotrivă violența tru-
șir de ani, un polițist a presupus că nodea- pească și sufletească (art. 201/1 al Codu-
ua (problema) omorurilor este legată și de lui penal) [4], au fost trași aproape numai
etnie. Analiștii s-au aplecat asupra acestei bărbați la răspundere penală. Cercetările
presupuneri. Datele statistice nu erau de criminologice făcute de noi (metoda ob-
folos. Au făcut o analiză criminologică cu servării și interviului), dar și de către alți
ajutorul unei alte metode. Presupunerea cercetători științifici [5] arată că femeile
s-a dovedit a fi dreaptă. Au fost luate măsuri folosesc mai des violența sufletească decît
de prevenire potrivite acestui factor crimi- bărbații o folosesc pe cea trupească pentru
nogen. Trăsătura națională a fost pusă din a-și urmări folosul. Deci, numărul femeilor
nou în evidența statistică a criminalității. trase la răspundere penală pentru violență
Au murit mii de oameni. Nimeni nu a răs- în familie trebuia să fie, de fapt, mai mare
puns pentru aceste pierderi mari de vieți decît cel al bărbaților. De altfel, politicienii
omenești. Este de neînțeles faptul că un om i-au silit pe lucrătorii organelor de drept să
de rînd care omoară unul sau cîțiva oameni mai încalce într-o privință legea. Ofițerii de
este închis pe viață, iar cîrmuitorul care urmărire penală și procurorii sînt datori,
omoară mii de oameni este stimat, cinstit, potrivit prevederilor Codului de procedură
lăudat, ridicat în slăvi, bine plătit, decorat… penală, să se autosesizeze, atunci cînd des-
Norodul nu înțelege și respinge această sta- coperă, în toiul cercetării unei infracțiuni, o
re de lucruri, dar avem mari îndoieli și noi, bănuială rezonabilă că a fost săvîrșită o altă
ca cercetători științifici. infracțiune decît cea pe care o are în vede-
Ca urmare a stăruințelor din afara re urmărirea penală pornită. Atare bănuieli
țării și la porunca politicienilor din țară ofițerii și procurorii au descoperit adesea
(metoda observării, tehnica observării în timpul audierii bărbaților pe care îi ur-
participative; metoda analizei de conținut, măreau penal pentru săvîrșirea unei presu-
materiale privitoare la violența în familie și puse infracțiuni de violență în familie, dar
prevenirea acesteia ale sîmbrelor din țară nu au pornit, de cele mai dese ori, o nouă
și din străinătate; metoda documentară, urmărire penală împotriva femeilor.
documente de politici de stat; analiza de După părerea noastră, în anii cu pri-
conținut, foietele (site-urile) dregătoriilor cina, a avut loc o mare nedreptățire (dis-
și spusele din mijloacele de înștiințare în criminare) a bărbaților de către politicieni.
mulțime), organele de drept din Republi- Laudă lucrătorilor organelor de drept, care
ca Moldova au dezlănțuit măsuri aspre de s-au opus hotărît acestei crime făcute de
prevenire represivă a violenței în familie către politicieni și au pus capăt, începînd cu

mai - iunie 2022
Numărul infracțiunilor de violență în familie înregistrate în anii 2013-2017

în Republica Moldova
2013 2014 2015 2016 2017
1346 2283 1935 1693 857
Sursa: Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova
anul 2017, acestei prigoane. Pînă astăzi, ni- milie care au fost folosite în Canada și pe
ciun politician nu a fost tras la răspundere care urmăresc să le folosească unele parti-
penală pentru această crimă. Bărbații care de politice din Republica Moldova, pe lin-
au pătimit nu au fost despăgubiți. gă faptul că nimicesc familia, adică stîlpul
După cum arată cercetările noastre obștii [7], au dat naștere la purtări crimina-
criminologice, aceasta este o strategie de le foarte primejdioase: soții își omoară cu
prevenire care duce spre nicăieri [6]. Stra- nebunie și soția, și copiii. Noi presupunem
tegia de prevenire a violenței criminale în că o fac soții care țin foarte mult la familia
familie pe care noi am înaintat-o rămîne, lor. Ei văd în sfîrșitul familiei, sfîrșitul vieții
din păcate, fără răsunet practic de zece ani. lor. Pentru ei, moartea familiei înseamnă
Este de spus că strategia prevenirii repre- moartea lor, o moarte sufletească. De ace-
sive a violenței în familie, pe care au folo- ea, ei se dezlănțuiesc cu toată furia asupra
sit-o politicienii din Republica Moldova, a morții și trupești, și obștești, și de toate
fost încercată încă la începutul anilor opt- felurile. Acești ucigași nu urăsc femeia și
zeci în URSS (metoda analizei de conținut, familia, ei văd în acestea chipul morții, chi-
lucrările științifice de criminologie). Însă pul sfîrșitului. Aceste fapte cumplite parcă
ea nu a dat roadele așteptate. Marile pre- întruchipează sfîrșitul năvalnic al familiei.
faceri obștești au lăsat în umbră nevoia Oare acești ucigași nu sînt jertfe ale obștii
de a găsi alte căi de prevenire a violenței și ale politicienilor?
din familie. Țările capitaliste apusene nu O altă pildă sînt registrele armelor
au învățat însă din această situație. Ele au de foc din Canada. Politicienii canadieni au
pornit pe aceeași cale. Poate că au soco- hotărît să slobozească vînzarea de arme de
tit că sînt în stare să o facă mai bine. Fapt foc. Au fost înaintate noi cerințe de cumpă-
este că țările apusene nu au izbutit nici ele. rare și păstrare a armelor de foc. S-a pus
Cercetările noastre (metoda analizei de în dezbatere și nimicirea registrelor des-
conținut, lucrări de criminologie, știri din pre armele de foc și cumpărătorii acestora.
mijloacele de înștiințare în mulțime ș.a.) Criminologii și polițiștii s-au opus acestor
arată că criminologii din America de Nord intenții. Analiștii canadieni au făcut chiar
(SUA și Canada) caută alte. Cele pățite de o foarte bună analiză criminologică care
obștea sovietică au fost uitate în Republi- dovedea că va crește violența criminală și
ca Moldova datorită penuriei de crimino- îndeosebi violența criminală săvîrșită cu
logi și nefolosirii cunoștințelor acestora în armă de foc [8]. Politicienii nu au vrut nici
munca de prevenire a criminalității. Mai în ruptul capului să dea înapoi. Cunoaștem
rău, măsurile de prevenire a violenței în fa- această întîmplare din timpul în care am

May-June 2022
mai - iunie 2022
lucrat ca analist în domeniul informației O altă greșeală a politicienilor din
strategice în poliția canadiană. Între timp, țările capitaliste este înmănuncherea
noi ne-am întors în țară, dar presupunem făgăduințelor. Politicienii le vorbesc despre
că tăvălugul politic nu s-a oprit și răul a fost o mulțime de lucruri oamenilor în timpul
făcut. Vor răspunde oare politicienii pentru alegerilor. Odată aleși, ei cred că oamenii
miile de morți care vor urma? A fost oare au încuviințat toate cele spuse de ei. Potri-
aceasta voința norodului? Nu au fost oare vit cercetărilor noastre științifice (metoda
oamenii spălați pe creier înainte de lua- interviului; metoda analizei de conținut,
rea hotărîrii? Aici vom ridica încă o nodea datele sondajelor de opinie; metoda ob-
științifică: Care este oare deosebirea dintre servării, răscoalele oamenilor), oamenii
socializare și spălare pe creier? Pînă unde încuviințează unele vederi ale celor care
poate să meargă învățătura obștească și vor să cîrmuiască obștea și le resping pe al-
unde se oprește neatîrnarea în gîndire? tele. Iată de ce politicienii au datoria de a
Trebuie să fie puse în dezbatere mul- alege grîul de neghină.
te alte crime politice, precum sărăcia și Se înșeală și în altă privință politici-
deznădejdea norodului, silirea oamenilor enii. Ei nu îi întreabă pe oameni despre
să plece în străinătate și să își părăsească felul în care urmează să fie atinsă o țintă,
țara, sănătatea și viața pierdută de cei care adică prețul pe care urmează să îl plătească
nu au bani să plătească tămăduitori ori să obștenii pentru unele foloase.
le dea mită, miile de morți din pricina cioc- În legătură cu cele spuse, trebuie să
nirilor de mașini, dat fiind faptul că politi- limpezim încă cîteva lucruri. Pîrghia ale-
cienii nu vor să prevină cu adevărat aceste gerilor, care este azi folosită mai peste tot
crime, sau vînzarea de oameni, o crimă cu în lume nu dă roadele așteptate, cel puțin
totul neomenească. În legătură cu părăsi- în democrația capitalistă. Astăzi, norodul
rea copiilor de către părinții care au plecat nostru nu vede nici un partid politic care
la muncă în străinătate vrem să spunem vrea și poate să cîrmuiască în folosul oame-
ceva. S-a vorbit mult în această privință în nilor. Lumea politică se află sub stăpînirea
anii din urmă. Ce s-a întîmplat? Cîrmuitorii unor găști criminale care urmăresc numai
nu au făcut nimic, nimic ce ar fi adus roa- folosul lor. Drept dovadă este numărul ce-
dele trebuincioase, au făcut însă oamenii lor care vin la alegeri. Mai mult de jumătate
de rînd, ceea ce au putut. Acum, ei pleacă din alegători nu mai cred că alegerile pot
în străinătate împreună cu copiii lor. Nimic să schimbe ceva în obște. Țara a ajunsă în
nu îi mai aduce acasă… O altă crimă politică fundătură. Se cer schimbări din temelie.
nepedepsită. Se cere o altă orînduire politică. Mai mult
Politicienii socotesc greșit că pot decît atît, oamenii au spus, prin faptul că nu
să facă orice din clipa în care au fost puși vin la alegri, că îi resping pe toți politicienii.
cîrmuitori. Ei au fost, de fapt, aleși nu pen- Prin urmare, toți cei care fac astăzi politică,
tru a hotărî în locul oamenilor, ci pentru adică sînt sau doresc să ajungă cîrmuitori,
a înfăptui voința acestora. Nu poți însă să mari sau mici, trebuie să plece din politică.
înfăptuiești voia norodului fără să o cunoști. După părerea noastră, alegerile la care au
De aceea, cîrmuitorii au îndatorirea de a participat mai puțin de jumătate din ale-
cunoaște (referendum, sondaje de opinie, gători nu sînt norodnice (democrate), iar
consfătuiri populare ș.a.) vrerea oamenilor. cei care au luat frîiele cîrmuirii în aceste

mai - iunie 2022
împrejurări sînt despoți. Acești inși se fac oamenilor este o crimă, cea mai mare din-
vinovați de cea mai cumplită crimă și tre- tre toate cîte pot să fie. Numai politicienii
buie să fie judecați ca atare. Ei au încălcat pot să săvîrșească asemenea crime, ca și
legea de căpătîi, care prevede că țara este supușii lor, cîrmuitorii mai mari și mai mici
norodnică (democrată). din dregătorii.
Noi nu împărtășim părerea celor care Dacă voința oamenilor este mai pre-
susțin că nimeni nu poate să fie judecat de sus de orice, atunci norodul are dreptul să
altcineva decît de judecători și numai după îl judece oricînd și oricum pe oricine, chiar
prevederile legii penale. Norodnicia presu- și pe politician, dar și să îl pedepsească cum
pune că voința norodului este mai presus socotește de cuviință.
de orice și oricine. De aceea, norodul poa- Politicienii sînt de părere că ei răs-
te să îl judece pe oricine, oricînd, oriunde pund pentru greșelile lor prin alungare de
și cum socotește de cuviință. Numai el are la putere, adică prin faptul că nu mai sînt
acest drept! Am spune chiar că nici un le- aleși de către norod. Este oare de ajuns?
giuitor nu poate să oprească prin lege no- Pe de o parte, starea proastă în care se află
rodul de la ceva, căci acesta este mai presus obștea, iar pe de altă parte, nepăsarea vă-
de orice lege, chiar și de cea de căpătîi. Fi- dită și măsurile vădit proaste, părtinitoa-
ecare om are dreptul să încalce legea care re sau nepotrivite sînt dovezi că pîrghiile
încalcă voința norodului. Este un drept care obștești folosite în zilele noastre nu îndes-
își are locul în legea de căpătîi a țării. Nu tulează nevoile de prevenire a unor astfel
poate să fie tras la răspundere cel care se de purtări criminale. Feleșagul criminal al
apără cu acest drept, pînă judecătorul nu va unor purtări omenești este dat de primej-
întreba părerea oamenilor despre prevede- dia obștească a acestora. Cum faptele po-
rea încălcată. Țara care nu a prevăzut acest liticienilor pot să facă un mare rău obștii,
drept în legea de căpătîi și nu a făcut așa, în- după cum am arătat, este limpede că ele
cît oricine să poată să îl folosească cu mare sînt criminale și că trebuie să fie privite ca
ușurință și fără nicio opreliște nu poate să atare, iar oamenii trebuie să ceară cu des-
fie numită norodnică. tulă tărie incriminarea acestor purtări ale
Ne întrebăm, în legătură cu ziceze- politicienilor. Politicienii nu vor să o facă
le înfățișate: Poate este nevoie de un nou în ruptul capului, căci se tem, ca dracul de
„Tribunal de la Nürnberg”, care să îi judece tămîie, de răspunderea și pedeapsa care îi
pe cîrmuitorii din toate țările, cei care sînt paște.
în viață, care s-au oploșit astfel în fruntea Mai presus de adevărul științific
țării, ca și pe cei care au dus țările cîrmuite stă părerea norodului, căci nici un om de
la prăpăd obștesc? De această dată judecă- știință nu este stăpînul adevărului. Un om
tori ar trebui însă să fie noroadele, fiecare de știință poate cel mult să spună că cerce-
pentru țara lui. tările lui arată că acesta ar fi adevărul. Oa-
Așa cum am spus, în legea de căpătîi, menii de rînd socotesc că cîrmuitorii trebu-
scrie limpede că țara este norodnică (de- ie să fie trași la răspundere penală pentru
mocrată). Aceasta este cea mai însemnată răul pe care îl fac obștii.
prevedere din legea țării. Norodnicia pre- Juriștii le răspund oamenilor că nu
supune domnia vrerii norodului, adică a ce- sînt prevederi de drept care îndreptățesc
lor mulți. Prin urmare, o încălcare a voinței o urmărire și o osîndire juridică a acesto-

May-June 2022
mai - iunie 2022
ra. După socotințele noastre, faptele răufă- în ziar (Monitorul Oficial). A făcut-o, dar
cătoare ale politicienilor sînt cuprinse de nu a arătat, bineînțeles, numărul acesteia.
prevederile penale privitoare la abuzul de Dacă legea i-o cere să o facă, atunci îi cere
putere sau abuzul de serviciu, excesul de ceea ce este cu neputință, iar dacă Uniunea
putere sau depășirea atribuțiilor de ser- Avocaților nu îi dă o altă legitimație, atunci
viciu și neglijența în serviciu. Juriștii s-au îl scoate din viața obștească pentru tot-
deprins să tălmăcească prea îngust preve- deauna, căci el nu poate să facă ceea ce este
derile legii de căpătîi și ale legii penale. O cu neputință. Putem să vorbim aici despre
înviorare binefăcătoare a avut loc în anii un fel de drept firesc (natural) al avocatului
din urmă în ceea ce privește folosirea pre- cu pricina, despre ceva ce este mai presus
vederilor legii de căpătîi a țării. Cei care de lege, mai presus de orice lege.
au arătat lumii această nevoie și putință Dacă legea ar fi mai presus de dreptu-
sînt de laudă, ca și cei care au avut minte rile firești ale oamenilor și de voința noro-
să înțeleagă aceste lucruri. După părerea dului, atunci orînduirea și cîrmuitorii ar pu-
noastră, nici o prevedere de drept nu poa- tea să rămînă neschimbați pe vecie. Aceeași
te să fie tălmăcită bine fără o trimitere la pătură obștească ar cîrmui veșnic, așa cum
prevederile legii de căpătîi sau ale preve- îi este mai bine, orice și-ar dori ceilalți.
derilor de drept mai generale sau mai cu- Ca urmare a celor spuse, putem să
prinzătoare. Prevederile de drept particu- împărțim legile astfel: a) legi nelegitime,
lare nu pot să le depășească pe cele mai care încalcă voința norodului, b) legi ne-
generale, fără să își piardă legitimitatea. legitime care încalcă drepturile firește ale
De asemenea, noi socotim că este o mare omului și c) legi nelegitime care încalcă o
înfăptuire juridică asemuirea Declarației prevedere mai generală. Este, poate, cam
de Independență cu legea de căpătîi a țării. strîmb să spui că o lege este nelegitimă, dar
Acest fapt a îndreptat întrucîtva stricăciu- nu găsim deocamdată niște cuvinte mai po-
nea și a spălat un pic din rușinea pierderii trivite.
Declarației de Independență a statului. O Ni se pare că este încă o latură a lu-
mare rușine a căpeteniei care răspundea crurilor asupra căreia lumea științifică tre-
de securitatea clădirii, dar și o mare rușine buie să aducă lumină. Cercetările științifice
a țării în întregime. Fără vina tuturor, oa- arată cu multă precădere că este o legătură
menii nepotriviți nu ajung în scaunele ne- de pricinuire între cîrmuitori și numeroase
potrivite. Poate acest fapt este un semn că estine (fenomene) și șirăuri (procese) care
țara este aproape moartă? au loc în obște. Cunoștințele științifice des-
Mai presus de lege este nu numai pre legăturile de pricinuire care sînt astăzi
voința norodului, ci și firea lucrurilor. Vom folosite în chip obișnuit în strunirea (regle-
încerca să dovedim ziceza noastră printr-o mentarea) legăturilor obștești nu sînt deloc
întîmplare adevărată, pe care am cunos- mai trainice decît cunoștințele științifice
cut-o nemijlocit. Uniunea Avocaților nu despre legăturile de pricinuire pe care le-
ține evidența numărului legitimațiilor de am adus în dezbatere.
avocat. Un avocat nu a apucat să foloseas- Să urmărim o pildă. La cîrma țării
că undeva legitimația primită și nici să își stă astăzi, în Republica Moldova, o mînă
facă o copie. A pierdut-o. I s-a cerut să dea de femei. Acestea au jertfit limba neamu-
înștiințare despre pierderea legitimației lui de dragul folosului lor politic. Vorbim

mai - iunie 2022
despre o feminizare silită și nefirească a nii. Cei netrebnici se vor teme. Foarte bine!
multor cuvinte (președinta, ministra…). Cei îndeajuns de deștepți au, potrivit cerce-
Stricarea limbii, care este unul dintre cele tărilor noastre, destule putințe de a-și face
mai de preț lucruri pentru neam, nu este treaba fără a se teme de pedeapsă. Bunăoa-
oare un mare rău obștesc? Oare cei care o ră, vor avea grijă să cunoască voința noro-
fac nu sînt niște trădători de neam și țară? dului și să o îndeplinească.
Ei pângăresc, de fapt, ceva sfînt pentru Criminologul Valeriu Bujor este de
neam și țară! În Codul penal este prevăzut părere că politicienii folosesc des minciu-
că dregătorii trebuie să răspundă chiar și na pentru a putea să stăpînească în folosul
pentru răul obștesc făcut din neluare de lor și al celor care i-au ajutat să pună mînă
seamă (neglijență criminală). Oare acest pe putere oamenii, dînd interesul lor parti-
rău obștesc nu este mai puțin limpede decît cular ca interes general [9]. Noi socotim că
relele pentru care au fost pedepsiți atîția aceste minciuni sînt crime politice.
dregători pînă acum, potrivit acestei preve- O crimă politică sîngeroasă este, după
deri din legea penală? Oare nu sînt destu- părerea noastră, războiul. Un număr mare
le dovezi (documente, mărturii ș.a.)? Oare de oameni își pierd viața sau apropiații,
legătura de pricinuire dintre faptele aces- rămîn schilozi sau fără casă din pricina
tor cîrmuitori și răul obștesc arătat de noi acestuia. Sărăcește țara în întregime, sînt
(componență de infracțiune formală) nu nimicite bunuri sufletești. Vorbim despre
este la fel de limpede ca cele pentru care acele războaie care au fost pornite fără
sînt pedepsiți, în fiecare an, atîția oameni? încuviințarea norodului. Anume războaiele
Ne dăm bine seama că cei cu pricina și slu- care au fost dezlănțuite fără învoirea oame-
jitorii lor, adică cei care trag nădejde că se nilor trebuie să fie socotite crime (politice).
vor trage niște foloase din această cîrmuire, Nici un cîrmuitor nu are dreptul să înceapă
vor dezlănțui încă o mare și grea luptă cul- un război fără să întrebe părerea oameni-
turală și științifică, pentru a minți norodul lor și să aibă încuviințarea norodului.
că folosul lor egoist este, chipurile, folosul În lumina celor înfățișate, am putea
tuturor. După un amar de vreme, nimeni nu să zicem că criminalitatea politică este unul
își va mai aminti că această bătălie cumplită dintre cele mai primejdioase tipuri de cri-
pentru adevăr și dreptate, una dintre mul- minalitate.
tele, a început de la cîțiva obșteni care s-au În încheiere, vom spune că tragem nă-
gîndit mai mult la folosul lor decît la folosul dejde că nu este departe ziua în care crimi-
tuturor. Numai un cercetător științific mai nalitatea politică va fi descrisă și lămurită
căpos va descoperi cîndva adevărul și, ca în toate cărțile de învățătură criminologică.
urmare, dreptatea se va întoarce în obște. Concluzii. Criminalitatea politică
De altfel, o mulțime de tulburări se iscă în este foarte puțin cercetată din punctul
obște din această pricină. Iată de ce mor de vedere criminologic. Ea este subtip al
atît de des obștile în lume. Priviți cît de des criminalității gulerelor albe și este strîns
se schimbă orînduirile și cît de des se des- legată de corupție. Se pare că criminalita-
tramă țările sau își schimbă hotarele! tea politică face un număr foarte mare de
Gîndul ne duce la presupunerea că pătimiți. Am putea să zicem că ea este unul
toți se vor teme să se așeze pe scaunele de dintre cele mai primejdioase tipuri de cri-
cîrmuitor și că țara va rămîne fără căpete- minalitate. În ceea ce privește prevenirea

May-June 2022
mai - iunie 2022
represivă a criminalității politice, putințele de prevederi din legea de căpătîi a țărilor
prevederilor normative actuale nu par să lumii (Constituție). Este nevoie de o nouă
fie folosite în întregime. Pentru a o preve- privire științifică asupra drepturilor firești
ni, este nevoie a schimba închipuirea de as- (naturale) ale omului.
tăzi despre democrație și, ca urmare, un șir
Note și referințe de lege, care este străină legii penale

1. Vezi, bunăoară, lucrările noastre O teo- naționale.
rie generală a capitalismului, Chișinău, 5. Vezi, bunăoară, Г. Г. Мошак, Престу-
2020 și Carte de învățătură sociologică, пление в семье: истоки и профи-
Chișinău, 2021. лактика, Картя Молдовеняскэ, Ки-
2. Vezi în privința democrației capitalis- шинев, 1989, vezi îndeosebi p. 63 și
te și lucrarea noastră Unele concluzii următoarele.
trase din datele dezvăluite de Edward 6. Octavian Bejan și Valeriu Bejan, Familia,
Snowden, în „Culegere de studii sociale Chișinău, 2012.
(economie, politologie, sport și sociolo- 7. Vezi mai mult în această privință în lu-
gie)”, ediția a II-a, Chișinău, 2016, p. 39- crarea pomenită: Octavian Bejan și Va-
41. leriu Bejan, Familia, Chișinău, 2012.
3. Octavian Bejan, Caracterizare crimino- 8. Vezi: Octavian Bejan, Metode de evalua-
logică a violenței criminale a copiilor, re a activității anticrimă. Recomandări
Chișinău, 2019, vezi îndeosebi pagina metodologice, Chișinău, 2013, p. 7-9.
62-64 și 82. 9. Vezi mai mult despre interesul particu-
4. Această prevedere făcută de străini este lar, interesul general, interesul domi-
bună, după vederile noastre, numai că nant și crimă în monografia: Octavian
nu a fost întocmită după felul în care Bejan și Valeriu Bujor, Interes și crimă,
a fost gîndit Codul penal al Republicii Institutul de Filosofie, Sociologie și
Moldova. Cu alte cuvinte, s-a folosit o Drept al Academiei de Științe a Moldo-
altă tehnică de alcătuire a prevederilor vei, Chișinău, 2004.
DESPRE AUTOR
Octavian BEJAN,
doctor în drept, criminolog,
Institutul de Științe Penale
și Criminologie Aplicată,
e-mail: octavian.bejan@gmail.com

mai - iunie 2022
CZU 005.8:351.86(438) DOI 10.5281/zenodo.6641594

CREATION AND FUNCTIONING OF A PROJECT TEAM IN PROJECTS
IN THE FIELD OF SECURITY AND DEFENCE OF THE POLISH STATE FOR
PUBLIC ADMINISTRATION
Ewa KUCZYŃSKA,
PhD
One of the most important elements determining the success of a project is formation and
functioning of the project team responsible for its implementation and reporting on the perfor-
mance of the project, in accordance with the application form, the project financing agreement
and relevant regulations, guidelines concerning the given fund, under which the project received
financial support. The following paper will present the organisational aspect of building a project
team in projects implemented for public administration, including the special role of a project ma-
nager as a person who manages the project team, takes responsibility for implementation of the
project, including the achievement of the assumed objectives and results. Individual members of
the team, responsible for e.g. financial settlement, promotion, substantive project activities (resear-
ch, development, analysis and others), legal aspects or the application of public procurement law,
are also of great importance for the success of the project. Efficient project implementation and
its success or failure to a large extent depends on their work. Therefore, proper selection of people
making up the project team, taking care of their development, rules of cooperation, motivating,
solving conflicts or problems becomes an important task. It is also important to choose the right
project manager, who is the key and leading figure in the whole project management process and
under whose guidance the individual project team members work. The creation of an optimal team
by the project manager is a very important task, because it is with this team that the manager will
work until the project is completed. Effective teamwork is the key to the success of any project.
Key words: project, project management, team, public administration, leader.
CREAREA ȘI FUNCȚIONAREA UNEI ECHIPE DE PROIECT ÎN PROIECTE

DIN DOMENIUL SECURITATII ȘI APĂRĂRII STATULUI POLONEZ PENTRU
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ
Ewa KUCZYŃSKA,
doctor în științe sociale
Unul dintre cele mai importante elemente care determină succesul unui proiect este for-
marea și funcționarea echipei de proiect responsabilă de implementarea acestuia și raportarea
asupra performanței proiectului, în conformitate cu formularul de cerere, acordul de finanțare a
proiectului și reglementările relevante, recomandările principale privind fondul dat, în baza căruia
proiectul a primit sprijin financiar. În lucrarea respectivă se va prezenta aspectul organizatoric al
creării unei echipe de proiect în proiectele implementate pentru administrația publică, inclusiv
* Articolul este publicat în regia autorului.

May-June 2022
mai - iunie 2022
rolul special al unui manager de proiect ca persoană care conduce echipa de proiect, își asumă
responsabilitatea implementării proiectului, inclusiv realizarea obiectivelor si rezultatelor asumate.
Membrii individuali ai echipei, responsabili de decontarea financiară, promovare, activitățile de
fond ale proiectului (cercetare, dezvoltare, analiză și altele), aspectele juridice sau aplicarea legii
achizițiilor publice sunt, de asemenea, de mare importanță pentru succesul proiectului. Implemen-
tarea eficientă a proiectelor și succesul sau eșecul acestuia depind în mare măsură de activitatea
lor. Prin urmare, selecția corectă a persoanelor care alcătuiesc echipa de proiect, având grijă de
dezvoltarea acestora, regulile de cooperare, motivarea, rezolvarea conflictelor sau problemelor de-
vine o sarcină importantă. De asemenea, este importantă alegerea managerului potrivit de pro-
iect, care este figura cheie și lider în întregul proces de management al proiectului, sub a cărui
îndrumare activează membrii echipei de proiect. Crearea unei echipe optime de către managerul
de proiect este o sarcină foarte importantă, deoarece cu această echipă managerul va activa până
la finalizarea proiectului. Munca eficientă în echipă este cheia succesului oricărui proiect.
Cuvinte cheie: proiect, management de proiect, echipă, administrație publică, lider.
Introduction. Everyone knows how funds. Most of the projects were in the
important is the project team that will car- field of national security and defence and
ry out the project. The selection of appro- were financed by the National Centre for
priate members is an essential element Research and Development – a Polish insti-
determining the success of an undertaking. tution which is an executive agency within
A survey by The Institute for Corporate the meaning of the Act of 27 August 2009
Productivity - i4cp on employee trust in on public finance, established to perform
their employer found that 88% of respond- tasks related to the state’s scientific, sci-
ents considered trust to have a significant entific-technical and innovation policy. For
impact on achieving the goals and objec- the purposes of applying for aid funds re-
tives set by the company.1 What principles lated to the implementation of various pro-
should we follow when building a project jects, the Police Academy in Szczytno has
team to make the project a success? developed a number of internal regulations
In principle, the team is formed ac- which regulate the whole process related to
cording to the needs posed by the project. obtaining funds and their subsequent use.
The specific nature of the activities deter- One of such regulations is the order of the
mines who will take part in its work. The Commandant-Rector on the introduction
analysis of competence requirements, spe- of the procedure and rules of applying for
cialist skills and experience is the basic cri- project implementation and rules of se-
terion for selecting the composition of the lecting contractors in projects financed or
team. We usually try to look for team mem- co-financed from additional external funds.
bers within the resources available to the This provision regulates the issues related
organisation. to the procedures and rules of applying for
The Police Academy in Szczytno has the project implementation and the rules of
been an active beneficiary of aid funds for selecting contractors for the project. This
many years. In the years 2009-2021, it im- regulation covers issues related to proce-
plemented 21 projects from national funds dures and rules of applying for undertaking
and 12 projects from the European Union a project and rules of selecting contractors
for the project. It introduced a document
1
Electronic source: https://www.ipma.pl/infor- in the form of a project fiche, which is a
macje-prasowe/jak-zbudowac-efektywny-ze-
spol-projektowy_n1878, accessed: 16.05.2018 document required to apply for project im-

mai - iunie 2022
plementation as project applicant/leader/ be involved in the project tasks, as indicat-
partner. ed in the project fiche. Each employee/of-
The project fiche includes, inter alia, ficer of the Police Academy in Szczytno and
elements such as: a person who is not an employee/officer of
- the name and number of the call for the Police Academy in Szczytno, indicated
proposals under which the project will be in the project fiche as a contractor/coordi-
submitted, nator/manager/leader of the project/team
- the name of the institution organis- manager of the project carrying out scien-
ing the call for proposals, tific activities, is obliged to attach:
- project implementation period, 1) a document confirming their
- name of the project leader, qualifications and scientific achievements
- title of the project, for the implementation of activities/tasks
- estimated value of the project, in the project, which shall form an integral
- source of project financing, part of the project fiche,
- name of the project manager and 2) declaration of absence of conflict
contractors, of interest in the project, which forms an
- names of project partners, integral part of the project fiche,
- short description of the project, in- 3) a declaration of commitment to
cluding project objectives, projects, which shall form an integral part
- tangible project results, of the project fiche.2
- expected effects and benefits result- A note of the project manager on the
ing from the implementation of the project selection of the project partners is attached
for the academy, the Police, services and or- to the project fiche. The Commandant-Rec-
ganisational units subordinate to or super- tor makes the final decision on the composi-
vised by the minister in charge of internal tion of the project contractors. A maximum
affairs, of one project fiche may be submitted by an
- description of the planned effects of applicant for a project within the same call
the implementation of the project results for proposals. Lack of approval of the pro-
and possibilities for practical applications ject fiche, makes it impossible to apply for
and commercialisation, aid funds under the given call for proposals.
- resources needed for implementa- In some cases, there are certain re-
tion of the project, strictions on the choice of project contrac-
- other. tors that are part of the project team. It is
A person interested in applying for a necessary to examine the scope of working
project is obliged to draw up a project fiche time required of persons involved in the
and to deliver it to the Commandant-Rector project, whether the person is involved
in accordance with the official procedure. in other projects (at the Police Academy
The decision to approve the project fiche in Szczytno a person may be involved in
is taken by the Commandant-Rector. A note
of the person applying for the project is at- 2
Zarządzenie nr 108/2021 Komendanta-Rektora
tached to the project fiche, which is an anal- Wyższej szkoły Policji w szczytnie z dnia 30 lipca
ysis of the possibility of the project tasks 2021 r. w sprawie wprowadzenia procedury i zas-
ad wnioskowania o podjęcie realizacji projektu oraz
implementation by all members of the Po- zasad wyboru wykonawców w projektach finanso-
lice Academy in Szczytno staff, along with a wanych lub współfinansowanych z dodatkowych
detailed justification of the staff planned to środków zewnętrznych

May-June 2022
mai - iunie 2022
a maximum of two projects) and at what management methodology, the project
stage of implementation they are, whether manager is the person entrusted with the
you can count on the availability of a given authority and responsibility for the day-to-
person at key moments of project imple- day operational management of the project
mentation, what are the working relation- to deliver the required outputs within the
ships between potential team members, limits agreed with the steering committee.
what activities can/must be performed by In addition, they prepare a Communication
persons “hired” for the project, whether Management Strategy, the role of which is to
there is no conflict of interest (competitive- define how the project management team
ness) between the members of the team, will receive and communicate information
what individual objectives may be set by inside and outside the project. Apart from
team members and whether they can be this, once permission to initiate a project
met in the course of the project3. These are has been granted, the project manager cre-
just some of the key questions. ates risk, quality, configuration and com-
According to Adrianna Jaskanis (Ed.), munication management strategies. They
the process of building a project team con- provide an understanding of how manage-
sists of several stages. The first is to iden- ment standards in each area will be applied
tify the place and function in the existing to the project, their level of formality and
organisational structure in which the the procedures to be followed. The project
project will be implemented. Next, the in- manager focuses on the day-to-day man-
stitution organising the call for proposals agement of the project. They regularly re-
and financing the project shall select and view the status of a particular phase of the
nominate a suitable person to perform project to check that emerging issues and
this function4. Currently we are more and risks are not causing a forecast of exceed-
more frequently encountering a situation ing the tolerances allocated per phase. By
in which a project manager is chosen or in- means of task groups, individual products
dicated by the management of a given in- are assigned to team leaders for implemen-
stitution - whether it is the chairman of the tation and are then received by the project
board of directors, the head of the compa- manager. The primary responsibility of
ny, the rector of the university, the dean or the project manager is to ensure that the
other. The selection of a project manager project produces the required outputs ac-
aims to choose a person who will have all cording to the agreed target performance
the necessary qualities to fully perform the indicators, defined in terms of timing, cost,
function. They must not be afraid of making quality, scope, risk and benefits.5
decisions and must be responsible for the A project manager’s main source of
project throughout its cycle. It must be the power is their personality and skills, such
right person in the right position. as the ability to communicate or motivate
According to the PRINCE2 project others. In the long term, successful per-
formance is based on cooperation and job
3
Electronic source: http://wartowiedziec.org/index. satisfaction. In situations where strict dis-
php/pracownik-samorzadowy/zarzdzanie/8411-jak-bu- cipline is required, the project manager
dowa-zespo-projektowy, accessed: 15.05.2018
4
Jaskanis A., Marczewska M., Darecki M., Zarza- 5
Murray A., PRINCE2™ - Skuteczne zarządzanie pro-
dzanie projektami w administracji publicznej, Wy- jektami, OGC Official Product, Publikacja Pochodzą-
dawnictwo Presscom Sp. z o.o., Wroclaw 2015, p. ca od Oficjalnego Wydawcy PRINCE2™, The Station-
127 ery Office, 2009, London 2009. p. 35

mai - iunie 2022
should be able to rely on the full support of of the project. It is therefore important that
the senior management of the organisation the people who make up the project team
in which the project will be undertaken. It are characterised by a strong commitment
is also important to have the authority nec- to the project and a sense of responsibility
essary to ensure that colleagues respect the for what they do.
project manager and take his or her opin- According to Dr Emil Bukłah, the crea-
ion into account.6 tion of a project team consists of three stages:
In addition, according to the PRINCE2 - stage I - recruitment,
methodology, in order to succeed, a project - stage II – selection,
manager must be able to balance the dif- - stage III – adaptation.
ferent aspects of his/her role for a specific Project team members can be sought
project. According to the aforementioned both within the organisation, i.e. internal
methodology, the powers and responsibil- recruitment, and outside it, i.e. external re-
ities of the project manager result directly cruitment. Each of these methods has its
from the arrangements with the project advantages and disadvantages, which are
steering committee. summarised in the chart below. 8
Although the project manager is the The adaptation process of project team
most important person in the project team, members is very often related to employee
it is not possible for them to handle all tasks. motivation tools, which we divide into:
It is therefore essential to establish a pro- • material financial e.g. bonus for ear-
ject team under their leadership. This is ly completion of task,
another project team building process. The • material non-financial e.g. excursion
project team should be set up quite quick- for good performance,
ly, certainly before the end of the defining • non-material e.g. promotion, cita-
phase. When selecting team members, the tion.
manager must be guided by project experi- Project team members, regardless of
ence, knowledge of the project in question, the complexity of the assigned activities,
recommendation from the board and team will engage in the project in a complete-
members. A great deal of information about ly different way if they know the purpose
the team members selected can be provid- of their work. Treating them with the at-
ed by their CVs, which present a catalogue titude: ‘you have to do it, but you do not
of specialities. The list of projects in which need to know at all why you are doing it
candidates for the team have participated, and what you need it for’, causes discour-
drawn up at the request of the project management and a loss of commitment. In turn,
ager, can be extremely important in the se- the feeling that the work being done is part
lection process.7 of something bigger boosts team morale
The tasks performed by individuals and enthusiasm. Shaping such a feeling
have a huge impact on the overall outcome among project team members is primarily
the responsibility of the project manager.
6
Tkaczyński J.W. , Świstak M., Sztorc E., Projekty A good form of informing employees about
europejskie. Praktyczne aspekty pozyskiwania i ro- implemented projects is issuing informa-
zliczania dotacji unijnych, Wydawnictwo C.H. Beck, tion leaflets, bulletins and placing informa-
Warszawa 2011, p. 351
7
Electronic source: https://omec.pl/blog/or- 8
Electronic source: https://omec.pl/blog/
ganizowanie-zespolu-projektowego, accessed: tworzenie-zespolu-projektowego, ac-
17.05.2018. cessed:14.05.2018.

May-June 2022
mai - iunie 2022
Chart 1. Pros and cons of internal and external recruitment
external recruitment internal recruitment

+ - + -
better understand- limited creativity possibility to recruit difficulty in recognis-
ing of an individual project team mem- ing the candidate’s
bers with unique relevant competence
qualifications
the individual is very possibility of con- new members of are possibility of con-
familiar with the spe- flicts not involved in infor- flicts with company
cifics of the company mal relations employees
high level of commit- possibility of es- much higher cost

ment tablishing informal of acquiring such a
groups worker
a newly recruited
person needs time to
adapt
tion on the notice board, on the website in implementation. However, beginners, who
a form standing out from the others of less- are just starting their adventure with pro-
er importance. Then, even employees who jects, should not be excluded. Their view of
are not involved in the project have a clear the new venture can point to a different di-
picture of what is happening in the organ- rection for the implementation of individ-
isation and can get confirmation that their ual activities in the project and change the
work, too, is needed and serves a specific organisation of work itself into a more effi-
purpose. Employees entrusted with being cient and easier one. People involved in the
a member of the project team should be project team must be aware that the success
qualified to work diligently and reliably for of the project depends on their work and
the project. Project participants are a tight- effort. They must be thorough, responsible
ly knit team complementing each other, at and focused on the course of the project’s
the same time each person should know implementation. You should be aware that
what his or her duties and responsibilities by entrusting certain activities in a project
are.9 It is good practice to involve someone to an employee without any commitment
who has already participated in the project. and conscientiousness, you are putting the
They can pay more attention to the project at risk of failure. At the same time,
key factors threatening the success of a it must be remembered that by assigning
project and, based on previous projects, participation to a highly qualified and expe-
can foresee possible obstacles to project rienced person, it will be difficult to enforce
the performance of tasks below his or her
9
. Klimuk J – Rola kierownika projektu oraz zespołu level of qualification.
projektowego w zarządzaniu projektami, Organizacja Each member of the project team
i zarządzanie strategiczne, p. 42

mai - iunie 2022
should have: methodology, project teams learn from pre-
• qualifications, vious experiences, which are recorded and
• ability to work in a team, taken into account throughout the project
• ressistance to stress, lifecycle. The PRINCE2 project has defined
• high personal standards, and agreed roles and responsibilities within
• responsibility for the tasks assigned the project management team structure, in-
to them, volving three stakeholder groups such as the
• problem-solving skills, business, the user (the person who will use
• ability to communicate with the one or more of the products generated by the
project manager. project), and supplier (the person or group
Most importantly, each member of responsible for the delivery/production of
the team must be clear about their scope of the project specialised deliverables).10
responsibilities. A project management team is a tem-
Based on many years of practice in porary structure specifically designed to
project implementation, most often, in ad- manage a project until its successful com-
dition to the project manager, the following pletion. According to the PRINCE2 meth-
are involved in the work related to project odology, this structure includes channels of
implementation: communication with decision-making bod-
- assistant project manager, ies and should be accompanied by role de-
- team leader, scriptions that detail responsibilities, ob-
- finance specialist, jectives, terms of reference, relationships,
- recruitment specialist, skills, knowledge and experience required,
- promotional specialist, drawn up for all roles within the project
- evaluation specialist, management team.
- specialist for monitoring and evalu- According to the above mentioned
ation, methodology, persons involved in the pro-
- specialist for public procurement, ject may act in one of the following nine
- legal services specialist - on an ad roles, i.e:
hoc basis. - Steering Committee,
In addition to specific project roles, - Chairman of the Steering Committee,
project support is also an important ele- - Principal user,
ment, which assists the project manager - Principal supplier
and project team members on an ad hoc - Project manager,
basis. These are persons who provide ad- - Team leader,
vice and assistance in the process of pro- - Project supervision,
ject management, dealing with e.g. admin- - Change authority,
istrative and legal services, application of - Project support.
the Public Procurement Act, collection and The Steering Committee is the body
storage of project documentation, collec- that oversees the implementation of the
tion of data on project implementation and project, within the limits of the guidelines
others. If none of the people working on the set out in the project documentation. It is
project has a project support role, the tasks 10
Murray A., PRINCE2™ - Skuteczne zarządzanie
in this area are usually performed by the projektami, OGC Official Product, Publikacja Pocho-
project manager themselves. dząca od Oficjalnego Wydawcy PRINCE2™, The Sta-
In accordance with the PRINCE2 tionery Office, 2009, London 2009. pp. 35-40

May-June 2022
mai - iunie 2022
responsible for strategic management and specified time and at a cost acceptable to
the project manager is responsible for day- the steering committee. They are required
to-day operational management, in accord- to report the results of their work to the
ance with the powers determined by the project manager.
Committee. In addition, the Steering Com- „The Steering Committee, when nec-
mittee is accountable to the organisation’s essary, may delegate the obligation to make
or programme’s management for the suc- necessary changes to the implementation
cessful implementation of the project and of the project during its duration or the ob-
has the authority to provide strategic pro- ligation to accept changes proposed by the
ject management to the extent determined project manager. For this purpose, a change
by that management in accordance with authority, i.e. a specially formed group of
the project preparation mandate.11 people, may be set up to take such decisions
Strategic and key project decisions on behalf of the Steering Committee, taking
are the responsibility of the Chairman of into account the interests of the stakehold-
the Steering Committee (Director, CEO, ers and within the limits of the budget set
Rector), who takes decisions on a one-man by the Steering Committee.12
basis, particularly with regard to: authoris- Project support is the last role dis-
ing the implementation and completion of tinguished in the PRINCE2 methodology.
successive stages of the project, approving A person performing this role, among oth-
emergency plans in the event of exceed- ers, provides advice and assistance in the
ing time or budget tolerances, providing process of project management. However,
general guidance to the project manager regardless of the composition and number
for its implementation, monitoring project of people comprising the project team, an
risks, approving completed stages and in- important element is the development of
dicators. It is their responsibility to ensure basic expectations for each position in the
that, during the entire project, the focus is project, which will be helpful for the su-
on achieving the project objectives, deliv- pervision and control of the project tasks
ering the expected value for the customer. performed by employees. The scope of
The chairperson shall be supported in his/ tasks and requirements for each position
her decisions by the other members of the in the project should be defined in the job
committee in an advisory capacity. description, which should include informa-
The Steering Committee is not a dem- tion such as:
ocratic body where decisions are taken by - purpose of the position,
majority vote. The chairperson takes the - interdependence,
final decisions and is supported in his/her - area of responsibility,
decision by the principal user and the prin- - performance appraisal criteria,
cipal supplier. - eligibility requirements (education,
The project team leader reports di- experience, skills, knowledge, preferred
rectly to the project manager and takes in- personality traits - required and desirable),
structions from. The team leader’s primary - required workstation equipment.13
responsibility is to ensure that the deliver-
ables specified by the project manager are
12
Jaskanis A., Marczewska M., Darecki M., Zarzadza-
nie projektami w administracji publicznej, Wydaw-
produced with sufficient quality, within a nictwo Presscom Sp. z o.o., Wroclaw 2015, p. 147
13
Tkaczyński J.W. , Świstak M., Sztorc E., Projekty
11
Ibidem, pp. 287-290 europejskie. Praktyczne aspekty pozyskiwania i

mai - iunie 2022
Individual terms of reference should people involved in the project team:
be prepared for each member of the pro- - the process monitoring function,
ject team, specifying the tasks of the person which consists in constant observation of
within the job - the scope of responsibility. the most important elements of project im-
The scope should also indicate who substi- plementation, systematic analysis of phe-
tutes the team member in his/her absence. nomena occurring in the team and making
It must be signed by the immediate super- interventions,
visor and the person to whom it relates and - non-specific interventions, which
dated. consist in modifying the course of project
A very important element is keeping implementation without leading to signifi-
records of working time and filling in time cant differences in the project itself,
sheets. These documents are related to the - specific interventions, actions con-
determination of the working time spent sisting in making changes or launching new
by a person on a specific task in a project. undertakings that are likely to improve the
Depending on the funding and the opera- project implementation status,
tional programme from which the project - decision-making interventions, lead-
will be financed, these sheets are required ing to fundamental changes in the method,
or not, or it is obligatory to prepare them, team composition, timing and budget of the
but only in specific cases. They may also project.15
be obligatory for any person whose salary The role of the leader as the “head” of
is entirely or partly co-financed by the aid the project consortium is to take care of the
funds. Such an obligation is also related to proper circulation of information among
accounting and financial reporting, as these the consortium members and to encourage
documents provide evidence of personnel them to acquire information necessary for
expenses incurred. 14 the effective implementation of particu-
The internal organisational struc- lar tasks in the project. For this purpose,
ture of the project team also requires the the project leader must be familiar with or
establishment of a project leader function. design a system of information circulation
Projects are often carried out in consortia within the consortium as well as between
of science, industry, science-industry, etc., the consortium members and the external
where there is a project leader and consor- environment. In the process of circulating
tium members. A leader has a management and acquiring information, the model of re-
function within the project and bears the lation to information represented by each
greatest responsibility for the implementa- member of the consortium is of great im-
tion of the whole project. In complex pro- portance.
jects, each group may have its own leader, In addition, the project leader has to
subordinated to the leader of the whole identify the characteristic types among the
project. Sometimes this leader acts as a consortium members and build an internal
project coordinator or project manager. system of information circulation and re-
When managing a project team, the trieval so that it becomes effective and suf-
leader has specific tasks concerning both ficient for the progress of the work.
the implementation of the project and the Returning to the construction of the
rozliczania dotacji unijnych, Wydawnictwo C.H. 15
Electronic source: http://wartowiedziec.org/index.
Beck, Warsaw 2011, p 353 php/pracownik-samorzadowy/zarzdzanie/8411-jak-bu-
14
Ibidem, p. 352 dowa-zespo-projektowy, accessed: 15.05.2018

May-June 2022
mai - iunie 2022
project team, it should be noted that the es- management of the unit where the project
tablishment of the team itself and the allo- will be implemented about the work plan
cation of tasks is only the beginning. For the of the project team and its composition.
success of the entire project, the key ele- Each stage may vary in duration, but the
ment is the development of the project team, aim is to achieve the project objectives re-
setting the rules of functioning, including gardless of the state of the team.
the construction of an appropriate system To conclude the study, here is a list
of information exchange, communication, of the most common mistakes made when
creating an environment for cooperation, creating a project team, i.e.:
improving team members, their motivation • involving the best specialists in the
and conflict resolution. One of the impor- project, who already have a heavy workload,
tant elements of the team’s development is • secondment of people who are not
its improvement, e.g. through participation needed in their parent units,
in various types of training courses, the • involving too many people in the
scope of which results from the assessment project, which can cause duplication of pro-
of employees in terms of their qualifica- ject work,
tions as well as from the demand reported • filling key positions in the project
by them. In addition to position-specific through connections,
training, team building, communication, • filling project positions with people
management and other training play an im- who do not have the competence, knowl-
portant role in improving the team. An im- edge and experience in project implemen-
portant aspect of improvement is getting to tation,
know each other and integrating the team • building a project team by people
to foster effective cooperation. In projects, who do not have competence, knowledge
teamwork is particularly important due to in the field,
time and financial constraints. Group mem- • recruiting too many people to the
bers are required to have a high level of project team, which exhausts the project
commitment, initiative and cooperation.16 budget,
It should be noted that, just as ap- • recruiting people only from within
pointing a project manager, selecting the the organisation,
right project team member is not a simple • lack of assigned responsibilities to
task. People looking at projects do not real- individuals in the team,
ise the responsibility and work that has to • inadequate communication within
be done by both parties (project manager the project team.
and project team) to bring the project to a As we all know, one of the best learn-
successful conclusion, with all sorts of risks ing methods is to learn from mistakes. You
along the way. can learn from your own mistakes, but
The final stages of project team build- also from the mistakes of others that are
ing concern the planning and organisa- remembered for many years. In the latter
tion of the work of the project team by the case, it happens that hearing the story of
project leader and consultation with the certain decisions, actions or events, we are
convinced that we would never in our lives
16
Tkaczyński J.W. , Świstak M., Sztorc E., Projekty
europejskie. Praktyczne aspekty pozyskiwania i ro-
behave in this manner. In hindsight, know-
zliczania dotacji unijnych, Wydawnictwo C.H. Beck, ing the end, other people’s actions seem so
Warsaw 2011, p. 359 easy to predict after all. Unfortunately, it is

mai - iunie 2022
very easy to judge others, it is a little harder from, for example, from accounting or the
to make a difficult decision in circumstanc- legal department.18 ‘Project management
es of incomplete information and limited is closely related to management of people,
time. appropriate allocation of tasks, knowledge
In the course of over a dozen years not only of the competences of individual
of professional work I have taken an active members, but also their personality and
part in the implementation of many pro- character traits, the way they communicate,
jects, each of which was different. There- and also evaluation of tasks already accom-
fore, I have tried to present the functioning plished. All of these contribute to an effec-
of a project team in projects in the field of tive project team, without which project
defence and national security for the pub- implementation is not possible’ - explains
lic administration, at the same time point- Krzysztof Krzyżanowski, Board Member
ing out the mistakes that are most often of IPMA Poland. A well-structured project
repeated during the implementation of team, properly motivated, appropriately
projects or those whose occurrence, in my managed and developed, is primarily con-
opinion, have the greatest significance in ducive to:
the final assessment of the project. Cer- • exchange of knowledge and experi-
tainly each of us has different experiences ence not only between team members but
and could add a few more points from their also
own practice in setting up a project team in between the team and the project
public administration and the most com- leader,
mon mistakes. The list would probably be • development of new creative solu-
much longer. I have tried to focus on just a tions,
few of them. • making good decisions and solving
Conclusions. Concluding reflections problems more effectively,
on the creation and functioning of a pro- • effective cooperation based on sup-
ject team it should be noted that the se- port and feeling of being part of a team,
lection of an appropriate project team is • increased commitment to tasks.19
not a simple matter. A good project leader For many people, the best reward for
should respect colleagues, involve them in good work and motivation to continue ef-
decision-making processes, challenge them forts on a project is the opportunity to par-
according to their ambitions, identify with ticipate in the creation of something of value
team members and co-create the so-called that future generations can benefit from. A
”legend”17 of the team, especially if the team successfully completed project is the highest
is to work together over a longer period of reward for those implementing the project.
time, even several years. At the same time
one should remember that each member Literatura:
of the project team is different, and each of
them can be a source of new ideas, regard- 18
Rzeżnik M. – Zarządzanie zespołem projektowym
less what professional group they come w: Dąbrowski W. (ed.) – Podstawy zarządzania pro-
jektami, Polsko-Japońska Wyższa Szkoła Technik
17
As a legend, Lister and DeMarco defined the entire Komputerowych, Wydawnictwo PJWSTK, Warsaw
work culture, rituals and customs, including dress, 2014, p. 66
of effective team members as a result of the inten- 19
Electronic source: https://www.ipma.pl/in-
tional actions of leaders and the ideas of rank-and- formacje-prasowe/jak-zbudowac-efektywny-ze-
file team members. spol-projektowy_n1878, accessed: 16.05.2018

May-June 2022
mai - iunie 2022
1. Cabała P., Metody doskonalenia pro- 7. Ścibiorek Z., Diagnozowanie możliwoś-

cesów zarządzania projektami w organ- ci przedstawicieli służb mundurowych,
izacji, Wydawnictwo Difin S.A., Warsza- Wydawnictwo Wyższej Szkoły Policji w
wa 2016. Szczytnie, Szczytno 2015.
2. Dąbrowski W. (red.), Podstawy 8. Szczepanik R., Budowanie zespołu, Wy-
zarządzania projektami, Wydawnictwo dawnictwo Helion, Gliwice 2002.
Polsko-Japońskiej Wyższej Szkoły Tech- 9. Tkaczyński J.W. , Świstak M., Sztorc E.,
nik Komputerowych, Warszawa 2014. Projekty europejskie. Praktyczne aspekty
3. Jaskanis A., Marczewska M., Darecki M., pozyskiwania i rozliczania dotacji uni-
Zarzadzanie projektami w administracji jnych, Wydawnictwo C.H. Beck, Warsza-
publicznej, Wydawnictwo Presscom Sp. wa 2011.
z o.o., Wrocław 2015. 10. Kompendium wiedzy o zarządzaniu pro-
4. Jones R., Zarzadzanie projektami. Sztuka jektami, PMBOK Guide, Warszawa 2003.
przetrwania, Wydawnictwo MT Biznes 11. Zarządzenie nr 108/2021 Komendan-
Sp. z o.o., Warszawa 2009. ta-Rektora Wyższej szkoły Policji w
5. Murray A., PRINCE2™ - Skuteczne szczytnie z dnia 30 lipca 2021 r. w
zarządzanie projektami, OGC Official sprawie wprowadzenia procedury i zas-
Product, Publikacja Pochodząca od Ofic- ad wnioskowania o podjęcie realizacji
jalnego Wydawcy PRINCE2™, The Sta- projektu oraz zasad wyboru wykonaw-
tionery Office, 2009, London 2009. ców w projektach finansowanych lub
6. Wysocki, R., McGary, Efektywne współfinansowanych z dodatkowych
zarządzanie projektami, Wydawnictwo środków zewnętrznych
Helion, Gliwice 2005.
ABOUT AUTOR
Ewa KUCZYŃSKA,
PhD. in social sciences, in the discipline
of defence sciences, specialisation:
management of public institutions,
Director of the Research Coordination In-
stitute of the Police Academy in Szczytno,
Poland, a long-term expert in evaluation of
projects within Operational Programme
‘Human Resources Development’, Operatio-
nal Programme ‘Knowledge, Education,
Developent’ at the National Centre for Re-
search and Development, operational ma-
nager of many projects,
e-mail: e.kuczynska@wspol.edu.pl

mai - iunie 2022
CZU 342.4 DOI 10.5281/zenodo.6641606

CONSTITUȚIA – UN PARCURS DE LA IDEE PÂNĂ LA PILON
AL DEMOCRAȚIEI
Tatiana DABIJA,
doctor în drept
În limbajul curent se vorbeşte de constituţie, cum ar fi cea a fiinţei umane sau cea a materiei;
în literatura de specialitate s-a arătat, că „dacă transportăm această noţiune în domeniul ştiinţelor
sociale, vom constata cu uşurinţă, că fiecare grup, plecând din momentul în care el se diferenţiază,
posedă o organizare determinată, adică o constituţie” [23, p.81].
În funcţie de concepţiile şi interesele politice, care s-au confruntat de-a lungul ultimelor două
secole, sfera şi conţinutul date noţiunii de „constituţie” au suferit mutaţii, uneori esenţiale, astfel
încât trăsături caracteristice, considerate la început inerente ei, au încetat de a mai fi luate în
considerare ulterior. Pe de altă parte, chiar şi căile procedurale prin care sunt stabilite normele, ce
formează în ansamblul lor constituţia, diferă în timp şi spaţiu, ceea ce face ca orice definiţie baza-
tă pe un criteriu formal (adică pe luarea în considerare a procedurii de adoptare a lor) să rişte să
nu acopere întreaga realitate a dreptului comparat. Din acest considerent, o corectă înţelegere a
noţiunii de constituţie nu este posibilă decât prin plasarea ei în contextul dezvoltării istorice a sferei
şi conţinutului său.
Cuvântul „constituţie” provine din limba latină, în care însemnă „aşezare cu temei”, „starea
unui lucru” [10, p. 45].
Cuvintele cheie: Controlul constituționalității legilor, Constituție, supremația constituției.
CONSTITUTION – A PROGRESSION FROM IDEA TO PILLAR OF DEMOCRACY
Tatiana DABIJA,
PhD
In the current language it is referred to the constitution, as that of the human being or that
of matter, in the specialized literature was demonstrated that “if we carry this notion in the field of
social sciences, we will easily find that each group, starting from the moment in which differentia-
tes itself, it possesses a determined organization, that is, a constitution” [23, p.81].
Depending on the political conceptions and interests that came into collision over the past
two centuries, the scope and content of the notion of “constitution” has undergone mutations, so-
metimes essential, so that characteristic features, initially considered inherent to it, have ceased
to be considered later. On the other hand, even the procedural means by which the norms are
established, forming in their entirety, the constitution, differ in time and space, which makes any
definition based on a formal criterion (i.e. on the consideration of the procedure of their adoption)
to risk, not to cover the whole reality of the comparative law. For this reason, a correct understan-
ding of the notion of constitution is possible only by its placement in the context of the historical
development of its sphere and content.
The word “constitution” comes from Latin, in which “constitution” means “well-founded
settlement”, “the state of a thing” [10, p. 45].
Keywords: Control of constitutionality of laws, Constitution, supremacy of constitution.

May-June 2022
mai - iunie 2022
Introducere. Vorbindu-se de astfel rele metode de cercetare: istorică, a ana-
de legi — precum legile lui Licurg (a trăit lizei, a sintezei, a comparației și alte me-
în sec. X-IX î.e.n., lui atribuindu-i-se înteme- tode de cercetare. În calitate de materiale
ierea Spartei şi crearea Constituţiei spar- științifice au fost utilizate: Constituția Re-
tane) sau ale lui Solon (640-558 î.e.n., ales publicii Moldova din 29.07.1994, cu mo-
prim-arhonte al Atenei în anul 594 î.e.n., a dificările și completările ulterioare; mate-
promulgat o serie de legi referitoare la or- riale științifice; monografiile autorilor din
ganizarea statului) [11, p. 87] – s-a utilizat țară și de peste hotare etc.
cuvântul „constituţie” pentru a le desemna. Rezultate obținute și discuții. Cu-
Plecând de la acest sens comun, în vântul constituţie este utilizat în sensul de
dreptul roman din timpul Imperiului, cu- lege fundamentală a unui stat abia în sec.
vântul „constituţie” a fost folosit pentru a XVIII, în perioada pregătirii Revoluţiei bur-
desemna legile care emanau de la împărat, gheze; în acest sens este folosit de exem-
chiar dacă ele nu se refereau la organizarea plu în S.U.A. Astfel, în 1787 americanii de-
şi funcţionarea statului [1, p. 91]. clarau: „Noi, poporul din Statele Unite ale
„Legea superioară” în antichitate. Americii, impunem şi fixăm această Consti-
Existenţa unei „legi superioare” şi respectul tuţie pentru Statele Unite ale Americii...”,
datorat acesteia a fost ideea fundamentală utilizând astfel noţiunea de constituţie în
a dreptului atenian, în interiorul acestuia- sens de lege care priveşte organizarea po-
făcându-se o distincţie netă între nomos, litică a societăţii, raporturile dintre stat și
ceea ce, în sens larg, ar însemna lege, iar cetăţeni [27, p. 67].
în sens restrictiv constituţie, şi psephisma, Acest mod de a concepe noţiunea de
având acum ca echivalent decretul. Nor- constituţie era limpede exprimat şi de De-
mele privind organizarea puterilor publice claraţia franceză a drepturilor omului şi
nu puteau să fie modificate decât în mod cetăţeanului din 1789, în care se arăta că:
cu totul excepţional, după o procedură ex- „Orice societate în care garanţia drepturi-
trem de anevoioasă, complexă şi chiar ris- lor nu este asigurată şi separaţia puterilor
cantă. Psephismata nu putea fi contrară stabilită, nu are constituţie” [18, p.85].
unei nomoi, nici în formă, nici în conţinut. În limbajul vremii cuvântul „constitu-
Dacă, totuşi, un decret „neconstituţional” ţie” desemna acea lege fundamentală a sta-
era adoptat, aplicarea acestuia era refuzată tului, care cuprindea normele de bază ale
de judecători, iar autorului decretului i se acestuia, norme prin care se organiza gu-
putea aranja răspunderea penală, în urma vernământul şi se consacrau acele drepturi
exercitării unei acţiuni publice (graphe/pa- şi libertăţi ce erau considerate indispen-
ranomon) [26, p. 178]. sabile existenţei şi afirmării personalităţii
Luptând împotriva absolutismului umane, având un caracter permanent şi
monarhic şi îngrădirilor feudale, spiritele imuabil, în perioada în care burghezia lupta
progresiste ale vremii au evidențiat, prin pentru preluarea puterii politice. Doctrina-
noţiunea de „constituţie”, numai acele legi, rii au desemnat prin noţiunea de constitu-
care reglementând organizarea şi funcţio- ţie numai acele legi, care reglementând or-
narea statului, limitau puterea monarhu- ganizarea şi funcţionarea statului, limitau
lui şi garantau anumite drepturi şi libertăţi puterea monarhului şi garantau anumite
fundamentale ale individului [1, p.157]. drepturi şi libertăţi ale cetăţeanului. Tot-
Metode și materiale aplicate. În odată, în acest sens prof. J. F. Aubert vor-
studiul efectuat au fost utilizate următoa- beşte de o „definiţie a constituţiei dublată

mai - iunie 2022
de o judecată de valoare” [2]. Profesorul clame limitarea puterilor guvernanţilor şi
precizează, că cetăţenii francezi nu pledau recunoaşterea unor drepturi fundamenta-
pentru o oarecare constituţie, ci pentru una le ale indivizilor, ci au căutat să găsească şi
„bună”. Regatul Prusiei, Imperiul Austriac procedee juridice cât mai eficace pentru re-
şi Imperiul Rus erau incontestabil state. Ele alizarea acestui scop.
ar fi trebuit să aibă o aparenţă de constitu- A apărut necesitatea ca normele con-
ţie. Dar ele nu aveau deloc constituţii veri- stituţionale să fie cuprinse în legi scrise şi
tabile, pentru că la ei puterea nu era sepa- sistematice (adică astfel să fie alcătuite,
rată şi nici drepturile garantate [2, p. 102]. încât să includă într-un cadru ordonat şi
În sensul unei asemenea concepţii asupra unitar toate reglementările relative la or-
noţiunii de constituţie, se spunea, că An- ganizarea şi funcţionarea puterii publice şi
glia are o constituţie, spre deosebire de alte a raporturilor ei cu cetăţenii). În conştiin-
state, pentru simplul motiv că în acea ţară ţa indivizilor s-a încetăţenit convingerea,
exista un număr de reguli juridice, care deşi că numai o constituţie scrisă, prin precizia
nu erau consacrate într-o lege sistematică şi claritatea ei, putea fi o armă de luptă efi-
de organizare a statului, ci se formaseră cace împotriva abuzurilor puterii absolute.
în cea mai mare parte pe cale de obiceiuri, Se considera că acest scop va fi realizat din
iar într-o mică măsură printr-un număr de momentul în care drepturile individuale
acte scrise, care aduceau limitări puterii vor putea fi clar definite şi, deci, fiind cu-
monarhului şi garantau anumite drepturi noscute, vor putea fi apărate. La această
individuale. Acest mod de înţelegere a no- temă, Thomas Paine (1737-1809) spunea:
ţiunii de constituţie este curent şi azi în An- „Nu există constituţie dacă ea nu poate fi
glia [31, p. 124]. pusă în buzunar” [9, p. 106].
Mai târziu, această noţiune capătă un La încetăţenirea acestei idei a contri-
conţinut mai bogat, în sensul că normele buit, de asemenea, şi teoria, curentă la acea
referitoare la organizarea statului şi asi- epocă, privitoare la contractul social. Con-
gurarea drepturilor omului trebuie să fie siderând Constituţia o reeditare a contrac-
cuprinse într-o lege sistematică şi care să tului social, literatura politică progresistă
se bucure de o forţă juridică superioară, de atunci a ajuns la concluzia, că textul ei
constituind o garanţie în lupta împotriva scris este superior legilor şi oricărui act
puterii discreţionare a monarhului. Se con- normativ emis de organele statului. Astfel
sidera atunci că puterea acestuia poate fi se ajungea să se afirme nu numai necesita-
limitată mai eficient dacă drepturile cetă- tea Constituţiei scrise, dar şi supremaţia ei
ţeanului sunt afirmate (recunoscute) în legi juridică faţa de orice alte norme juridice [1,
scrise, fapt ce facilita în acelaşi timp lupta p. 105].
pentru apărarea lor. Mai târziu, după ela- Experienţa constituţională a statelor
borarea primelor constituţii scrise, se ajun- lumii permite constatarea, că Legea Supre-
ge la ideea stabilităţii Constituţiei, la impo- mă a oricărui stat – Constituţia – este un act
sibilitatea modificării ei de către corpurile politico-juridic fundamental, inspirat de o
legiuitoare obişnuite, adunarea constituan- anumită filosofie socială şi adoptat de naţi-
tă fiind singura putere competentă să ad- une sau în numele ei, pentru a stabili forma
opte sau să modifice Constituţia. de stat, modul de organizare şi de funcţio-
Într-adevăr, revoluţiile americană şi nare a puterilor în stat şi raporturile între
franceză din a doua jumătate a secolului acestea, principiile generale ale ordinii ju-
al XVIII-lea nu au avut doar scopul să pro- ridice a societăţii, precum şi drepturile şi

May-June 2022
mai - iunie 2022
îndatoririle cetăţenilor, act care este adop- Această idee, devenită o convingere
tat şi modificat potrivit unei proceduri spe- colectivă, a prins rădăcini atât de puterni-
ciale [27, p. 131]. ce încât, chiar şi atunci când, într-o ţară sau
Abordând problema necesităţii con- alta, regimurile dictatoriale au fost insta-
stituţiilor scrise, prof. Pierre Pactet vorbeş- urate, ele au continuat, în încercarea de a
te de constituţionalism prin prisma apa- păstra o oarecare aparenţă de democraţie
riţiei acestei mişcări [24]. Astfel, el arată: şi de a inspira încredere în stabilitatea sis-
„Constituţionalismul desemnează mişcarea temului lor politic, să recurgă la un ansam-
care a apărut în secolul Luminilor şi care blu de norme înzestrate cu forţă juridică
s-a străduit, de altfel cu succes, să substi- superioară legilor ordinare, ansamblu care
tuie cutumelor existente, adesea vagi şi im- l-au intitulat, potrivit unei tradiţii ce s-a pă-
precise şi care lăsa mari posibilităţi de ac- rut profitabilă din punct de vedere propa-
ţiune discreţionară suveranilor, constituţii gandistic, tot „constituţie”, deşi, de fapt, era
scrise, concepute ca primul pas al limitării vorba de o constituţie fără libertate.
absolutismului şi adesea despotismului pu- Acesta a fost cazul Constituţiei anului
terilor monarhice. Liberalii au cerut deci, VIII în Franţa. Formal, aceasta a introdus
ca modurile de transmitere şi exercitare votul universal, în fapt însă ea a anihilat
a puterii politice să fie fixate odată pentru orice influenţă a corpului electoral în viaţa
totdeauna într-o cartă fundamentală ser- politică şi socială. Mai mult, deşi purta ti-
vind de regulă a jocului” [24, p. 67]. tlul de „Constituţie”, ea nu era prefaţată de
Aceasta este forma cea mai severă o garanţie de drepturi, ci se mărginea ca,
de aplicare a ideii rigidităţii constituţiona- în titlul VII, să introducă câteva prevederi
le. Constituţia va fi însă considerată rigidă foarte sumare privitoare la inviolabilitatea
şi atunci, când competenţa de a o modifica domiciliului, la procedura de arestare şi la
aparţine adunării legiuitoare sau adunări- dreptul de petiţie [1, p. 95].
lor legiuitoare obişnuite, adică a unei pu- În dezvoltarea istorică constituţiona-
teri constituite, iar nu puterii constituante, lă a statelor lumii s-au dus lupte în ceea ce
cu condiţia ca, în acest scop, să fie necesară priveşte denumirea actului cu valoare su-
îndeplinirea unei proceduri mai dificile de- premă şi conţinutul acestuia.
cât cea cerută în cazul legilor ordinare [1, În Germania, deşi nu s-a apelat la
p. 93]. adoptarea unei Constituţii, totuşi Hitler a
Esenţa Constituţiei constă în reflecta- definitivat dictatura (fără a abroga formal
rea politico-juridică a condiţiilor social-isto- Constituția) printr-o serie de legi ordinare:
rice existente într-o societate la un moment legea deplinelor puteri din 24 martie 1933;
dat, precum şi a intereselor generale, funda- legea din 31 decembrie 1934, care a supri-
mentale ale naţiunii, privite din perspectiva mat guvernele statelor membre ale federa-
procesului de cucerire prin competiţie elec- ţiei germane, transformând-o într-un stat
torală democratică a puterii şi exercitare a unitar, şi legea din 2 august 1934, care la
acesteia pentru înfăptuirea „binelui comun” moartea preşedintelui Hindenburg a abolit
al poporului. Scopul unei constituţii, scria în titlul de preşedinte al Reichului şi l-a înlo-
acest sens sociologul român Dimitrie Guşti, cuit cu cel de „Fuhrer” şi cancelar al Reichu-
este „de a formula politic şi juridic în mod lui [4, p. 143].
solemn psihologia socială, starea economi- Mussolini la fel a transformat Italia
că, dezideratele dreptăţii sociale şi aspiraţii- într-un stat totalitar prin câteva legi ordi-
le etnice ale naţiunii” [15, p. 21]. nare. Abia în 1928, Constituţia Italiei va de-

mai - iunie 2022
veni rigidă prin stabilirea a şapte categorii ciu sau la sesizare) a conformităţii actelor
de raporturi politice şi sociale, care, având normative cu constituţia [22, p. 7-8].
valoare constituţională, erau susceptibile Similar doctrinarilor din Româ-
de a fi modificate numai cu avizul Marelui nia, cercetătorii din Rusia, de asemenea,
Consiliu al Fascismului [28, p. 145]. au remarcat legătura strânsă dintre con-
În pofida unor asemenea excepţii, în trolul constituționalității și supremația
general se poate spunecă democraţiile mo- constituției. Astfel, potrivit autorilor G. Ar-
derne şi dictaturile epocii noastre conti- tiunian și M. Baglai, esenţa controlului con-
nuă să folosească acea modalitate de regle- stituţionalităţii constă în asigurarea supre-
mentare, desemnată în mod obişnuit prin maţiei Constituţiei [3, p. 221-222].
conceptul de „constituţie”. Astfel, consti- În esență, așa cum au dedus-o auto-
tuţionalismul devine o trăsătură aproape rii G. Artiunian și M. Baglai, scopul major
constantă a sistemelor politice actuale [1, al justiţiei constituţionale constă în asigu-
p. 96]. rarea supremaţiei Constituţiei în sistemul
Valorificând cele prezentate mai sus, izvoarelor de drept, precum şi conformita-
ne însuşim părerea potrivit căreia Consti- tea activităţii tuturor organelor de stat cu
tuţia trebuie considerată a fi legea funda- Constituţia. Astfel, justiţia constituţională
mentală a unui stat, constituită din norme constituie una din garanţiile soluţionării
juridice învestite cu forţă juridică supremă juridice a conflictelor politice ce pot apărea
şi care reglementează acele relaţii sociale în societate, a apărării drepturilor şi liber-
fundamentale ce sunt esenţiale pentru in- tăţilor omului faţă de posibilele încălcări
staurarea, menţinerea şi exercitarea pute- din partea organului legislativ şi executiv, a
rii politice a poporului. asigurării caracterului de drept al regimu-
Una din problemele ştiinţifice, care au lui social şi statal în ansamblu [3, p. 217].
fost abordate frontal mai puţin, este funda- În epoca contemporană, principiul
mentarea ştiinţifică a supremaţiei Consti- supremaţiei Constituţiei reprezintă incon-
tuţiei, ceea ce nu înseamnă că de această testabil una dintre cuceririle cele mai im-
problemă nu s-au preocupat constituţiona- portante ale Dreptului constituţional, re-
liştii şi că nu este în vizorul teoriei şi practi- flectând o îndelungă tradiţie şi experienţă
cii constituţionale. Nici nu s-ar putea altfel, și oferind totodată o garanţie a funcţionării
deoarece respectiva problematică ţine de normale a instituţiilor statului.
un sistem întreg de principii fundamenta- În lucrările autorilor de specialitate,
le: locul constituţiei în sistemul normativ, printre care menţionăm monografia lui H.
ierarhizarea actelor normative, sistemul de Portelli „Droit constitutionnel” (Drept Con-
drept şi locul dreptului constituţional în stituţional), în care autorul relevă în mod
sistemul de drept [19, p.59]. constant ideea, că în raport cu toate celelal-
Problematica controlului te acte normative Constituţia are caracter
constituționalității este strâns legată de de lege supremă, exercitând o influenţă ho-
cea a supremației Constituției. Acest lucru tărâtoare asupra elaborării şi fundamentă-
a fost menționat în mod special în doctrina rii întregului sistem legislativ [25, p. 122].
românească, în una din lucrările de căpătâi Savantul român Marcel Prelot, afirma
în materia constituțională: „…în momentul că supremaţia constituţiei apare ca ceva fi-
în care supremaţia Constituţiei s-a afirmat resc, de notorietate, vorbindu-se fie pur şi
ca regulă fundamentală a sistemului juri- simplu despre supremaţie, fie folosindu-se
dic, s-a pus şi problema controlului (din ofi- şi alte exprimări precum: valoarea juridică

May-June 2022
mai - iunie 2022
supremă, super legalitate [23, p. 112]. Pe tate juridică în organizarea constituţională
de altă parte, doctrinarul francez Georges democratică” [13, p. 673]. Într-o altă opi-
Burdeau numea Constituţia drept lege su- nie, supremaţia constituţiei se explică prin
premă [5, p. 98] etc. În acest sens, autorii faptul, că ocupă un loc principal, fiind o lege
Ioan Muraru şi Simina Tănăsescu relevă, pe fundamentală, care stă la temelia organiză-
bună dreptate, că „supremaţia constituţiei rii statale şi este baza juridică a întregii le-
apare ca un lucru ştiut, firesc, de necontes- gislaţii, adăugându-secă supremaţia se ex-
tat, şi de aici lipsa unor preocupări direc- primă faţă de legile ordinare în deosebiri
te pentru motivarea, justificarea acestei prin conţinut, formă şi putere juridică.
supremaţii, în general, şi întotdeauna, s-a Împărtăşim opinia cercetătorului
afirmat şi se afirmă caracterul de lege su- francez G. Burdeau şi anume, că „suprema-
premă a constituţiei, iar această afirmaţie ţia constituţiei este o calitate a constituţiei
este acceptată ca o axiomă, ce nu mai tre- (o trăsătură) care o situează în vârful insti-
buie demonstrată, ca ceva de certă şi incon- tuţiilor politico-juridice dintr-o societate
testabilă notorietate” [19, p. 79]. organizată în stat, fiind sursa tuturor regle-
Pe de altă parte, unii doctrinari ex- mentărilor în domeniile economice, politi-
plică supremaţia constituţiei prin faptul, ce, sociale şi juridice. Supremaţia constitu-
că aceasta este „legea legilor, legea supre- ţiei nu este deci o categorie strict juridică,
mă”. Aşa cum arăta profesorul Ion Delea- ci una politico-juridică” [5, p 73].
nu, „Poate fi considerat ca precept sacru şi Totodată, G. Burdeau arată: „fie că
intangibil principiul că, în sistemul juridic este scrisă sau cutumiară, Constituţia este
al unui stat, constituţia este legea supremă. legea supremă a statului”; totodată el afir-
Ea se află în vârful piramidei tuturor acte- mă „consecinţa logică a caracterului de su-
lor juridice” [12, p. 273]. pralegalitate al Constituţiei scrise este ace-
Savantul român Genoveva Vrabie evi- ea că legile ordinare, făcute de legislatorul
denţiază, că noţiunea de constituţie este ordinar trebuie să respecte Constituţia, nu
utilizată de diverse ramuri ale ştiinţelor, in- numai în litera ei, dar şi în spiritul ei, adică
clusiv de ştiinţele juridice [30]. Ca şi în alte în principiile sale [7, p. 49].
domenii şi în domeniul dreptului, această În literatura juridică întâlnim şi unele
noţiune a fost folosită în mai multe sensuri. explicaţii mai nuanţate, care arată că, scrisă
Cercetătorul francez G. Burdeau con- sau cutumiară, constituţia este legea supre-
sideră, că „supremaţia constituţiei pe plan mă a statului, pentru ca apoi să se explice
juridic este o rezultantă a faptului, că mo- că supremaţia constituţiei rezultă din con-
dificarea ei trebuie adoptată de către par- ţinutul acesteia (supremaţia materială) şi
lament cu majoritatea calificată de două uneori din forma în care este edictată (su-
treimi din numărul total al deputaţilor, premaţia formală) [6, p. 49]. Avem în vede-
spre deosebire de legile ordinare care pot re opinia potrivit căreia se poate vorbi de
fi adoptate, modificate, suspendate sau ab- o supremaţie materială şi de una formală,
rogate de acelaşi organ cu majoritatea de plecând de la cele două sensuri sub care
jumătate plus unu din numărul total al de- este analizată uneori Constituţia, respectiv,
putaţilor care îl alcătuiesc” [6, p. 70]. sensul material şi sensul formal.
Autorul francez L. Duguit în cartea sa Supremaţia materială este motivată
„Traite de droit constitutionnel” caracteri- prin aceea, că întreaga ordine juridică se
zează principiul supremaţiei Constituţiei ca bazează pe Constituţie. Fiind la originea
fiind „generator de legalitate şi de stabili- întregii activităţi juridice ce se desfăşoară

mai - iunie 2022
într-un stat, legea fundamentală este supe- constituţională se întemeiază pe aceea, că
rioară tuturor formelor de activitate, deoa- prin Constituţie se consacră puterea statu-
rece numai ea determină activitatea lor. Cu lui, instituind-o în acelaşi timp. „Principiul
alte cuvinte, ea este regula fundamentală. subordonării şi coerenţei se împletesc pen-
Superioritatea materială rezultă din faptul, tru a impune primatul absolut asupra tutu-
că ea reglementează competenţele, fapt ce ror celorlalte reguli juridice de drept intern
are drept consecinţă asigurarea întăririi le- pactului care stabileşte statutul puterii în
galităţii şi se opune împotriva delegării de stat” [7, p. 92].
competenţă altei autorităţi de către orga- Constituţia însăşi este rezultatul
nul învestit. transformărilor economice, politice, socia-
Supremaţia formală a Constituţiei le şi juridice, ea marchează o etapă istorică
este motivată prin divizarea constituţiilor din viaţa unei ţări, ea consfinţeşte victoriile
în constituţii rigide şi suple, precizându-se şi dă expresie şi stabilitate politico-juridică
că redactarea constituţiilor exteriorizează realităţilor şi perspectivelor etapei istorice
forţa deosebită care se dă dispoziţiilor sale. în care a fost adoptată.
Împotriva acestei teorii au fost făcute şi Cercetătorii români Paul Negulescu
unele critici care susţin că distincţia dintre şi George Alexianu afirmau că „fundamen-
constituţiile rigide şi flexibile (suple) este tarea ştiinţifică a supremaţiei constituţi-
pur formală şi ţine de formele sale specifi- ei trebuie să fie căutată în totalitatea unor
ce de elaborare şi nu de materia de care se factori economici, sociali, politici şi juridici,
ocupă Constituţia. Numai în caz de rigidita- care se află într-o strânsă legătură şi care
te constituţională ne aflăm în prezenţa unei trebuiesc să fie privite, deci, numai în uni-
supremaţii formale a Constituţiei. tatea şi indivizibilitatea lor” [8, p. 209].
După părerea noastră, această distinc- Elementele ce determină fundamen-
ţie între supremaţia materială şi supremaţia tarea supremaţiei Constituţiei au constituit
formală nu este convingătoare. Supremaţia obiectul unei ample analize de către distin-
constituţiei este una singură, indivizibilă, ea sul profesor Ioan Muraru. Domnia sa a scos
putând desigur să aibă consecinţe asupra în evidenţă faptul, că este necesar, în pri-
conţinutului şi formei constituţiei. mul rând, să fie detectat lanţul de determi-
Profesorul Cristian Ionescu exprimă nări la nivele diferite, ansamblul relaţiilor
o opinie mai nuanţată în legătură cu con- dintre drept şi economie, dintre stat şi pu-
stituţiile bazate pe reguli cutumiare (Marea tere, de natură a conferi Constituţiei un loc
Britanie); în opinia sa, problema suprema- fundamental esenţial, în întregul ansamblu
ţiei unui asemenea tip de lege fundamen- al determinărilor, nu numai politico-juridi-
tală se pune în alţi termeni decât suprema- ce, dar şi de organizare statală. Supremaţia
ţia constituţiei scrise. „Noua cutumă sau o Constituţiei, relevă acelaşi autor, „se expli-
nouă lege cu un conţinut constituţional se că prin funcţiile sale, iar exprimarea voinţei
va substitui cu uşurinţă cutumei ieşite din guvernanţilor este chiar funcţia puterii de
uz, respectiv legii a cărei modificare sau ab- stat” [21, p. 65].
rogare se impune” [16, p. 80]. Cercetătorul american R. Schwart-
Considerăm util să semnalăm, că zenberg susţine că exercitarea controlului
într-o recentă lucrare în drept constituţi- constituţionalităţii legilor de către organe-
onal, elaborată de mai mulţi profesori ai le judecătoreşti este determinat de separa-
Universităţii de drept, economie şi ştiinţe ţia puterilor în stat [29, p. 22].
de la Aix-Marseille, se arată că supremaţia Principiul separaţiei puterilor a con-

May-June 2022
mai - iunie 2022
stituit fundamentul opiniei şi autorilor timpul s-a impus controlul jurisdicțional,
francezi. Astfel, L. Duguit recunoştea că gre- realizat fie prin instanțe din sistemul pu-
şise atunci când refuzase tribunalelor fran- terii judecătorești, fie prin autorități
ceze dreptul de a aprecia constituţionalita- jurisdicționale distincte și specializate, de-
tea legilor invocate în faţa lor şi în ediţia a numite frecvent curți constituționale, tri-
II-a precizează „Consider... că printre texte- bunale constituționale, curți de arbitraj etc.
le dreptului pozitiv francez, nu există niciu- [20, p. 7].
nul care să se opună la recunoaşterea aces- În ceea ce priveşte consecinţele juri-
tui drept tribunalelor noastre [14, p. 233]. dice ale supremaţiei constituţiei, după pă-
Concluzii. În concluzie putem spe- rerea distinsului cercetător român Tudor
cifica că soluţia problemei impune un lanţ Drăganu, acestea privesc diferenţele de
de determinări, care trebuie să înceapă cu proceduri privind adoptarea constituţiei,
identificarea locului constituţiei în ansam- care în toate ţările lumii necesită proce-
blul sistemului politico-juridic. Este stabi- duri specifice: implicaţii, pe planul întregu-
lit că şi constituţia este o lege, deci parte a lui sistem de drept al unei ţări, ce decurg
dreptului. Ca lege fundamentală, constitu- din modificarea, suspendarea şi abroga-
ţia are un conţinut şi o formă deosebite, dar rea constituţiei, deosebirile ce există între
fundamentarea supremaţiei sale pe conţi- constituţie şi legi (atât sub aspect material,
nut şi pe formă nu este satisfăcătoare. Con- cât şi sub aspect formal), consecinţele su-
ţinutul şi forma constituţiei sunt rezultatul premaţiei constituţiei şi nu în ultimul rând
unor cauze economice, sociale şi juridice. conformitatea întregului drept cu constitu-
Totodată, supremația Constituției ri- ţia, ca o consecinţă a faptului, că prin conţi-
dică problema unui control al concordanței nutul şi poziţia sa, constituţia comandă în-
actelor normative cu Constituția. În acest tregul drept [10, p. 54].
sens, existau două soluții: ca legea să fie Totodată, suntem în deplin acord cu
lăsată în afara vreunui control, dând posi- opinia autorilor români Ioan Muraru şi Si-
bilitatea parlamentului să se manifeste ca mina Tănăsescu, care consideră că „adopta-
o putere absolută și nelimitată (soluție evi- rea constituţiei trebuie văzută ca un proces
dent contrară separației puterilor); găsirea complex, cu profunde semnificaţii politico-
unei „formule”, care respectând poziția par- juridice, proces în care se detaşează clar,
lamentului în stat, să valorifice supremația aşa cum de altfel am explicat, cel puţin trei
constituției, echilibrul puterilor și, mai ales, elemente şi anume: iniţiativa adoptării
să garanteze libertățile umane. Juriștii au constituţiei, organul competent (constitu-
imaginat și au creat instituția „controlului antul sau puterea constituantă), modurile
constituționalității legilor” [20, p. 6]. de adoptare [21, p. 79].
Unele constituții au încredințat misi- Trebuie remarcat faptul, că iniţiativa
unea acestui control chiar parlamentului, o constituţională aparţine, de regulă, unor
soluție politică privită cu mari rezerve de organisme statale, care deţin poziţia cea
ordin științific pentru multe motive, prin- mai înaltă în sistemul politic al unei soci-
tre care: neîncrederea în corectitudinea etăţi (ex. şeful statului, Guvern, Parlament
soluțiilor; nu poți fi judecător în propria ca- etc.). De asemenea, în cele mai multe state
uză; este pus parlamentul în situația de a-și se admite posibilitatea unei iniţiative po-
critica propria lege; lipsa unor sancțiuni în pulare, drept cale prin care se poate adopta
cazul în care parlamentul nu și-ar îndepli- o constituţie, deşi, datorită condiţiilor des-
ni această împuternicire etc. De aceea, cu tul de severe şi restricţiilor de tot felul, ase-

mai - iunie 2022
menea situaţii sunt destul de reduse. Constituţiei să se manifeste ca un act nor-
Prin garanţii juridice se înţelege un mativ cu forţă juridică superioară, asigura-
mijloc de asigurare a unei situaţii, a unui rea supremaţiei acesteia ar rămâne un sim-
regim juridic, care să asigure îndeplinirea plu principiu constituţional.
unei obligaţii. În dreptul constituţional, Garanţiile juridice ale supremaţiei
prin garanţii juridice înţelegem un sistem Constituţiei sunt: controlul general al apli-
juridic, care asigură supremaţia Constitu- cării Constituţiei; îndatorirea de a respec-
ţiei în raport cu celelalte legi. Fără crearea ta Constituţia; controlul constituţionalităţii
unor condiţii de realizare şi fără institui- legilor [17].
rea unui sistem de garanţii, care să permită
Referințe bibliografice poca: Ed. Lumina Lex, 2000. Vol. I. 380 p.

1. A. Arseni. Drept constituţional şi insti- 11. Dissescu C. Drept constituţional.
tuţii politice publice. Volumul I. Tratat București: Ed. Librăriei Socec Co., 1915.
elementar. Chişinău: CEP USM, 2005. 245 p.
502p. 12. Deleanu I. Drept constituţional şi insti-
2. Aubert J. Traité de droit constitutionnel tuţii politice, Ed. Europa Nova, Bucu-
suisse. Neudratel: Ed. Ide set Calendes, reşti, 1996, vol.1. 251 p.
1967. 785 p. 13. Duguit L. Traite de droit constitution-
3. Арутюнян Г.Г., Баглай М.В. Конститу- nel. Vol. III. Paris, 1923. 700 p.
ционное право: Энциклопедический 14. Duguit L. Traité de droit constitution-
словарь. Москва: Норма, 2006. 544 р. nel. Paris: Cujas, 1972. 850 p.
4. Beyme K. Die Parlamentarischen Re- 15. Gusti D. Constituţia în dezbaterea con-
gierungssysteme in Europa. München, temporanilor. București: Humanitas,
1970. 155 p. 1990. 48 p.
5. Burdeau G. Droit constitutionnel et 16. Ionescu C. Drept constituţional şi insti-
institutions politiques. Paris: L.G.D.J., tuţii politice. Teoria generală a instituţi-
1984. 404 p. ilor politice. Ediţie revăzută şi adăugită.
6. Burdeau G. Manuel de droit constituti- Vol.1. București: Editura „Lumina Lex”,
onnel. Paris, 1947. 148 p. 2001. 529 p.
7. Bourdon J. Debbasch C. Pontier J.-M. 17. Lepădătescu M. Teoria generală a con-
Ricci J.-C. Droit constitutionnel et insti- trolului constituţionalităţii legilor.
tutions politiques. 4e edition. Paris: Edi- București: Ed. Pedagogică, 1974. 400 p.
tura Economica, 2001. 1033 p. 18. Maus D. Institutions politiques françai-
8. Bourdon J. Debbasch C. Pontier J.-M. ses. Paris: Elsevier Masson, 1990. 285 p.
Ricci J.-C. Droit constitutionnel et insti- 19. Muraru I., Tănăsescu E.S. Drept consti-
tutions politiques. 4e edition. Paris: Edi- tuţional şi instituţii politice. Ediţia 13,
tura Economica, 2001. 1033 p. Vol. II. Bucureşti: C.H. Beck, 2009. 290 p.
9. Chantebout B. Droit constitutionnel 20. Muraru I. Constantinescu M. Curtea
et science politique. Paris: Dalloz-Sirey, Constituțională a României. București:
2007. 598 p. Ed.Albatros, 1997. 116 p.
10. Drăganu T. Drept constituţional şi insti- 21. Muraru I. Tănăsescu S. Drept
tuţii politice. Tratat elementar. Cluj-Na- constituțional și instituții politice.

May-June 2022
mai - iunie 2022
București: Lumina Lex, 2002. 664 p. vised. New Jersey: Chatam House Publi-
22. Muraru I., Vlădoiu N., Barbu S. ș.a. Con- shers, 1987. 343 p.
tencios constituțional. București: Editu- 28. Stambuiescu I. Principii de drept consti-
ra Hamangiu, 2009. 336 p. tuţional. Bucureşti, 1924. 209 p.
23. Prelot M. Boulouis J. Institutions poli- 29. Schwartzenberg R-G. Sociologie poli-
tiques et droit constitutionnel. Paris: tique. Paris: Montchrestien, 1998. 623 p.
Dalloz, 1989. 916 p. 30. Vrabie G. Controlul constituţionalităţii
24. Pactet P. Institutions politiques. Dro- legilor, mijloc de asigurare a supremaţi-
it constitutionnel. 21 édition. Paris: ei Constituţiei. În: Analele ştiinţifice ale
Dalloz-Sirey, 2002. 643 p. Universităţii Al. I. Cuza. Iaşi, 1992/1993,
25. Portelli H. Droit constitutionnel. Paris: p.79-94.
Dalloz, 2011. 472 p. 31. M. Yves, S. Yves. Politique comparée.
26. Smochină A. Istoria universală a statu- Les démocraties: Allemagne, Etats-Unis,
lui și dreptului. Chișinău: Bons Offices, France, Grande-Bretagne, Italie. Paris:
2006. 552 p. Montchrestien, 2009. 488 p.
27. Sartori G. The Theory of Democracy Re-
DESPRE AUTOR
Tatiana DABIJA,
doctor în drept,
lector universitar al Catedrei „Științe mana-
geriale, socio-umane și comunicare profesi-
onală” a Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI,
e-mail: dabijatatiana@mail.ru

mai - iunie 2022
CZU 343.57(498+478) DOI 10.5281/zenodo.6641615

TRAGEREA LA RĂSPUNDERE PENALĂ ȘI STAREA DE EBRIETATE
CA CIRCUMSTANŢĂ ATENUANTĂ SAU AGRAVANTĂ ÎN CODUL PENAL
AL ROMÂNIEI ŞI CEL AL REPUBLICII MOLDOVA
Constantin BUJOR,
doctorand,
Alexandru MARIȚ,
Odată cu individualizarea pedepselor, o mare importanță au și circumstanțele atenuan-

te sau agravante. Sunt diverse împrejurări, care nu depind de realizarea conținutului juridic al
infracțiunii în forma sa de bază. Circumstanțele – atât atenuante, cât și agravante – se referă la
faptă sau făptuitor, influențând gradul de pericol social concret al faptei, agravând sau atenuând
răspunderea inițială a făptuitorului. Instanța va trebui să țină seama doar de acele împrejurări sau
fapte care conduc la o reducere sau creștere semnificativă a gradului de pericol concret al faptei în
ansamblul ei și nu luată singură.
În funcţie de infracţiunile cu privire la care au efecte, circumstanţele sunt: generale şi speci-
ale. Cele generale se extind asupra tuturor infracţiunilor şi sunt prevăzute în partea generală a Co-
dului penal. Cele speciale sunt prevăzute în partea specială a Codului penal sau în legi speciale şi
se aplică numai la o infracţiune (de exemplu, numărul victimelor face ca omorul să devină deosebit
de grav, timpul sau locul săvârşirii furtului poate atrage agravarea acestuia, consecinţele deosebit
de grave agravează fapta). Când aceeaşi împrejurare este prevăzută atât ca circumstanţă gene-
rală, cât şi ca circumstanţă specială, se va aplica circumstanţa specială.
Cuvinte-cheie: alcoolism, circumstanţă atenuantă, circumstanţă agravantă, circumstanţă
legală şi judiciară, etilism, narcomanie, toxicomanie, patologie, tulburare mentală etc.
CRIMINAL LIABILITY AND DRUNKNESS AS AN ATENUATING OR AGGRAVATING

CIRCUMSTANCE IN THE CRIMINAL CODE OF ROMANIA AND THAT OF THE
REPUBLIC OF MOLDOVA
Constantin BUJOR,
PhD student,
Alexandru MARIȚ,
With the individualization of punishments, mitigating or aggravating circumstances also

have a great importance. There are various circumstances, which do not depend on the achieve-
ment of the legal content of the offense in its basic form. Circumstances - both attenuating and
aggravating - refer to deed or perpetrator, influencing the degree of concrete social danger of the
act, aggravating or attenuating the original responsibility of the perpetrator. The court will only
have to take into account those circumstances or facts that lead to a significant reduction or incre-
ase in the degree of concrete danger of the act as a whole and not taken alone.
Depending on the offenses in which the circumstances have effects are: general and special.

May-June 2022
mai - iunie 2022
The general ones extend to all crimes and are provided in the general part of the Criminal Code. The
special ones are provided in the special part of the Criminal Code or in special laws and apply only
to a crime (for example, the number of victims makes the murder particularly serious, the time or
place of the theft attracts its aggravation, the particularly serious consequences aggravate deed).
Where the same circumstance is provided for both as a general circumstance and as a special cir-
cumstance, the special circumstance shall apply.
Keywords: alcoholism, mitigating circumstance, aggravating circumstance, legal and judici-
al circumstance, alcoholism, drug addiction, drug addiction, pathology, mental disorder, etc.
Inroducere. Aşadar, circumstanţele –– depăşirea limitelor stării de necesi-

se clasifică după anumite criterii. După cum tate.
se referă la faptă sau la făptuitor, circum- Pentru funcţionarea primei modali-
stanţele sunt reale sau personale. Pornind tăţi atenuante este necesară îndeplinirea a
de la efectul şi cunoaşterea lor, sunt atenu- două condiţii: una privitoare la atac şi cea-
ante şi agravante, cunoscute şi necunoscute. laltă la reacţia făptuitorului. În legătură cu
Unele dintre circumstanţe sunt prevăzute atacul, trebuie să existe o stare de legiti-
de lege, altele – în teoria şi practica dreptu- mă apărare, respectiv de necesitate. Când
lui penal, şi pot fi anterioare, concomitente făptuitorul nu s-a aflat în faţa unui atac de
sau posterioare săvârşirii infracţiunii. o anumită gravitate sau atacul a fost con-
Sunt considerate circumstanţe ante- sumat fără posibilitatea revenirii lui sau
rioare săvârşirii infracţiunii: antecedente- apărarea s-a produs ulterior, noţiunea de
le infractorului, conduita bună a acestuia depăşire cu efect scuzabil nu are aplicare.
până la săvârşirea infracţiunii. Circumstan- Atacul specific legitimei apărări trebuie să
ţele concomitente sunt: starea de provoca- fie material direct, imediat, injust şi de o
re, desistarea, comiterea faptei în loc pu- asemenea gravitate încât să pună în peri-
blic, în timpul nopţii, uneori în participaţie, col viaţa celui atacat. Ca urmare a acestu-
prin efracţie, cu ajutorul armelor, prin cru- ia, făptuitorul depăşeşte în mod nepermis
zimi, etc. Posterioare acţiunii sau inacţiunii gravitatea acelui act. Totodată dispropor-
infracţionale sunt considerate: împiedica- ţia dintre atac şi apărare trebuie să nu fi
rea producerii rezultatului, prezentarea fost determinată de o puternică tulburare
făptuitorului de bună voie la organele ju- sau emoţie, deoarece într-un asemenea caz
diciare, recunoaşterea vinovăţiei de la în- sunt îndeplinite cerinţele legitimei apărări
ceputul urmăririi penale, sustragerea de la asimilate (starea de legitimă apărare şi ex-
urmărire, atitudinea faţă de victimă, repa- ces de apărare, determinate de tulburarea
rarea benevolă a prejudiciului cauzat prin sau temerea în care s-a aflat făptuitorul), şi
acţiune sau inacţiune.[4, p. 146] deci se pronunţă achitarea pentru o cauză
Circumstanţele atenuante îmbracă care înlătură caracterul penal al faptei.
şi ele mai multe aspecte. Astfel, în cadrul Depăşirea limitelor legitimei apărări
lor putem distinge circumstanţe legale este o circumstanţă atenuantă când infrac-
sau obligatorii şi circumstanţe judiciare torul se află în legitimă apărare, însă apăra-
sau facultative. Potrivit art. 75 din Codul rea sa a depăşit limitele acesteia fără să se
penal al României, următoarele împreju- fi aflat într-o stare de tulburare sau temere.
rări constituie circumstanţe atenuante: Depăşirea acestor limite constituie o cir-
–– depăşirea limitelor legitimei apă- cumstanţă atenuantă legală personală. De-
rări; păşirea în mod intenţionat a limitelor stării

mai - iunie 2022
de necesitate constituie o circumstanţă ate- rija acţiunile) sau responsabilitatea atenu-
nuantă dacă fapta a fost comisă pentru în- antă.
lăturarea unui pericol şi s-au cauzat urmări Actualmente, Codul penal al României
vădit mai grave decât cele ce s-ar fi produs enumeră numai exemplificativ circumstan-
prin neînlăturarea stării de pericol. ţele facultative şi lasă la aprecierea instan-
În ceea ce priveşte starea de provo- ţei de judecată constatarea şi aplicarea lor.
care, ea există atunci când infractorul a să- Metode de cercetare. Pentru atin-
vârşit fapte prevăzute de legea penală sub gerea scopului şi îndeplinirea obiectivelor
stăpânirea unei puternice tulburări sau propuse am recurs la metoda analizei şi
emoţii, determinate de o acţiune provoca- sintezei informaţiei la temă, selectate din
toare din partea persoanei vătămate, pro- literatura de specialitate; de asemenea au
dusă prin violenţă, printr-o atingere gravă fost folosite metoda istorică şi sistemati-
a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune că, precum și metoda juridică comparati-
ilicită gravă. În asemenea cazuri, inculpatul vă. Analiza practicii judiciare reprezintă de
în timpul luării hotărârii şi al comiterii acţi- asemenea o sursă importantă în desfăşura-
unii trebuie să fi fost într-o stare de puter- rea cercetării ştiinţifice a intoxicaţiei invo-
nică tulburare sau emoţie determinată de luntare cu alcool sau cu alte substanţe psi-
atitudinea provocatoare a victimei. Atenua- ho-active.
rea răspunderii şi a pedepsei are loc tocmai În procesul de studiere au fost utilizate
datorită faptului că factorul intelectiv şi vo- lucrările ştiinţifice ale savanţilor din Româ-
litiv al celui provocat, în momentul luării nia, Federaţia Rusă, Republica Moldova. Im-
hotărârii infracţionale, este influenţat de portanţă la elaborarea acestei lucrări a avut
starea de puternică tulburare sau emoţie, baza normativă ce cuprinde actele legislati-
iar pe de altă parte, luarea hotărârii a fost ve naţionale: Constituţia Republicii Moldo-
determinată de conduita intenţionat pro- va, Codul Familiei al Republicii Moldova.
vocatoare a victimei[7, p. 394]. Rezultate obţinute şi discuţii: Aşa-
Referitor la circumstanţele atenuante dar, caracterul judiciar şi bivalent al beţi-
judiciare sau facultative, cu caracter exem- ei voluntare complete rezulta din dispo-
plificativ, legiuitorul enumeră în cuprinsul ziţiile art. 49 alin. 2 din fostul Cod Pen. al
art. 75 C.Pen.al României, alin. 2, împreju- României din 1968 şi actualul Cod Pen. al
rări care mai pot fi considerate circumstan- României, art. 29Pen. al României. Astfel
ţe atenuante: că potrivit Cod Pen. al României din 1968:
–– eforturile depuse de infractor pen- „starea de beţie voluntară completă produ-
tru înlăturarea sau diminuarea consecinţe- să de alcool sau de alte substanţe, nu înlătu-
lor infracţiunii; ră caracterul penal al faptei. Ea poate con-
–– împrejurări legate de fapta comisă, stitui, după caz, o circumstanţă atenuantă
care diminuează gravitatea infracţiunii sau sau agravantă”. Beţia voluntară completă
periculozitatea infractorului. era atestată ca o circumstanţă judiciară bi-
Instanţa are libertate de a considera valentă, pentru că deşi unică, în funcție de
ca având acelaşi caracter atenuant orice împrejurări poate avea fie caracter atenu-
alte împrejurări, cum ar fi: starea de beţie ant, fie agravant[11]. Este circumstanţă ju-
voluntară completă (când din proprie ini- diciară pentru că stabilirea şi reţinerea ei
ţiativă, făptuitorul ingerează mari cantităţi este lăsată la aprecierea instanţei judecăto-
de alcool, în raport cu starea psihofizică, reşti.
aceasta alterându-i capacitatea de a-şi di- Condiţiile beţiei voluntare complete

May-June 2022
mai - iunie 2022
sunt următoarele[14, p.144]: urmări pe care le-ar putea avea starea de
–– făptuitorul să se fi găsit, în momen- inconştienţă către care lunecă în mod voit.
tul săvârşirii faptei, în stare de beţie provo- Ne găsim, deci, în faţa unui caz special de
cată de alcool sau de alte substanţe; „acţiune sau inacţiune liberă în cauza ei”.
–– starea de beţie să fie voluntară, adi- În starea de beţie voluntară completă,
că să constea din ingerarea voită de băuturi subiectul poate săvârşi fapte ilicite comisi-
alcoolice sau alte substanţe; ve, cum ar fi insultă ori ultraj, sau fapte omi-
–– starea de beţie să fie completă; sive prin neîndeplinirea obligaţiilor care îi
–– fapta să fie prevăzută de legea pe- reveneau în timpul cât s-a aflat în stare de
nală şi să constituie infracţiune; numai în beţie. Dacă agentul a consumat în mod voit
acest fel beţia completă va putea constitui, băuturi alcoolice, ajungând într-o stare de
după caz, o circumstanţă atenuantă sau beţie completă, nu are relevanţă faptul că
agravantă. starea de beţie s-a produs pe fondul unei
Astfel conform fostei dispoziţii din boli psihice preexistente ce afectează ca-
alin. 2 al art. 49 din fostul Cod Pen. al Româ- pacitatea de apreciere critică a faptelor şi
niei, care conţinea, în raport cu dispoziţii- manifestările volitive ale inculpatului; în
le din capitolul V privitoare la cauzele care acest caz, s-ar putea, cel mult, recunoaşte
înlătură caracterul penal al faptei, o normă existenţa unei circumstanţe atenuante. O
negativă, în sensul că ea nu prevede o ast- soluţie similară s-ar putea concepe şi în ca-
fel de cauză de înlăturare a caracterului pe- zul beţiei voluntare care a atins o treaptă
nal al faptei, ci dispune excluderea stării de foarte avansată, fără să fie completă.
beţie voluntară din rândul acestor cauze. Starea de beţie voluntară, ca orice
O astfel de normă negativă era necesară în împrejurare care priveşte fapta săvârşită
special pentru ipoteza stării de beţie volun- sau persoana făptuitorului, va fi ţinută în
tară completă. seamă la cântărirea vinovăţiei şi la indivi-
Pentru starea de beţie incompletă, ex- dualizarea pedepsei. În raport cu natura
cluderea acesteia dintre cauzele de înlătu- faptei săvârşite şi cu complexul împrejură-
rare a caracterului penal al faptei decurge rilor acestei fapte, starea de beţie volunta-
din însăşi natura acestei beţii incomple- ră poate fi uneori o circumstanţă atenuan-
te, care nu poate fi socotită ca o cauză de tă (de exemplu: o persoană neobişnuită cu
pierdere a capacităţii psihice de a înţelege băuturile alcoolice s-a îmbătat ocazional la
şi voi, şi se impune a fortiori, faţă de fosta o petrecere şi în această stare, părându-i-
dispoziţie cuprinsă în fosta reglementare în se că un altul îl zeflemiseşte, l-a insultat şi
alin. 1 al art. 49 care nu admitea înlăturarea lovit; sau de exemplu persoana care a fost
caracterului penal al faptei, nici chiar în ca- vătămată prin fapta săvârşită de cel aflat
zul stării de beţie accidentală, dacă aceasta în stare de beţie voluntară a contribuit ea
nu este completă[15, p. 403]. însăşi la aducerea făptuitorului în aceas-
În cazul stării de beţie voluntară, dar tă stare, oferindu-i băutura şi insistând să
completă, motivul pentru care această sta- mai bea); alteori, starea de beţie voluntară
re a fost exclusă dintre cauzele care înlătură poate constitui, dimpotrivă, o circumstanţă
caracterul penal al faptei este că persoana agravantă (de exemplu: făptuitorul s-a îm-
care s-a plasat voluntar în această stare a bătat anume pentru a săvârşi cu mai mult
avut posibilitatea, încă de la început şi apoi curaj fapta; sau fapta a fost săvârşită în
în tot timpul cât starea de beţie era încă in- exerciţiul profesiunii, făptuitorul aflându-
completă, să-şi dea seama de eventualele se în stare de ebrietate). În genere, starea

mai - iunie 2022
de beţie ocazională constituie o circum- încredinţată că intră în domiciliul său, nu
stanţă atenuantă, iar starea de beţie obiş- poate pune în evidenţă existenţa unei erori
nuită a celor care au năravul de a se afla de fapt în sensul art. 30 din Codul Pen. al
mereu în această stare constituie o circum- României. El ar fi putut beneficia – în cazul
stanţă agravantă. Starea de beţie acciden- în care s-ar fi dovedit existenţa unei stări
tală, dar necompletă constituie de regulă o de beţie voluntară completă – doar de cir-
circumstanţă atenuantă fiindcă există posi- cumstanţa atenuantă prevăzută de art. 29
bilitatea ca, fără să fi ajuns în această stare, din Codul Pen. al României.
independent de voinţa sa, făptuitorul nu ar Admiţând că beţia voluntară comple-
fi săvârşit fapta. tă se află în mod obiectiv la limita stării de
Dacă inculpatul, deşi ştia că fiind bol- iresponsabilitate, dacă totuşi ea nu duce
nav îi este interzisă consumarea băuturilor la înlăturarea caracterului penal al faptei,
alcoolice, a ingerat, totuşi, astfel de băuturi, aceasta se datorează împrejurării că mai
ajungând prin voinţa sa într-o stare de beţie înainte de a fi ajuns în această stare făptu-
datorită căreia a devenit agresiv şi a săvâr- itorul şi-a putut da seama de urmările pe
şit o tentativă de omor, el nu poate invoca care le-ar putea avea pierderea conştiinţei
circumstanţa atenuantă a beţiei voluntare către care el se îndreaptă şi totuşi nu a pus
complete. În acest caz, deşi ştia că-i este in- capăt consumului de alcool și a acceptat
terzisă consumarea alcoolului, a încălcat în producerea acelor urmări.
mod voit interdicţia medicală, cu consecin- Făcându-se o paralelă între un ne-
ţa pierderii controlului şi a săvârşirii unei bun şi un om beat din punctul de vedere al
infracţiuni. El a avut posibilitatea, înainte dreptului penal, s-a emis următoarea re-
şi pe parcursul consumului de alcool, să-şi marcă[12, p. 521]: oricât de aspru am pe-
dea seama de consecinţele pe care le va avea depsi pe nebuni, aceasta nu va împiedica pe
pierderea controlului asupra actelor sale, oameni de a înnebuni, nici pe nebuni de a
îndreptându-se voit şi conştient spre o ase- comite fapte penale, pe când pedeapsa in-
menea finalitate. Un astfel de proces are loc fractorilor care au comis infracţiuni în tim-
întotdeauna în cazul beţiei voluntare com- pul beţiei va fi un mijloc salutar de a îndem-
plete, răspunderea autorului fiind legitimată na pe oameni să nu se mai îmbete.
tocmai de existenţa unei aşa-zise acţiuni sau În legătură cu infracţiunile comise în
inacţiuni libere în cauza ei. E vorba de un stare de ebrietate, în literatura juridică s-a
proces de alunecare treptată spre o stare de concluzionat că, atunci când omul s-a îmbă-
inconştienţă, pe care subiectul îl declanşea- tat cu voinţă sau din imprudenţă, infracţiu-
ză, cunoscând că astfel poate săvârşi fapte nile comise nu pot fi considerate ca suscep-
prevăzute de legea penală[13, p.163]. Deci, tibile de a cădea sub incidenţa legii penale,
în speţă, s-ar putea pune eventual problema cum ar fi căzut dacă ar fi fost comise de un
existenţei agravantei reglementate de art. om treaz. În schimb aceste infracţiuni pot
49 alin. 2 C.Pen.; chestiunea va fi lăsată la fi imputate cu titlu de culpă autorului lor,
aprecierea instanţei de judecată. fiindcă culpa s-a produs mai înainte de a
Într-o altă hotărâre în mod corect s-a ajunge în stare de beţie în momentul când a
decis ca apărarea inculpatului – condamnat început să bea sau când a văzut că ar fi po-
pentru violarea de domiciliu şi tentativă de sibil să se îmbete, deci atunci când încă era
furt – care susţinea că, întrucât era beat, responsabil.
nu şi-a dat seama că pătrunde fără drept în Cu toate că nu există niciun criteriu
curtea locuinţei persoanei vătămate, fiind prestabilit care să orienteze instanţele în

May-June 2022
mai - iunie 2022
determinarea caracterului atenuant sau prin consumul conştient de băuturi alcoo-
agravant al stării de beţie voluntară com- lice. De aceea, responsabilitatea nu se ex-
pletă într-o cauză concretă supusă jude- clude atunci când infracţiunea este comisă
căţii, ele trebuie să precizeze motivat ce de o persoană aflată în stare de ebrietate
relevanţă atribuie în speţă stării de beţie fiziologică, dat fiind că consumul de astfel
voluntară completă. de substanţe este conştient şi ea îşi dă bine
Săvârşirea infracţiunii în stare de ebri- seama de starea care poate să survină în
etate a fost abordată tradiţional în legislaţia urma acestui fapt. În stare de ebrietate fi
şi în doctrina penală din Republica Moldova ziologică recepţionarea realităţii obiective
prin prisma problematicii responsabilităţii nu este complet denaturată; are loc o oa-
şi iresponsabilităţii de a purta răspundere recare dereglare temporară a proceselor
penală. Lucrurile nu s-au schimbat nici în psihice, care se poate manifesta prin frâ-
noua lege penală: art. 24, care vizează răs- narea gândirii şi reacţiei, a controlului asu-
punderea pentru infracţiunea săvârşită în pra actelor sale. Or, într-o astfel de stare nu
stare de ebrietate, încheie reglementările se pierde contactul cu realitatea, iar fapte-
legii penale referitoare la subiectul infrac- le poartă, ca şi în cazul unui om treaz, un
ţiunii, urmând prevederile despre respon- caracter motivat. În practica psihiatrică, în
sabilitatea şi iresponsabilitatea individului. funcţie de cantitatea şi de caracterul băutu-
Consumul de alcool sau de substan- rilor consumate, se disting 3 grade de ebri-
ţe narcotice cu efect puternic constituie un etate (simplă sau fiziologică): uşoară, me-
factor care însoţeşte des săvârşirea unor die şi gravă. Cu cât gradul este mai avansat,
infracţiuni. Alcoolul datorită accesibilităţii cu atât mai mult se reduce atenţia şi reac-
are o pondere superioară faţă de celelalte ţia, recepţionarea realităţii obiective, se re-
substanţe menţionate în ceea ce priveşte duce activitatea intelectivă, apare o dispo-
cauzele comiterii infracţiunilor și afectează ziţie instabilă[10, pp.185-186].
sistemul nervos central, atacând conştiin- În cazul ebrietăţii fiziologice, indife-
ţa şi voinţa persoanei, ceea ce imprimă un rent de gradul de ebrietate al persoanei, nu
pericol mai mare pentru relațiile sociale ce poate fi vorba de prezenţa criteriului medi-
condiționează protejarea sănătății publi- cal şi, de regulă, nici a celui juridic (deoare-
ce[3, p.126]. ce nu se pierde total controlul asupra con-
Codul Penal al Republicii Moldova ştiinţei şi stăpânirea actelor). În consecinţă,
dispune, în art. 24, că „persoana care a să- persoana care a săvârşit o faptă în stare de
vârşit o infracţiune în stare de ebrietate, ebrietate fiziologică de orice grad, cu toate
produsă de alcool sau de alte substanţe, nu că au loc anumite dereglări ale proceselor
este scutită de răspundere penală”. În acest psihice ale creierului, rămâne a fi subiect al
context, un aspect important care urmea- infracţiunii şi urmează a fi supusă răspun-
ză a fi clarificat în continuare este înţelesul derii penale – spre deosebire de starea de
stării de ebrietate. Se deosebesc două for- ebrietate patologică. Faţă de aceste persoa-
me de ebrietate calitativ diferite, starea de ne pot fi aplicate şi măsuri de constrângere
ebrietate fiziologică şi cea patologică, pri cu caracter medical, în ordinea prevăzută
ma fiind cea vizată de art. 24, care nu exclude art. 103 din Codul Penal al Republicii
de răspunderea penală. Moldova.
Starea de ebrietate fiziologică nu Starea de ebrietate patologică
exclude caracterul medical al irespon se deosebeşte de cea fiziologică nu din
sabilităţii. Această stare survine treptat punct de vedere cantitativ (în funcţie de

mai - iunie 2022
cantitatea băuturilor consumate), ci sub as- roina), de provenienţă naturală (cânepa)
pect calitativ. În psihiatrie aceasta este pri- sau sintetică (LSD). În funcţie de efectul
vită ca o tulburare psihică temporară, care drogurilor asupra sistemului nervos cen-
poate apărea şi în cazul consumării unor tral, acestea se clasifică în depresive (care
cantităţi mici de alcool. Starea de ebrietate încetinesc activitatea sistemului nervos
patologică apare pe neaşteptate, este înso- central), stimulente (care accelerează ac-
ţită de o denaturare în recepţionarea reali- tivitatea sistemului nervos central) şi per-
tăţii, iar faptele comise nu reprezintă o re- turbatorii (care perturbă activitatea siste-
acţie la anumite evenimente ce au loc. Din mului nervos central şi provoacă alterări
aceste considerente, în practica psihiatrică, ale percepţiei vizuale, temporale şi spaţiale
aceste manifestări sunt privite ca psihoze ale consumatorului).[8]
de scurtă durată, iar persoanele care au să- Substanţele psihotrope sau cu efect
vârşit fapte în astfel de stare sunt recunos- puternic sunt alt tip de substanţe ce pot
cute iresponsabile, datorită cumulării am- provoca starea de ebrietate, care acţionea-
belor criterii ale iresponsabilităţii (medical ză negativ asupra psihicului şi nu exclud
şi juridic). răspunderea penală, în conformitate cu art.
Un aspect nou şi pozitiv faţă de legea 24 din Codul Penal al Republicii Moldova.
penală anterioară este acela că art. 24 se re- Astfel de substanţe pot fi unele preparate
feră nu doar la situaţiile în care starea de medicale, care nu intră în lista drogurilor
ebrietate este produsă de alcool, ci şi la cele (eleniu, dimedrol, cloroform etc.), sau une-
când aceasta este rezultatul consumării „de le substanţe toxice, de uz casnic (benzina,
alte substanţe”, cu toate că termenul „sta- acetona etc.).
re de ebrietate” nu este cel mai potrivit în Art. 24 din CP al RM dispune în final
acest context. Se au în vedere drogurile, al că „cauzele ebrietăţii, gradul şi influenţa ei
căror efect asupra conştiinţei din punct de asupra săvârşirii infracţiunii se iau în consi-
vedere juridico-penal este de aceeaşi natu- derare la stabilirea pedepsei”. Articolul dat
ră cu cel al băuturilor alcoolice. Conform nu diferenţiază expres răspunderea penală
Legii Republicii Moldova cu privire la cir- în funcţie de diferitele situaţii şi cauze care
culaţia substanţelor narcotice, psihotrope au provocat starea de ebrietate, acestea din
şi a precursorilor, prin drog se înţelege o urmă având efect doar asupra pedepsei şi
„substanţă narcotică (stupefiant) sau psi- fiind rezervate discreţiei judecătorului. În
hotropă de origine naturală sau sintetică, această ordine de idei, art. 78 include să-
preparat care conţine o astfel de substan- vârşirea infracţiunii în stare de ebrietate
ţă, altă substanţă, preparat medicinal sau în lista circumstanţelor agravante, de care
inhalant chimic cu efecte narcotice sau psi- instanţa de judecată poate să nu ţină cont,
hotrope”. Substanţele narcotice (stupefi- ceea ce ar putea determina involuntar in-
antele) sau psihotrope provoacă dereglări stanţa să reţină starea de ebrietate doar în
psihice şi dependenţă fizică la consumul lor sensul agravării răspunderii.
abuziv[5]. Este indubitabil faptul că situaţiile în
Starea de ebrietate produsă de sub- care indivizii consumă alcool sau alte sub-
stanţe narcotice rezultă din consumarea stanţe pentru a-şi da curaj în scopul săvâr-
unor atare substanţe sub formă de pasti- şirii infracţiunii, fără de care, fiind cu con-
le, prafuri, injecţii, fumat etc. Ele pot fi cu ştiinţa trează, ei poate că nu ar fi săvârşit-o,
destinaţie medicală (morfina) sau folosite ar trebui apreciate în sensul agravării pe-
în alte scopuri decât cele medicinale (he- depsei. Însă atunci când infracţiunea a fost

May-June 2022
mai - iunie 2022
săvârşită în stare de ebrietate de către un –– săvârşirea infracţiunii din motive
minor, la îndemnul sau sub influenţa altor josnice;
persoane (mature), sau când efectul aces- –– săvârşirea infracţiunii în stare de
tor substanţe nu le era cunoscut din start, beţie, anume provocată în vederea comite-
aceste situaţii, în funcţie de circumstanţe- rii faptei;
le concrete ale cauzei, ar putea fi apreciate –– săvârşirea infracţiunii de către o
drept atenuante ori, cel puţin, să nu fie lua- persoană care a profitat de o situaţie prile-
te în considerare la stabilirea pedepsei[10, juită de o calamitate.
p. 188]. Pe lângă împrejurările ce stau la baza
Vorbind despre beţie ca circum- circumstanţelor prevăzute de art. 75 C.Pen.,
stanţă agravantă atestăm că în sistemul sunt şi altele cuprinse în norme speciale; în
român de drept penal infractorul nu este acest caz ele sunt considerate circumstanţe
cercetat izolat de fapta săvârşită şi vicever- agravante legale speciale. În literatura ju-
sa. Trăsăturile subiective şi cele obiective ridică se apreciază de către unii autori că
care caracterizează infracţiunea se influ- în acest caz, în mod greşit aceste împreju-
enţează reciproc. Pentru a se putea stabili rări sunt considerate ca fiind circumstan-
cu mai multă certitudine gradul de pericol ţe agravante prevăzute în norme speciale
social pe care îl prezintă făptuitorul şi fap- sau respectiv în partea specială a Codului
ta comisă trebuie avute în vedere nu numai Penal şi că, de fapt, acestea sunt elemente
trăsăturile care caracterizează în mod obli- de agravare ale infracţiunii, caracterizând
gatoriu conţinutul infracţiunii, dar şi cele- aceeaşi infracţiune la care se referă, dar în
lalte împrejurări anterioare, concomitente forma agravantă prevăzută şi incriminată
şi posterioare săvârşirii faptei. De aceea o astfel de legiuitor.
pedeapsă nu poate fi corect individualiza- În alte lucrări, împrejurările menţio-
tă fără o analiză temeinică a împrejurărilor nate chiar şi atunci când sunt prevăzute în
în care a fost săvârşită infracţiunea. Numai normele de incriminare, îşi păstrează ca-
ţinând seama de diversitatea acestor îm- racterul de circumstanţe, conţinutul con-
prejurări se poate justifica de ce într-un caz stitutiv al infracţiunii fiind stabilit în norma
a fost aplicată suspendarea condiţionată a de incriminare a faptei tipice. Este propriu
executării pedepsei, iar în altul nu a fost lu- să vorbim de un conţinut „agravat” sau „ca-
ată această măsură, de ce unui infractor i-a lificat” al infracţiunii ca despre ceva auto-
fost aplicată o pedeapsă şi nu alta. nom faţă de conţinutul propriu-zis al in-
În ceea ce priveşte circumstanţele fracţiunii.
agravante, legiuitorul a înţeles să le preva- În cazul unor modalităţi normative
dă în mod expres, aplicarea lor de către or- agravante în care se pot săvârşi anumite
ganul judiciar fiind obligatorie. Acestea ar fi infracţiuni nu este vorba de un nou conţi-
următoarele[4, p. 148]: nut al infracţiunii, ci de conţinutul simplu,
–– săvârşirea unei fapte penale de trei propriu-zis al infracţiunii tipice, la care se
sau mai multe persoane împreună; adaugă o împrejurare ce măreşte gradul de
–– săvârşirea infracţiunii prin acte de pericol social al faptei şi, implicit, determi-
cruzime sau prin metode ori mijloace care nă agravarea răspunderii penale[9, p.89].
prezintă pericol public; Pentru a argumenta această opinie, se in-
–– săvârşirea aceleiaşi infracţiuni de vocă prevederile art. 72 C.Pen. al României
către un infractor major împreună cu un Acest text de lege enumeră printre criteri-
minor; ile de individualizare şi împrejurările care

mai - iunie 2022
atenuează sau agravează răspunderea. Po- alului de la general. Când însă coinciden-
trivit aceluiaşi text, de aceste criterii se va ţa nu este deplină, invederând atât raţiuni
ţine cont atât în aplicarea pedepsei cât şi în distincte cât şi regimuri de agravare inega-
stabilirea ei. lă, se crede că în lipsa unei derogări expre-
În cazul circumstanţelor agravante se a specialului de la general se vor reţine
legale speciale, legiuitorul a avut în vedere ambele agravante, atât pe planul încadrării
împrejurările ce se referă la stabilirea pe- juridice a faptei cât şi în cel al stabilirii în
depsei, în vreme ce circumstanţele agra- concret a răspunderii penale.
vante generale sunt elemente de care ţine Spre deosebire de circumstanţele
cont judecătorul în momentul aplicării pe- agravante legale prevăzute expres de art.
depsei (sfera circumstanţelor legale speci- 77 alin.1 lit. a-f C.Pen. al României, care oda-
ale de agravare are în vedere locul săvârşi- tă constatate atrag şi o aplicare obligatorie,
rii infracţiunii, timpul sau alte împrejurări celelalte circumstanţe de agravare ce pot fi
care ţin de faptă sau de făptuitor). considerate ca atare de instanţa de judeca-
În unele situaţii, legiuitorul a consti- tă, pe baza unei libere evaluări de ansam-
tuit din aceeaşi împrejurare agravantă atât blu a cauzei, sunt lăsate la libera apreciere
o circumstanţă legală cu caracter general, a instanţei, purtând denumirea de circum-
prevăzând-o expres şi exemplificativ prin stanţe de agravare judiciare. În acest sens,
prevederile art. 77 C.Pen. al României, cât dispoziţia art. 77, alin.2 C.Pen. al Români-
şi o circumstanţă de agravare cu caracter ei conţine următoarea formulare: „Instan-
special, prevăzând-o tot expres în conţi- ţa poate reţine ca circumstanţe agravante
nutul circumstanţial al unor infracţiuni şi alte împrejurări care imprimă faptei un
determinate. În asemenea situaţii, împre- caracter grav”.
jurarea agravantă are o dublă semnificaţie Legea penală nu defineşte circum-
juridică, pe de o parte ca circumstanţă de stanţa agravantă judiciară şi, spre deose-
aplicabilitate generală, iar pe de alta, ca ele- bire de circumstanţele agravante judiciare
ment agravant circumstanţial al conţinutu- care cel puţin sunt exemplificate, nu no-
lui juridic al unei anumite infracţiuni. minalizează nicio astfel de circumstanţă.
Se consideră, de principiu, că în ca- Acest sistem este cunoscut şi de legislaţia
zurile în care pentru infracţiunea săvârşită penală a majorităţii statelor care conţin
este incidentă aplicarea aceleiaşi împreju- prevederi similare. Singura condiţie care se
rări şi în calitate de circumstanţă agravan- impune a fi reţinută de către instanţă este
tă legală generală – şi în calitate de circum- aceea că împrejurarea, pe care o reţine ca
stanţă legală specială (sau individuală, cum circumstanţă agravantă, să imprime faptei
mai sunt calificate) –, conflictul sau coinci- un caracter grav, adică un grad de pericol
denţa se rezolvă prin reţinerea şi aplicarea social ridicat[2, p. 382].
numai a celei din urmă. Deşi legea nu indică explicit cu titlu
S-a apreciat că, potrivit principiului de exemplu împrejurările care pot consti-
legalităţii penale, coexistenţa celor două tui circumstanţe agravante, implicit trebu-
categorii de agravante trebuie să se regă- ie socotite ca exemple împrejurările prevă-
sească în planul încadrării juridice a faptei, zute în art. 77 C.Pen. al României. Pot fi deci
nicio raţiune de ordin tehnic sau practic reţinute împrejurări care au asemănare cu
neputând elimina obligativitatea incidenţei cele din acest articol, de exemplu: împreju-
unei norme cu caracter penal incriminator, rarea că infractorul s-a folosit la săvârşirea
decât în caz de derogare expresă a speci- faptei de un iresponsabil, sau împrejurări

May-June 2022
mai - iunie 2022
asemănătoare cu unele din circumstanţele Spre deosebire de această circum-
agravante (vătămarea mai multor persoa- stanţă, împrejurarea prin care infracţiunea
ne, starea de beţie a făptuitorului). a fost săvârşită în starea de beţie pe care
Deşi facultativă, constatarea circum- infractorul şi-a provocat-o anume pentru a
stanţelor agravante nu este lăsată la discre- dobândi mai mult curaj în vederea săvârşi-
ţia judecătorului, în sensul că acesta nu are rii faptei sau pentru a beneficia, eventual,
posibilitatea de a ignora prezenţa şi acţiu- de o circumstanţă atenuantă, nu mai are
nea lor în cadrul procesului penal, conform caracter bivalent, ci constituie în toate ca-
dispoziţiilor art. 77 din C.Pen. al României. zurile o circumstanţă cu caracter agravant.
Într-o speţă, inculpatul fiind cunoscut Starea de periculozitate deosebită a infrac-
ca scandalagiu, un element stăpânit de vi- torului rezultă, în acest caz, pe de o parte,
ciul băuturii, inspirând celor din jur o tea- din săvârşirea infracţiunii cu premeditare,
mă permanentă, şi-a ucis concubina cu care dovedită prin însăşi provocarea stării de
avea un copil minor, aplicându-i numeroa- beţie în scopul săvârşirii infracţiunii, iar pe
se lovituri de cuţit chiar şi după ce aceasta de altă parte, din procedeul folosit în vede-
s-a prăbuşit. Apoi, după intervenţia marto- rea realizării infracţiunii şi pentru a obţine,
rilor, a fugit de la locul faptei, încercând să eventual, o pedeapsă mai blândă decât cea
se sustragă urmăririi penale şi, cu ocazia cuvenită în realitate.
cercetării penale, a dat declaraţii contra- Existenţa premeditării în condiţiile în
dictorii. S-a apreciat că, dată fiind periculo- care beţia a fost completă este explicată în
zitatea infractorului, era incidentă în cauză ştiinţa dreptului penal prin referire la aşa-
prevederea dispoziţiilor art. 77 alin. final numitele actiones liberae in causa, fapta in-
C.Pen. al României. fracţională fiind gândită şi voită anterior,
În art. 77, C.Pen. al României se pre- chiar dacă în momentul săvârşirii ei făptu-
vede ca o circumstanţă agravantă generală itorul se afla în stare de inconştienţă, stare
împrejurarea prin care săvârşirea infracţi- care, dacă n-ar fi fost deliberat indusă, ar fi
unii s-a produs când făptuitorul se afla în putut duce cel puţin la atenuarea pedepsei
stare de beţie anume provocată în vede- de aplicat.
rea comiterii faptei. În fostele dispoziţii ale Pe de altă parte, starea de beţie anu-
art. 49, alin. 2 C.Pen. al României se preciza me provocată poate afecta şi responsabi-
că beţia voluntară, chiar atunci când este litatea, cu riscul ca în coroborare cu alte
completă, nu înlătură răspunderea penală împrejurări starea de beţie să prezinte un
pentru fapta săvârşită în această stare, dar pericol ce poate împinge consecinţele actu-
poate constitui, după caz, o circumstan- lui infracţional peste limitele pe care şi le-a
ţă agravantă sau una atenuantă. Potrivit fixat infractorul iniţial. Majoritatea autori-
acestor dispoziţii, starea de beţie voluntară lor sunt de părere că, în realitate, beţia, în
provocată în mod întâmplător se inserează astfel de cazuri, nu este completă deoarece
printre acele împrejurări care pot consti- însuşi faptul săvârşirii dovedeşte că infrac-
tui circumstanţe atenuante sau agravante. torul în momentul când a declanşat proce-
Aşadar, starea de beţie ocazională este o sul cauzal care a dus la producerea rezulta-
circumstanţă cu caracter bivalent, carac- tului ilicit nu era inconştient, adică nu era
terul şi influenţa ei asupra pedepsei necomplet beat.
putând fi determinate decât în fiecare caz Circumstanţa agravantă operează pe
concret, în funcţie de împrejurările de fapt baza existenţei efective a intenţiei cu pre-
ale cauzei[15, p.166]. meditare în săvârşirea infracţiunii. Esenţi-

mai - iunie 2022
al este să se dovedească faptul că starea de subiectul poate comite unele fapte ilicite
beţie a fost anume provocată în vederea să- comisive cum ar fi insulta, ultrajul sau fap-
vârşirii infracţiunii. te omisive prin neîndeplinirea obligaţiilor
Beţia voluntară preordinată constitu- legale care i-ar fi revenit pe timpul cât s-a
ie întotdeauna o circumstanţă agravantă, aflat în starea de beţie. Nu are relevanţă
caracterizată ca atare de legiuitor, pentru dacă subiectul a consumat băuturi alcooli-
că relevă periculozitatea sporită a infrac- ce deşi era suferind de o boală psihică, care
torului. Premeditarea asupra modului de afecta capacitatea sa de apreciere critică a
săvârşire a faptei, pregătirea acesteia cu faptelor; în acest caz instanţa va putea re-
minuţiozitate şi sânge rece, dovedeşte per- ţine cel mult existenţa unei circumstanţe
severenţa infracţională şi fermitatea deci- atenuante[7, p.196].
ziei sale antisociale[9, p.86]. Persoana care comite o faptă prevă-
Starea de beţie poate fi provocată zută de legea penală în stare de beţie vo-
prin consumarea de alcool sau alte sub- luntară și completă, răspunde pentru in-
stanţe. Alcoolul, substanţele stupefiante fracţiunea comisă. Dacă însă ulterior beţia
etc., în general au efect puternic energizant, voluntară se converteşte într-o beţie acci-
de scurtă durată, şi prin urmare, persoane- dentală completă (de exemplu, o persoană
le care se găsesc în această stare dovedesc după ce consumă o cantitate de vin este so-
multă îndrăzneală, se eliberează de com- licitată de prietenii săi să consume o bău-
plexe, având mai multe şanse de reuşită tură inofensivă; convins că băutura nu este
în săvârşirea infracţiunii. Acesta este unul alcoolică agentul o consumă, deşi în reali-
dintre motivele pentru care cel ce şi-a pro- tate era o băutură alcoolică foarte puterni-
dus această stare anume pentru a săvârşi că), în acest caz eroarea în care s-a aflat su-
infracţiunea apare într-o lumină mult mai biectul face să opereze prevederile art. 29
periculoasă. C.Pen al României.
Beţia voluntară completă este exclu- În situaţia în care starea de ebrietate
să explicit, potrivit art. 29 C.Pen al Româ- reprezintă un element constitutiv sau cir-
niei, dintre cauzele care înlătură caracterul cumstanţial al unei infracţiuni, prevederile
penal al faptei, deoarece în această situaţie art. 29 C.Pen al României nu se mai aplică
subiectul s-a pus în mod voit în starea re- [12, p.521]. Astfel, de exemplu, în cazul in-
spectivă, dându-şi seama încă de la început fracţiunii de ucidere din culpă, starea de
şi apoi în tot timpul cât starea de beţie era ebrietate constituie o circumstanţă agra-
incompletă, de eventualele urmări negative vantă a acesteia în ipoteza când fapta este
pe care le-ar putea avea consumul de alco- săvârşită de un conducător de vehicul cu
ol. Nu are nicio relevanţă dacă subiectul a tracţiune mecanică.
consumat băuturile alcoolice cu intenţia de Starea de ebrietate poate fi uneori şi
a se îmbăta sau nu. o condiţie a elementului material al latu-
Această formă a beţiei poate constitui rii obiective a unei infracţiuni, de exemplu
fie o circumstanţă atenuantă când este în- constituie infracţiunea de părăsire a postu-
tâmplătoare, fără vreo legătură preconce- lui şi prezenţa la serviciu în stare de ebri-
pută cu fapta săvârşită, fie o circumstanţă etate: „exercitarea atribuţiilor de serviciu
agravantă, când aceasta este preordinată în stare de ebrietate de către angajaţii care
(anume provocată în scopul săvârşirii fap- asigură direct siguranţa circulaţiei mijloa-
tei prevăzute de legea penală). celor de transport ale căilor ferate”.
În stare de beţie voluntară completă, Stării de beţie voluntară i se pot su-

May-June 2022
mai - iunie 2022
prapune unele cauze justificative (ex. legi- vante constatate în realitate trebuie să fie
tima apărare, starea de necesitate) sau alte avute în vedere la determinarea concretă a
cauze care înlătură caracterul penal al fap- pedepsei, efectul lor urmează să fie stabilit
tei (ex. constrângerea fizică sau morală ori totdeauna în mod concret, adică ţinându-se
eroarea de fapt). seama de toate circumstanţele[9, p.106].
Prin natura sa, beţia preordinată este Ca şi în cazul circumstanţelor atenu-
o circumstanţă personală care, de principiu, ante, nici în cazul circumstanţelor agra-
atrage agravarea pedepsei doar pentru per- vante legiuitorul nu se limitează la carac-
soana care se află în această stare, însă, în li- terizarea şi enumerarea împrejurărilor ce
teratura de specialitate, s-a generalizat opi- constituie astfel de circumstanţe şi la orien-
nia că, în situaţia în care o asemenea stare a tarea instanţei în reţinerea ca atare a altor
fost cunoscută şi de ceilalţi participanţi, cir- asemenea împrejurări, ce prevede totodată
cumstanţa se obiectivează şi produce efec- modul şi măsura în care pedeapsa concretă
tele unei circumstanţe reale, deci asupra tu- poate fi sporită sub influenţa lor.
turor participanţilor care îşi însuşesc scopul Legea prevede limitele generale ale
urmărit prin provocarea stării de beţie. influenţei pe care o poate avea asupra pe-
S-a mai apreciat că interpretarea depselor, stabilind cadrul în care are loc
acestei opinii, având un caracter extensiv, individualizarea în prezenţa circumstan-
nu poate fi aplicată unei norme instituite ţelor agravante. Efectele circumstanţelor
în defavoarea infractorului, care prin ca- agravante sunt prevăzute prin dispoziţiile
racterul ei trebuie supusă unei interpretări din art. 78 29 C.Pen al României. Astfel, din
stricte. analizarea acestor dispoziţii se constată că,
Când legea prevede circumstanţa spre deosebire de cazul în care sunt reţi-
agravantă specială a premeditării, dacă se nute circumstanţele atenuante (legale sau
constată că făptuitorul şi-a provocat anume judiciare), pentru care s-a prevăzut o ate-
starea de beţie în vederea săvârşirii infrac- nuare obligatorie a pedepsei, în cazul reţi-
ţiunii, această împrejurare constituie do- nerii circumstanţelor agravante legiuitorul
vada premeditării, astfel că se va reţine o a consacrat principiul agravării facultative
singură agravantă, şi anume premeditarea. a pedepsei sub influenţa acestora.
Existenţa unor împrejurări care de- Potrivit dispoziţiei cuprinse în art. 78
termină un mai mare grad de pericol social alin. 1 29 C.Pen al României, în cazul în care
al faptei sau al făptuitorului relevă, de regu- s-a constat existenţa unei circumstanţe
lă, necesitatea unei reacţii mai severe, deci agravante, se poate aplica o pedeapsă până
a unei pedepse mai grave ce trebuie apli- la maximul special al acesteia, iar dacă
cată făptuitorului. În complexul de împre- acesta apare ca fiind neîndestulător, legea
jurări concrete în care are loc săvârşirea prevede că instanţa poate agrava pedeap-
unei fapte apar însă mai totdeauna şi alte sa, aplicând un spor de până la cinci ani, în
împrejurări, stări sau situaţii care pot acţi- cazul închisorii. Singura condiţie impusă de
ona în sens contrar, determinând, dimpo- legiuitor, pentru a nu lăsa loc unor pedep-
trivă, un grad de pericol social mai scăzut. se rezultante exagerat de mari faţă de ma-
La determinarea efectului pe care circum- ximul special prevăzut în Partea specială a
stanţele, în general, şi deci şi circumstanţe- Codului penal pentru infracţiunea săvârşi-
le agravante, îl au asupra pedepsei, trebuie tă, este aceea ca sporul aplicat (de până la 5
să se ţină seama de ansamblul circumstan- ani), stabilit în concret, să nu depăşească o
ţelor. De aceea, deşi circumstanţele agra- treime din maximul special.

mai - iunie 2022
În cazul în care se aplică o pedeap- lător, poate fi sporită cu până la 5 ani, fără
să cu amenda, de asemenea se poate spori însă a se depăşi o treime din acest maxim,
pedeapsa până la maximul special prevăzut iar, în cazul amenzii, de asemenea, se poate
în Codul penal, iar sporul ce se poate aplica aplica un spor de până la jumătate din ma-
peste acest maxim, când el nu pare îndestu- ximul acesteia.
lător, este limitat la o jumătate din maximul Desigur, în aceste cazuri, pedeapsa
special prevăzut pentru infracţiunea săvâr- aplicată va reflecta gradul de pericol soci-
şită. Deci, legiuitorul a lăsat la atitudinea in- al al faptei şi periculozitatea făptuitorului
stanţei posibilitatea aplicării unei pedepse prin cuantumul sporului aplicat, având în
peste maximul special, prin adăugarea unui vedere că, uneori, există legături, de ordin
spor variabil în funcţie de gravitatea pedep- medical, între comportamentul antisocial
sei prevăzute de lege sau chiar înlocuirea al unor infractori – cu referire ia compor-
pedepsei amenzii cu închisoarea[6, p.0437]. tamentul infracţional – şi anumite trăsături
Concluzie. Deşi legea nu prevede o ale persoanei ca: impulsivitatea, opoziţia şi
agravare obligatorie a pedepsei, instanţa scepticismul, prezente cu o frecvenţă mult
care a constatat existenţa unor circumstan- mai mare în rândul infractorilor, ceea ce nu
ţe agravante şi lipsa unor circumstanţe ate- poate însă opera în favoarea acestor făptui-
nuante trebuie să dea eficienţă agravante- tori, ci, mai degrabă, în defavoarea lor.
lor constatate. Pentru aceasta este suficient Consacrarea sistemului agravării fa-
ca instanţa să stabilească o pedeapsă către cultative a pedepselor este în deplină con-
maximul special fără să fie necesară atinge- cordanţă cu principiul individualizării pe-
rea şi depăşirea acestuia. depsei. În primul rând, agravarea nu va
Aplicarea unei pedepse superioară avea loc decât atunci când ea se va dovedi
maximului special este posibilă numai dacă necesară faţă de ansamblul împrejurărilor
instanţa apreciază că maximul special este concrete. În al doilea rând, această agrava-
neîndestulător. Această apreciere a instan- re poate corespunde totdeauna gradului de
ţei se poate întemeia fie pe greutatea spe- pericol social al faptei şi stării de periculo-
cifică a unei circumstanţe agravante în de- zitate a făptuitorului, prin limitele largi în
terminarea gradului de pericol social sporit care pedeapsa poate fi agravată. Legea per-
al faptei sau al făptuitorului (de exemplu, mite, într-adevăr, aplicarea unei pedepse
săvârşirea infracţiunii prin acte de cruzime peste maximul special prevăzut pentru in-
deosebită sau prin folosirea unor mijloa- fracţiunea săvârşită. În felul acesta, circum-
ce de mare pericol public, cu posibilitatea stanţele agravante pot îndeplini un rol im-
unor urmări extrem de grave), fie pe numă- portant în realizarea politicii penale.
rul circumstanţelor agravante care trebuie Potrivit art. 24 din Codul penal al Re-
apreciate laolaltă, stabilindu-se influenţa publicii Moldova, persoana care a săvârşit
lor comună asupra gradului de pericol so- o infracţiune în stare de ebrietate nu este
cial al faptei[11]. liberată de răspunderea penală. Norma ci-
Şi în cazul în care datorită modului de tată are în vedere starea de ebrietate obiş-
săvârşire a infracţiunii instanţa va reţine nuită (simplă, fiziologică) în care a ajuns
în sarcina inculpatului mai multe circum- persoana ca efect al folosirii alcoolului,
stanţe agravante, stabilirea pedepsei se substanţelor narcotice sau toxice, ori a al-
face după aceleaşi reguli, respectiv, în cazul tor substanţe cu efect ebriant sau narcoti-
închisorii se aplică o pedeapsă până la ma- zant. O astfel de stare de ebrietate, indife-
ximul ei special care, dacă nu este îndestu- rent de gradul ei de gravitate, nu poate fi

May-June 2022
mai - iunie 2022
considerată stare de iresponsabilitate, de- strâns să consume substanţe toxice etc.)
oarece lipseşte criteriul medical al ei (boala sau starea de ebrietate nu se află în legă-
psihică cronică, tulburarea psihică tempo- tură cu infracţiunea, instanţa de judecată
rară sau starea patologică, despre care se poate să nu recunoască această stare ca cir-
vorbeşte în art. 23). cumstanţă agravantă.
Cauzele ebrietăţii, gradul şi influenţa Astfel, recomandările noastre cu ca-
ei asupra săvârşirii infracţiunii trebuie sta- racter de lege ferenda în CP al RM sunt ur-
bilite, deoarece, conform art. 24 C.Pen. al mătoarele:
Republicii Moldova, ele se iau în considera- Articolul 403. Intoxicația
ţie la stabilirea pedepsei. Aceste dispoziţii Nu este imputabilă fapta prevăzută
ale art. 24 C.Pen. al Republicii Moldova au de legea penală săvârșită de persoana care,
importanţă juridico-penală în practica judi- în momentul comiterii acesteia, nu putea
ciară. Astfel, săvârşirea infracţiunii în stare să-și dea seama de acțiunile sau inacțiunile
de ebrietate este o circumstanţă care agra- sale ori nu putea să le controleze, din cauza
vează pedeapsa făptuitorului[1, p.81]. În intoxicări involuntare cu alcool sau cu alte
funcţie de cauzele ebrietăţii şi de influen- substanțe psiho-active.
ţa ei asupra săvârşirii infracţiunii, instanţa Va fi imputabilă intoxicarea volunta-
de judecată este în drept a nu o conside- ră cu alcool sau cu alte substanțe psiho-ac-
ra drept circumstanţă agravantă (art. 77 tive, dacă infracţiunea comisă este diferită
C.Pen. al Republicii Moldova). de cea pe care autorul şi-a propus-o, el va
De obicei, starea de ebrietate se con- răspunde pentru o faptă din imprudență
sideră de către instanţele judecătoreşti ca şi nu pentru o infracţiune intenţionată,
circumstanţă agravantă în cazurile în care în măsura în care nu a prevăzut sau accep-
această stare a contribuit la săvârşirea in- tat posibilitatea comiterii acesteia la mo-
fracţiunii de către cel ce a consumat alcool mentul provocării stării de iresponsabi-
sau substanţe ebriante. Însă în cazul în care litate.
făptuitorul a ajuns la starea de ebrietate in- Articolul 13412. Starea de ebrietate
dependent de voinţa sa (prin înşelăciune (4) Starea de ebrietate poate fi: totală
i se dă persoanei o băutură în care s-a in- sau parțială, voluntară și involuntară.
trodus o substanţă narcotică sau este con-
Bibliografia utilizată: tendințe, clasificare și soluții de perspec-

1. Alexei Barbăneagră, Codul penal al Re- tivă. În: Revista Universul Juridic nr. 11
publicii Moldova. Comentariu, Ed. Cen- noiembrie 2021, România ISSN 2393-
trul de drept al avocaţilor, Chişinău, 3445 p. 126.
2003, pag. 81. 4. Gheorghe Boboş, Gheorghe Vlădica-Ra-
2. Constantin Bulai, „Manual de drept pe- ţiu, Răspunderea, responsabilitatea şi con-
nal. Partea generală”, Edit. All, 1997, strângerea în domeniul dreptului, Ed. Ar-
pag. 382. gonaut, Cluj-Napoca, 1996, pag. 146-148.
3. Radion Cojocaru, Andrei Nastas, 5. Legea Republicii Moldova cu privire la
Infracțiuni privind traficul de droguri în circulaţia substanţelor narcotice, psi-
legislația penală a Republicii Moldova – hotrope şi a precursorilor, nr. 382-XIV,

mai - iunie 2022
din 6 mai 1999, publicată în Monitorul 10. Stela Botnaru, Alina Şarga, Vladimir
Oficial al Republicii Moldova nr. 73- Grosu, Mariana Grama, Drept penal.
77/1999. Partea generală, Ed. Cartier Juridic, Chi-
6. Matei Basarab, „Drept penal. Parte ge- şinău, 2005, pag. 185-186.
nerală”, vol. I, Edit. Lumina Lex 1998, 11. Ştefan Daneş, Consideraţii în legătură
vol. II, pag. 394-437. cu circumstanţele agravante legale şi ju-
7. Mihai Apetrei, Ilie Pascu, Cleopatra Dri- diciare, în R.R.D. 11/1984 , în R.R.D. nr.
mer, Cauze care înlătură caracterul pe- 2/1982.
nal al faptei, Ed. Ecologică, Bucureşti, 12. Traian Dima, „Drept penal. Parte gene-
2001, pag. 196. rală”, Edit. Lumina Lex, 2001, pag. 521.
8. Nastas Andrei, Illegal Circulation of 13. Tiberiu Duţu, Cauzele care înlătură ca-
Drugs, Ethnobotanicals or Their Ana- racterul penal al faptei şi cauzele justi-
logues for the Purpose of Alienation in ficative, Ed. Europolis, Constanţa, 2007,
Criminal Law of the Republic of Mol- pag. 163.
dova International, In the Conference 14. Valentin Mirişan, Drept penal. Partea
on Transparency and Anti-Corruption generală, Ed. Lumina Lex, Bucureşti,
April 07-08, 2022 in Dubai, United Arab 2004, pag. 154.
Emirates. ISSN: 1307-6892, p. 71. 15. Vintilă Dongoroz (coord.), Explicaţii
9. Octavian Pop, Cauzele care atenuează şi teoretice ale Codului Penal român. Par-
agravează pedeapsa, Ed. Scaiul, Bucu- tea generală, Ed. Academiei, Bucureşti,
reşti, 2001, pag. 89. 1969, vol. I, vol. I, pag. 403.
DESPRE AUTORI
Constantin BUJOR, Alexandru MARIȚ

doctorand, ULIM, doctor în drept, profesor universitar,
Inspector şef al Inspectoratului Departamentul Drept,
teritorial Bucureşti, România, Academia de Studii Economice din Moldova,
e-mail: bujorconstantin8@gmail.com e-mail: alexmarit@mail.ru
https://orcid.org/0000-0001-9180-0457

May-June 2022
mai - iunie 2022
CZU 343.6(478+498) DOI 10.5281/zenodo.6641627

CIRCUMSTANŢELE AGRAVANTE ÎN CAZUL UCIDERII SOŢULUI, SOŢIEI,
UNEI RUDE APROPIATE SAU UNUI MEMBRU DE FAMILIE ÎN CODUL
PENAL AL REPUBLICII MOLDOVA ŞI ÎN CEL AL ROMÂNIEI
Mihai MIZDRAN,
doctorand,
Alexandru MARIȚ,
Împrejurărilor în care a fost săvârşită o faptă penală nu întotdeauna li s-a acordat importan-
ţa cuvenită. În diferite sisteme de drept acestea au fost şi continuă să fie privite încă în funcţie de
interesul ce se dă noţiunii de infracţiune, de criteriile de stabilire a vinovăţiei şi de scopurile urmă-
rite pentru aplicarea pedepsei.
În sistemul nostru de drept penal infractorul nu este cercetat izolat de fapta săvârşită şi
invers. Trăsăturile subiective şi cele obiective care caracterizează infracţiunea se influenţează re-
ciproc. Ceva mai mult pentru a se putea stabili cu mai multă certitudine gradul de pericol social
pe care îl prezintă făptuitorul şi fapta comisă trebuie avute în vedere nu numai trăsăturile care ca-
racterizează în mod obligatoriu conţinutul infracţiunii, dar şi celelalte împrejurări anterioare, con-
comitente şi posterioare săvârşirii faptei. De aceea o pedeapsă nu poate fi corect individualizată
fără o analiză temeinică a împrejurărilor în care a fost săvârşită infracţiunea. Numai ţinând seama
de diversitatea acestor împrejurări se poate justifica de ce într-un caz a fost aplicată suspendarea
condiţionată a executării pedepsei, iar în altul nu a fost luată această măsură, de ce unui infractor
i-a fost aplicată o pedeapsă şi nu alta.
Unele împrejurări sunt prevăzute ca trăsături ce caracterizează însuşi conţinutul infracţiunii,
de cele mai multe ori dând faptei forma agravată; altele sunt prevăzute de lege ca circumstan-
ţe agravante; alte împrejurări pot fi considerate de instanţă ca circumstanţe agravante. Practica
judiciară şi legea penală nu fac nicio deosebire între circumstanţele expres prevăzute de lege şi
împrejurările considerate ca atare de instanţa judecătorească, sub aspectul consecinţelor juridice.
Nu orice împrejurare va putea fi considerată circumstanţă agravantă. Din multitudinea de
împrejurări în care a fost săvârşită o infracţiune, vor putea constitui circumstanţe agravante numai
cele care sunt în măsură să sporească simţitor gradul de pericol social al făptuitorului sau al faptei
săvârşite.
Cuvinte-cheie: omor săvârşit asupra soţului, omor săvârşit asupra soţiei, omorul unei rude
apropiate, omor comis asupra unui membru de familie, circumstanţele agravante, familii conflic-
tuale, delincvență, devianță, criminalitate.
AGGRAVATING CIRCUMSTANCES IN CASE OF MURDER OF A SPOUSE,

A CLOSE RELATIVE OR A FAMILY MEMBER IN THE CRIMINAL CODE OF THE
REPUBLIC OF MOLDOVA AND IN THAT OF ROMANIA
Mihai MIZDRAN,
PhD student,
Alexandru MARIȚ,

mai - iunie 2022
Circumstances in which a criminal offense has been committed have not always been given
due weight. In various legal systems, they have been and continue to be viewed according to the
interest given to the notion of crime, the criteria for establishing guilt and the aims pursued for the
application of the punishment.
In our criminal law system, the offender is not investigated in isolation from the act com-
mitted and vice versa. The subjective and objective traits that characterize the crime influence
each other. In order to establish with more certainty the degree of social danger posed by the
perpetrator and the act committed, it is necessary to take into account not only the features that
necessarily characterize the content of the crime, but also the other circumstances before, conco-
mitant and after the crime. . That is why a punishment cannot be properly individualized without
a thorough analysis of the circumstances in which the crime was committed. Only in view of the
diversity of these circumstances can it be justified why in one case the conditional suspension of
the execution of the sentence was applied, and in another this measure was not taken, why a pu-
nishment was applied to an offender and not another.
As has already been shown, some circumstances are provided as traits which characterize
the very content of the offense, most often giving the deed an aggravated form; others are provi-
ded by law as aggravating circumstances; other circumstances may be considered by the court
as aggravating circumstances. Judicial practice and criminal law do not distinguish between the
circumstances expressly provided by law and the circumstances considered as such by the court,
in terms of legal consequences.
Of course, not every circumstance can be considered an aggravating circumstance. From
the multitude of circumstances in which a crime has been committed, only those that are able to
significantly increase the degree of social danger of the perpetrator or of the committed deed will
be able to constitute circumstances.
Key-words: murder of a husband, wife, murder of a close relative, murder of a family member,
aggravating circumstances, conflicting families, delinquency, deviance, crime.
Inroducere. Pentru a aprecia corect bită pentru realizarea individualizării judi-

în ce măsură gradul de pericol social al făp- ciare a pedepsei.
tuitorului şi al faptei a fost influenţat de o Codul penal de la 1968 a adoptat şi
anumită împrejurare, aceasta nu va fi abso- în ceea ce priveşte circumstanţele agravan-
lutizată şi analizată izolat de celelalte trăsă- te sistemul enumerării în lege a anumitor
turi şi împrejurări care caracterizează per- împrejurări care contribuie la realizarea
soana infractorului şi infracţiunea. individualizării pedepsei. Legea consideră
Stabilindu-se că o împrejurare în- ca circumstanţe agravante numai acele îm-
truneşte caracterul unei circumstanţe prejurări care influenţau întotdeauna şi în
agravante, nu este posibil ca aceeaşi îm- acelaşi sens asupra gradului de pericol soci-
prejurare, în cazul aceleiaşi infracţiuni, să al al faptei şi al făptuitorului, şi anume spo-
constituie temei şi pentru o altă circum- rind gravitatea acestui pericol şi relevând
stanţă. De asemenea, dacă în cazul unei necesitatea aplicării unei pedepse mai se-
pluralităţi de infracţiuni, săvârşite de ace- vere. Instanţa, constatând vreuna din aces-
laşi inculpat se constată circumstanţe agra- te împrejurări, este obligată să o reţină ca
vante, fie personale, fie privitoare la faptă, circumstanţă agravantă şi să ţină cont de ea
dar care sunt proprii numai unuia sau uno- la individualizarea pedepsei. De asemenea
ra dintre infracţiuni, instanţa va aplica cir- este datoare să aprecieze în concret influ-
cumstanţa respectivă numai pentru aceas- enţa exercitată de circumstanţa agravantă
ta sau aceste infracţiuni. respectivă asupra săvârşirii faptei, dându-i
Din cele arătate rezultă că circum- eficienţă în limitele prevăzute de lege.
stanţele agravante au o importanţă deose- Împrejurările care constituie circum-

May-June 2022
mai - iunie 2022
stanţe agravante sunt enumerate limita- gerea scopului şi îndeplinirea obiectivelor
tiv în art. 75 al Codului penal român de la propuse am recurs la metoda analizei şi
1968. Enumerarea are caracter limitativ în cea a sintezei informaţiei la temă, ambele
sensul că numai aceste împrejurări dobân- fiind selectate din literatura de specialita-
deau de la lege calificarea de circumstanţe te. De asemenea au fost folosite metodele:
agravante. Legea dă, însă, dreptul instan- istorică, sistematică și cea juridică compa-
ţei de judecată de a reţine şi alte împreju- rativă. Analiza practicii judiciare reprezin-
rări ca circumstanţe agravante, atunci când tă de asemenea o sursă importantă pentru
consideră că acestea imprimă faptei un ca- desfăşurarea cercetării ştiinţifice în cazul
racter grav. în care circumstanţiază agravant atât
Această calificare pe cale judiciară a modalitatea normativă a omorului, cât
altor împrejurări drept circumstanţe agra- şi răspunderea penală în general, anume
vante este lăsată la aprecierea instanţei, în săvârşirea unei infracţiuni prin violenţă
aceasta constând şi deosebirea dintre îm- asupra persoanelor care au calitatea de
prejurările pe care legea le-a calificat ca cir- soţ sau rudă apropiată, raportul dintre
cumstanţe agravante – denumite şi legale noţiunile de soţ sau rudă apropiată, ori
– şi cele pe care instanţa le poate reţine ca membru de familie fiind același.
fiind agravante – denumite şi judecătoreşti. În procesul de studiere au fost utiliza-
Legiuitorul Codului penal român de la te lucrările ştiinţifice ale savanţilor din Ro-
1968 prevedea prin dispoziţiile art. 75, ali- mânia şi Codul penal al României din 1968,
niat 1, litera a-f, un număr de şapte împre- precum şi actual Cod penal al Republicii
jurări pe care le defineşte ca circumstan- Moldova. Importanţă la elaborarea acestei
ţe agravante, pornind de la constatarea că lucrări a avut baza normativă ce cuprinde
acestea reflectă totdeauna şi în mod univoc actele legislative naţionale: Constituţia Re-
o periculozitate sporită a infractorului şi publicii Moldova, Codul Familiei al Repu-
impun necesitatea unei reacţii mai energi- blicii Moldova.
ce în vederea reeducării lui. Rezultate obţinute şi discuţii. Aşa-
Circumstanţele agravante legale se dar, caracterul judiciar şi bivalent al beţiei
deosebesc de elementele circumstanţiale voluntare complete rezulta din dispozi-
agravante denumite uneori, în mod greşit, ţiile art. 49 alin. 2 din fostul Cod Pen.Ro-
circumstanţe legale sau speciale. În reali- mân din 1968 şi actualul Cod Pen.Român
tate acestea sunt elemente ale conţinutului art. 29, potrivit căruia „starea de beţie vo-
agravat sau calificat al multor infracţiuni şi luntară completă, produsă de alcool sau de
îndeplinesc funcţia specifică unui element alte substanţe, nu înlătură caracterul pe-
al infracţiunii. Dimpotrivă, circumstanţele nal al faptei. Ea poate constitui, după caz,
agravante legale stau în afara conţinutului o circumstanţă atenuantă sau agravantă”.
şi influenţează dinafară asupra gradului de Beţia voluntară completă era atestată ca
pericol social al faptei sau asupra periculo- o circumstanţă judiciară, bivalentă, pentru
zităţii făptuitorului. De aceea, atunci când o că deşi unică, în raport de împrejurări poa-
circumstanţă agravantă este prevăzută de te avea fie caracter atenuant, fie caracter
lege ca element circumstanţial în conţinu- agravant.[10, p.33] Este circumstanţă ju-
tul infracţiunii, ea nu mai poate fi reţinută diciară pentru că stabilirea ei este lăsată la
ca circumstanţă agravantă în caracteriza- aprecierea instanţei judecătoreşti; de ase-
rea aceleiaşi infracţiuni. menea, este deschisă la eventuale propu-
Metodele de cercetare. Pentru atin- neri de lege ferenda pentru legislaţia pena-

mai - iunie 2022
lă naţională. aceste raporturi speciale[8, p.133].
Potrivit art. 75, aliniat 1, litera a-f În opinia lui R. Cojocaru, consacrarea
de la 1968 prevedea că sunt circumstanţe la art. 145 alin. (1) Cod penal al R. Moldo-
agravante legale următoarele: va a noţiunii de omor, norma ar trebui să
–– pluralitatea de făptuitori care au să- aibă următorul conţinut normativ: „cauza-
vârşit împreună aceeaşi infracţiune (art. 75 rea intenţionată a morţii altei persoane se
aliniat 1, litera a Cod penal); pedepseşte...”. Această propunere este ar-
–– fapta săvârşită prin acte de cruzi- gumentată, în general, prin faptul că legiui-
me, prin violenţe comise asupra membri- torul diferenţiază răspunderea penală pen-
lor familiei ori prin metode sau mijloace tru mai multe tipuri de omoruri şi respectiv
care prezintă pericol public (art. 75, aliniat este necesară o noţiune generalizatoare a
1, litera b Cod penal); acestuia, care ar exprima trăsăturile gene-
–– săvârşirea unei infracţiuni de către rale, caracteristice şi proprii fiecărui tip de
un infractor major împreună cu un minor omor. Dintre acestea, plecând de la abordă-
(art. 75, aliniat 1, litera c, Cod penal); rile expuse mai sus, ar face parte caracterul
–– trăsături legate de latura subiecti- intenţionat al privării de viaţă şi obiectul
vă a infracţiunii, şi anume săvârşirea faptei de atentare al omorului, ultima derivând
din motive josnice (art. 75, aliniat 1, litera d din stipularea consecinţei în dispoziţia de
Cod penal); incriminare[1, p. 213].
–– când făptuitorul şi-a provocat sta- Sfera persoanelor subiect activ, re-
rea de beţie cu scopul de a săvârşi infracţi- spectiv subiect pasiv al infracţiunii de omor
unea cu mai multă uşurinţă (art. 75, aliniat calificat cuprinde persoane care au o anu-
1, litera e Cod penal); mită calitate. Calitatea de „soţ” în momentul
–– când infractorul a săvârşit fapta săvârşirii infracţiunii este dată de existenţa
profitând de situaţia prilejuită de o calami- căsătoriei legal încheiate, potrivit dispoziţi-
tate (art. 75, aliniat 1, litera f Cod penal). ilor art. 3 din Codul familiei. În literatura ju-
Infracţiunea de omor calificat era ridică s-a susţinut[12, p.85] că despărţirea
prevăzută de art. 174, art. 175 lit. c din Co- în fapt (separaţia soţilor) nu are consecin-
dul penal român din 1968, ca formă agra- ţe cu privire la existenţa formei calificate a
vată a infracţiunii de omor simplu, unde se omorului. Instanţele de judecată au reţinut
conţineau două modalităţi în ce priveşte agravanta specială menţionată atât în situ-
elementul circumstanţial, şi anume: omo- aţia în care soţii convieţuiesc, cât şi atunci
rul săvârşit asupra „soţului” şi omorul când aceştia sunt despărţiţi în fapt.
săvârşit asupra unei „rude apropiate”. În Calitatea de „rudă apropiată” în în-
ambele modalităţi împrejurarea agravantă ţelesul expresiei reglementate de art. 149
specială constă în calitatea pe care o au, în alin. 1 Codul penal român din 1968 cuprin-
mod reciproc, subiectul activ şi subiectul dea: „ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi
pasiv al omorului[3, p.190]. surorile, copiii acestora, precum şi persoa-
Gravitatea omorului săvârşit în îm- nele devenite prin înfiere, potrivit legii, ast-
prejurările ce constituie agravante specia- fel de rude”. Sfera noţiunii de „rudă apropi-
le constă în aceea că, între „soţi” precum şi ată” este restrânsă şi cuprinde persoanele
între „rude apropiate”, trebuie să existe ra- enumerate limitativ, comparativ cu sfera
porturi de afecţiune, respect reciproc, spri- mai largă a noţiunii de „rudenie”, astfel cum
jin moral şi material. Or, omorul apare ca aceasta este definită în art. 45 din Codul fa-
fiind odios atunci când făptuitorul încalcă miliei.

May-June 2022
mai - iunie 2022
Textul art. 149 din Codul penal ro- expresii în legea penală” din Codul penal,
mân din 1968 referitor la înţelesul expresi- Partea generală, prin introducerea textu-
ei „rude apropiate” nu distinge cu privire la lui art. 1491, având denumirea marginală
împrejurarea dacă victima locuieşte şi gos- „Membru de familie”. Potrivit acestei ex-
podăreşte împreună sau separat cu făptu- presii, prin „membru de familie” se înţelege
itorul. De aceea, instanţele de judecată au „soţul” sau „ruda apropiată”, dacă aceasta
reţinut că există infracţiunea de omor cali- din urmă locuieşte şi gospodăreşte împre-
ficat atât în situaţia în care victima şi incul- ună cu făptuitorul[8, p.133-135].
patul (rude apropiate) locuiesc şi gospodă- Întrebarea care se pune este dacă
resc împreună, cât şi atunci când locuiesc şi în prezent, în urma modificării şi comple-
gospodăresc separat. tării Codului penal al României din 1968,
Actualul cod penal român la art. 176 se poate afirma că există o cauză de dublă
menţionează că „Prin „membru de familie” agravare a pedepsei în cazul circumstan-
se înţelege: a) ascendenţii şi descendenţii, ţei agravante generale prevăzute în art. 75
fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi alin. 1 lit. b, teza a II-a, în concurs cu forma
persoanele devenite prin adopţie, potrivit calificată a infracţiunii de omor prevăzută
legii, astfel de rude; b) soţul; c) persoanele de art. 174, art. 175 lit. c din Codul penal.
care au stabilit relaţii asemănătoare acelo- În activitatea organelor judiciare au apărut
ra dinte soţi sau dintre părinţi şi copii, în astfel soluţii divergente în cazul infracţiunii
cazul în care convieţuiesc. (2) Dispoziţiile de omor calificat prevăzute de art. 174, 175
din legea penală privitoare la membru de lit. c din Codul penal al României din 1968,
familie, în limitele prevăzute de alin.(1) lit. atunci când subiectul activ şi cel pasiv sunt
a), se aplică, în caz de adopţie, şi persoanei membri de familie. Astfel, printr-un act de
adoptate ori descendenţilor acesteia în ra- inculpare, un inculpat a fost trimis în jude-
port cu rudele fireşti” . cată pentru comiterea infracţiunii de ten-
Prin articolul 1 pct. 1 din Legea nr. 197 tativă de omor calificat prevăzuta de art.
din 13 noiembrie 2000 a României, pentru 20 raportat la art. 174, 175 lit. c din Codul
modificarea şi completarea unor dispoziţii penal al României din 1968, fără reţinerea
din Codul penal[5] a fost reformulat textul circumstanţei agravante reglementată de
circumstanţei agravante generale prevă- art. 75 lit. b din Codul penal al României
zute de art. 75 lit. b. În actuala redactare a din 1968, în timp ce într-o speţă soluţiona-
acestui text de lege, constituie circumstanţă tă de instanţe, având ca obiect tentativa la
agravantă „săvârşirea infracţiunii prin acte aceeaşi infracţiune, a fost reţinută circum-
de cruzime, prin violenţe asupra membri- stanţa agravantă sus-menţionată. De preci-
lor familiei ori prin metode sau mijloace zat că, în ambele cazuri, inculpaţii şi părţile
care prezintă pericolul public”. Noutatea vătămate aveau calitatea de rude apropiate
din conţinutul art. 75 lit. b din Codul penal în sensul legii penale, locuiau şi gospodă-
o constituie faptul că, pe lângă împrejurări- reau împreună.
le iniţiale recunoscute drept circumstanţe Într-o opinie[7, p.133] se consideră
agravante, a fost adăugată o nouă circum- temeinice şi legale soluţiile instanţelor de
stanţă cu acelaşi efect în planul răspunde- judecată care au statuat că infracţiunea de
rii penale, respectiv, săvârşirea infracţiunii omor calificat comisă asupra soţului sau
prin violenţe asupra membrilor familiei[7], unei rude apropiate nu exclude, ci impune
iar Codul penal al României a fost comple- aplicarea circumstanţei agravante în va-
tat cu Titlul VIII „Înţelesul unor termeni sau rianta săvârşirii infracţiunii prin violenţe

mai - iunie 2022
asupra membrilor familiei, atunci când sunt rul şi partea vătămată să fie soţi sau rude
întrunite condiţiile strict şi limitativ prevă- apropiate, să locuiască şi să gospodăreas-
zute de lege. Pentru justificarea punctului că împreună – trebuie îndeplinite în mod
de vedere exprimat, s-a pornit de la consta- cumulativ. În lipsa oricărei condiţii dintre
tarea că sintagma „soţ sau rudă apropiată” cele prevăzute de art. 1491 din Codul pe-
nu are acelaşi conţinut cu cea de „membru nal al României din 1968 completat ulteri-
de familie”. or, subiectul activ şi cel pasiv al infracţiunii
În raport cu latura subiectivă a nu au calitatea de membru de familie. De
violenței în familie, aceasta presupune exemplu, dacă inculpatul şi partea vătăma-
existența doar a intenției în raport cu preju- tă sunt soţi, dar nu locuiesc împreună (fiind
diciile cauzate, adversum nu este compati- despărţiţi în fapt), circumstanţa agravantă
bilă cu esența juridică a violenței[2, p.171]. la care ne referim nu este aplicabilă, deoa-
Calitatea de soţi o au persoanele de rece nu sunt membri de familie în sensul le-
sex opus, aceasta fiind dobândită prin actul gii penale.
juridic civil al căsătoriei, iar rude apropiate, Faţă de aceste argumente, s-a susţi-
în accepţiunea art. 149 din Codul penal al nut că infracţiunea de omor calificat pre-
României din 1968, sunt ascendenţii, des- văzută de art. 174, 175 lit. c din Codul pe-
cendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, nal al României din 1968, cât şi tentativa la
precum şi persoanele devenite prin înfiere, aceasta, exista atunci când inculpatul este
potrivit legii, astfel de rude. soţ sau rudă apropiată cu partea vătămată,
Noţiunea de membru de familie este fără a fi necesar să locuiască şi să gos-
explicată în articolul 1491 din Codul penal podărească împreună. Dimpotrivă, fosta
al României din 1968 completat[5], con- agravantă care era reglementată de art. 75
form căruia această sintagmă desemnează lit. b din Codul penal al României din 1968
soţul sau ruda apropiată dacă cea din urmă în varianta „săvârşirea infracţiunii prin
locuieşte şi gospodăreşte împreună cu făp- violenţe asupra membrilor familiei” sub-
tuitorul. Din interpretarea prevederilor art. zistă ori de câte ori subiectul activ şi cel pa-
1491 al Codului penal al României din 1968 siv au calitatea de soţi sau de rude apropia-
completat, rezulta că făptuitorul şi partea te, dar se găsesc şi în situaţia de a locui şi de
vătămată a unei infracţiuni au calitatea de a gospodări împreună. Cele două texte de
membri de familie atunci când sunt întru- lege – art. 175 lit. c şi art. 75 lit. b din Codul
nite trei condiţii, şi anume: penal al României din 1968– nu aveau deci
–– sunt soţi sau rude apropiate în sen- un conţinut identic, astfel încât prin reţi-
sul art. 149 din Codul penal al României din nerea lor simultană în cazul săvârşirii unei
1968; fapte de acest gen, nu se realizează astfel
–– locuiesc împreună, ceea ce presupu- o dublă incriminare şi sancţionare.
ne că ocupă aceeaşi cameră, încăpere, apar- Aşadar, raţiunea instituirii circum-
tament etc. şi folosesc anexele comune; stanţei agravante care era prevăzută la art.
–– se gospodăresc împreună, adică 75 lit. b din Codul penal al României din
participă în comun la efectuarea unor ac- 1968, o constituia deci voinţa legiuitorului
tivităţi specifice relaţiilor sociale familiale, de a da posibilitatea instanţelor de judeca-
cum ar fi plata datoriilor, folosirea în co- tă să sancţioneze mai sever pe agresorul
mun a beneficiilor, executarea lucrărilor care comite acte de violenţă împotriva
pentru conservarea bunurilor şi altele. soţului sau rudei apropiate, care se gă-
Cele trei cerinţe – acelea ca făptuito- sesc şi în situaţia de a locui şi de a gospo-

May-June 2022
mai - iunie 2022
dări împreună. În acest mod se realizează cazul în care convieţuiesc. (2) Dispoziţiile
o protecţie mai eficientă a relaţiilor soci- din legea penală privitoare la membru de
ale referitoare la solidaritatea membri- familie, în limitele prevăzute de alin.(1) lit.
lor familiei în sensul legii penale, a spiri- a), se aplică, în caz de adopţie, şi persoanei
tului de conlucrare şi de întrajutorare adoptate ori descendenţilor acesteia în ra-
care trebuie să le guverneze. Faţă de cele port cu rudele fireşti. Definind noţiunea de
expuse, s-a susţinut că încadrarea juridică „membru de familie”, se include în ea şi no-
a unei fapte în prevederile art. 174, 175 lit. ţiunea de „rude apropiate”.
c din Codul penal al României din 1968 nu Or, conform Codului penal al Româ-
excludea, ci, dimpotrivă, impunea şi aplica- niei din 1968 se aprecia că nu toate rudele
rea art. 75 lit. b din Codul penal al Româ- apropiate, „ci numai acelea care locuiesc şi
niei din 1968, dacă sunt îndeplinite criteri- gospodăresc împreună cu făptuitorul”, altfel
ile prevăzute de art. 149 şi 1491 din același n-ar mai fi existat nicio diferenţiere între
Cod penal[7, p.133]. rudele apropiate, ci ar fi incluse toate aces-
Într-o altă opinie[11, p. 134], se vine te rude definite de art. 149 C.Penal al Ro-
în completarea opiniei de mai sus. Astfel, se mâniei din 1968, adică ascendenţii şi des-
consideră că circumstanţa agravantă pre- cendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora,
văzută de art. 77 lit. b) săvârşirea infracţi- persoanele devenite, prin înfiere, rude,
unii prin cruzimi sau supunerea victimei la indiferent că acestea ar locui sau nu şi ar
tratamente degradante, C.Pen actual, se va gospodări sau nu cu făptuitorul. Însă aceste
aplica în toate cazurile infracţiunilor de vi- texte legale, deşi clare, au dat totuşi naştere
olenţă de s-ar presupune săvârşite asupra la soluţii neunitare ale organelor judiciare,
membrilor de familie (s.n.). Deci textul nou unele dintre ele rezolvând cauze de tentati-
legal nu face nicio distincţie între diferi- ve de omor, propunând sau, după caz, apli-
tele categorii de membri de familie, fie că când circumstanţa agravantă prevăzută de
aceştia sunt soţi, fie rude apropiate (cu con- art. 75 lit. b C.Pen al României din 1968,
diţia ca aceştia din urmă – rudele apropiate altele nereţinând-o. În opinia anterior pre-
– să locuiască şi să gospodărească împreu- zentată, încercându-se o lămurire a acestei
nă cu făptuitorul). situaţii, se apreciază că în cazul când incul-
Omorul este o infracţiune săvârşita patul şi partea vătămată sunt soţi, dar nu
prin violenţă (cea mai gravă dintre infrac- locuiesc împreună (fiind despărţiţi în fapt),
ţiunile săvârşite prin violenţă), deci sunt nu este aplicabilă circumstanţa agravantă
aplicabile prevederile art. 77 lit. b) C.Pen prevăzută de art. 75 lit. b C.Pen al României
actual, atunci când victimele sunt „mem- din 1968. Acest raţionament este o ilustra-
bri de familie”. Este evident că noţiunea de re a ceea ce în logică se numeşte ignoratio
„membru de familie” este diferită de noţiu- elenchi, adică o concluzie greşită determi-
nea de „rude apropiate”, dar există şi punc- nată de pornirea de la o premisă greşită.
te de concordanţă (coincidenţă), pentru că Într-adevăr, dacă s-ar fi citit cu atenţie tex-
art. 176 C.Pen, (1) Prin „membru de familie” tul art. 1491 C.Pen al României din 1968,
se înţelege: a) ascendenţii şi descendenţii, s-ar fi observat că în ceea ce priveşte con-
fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi diţia „locuirii şi gospodăririi împreună” nu
persoanele devenite prin adopţie, potrivit este cerută pentru soţi, ci numai pentru
legii, astfel de rude; b) soţul; c) persoanele „rudele apropiate” (altele decât soţii), folo-
care au stabilit relaţii asemănătoare acelo- sindu-se expresia „dacă acestea din urmă
ra dinte soţi sau dintre părinţi şi copii, în (rudele apropiate) locuiesc şi gospodăresc

mai - iunie 2022
împreună cu făptuitorul. Deci, este indife- Circumstanţa agravantă care era
rent că soţii locuiesc sau nu împreună, iar prevăzută de art. 75 lit. b C.Pen al României
dacă împotriva victimei (soţ) s-a comis o din 1968 era incidentă, şi deci se va aplica
infracţiune prin violenţă este aplicabilă în cazul tuturor infracţiunilor de violenţă
agravanta prevăzută de art. 75 lit. b C.Pen săvârşite asupra membrilor de familie.
al României din 1968. Omorul fiind cea mai gravă infracţiune
Consideraţiile şi concluziile formu- săvârşita prin violenţă impune după pă-
late în cele două puncte de vedere prezen- rerea noastă şi la ora actuală aplicarea cir-
tate anterior, concordante cu soluţii de caz cumstanţei agravante prevăzute de art. 77
ale practicii judiciare, implicaţiile teoretice C.Pen actual al României, atunci când a fost
şi mai ales practice ale acestora au determi- comis asupra unui membru de familie.
nat reluarea discuţiei referitoare la posibi- Problema de drept, de principiu –
litatea reţinerii vreunei circumstanţe agra- adusă în discuţie prin punctele de vedere
vante generale, reglementate de art. 77 din doctrinare exprimate – aceea a raportului
noul C.Pen al României, în cazul infracţiunii dintre circumstanţele generale legale de
de omor calificat, prevăzute şi pedepsite de agravare a răspunderii penale şi cele spe-
art. 187 C.Pen al României. ciale, constituite de aceeaşi împrejurare –
Susţinându-se teza posibilităţii apli- nu este deloc inedită, aşa cum s-a afirmat,
cării ipotezei circumstanţei agravante ge- ea fiind repetat examinată şi soluţionată
nerale, care nu mai este (s.n.) prevăzuta deopotrivă jurisprudenţial şi doctrinar[4,
de art. 77 C.Pen noul al României (comis p.145]. Ineditul determinat de modificarea
asupra unui membru de familie), în cazul prevederilor art. 75 lit. b C.Pen al României
infracţiunii de omor calificat, prevăzute şi din 1968 şi raportarea agravantei săvârşirii
pedepsite de art. 187 C.Pen noul al Româ- infracţiunii prin violenţă asupra membri-
niei (unde nu mai este reglementată (s.n.) lor familiei la aceea de omor calificat pre-
uciderea soţului sau a unei rude apropi- văzută şi pedepsită de art. 175 lit. c C.Pen
ate), autorii citaţi[7, p.133] au argumentat al României din 1968, este anihilat din mo-
în esenţă că: ment ce el se circumscrie unor abordări
–– fosta infracţiune de omor calificat şi soluţionări de principiu, preexistente,
prevăzută şi pedepsită de art. 175 lit. c., care trebuie avute în vedere şi luate în
C.Pen al României din 1968 – săvârşirea considerare cu atât mai mult cu cât sunt
faptei de ucidere a soţului sau a unei rude opuse celor aduse în discuţie.
apropiate – nu excludea, ci impunea aplica- La prevederea Săvârşirea infracţiu-
rea circumstanţei agravante generale, care nii prin acte de cruzime ori prin metode
era reglementată prin aplicarea fostelor sau mijloace care prezintă pericol public
prevederi ale art. 75 lit. b., C.Pen al Româ- a fost adăugată aceea a comiterii infracţiu-
niei din 1968, în teza săvârşirii infracţiunii nii prin violenţe asupra membrilor fami-
prin violenţe asupra membrilor familiei; liei. Au fost grupate astfel în aceleaşi preve-
–– cele două texte de lege care erau re- deri legale trei împrejurări distincte care
glementate la art. 75 lit. b C.Pen al Româ- constituie circumstanţe agravante legale
niei din 1968 şi art. 175 lit. c C.Pen al Ro- generale, cu aceleaşi efecte în planul răs-
mâniei din 1968‚ nu erau identice, astfel punderii penale.
încât, prin aplicarea lor în acelaşi caz, nu se Legiuitorul a instituit o circumstan-
realiza deci o dublă agravare a răspun- ţă agravantă legală generală, constând
derii penale. în săvârşirea infracţiunii prin violenţe asu-

May-June 2022
mai - iunie 2022
pra membrilor familiei, în care atât su- ei din 1968 şi art. 75 lit. b C.Pen al Româ-
biectul activ, cât şi cel pasiv, sunt membrii niei din 1968, nu aveau deci un conţinut
aceleiaşi familii. Violenţa, faptele, actele identic. Nici nu putea fi altfel din moment
de violenţă, săvârşite asupra membri- ce primul incrimina omorul calificat, iar
lor familiei, pe lângă lezarea integrităţii cel de-al doilea stabilea o circumstan-
corporale ori sănătăţii acestora, pot afec- ţă agravantă legală generală. Dacă ar fi
ta, periclita însăşi existenţa acesteia, deter- avut un conţinut identic, unul dintre textele
minând nu rareori destrămarea ei. Efectele de lege în discuţie ar fi fost inutil şi trebuia
indiscutabil şi profund dăunătoare ale vio- înlăturat.
lenţei între membrii familiei – atât pentru Concluzii. Aşadar, împrejurarea care
aceştia, cât şi pentru societate în ansamblul circumstanţiază agravant atât modali-
ei –, ca şi recrudescenţa unor asemenea tatea normativă a omorului, cât şi în ge-
acte de violenţă au impus prevenirea şi neral răspunderea penală, este aceeaşi,
combaterea acesteia prin mijloacele pro- anume săvârşirea unei infracţiuni prin
prii legii penale. violenţă asupra persoanelor care au ca-
Prevederea în cadrul şi în fostele limi- litatea de soţ sau rudă apropiată.
te ale art. 75 alin. 1 lit. b C.Pen al României Conform actualului C.Pen al Români-
din 1968 şi a circumstanţei de agravare a ei la art. 176 „Membru de familie (1), prin
răspunderii penale în cazul săvârşirii in- „membru de familie” se înţelege: a) ascen-
fracţiunii prin violenţe asupra membri- denţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, co-
lor familiei răspunde nevoii sociale majo- piii acestora, precum şi persoanele deveni-
re de apărare, mai fermă, mai eficientă a ei te prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude;
împotriva stărilor de pericol create prin b) soţul; c) persoanele care au stabilit re-
acestea. laţii asemănătoare acelora dinte soţi sau
Omorul calificat săvârşit asupra so- dintre părinţi şi copii, în cazul în care con-
ţului sau a unei rude apropiate constitu- vieţuiesc. (2) Dispoziţiile din legea penală
ie, indiscutabil, cea mai gravă infracţiune privitoare la membru de familie, în limitele
care se săvârşeşte prin violenţă, pe care prevăzute de alin.(1) lit.a), se aplică, în caz
o implică necesarmente împotriva unui de adopţie, şi persoanei adoptate ori des-
membru al familiei. Omorul astfel califi- cendenţilor acesteia în raport cu rudele fi-
cat absoarbe încorporând în conţinutul său reşti”.
constitutiv actele de violenţă săvârşite Calitatea de membru al familiei im-
împotriva soţului sau unei rude apropia- pusă de prevederile art. 176 al actualului
te şi care, izolate de acesta şi de modalităţi- C.Pen al României este condiţionată de ace-
le calificate ale altor infracţiuni, constituie ea de soţ sau rudă apropiată, care califică
agravanta generală prevăzută de art. 75 nu numai subiecţii – activ şi pasiv –, prin
lit. b C.Pen al României din 1968: violenţe- „membru de familie” se înţelege soţul sau
le exercitate împotriva soţului sau a unei ruda apropiată, dacă aceasta din urmă lo-
rude apropiate, cu calificarea omorului cuieşte şi gospodăreşte împreună cu făptu-
astfel săvârşit, constituie circumstanţă itorul.
specială de calificare a acestuia, pier- Raportul dintre noţiunile de soţ sau
zându-şi statutul de circumstanţă legală rudă apropiată ar fi după noi util de rein-
agravantă generală[4, p.145]. trodus la art. 187 Omorul calificat al actua-
Într-adevăr, aşa cum s-a susţinut, cele lului C.Pen al României care condiţionează
două texte de lege, art. 175 lit. c al Români- calificarea omorului de către un membrul

mai - iunie 2022
de familie, care este şi o circumstanţiază intenţionat lit. „e1): asupra unui membru
agravantă generală de infracţiunile să- de familie”, eventual la litera „i” a art. 187
vârşite prin violenţă, este unul de la în- C.Pen actual al României i1): asupra unui
treg la parte, cea de-a doua fiind conţinută membru de familie.
în mod necesar de prima. În reglementarea În acest caz împrejurarea agravantă
şi definirea legii, membrul de familie nu generală şi specială este aceeaşi, în ambe-
poate fi decât soţul sau ruda apropiată, le situaţii, atât victima, cât şi făptuitorul,
cu condiţia specifică acesteia din urmă, având calitatea de soţ. Termenul de „soţ”
nu şi soţului, cum s-a susţinut[7, p.133], de are un conţinut și un înţeles identic întru-
a locui şi gospodări împreună cu făptui- cât în niciunul din cele două texte de lege
torul (s.n.). nu este prevăzută o condiţie cu privire la
Condiţia de a locui şi gospodări îm- locuinţa comună sau separată, la modul de
preună cu făptuitorul, impusă numai ru- gospodărire, aceştia putând fi atât împreu-
dei apropiate, pentru a fi socotită mem- nă, cât şi despărţiţi, în fapt. Aşa după cum
bru de familie, nu înlătură, din punctul s-a afirmat în literatura juridică, domiciliul
de vedere şi limitele care interesează comun nu este de esenţa căsătoriei. Pentru
problema în discuţie, caracterul unic al motive temeinice, soţii se pot înţelege să
împrejurării care circumstanţiază în aibă fiecare domicilii separate, iar această
sens agravant infracţiunile săvârşite împrejurare nu afectează existenţa căsăto-
prin violenţă asupra unei persoane care riei.
are un asemenea statut. În literatura juridică [12, p.85] s-a
Astfel aceeaşi împrejurare apare susţinut că o împrejurare determinată
aşadar atât ca circumstanţă generală de dacă face parte, ca element circumstan-
agravare ce va trebui după noi reintrodu- ţial agravant, din conţinutul infracţiu-
să (s.n.) la art. 77 C.Pen al României actu- nii calificate, nu poate fi reţinută, în ace-
al, cât şi ca una specială definitorie pentru laşi timp, şi sub forma unei circumstanţe
omorul calificat care necesită a fi introdusă agravante generale. În această situaţie,
şi prevăzută şi pedepsită din nou la art. 186 se aplică regula conform căreia agravanta
a actualului C.Pen al României, astfel încât, specială primează şi exclude agravanta ge-
logic şi legal, nu poate agrava de două ori nerală deoarece nu este legal şi echitabil ca
răspunderea penală pentru uciderea soţu- o împrejurare unică să determine mai mul-
lui sau a rudei apropiate, în măsura în care te agravări ale aceleiaşi pedepse.
aceasta din urmă locuieşte şi gospodăreşte Examinând şi soluţionând problema
împreună cu făptuitorul. concursului între două agravante legale,
În doctrina Republicii Moldova s-a ex- una generală şi alta specială, constituite de
primat opinia că victima violenței în fami- aceeaşi împrejurare, practica judiciară a
lie posedă un statut special în raport cu su- statuat în mod constant că prevederea des-
biectul infracțiunii, prin relații de rudenie pre săvârşirea infracţiunii prin acte de cru-
sau alte relații de familie și căreia în urma zime nu poate fi aplicată în cazul infracţiu-
săvârșirii infracțiunii îi este cauzat prejudi- nii de omor deosebit de grav[4, p. 145] şi
ciu fizic, material sau moral[6, p.126]. în cazurile referitoare la aplicarea circum-
După noi, ar fi fericită propunerea stanţei agravante legale generale, a infrac-
de lege ferenda pentru art. 186 C.Pen al ţiunii săvârşite prin violenţe, împotriva
României formula inspirată din C.Pen al unui membru al familiei.
RM, şi anume de la articolul 145 Omorul În acelaşi sens, al omorului săvârşit

May-June 2022
mai - iunie 2022
asupra soţului sau unei rude apropiate, nal şi după introducerea expresiei „mem-
s-au exprimat şi alte opinii[8, p.135]. Astfel, bru de familie”.
pentru a răspunde la întrebarea dacă există Potrivit prevederilor art. 1491 C.Pen
o cauză de dublă agravare, s-a pornit de adoptat în anul 1968, noţiunea de „mem-
la analiza separată a aplicării circumstanţei bru de familie” cuprinde numai o parte din
agravante generale în funcţie de cele două persoanele care au calitatea de „rude apro-
modalităţi ale elementului circumstanţial piate”, şi anume persoanele care locuiesc
al infracţiunii de omor calificat prevăzute şi gospodăresc împreună cu făptuitorul,
de Codul penal român. având deci o sferă redusă. Aceasta nu în-
La omorul săvârşit asupra unei seamnă că textul art. 149 C.Pen al României
„rude apropiate”, sintagma „rude apro din 1968 în care este reglementată expre-
piate”, care era conţinută în textul art. 175 sia „rude apropiate” ar fi suferit modificări
lit. c C.Pen al României din 1968, a cuprins în sensul restrângerii înţelesului numai la
persoanele enumerate limitativ în art. 149 persoanele având această calitate, dar care
C.Pen, indiferent dacă locuiesc şi gospo- nu locuiesc şi gospodăresc împreună cu
dăresc împreună ori separat cu făptui- făptuitorul.
torul. Ulterior, în Codul penal a fost intro- Cu toate că în viziunea noastră ar fi
dus textul art. 1491, pentru reglementarea inspirativ articolul 1331: „Prin membru de
expresiei „membru de familie”, pe care era familie se înţelege:
de regăsit doar în textul art. 75 alin. 1 lit. a) în condiţia de conlocuire: persoa-
b, teza a II-a, C.Pen al României din 1968 nele aflate în căsătorie, în divorţ, sub tutelă
ca circumstanţă agravantă generală, cu- şi curatelă, rudele, afinii lor, soţii rudelor,
prinzând o parte din „rudele apropiate”, şi persoanele aflate în relaţii asemănătoare
anume pe acelea care locuiesc şi gospo- celora dintre soţi (concubinaj) sau dintre
dăresc împreună cu făptuitorul. părinţi şi copii;
A fost golită parţial de conţinut sin- b) în condiţia de locuire separată:
tagma „rude apropiate” din textul art. 175 persoanele aflate în căsătorie, în divorț, ru-
lit. c C.Pen adoptat în anul 1968, cu înţe- dele, afinii lor, copiii adoptivi, persoanele
lesul expresiei reglementate în art. 149 aflate sub curatelă, persoanele care se află
C.Pen, în sensul că nu mai cuprinde persoa- ori s-au aflat în relaţii asemănătoare celora
nele având aceeaşi calitate şi care locuiesc dintre soţi (concubinaj)”. O propunere de
şi gospodăresc împreuna cu făptuitorul, ră- lege ferenda ar fi fericită, după noi(s.n.),
mânând numai persoanele care locuiesc şi pentru art. 176 – membru de familie din c
gospodăresc separat, ipoteză în care ar fi C.Pen actual al României formula inspirată
aplicabilă circumstanţa agravantă generală din C.Pen al RM.
prevăzută de art. 75 alin. 2 lit. b, teza a II-a Astfel după noi ( s.n.), eventual în re-
C.Pen al României din 1968, în concurs cu zultatul acestor reglementări care dacă vor
agravanta specială menţionată. În cele ce urma a fi introduse, sintagma „rude apro-
urmează[8, p.135] piate” ca modalitate a elementului circum-
se apreciază că expresia „rude apro- stanţial special potrivit art. 176 C.Pen ac-
piate” reglementată de legiuitor în Codul tual al României, îşi păstrează înţelesul dat
penal adoptat în anul 1968 îşi păstrează de expresia „rude apropiate” reglementată
aceeaşi semnificaţie şi limite în textul art. de art. 149 C.Pen al României din 1968 şi
175 lit. c, adoptat în anul 1968, raportat la cuprinde toate acele persoane enumerate
art. 149 adoptat în anul 1968 din Codul pe- limitativ, indiferent dacă locuiesc şi gospo-

mai - iunie 2022
dăresc împreună sau separat cu făptuitorul. Această circumstanţă agravantă generală
Aşadar, nu este vorba de o interpretare ex- poate fi aplicată, de exemplu, în cazul in-
tensivă din fostul art. 149 C.Pen privind no- fracţiunilor de vătămare corporală gravă
ţiunea de „rude apropiate”, ci de o interpre- prevăzută de art. 191 C.Pen, loviri sau vă-
tare logică, de aplicare a adagiului ubi lex tămări cauzatoare de moarte prevăzute de
non distinguit, nec nos distinguere debemus art. 193 C.Pen, însă nu şi în cazul infracţiu-
(unde legea nu distinge, nici interpretul nu nii de omor calificat, prevăzută de art. 186,
trebuie să distingă), generalitatea unui text şi eventual art. 187 C.Pen actual al Români-
de lege având ca efect generalitatea aplică- ei, deoarece constituie o modalitate a ele-
rii lui. mentului circumstanţial special şi este cu-
Iar eventuala circumstanţă agravan- prinsă în sfera noţiunii de „rude apropiate”.
tă generală care era prevăzută de art. 75 În concluzie, în cazul infracţiunii de
alin. 1 lit. b, teza a II-a C.Pen al României omor calificat, prevazute de art. 187 C.Pen
din 1968 îşi pierde autonomia căci este ab- actual al României, comise asupra soţului
sorbită în circumstanţa agravantă specială sau unei rude apropiate, nu se va aplica
prevăzută de art. 176 lit. c C.Pen, având o circumstanţa agravantă generală prevăzu-
sferă mai largă, astfel că nu vor fi aplicate tă, atunci când victima şi făptuitorul au ca-
cumulativ deoarece s-ar dubla agravarea litatea de soţi sau de rudă apropiată, chiar
pedepsei. dacă aceasta din urmă locuieşte şi gospo-
Este adevărat ca legiuitorul a dorit să dăreşte împreună cu făptuitorul, deoarece
agraveze pedeapsa în cazul făptuitorilor ar avea drept consecinţă dubla agravare a
care au calitatea de „membru de familie”. pedepsei.
BIBLIOGRAFIE: tea specială”, Ed. Academiei, Bucureşti,

1. Cojocaru Radion, Unele contribuţii la 1971, vol. III, pag. 190.
clarificarea conceptului de omor În: 4. Diaconescu Horia, „Din nou cu privire
Analele Ştiinţifice ale Academiei „Ştefan la posibilitatea reţinerii circumstanţei
cel Mare” a M.A.I. al Republicii Moldova, agravante generale, reglementată de art.
2006, p. 213 75 lit. b din Codul Penal, în cazul infrac-
2. Corcea N., Nastas A. Reflecții privind ţiunii de omor calificat, prevăzută şi pe-
răspunderea penală pentru faptele de depsită de art. 175 lit. c din Codul Penal”
violență în familie (alin.(1), art.2011 Cod în Dreptul nr. 12/2003, pag. 142-145.
penal al Republicii Moldova). În: STUDII 5. Introdus prin art. 1 pct. 4 din Legea nr.
ȘI CERCETĂRI JURIDICE, Culegere de 197 din 13 noiembrie 2000. Legea nr.
lucrări științifice de specialitate. Par- 197 din 13 noiembrie 2000 a României,
tea 1/2020. Chișinău: Institutul de Cer- pentru modificarea şi completarea unor
cetări Juridice, Politice și Sociologice, dispoziţii din Codul penal.
Chișinău 2020, p.165-180. ISBN 978- 6. Nastas A., Corcea N. Subiectul și victima
9975-3201-2-2. p.171 infracțiunii de violență în familie: abor-
3. Dongoroz Vintilă (coord.), „Explicaţii dare corelativă În: Conferința științifico-
teoretice ale Codului Penal român. Par- practică națională „Reabilitarea victi-

May-June 2022
mai - iunie 2022
melor infracțiunii” dedicată aniversării 9. Publicată în Monitorul Oficial al Româ-
a 75 de ani de la fondarea Universității niei, partea I, nr. 568 din 15 noiembrie
de Stat din Moldova, 2022. ISBN 978- 2000.
9975-159-02-9. p.126 10. Ştefan Daneş, Consideraţii în legătură
7. Niculeanu Costel, „Posibilitatea reţinerii cu circumstanţele agravante legale şi
circumstanţei agravante generale regle- judiciare, în R.R.D. 11/1984, pag. 33.
mentată de art. 75 lit. b în cazul infracţi- 11. Turianu Corneliu, „Posibilitatea reţinerii
unii de omor calificat prevăzută de art. circumstanţei agravante generale regle-
175 lit. c din Codul Penal (I)” în Dreptul mentată de art. 75 lit. b în cazul infracţi-
nr. 11/2002, pag. 132-133. unii de omor calificat prevăzută de art.
8. Popa Adrian Valeriu, „Consideraţii în le- 175 lit. c din Codul Penal (I)” în Dreptul
gătură cu incidenţa circumstanţei agra- nr. 11/1002, pag. 134.
vante generale reglementate de art. 75 12. Vasiliu Teodor, Antoniu George (co-
alin. 1 lit. b teza a II-a, asupra infracţiunii ord.), „Codul Penal al României. Comen-
de omor calificat, prevăzută de art. 174, tat şi adnotat”, Ed. Ştiinţifică şi Enciclo-
art. 175 lit. c din Codul Penal” în Dreptul pedică, Bucureşti, 1972-1977, pag. 85.
nr. 5/2003, pag. 133-135.
DESPRE AUTORI
Mihai MIZDRAN, Alexandru MARIȚ

doctorand, ULIM, doctor în drept, profesor universitar,
șef al Corpului de Control al Inspecţiei Muncii, Departamentul Drept,
Ministerul muncii şi justiţiei sociale Academia de Studii Economice din Moldova,
a României e-mail: alexmarit@mail.ru
e-mail: mmizdranmihaita@gmail.com
https://orcid.org/ 000000021754603X

mai - iunie 2022
CZU 343.32 DOI 10.5281/zenodo.6641639

DELIMITAREA DIVULGĂRII SECRETULUI DE STAT DE INFRACȚIUNEA
PRIVIND PIERDEREA DOCUMENTELOR CE CONŢIN SECRETE DE STAT
Alexandru GAINA,
doctorand,
În procesul efectuării analizei juridico-penale complete a faptei, este important ca infracțiunea

examinată să fie delimitată de alte infracțiuni similare, și nu doar să fie efectuată descrierea ele-
mentelor structurale ale componenței de infracțiune.
Totodată, problema delimitării componențelor de infracțiune de alte fapte asemănătoare
este una importantă atât pentru aspectele teoretice, cât și pentru practica judiciară în acest do-
meniu.
Aplicarea corectă a normei juridico-penale ce reglementează o faptă prejudiciabilă, săvârșită
cu vinovăție și prevăzută de legea penală, presupune, în mod firesc, și efectuarea unui studiu com-
parat ale altor tipuri de infracțiuni cu componențe asemănătoare.
În prezentul articol a fost efectuată delimitarea divulgării secretului de stat de infracțiunea
privind pierderea documentelor ce conțin secrete de stat, infracțiuni care ar avea unele elemente
obiective și subiective, aparent asemănătoare.
Cuvinte cheie: secret de stat, divulgarea secretului de stat, pierderea documentelor, prejudi-
ciu, urmări grave, interesele statului, siguranța națională, apărarea țării.
DELIMITATION OF INFRACTION ON THE DISCLOSURE OF STATE CLASSIFIED IN-

FORMATION ON THE CRIME OF LOSS DOCUMENTS CONTAINING
STATE SECRETS
Alexandru GAINA,
PhD student
In the process of carrying out the complete legal-criminal analysis of the deed, it is important
that the examined crime be delimited by other similar crimes, but not only the description of the
structural elements of the crime composition.
At the same time, the problem of delimiting the components of the crime from other similar
facts is an important one both for the theoretical aspects and for the judicial practice in this field.
The correct application of the juridical-criminal norm that regulates a prejudicial deed, com-
mitted with guilt and provided by the criminal law, naturally presupposes the performance of a
comparative study of other types of crimes with similar components.
This article has been used to delimit the disclosure of state secrets from the crime of loss of
documents containing state secrets, crimes that would have some objective and subjective ele-
ments, apparently similar.
Keywords: state classified information, disclosure of state classified information, loss of doc-
uments, damage, serious consequences, state interests, national security, defense of the country.

May-June 2022
mai - iunie 2022
Introducere. Prevederile constituțio- elaborarea prezentului articol a fost folo-
nale ale Republicii Moldova statuează că sit materialul teoretic, normativ și empiric.
dreptul persoanei de a avea acces la ori- De asemenea, în vederea realizării scopu-
ce informaţie de interes public nu poate fi lui scontat, în prezenta lucrare științifică au
îngrădit, iar autorităţile publice, potrivit fost utilizate următoarele metode: metoda
competenţelor ce le revin, sunt obligate să logică, bazată pe analiza inductivă și deduc-
asigure informarea corectă a cetăţenilor tivă, precum și metoda comparativă.
asupra treburilor publice şi asupra pro- Rezultate obţinute şi discuţii.
blemelor de interes personal. Suplimentar, Reieșind din dispozițiile art. 344 din Codul
prevederile aceluiași articol stipulează că penal al RM, divulgarea secretului de stat se
dreptul la informaţie nu trebuie să preju- realizează prin acţiuni de divulgare a infor-
dicieze măsurile de protecţie a cetăţenilor maţiilor ce constituie secret de stat, de că-
sau siguranţa naţională [2]. tre o persoană căreia aceste informații i-au
Reieșind din cele menționate, legiui- fost încredințate sau i-au devenit cunos-
torul sugerează despre eventualul pericol, cute în legătură cu serviciul sau munca sa,
în cazul în care unele informații, care nu doar în cazul dacă aceste fapte nu constitu-
pot fi prezentate accesului liber, fiind di- ie trădare de Patrie sau spionaj.
vulgate sau pierdute, pot fi folosite în de- În același timp, prevederile art. 345
trimentul măsurilor de protecţie a cetăţe- din CP al RM incriminează pierderea docu-
nilor sau în dauna intereselor legitime și/ mentelor ce conţin secrete de stat, precum
sau securității Republicii Moldova. și a obiectelor datele despre care constitu-
Prin urmare, legiuitorul, în scopul ie secret de stat, de către o persoană căreia
protejării informațiilor ce constituie secret aceste documente sau obiecte i-au fost în-
de stat, incriminează divulgarea unor astfel credinţate, dacă pierderea a fost un rezultat
de informații în legislația penală a RM. al încălcării regulilor stabilite de păstrare a
Având în vedere faptul că infracțiunea documentelor sau obiectelor menţionate și
privind divulgarea secretului de stat, speci- a cauzat urmări grave [2].
ficată la art. 344 CP al RM, din punctul de Potrivit literaturii de specialitate au-
vedere al elementelor obiective şi subiec- tohtone, dispoziția art. 344 CP (precum și
tive ar avea la prima vedere unele semne art. 345) este de blanchetă, de aceea, pen-
înrudite sau asemănătoare cu alte tipuri de tru a stabili care informație constituie se-
infracțiuni comise contra autorităților pu- cret de stat, trebuie consultate prevederile
blice și a securității de stat (de exemplu, legii Republicii Moldova cu privire la secre-
trădare de Patrie (art. 337 CP RM), spionaj tul de stat [9, p. 425].
(art. 338 CP RM) sau pierderea documen- Astfel, înainte de a purcede la delimi-
telor ce conţin secrete de stat (art. 345 CP tarea infracțiunilor de divulgare a secretului
RM), este necesară o abordare atentă și code stat de pierderea documentelor ce conţin
rectă a tuturor particularităților specifice secrete de stat, considerăm oportun să ne
ale fiecărei infracțiuni în parte [10]. referim, mai întâi de toate, la definirea ter-
Așadar, delimitarea infracțiunii pri- menilor utilizați în conținutul articolelor no-
vind divulgarea secretului de stat al RM de minalizate supra din legea penală a RM.
alte infracțiuni similare urmează a fi efec- Așadar, referindu-ne la semnificația
tuată prin prisma analizei comparative a termenului secret, potrivit dicționarului
semnelor obiective și subiective. limbii române, acesta este definit astfel:
Metode și materiale aplicate. La ceva ce este ținut ascuns, care rămâne ne-

mai - iunie 2022
cunoscut, confidențial, ceea ce nu se știe, nu unor persoane ce nu sunt în drept să afle, să
se cunoaște (de nimeni), ceea ce este tăinu- cunoască informații (date, documente) se-
it și nu trebuie spus nimănui, iar secretul de crete. Pentru existența divulgării este nece-
stat – document sau date privitoare la pro- sar ca aceasta să fie efectuată în așa fel, încât
blemele fundamentale ale vieții politice, persoana căreia i se fac comunicările să ia
economice, precum și ale apărării statului, în mod efectiv cunoștință de ele. Dacă făp-
a căror divulgare este pedepsită penal [7]. tuitorul s-a referit la informații (date, docu-
În accepțiunea prevederilor Legii nr. mente) false sau inexistente, infracțiunea de
245-XVI din 27 noiembrie 2008, secretul de divulgare, dată fiind lipsa elementului mate-
stat constituie informaţii protejate de stat în rial, nu există. Infracțiunea va exista dacă a
domeniul apărării naţionale, economiei, şti- avut loc divulgarea parțială a informațiilor
inţei şi tehnicii, relaţiilor externe, securităţii (datelor, documentelor) [11, p. 553].
statului, asigurării ordinii de drept şi activi- În același timp, autorul S. Diacov este
tăţii autorităţilor publice, a căror divulgare de părere că prin divulgare se subînțelege
neautorizată sau pierdere este de natură să transmiterea ilegală a informațiilor care
aducă atingere intereselor şi/sau securităţii constituie secret de stat și, prin urmare,
Republicii Moldova. au devenit proprietatea persoanelor nea-
Totodată, prevederile legii redau și utorizate. Prin persoane neautorizate se
definiția purtătorilor materiali de informa- prezumă orice persoană, care în virtutea
ţii atribuite la secret de stat, care constituie activităților desfășurate sau calității de ser-
obiecte materiale, inclusiv câmpuri fizice, în viciu deținute nu are acces la informațiile,
care informaţiile atribuite la secret de stat care i-au devenit cunoscute [12, p. 34-35].
sunt expuse în formă de texte, semne, simbo- Potrivit opiniei autorului A. Barbă-
luri, imagini, semnale, soluţii tehnice, proce- neagră, divulgarea secretului de stat în-
se etc. [3]. seamnă darea publicității a unor atare
Relevant este că, în conformitate cu date, din cauza cărui fapt ele devin cunos-
prevederile legislației române, întâlnim o re- cute persoanelor care, conform caracteru-
dare mai laconică a secretului de stat, care, lui activitității desfășurate sau atribuțiilor
în corespundere cu art. 15 din Legea nr. 182 de serviciu, nu au acces la ele [13, p. 733].
din 12.04.2002 privind protecția informațiilor Infracțiunea privind pierderea do-
clasificate a României, constituie „informațiile cumentelor ce conţin secrete de stat se
care privesc securitatea națională, prin a că- regăsește în Partea Specială a Codului
ror divulgare se pot prejudicia siguranța penal al RM, și anume la Capitolul XVII
națională și apărarea țării” [8]. „Infracțiuni contra autorităților publice și a
Referindu-ne la definirea divulgării securității de stat”.
secretului de stat, în literatura de specialita- Astfel, obiectul juridic generic, ca și în
te întâlnim o pluralitate de definiții în acest cazul infracțiunii de divulgare a secretului
sens, însă, în marea majoritatea cazurilor, de stat constituie relaţiile sociale cu privire
autorii utilizează unele elemente conceptu- la autoritatea publică și securitatea de stat.
ale comune, cum ar fi: transmiterea ilegală, În acord cu lit. a) alin. (3) art. 4 al Legii
comunicarea persoanelor neautorizate, da- cu privire la secret de stat, sistemul național
rea publicității a informațiilor secrete, etc. de protecție a secretului de stat este desti-
Potrivit opiniei autorului Constantin nat, printre altele, să prevină pierderea se-
Gurschi, a divulga înseamnă a comunica, cretului de stat [3]. Or, pierderea secretului
a da în vileag prin orice mijloace unei sau de stat constituie rezultatul indisciplinei,

May-June 2022
mai - iunie 2022
neatenției și lipsei de precauție a făptuito- secretului de stat de infracțiunea privind
rului. Deși gradul de pericol social al aces- pierderea documentelor ce conţin secre-
tei fapte este mai redus în comparație cu te de stat prin prisma laturii obiective a
cel al infracțiunii prevăzute la art. 344 CP acestora, atestăm o diferență între aces-
RM, nu înseamnă că consecințele faptei re- te două fapte penale. Deși ambele fap-
spective sunt întodeauna mai puțin grave. te pot fi săvârșite atât prin acțiune, cât și
În condițiile informatizării tot mai accen- prin inacțiune din partea făptuitorului,
tuate a circulației documentelor ce conțin modalitățile normative prin intermediul
secret de stat, precum și a obiectelor da- cărora se poate realiza latura obiectivă a
tele despre care constituie secret de stat, acestor fapte penale sunt diferite.
se remarcă o vădită tendință de creștere Astfel, latura obiectivă a divulgării se-
a frecvenței comiterii acestei infracțiuni. cretului de stat se realizează prin acţiuni
Tocmai de aceea se justifică incriminarea, de divulgare a informaţiilor ce constituie
la art. 345 CP RM, a faptei de pierdere a do- secret de stat, de către o persoană căreia
cumentelor ce conțin secrete de stat [4, p. aceste informații i-au fost încredințate sau
1036]. i-au devenit cunoscute în legătură cu servi-
În ceea ce priveşte delimitarea infrac- ciul sau munca sa, doar în cazul dacă aces-
ţiunilor specificate la art. 344 CP şi art. 345 te fapte nu constituie trădare de Patrie sau
CP după criteriul obiectului juridic special, spionaj [5, p. 688].
observăm și aici unele asemănări la ambele După cum s-a menționat, infracțiunea
fapte penale. prevăzută la art. 344 CP RM poate fi realizată
Așadar, obiectul juridic special al prin inacțiune din partea făptuitorului, activi-
infracțiunii specificate la art. 344 CP RM îl tate care se caracterizează prin încălcarea re-
constituie relațiile sociale cu privire la in- gulilor de păstrare a documentelor, fapt care
violabilitatea informațiilor ce constituie ușurează accesul la informația secretă, pre-
secret de stat, iar la infracțiunea privind cum și neîntreprinderea măsurilor necesare
pierderea documentelor ce conţin secrete în vederea asigurării păstrării acestora sau a
de stat acesta îl reprezintă relațiile sociale măsurilor de securitate [6, p. 727].
cu privire la posesia în bune condiții asupra În cazul infracțiunii prevăzute în art.
documentelor ce conțin secrete de stat sau 345 CP RM, latura obiectivă are următoa-
obiecte datele despre care constituie secret rea structură:
de stat [4, p. 1036]. Fapta prejudiciabilă care constă în
Obiectul material al infracțiunilor ana- acțiunea sau inacțiunea de încălcare a re-
lizate este unul comun, fiind reprezentat ca gulilor stabilite de păstrare a documentelor
informații ce constituie secret de stat, care secrete de stat sau a obiectelor datele des-
pot fi reprezentate ca obiecte materiale (supre care constituie secret de stat
port de hârtie), inclusiv câmpuri fizice (de Urmările prejudiciabile:
ex. floppy disk de 3,5 inch, discuri așa-numite –– urmarea prejudiciabilă primară, și
„optice”, cele de tip CD, DVD și Blu-ray, hard anume – pierderea documentelor ce conțin
(magnetic) disk drive, cardurile de memorie, secrete de stat sau a obiectelor datele des-
USB stick și altele), în care informaţiile atri- pre care constituie secret de stat;
buite la secret de stat sunt expuse în formă –– urmarea prejudiciabilă derivată, și
de texte, semne, simboluri, imagini, semnale anume – urmările grave;
sau soluţii tehnice [5, p. 688]. Legătura de cauzalitate dintre fap-
Cu referință la delimitarea divulgării ta prejudiciabilă și urmarea prejudiciabilă

mai - iunie 2022
primară, precum și dintre urmarea preju- constituie relaţiile sociale cu privire la au-
diciabilă primară și urmarea prejudiciabilă toritatea publică și securitatea de stat.
derivată [4, p. 1037]. Obiectul juridic special al infracțiunii
Din punctul de vedere al componenței specificate la art. 344 CP RM îl constituie
de infracțiune, ambele fapte penale au o relațiile sociale cu privire la inviolabilitatea
componență formală și se consideră a fi con- informațiilor ce constituie secret de stat,
sumate din momentul realizării cel puțin a iar la infracțiunea privind pierderea docu-
uneia dintre modalitățile normative alter- mentelor ce conţin secrete de stat acesta îl
native a laturii obiective. În cazul divulgării reprezintă relațiile sociale cu privire la po-
secretului de stat, fapta se consideră consu- sesia în bune condiții asupra documentelor
mată din momentul în care informațiile ce ce conțin secrete de stat sau obiecte datele
constituie secret de stat au devenit cunos- despre care constituie secret de stat.
cute chiar și unei singure persoane care nu Obiectul material al infracțiunilor
avea dreptul să le cunoască [5, p. 688], iar în analizate este unul comun, fiind reprezen-
cazul infracțiunii prevăzute în art. 345 al CP tat ca informații ce constituie secret de stat,
RM, aceasta se consideră consumată din mo- care pot fi reprezentate ca obiecte materi-
mentul producerii urmărilor grave în rezul- ale (suport de hârtie), inclusiv câmpuri fi-
tatul pierderii documentelor ce constituie zice (de ex. floppy disk de 3,5 inch, discuri
secret de stat sau a obiectelor datele despre așa-numite „optice”, cele de tip CD, DVD și
care constituie secret de stat [4, p. 1039]. Blu-ray, hard (magnetic) disk drive, cardu-
Latura subiectivă a infracțiunilor rile de memorie, USB stick și altele), în care
analizate constituie vinovăția, manifestată informaţiile atribuite la secret de stat sunt
prin intenție directă sau indirectă, ori din expuse în formă de texte, semne, simboluri,
imprudență (în ambele tipuri ale sale: în- imagini, semnale sau soluţii tehnice.
credere exagerată și neglijenţă). Însă, latura obiectivă a informațiilor
Asemenea laturii subiective, atestăm secrete atestă unele diferențe, și anume, în
similitudini între fapte infracționale deli- cazul divulgării secretului de stat, aceasta
mitate, și anume la subiectul infracțiunii, se realizează atât prin acţiuni de divulgare
ce dispune de calitate specială și constituie a informaţiilor ce constituie secret de stat
persoana fizică responsabilă, care a atins la de către o persoană căreia aceste informații
momentul săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 i-au fost încredințate sau i-au devenit cu-
ani și căreia documentele ce conţin secrete noscute în legătură cu serviciul sau munca
de stat sau obiectele datele despre care con- sa, doar în cazul dacă aceste fapte nu con-
stituie secret de stat i-au fost încredinţate în stituie trădare de Patrie sau spionaj, cât și
legătură cu serviciul sau munca sa. prin prin inacțiune din partea făptuitorului,
Concluzii. Rezumând cele menționa- care se caracterizează prin încălcarea regu-
te, constatăm că, infracțiunea de divulgare lilor de păstrare a documentelor, fapt care
a secretului de stat, prevăzută la art. 344 CP ușurează accesul la informația secretă, pre-
al RM, ca și infracțiunea privind pierderea cum și neîntreprinderea măsurilor necesa-
documentelor ce conţin secrete de stat (345 re în vederea asigurării păstrării acestora
CP RM), se regăsește în Partea Specială a sau a măsurilor de securitate. iar în cazul
Codului penal al RM, și anume la Capitolul infracțiunii prevăzute în art. 345 CP RM,
XVII „Infracțiuni contra autorităților publice latura obiectivă are următoarea structură:
și a securității de stat”, prin urmare, obiec- fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea
tul juridic generic al ambilor infracțiuni îl sau inacțiunea de încălcare a regulilor sta-

May-June 2022
mai - iunie 2022
bilite de păstrare a documentelor secrete prin intenție directă sau indirectă ori din
de stat sau a obiectelor datele despre care imprudență (în ambele tipuri ale sale: în-
constituie secret de stat. credere exagerată și neglijenţă), iar subiec-
Latura subiectivă a infracțiunilor ana- tul infracțiunii, în ambele cazuri, este unul
lizate constituie vinovăția, manifestată special.
Referințe bibliografice: 8. Legea nr. 182 din 12.04.2002 pri-

1. Codul penal al Republicii Moldova Nr. vind protecția informațiilor clasifica-
985 din 18.04.2002 (Monitorul Oficial te a României, actualizată la data de
Nr. 72-74 din 14.04.2009). 30.06.2015, publicat în Monitorul Ofi-
2. Constituţia Republicii Moldova din cial, nr. 248 din 12.04.2002 (vizitat la
29.07.94 (publicată la 12.08.1994 în 09.02.2022),
Monitorul Oficial Nr. 1, data intrării în 9. Macari I. Drept penal al Republicii Mol-
vigoare: 27.08.1994), dova. Partea specială, Chișinău, USM,
3. Legea nr. 245 din 27.11.2008 cu privire la 2003, 509 p.,
secretul de stat (publicată la 27.02.2009 10. Gaina A. (în coautorat cu Chirița V.)
în MO Nr. 45-46, art. Nr. 123, data intră- Delimitarea infracțiunii de divulgare a
rii în vigoare: 27.05.2009), secretului de stat de spionaj. În Jurna-
4. S. Brînza și V. Stati. Tratat de drept penal. lul juridic național: teorie și practică, 5
Partea specială. Vol. II, Chișinău, 2015, (39)-2019,
1300 p., 11. Barbăneagră A., Berliba V., Gurschi C.
5. Brînza S., Ulianovschi X., Stati V., Grosu V. ș.a. Codul penal comentat și adnotat.
și Țurcanu I. Drept penal. Partea specială. Editura Cartier. Chișinău, 2005, 655 p.,
Volumul II. Ediția a II-a, 2005, 804 p., 12. Дьяков С. Государственные пре-
6. Ваулина Т., Волостнов П., Ковалёв ступления против основ консти-
М. и др. Уголовное право. Особенная туционного строя и безопасности
часть: Учебник для вузов, 3-е изда- государства и государственная пре-
ние, изм. и доп. – М.: Издательство ступность. Издательство НОРМА, Мо-
НОРМА (Издательская группа НОР- сква, 1999, 320 ст.,
МА-ИНФА * М), 2001, 768 ст. 13. A. Barbăneagra. Codul Penal al Republi-
7. Dicționar al limbii române „Dexonline” cii Moldova (cu modificările de până la
https://dexonline.ro/definitie/secret 8 august 2003). Comentariu. Chișinău,
(vizitat la 28.03.2020), 2003, 835 p.
DESPRE AUTOR
Alexandru GAINA,
doctorand,
șef de Secție din cadrul Serviciului protecție
internă și anticorupție al MAI
al Republicii Moldova,
e-mail: alexandru.gaina@mai.gov.md

mai - iunie 2022
CZU 343.34:341.231.14 DOI 10.5281/zenodo.6641643

EVALUAREA STANDARDELOR DE CALITATE ALE NORMEI
INCRIMINATORII PREVĂZUTE DE ART.285 DIN CODUL PENAL
AL REPUBLICII MOLDOVA (DEZORDINI ÎN MASĂ)
Ana-Maria CHEPESTRU,
doctorand,
În scopul asigurării respectării principiilor justiției Europene, este oportună luarea în consid-
erare a standardelor de calitate ale normelor de drept. Prin prisma acestor principii, respectarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului devine criteriul esențial pentru aprecierea nive-
lului democrației în cadrul statelor europene. În sistemul legal al Republicii Moldova, un aspect
actual și de importanță majoră îl constituie securitatea națională și a ordinii de drept a statului.
Din punctul de vedere al legislației penale, o atentare la fenomenul în cauză poate fi calificat drept
„dezordini în masă”. Astfel, se reliefează faptul că prezenta cercetare reprezintă un studiu amplu
referitor la analiza standardelor de calitate în raport cu infracțiunea de dezordini în masă pre-
văzută la art.285 din Codul Penal al Republicii Moldova.
Acest articol a fost elaborat ca urmare a studierii disciplinei Precedente ChEDO în materia
dreptului penal, predată în cadrul Şcolii doctorale „Ştiinţe penale şi drept public” în cadrul Acad-
emiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova. De asemenea, se urmăreşte diseminarea re-
zultatelor ştiinţifice obţinute drept rezultat al Proiectului 20.80009.1606.05 – „Calitatea actului de
justiție și respectarea drepturilor persoanei în Republica Moldova: cercetări interdisciplinare în con-
textul implementării Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană” (CAJDPM),
participant al căruia este recenzentul prezentului studiu.
Cuvinte-cheie: principii, standarde de calitate, drepturile și libertățile fundamentale ale omu-
lui, securitatea națională, dezordini în masă etc.
ASSESSMENT OF THE QUALITY STANDARDS OF THE CRIMINAL RULE

PROVIDED FOR IN ART.285 OF THE CRIMINAL CODE OF THE REPUBLIC
OF MOLDOVA (MASS DISORDERS)
PhD student
In order to ensure a compliance with the principles of European justice, it is appropriate to

take into account the quality standards of the rules of law. In the light of these principles, respect-
ing the fundamental human rights and freedoms has become a key criterion in assessing the level
of democracy in European states. In the legal system of the Republic of Moldova, a current and ma-
jor issue is the national security and the rule of law of the state. From the point of view of criminal
law, an attack on the phenomenon in question can be described as „mass disorder”. It is highlight-
ed that this research is a comprehensive study on quality standards in relation to the crime of mass
disorder provided in Article 285 of the Criminal Code of the Republic of Moldova.
This article was developed as a result of the study of the Previous ECHR discipline in the field
of criminal law, taught at the Doctoral School “Criminal Sciences and Public Law” of the Academy
“Stefan cel Mare” of the MIA of the Republic of Moldova. The aim is also to disseminate the scientific
results obtained as a result of the Project 20.80009.1606.05 – “The Quality of Justice and Respect for

May-June 2022
mai - iunie 2022
Human Rights in the Republic of Moldova: Interdisciplinary Research in the Context of the Imple-
mentation of the Association Agreement Republic of Moldova - European Union” (QJRHRRM), the
reviewer of the present study being a participant of the respective project.
Keywords: principles, quality standards, fundamental human rights and freedoms, national
security, mass disorder etc.
Recenzent: Radion COJOCARU, profesor universitar, doctor în drept
Introducere. Respectarea drepturi- rile defectuoase utilizate în diverse dome-

lor și libertăților fundamentale ale omului nii de activitate.
reprezintă chintesența unui stat democra- Prin aderarea la Convenția Europea-
tic. De aici, se conchide ideea că anume nă, Republica Moldova și-a asumat obligația
mecanismul european de protecție a drep- de a garanta respectarea și apărarea drep-
turilor omului constituie esența asigurării turilor și a libertăților fundamentale, pro-
respectării principiilor justiției europene, clamate de Convenție, tuturor persoanelor
care include per general un spectru larg al aflate sub jurisdicţia sa. Responsabilitatea
drepturilor și libertăților fundamentale ale primară de a asigura respectarea dreptu-
omului. Odată cu ratificarea unui act juridic rilor şi libertăţilor fundamentale prevăzu-
internațional de către un stat, apare obli- te de Convenţia Europeană, potrivit prin-
gativitatea acelui statului de a se conforma cipiului subsidiarităţii, îi revine statului.
reglementărilor actului respectiv și de a Acest principiu prezumă faptul că, înainte
nu admite încălcări în domeniul vizat. Prin de a apela la instituţiile Convenţiei, orice
urmare, admiterea anumitor abateri de la reclamant trebuie să fi adresat plângerea
exigențele actului internațional comportă sa tuturor acelor instituţii naţionale care ar
în sine o acțiune ilegală, care poate preju- putea oferi un remediu eficient şi adecvat
dicia într-un mod abuziv atât statul cât și în împrejurările cauzei, deoarece statul res-
cetățenii acestuia. pondent trebuie să aibă mai întâi şansa de a
Este de menționat faptul că, la 24 redresa situaţia la care se face referire prin
iulie 1997, Republica Moldova a ratificat propriile mijloace şi în cadrul sistemului ju-
Convenția Europeană pentru apărarea drep- ridic naţional. De asemenea, acest principiu
turilor omului și a libertăților fundamenta- reflectă nu numai existenţa remediilor de
le, precum și unele protocoale adiționale la redresare, dar şi obligaţia primordială a tu-
aceasta (în continuare Convenția Europea- turor autorităţilor, în special a instanţelor
nă), prin Hotărârea Parlamentului Republi- de judecată, de a preveni încălcările prin
cii Moldova nr.1298/1997, în vigoare pen- aplicarea directă a Convenţiei Europene în
tru Republica Moldova din 12 septembrie deciziile sale [5].
1997. Astfel, se consideră că actul prenotat Totodată, se menționează că potri-
este un instrument de o remarcabilă am- vit art.4 alin.(1) din Constituția Republicii
ploare, întrucât prin intermediul acestuia, Moldova, dispoziţiile constituţionale pri-
în Republica Moldova au fost implementate vind drepturile şi libertățile omului se in-
diferite directive noi și amendate procedu- terpretează şi se aplică în concordanţă cu

mai - iunie 2022
Declaraţia Universală a Drepturilor Omu- glementările legislației naționale.
lui, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Metode şi materiale aplicate. În
Republica Moldova este parte. Alineatul (2) procesul de studiu al prezentei tematici, au
al aceluiași articol stabilește expres că dacă fost utilizate următoarele metode de cer-
există neconcordanţe între pactele şi trata- cetare: metoda sistematică, analiza logică,
tele privitoare la drepturile fundamentale interpretarea logică și analiza comparati-
ale omului la care Republica Moldova este vă, precum și alte metode ce permit inte-
parte şi legile ei interne, prioritate au regle- grarea în fenomenul abordat. Totodată, se
mentările internaționale [3]. comunică că baza științifică a cercetării o
În acest context, se semnalează asu- constituie analiza hotărârilor explicative
pra importanței art.53 din Convenția Eu- naționale, precum și studiile incluse în ar-
ropeană, care statuează că nicio dispozi- ticole științifice, culegeri de materiale ale
ţie din Convenţie nu va fi interpretată ca conferințelor etc.
limitând sau aducând atingere drepturilor Rezultate obținute și discuții. Drep-
omului şi libertăţilor fundamentale care turile și libertățile omului sunt valori funda-
ar putea fi recunoscute conform legilor mentale protejate atât de normele și stan-
oricărei părţi contractante sau oricărei dardele internaționale, cât și de legislația
alte convenţii la care această parte con- națională. Făcând tangență la subiectul
tractantă este parte [1]. abordat în prezentul studiu se menționează
Sub aspectul prevederilor Convenţiei că în doctrină se recunoaşte în unanimitate
Europene şi ale Protocoalelor sale, în in- că principiul legalităţii în domeniul drep-
terpretarea Curții Europene a Drepturilor tului penal poate fi examinat prin prisma a
Omului (în continuare – CEDO), prin limita- două aspecte: legalitatea incriminării şi le-
rea drepturilor şi libertăţilor omului (imix- galitatea pedepsei [10, p.117].
tiunea în drepturile şi libertăţile omului) se În conținutul Convenției Europene,
subânţeleg orice decizii, acţiuni/inacţiuni principiile menționate se regăsesc în art.7,
ale autorităţilor de stat, ale autorităţilor care consacră un principiu dezvoltat încă
publice locale, ale persoanelor cu funcţie din sec. XVIII de către Beccaria. Acesta dă
de răspundere, ale funcţionarilor publici ai expresie în termeni moderni adagiului nul-
organelor de stat sau municipale, precum lum crimen, nulla poena sine lege și, de ase-
şi ale altor persoane care, în urma adoptă- menea, interzice o aplicare extensivă a legii
rii sau executării (neexecutării) în privinţa penale prin analogie [9, p.306].
unei persoane a cărei drepturi se pretind a Se poate observa că paragr.1 al art.7
fi încălcate, creează obstacole în realizarea din Convenţia Europeană conţine două re-
drepturilor şi libertăţilor acesteia [4]. glementări, care declară două principii: 1.
Așadar, Convenția Europeană urmea- Principiul legalităţii incriminării, potrivit
ză a fi considerată o componentă a structu- căruia nimeni nu poate fi condamnat pen-
rii legale interne a Republicii Moldova. Prin tru o acţiune sau o omisiune care, în mo-
urmare, apare necesitatea ca reglementări- mentul în care a fost săvârşită, nu constitu-
le acesteia să fie aplicate, inclusiv în calitate ia o infracţiune, potrivit dreptului naţional
de prevederi legale interne, Convenția Eu- sau internaţional; 2. Principiul neretroacti-
ropeană fiind prioritară în cazul ivirii unor vităţii legii penale, în sensul că nu se poate
circumstanțe contradictorii în raport cu re- aplica o pedeapsă mai severă decât aceea

May-June 2022
mai - iunie 2022
care era aplicabilă în momentul săvârşirii Europeană se remarcă că legiuitorul trebu-
infracţiunii [10, p.119]. ie să expună textul legii penale, astfel încât
La fel, prevederile acestui articol să apere persoana de o eventuală acuzare,
sunt transpuse și în redacția actuală a art.3 condamnare și pedepsire arbitrată. Respec-
din Codul penal al Republicii Moldova tiv, explicarea componenței de infracțiune
nr.985/2002 (în continuare - CPRM), care necesită a fi formulată în așa mod încât din
la alin.(1) stipulează că nimeni nu poate fi reliefarea acesteia, persoana de sine stătă-
declarat vinovat de săvârşirea unei infractor sau prin intermediul justițiabililor să
ţiuni, nici supus unei pedepse penale, decât înțeleagă esența delictului săvârșit.
în baza unei hotărâri a instanţei de judeca- Procedura de verificare a conformită-
tă şi în strictă conformitate cu legea penală, ţii art.285 din CPRM cu principiul legalită-
iar la alin.(2) statuează că interpretarea ex- ţii, în special examinarea caracterului cert
tensivă defavorabilă şi aplicarea prin ana- al acestei norme poate constitui în viitor o
logie a legii penale sunt interzise [4]. propunere de lege ferenda, prin intermediul
În aceeași ordine de idei, se mențio- căreia legiuitorul să dețină un concept de
nează că conținutul art.7 din Convenția amendare a anumitor aspecte incerte refe-
Europeană se identifică în cadrul art.3 ritoare la textul art.285 din CPRM. În proce-
din CPRM și, în mare parte, este redactat sul de analiză a componenței de infracțiune
asemănător cu textul art.11 paragr.2 din vizată, legislatorul național trebuie să ex-
Declarația Universală a Drepturilor Omu- plice cât mai extins și deslușit accepțiunea
lui, adoptată la 10 decembrie 1948 (în con- și înțelesul elementelor infracțiunii și să
tinuare - DUDO), care consemnează că ni- respecte principiile Convenției Europene,
meni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau astfel încât să nu admită atingeri în exerci-
omisiuni care, în momentul în care au fost tarea unuia dintre drepturile prevăzute în
comise, nu constituiau un act delictuos po- aceasta.
trivit dreptului naţional sau internaţional. Prin art. 7 din Convenţia Europeană
De asemenea, nu se va aplica nici o pedeap- sunt instituite standarde pentru legiuitor,
să mai aspră decât aceea care era aplicabilă pe care acesta trebuie să le respecte la for-
în momentul în care a fost comis actul de- mularea normelor penale, precum şi stan-
lictuos [2]. darde interpretative pentru judecători, de
Garanția art.7 din Convenția Europea- care aceştia trebuie să se conducă la aplica-
nă este totală, practic are un caracter abso- rea normelor penale. În primul rând, art.7
lut. Nici reunirea circumstanțelor ce duc la din Convenţia Europeană instituie cerinţa
aplicarea art.15 din Convenția Europeană accesibilităţii şi previzibilităţii normelor
nu permite derogarea de la ea: scopul său penale incriminate în CPRM. Noţiunea de
este de a asigura protecția cea mai eficace „lege” folosită la art.7 din Convenție cores-
posibilă împotriva urmărilor, condamnări- punde cu cea a „legii” care apare în alte ar-
lor și sancțiunilor arbitrare [9, p.307]. ticole ale Convenției; ea implică condiții ca-
Dacă este să abordăm chestiunea stan- litative, inclusiv cele legate de accesibilitate
dardelor de calitate ale normei incrimina- și previzibilitate [10, p.131].
torii prevăzute la art.285 din CPRM (dezor- Este relevant faptul că, pentru a co-
dini în masă), ținând cont de garanțiile pre- respunde celor trei criterii de calitate –
văzute expres în cadrul art.7 din Convenția accesibilitate, previzibilitate şi claritate –,

mai - iunie 2022
norma de drept trebuie să fie formulată cu tate întinderea şi modalităţile de exercitare
suficientă precizie, astfel încât să permită a puterii de apreciere a autorităţilor în do-
persoanei să decidă asupra conduitei sale meniul respectiv, ţinând cont de scopul le-
şi să prevadă, în mod rezonabil, în func- gitim urmărit, pentru a-i oferi persoanei o
ţie de circumstanţele cauzei, consecinţele protecţie adecvată împotriva arbitrarului.
acestei conduite. În caz contrar, cu toate că O putere discreţionară care nu este delimi-
legea conţine o normă de drept care apa- tată, chiar dacă face obiectul controlului ju-
rent descrie conduita persoanei în situaţia diciar din punct de vedere formal, nu trece
dată, persoana poate pretinde că nu-şi cu- de testul previzibilităţii. Aceeaşi concluzie
noaşte drepturile şi obligaţiile. Într-o astfel este valabilă şi pentru puterea discreţio-
de interpretare, norma ce nu corespunde nară nelimitată a instanţelor judecătoreşti
criteriilor clarităţii este contrară art.23 din [7].
Constituția Republicii Moldova, care statu- Totodată, menţionăm că la art.285
ează obligaţia statului de a garanta fiecărui CPRM este prevăzută răspunderea penală
om dreptul de a-şi cunoaşte drepturile [6]. pentru trei infracţiuni în varianta-tip, adică
În același context, condiţia accesibili- pentru trei infracţiuni distincte. La alin.(2)
tăţii presupune ca textele de lege să poată şi (3) din art.285 CPRM nu sunt consemna-
fi cunoscute de către destinatari. Orice per- te circumstanţe agravante în raport cu nor-
soană trebuie să poată să dispună de informa de la alin.(1) art.285 CP RM, ci infrac-
maţii privind normele juridice aplicabile ţiuni separate. Aceasta înseamnă că toate
într-un caz concret. Accesibilitatea legii are cele trei infracţiuni prevăzute la art.285
în vedere aducerea la cunoştinţa publică a CPRM pot intra în concurs; or, nu este ex-
actelor normative şi intrarea în vigoare a clus ca una şi aceeaşi persoană să organize-
acestora, care se realizează în baza art.76 ze, să instige la dezordini în masă sau chiar
din Constituţia Republicii Moldova, legea să participe activ la săvârşirea dezordinilor
publicându-se în Monitorul Oficial. La rân- în masă [11, p.27].
dul ei, condiţia previzibilităţii este îndepli- Astfel, la art.285 alin.(1) din CPRM
nită atunci când justiţiabilul poate cunoaş- este incriminată acțiunea de organizare
te, din chiar textul normei juridice perti- sau conducere a unor dezordini în masă,
nente, iar la nevoie cu ajutorul interpretării însoţite de aplicarea violenţei împotriva
acesteia de către instanţe sau cu ajutorul persoanelor, de pogromuri, incendieri, dis-
unor jurişti profesionişti, care sunt acţiuni- trugeri de bunuri, de aplicarea armei de foc
le şi omisiunile ce-i pot angaja răspunderea sau a altor obiecte utilizate în calitate de
penală şi care este pedeapsa care îi poate fi armă, precum şi de opunere de rezistenţă
aplicată, în cazul încălcării unei norme. Per- violentă sau armată reprezentanţilor auto-
soanele vizate de norma de drept penal tre- rităţilor, care se pedepsește cu închisoare
buie să fie apte să stabilească caracteristici- de la 4 la 8 ani [4].
le esenţiale ale actului interzis doar în baza Prin prisma standardelor de calitate
prevederilor care îl specifică, adică prin statuate în art.7 din Convenția Europeană,
aplicarea simplă a regulilor de interpretare se conchide că conținutul alineatului preci-
lingvistică. În acelaşi timp, pentru ca legea zat este clar şi previzibil, respectiv îi permi-
să îndeplinească cerinţa de previzibilitate, te persoanei, instanței de judecată sau altor
ea trebuie să precizeze cu suficientă clari- autorități/persoane interesate să înţelea-

May-June 2022
mai - iunie 2022
gă conţinutul acesteia, iar făptuitorului să la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de
conştientizeze consecinţele acţiunilor sale. până la 2 ani [4]. Respectiv, în urma exami-
La alin.(2) din același articol este re- nării prin prisma standardelor de calitate
glementată acțiunea de participare activă vizate se constată că alin.(3) al art.285 din
la săvârşirea acţiunilor prevăzute la alin. CPRM nu întruneşte condiţiile clarităţii şi
(1), care se pedepseşte cu închisoare de previzibilităţii legii. Astfel, în conținutul ali-
la 3 la 7 ani [4]. Astfel, ținându-se cont de neatului vizat, se conțin anumite imprecizii
standardele de calitate enunțate mai sus, referitoare la textul „săvârşirea actelor de
se constată că sintagma „participarea acti- violenţă”. Aceste omisiuni reies din faptul
vă” necesită a fi revizuită, întrucât redacția că, în conținutul alineatului prenotat, nu
actuală creează ambiguități de interpre- este prezentată semnificația textului „să-
tare, după caz, aplicare. În acest caz, apar vârşirea actelor de violenţă”, și anume nu
diverse confuzii referitoare la încadrarea este expres stabilit tipul de violență aplicat,
juridică a acţiunilor concrete ce pot atrage iar în practică se lasă loc de o interpretare
răspunderea penală. De asemenea, din tex- extensivă.
tul normei juridice nu pot fi desprinse anu- Totodată, se comunică că, din cau-
mite acțiuni exhaustive. Astfel, prin pro- za lipsei de claritate referitoare la textul
cedura de interpretare a legii se obține ca nominalizat, apare o anumită obscuritate
instanţa și/sau justițiabilii să aibă posibili- și în procesul de încadrare juridică a fap-
tatea de a se expune asupra semnelor con- tei de dezordini în masă. Astfel, din cauza
stitutive ale acțiunii sau să le deslușească. că în textul legii nu sunt indicate limitele
Prin urmare, se recomandă reformularea violenței aplicate, există posibilitatea ca
sintagmei „participarea activă” în așa mod organul de urmărire penală sau, după caz,
încât aceasta să se conformeze standarde- instanța de judecată să se confrunte cu
lor de calitate și să nu creeze neclarități și dificultăți în procedura de calificare ce are
divergențe în procesul de interpretare. Or două versiuni: fie calificarea faptei preju-
în viziunea noastră, alin.(2) din art.285 al diciabile doar în baza art.285 alin.(3) din
CPRM trebuie să conțină o listă exhaustivă CPRM, fie calificarea acesteia în baza unui
de acțiuni care s-ar încadra juridic în sin- concurs real de infracțiuni conform alin.(3)
tagma „participare activă”. Totodată, ca al- art.285, art.152 din CPRM (persoana, prin
ternativă, în scopul clarificării sensului sin- două sau mai multe acţiuni săvârşeşte două
tagmei prenotate, se propune substituirea sau mai multe infracţiuni [4]).
sintagmei „participarea activă” cu sintagma În acest sens, se comunică că există
„participarea directă”. două tipuri de violență: nepericuloasă și
La alin.(3) din același articol sunt in- periculoasă pentru viaţa sau sănătatea per-
criminate chemările la nesupunere violentă soanei. Drept violenţă nepericuloasă pentru
activă cerinţelor legitime ale reprezentan- viaţa sau sănătatea persoanei se consideră
ţilor autorităţilor şi la dezordini în masă, vătămări neînsemnate (care nu au generat
precum şi la săvârşirea actelor de violenţă o dereglare a sănătăţii mai mult de 6 zile și
împotriva persoanelor, acțiuni care se pe- nu au cauzat pierderea capacităţii de mun-
depsesc cu amendă în mărime de la 550 la că, ce rezultă din pct.74 din Regulamentul
850 de unităţi convenţionale sau cu mun- de apreciere medico-legală a gravităţii vă-
că neremunerată în folosul comunităţii de tămării corporale, aprobat prin Ordinul Mi-

mai - iunie 2022
nisterului Sănătăţii nr.99 din 27.06.2003, propuse, în redacția: „săvârşirea actelor de
modificat prin Ordinul Ministerului Sănă- violenţă nepericuloasă și/sau periculoasă
tăţii nr.654 din 16.08.2011) sau aplicarea pentru viaţa sau sănătatea persoanei”.
intenţionată de lovituri ori săvârşirea altor Dacă este să analizăm sancțiunile in-
acţiuni violente care au cauzat o durere fi- dicate în alineatele din conținutul art.285
zică (art.78 alin.(2) Cod contravenţional), din CPRM, prin prisma standardelor de ca-
dacă aceste acţiuni nu au creat pericol pen- litate statuate în art.7 din Convenția Euro-
tru viaţa şi sănătatea victimei. peană, putem conchide, că particularitatea
Prin violenţă periculoasă pentru via- distinctă pentru sancțiunea prevăzută la
ţa sau sănătatea persoanei se are în vedere art.285 CPRM constă în faptul că această
violenţa care s-a soldat cu vătămare me- funcție a sancțiunilor este în mod particu-
die sau uşoară a integrităţii corporale sau lar clară în cazul tuturor sancțiunilor care
a sănătăţii ori care, deşi nu a cauzat aces- nu pot să aibă drept scop repararea pagu-
te urmări, comportă la momentul aplicării bei cauzate, și mai ales a sancțiunilor pena-
sale, datorită metodei de operare, un peri- le. Asemenea sancțiuni nu despăgubesc cu
col real pentru viaţă şi sănătate. Sub inci- nimic persoana lezată. Funcția lor este pur
denţa noţiunii „violenţa periculoasă pentru socială; ea constă în garantarea ordinii și
viaţă şi sănătate” nimeresc şi cazurile: de a păcii prin faptul că ele îi forțează pe toți
compresiune a gâtului cu mâinile sau cu membrii societății să aibă o atitudine de
ajutorul unui şnur; de ţinere îndelungată a respect și de deferență față de prescripțiile
capului victimei sub apă; de îmbrăcare pe legii. Dar sancțiunile sunt departe de a avea
capul victimei a unei pungi de polietilenă; toate aceeași vigoare și de a conferi tuturor
de aruncare a victimei de la înălţime ori regulilor juridice același grad de eficacitate
dintr-un mijloc de transport etc. Deşi ase- [12, p. 418-419].
menea acţiuni violente pot să nu provoace Concluzii. În concluzie, se afirmă că
nici moartea victimei, nici vătămarea me- art.7 din Convenția Europeană constituie
die sau uşoară a integrităţii corporale sau o garanție fundamentală în vederea asigu-
a sănătăţii acesteia, totuşi, datorită caracte- rării drepturilor și libertăților fundamen-
rului lor, ele creează un pericol real pentru tale ale omului. La nivel național, această
viaţă şi sănătate [8]. garanție este consacrată expres la art.22
Violența periculoasă pentru viaţa sau din Constituţia Republicii Moldova, dar și
sănătatea persoanei poate presupune ma- prin art.3 din CPRM. Per general, principiul
nifestarea doar a intenției în raport cu pre- legalității incriminării are o importanță
judiciile pe care le implică [8] majoră, asigurând astfel și caracterul de-
Luând în considerare cele expuse, se mocratic al statului. Acest principiu este
recomandă amendarea alin.(3) al art.285 indispensabil nu doar în materia penală, ci,
din CPRM, în vederea specificării tipului de reieșind din caracterul punitiv sau represiv
violență aplicat. Astfel se propune comple- al pedepsei aplicabile pentru fapta comi-
tarea după textul „săvârşirea actelor de vi- să, are o deosebită valoare și în domeniul
olenţă” fie cu textul „nepericuloasă pentru contravențional.
viaţa sau sănătatea persoanei”, fie cu textul În aceeași ordine de idei, se
„violență periculoasă pentru viaţa sau să- menționează că definiția de lege inclusă la
nătatea persoanei”, fie cu ambele variante art.7 din Convenția Europeană corespunde

May-June 2022
mai - iunie 2022
cu cea a legii care apare în alte articole ale tă respectarea anumitor etape și reguli
acesteia, implicând condițiile calitative, în de tehnică legislativă prevăzute de Legea
special cele de accesibilitate și previzibilita- nr.100/2017 cu privire la actele normati-
te. Făcând tangență la subiectul abordat în ve, dar și de alte acte normative inciden-
cadrul cercetării se reliefează că propunerea te. Subiectul abordat necesită o analiză
de amendare a art.285 din CPRM ar fi opor- amănunțită a cadrului normativ incident
tună și binevenită. Modificarea acestuia va din mai multe puncte de vedere, în special
contribui la clarificarea unor viduri legisla- cel doctrinar, unde sunt expuse numeroase
tive expuse în conținutul studiului respectiv opinii ale specialiștilor din domeniul penal
și va asigura respectarea cu strictețe a prin- și procesual-penal. Prin urmare, recoman-
cipiului reglementat la art.7 din Convenția darea de amendare a art.285 din CPRM,
Europeană, la art.22 din Constituţia Repu- în conformitate cu aspectele prezentate
blicii Moldova și la art.3 din CPRM. în conținutul lucrării date, poate crea un
Totuși, elaborarea şi punerea în apli- eventual punct de reper pentru autoritățile
care a unor amendamente ale legii penale competente în domeniul de modificare a
este un proces îndelungat, fiind importan- cadrului legislativ din Republica Moldova.
Bibliografie: 5. Hotărârea Plenului Curții Supreme de

1. Convenţia Europeană pentru apărarea Justiție a RM nr.3 din 09.06.2014 cu
drepturilor omului şi a libertăţilor funda- privire la aplicarea de către instanţe-
mentale, elaborat de Consiliul Europei, le judecătoreşti a unor prevederi ale
semnat pe 4 noiembrie 1950 la Roma și Convenţiei Europene pentru apărarea
intrat în vigoare pe 3 septembrie 1953, drepturilor omului şi a libertăţilor fun-
accesat la: https://www.echr.coe.int/ damentale;
documents/convention_ron.pdf , vizuali- 6. Hotărârea Curții Constituționale a RM
zat la 01.04.2022, ora 13.32; asupra excepţiei de neconstituţionali-
2. Declarația Universală a Drepturilor tate a prevederilor alin.(6) art.63 din
Omului, adoptată și proclamată de Adu- Codul de procedură penală nr.26 din
narea generală a Organizației Națiunilor 23.11.2010 (publicat în Monitorul Ofici-
Unite prin Rezoluția 217 A (III) din 10 al nr.235-240/27 din 03.12.2010);
decembrie 1948; 7. Hotărârea Curții Constituționale a RM
3. Constituția Republicii Moldova din 29 privind excepţia de neconstituţionali-
iulie 1994, Monitorul Oficial al Republi- tate a articolului 361 alin.(2) lit.c) din
cii Moldova nr.1 din 12.08.1994, repu- Codul penal (confecţionarea, deţinerea,
blicat în Monitorul Oficial al Republicii vânzarea sau folosirea documentelor
Moldova nr.78/140 din 29.03.2016), în de importanţă deosebită false) (Sesiza-
vigoare din 27.08.1994; rea nr.25g/2018) nr.12 din 14.05.2018
4. Codul penal al Republicii Moldova (publicat în Monitorul Oficial nr.176-
nr.985/2002 (republicat în Monito- 180/89 din 01.06.2018);
rul Oficial al Republicii Moldova, 2009, 8. Hotărârea Plenului Curții Supreme de
nr.72-74, art.195); Justiție a RM nr.12 din 22.12.2014 pen-

mai - iunie 2022
tru modificarea şi completarea Hotă- dența Curții Europene a Drepturilor
rârii Plenului Curţii Supreme de Justi- Omului în materia dreptului penal. Su-
ţie nr.23 din 28.06.2004 „Cu privire la port de curs, Chișinău: Editura Cartea
practica judiciară în procesele penale Militară, 2019.
despre sustragerea bunurilor”; 12. Stanislav Copețchi. Infracțiunile de
9. Jean-Loup Charrier, Andrei Chiriac. Co- dezordini în masă (art.285 CP RM):
dul Convenției Europene a Drepturilor Noțiune, analiză, delimitare de fapte pe-
Omului. Paris: Editura Lexis Nexis SA, nale similare. În: Revista Procuraturii
2005; Repubicii Moldova, 2020, nr.6, accesat
10. Nastas A. Faptele infracționale de la: https://ibn.idsi.md/sites/default/fi-
violență în familie: general și particular. les/imag_file/27-36_6.pdf, vizualizat la
În: Dezvoltarea cadrului juridic al Repu- 06.04.2022, ora 15.24;
blicii Moldova în contextul necesităților 13. Radion Rotaru. Dezordinile în masă. Mă-
de securitate şi asigurare a parcursului suri juridice de profilaxie. În: Criminali-
european. Chișinău: Institutul de Cerce- tatea transfrontalieră şi transnaţională:
tări Juridice, Politice și Sociologice, 2019. tendinţe şi forme actuale de manifesta-
11. Radion Cojocaru, Iurie Larii. Jurispru- re, probleme de prevenire şi combatere,
26 iunie 2018, Chişinău, 2018.
DESPRE AUTOR
doctorandă, Școala doctorală „Științe
penale și drept privat”
a Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI,
ofițer superior al Secției acte normative a
Direcției juridice a IGP al MAI
e-mail: anamaria.1996@mail.ru

May-June 2022
mai - iunie 2022
Interviuri
Ștefan PAVLOV,
Comandant General al Inspec-
toratului General de Carabinieri,
colonel
INSPECTORATUL GENERAL DE CARABINIERI

– INSTITUȚIE MODERNĂ DE APLICARE A LEGII
Descrieți evoluția în timp a Armei de Carabinieri din Republica Moldova.
După 4 luni de la Declarația de și securitate publică. Practic, din anul 1991

Independență a Republicii Moldova, legiu- și până în 2010, Trupele de Carabinieri și-
itorul moldav a aprobat statutul juridic al au realizat atribuțiile statuate de lege, fără
Trupelor de Carabinieri ale MAI (Legea nr. însă anumite modificări conceptuale, atât
806/1991), prin care s-a consfințit, că aces- în privința atribuțiilor cât și a structurii în
tea sunt destinate să asigure, împreună cu general.
poliția sau în mod separat, ordinea publică, Primele tentative de reformare a
apărarea drepturilor și libertăților funda- Trupelor de Carabinieri au fost formaliza-
mentale ale cetățenilor. În același timp, în te în anul 2010, în conținutul Concepției
calitate de componentă a Forțelor Arma- de reformare a MAI, aprobată prin HG nr.
te, structura dată trebuie să participe și la 1109/2010. Ipoteza crucială ce a impul-
acțiunile de apărare a țării. sionat documentul respectiv, a constat în
Astfel, cele realizate au avut menirea faptul creșterii exigențelor populației față
de a consolida toate componentele sistemu- de calitatea serviciilor publice prestate de
lui național de apărare, ordine și securitate către MAI.
publică, pentru a crea premisele dezvoltării Important de subliniat este că, ulte-
unui stat în condițiile unui climat de ordine rior, necesitatea reformării sistemului de

mai - iunie 2022
ordine și securitate publică și, implicit, a ridic, funcțiile, misiunile și atribuțiile noii
Trupelor de Carabinieri, a fost remarcată și structuri. De aici au fost demarate celelalte
în Strategia securității naționale a Republi- procese inerente consolidării capacităților
cii Moldova, aprobată prin Hotărârea Par- și delimitării clare a competențelor dintre
lamentului nr. 153/2011, care a punctat în Carabinieri și Poliție.
capitolul 5 „Sectorul de securitate naţională Important de accentuat este că noul
și reforma lui” necesitatea reformării Tru- cadru normativ a statuat clar, că misiunea
pelor de Carabinieri prin profesionalizare. de bază a Carabinierilor este restabilirea or-
Cu toate aceste acte normative și vizi- dinii publice, iar a Poliției este menținerea
uni/concepte aprobate, nu a fost realizată ordinii publice, în același timp asigurarea
complet implementarea reformei sistemului ordinii publice fiind misiune secundară a
de ordine şi securitate publică, care s-a ca- ambelor autorități.
racterizat inclusiv prin neuniformitatea ca- Remarcăm astfel că, procesul delimi-
drului de reglementare, toate acestea fiind tării competențelor este imperios, din pris-
agravate de resursele insuficiente alocate. ma stabilirii la nivel operațional a limitelor
De facto, concepția privind rolul și de intervenție atât în comun, cât și de sine
locul Trupelor de Carabinieri în sistemul stătător.
de ordine și securitate publică a fost în Legea a stabilit noua organizare și
permanență în schimbare radicală, de la funcționare, statutul juridic al carabinieru-
dezideratul de ,,...preluarea integrală de la lui, cadrul funcțional al instituției. Au fost
organele poliției a funcțiilor de menținere şi create premisele transformării treptate a
restabilire a ordinii publice” (statuat în Stra- IGC (Inspectoratul General de Carabinieri)
tegia securității naționale a Republicii Mol- în structură profesionistă cu statut militar,
dova, sus citată), la „… reorganizarea trupe- demers inițiat prin adoptarea Strategiei
lor de carabinieri şi integrarea lor în cadrul naționale de ordine și securitate publică
Poliţiei” (Legea nr. 320 din 27 decembrie (SNOSP), aprobată prin HG nr. 354/2017,
2012) și ulterior la crearea unei structuri amplificat de SRTC și, subsecvent, de Legea
autonome de Carabinieri, „...cu statut mili- nr. 219/2018.
tar, cu personal profesionalizat, capabil să Accentuez că transformarea DTC în
îndeplinească misiuni specifice în situații de IGC nu înseamnă că, automat, instituția a în-
normalitate, situații specifice și în timpul cri- cheiat modernizarea, dezvoltarea și a atins
zelor de ordine publică, totodată exercitând gradul de calitate a activității instituției
atribuțiile prevăzute de lege în situații de pentru efectuarea serviciului public la
urgență, de asediu și de război” (Strategia nivelul așteptărilor societății. Evoluția
națională de ordine și securitate publică instituției este un proces amplu și de du-
pentru anii 2017-2020, aprobată prin HG rată. Esențiale sunt orientarea către comu-
nr. 354/2017). nitate, creșterea calității serviciului public,
Totodată, formalizarea viziunii pri- dezvoltarea resurselor umane, schimbarea
vind crearea unei structuri moderne de mentalităților și modificarea pozitivă a cul-
Carabinieri a fost marcată și de aprobarea turii organizaționale.
Strategiei de reformare a Trupelor de Ca- Consider în context că este necesa-
rabinieri pentru anii 2017-2020 (HG nr. ră continuarea procesului de schimbare
357/2017). Iar urmare, la 08.11.2018, a instituțională prin noul exercițiu de elabo-
fost aprobată Legea nr. 219 cu privire la rare a Programului de ordine și securitate
IGC, prin care s-a consfințit noul statut ju- publică.

May-June 2022
mai - iunie 2022
Inspectoratul General de Carabinieri este unica instituție din RM care deține
competențe duale în funcție de anumite situații specifice. Ne puteți oferi mai multe
detalii?
Precum am relatat anterior, Legea nr. Țin să remarc că toate studiile re-
219/2018 este actul normativ care a sta- alizate în ultimul timp de către experți
tuat reorganizarea fundamentală a Carabi- internaționali au reliefat faptul că sunt
nierilor din DTC în IGC. Evident că modifi- create condițiile necesare transformării
carea nu constă doar în redenumire, ci în IGC în structură modernă cu atribuții dua-
promovarea noii viziuni instituționale. le, în serviciul cetățeanului și comunității,
Conform art. 2 „IGC este o autoritate sub rezerva continuității deciziei politice, a
specializată a statului, cu statut militar, afla- dezvoltării abordărilor strategice și asigu-
tă în subordinea MAI, care are misiunea de a rării resurselor necesare.
apăra drepturile şi libertăţile fundamentale Ipoteza acoperită normativ vizează
ale persoanei prin executarea atribuţiilor crearea unei structuri cu atribuții duale
de menținere, asigurare şi restabilire a or- moderne în conformitate cu cele mai bune
dinii publice, de prevenire şi descoperire a practici internaționale, în măsură să răs-
infracţiunilor şi contravenţiilor, de protec- pundă proactiv la nevoile de securitate ale
ţie a obiectivelor de importanță deosebită, cetățenilor și ale societății.
de prevenire și combatere a terorismului, de Evoluția Armelor de Carabinieri/
asigurare a regimului stării de urgenţă, de Jandarmi din multe state europene la fel
asediu sau de război.” a cuprins traseul de integrare a acestora
Esențială este precizarea de la art. în sistemul de competențe polițienești, cu
2 alin. (2): „IGC exercită, pe timp de pace, păstrarea statutului militar, menținerea
atribuții polițienești, iar pe timp de asediu individualității instituționale, a specificu-
sau de război, atribuțiile specifice Forțelor lui organizatoric și funcțional, devenind
Armate în condițiile prevăzute de prezenta structură profesionistă care acționează în
lege și actele normative în vigoare.” interesul cetățeanului și al statului pentru
Observăm astfel afirmarea explici- asigurarea ordinii de drept cu mijloace și
tă a caracterului distinct al instituției, a metode polițienești.
cerințelor pe care societatea le are de la Este important aici, să fie create pre-
Carabinieri. Din faptul că atribuțiile de ca- misele realizării cadrului normativ care
racter polițienesc au fost statuate expres, să asigure delimitarea clară a atribuțiilor
rezultă consecințe importante – normative; între Poliție și Carabinieri prin definirea
privind competențele, atribuțiile; doctrina- competențelor exclusive. Pentru R. Moldo-
re; organizatorice, operaționale; resursele va, consider că acest obiectiv va fi realizat
umane; dotările etc. după finalizarea completă a procesului de
Constatăm că, prin obiectul de regle- profesionalizare și atingerea capacității
mentare, structură și conținut, Legea nr. operaționale de către IGC.
219/2018 este act normativ modern, simi- Țin să remarc cu această ocazie des-
lar celor ce normează activitatea structuri- pre necesitatea menținerii în RM a sistemu-
lor MAI cu statut militar din țări cu tradiție lui dual de competențe, practicat cu succes
și experiențe pozitive în materie. Legea în numeroase state europene. Este impor-
permite dezvoltarea viitoare în condiții tant de conceptualizat că argumentele care
bune a IGC. leagă eficacitatea polițienească de statutul

mai - iunie 2022
și organizarea militară a jandarmilor/ca- În favoarea ipotezei perpetue referitor
rabinierilor sunt întărirea controlului civil, la dualitatea statutelor, accentuez că sta-
evoluția normei militare către norma de tutul intermediar al IGC – structură milita-
drept comun, loialitatea şi disponibilitatea, ră și polițienească – face legătura (acoperă
imparțialitatea/neimplicarea în aspectele spațiul operativ) între activitatea comună
politice, lipsa precedentelor negative pri- de poliție și misiunile care impun folosirea
vind acțiunea incorectă/nelegală a forțelor mai accentuată a forței – restabilirea ordinii
de poliție cu statut militar. publice în situații de criză, atentate, dezor-
Cu toate că există, cum am menționat, dini majore, dezastre naturale etc.
idei contradictorii privind dualitatea De aceea este necesară asigurarea/
polițienească, structurile cu statut militar au întărirea capacităților MAI de a răspunde
evoluat și continuă dezvoltarea serviciului adecvat riscurilor și amenințărilor curente,
public în beneficiul comunității, având mai dintre care conflictul din Ucraina, ale cărui
cu seamă în vedere provocările contempo- evoluții nu pot fi anticipate și prezintă pe-
rane ce țin de ordinea și securitatea publică. ricol major.
Care este aria de competență ce revine carabinierilor în domeniul de ordine și

siguranță publică?
Precizăm faptul că potrivit prevederi- (7) pe timp de asediu sau de răz-

lor art. 2 al Legii nr. 219/2018, „IGC exerci- boi, atribuțiile de apărare a țării specifice
tă, pe timp de pace, atribuții polițienești, iar Forțelor Armate în condițiile prevăzute de
pe timp de asediu sau de război, atribuțiile prezenta lege și actele normative în vigoare.
specifice Forțelor Armate în condițiile pre- Pentru realizarea sarcinilor de ordin
văzute de prezenta lege și actele normative operațional, Inspectoratul General de Ca-
în vigoare.” De asemenea, „IGC face parte rabinieri dispune de 3 Direcții regionale:
din sistemul național de ordine și securitate „Nord”, „Centru” și „Sud”, Comandament
publică și din sistemul național de apărare.” general și alte subdiviziuni specializate
Conform prevederilor art. 22, IGC pentru îndeplinirea misiunilor la nivel re-
exercită atribuții consistente în domeniile: gional și național.
(1) menținerii, asigurării și restabili- De asemenea, pentru a reacționa
rii ordinii și securității publice, al protecției prompt în situații specifice și de criză, este
drepturilor și libertăților legitime ale per- instituit Batalionul cu destinație specială
soanei și comunității; „Scorpion”, care este o subdiviziune de eli-
(2) prevenirii și descoperirii infrac- tă cu o pregătire specială, dotată cu echipa-
țiunilor și a contravențiilor; ment modern, cu competențe specifice de
(3) pazei și protecției obiectivelor de luptă cu criminalitatea și terorismul.
importanță deosebită; În perspectivă, este elaborat conceptul
(4) pazei și protecției transporturilor; de constituire a structurilor de intervenție
(5) prevenirii și combaterii teroris- mobilă, capabile să intervină extins pe te-
mului; ritoriul național şi, în funcție de situație, să
(6) asigurării regimului stării de realizeze manevre rapide, concentrări de
urgență; efective şi mijloace pentru îndeplinirea de

May-June 2022
mai - iunie 2022
misiuni simultane în locuri diferite. forțele de poliție, poliția de frontieră, sal-
Carabinierii au demonstrat nu odată vatori, intervenind operativ și ferm atunci
că sunt capabili să acționeze atât indepen- când este necesar.
dent cât și în calitate de suport pentru
Cum apreciați procesul de profesionalizare, la mai mult de doi ani distanță?Ce

rol a avut acest proces pentru dezvoltarea instituțională?
Obiectivul privind profesionalizarea irea Corpului profesional al carabinierilor,

personalului a constat în orientarea de demers care presupune măsuri complexe,
resurse către pregătirea polițienească a a căror finalitate va fi vizibilă pe termen
efectivelor, astfel încât să se asigure noua mediu. Prin Corp profesional al carabini-
abordare a misiunilor și schimbarea de ati- erilor trebuie înțelese nu doar suma efec-
tudine în relația cu populația. tivelor, aspectul numeric al încadrării
Consider că profesionalizarea perso- posturilor, ci și ansamblul unitar al carabi-
nalului IGC trebuie privită sub două aspec- nierilor profesioniști; formarea sentimen-
te: a) renunțarea, până în 2020, la serviciul tului apartenenței la grupul profesional;
militar obligatoriu efectuat în cadrul IGC și asimilarea valorilor, a etosului propriu Ca-
generalizarea încadrării în sistem numai a rabinierilor, deci a trăsăturilor morale ca-
ofițerilor și subofițerilor pe bază de con- racteristice, a culturii organizaționale modi-
tract, această etapă fiind deja depășită și b) ficate în sens pozitiv. Aceste însușiri trebuie
constituirea Corpului profesional al Carabi- să ia naștere pe fondul atingerii nivelului de
nierilor, proces complex și de durată. competențe profesionale specifice noilor ro-
Primul aspect a fost în mare parte rea- luri organizaționale ale Carabinierilor.
lizat, cu excepția restanțelor bugetare pentru Obiectivele și direcțiile privind profe-
suplinirea unităților organizaționale necesa- sionalizarea constituie numai o parte a de-
re continuării procesului de profesionalizare. mersului. De aceea, pentru a produce efecte,
Veritabila provocare instituțională acțiunile trebuie materializate, fapt ce com-
este, de fapt, formarea Corpului profesional portă mai întâi elaborarea documentelor,
al Carabinierilor, în sensul atingerii nive- respectiv organizarea, planificarea, coordo-
lului de competență, pregătire, comporta- narea și desfășurarea, urmate de evaluarea
mental, atitudinal, deontologic și de inte- rezultatelor implementării și efectuarea de
gritate specific personalului structurilor corecții, precum și acoperirea financiară co-
polițienești moderne cu statut militar. respunzătoare obiectivelor urmărite.
Cea mai dificilă etapă este constitu-
Este oare profesia de carabinier destinată numai pentru bărbați?
Consider că deja sunt zdruncinate ste- fiecare gen având calități ce pot fi puse în
reotipurile referitor la atribuirea unor pro- valoare cu succes și în orice domeniu.
fesii după criterii de gen. Nu cred că există Cu siguranță, ideile preconcepute
profesii specifice femeilor sau bărbaților, precum că o femeie nu poate reuşi dacă își

mai - iunie 2022
desfășoară activitatea într-o lume domi- Cunosc că pentru multe reprezentan-
nată, în general, de bărbați sunt învechite te ale genului feminin, angajate la IGC, acest
şi neconforme cu realitatea, pot spune că fapt a fost o provocare și un vis greu de re-
sunt, oarecum, misogine. alizat, pentru că nu știau dacă vor face față
În IGC, de exemplu, coraportul între probelor fizice, restrângerilor meseriei și
femei și bărbați în cadrul Comandamentului programului de lucru. Până la urmă, visul
general al instituției este următorul: femei s-a transformat într-o realitate frumoasă.
sunt circa 52%, iar bărbaţi – circa 48%. Astfel, referitor la această chestiune
Apreciez că femeile nu sunt în inferi- delicată țin să adaug că anume atenţia, age-
oritate față de bărbați și în acest context le rimea şi răbdarea unei femei fac ca aceasta
recomand doamnelor și domnișoarelor să să-şi găsească locul într-o lume care impu-
nu se teamă de o profesie și de o carieră ne multă forţă, acţiune, rapiditate în gândi-
militară, pentru că este un domeniu unde re şi rigurozitate. Accentele nu sunt puse
se poate face performanță atât timp cât îți pe aspectul fizic, ci pe capacitățile intelec-
dorești acest lucru și este o ramură profe- tuale îmbinate armonios cu forța fizică, ap-
sională ce îți poate aduce satisfacții și senti- titudini demonstrate de colegele noastre în
mentul datoriei împlinite față de cei din jur, diferite activități și situații de serviciu.
de cetățeni, de societatea din care faci parte.
Care sunt cele mai importante și de actualitate provocări pentru instituție?
Veritabila provocare instituțională în domeniul aplicării legii;

este, de fapt, formarea corpului profesi- b) creșterea calității serviciului pu-
onal al Carabinierilor, în sensul atingerii blic, a nivelului de siguranță publică indivi-
nivelului de competență, pregătire, com- duală și colectivă garantate de către Cara-
portament, atitudine, deontologic şi de in- binieri profesionalizați;
tegritate specific personalului structurilor c) intensificarea prezenței Carabinie-
polițienești moderne cu statut militar din rilor în zone din afara localităților urbane
cadrul MAI. Este un efort colosal pe care îl mari, îndeosebi în mediul rural;
depunem zilnic. d) acordarea de sprijin și răspunsul
Într-adevăr, profesionalizarea insti- rapid la solicitările cetățenilor, intervenția
tuției va produce un impact complex, oportună la evenimente;
multidirecțional și etajat prin efectele pe e) transformarea Carabinierilor în
care le va exercita asupra palierelor și seg- structură profesionistă cu caracter dual în
mentelor diverse ale societății, în general, serviciul societății, implicată activ în pro-
precum și privind instituția și personalul cesul de prevenire și combatere a faptelor
acesteia, în special. antisociale.
În context, provocările aferente reali- Dacă vom reuși să gestionăm efici-
zării conforme de către carabinieri a misiunii ent aceste provocări, impactul pozitiv al
sunt subscrise efectului impactelor asupra reformelor va genera desigur creșterea
societății. Și aici avem în vedere: relevanței instituționale în cadrul sistemu-
a) concentrarea pe interesele cetățea- lui de ordine și securitate publică și în an-
nului a serviciilor publice asigurate de IGC samblul autorităților de aplicare a legii.

May-June 2022
mai - iunie 2022
Să fii carabinier este o profesie de perspectivă?
Fără îndoială. Misiunea nobilă pe de posibilităţile de a promova într-un corp

care o avem contribuie esențial la apărarea elitist şi datorită complexităţii misiunilor
drepturilor și libertăților cetățenilor. Acti- carabinierilor.
vitatea în cadrul Inspectoratului General de Consider că profesia de Carabinier îți
Carabinieri este însoțită de un salariu mo- valorifică potențialul multidimensional.
tivant și de o protecție socială corespunză- Și asta pentru că, plecând la o misi-
toare din partea statului. une, urmărim să îndeplinim atribuțiile cu
Motivul de bază ce te încurajează să bună-credință, să generăm un sentiment
activezi în structurile de Carabinieri din de siguranță, astfel încât cetățenii și socie-
RM este legat totuși de mândria cu care tatea civilă să ne privească cu încredere, cu
angajații acestei arme poartă uniforma, admirație, să comunice cu noi și să se simtă
respectul care le este acordat de către cetă- în siguranță atunci când au în față uniforma
ţeni şi faptul că ei sunt mereu acolo, la da- de carabinier.
torie, unde societatea îi cheamă. Arma de Carabinieri este o instituţie
Evident că unii pur și simplu și-au care te provoacă, te protejează şi te pune în
dorit o carieră militară în Ministerul Aface- valoare.
rilor Interne, sau și-au propus să continue Nu este nimic mai plăcut decât să ai
tradiţia familiei. Alții sunt motivați de sigu- sentimentul datoriei împlinite în momen-
ranţa serviciului, oferită de cariera militară, tul în care termini serviciul.
Pe bună dreptate să fii carabinier este o profesie onorabilă și de perspectivă.
Interviu realizat de Alexandru BEJAN,

șef al Serviciul informare și comunicare
cu mass-media, locotenent colonel

mai - iunie 2022
recomandări editoriale
ACTIVITATEA SPECIALĂ DE INVESTIGAȚII. SISTEME INFORMAŢIONALE

(autori: Boris GLAVAN, Alexandru CICALA)
să realizeze sarcinile și atribuțiile de ser-

viciu legate de prevenirea și combaterea
criminalității, asigurarea ordinii de drept și
a siguranței naționale.
Utilizarea sistemelor informaționale
ca și subiect curricular al cursului te-
oretico-practic Activitatea specială de
investigații ocupă un loc din ce în ce mai
important în procesul de instruire a urmă-
toarelor generații de ofițeri de investigații,
mai ales în condițiile actuale de dezvoltare
a societății, în care informatizarea a cuprins
toate sferele și domeniile de activitate, in-
clusiv și pe cele ale organelor de ocrotire a
normelor de drept pe segmentul relevării,
prevenirii și investigării infracțiunilor.
Astăzi, când tehnologiile informa-
ționale au devenit parte din viața noas-
tră cotidiană, practic este de neconceput
ca acestea să ocolească și să nu fie imple-
A
mentate într-un domeniu atât de impor-
ctivitatea specială de inves- tant și strategic pentru țara noastră cum
tigații în calitate de disciplină este activitatea specială de investigații.
didactică la catedra „Activita- Dacă până nu demult problema principa-
te specială de investigații și anticorupție” lă a investigațiilor speciale era deficitul de
a Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI al RM informații și elaborarea instrumentelor
este parte componentă a programelor de adecvate de obținere a informațiilor, astăzi
instruire și formare continuă a cadrelor ca- lucrurile s-au schimbat, problema de bază
lificate pentru Ministerul Afacerilor Inter- acum este alta - surplusul de informații și
ne, viitori practicieni profesioniști capabili căutarea metodelor corespunzătoare de

May-June 2022
mai - iunie 2022
stocare, sistematizare și analiză a acestora. vitatea specială de investigații. Lucrarea
Digitalizarea și Internetul ne-au poate fi de folos și studenților specializați
transformat practic radical viața. Noi înșine în alte domenii de activitate ale organelor
nu mai suntem cei de altădată. Am devenit de ocrotire a normelor de drept: urmărire
parte a unei lumi virtuale aflată într-un pro- penală, ordine publică, expertiză judiciară
ces continuu de extindere globală. Datele etc., precum și tuturor celor interesați de
cu caracter personal, spre exemplu, astăzi subiectul cercetat.
nu mai sunt fixate ca odinioară în registre Lucrarea este structurată în patru ca-
de hârtie. Ele se înscriu în registre electro- pitole ordonate într-o consecutivitate logi-
nice centralizate la care pot apela diferite că. Primul capitol „Noțiunea și importanța
instituții ale statului, inclusiv și organele de sistemelor informaționale” este axat,
ocrotire a normelor de drept. În felul aces- așa cum prezumă și denumirea acestu-
ta viața noastră a tuturora a devenit mult ia, pe descoperirea noțiunii sistemelor
mai lejeră și mai comodă, fiindcă lucruri- informaționale din perspectiva gramatica-
le se rezolvă rapid și fără mari cheltuieli. lă, legală și doctrinară. Totodată, se accentu-
Obținerea unui cazier judiciar, de exemplu, ează importanța sistemelor informaționale
nu mai necesită deplasări și zile sau chiar pentru realizarea sarcinilor activității spe-
săptămâni de așteptare. Este suficient să ciale de investigații. Capitolul doi „Cadrul
accesezi portalul corespunzător de la orice normativ privind crearea și folosirea sis-
calculator conectat la Internet și să faci co- temelor informaționale” pune în evidență
manda. Același lucru se întâmplă aproape legalitatea creării și accesării sistemelor
în toate sferele de activitate socială. informaționale în procesul de realizare a
Registre electronice, numite și siste- activității speciale de investigații. Al treilea
me informaționale, sunt foarte multe iar capitol „Prezentare generală a resurselor
numărul lor este în continuă creștere. Di- informaționale” urmărește să prezinte lis-
ferite instituții ale statului, ministere, deta sistemelor informaționale cu prezenta-
partamente, servicii, agenții etc., își creează rea generală a acestora. Fiecare sistem este
propriile sisteme informaționale sau ape- însoțit de referințele corespunzătoare ce
lează, în bază de acorduri, la sistemele al- indică legislația națională prin care acestea
tor instituții. În contextul prezentei lucrări au fost create, astfel cititorul având posi-
interes prezintă acele registre care se fac bilitatea să găsească mai ușor informațiile
utile pentru realizarea sarcinilor activității adăugătoare cu referire la respectivul sis-
speciale de investigații. Autorii lucrării tem. Ultimul capitol „Asigurarea accesului
nu-și propun să abordeze exhaustiv pro- la resursele informaţionale ale statului” cu-
blema utilizării sistemelor informaționale prinde sistemele informaționale de căuta-
în activitatea specială de investigații, lu- re a informațiilor ce se conțin în registrele
cru extrem de dificil sau aproape imposi- electronice, acestea reprezentând de fapt
bil. Sarcina care a impulsionat abordarea acele aplicații de pe masa de lucru a utili-
acestui subiect a fost să ofere, întâi de toa- zatorului prin intermediul cărora sunt con-
te, studenților Academiei „Ștefan cel Mare”, sultate registrele de date electronice. Acest
specializați în investigații speciale, posibi- capitol este îmbogățit cu imagini menite să
litatea cunoașterii de ansamblu a sisteme- ajute la înțelegerea mai amplă a materialu-
lor informaționale care se fac utile în acti- lui studiat.

mai - iunie 2022
TEORIILE ȘTIINȚEI CRIMINALISTICE. SUPORT DE CURS

(Ediție îngrijită de: Constantin RUSNAC)
minalistice, ca orice sistem de cunoștințe

științifice, se află într-o stare de dezvoltare
continuă și schimbare, atât cantitativ, cât și
calitativ. Aceste tendințe ne-au determinat
să recurgem la elaborare suportului de curs,
inițiat drept contribuție modestă, necesară în
vederea satisfacerii obiectivelor curriculare.
Sub aspect structural, suportul de
curs se compune din 9 capitole în care
sunt concentrate opiniile specialiștilor, din
domeniul criminalisticii, privitor la siste-
mul teoriilor particulare criminalistice și
tendințele de dezvoltare a acestora.
Fiind concepută drept lucrare în care
se îmbină caracterul aplicativ și teoretic al
științei criminalistice autorul pune accent pe
necesitatea studierii tendințelor sistemului
teoriilor particulare criminalistice: reînnoi-
rea sistemului, extinderea gamei elementelor
T
eoriile științei criminalistice sale datorită apariției de noi teorii criminalis-
reprezintă un set de prevederi tice; modernizarea sistemului, asociată atât
științifice care transpun, în cu o schimbare a conexiunilor dintre elemen-
esența sa, una sau mai multe legături indi- tele sale, nivelurile teoriilor sale constituti-
solubile existente în sistemul criminalisticii. ve, cât și (în principal) cu dezvoltarea de idei
Fiecare dintre teoriile particulare ale despre obiectul criminalisticii, fundamentele
criminalisticii, ca și întregul lor sistem, re- sale metodologice; formalizarea elementelor
flectă rezultatele cunoașterii realității obiec- de sistem, dezvoltându-se pe baza matema-
tive, ce constituie obiectul criminalisticii. tizării și cibernetizării premiselor individua-
Caracterizând latura funcțională a le, argumente, concluzii și alte dispoziții ale
sistemului teoriilor particulare criminalis- teoriilor particulare criminalistice, dezvol-
tice, nu putem decât să atingem importanța tarea de noi metode de cercetare, a limbajul
sa pentru activitățile practice în lupta îm- științei: adaptarea sistemului ca răspuns la
potriva criminalității. schimbările ce se produc.
Natura aplicativă, practică a științei În concluzie, considerăm că supor-
criminalistice, concentrarea sa funcțională tul de curs „Teoriile științei criminalistice”
pe satisfacerea nevoilor practicii de cerce- prin analiza amplă a teoriilor particulare
tare, stabilirea făptuitorului și prevenirea existente în sistemul criminalistic, bogata
infracțiunilor nu înseamnă deloc negarea documentare și profunzimea reflecțiilor
criminalisticii ca cunoștințe teoretice, ca va utilă studenților facultăților de drept, în
sistem de teorii de diferite niveluri. special studenților-doctoranzi din cadrul
Sistemul teoriilor particulare cri- școlilor doctorale.

May-June 2022
mai - iunie 2022
CONTROLUL ȘI VALORIFICAREA MĂSURILOR SPECIALE

DE INVESTIGAȚII ÎN PROCESUL PENAL. CURS UNIVERSITAR
(autor: Ion COVALCIUC)
Dincolo de analiza modalității în care

legiuitorul a ales să definească scopul pro-
cesului penal, ceia ce este important în con-
textul prezentului suport de curs, ține de
faptul că riscurile unor eventuale abuzuri
ce pot fi comise de către organele judicia-
re în legătură cu investigarea infracțiunilor
sunt evidente pentru legiuitor, anume din
acest motiv a fost aleasă formula respectivă
de definire a scopului procesului penal.
În altă ordine de idei, însă, este evi-
dent că dacă riscul unor abuzuri din partea
organelor judiciare este posibil, în general,
în cadrul procesului penal, atunci acesta
devine mult mai evident în cazul utiliză-
U
rii măsurilor speciale de investigație. Or,
na dintre problemele de bază metodele clasice reactive de cercetare a
ale procesului penal rezidă în infracțiunilor nu doar că sunt incomparabil
respectarea pe de o parte a mai inofensive în raport cu metodele pro
drepturilor și libertăților persoanelor an- active la care se atribuie măsurile speciale
trenate în proces iar pe de altă parte asi- de investigație iar ingerința în sfera drep-
gurarea scopului procesului penal, care așa turilor și libertăților omului este mult mai
după cum rezultă din prevederile art. 2 CPP mare în cazul ultimilor.
RM, protejarea de infracțiuni, a persoanei Pe de altă parte, chiar în eventualita-
societății și statului. Scop pentru a cărui tea abuzurilor, dacă acestea au loc în cadrul
realizare legiuitorul a considerat necesar unor forme clasice de investigare, ele sunt
ca persoană care a săvârșit o infracțiune nu doar că mult mai ușor de sesizat și re-
să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și spectiv de sancționat, dar și mult mai ușor
nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la de contracarat, în acest sens procesul penal
răspundere penală și condamnată. Conco- prevede o serie întreagă de garanții. Situația
mitent deoarece realizarea deziderat, im- este însă diferită în cadrul utilizării măsuri-
plică la fel anumite riscuri inclusiv de natu- lor speciale de investigație. Odată ce reali-
ră penală legiuitorul a specificat în aceiași zarea măsurilor speciale de investigații de
normă procesual penală ca scop al proce- regulă nu sunt cunoscute pentru persoane-
sului penal inclusiv protejarea persoanei și le supuse acestora, iar eventuala ingerință
societății de faptele ilegale ale persoanelor a agenților statului în sfera drepturilor fun-
cu funcții de răspundere în activitatea lor damentale ale omului, de cele mai multe
legată de cercetarea infracțiunilor presu- ori, nici nu poate fi sesizată cu consecințele
puse sau săvârșite.

mai - iunie 2022
de rigoare. Fapt, care însă nu înseamnă că măsurilor speciale de investigații de către
aceste drepturi nu sunt încălcate, sau dacă procuror; controlul judecătoresc al măsu-
violarea anumitor drepturi are loc într-un rilor speciale de investigații; valoarea pro-
mod mai voalat, atunci consecințele pen- bantă a măsurilor speciale de investigații;
tru titular sunt mai ușor de acceptat. Con- particularitățile utilizării măsurilor speciale
trolul și valorificarea măsurilor speciale de de investigații în procesul penal; inconveni-
investigații fiind nu doar instrumente ve- ente legislative în utilizarea măsurilor speci-
ritabile combatere a abuzurilor în realiza- ale de investigații.
rea acestora, dar și de asigurare a utilizării Sursele bibliografice, jurisprudența
eficiente și cu respectarea plenară a drep- relevantă inclusiv practica CtEDO, selec-
turilor omului. Cunoașterea mecanisme re- tate separat pentru fiecare temă nu doar
spective, fiind condițiile de bază pentru re- că completează subiectele abordate în ca-
alizarea acestor deziderate. drul cursului ci și sugerează masterandului
Cursul universitar este orientat pen- ideea de autoinstruire, identificare noilor
tru programul de masterat, în scopul apro- modalități de soluționare a problemelor
fundării cunoștințelor în domeniul stu- dezbătute inclusiv formarea unei viziuni
diilor de licență. Sarcinile didactice fiind proprii asupra subiectelor abordate.
constituite din trei nivele – cunoaștere, Lucrarea în egală măsură poate fi uti-
înțelegere și respectiv aplicare. Lucrarea lă studenților, doctoranzilor și nu în ulti-
cuprinde următoarele teme: controlul mă- mul rând practicienilor în domeniu.
surilor speciale de investigații; controlul
DISPUNEREA ȘI REALIZAREA MĂSURILOR SPECIALE DE INVESTIGAȚII

ÎN PROCESUL PENAL. CURS UNIVERSITAR
(autor: Ion COVALCIUC)
Drepturile omului ca valoare procla- Sarcină este cu atât mai dificilă cu cât este
mată atât de legea fundamentală a statu- vorba de metodele pro active de investiga-
lui – Constituția, cât și de actele normative re, acesta fiind și unul dintre motivele pen-
internaționale la care Republica Moldova tru care autoritățile statului au evitat mult
este parte, pot fi lezate atât în rezultatul timp reglementarea acestor activități.
activităților infracționale cât și în procesul Organele, abilitate cu efectuarea mă-
de investigație a acestor acțiuni. Statului îi surilor speciale de investigații sunt obligate
revine în acest sens dificila sarcină pe de o prin voința legislatorului, de a întreprinde
parte de a proteja societatea de infracțiuni măsurile necesare pentru protejarea drep-
iar pe de altă parte ca mecanismele de turilor și libertăților omului, a proprietății,
protejare să nu încalce drepturile omului. pentru asigurarea securității societății și

May-June 2022
mai - iunie 2022
le de investigații și nu în ultimul rând pro-
tejarea drepturilor omului în cadrul aces-
tor activități. În circumstanțele menționate
supra, necesitatea abordării științifico-
teoretice activității speciale de investigații
fiind evidentă. Analiza esenței, scopurilor,
sarcinilor, funcțiilor, formelor, metodelor
și mijloacelor, precum și a tacticii și me-
todologiei realizării activității speciale de
investigații au constituit premisa elaborării
notelor de curs, ele fiind determinate și de
necesitatea aprofundării cunoștințelor în
materia respectivă.
Lucrarea este destinată ciclului
II de studii, atât în scopul aprofundării
cunoștințelor acumulate în cadrul studi-
ilor de licență, cât și pentru a oferi o nouă
perspectivă acestor cunoștințe. Cursul
universitar cuprinde următoarele teme:
noțiuni generale privind măsurile speciale de
investigații; temeiurile măsurilor speciale de
investigații; condițiile măsurilor speciale de
statului, precum și în vederea soluționării investigații; aspecte procedurale privind dis-
altor sarcini, prevăzute de lege. punerea măsurilor speciale de investigații;
Inițierea și efectuarea măsurilor spe- aspecte procedurale privind efectuarea mă-
ciale de investigații de cele mai multe ori surilor speciale de investigații; aspecte proce-
presupune anumite, de intervenții în sfera durale privind consemnarea măsurilor speci-
drepturilor omului, inclusiv limitează exer- ale de investigații.
citarea acestora. Riscul ca această activita- Fiecare teme finalizează cu sursele
te să depășească limita comportamentului bibliografice, jurisprudența relevantă in-
admis, este destul de mare, după cum de clusiv practica CtEDO, astfel încât să com-
altfel sunt și eventualele urmări negati- pletează subiectele abordate în cadrul cur-
ve. Pentru evitarea acestor situații, dar și sului dar și să determine masterandului
pentru eficientizarea măsurilor speciale de la o cercetare în continuare a subiectelor
investigații, legislatorul a reglementat în abordate.
detaliu modalitatea de dispunere, realizare De rând cu procesul didactic lucrarea
și a acestor activități. în egală măsură poate fi utilă cercetătorilor
Cursul universitar reprezintă un in- în domeniu, practicienilor și nu în ultimul
strument de instruire orientat să dezvolte rând persoanelor interesate de activitatea
capacitățile de utilizare a măsurilor specia- specială de investigații.
Culegere şi paginare computerizată. Bun de tipar 14.06.2022. Formatul 60x84/8. Tipar ofset.
Coli tipar conv. 16,63. Imprimat la tipografia Departamentului editorial poligrafic
al Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI, mun. Chişinău.


Legea Și Viața Mai-Iunie 2022

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legea Și Viața Mai-Iunie 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISSN 2587-4365

LAW AND LIFE

Se editează din ianuarie 1991

Revista în proces de acreditare

Redactor-şef: prof. univ., dr. Radion Cojocaru

din Republica Moldova:

COLEGIUL TEHNIC DE REDACŢIE

Ruslan Condrat, redactor-șef tehnic

Oferta educațională a Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI.................................................7

Constantin BUJOR, Alexandru MARIȚ

LAW AND LIFE Scientific-practical publication

DACĂ ÎŢI DOREŞTI O CARIERĂ DE SUCCES

OFERTELE EDUCAŢIONALE ALE ACADEMIEI

CICLUL I – STUDII SUPERIOARE DE LICENȚĂ

Studiile se desfășoară la două domenii incluse în Nomenclatorul domeniilor de formare profe-

DOMENIUL GENERAL DE STUDII: 042 DREPT.

Specialitatea/programul de studii la ciclul I mânt cu frecvență redusă, 240 ECTS, studii cu

Научно-практическое издание ЗАКОН И ЖИЗНЬ

DOMENIUL GENERAL DE STUDII: 040 ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE.

Specialitatea/programul de studii la ciclul I • investigații speciale (ofițeri de investigații);

CICLUL II – STUDII SUPERIOARE DE MASTER

DOMENIUL GENERAL DE STUDII: 042 DREPT.

Programe de master de profesionalizare: ECTS, atât cu finanțare bugetară, cât și con-

CICLUL III – STUDIILE SUPERIOARE DE DOCTORAT

LAW AND LIFE Scientific-practical publication

552 Drept public: 554 Drept penal:

Academia dispune de un corp didactic şi învrednicit de această supremă distincţie

Научно-практическое издание ЗАКОН И ЖИЗНЬ

CZU 342.56:343.3/.7 DOI 10.5281/zenodo.6641494

CONSTITUTIONAL CONTROL OF INCRIMINATING CRIMINAL NORMS

LAW AND LIFE Scientific-practical publication

Recenzent: Igor DOLEA, doctor habilitat în drept, profesor universitar

Introducere. Printre procesele care cipiul legalităţii şi cu principiul securităţii

Научно-практическое издание ЗАКОН И ЖИЗНЬ

LAW AND LIFE Scientific-practical publication

Научно-практическое издание ЗАКОН И ЖИЗНЬ

LAW AND LIFE Scientific-practical publication

Научно-практическое издание ЗАКОН И ЖИЗНЬ

LAW AND LIFE Scientific-practical publication

1. Convenţia Europeană a Drepturilor adiţional şi de Protocoalele nr. 4, 6, 7,

Научно-практическое издание ЗАКОН И ЖИЗНЬ

LAW AND LIFE Scientific-practical publication

Научно-практическое издание ЗАКОН И ЖИЗНЬ

CZU 343.131 DOI 10.5281/zenodo.6641516

Subiectul cercetat în articol este unul de o importanță covârșitoare, imposibil de subestimat.

LEGALITY OF THE CRIMINAL PROCESS

Introducere. Principiul legalității tă a prevederilor Constituției Republicii

LAW AND LIFE Scientific-practical publication

Научно-практическое издание ЗАКОН И ЖИЗНЬ

LAW AND LIFE Scientific-practical publication

Научно-практическое издание ЗАКОН И ЖИЗНЬ

LAW AND LIFE Scientific-practical publication

Научно-практическое издание ЗАКОН И ЖИЗНЬ

LAW AND LIFE Scientific-practical publication

Научно-практическое издание ЗАКОН И ЖИЗНЬ

LAW AND LIFE Scientific-practical publication

Научно-практическое издание ЗАКОН И ЖИЗНЬ

LAW AND LIFE Scientific-practical publication

Научно-практическое издание ЗАКОН И ЖИЗНЬ

SURSE BIBLIOGRAFICE: aplicare, reglementări anterioare,

LAW AND LIFE Scientific-practical publication

Научно-практическое издание ЗАКОН И ЖИЗНЬ

LAW AND LIFE Scientific-practical publication